13.
Musonii de vară se deosebesc de brizele de zi prin: a) Durata acţiunii musonului în
1. Cele 4 particularităţi fizice ale Pămîntului sînt:
— Masa şi densitatea. Ea determină mărimea atracţiei terestre, ceea ce
condiţionează şi existenţa învelişului geografic. Raportul dintre dimensiuni şi masa
Pămîntului: masa 5,975•1021 t ,vol 1083 mlrd km3,densitatea medie 5,517 g/cm3;
— Magnetismul terestru este datorat rotirii mai rapide a nucleului faţă
de învelişurile exterioare şi procesele fizice ce decurg în el.; apara natura vie de radiatia
cosmica;
— Gravitaţia terestră. Datorită căreia au loc vînturile, curgerea rîurilor,
eroziunea, dinamica atmosferei, circuitul apei in natura.
— Inclinaţia axei terestre cu 66°33′ faţă de planul orbitei – formarea
anotimpurilor.
— Caldura interna: influenteaza procese si fenomenele pamintului.
Litosfera
2. a) Mişcarea de rotaţie a Pămîntului este rotaţia Pămîntului în jurul axei de rotaţie timp
de 23h 56min 4s în direcţia de la Vest spre Est.; Viteza liniara a punctelor de pe glob este
diferita, sunt 2 puncte imobile: N si S.
b) Dovezile mişcării de rotaţie a Pămîntului sînt:
— Experienţa lui Foucault cu pendulul – oscilaţia pendulului deviază cu
capetele sale spre dreapta de la cea precedentă;
— Devierea corpurilor în cădere liberă – devierea spre Est de linia
perpendiculară a unui corp aruncat de la înălţime;
— Devierea corpurilor ce se mişcă pe orizontală (Forţa Coriolis);
— Traiectoria sateliţilor artificiali – de fiecare dată deasupra noi teritorii.
c) Consecinţele mişcării de rotaţie a Pămîntului:
— Succesiunea zilelor şi a nopţilor; si inegalitatea lor.
— Turtirea Pămîntului la poli şi bombarea la Ecuator – apare forţa
centripetă;
— Variaţia temperaturii în cursul zilei şi a nopţii; incalzirea neuniforma a
pamintului
— Variaţia orei pe Glob;
— Abaterea spre dreapta a corpurilor în mişcare (vîntul, apele
curgătoare) în emisfera nordică şi spre stînga a corpurilor aflate în emisfera sudică.
3. a) Mişcarea de revoluţie a Pămîntului este realizată în 365zile 6h 9s de-a lungul orbitei
de formă elipsoidală în jurul Soarelui;
b) Dovezile principale ale mişcării de revoluţie sînt:
— Soarele nu răsare sau apune din aceeaşi poziţie de fiecare dată.
Trebuie să treacă exact un an ca Soarele să răsară din aceleaşi puncte de pe linia
orizontului;
— Toate planetele au o mişcare de rotaţie în jurul Soarelui. Pămîntul
fiind o planetă nu face excepţie;
— Eclipsele de Lună, Soare sînt o dovadă că Pămîntul se roteşte în
jurul Soarelui.
c) Aparitia anotimpurilor, incalzirea neuniforma a pamintului, caldura scade de le ecuator
spre poli: 5 zone de cladura, inegalitatea zilelor si noptilor.
4. — Rocile sedimentare: pe fundalul bazinelor – marine; pe uscat – continentale; de
origine detritică se formează în urma dezagregării rocilor magmatice, metamorfice şi
sedimentare sub acţiunea apelor amosferice, rîurilor, mărilor, gheţii, vîntului. Exemple: roci
sedimentare dupa marimea fragmentelor: afînate - nisip, nămol, roci sedimentare cimentate
- pietriş, prundiş, fresie, roci sedimentare dezagregate – pe larg in R.Moldova.
— de origine organogenă: rămăşiţe de organisme vegetale şi animale.
Exemple: calcare, creta, petrol, cărbune; in N-E-ul RM.
— de origine chimică: se depun din soluţii într-un mediu apos (lacuri,
golfuri, izvoare). Exemple: ghipsul, silvina, anhidritul., minerale din clasa sulfatilor si
haloizilor
5. Din regiunea rifturilor plăcile litosferice Euroasiatică şi a Oceanului Pacific sub acţiunea
curenţilor subcrustalici se deplasează una în întîmpinarea alteia cu viteze de 4 – 6,5 cm/an.
În Nord-Vestul Oceanului Pacific la hotarele Eurasiei plăcile litosferice se apropie, avînd loc
procese de ciocnire, coliziune şi distrugere a crustei. Se formează fose oceanice si arcuri
insulare şi apar tensiuni puternice condiţionate de subducţia plăcilor. Se elimină o cantitate
mare de energie, se rup straturile de roci, placa continentală fiind mai uşoară se suprapune
pe cea oceanică care se îngroaşă şi este supusă cutării. În aşa mod procesele asociate
deplasării plăcilor litosferice sînt: a) procese seismice de adîncime mare (300 – 700 km)
briu 600km; b) vulcanism: vulcani activi in Japonia; c) procese orogenice de cutare; d)
magnetism
6. a) Deasupra ramurilor ascendente a curenţilor subcrustalici sub acţiunea cărora crusta
oceanică se rupe şi se formează nişte văi înguste, depspicaturi in scoarta oceanica şi
adînci numite văi de rift. Pe fundul văilor de rift iese la suprafaţă lava bazaltică (din
ostenosferă) ce se depozitează la marginile văilor de-a lungul riftului formînd lanţul de
munţi dorsala medio-oceanică.
b) — Dorsalele oceanice cu rifturi se numesc ridge sau de tip atlantic.
— După un timp de funcţionare văile de rift se înfundă cu lava bazaltică
şi dispar. Astfel de dorsale cu văi de rift înfundate se numesc rise sau dorsale de tip pacific.
7. — Formă pozitivă de relief cu altitudini sub 200 m, suprafaţă plată sau ondulată şi
fragmentare redusă.
— După geneză cîmpiile pot fi: acumulative – acumularea depozitelor
aluviale(acumulari pe fundul vailor), eoliene(acumulari de nisip – Sahara),
marine(acumulari in zona de self), lacustre(acumulari in chiuvetele lacustre); erozionale –
acţiune erozivă a agenţilor exogeni. Exemple: cîmpii acumulative – cîmpia Amazonului,
Mesopotamiei, în Sahara; cîmpii erozionale – Podişul Serbiei Centrale, Podişul Braziliei,
Cîmpia Europei de Est, structurale – pe suprafata stratelor.
8. Formă pozitivă de relief cu altitudini de peste 1000 m, văi adînci 500-1000 m,
povîrnişurile înclinate cu 35°-50°. Exemple: Ural, Caucaz, Anzi, Alpi, Carpaţi. Uneori muntii
sunt singuratici. Acestea ocupa suprafete restrinse si se prezinta izolati, poarta denumirea
de masive. Unele sunt resturile unor munti vechi(Dobrogei de N). Au inaltimea de 1000-
1500m. Marginile lor cad brusc spre zona joasa fara a avea unitati intermediare de tipul
dealurilor( Masivul Central Francez).
9. Factorii ce determină formarea alunecărilor de teren:( deplasari umede)
a) relief accidentat; b) prezenţa apei (ploi de lungă durată sau topirea lentă a zăpezii); c)
structura geologică a versantilor (roci afînate, dispuse pe roci impermeabile, argile, marne);
d) activitatea practică a omului (construcţia clădirilor, şoselelor ce supraîncarcă versanţii,
folosirea iraţională a versanţilor)
Măsuri de prevenire a alunecărilor de teren: Menţinerea pădurilor pe pantele înclinate sau
săditul plantelor agricole multianuale; Aratul terenurilor accidentate de-a lungul curbei de
nivel, terasarea pantelor; Efectuarea drenajelor pentru scurgerea apelor în afara zonelor
de alunecări; Evitarea supraincarcarii versantilor
10. Bilantul radiativ determina regimul termic al solului si al stratului de aer de le suprafata
lui. Dirijează procesul evaporării si conditioneaza procesele vitale ale lumii organice
Diferenţa dintre energia radiantă primită şi cea pierdută se exprimă prin formula: Q=|
S+D+A|-|R+T|, Q – bilanţ radiativ, S – radiaţie directă, D – radiaţi difuză, A – radiaţie
absorbită, R – radiaţie reflectată, T – radiaţie terestră. Pamintul are „bilantul radiativ” nul. In
caz contrar se va raci sau se va încălzi prea tare. Daca radiaţia primita este mai mare ca
cea pierduta bil. rad. este pozitiv si are loc încălzirea. Daca este mai mica e invers.
