1.

Explcă noțiunile:

Curent maritim-deplasarea unor mase de apă de la suprafață până la o anumită adâncime în mări și
oceane, datorită mai multor cauze.

Maree-o oscilație periodică a nivelului mării sau oceanului, în raport cu o poziție medie, datorată
forței de atracție combinate a Lunii și a Soarelui.

Tsunami-sunt valuri uriașe, devastatore, generate de cutremure de pământ sau erupții vulcanice
produse în largul oceanului/mării sau în zona de litoral.

Aisberg-sunt blocuri uriașe de gheață, care se desprind din ghețarii continentali și apoi plutesc liber
în largul oceanului purtați de vânturi și de curenții oceanici.

Debitul râului-cantitatea de apă exprimată în metrii cubi, care curge într-o secundă, într-un anumit
loc.

Salinitate-conținutul de săruri dizolvate în apele marine, oceanice sau lacustre.

Deltă-formă de relief cu aspect de triunghi, creată prin despărțirea în mai multe brațe a unui fluviu la
vărsarea lui în mare sau în ocean, unde lipsesc mareele, curenții litorali.

Estuar-gură a unui fluviu, sub formă de pâlnie, care se varsă într-o zonă cu maree puternice.

Liman-gură largă, în formă de pâlnie, la vărsarea unor fluvii, inundate de ape ca urmare a ridicării
nivelului marin sau datorită barării gurii de vărsare cu un cordon maritim.

2. Explică:

a) Circuitul apei în natură:

Circuitul apei în natură are loc în urma circuitului local oceanic-sub influența radiației solare, unde
apa trece de pe suprafața oceanelor și a mărilor în atmosferă, în stare de vapori; combinat cu
circuitul local terestru-în urma încălzirii suprafețelor de uscat, în atmosferă evaporându-se mari
cantități de apă; aceste cantități de apă din atmosferă sunt condenstate și cad sub formă de
precipitații atmosferice.

b) Cauzele care determină formarea curenților de geneză și indică 3 exemple de curenți

pentru fiecare cauză:

După geneză, curenții se împart în: curenți de derivă și curenți de scurgere.

Curenții de dervivă:

Cauze: Apar în straturile de la suprafață sub intercațiunea vânturilor, datorită rotației Pământului
ele se abat la suprafața mării spre dreapta, în emisfera nordică; și spre stânga în emisfera sudică.

Exemple:

Curenții de scurgere:

Cauze: generați de repartiția neuniformă a temperaturii a salinității și a densității apei, datorată

precipitațiilor abundete și scurgerilor bogate de apă de pe uscat.

Exemple:
 c) Mecanismul formării mareelor:

Mareea este o mișcare periodică de ridicare (flux) sau coborâre (reflux) a nivelului apelor mării sau
oceanului (de două ori pe zi), datorită atracției gravitaționale a Lunii și a Soarelui.

 a) flux, adică o creștere treptată a nivelului mării și acoperirea cu apă a unei fâșii
din uscat; acesta se termină cu o maree înaltă — în timpul căreia nivelul mării a atins o
înălțime maximă și rămâne pentru un scurt timp imobil;
 b) reflux, adică o scădere treptată a nivelului mării și retragerea apelor de pe
fâșia de uscat acoperită anterior; se termină cu o maree joasă — când nivelul mării
ocupă o poziție coborâtă, menținându-se constant un interval scurt de timp.
Perioadele mareelor:

 Semidiurne (12h30min. în zona ecuatorială)

 Diurne (24h50min. în zona tropicală)
 Semilunare sau de sizigii (14,7 zile)
 Lunare sau de perigeu și apogeu (27,5 zile)
a) Condițiile de formare a apelor subterane:
Ape subterane definește ansamblul apelor care se află în golurile scoarței pământului, care se
formează sub acțiunea forței gravitaționale a planetei noastre.
Sub acțiunea forței gravitaționale, apele subterane curg prin golurile subterane. La aceasta se
adaugă proprietățile caracteristice ale apei precum efectul capilar (important pentru plante, sau
migrării apei prin rocile poroase), tensiunea superficială a apei care determină formarea picăturilor
de apă și menținerea solurilor umede. Apa subterană ia parte la recircularea apei în natură. Tot în
cadrul apelor subterane sunt considerate și apele fosile care au luat naștere în Sahara cu milioane de
ani în urmă.
b) Condițiile de formare a mlaștenilor și ghețarilor;
Mlăștinile:

Surplus de umezeală;

Evaporare redusă;

Prezența stratului impermeabil;

Scurgere redusă;

Dezvoltarea vegetației;

Ghețarii:
 zăpada care nu se topeşte se acumulează în straturi din ce în ce mai groase, care se tasează
sub propria greutate;
 în decursul anilor, masa de zăpadă, căreia i se adaugă continuu alte straturi, suferă o
transformare lentă devenind progresiv mai densă;
 tasarea în continuare a straturilor inferioare produce o creştere mai accentuată a densităţii,
care produce structura caracteristică a gheţarului;
  ajuns la o anumită densitate, gheţarul va începe să se deplaseze lent, dar semnificativ în
timp, sub acţiunea greutăţii sale, determinând fisuri sau crăpături profunde în propria sa
structură.

1. Enumeră:
a) 3 cauze care determină repartitia neuniforma a salinitatiii si a temperaturii la suprafata apei
in ocean:
•clima (cantitatea de precipitatii si de evaporare);
•curenții maritimi;
•contributia de ape continentale.

b) 3 surse de poluare a oceanelor, apelor subterane, râurilor:

•apele uzate de canalizare, în special cele nefiltrate;
•substanțele și deșeurile radioactive;
•hidrocarburile (produsele petroliere) și metalele grele.

c) Tipuri de alimetare ale râurilor;

•pluvială-precipitații; (Congo, Amazon)
•nivală—topirea zăpezii; (Ottowa, Lena, Enisei)
•glaciară-topirea ghețarilor; (Obi, Tobol)
•ape subterane;

6. Argumenteaza:
a)prin 3 exemple dependenta râurilor:
•de climă:
1. determinarea regimului de scurgere a râurilor, prin precipitatii sau evaporare;
2. determinarea tipului de alimentare a unui râu (exemplu, in regiunile cu climă ecuatorială
râurile sunt alimentate pluvial)
3. condiționează și debitul apei în râu.
•de relief:
1. determina tipul gurei de varsare;
2. condiționează debitul apei în râu;
3. determină tipul de alimentare si regimul de scurgere a râului.

b) Hidrosfera este in stransa relatie cu alte geosfere:

Atmosfera:

•Participă la procesul de condesare, solidificare, topire a apelor.

•La formarea norilor, interactiunea radiatiei solare;

•Vanturile influenteaza la formarea valurilor eolienne sau curentii oceanici;

Litosfera:

•modelarea reliefului;

•debitul râurilor variază in dependență de relief, marimea lacurilor, schimbarea stării de

agregare.

Biosfera:
•filtarea apelor, crearea turbei in mlastini

In concluzie: toate geosferele au o legătură stânsă în comun, ceea ce si genereaza circuitul apei
in natură si aparitia tuturor componentelor hidrosferei, cat si mentinerea vietii pe pamant.

7. Metode de solutionare a poluarii:

a) oceanelor, marilor

•colectarea deșeurilor accumulate in zonele de litoral;

•instalarea filtrelor modern la statiile de epurare