11. În regiunile paralelelor 30°, 35° lat N şi S se formează nişte curenţi de aer ce dezvoltă o
mişcare descendentă in urma aglomerării aerului, având loc un proces de divergenţă. În
straturile inferioare ale troposferei se formează o zonă subtropicala de aer cu presiune
ridicată (temperaturi înalte, umiditate scăzută). Curenţii de aer din aceste latitudini cu
presiune ridicată se vor deplasa spre latitudini cu presiune scăzută (şi datorită forţei
Coriolis) din regiunea ecuatorului. Sunt vinturi cu caracter regulat. Se deplasează dinspre
N-E spre S-V in emisfera nordica si invers in cea sudica (sunt orientaţi spre minima
ecuatoriala)
alizee →    SV NE 30° - 35°
0° –––––––– 0°
alizee →    NV SE 30° - 35°
12. Musonii de vară – a) spre continent; b) cu precipitaţii atmosferice (umede); c) mai
ridicata. Musonii de iarnă – a) spre ocean; b) lipsite de precipitaţii atmosferice (uscate); c)
mai scăzută.
Musonii de vară — Vara temperatura aerului deasupra continentului este mai înaltă şi
presiunea atmosferică e mai scăzută. Deasupra oceanului – invers – temperatura mai
scăzută (apa se încălzeşte mai încet), presiune mai ridicată. Curenţii de aer se vor deplasa
din regiunea cu presiune mai ridicată spre cea cu regiune mai scăzută, adică dinspre
ocean pe continent. Aceşti curenţi vor fi încărcaţi cu vapori de apă şi vor avea o
temperatura mai mică ca aerul deasupra uscatului. Vor aduce timp posomorit cu precipitatii
abundente.Musonii de iarnă — Iarna continentul se răceşte mai repede, presiunea
deasupra sa devenind mai ridicată. Curenţii de aer se vor deplasa dinspre continent spre
ocean, fiind uscaţi şi avînd temperaturi mai scăzute decît a aerului de deasupra oceanului,
deoarece aici apa se răceşte mai încet. Vor aduce timp senin, fara precipitatii.
direcţia dinspre ocean spre continent este mai mare (6 luni), iar a brizei de zi este mai mică
(numai ziua, 8-12 ore); b) Musonii de vară acţionează pe o suprafaţă mai mare (vînturi
regionale) de ex. Asia de Est, Asia de Sud, pe cînd briza de zi pe o suprafaţă mai mică – pe
malul rîului, lacului, iazului (vînt local); c) Acţionînd asupra climei din regiune musonul de
vară aduce ploi musonice bogate, iar briza de zi aduce doar o răcoare pe litoral si nu tot
timpul insotita de precipitatii.
14. a) Ploaia – precipitaţii atmosferice în stare lichidă se formează în norii cumulonimbus.
Ploaia se formează în urma procesului de condensare ce se petrece la temperaturi de
peste 0°C şi e constituită din picături de apă de diferite dimensiuni ca rezultat a cresterii
picaturilor mari pe seama celor mici prin difuzie(0,5-15 mm în diametru). b) Zăpada –
precipitaţii solide sub formă cristalizata de fulgi. Se formează la temperaturi de -5 – -10 °C
în urma procesului de sublimare în nori; c) Grindina – precipitaţii atmosferice în stare solidă
– bucăţi de gheaţă cristalizate sau amorfe cu diam. 5-50 mm. Se formează vara în nori
cumulonimbus, la trecerea norilor incarcati cu apa pe fronturile reci creîndu-se condiţii de
sublimare.
15. Datorita circuitului apei are loc schimbul de substanta si energie de pe suprafata pe
alta. Sub influenţa radiaţiei solare apa de pe suprafaţa continentelor şi oceanelor trece în
atmosferă în stare de vapori. În urma condensării apa revine sub formă de precipitaţii
atmosferice, formîndu-se un circuit al apei în natură. Cunoaştem mai multe forme de circuit
al apei: local oceanic, local continental, mare sau universal. a) circuitul local oceanic. De pe
suprafaţa Oceanului Planetar se evaporă în atmosferă o cantitate mare de apă şi cea mai
mare parte - 2/3 se întoarce înapoi în ocean, iar 1/3 din vapori sînt duşi de curenţii de aer
deasupra uscatului; b) circuitul local continental. În urma încălzirii suprafeţei uscatului în
atmosferă se evaporă mari cantităţi de apă sub formă de vapori, care se condensează în
nori şi ulterior revin pe continent sub formă de precipitaţii atmosferice. Acestor precipitaţii li
se adaugă şi cele aduse de curenţii de aer dinspre ocean; c) circuitul universal al apei în
natură. Precipitaţiile ce cad pe suprafaţa uscatului parcurg mai multe căi. O parte nimereşte
înapoi în ocean în urma scurgerii. O altă parte se infiltrează în scoarţa terestră formînd
scurgerea subterană, pentru ca mai tîrziu să ajungă şi ea în ocean. Restul se evaporă din
nou în atmosferă.
16. In regiunea tarmului apa se misca orizontal, in largul oceanilor – vertical. Fenomenul
de ridicare şi înaintare a apelor (flux) şi acel de coborîre şi retragere (reflux) poartă
denumirea de maree. Cauzele mişcării ritmice a apei din mări şi oceane sînt: a) forţele de
atracţie a Lunii şi Soarelui; b) rotaţia Pămîntului în jurul axei sale; c) rotaţia Pămîntului în
jurul Soarelui. În timpul fluxului înălţimea valurilor poate ajunge la 3-4 m in strimtori si
golfuri uneori 15-20 m. Raspindirea mareelor pe suprafata Ocenului Planetar este in functie
de pozitia Lunii fata de Pamint, de relieful fundului oceanic si de configuratia bazinului.
Perioada de le inceputul fluxului si pina la retragere lui – perioada fluxului sau ora portului.
În urma proceselor de erodare cauzate de valurile mareelor în gurele rîurilor din golfuri se
creează condiţii favorabile pentru construcţia porturilor şi îmbunătăţirea navigaţiei.
17. Curentii se impart in: calzi, reci si neutri. Cei calza au temperatura apei mai mare ca
temperatura apei in care vin(c. Golfului, c. Braziliei). Cei reci – invers(c. Groenlandei, c.
Antarctic de V). Cei neutri au temperatura egala(c. Ecuatorial de S). Factorii de formare a
curenţilor oceanici: a) vînturile constante şi periodice; b) forţele gravitaţionale; c) undele
mareice; d) diferenţa de nivel dintre apele mărilor şi oceanelor; e) alimentarea diferita a lor
cu apa. Exemple: Curentul vînturilor de Vest, Ecuatorial de Sud, Nord Atlantic, Nord Pacific.
18. Debitul mare al apei fluviului Amazon pe tot parcursul anului este determinat de: a)
situarea în zona climatică ecuatorială a cursul principal al fluviului Amazon, unde sînt
frecvente ploile zenitale (în tot cursul anului), regim alimentar pluvial; b) numeroşi afluenţi
de dreapta şi stînga care au o lungime mare şi sînt situaţi în zonele climatice:
subecuatorială de N unde cad precipitaţii în perioada verii boreale, subecuatorială de S –
precipitaţii abundente în perioada verii australe. Astfel în tot cursul anului afluenţii sînt
alimentate cu o mare cantitate de apă. c) este situat in relief de cimpie – domol, ii da aspest
de mare, ambele maluri concomitent nu pot fi vazute.
19. Sursele principale de alimentare a fluviului Nistru sînt: a) Ape subterane (în tot cursul
anului); b) Ape, din averse ploi (vara, toamna, primăvara): pluvial c) Ape de la topirea
zăpezilor (primăvara). La sfîrşitul lunii mai, începutul lunii iunie nivelul apei în rîu atinge
cote maxime datorită ploilor mai frecvente şi a topirii zăpezilor din munţii Carpaţi – sursa
principală de alimentare a rîului: nival; d) cotele maxime – sfirsitul lunii mai, inceputul lunii
iunie > ploi torentiale, topirea zapezilor.
20. De climă depind: a) densitatea reţelei hidrografice; b) volumul anual de apă (debitul); c)
tipul de alimentare; d) variaţia nivelului apei; e) regimul de îngheţ.
21. Sursele de alimentare ale rîului Nil sînt: a) Apele din ploile ecuatoriale şi subecuatoriale,
uneori din ploile din zona de deşert şi ploile ce cad iarna în zona subtropicală la gura
fluviului; b) Apele subterane în tot cursul rîului; c) Apele provenite din topirea zăpezilor şi
gheţarilor muntelui Kilimanjaro în apropierea căruia izvorăşte rîul Nil: afluientii cu debite
bogate( Nilul Albastru, Nilul Alb) Cauzele debitului mare al fluviului în tot cursul anului sînt:
a) cursul superior al rîului este situat în zona climatică ecuatorială, unde cade o cantitate
mare de precipitaţii în tot cursul anului; b) O mare parte a cursului fluviului trece prin zona
savanelor, unde rîul îşi alimentează apele din ploile de vară, în condiţii de evaporare
intensă în zona deşertului Sahara. El isi alimenteaza apele de la afluienti De aceea
revărsările în fluviul Nil au loc vara.
22. Cauzele ce determină fenomenul lacului Balhaş sînt: a) este situat într-o regiune cu
climă aridă, cantitatea de precipitaţii fiind redusă (100 – 250 mm/an) şi gradul de evaporare
e mare; adincimea e diferita(o circulatie neomogena). In vest e mai adinc. b) Lac din care
nu izvorăşte nici un rîu. Deoarece e un lac fără scurgere se măreşte salinitatea apei;
mijlocul lacului e ingustat printr-o strimtoare ce nu permite libera circulatie a apei. Toate
cele expuse mai sus se refereau la partea de Est. c) În partea de Vest a lacului Balhaş se
varsă rîul Ili(cu apa dulce) ceea ce reduce gradul de mineralizare, in E – nu e nici un riu.
23. Cauzele extinderii mari a lacurilor în N-V Cîmpiei Europei de Est sînt: a) clima maritimă
şi temperat-continentală, căzînd multe precipitaţii atmosferice şi în cadrul unui relief de
cîmpie creîndu-se condiţii pentru formarea lacurilor de apă dulce; b) Această regiune a fost
afectată de glaciaţiunile din cuaternar în urma cărora s-au format cuvete lacustre – lacuri
glaciare. Exemple: Ladoga, Onega, Ciud, Pscov; c) Evaporarea e mult mai redusa si
infiltrarea a apei in roci (cristaline) e slaba.
24. Factorii de formare a solurilor sînt: a) Rocile. Rocile servesc drept sursă de formare a
substanţelor anorganice. Proprietăţile lor determină intensitatea de dezagregare a rocilor,
circuitul apei şi aerului, tipul solului: terra rosa(Fe, Al) b) Clima. Influenţează asupra
intensităţii dezagregării, a activităţii biologice a organismelor şi microorganismelor, formării
substanţelor organice în sol; precipitatii, umezeala, energie, Ec.>polul N. c) Relieful.
Modificarea climei depinde de altitudine, ceea ce determină etajarea pe verticală a
vegetaţiei, schimbarea regimului termic şi hidric al solului; inclinarea versantilor, cimpie si
munti. d) Plantele contribuie la dezagregarea şi alterarea rocilor (rădăcinile plantelor).
Resturile contribuie la acumularea humusului, substanţelor organice; paduri si stepe. e)
Animalele afînează solurile, îmbunătăţesc regimul termic, hidric şi de aerisire al lor(rima,
bacterii si cirtita); f) Omul. Contribuie prin irigarea, desecarea solurilor, tratarea cu
îngrăşăminte, prelucrarea mecanică, sporirea fertilităţii solului prin sădirea plantelor; e)
vreamea geologica > 1cm in 100 ani.
25. În zona climatică temperată neomogena a Asiei vara este mai caldă decît în tundră,
iernile geroase, coeficientul de umiditate e mai mare de 1. Aici cresc pădurile de conifere,
vegetaţie arborescentă, adaptată la umiditate excesivă şi rezistentă la iernile geroase.
Frunzele lor se păstrează în tot cursul anului şi au formă de ace rezistente la temperaturi
scăzute. Exemple: molidul, cedrul, zada. Animalele se adaptează la temperaturi joase în
timpul iernii, avînd blană deasă, cele ajută să reziste la geruri cumplite – zibelina,
hermelina, jderul. Unele animale îşi acumulează un strat de grăsime şi cad în hibernare în
cursul iernii – ursul.
26. În zona pădurilor de foioase din zona climatică temperată blinda din Europa verile sînt
calde, iernile sînt reci şi cantitatea de precipitaţii e insuficientă pentru creşterea arborilor. În
Europa de Vest verile sînt răcoroase, nebulozitatea mare. Aici creşte bine fagul. Iarna fiind
rece copacii toamna îşi scutură frunzele pentru a rezista la temperaturile scăzute. În
Europa de Est în condiţii de scădere a cantităţii de precipitaţii si variatii de temperaturi mai
mari creşte stejarul – un copac rezistent. Plantele ierboase efemere au o perioadă de
vegetaţie mai scurtă primăvara devreme, pînă cînd nu a înverzit pădurea – brebenei,
viorele. Animale: cerbul nobil, caprioara, veverita, pisica salbatica.
27. În zona climatica temperată a Europei este situată zona stepelor ce ocupă partea de
Sud a Câmpiei Europei de Est.
 Condiţiile de climă: verile lungi şi calde, iernile reci, umiditatea scăzută .
Plantele se adaptează la asemenea condiţii. Copacii cresc mai rar. Predomină ierburi cu
frunze înguste şi rădăcini lungi şi ramificate pentru a micşora suprafaţa de evaporare si a
absorbi umezeala din straturile mai adânci ale solului. Predomina gramineele rezistente la
seceta. La N – un amestic de ierburi mai bogat.
Exemple: negară, păiuş, obsigă, pelin.
Printre animale se întâlnesc rozătoare ce traiesc in vizuini si ce se hrănesc cu iarbă.
Multe animale trăiesc în vizuini ca: ţistarul, dihorele de stepă, soarecele de cimp. Pasari:
ciocirlia, potirnichea, prepelita, cocorul.
28. Clima este subtropicală de tip mediteranean. Iernile sînt blânde şi umede, verile foarte
calde şi secetoase. Precipitatii in jurul de 500-600mm/an
Adaptări ale plantelor la condiţiile de climă(vegeteaza in jurul anului): frunze tari si
groase şi strălucitoare, unele plante au frunze înguste acoperite cu perişori – toate acestea
pentru a micşora suprafaţa de evaporare vara.
Exemple: stejarul de piatră, chiparosul, samşitul, maslinul salbatic.
Şacalii şi hienele, broasca testoasa – adaptate la condiţii de climă secetoasă şi puţin
pretenţioase la hrană.
29. În zona tropicală a deşerturilor din Africa condiţiile de climă sînt nefavorabile pentru
creşterea plantelor şi a animalelor: temperaturile foarte înalte, umiditatea scăzută. De
aceea covorul vegetal şi lumea animală este mai săracă. E o zona arida solul nu contine
humus
Cresc plante rezistente la secetă cu rădăcini lungi in adincime şi ramificate, cu frunze
mici şi înguste, uneori transformate în spini pentru a micşora suprafaţa de evaporare.
Plantele au uneori un strat de ceara pe suprafata.
Se întâlnesc plante efemere cu o viaţă scurtă, câteva săptămâni după ploi.
Exemple: spinul cămilei, sărăţele, pelin,
Există animale adaptate bine la condiţiile de pustiu, care traiaesc in vizuini de nisip
parcurg distanţe mari, aleargă iute în căutarea apei şi a hranei – antilopa, camila,
rozatoare, reptile(sopirle).
30. Savanele din Africa sînt situate in zona climatica subecuatorială.
Condiţiile climatice: temperaturi înalte în tot cursul anului, umiditate ridicată însă
repartizată pe anotimpuri. În savană perioada umedă este în lunile de vară, iar perioada
uscată – în lunile de iarnă.
După această alternare şi s-au adaptat plantele. Ierburile ocupă suprafaţa cea mai
mare a savanelor, care în perioada uscată devin de o nuanţă galbenă – se usucă, iar odata
cu ploile cresc furtunos.
Arborii formează rarişti. Baobabul, arborele cel mai răspândit în savanele Africii, este
adaptat la condiţiile de secetă în perioada uscată, îi cad frunzele pentru a rezista(salcimul
african, mimoza).
Savanele fiind bogate în hrană vegetală, aici trăiesc o mulţime de animale erbivore:
zebre, antilope, elefanţi, rinoceri. Girafa are un gât lung pentru a ciupi uşor frunzele de pe
copacii înalţi. Animalele carnivore (de pradă), leii, tigrii sînt animalele ce urmăresc
animalele erbivore.
31. În zona pădurilor ecuatoriale umede condiţiile de climă sînt cele mai favorabile pentru
viaţa plantelor şi a animalelor. Temperaturile sînt înalte şi umiditatea mare pe tot parcursul
anului, sol bogat
În lumea vegetală predomină pădurile ce cresc în mai multe etaje. Frunzele copacilor
înalţi sînt aspre şi groase cu o suprafaţă lucitoare ce le salvează de o evaporare excesivă,
raze arzătoare, loviturile picăturilor de apă în perioada ploilor torenţiale. Repartizarea lumii
vii pe etaje: I etaj – iubitori de lumina(palmieri), II-III etaje – sunt mai dense.
Exemple: palmieri, ficuşi, liane.
Adaptarea la mediul arboricol este una din particularităţile animalelor.
Se întâlnesc maimuţe, leneşi, numeroase păsări cu un colorit viu al penelor, papagali,
păuni africani, mamifere cataratoare, cerb si antilopa.
32. Legităţile învelişului geografic
a) Unitatea şi integritatea învelişului geografic
Fiecare component al învelişului geografic se dezvoltă după legi proprii, însă în urma
interacţiunii componenţilor între ele se formează o unitate şi o integritatea.
Orice schimbare, modificare a unui component duce la modificarea întregului înveliş
geografic.
Mărirea CO2 prin arderea combustibililor aduce la încălzirea climei, topirea gheţarilor,
ridicarea nivelului apelor, activizarea eroziunilor, etc.
b) Circuitul substanţelor
Exemple: circuitul apei în natură, circuitul rocilor, circuitul maselor de aer.
c) Fenomenele ritmice
Se menţionează aici repetarea în timp a diferitor fenomene: căderea frunzelor de pe
copaci – toamna, rotaţia Pământului, musonii, brizele, migrarea păsărilor.
d) Zonalitatea
Zonalitatea constă în schimbarea tuturor componenţilor naturii de la ecuator spre poli
datorită repartizării inegale a radiaţiei solare. Un exemplu este repartizarea zonelor
naturale pe glob.
Harta politică a lumii
33. Modificările ce s-au produs pe harta politică a lumii după anul 1989 sunt legate de
revolutii de catifea(fara varsari de singe)
a) În octombrie 1990 a dispărut de pe harta politică a lumii RDG în urma reunificării
Germaniei după 41 de ani de existenţă a acestei ţări artificial formate după al doilea război
mondial.
b) În decembrie 1991 a avut loc dispariţia URSS şi formarea a 12 state suverane: Moldova,
Ucraina, Bielarus, Rusia, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Kazahstan, Tadjikistan,
Kirghizstan, Turkmenistan, Uzbekistan.
În 1990 s-au declarat independente: Letonia, Lituania, Estonia.
c) În locul fostei Iugoslavia se desprind 5 state suverane: Slovenia, Bosnia şi Herţegovina,
Croaţia, Macedonia, RF Iugoslavia.
d) La 1 ianuarie 1993 Cehoslovacia s-a împărţit în două ţări suverane: Cehia şi Slovacia.
34. Aşezarea economico-geografică a Germaniei (Europa Central)
a) Statele vecine ale Germaniei sînt puternic dezvoltate, majoritatea fac parte din Uniunea
Europeană. Cele mai dezvoltate regiuni industriale a Germaniei se află în apropierea celor
mai industrializate regiuni ale Franţei, Belgiei, Cehiei. Cu ţările vecine şi regiunile
industriale ale lor Germania întreţine relaţii comerciale foarte strânse de comerţ.
b) Germania este situată în centrul Europei, având o poziţie foarte avantajoasă faţă de
căile de comunicaţie terestre, maritime, fluviale şi aeriene. Pe teritoriul ţării trec multe linii
ferate, automagistrale, linii aeriene ce leagă toate ţările şi regiunile Europei cu Germania.
Germania are ieşire largă la Oceanul Atlantic prin mările Nordului şi Baltică ceea ce îi dă
posibilitate să înfăptuiască relaţii comerciale pe cale maritimă ieftină cu ţările de pe alte
continente. Prin canalul Rhin-Main-Dunăre, Germania pe cale fluvială are ieşire la Marea
Neagră şi prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele – la Marea Mediteraneană, apoi în Africa de
Nord şi Orientul Apropiat şi Mijlociu spre bazinele petroliere de importanţă mare pentru
importul în Germania.
C) Clima este temperată cu caracter de tranziţie de la oceanică la continentală, regimul de
temperaturi şi precipitaţii este favorabil pentru dezvoltarea agriculturii. Relieful de la Nord
prezintă şesuri, câmpii, la Sud – munţi erodaţi şi podişuri care nu creează obstacole în
repartizarea culturilor agricole.
Solurile podzolice şi cenuşii de pădure sînt prelucrate modern.
Resurse naturale: energetice – cărbune superior (bazinul Ruhr, Saar), cărbune inferior,
săruri de potasiu (resurse chimice); metalice – parţial fier, plumb, zinc, cupru, uraniu, multe
insa se importa din cauza epuizarii rapide; resurse hidraulice, forestiere neînsemnate;
duce lipsă de petrol, gaze naturale, bauxite, cromite, cositor pe care le importa.
35. China – ţară continental-maritimă
a) Se învecinează cu state de nivel mediu în curs de dezvoltare şi înalt industrializate, cu
care întreţine relaţii economice ce favorizează dezvoltarea economiei ţării şi a politicii ei.
Cu ţările continentale relaţiile economice sînt mai restrânse, deoarece la hotare sînt lanţuri
de munţi.
b) Ieşirea largă la Oceanul Pacific pentru regiunile de Est a Chinei are o importanţă
deosebită. În cea mai mare parte, relaţiile economice externe China le înfăptuieşte pe cale
maritimă ieftină.
c) Condiţiile naturale sînt foarte variate de la o regiune la alta, China fiind o ţară din cele
mai mari după suprafaţă. În vestul şi sudul ţării relieful este muntos(zacaminta), în partea
centrală se evidenţiază podişul Tibet. În partea de est sînt situate Marile Câmpii ale Chinei
de o importanţă deosebită pentru economia ţării(agricultura).
Cu toate ca la vest şi în partea centrală este o climă de deşert. La est, clima temperată
subtropicală şi tropicală musonică crează condiţii şi resurse agroclimatice favorabile pentru
agricultură.
Soluri fertile sînt în estul ţării.
Resurse naturale: minerale – petrol, gaze naturale (după rezervele de cărbune superior,
minereu de fier, bauxite, mangan, zinc, cositor, wolfram, molibden, China ocupă locuri de
frunte în lume).
Resurse de apă imense ce dispun de energie hidraulică. Sunt prezente resurse forestiere.
36. Poziţia economico-geografică a Indiei
a) Statele limitrofe sînt la nivel mediu de dezvoltare şi unele în curs de dezvoltare. În afară
de aceasta, relieful accidentat (lanţuri muntoase) la hotare face ca hotarele să fie puţin
accesibile pentru relaţii economice.
b) Fiind o ţară peninsular-maritimă, India are ieşire largă la Oceanul India prin care trec căi
maritime de importanţă internaţională. Aceasta joacă un rol important la dezvoltarea
relaţiilor comerciale atât cu ţările Orientului cât şi cu cele din Occident. Prin India trec căi
aeriene si maritime de importanţă internaţională ce leagă Australia cu Asia, Europa, ceea
ce influenţează pozitiv asupra relaţiilor economice, o alta cauza – desertul Thar.
c) Condiţii naturale, clima, relieful, solurile sînt variate. India are resurse agro-climatice
diversificate. Din punct de vedere al reliefului distingem Câmpia Indo-gangetică, Podişul
Decan, munţii Himalaii, Gaţii de Vest, Gaţii de Est, care creează condiţii variate de
repartizare culturilor agricole.
Chiar daca are clima de deşert (Pustiul Tar), in principiu musonică – caldă, iar solurile –
fertile. Toate aceste resurse naturale dau posibilitatea să se ajungă la 2-3 recolte agricole
pe an.
Resurse naturale, variate şi bogate:
minerale: cărbune, minereu de fier, mangan, grafit, mică, petrol, diamante,
bauxită, cupru, crom.
resurse energetice: hidraulice (Indul şi Gangele în cursurile superioare)
37. Poziţia economico - geografică a Italiei (ţară peninsular – maritimă)
a) Regiunile Italiei la N si N-V sunt cele mai dezvoltate regiuni, din punct de vedere
industrial, acest fapt le ofera legaturi direct de productie cu statele limitrofe care au un
nivel înalt de dezvoltare(Franta, Austria), majoritatea state membre ale Uniunii Europene.
Însă, din cauza reliefului accidentat (Munţii Alpi), relaţiile economice sînt mai restrânse şi se
înfăptuiesc prin tunelele construite.
b) Fiind spălată de 5 mari, cea mai importantă fiind Marea Mediteraneană, Italia este
situată în direcţia căilor maritime de valoare internaţională spre Africa de Nord, Orientul
Apropiat şi Mijlociu, bogate în petrol şi gaze. Are importanţă mare pentru Italia de a lărgi
relaţiile economice cu aceste ţări, deoarece Italia nu dispune de aceste resurse atât de
necesare în economia ţării.
c) Clima este temperată în Nordul Italiei (partea continentală), in restul ţării, în partea
centrală şi de Sud (partea peninsulară), ea este mediteraneană cu condiţii favorabile pentru
cultivarea plantelor importante utilizate în larg şi pentru export.
Relieful este de câmpie în Nordul ţării (Câmpia Podului).Restul teritoriului este muntos
(Munţii Apenini) şi limitează suprafaţa terenurilor agricole.
Italia este săracă în resurse minerale, avind doar carbune inferior neinsemnat si metale
colorate de la N, dar bogată în resurse hidraulice, geotermice şi soluri fertile roşietice
(cafenii).
38. Aşezarea economico-geografică a Japoniei (ţară insulară). Aceasta da un aspect de
izolat de comunicare cu tarile terestre.
a) Statele limitrofe sînt la diferit nivel economic. Ţările bogate în resurse naturale servesc
ca piaţă de desfacere pentru exportul produselor industriale şi a activităţii monopolurilor
japoneze în schimbul materiilor prime ce lipsesc în Japonia.
b) Având o poziţie insulară (hotare maritime) în bazinul Oceanului Pacific, Japonia, cu o
flotă de comerţ puternică, dezvoltă relaţii de comerţ şi colaborare cu ţările cele mai
depărtate pe cale maritimă ieftină. Astfel exportă produse ale industriei şi importă materii
prime.
c) Clima temperată şi subtropicală musonică creează condiţii favorabile pentru cultivarea
plantelor. Relieful accidentat limitează suprafaţa terenurilor agricole.
Resurse naturale: resurse minerale în cantităţi infime(metalele colorate ce nu acopera
nevoile tarii), importa petrol, minereu de fier si carbune
resurse hidroenergetice
resurse forestiere - 2/3 din suprafaţa ţării
soluri fertile – cenuşii şi brune de pădure
39. Poziţia economico-geografică a României (ţară continental-maritimă)
a) Statele limitrofe au nu nivel economic de tranziţie şi mediu de dezvoltare(Ucraina,
Ungaria si Moldova). Istoric România dezvoltă relaţii economice cu statele postsocialiste şi
postsovietice – situatie mai putin avantajoasa. Insa Ucraina are carbune, minereu de fier,
iar Ungaria – bauxita(oferind un avantaj) Acum, însă, România îşi orientează relaţiile
economice spre ţările Europei Occidentale.
b) Ieşirea la Marea Neagră pe o lungime de 250 km are o mare importanţă pentru
efectuarea legăturilor economice externe pe cale maritimă ieftină prin strâmtorile Bosfor şi
Dardanele cu ţările Orientului Apropiat şi Africii de Nord bogate în petrol si agze naturale.
Dunarea ofera reletii cu centrul , vestul si nordul Europei prin canalul Rhin-Main-Dunarea.
c) Condiţiile naturale sînt variate
Relieful constă din câmpii, regiuni de podiş şi regiuni montane.
Clima este temperată cu temperaturi înalte şi multe zile însorite vara, şi ierni blânde.
Umiditatea este îndestulătoare în Nordul şi centrul ţării.
Solurile sînt de cernoziom. Toate aceste condiţii permit cultivarea plantelor termofile
specifice zonei temperate.
România este îndestulată parţial cu cărbune de calitate inferioară. Se conţin resurse de
petrol, gaze naturale (metan), minereu de fier, mangan, sulf, uraniu, resurse
hidroenergetice (pe Dunăre), resurse forestiere (Munţii Carpaţi).
40. – Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) – membre 189 ţări, formată în 1945 cu scopul de
a menţine pacea şi securitatea internaţională şi de a promova cooperarea în domeniul
economic, social, cultural, umanitar. Urmareste rezolvarea intereselor statelor membre.
– NATO – organizaţie de integrare militară a ţărilor din bazinul Oceanului Atlantic.
Scopul ei este asigurarea securităţii comune a membrelor ei prin cooperare şi consultare în
domeniul politic, militar şi economic.
– Fondul Monetar Internaţional (FMI) – fondat în 1944, 138 state membre. Scopurile: a)
Să participe la dezvoltarea comerţului mondial; b) Să regleze cu cursul valutar al ţărilor
membre; c) Să acorde credite pe termen mediu şi scurt, în special statelor în curs de
dezvoltare. Sediul este la Washington.
– Uniunea Economică Europeană – organizaţie de integrare economică, înfiinţată în
1957 din iniţiativa Italiei, Franţei şi Germaniei, 15 ţări membre. Scopul este crearea pieţei
unice de mărfuri şi capital. In 1993 s-a format cetatenia europeana unica, in 2000 s-a
introdus moneda unitara „Euro”
- OPEK – organizaţia ţărilor exportatoare de petrol, fondată în 1960 cu scopul
monitorizării preţurilor şi vânzării petrolului pe piaţa (externă) internaţională.
41. Cauza principală care a determinat necesitatea politicii demografice de reţinere a
natalităţii este sporul natural mare(natalitate inalta, mortalitate scazuta). Se ştie că China
este statul cu cel mai mare număr de locuitori (peste 1 miliard). Anual creşte numărul
populaţiei cu 13 milioane locuitori.
Două din sistemul de măsuri în cadrul politicii demografice sînt :
a) Înregistrarea căsătoriilor la vârsta de 25 ani (bărbaţii);
b) Sporirea pentru fiecare al doilea copil nou-născut.
Lozinca răspândită în acest stat este: „O familie – un copil”.
42.
Direcţiile politicii Exemple de:
regionale O ţară Un raion
1. Dezvoltarea raioanelor Italia, Raioanele din Sudul ţării, c)Stopare degradării terenurilor agricole.
agricole economic Egipt Raioanele de Est
înapoiate 52. – Cauzele agravării problemei globale a decalajului economic între statele înalt
2. Dezvoltarea raioanelor Germania Raioanele de Est (fosta Germanie socialistă), industrializate ţi cele în curs de dezvoltare.
industriale vechi în Bazinul Rhur a)Lipsa de resurse necesare financiare pentru dezvoltarea ramurilor economiei, de
decădere specialişti calificaţi.
3. Oprirea creşterii SUA Migrările populaţiei din Nordul industrial în b)Dependenţa mare economică de ţările puternic industrializate.
„supraaglomeraţilor” Vestul şi Sudul (BosWas) c)Schimbul neechivalent de mărfuri dintre ţările slab dezvoltate şi cele industriale( o forma
4. Valorificarea noilor China, Valorificarea regiunilor din Nord-vest şi Vest de neocolonialism); datorii ce cresc.
regiuni bogate în petrol, - Căile de soluţionare a decalajului economic.
bogate în resurse SUA Regiunea Alasca a)Investiţii de capital străine pentru dezvoltarea ramurilor industriei
minerale b)Importul din statele industrializate, utilaje, maşini, unelte, substanţe chimice cu ajutorul
cărora se vor prelucra materiile prime foarte bogate ale acestor ţări.
c)Relaţii externe echitabile cu statele industrializate, ordinea pe piata internationala

53. 1) Washington - long 77ºV ; Kiev - long 31ºE – determinam coordonatele oraselor
2)long 77ºV+ long 31ºE=108º - aflam diferentele de grade
43. Factorii care au determinat dezvoltarea accelerată a economiei sînt : 3)108º*4’=432’ – calculam diferentele in minute
a) Politica strategică de stat prin care statul a scutit de impozite companiile care dezvoltau 4)432’/60’=7h 12’ – calculam diferenta in ore
ramurile moderne ale industriei asigurându-le cu materii prime, energie, transport cu un 5)9h+7h12’=16h12’ aflam data si ora aterizarii avionului.
preţ mai redus; astfel a fost atrasa toata forta de munca 6)16h12’+9h=01h 12’ – 15 iunie
b) Folosirea forţelor de muncă calificate, disciplinate şi ieftine; Ora locală 01h 16’ data 15 iunie.
c) Procurarea inovaţiilor tehnice (licenţe, brevete) din alte ţări şi introducerea rapidă a lor în
producţie; 54 Capitala Uniunii Australiene este oraşul Canberra.
d) Cheltuielile minime pentru înarmare conform constituţiei (1% din venitul naţional) Canberra – long E 150º
e) Importul de materii prime şi combustibili ieftini, transformarea în producţie finită, scumpă lat S 35º.
şi realizarea pe piaţa mondială.
f) cercetarea stiintifica, dezvoltarea electro-tehnicii 55. Distanţa în grade de la Lyon pînă la Chişinău este 7,5 cm(masuram cu rigla)
7,5 cm*250km(mărimea scării)=1875km(scara hartii este de 1:250km)
Concluzie. Distanţa în km de la Chişinău pînă Lyon este de 1875 km.
(harta politică a Europei – pag. 49)

44. SUA – Apalaşi;

Marea Britanie – Bazinul Scoţiei; 56.Europa pe meridianul 10ºlongE se întinde pe:
Franţa – Lorena; 63ºlat N extremitatea de N
Germania – Ruhr; 45ºlat N extremitatea de S
Polonia – Silezia Superioară; 63ºlatN – 45ºlatN=19º. 19º*111km=2109km.
Cehia – Ostrava – Rarvin.
Asia de meridianul 80º long E se întinde pe:
45. China şi Canada după suprafaţa teritoriului sînt state mari. 13º lat N - extremitatea de S
În ambele state condiţiile naturale de climă şi relief limitează suprafeţele mari de 72º lat N - extremitatea de N
terenuri agricole. În China Centrală şi de Vest relieful este accidentat, clima continentală şi 72ºlat N – 13ºlat N= 59º 59º*111 km = 6549 km.
zona naturală de deşert. 6549 km – 2109 km = 4440 km
În Canada pe ţărmul Oceanului Arctic şi pe Arhipelagul Arctic Canadian clima este Concluzie. Asia se desfăşoară de meridianul 80º long E cu 4329 km mai mult decît Europa
subarctică şi arctică. pe meridianul 10º long E.
Numărul populaţiei, în China este de 43 de ori mai mare de aceea şi indicile
aprovizionării cu terenuri arabile în Canada este mai mare. 57. a) 6000m – 100m = 5900m Gradientul bazic: la h 1000m presiunea scade
cu 100mm

46. b) 1000m – 100mm

5900m - X
col. Merc.

Agricultura modernă Agricultura tradiţională c) X=590000/1000 = 590mm

1. Se folosesc mijloace tehnice 1. Mijloace primitive de prelucrare a d) 760mm – 590 mm =170 mm.
moderne, cantităţi mare de terenurilor agricole, îngrăşămintele lipsesc Concluzie: la înălţimea de 6000m presiunea atmosferică este de 170 mm col. Merc.
îngrăşăminte, se aplică selecţia plantelor sau se folosesc parţial. Recoltele sunt mici iar
şi animalelor; productivitatea scăzută; 58. a) 6000m – 200m = 5800m Gradientul termic: la 1000m h tº scade cu 6º
2. Pondere scăzută a zootehniei, ramura mai b)1000m – 0
2.Productivitate înaltă, 50-65 % din activă este fitotehnia. 5800m – x
producţia agricolă îi revine Zootehniei; 3. Ţărilor în curs de dezvoltare le revine 70 % c) x = (5800*6)/1000= 34,8ºC
3. Agricultura e comercială. Terenurile din suprafaţa terenurilor agricole mondiale şi d) 34,8º - 18º = -16,8ºC
agricole ocupă 30 % din suprafaţa 30 % din producţie; dependenta de piata Concluzie: tº aerului la altitudinea de 6000m este de -16,8ºC
uscatului, iar producţia – 70 %; destinata mondiala,
pentru piata 4. Agricultură de monociclare, recolte 62. Amazon – alimentare pluvială, Dunărea – mixtă(din ploi si zăpezi); Obi – mixtă; Chang
4. Agricultura este multiramurală, instabile, monocultura; Jiang – Pluvială, Darling – Pluvială.
dezvoltată complet; 5. 40 – 70 % ale populaţiei ocupate în
5. 3-5 % ale populaţiei ocupate în agricultură; 81. a) Harta politică a lumii – proiecţie azimutala cilindrică.
agricultură; b) Harta fizică a Africii – proiecţie cartografica conica.
6. Relaţiile agrare: gospodării mici – 6.Gospodării moşiereşti latifundiare, plantaţii c)Harta fizică a Antarctidei – proiecţie azimutală polară.
fermieri, asociaţii agroindustriale, capitaliste, gospodării feudale, de trib,
companii mari cu salariati gospodarii de stat 82. Platformele se formează în locul regiunilor de geosinclinal de aceea ele sunt formate în
adâncime (etajul inferior) din roci magmatice şi metamorfice. Rocile sedimentare acumulate
formează etajul superior. De aceea uneori pe platforme se descopăr zăcăminte minerale
metalifere situate în etajul inferior legate de rocile magmatice şi metamorfice.
47. Franţa – climă temperată maritima de tranziţie
a) Clima Franţei este de la oceanică (Nordul Franţei) la temperat-continentală în partea
83. În faza de orogeneză a geosinclinalelor apar depresiuni premontane în care în faza de
centrală a ţării ceea ce favorizeaza cultura griului. Pe litoralul Mării Mediteranene, în Sudul
repaus decurg procese de acumulare în fosele premontane a materialelor detritice. Cu
Franţei, clima este subtropicală de tip mediteranean cu temperaturi înalte şi fără precipitaţii
timpul în locul depresiunilor apar câmpii premontane formate din straturi groase de roci
vara, ceea ce ofera cultivarea plantelor aromatice(maslin, citrice). Iarna este blândă şi
sedimentare. Aici se formează condiţii de formare a rocilor caustobiolite. Exemplu: regiunea
umedă. Variaţia climei influenţează asupra repartizării a mai multor specii de plante
petrolieră Volga – Ural situată pe câmpia premontană de Vest a munţilor Ural.
agricole.
b) Relieful de câmpii numai în Sud-estul şi Sud-vestul Franţei, relief de podisuri, unde
84. a) poziţia geografică: e situat în zona climatică tropicală de Nord. Temperaturile sunt
plantele se cultivă numai în văi şi pe terase. Pe restul teritoriului relieful favorizează
înalte în tot cursul anului +16+32 0. b) Acţiunea vânturilor dominante: alizeele şi vânturile de
cultivarea plantelor agricole. Soluri maronii, brune de padure > pomicultura, viticultura
Vest continentale; regiune de aer cu presiunea atmosferică ridicată, de aceea cantitatea de
c) Principala ramură a fitotehniei este cultivarea cerealelor şi anume grâul( I loc in lume)
precipitaţii ce cade în cursul anului este redusă(100-500mm), este inconjurat de o bariera
apoi porumbul, struguri( II loc dupa Italia)
muntoasa: Himalaya, podisul Decan, podisul Iran ce il separa de mari oceanice.
48. India
85. După poziţia geografică Estul Africii la ecuator ar trebui să se respecte clima
a) Clima este caldă şi tropicală musonică. Temperaturile sînt înalte în tot cursul anului,
ecuatorială. Varietatea reliefului: multe culmi muntoase (m. Kilimanjaro, masivul muntos
cantitatea de precipitaţii – mare şi repartizată sezonier. Aceasta dă posibilitate să se obţină
Kenia) şi orientarea lor diferită face ca clima să se respecte pe altitudine şi cantitatea
2-3 recolte pe an.
medie de precipitaţii să scadă 700-800-1000mm + alizeele uscate + insolatia puternica
b) Din relief, în cea mai mare parte format de câmpii, distingem Şesul Indului, Câmpia
Gangelui, Podişul Decan, terasele munţilor Himalaii. Solurile fertile ale tărmurilor vestice şi
86. Cauza principală care determină caracterul sezonier al precipitaţiilor atmosferice în
estice cu relief de şes creează condiţii favorabile pentru cultivarea multor variaţii de plante.
estul Asiei este acţiunea musonilor ce apar in urma diferentilor de presiune. Musonul de
Barierele de munti – favorizeaza caderea precipitatiilor, iar riurile sunt folosite in scopuri
vară are direcţia dinspre Oceanul Pacific spre continent aducând ploi frecvente, abundente.
irigationale(Gange)
Iarna direcţia de acţiune a musonilor se schimbă: bate din interiorul continentului fără
c) Principala ramură a fitotehniei în India este cultivarea bumbacul, cerealelor (orezul şi
precipitaţii spre Ocean.
grâul).
87. În estul Australiei cantitatea medie anuală a precipitaţiilor atmosferice în raport cu
49. a) Transportul aerian. Pentru dezvoltării relaţiilor cu state la distanţe mari, cel mai
regiunile centrale şi de vest se datorează următorilor factori:
rapid, universal si modern.
- influenţa maselor de aer umed oceanic: alizeele de sud-est şi musonii.
Transportul aerian se foloseşte la transportarea urgentă a turiştilor, oamenilor de
- Masele de aer umed ce vin dinspre Oceanul Pacific, fiind influenţate de curentul
afaceri, a produselor uşor alterabile, prioritatea statelor cu economie avansata, cel mai
maritim cald al Australie de Est, devin saturate.
scup mijloc.
- Prezenţa munţilor Mare Lanţ de Cumpănă a Apelor creează condiţii favorabile de
b) Maritim. Statele industrializate consumă cantităţi mari de resurse de combustibil:
condensare a vaporilor din aerul oceanic umed. Datorită poziţiei longitudinale a
petrol, gaze naturale, metale nefieroase şi alte materii prime ce ocupă un volum mare de
munţilor ce prezintă o barieră pentru aerul oceanic, precipitaţiile rămân în estul
încărcături la distanţe mari. Pentru Japonia care dispune de nave maritime de tonaj
Australiei.
mare(pînă la 500.000 tone) e convinabil să importe încărcături de materii prime industriale
din Australia, Orientul Mijlociu şi Apropiat fiind după poziţia economico-geografică ţară
88. Factorii care au determinat cantitatea medie de precipitaţii redusă în zona climatică
insulară.
antarctică sunt: circuitul maselor se desfasoara foarte lent, din cauza răcirii foarte puternice
c) Rutier. În statele înalt industrializate unde gradul de urbanizare este mare industria
a aerului şi a curenţilor de aer descendenţi în regiunile interioare ale Antarctidei, presiunea
de construcţie a automobilelor este foarte dezvoltată, datorită flexibilităţii în exploatare.
atmosferică este ridicată unde se formează mase de aer Antarctic ce se caracterizează prin
Este tot mai mult folosit în zonele suburbane şi rurale. Patrunde in zonele greu accesibile.
temperaturi scăzute şi prin umeditate redusă.
50. Starea mediului – problemă globală a omenirii. Soluţionarea acestei probleme are forţe
89. salinitatea este mai mare în Mare Roşie decât în Marea Baltică deoarece:
pe plan internaţional. Cu acest scop au apărut organizaţii.
- Marea Roşie este situată în zona climatică tropicală de Nord între regiuni mari de
- Programul Naţiunilor Unite pentru Protecţia Moldovei sediul la Nairobi.
deşert (Sahara şi regiunile de deşert a peninsulei Arabia) – gradul de evaporare
- Departamentul Protecţiei Mediului Înconjurător.
este mult mai mare decât în regiunea unde e situată Mare Baltică – cantitatea de
- Mişcarea Ecologistă a Moldovei ş.a. Organizaţiile din acest profil au scopul de a
precipitatii e mai redusa: m. Rosie(100-150mm).
studia şi monitoriza activitatea satelor, oamenilor în domeniul protecţiei mediului.
- În Marea Roşie nu se varsă râuri mari care ar micşora concentraţia de săruri în
Esenţa noţiunii de monitoring al mediului - un sistem de masuri: organizatorice,
apă; m. Baltica(riuri Visla, oder)
administrative, legislative orientate spre: observare, investigare, cercetare, informare,
organizare a masurilor concrete asupra calităţii mediului.
90. În brâul tropical al Africii de Sud se respectă 2 tipuri de climă tropicală: continentală (de
În prezent, investigaţiile şi observările structurii monitoringului ecologic sunt incluse în
pustiu) şi tropicală umedă. Factorii care determină formarea savanelor în Africa de Sud la
activitatea organizaţiilor de stat şi neguvernamentale a Republicii Moldova.
tropice sunt cei climaterici. Clima tropicală umedă se respectă în Africa de Sud la tropice în
- Ministerul Mediului şi Amenajării teritoriului.
Estul Continentului. Mase umede de aer dinspre oceane
- La serviciul Hidrometeo a fost creată o subdiviziune – “Centrul de
Sud-estul continentului e scăldat de un curent cald şi alizeele de Sud-est ce bat dinspre
Monitoring Ecologic”.
Oceanul Indian şi aduc multă umeditate. Precipitaţiile astfel provenite în cea mai mare
- Mişcarea ecologiştilor din Moldova.
cantitate sunt repartizate pe litoralul de Sud-est a Africii datorită poziţiei în direcţie
longitudinală a munţilor Scorpiei.
51. – Cauzele agravării problemei globale privind alimentarea populaţiei.
a) Micşorarea Suprafeţei terenurilor agricole în urma degradării si salinizarii solurilor si
91. Deşertul Kalahari în Africa de Sud s-a format datorită următorilor factori ca urmare stare
totodata inaintarea pustiilor(6 mln. ha anual) construcţiei clădirilor, căilor de transport,
anticiclonala
locurilor de acumulare ş.a.
a) acţiunea alizeelor (vânturi dominante) calde şi uscate ce se formează la tropice.
b) Productivitatea scăzută a agriculturii în statele în curs de dezvoltare.
b) Izolarea acestei regiuni din partea de est a continentului prin munţii Draconului ce
c) Sporul natural mare în ţările în curs de dezvoltare.
opresc acţiunea alizeelor de sud-est ce aduc umeditate dinspre Oceanul Indian.
d) Planul productiei nu coincide cu cel al consumului
- Căile de soluţionare a problemei globale privind alimentarea populaţiei.
92. Factorii care au determinat densitatea medie mare a populaţiei în Asia de sud-est sunt:
a)Promovarea reformelor agrare moderne(actuale) în ţările slab dezvoltate.
a) Sporul natural înalt caracteristic pentru ţările Asiei, drept rezultat gradul mare de
b)Folosirea pe larg a realizărilor ştiinţei şi tehnicii agriculturii pe baza chimizării,
urbanizare
mecanizării, selecţiei plantelor şi animalelor.
b) Prezenţa condiţiilor naturale de climă musonică pentru dezvoltarea agriculturii
pentru dezvoltarea agriculturii tradiţionale – imbunatatirea conditiilor de trai.
c) Prezenţa resurselor naturale de apă, soluri fertile pentru dezvoltarea agriculturii.
93. Factorii ce au determinat densitatea mare a populaţiei în Europa de Vest:
a) Condiţiile naturale favorabile de relief şi climă pentru viaţa şi activitatea economică
a populaţiei – urbanizarea( orase mari si dezvoltate - Londra si Paris)
b) Industrializarea începând din sec. XIX-XX pe baza resurselor naturale unde au fost
antrenate şi braţe de muncă.
c) Emigraţiile braţelor de muncă din ţările Europei de Sud, Est, Africa, etc.( mai ales
dupa cel de al II-lea raz. Mondial.
111. Condiţii şi resurse agroclimaterice favorabile pentru specializarea fitotehniei în
Moldova. Climă temperat-continentală. Verile calde, iernile blînde. Suma temperaturilor
active 2200o – 4000o. Coeficientul de umezire de până la 0,55. Precipitatii in N 600-
550mm, iar in S 500-450mm/an. Relieful de câmpii deluroase şi luncile râurilor. Resurse
funciare foarte bogate: cernoziom, cenuşii şi brune de pădure – fertile. Se cultivă plantele
zonei temperate – termofile – grâul, porumbul, sfecla de zahăr, floarea soarelui, tutun, viţa
de vie, pomi fructiferi, legume.
112. regiuni de aer cu presiune scăzută spre centru. Mişcarea aerului este de la periferii
101
spre centru în direcţia contra acelor de ceasornic în emisfera de Nord şi invers în emisfera

94. a) pe râurile cu debit mare de apă şi care curg prin forme de relief cu altitudini mari
de Sud.
Caracteristicile vremii în zona ciclonului: 15
având praguri, cascade naturale (râuri de munte, platouri); de a lungul riurilor navigabile ce a) vreme posomorâtă. 100
D
00
pot da apa necesara si combustibil( prin transportare) b)Presiune atmosferică scăzută.
b) În apropierea bazinelor de combustibili. c)Temperaturi ridicate iarna,scăzute vara. 100 101
c) În regiunile unde lipsesc resurse energetice şi sînt bazine cu apă (pentru răcirea
reactoarelor), lângă consumator (în apropierea centrelor, regiunilor industriale).
d)Cad precipitaţii atmosferice.
e)nebulozitate inalta 05 10
95. Factorii ce au determinat amplasarea construcţiilor navale în SUA sunt:
a) Necesitatea mentinerea legaturilor comerciale cu Europa;
b)Prezenţa materiei prime (oţel şi alte metale, multe uzini metalurgice se află în porturi). 113. regiuni de aer cu presiune atmosferică ridicată – creste spre centru. Mişcarea aerului
c) Prezenţa condiţiilor pentru construcţia şantierelor navale (SUA – ţară maritimă). are loc de la centru spre periferie în direcţia acelor de ceasornic100
în emisfera de Nord şi
d) Prezenţa forţelor de muncă calificate. invers în emisfera de sud.

96. a) SUA dispune de o bază metalurgică puternică –este o ramura ce se dezvolta inca de
Caracteristicile vremii în zona anticiclonului:
a)cer senin, timp uscat 101M
00
la sfirsitul sec. XIX. b)Presiunea atmosferică ridicată.
b) Prezenţa forţelor de muncă şi a multor instituţii de cercetări ştiinţifice.
c) Piaţa largă de desfacere, atât internă cît şi externă si cerintele ei/ monopolizarea ramurii
c)Temperaturi ridicate vara, scăzute iarna.
d)Fără precipitaţii atmosferice.
5
101 100
d) Căi convinabile de transport. 0 5
97. a) Prezenţa metalelor si alte produse importate, produse chimice sintetice – tehnologii
avansate (roboti, automatizare)
b) Prezenţa forţelor de muncă şi a multor instituţii de cercetări ştiinţifice.
c) Piaţa largă de desfacere, atât internă cît şi externă / monopolizarea ramurei
114. Climograma pentru oraşul Addis-Abeba:
98. a) Prezenţa materiei prime chimice (cărbune, săruri, petrol importat) – forta de munca 1. temp.(mediu) vara +17.Temp. iana. +16
caloficata; 2. în lunile de vară cad maximum de precipitaţii, iarna - cantitate minimă.(960mm/an)
b) Necesităţile substanţe chimice pentru dezvoltarea agriculturii, cerintele mari ale pietii Vara mase de aer ecuatoriale, iarna - tropicale
c) Necesitatea de materii prime pentru materialele sintetice folosite în industria uşoară. 3. Zona climatică subecuatorială de nord. Regiune de climă alpină. Vara mase de aer
ecuatoriale, iarna - tropicale
99. a) Prezenţa materiilor prime (metale, săruri) + uzine siderurgice 4. a) latitudinea geografică (factori radiativi)
b) Căi de transport + export, importanta pe piata mondiala b) vînturi dominante: calmele ecuatoriale (vara), alizeele (iarna), circulatia atmosferica
c) Braţe de muncă calificate, centre ştiinţifice – ramura veche, monopolizarea inalta c) altitudinea mare (podişul Etiopiei).

100. Factorii care au determinat amplasarea industriei chimice în România au fost: 115. Oraşul Alger.
a) Prezenţa materiilor prime (cărbuni, petrol, gaze naturale, lemn, săruri) – prezenta 1. temp(mediu) iarna + 13-14; vara +23-24
fortei de munca 2. max de precipitaţii atmosferice iarna blinda si ploioasa, min de precipitaţii
b) Cerinţele agriculturii pentru creşterea productivităţii (îngrăşăminte minerale). atmosferice vara – calda si secetoasa (740mm/an)
c) Cerinţele industriei uşoare de materii prime pentru fibre sintetice, coloranţi. vara mase de aer tropicale uscate, iarna – temperate(bogate in precipitatii)
3. Zona climatică subtropicală de nord, regiunea climatică mediteraneană.
101. a) Prezenţa materiilor prime (minereuri metalifere, feroase şi neferoase, a 4. A) Latitudinea geografică, in apropierea Tropicului de N – zona de trecere de la
combustibililor ca cărbunii cocsificabili, energie electrică) –surse mari de energie necesara temperat la tropical (factori radiativi); Marea Mediterana + relieful putin mai inalt in
b) Cerinţele mari de metale (industria constructoare de maşini este orientată spre partea de V. - nu permite patrunderea maselor de aer atlantice b) vînturile
producerea utilajelor, maşinilor – unelte, ramuri metalofage) – mare producator pe piata dominante: vara – alizeele uscate şi calde, iarna – vînturile de Vest umede.
mondiala
116. Orasul Cap-Town
102. a) Prezenţa braţelor de muncă calificate în localităţile urbanizate + traditiii vechi 1. temperatura(mediu) iarna +11-12, vara +20-21.
b) Cerinţele pieţelor de desfacere interne şi externe a produselor industriei uşoare 2. Max precip. În lunile de iarnă australă (iulie), min în lunile de vară australă (ian)
moderne, e destinata exportului (645mm/an).
3. Zona climatică subecuatorială de sud, regiunea climatică mediteraneană.
103. a) Prezenţa materiei prime (mătase naturală, bumbac, lână, fire sintetice). 4. Vînturi domin a) alizee aduc aer tropical cald si uscat b)vînturile de vest –
b) consumatorul este numărul mare de populaţie în ţară, multă producţie este destinată şi aridizeaza clima; c)prezenta barierilor muntoase din E, ce stopeaza patrunderea
exportului. maselor de aer oceanice.
c) forta de munca ieftina si numeroasa
117. Oraşul Iquique:
104. a) Prezenţa materiei prime (produse ale fitotehniei şi zootehniei / Moldova ţară cu 1. temp(mediu) iarna +16-17, vara +21.
specializare agricolă) + piata de desfacere a produselor alimentare 2. Cantitatea de precipit. Foarte redusă, cad rar.(10mm/an)
b) Numărul mare al populaţiei (numărul mare de consumatori potenţiali pe piaţa internă cât 3. Zona clim. Tropicală de sud, regiune de deşert.
şi cea externă). 4. A) latitudinea geografică (factori radiativi), b)influenţa curentului maritim rece
(curentul maritim al Peru-ului) – anticicloni
105. Resursele agroclimaterice sunt favorabile pentru cea mai mare parte a ţării pentru
dezvoltarea agriculturii. 118. Orasul Singapore
Sumele de temperaturi peste +10 o se înregistrează 1000 o-2000o-4000o – în zona 1. temp.(mediu) Ian +25-26, temp. Iul +28.
temperată; în sudul ţării – 4000o-8000o; iar în sud-estul( pe litoral) ţării peste 8000 o – zonele 2. Precip. Atm cad regulat în tot cursul anului, in cantitati mari(200-250mm/luna)
subtropicale de pustiu şi umede. Acest fapt favorizează cultivarea plantelor cerealiere, 3. Zona climatică ecuatorială umeda (1.800 - 3.000mm/an)
tehnice, citrice, bumbacul, orezul, viţa-de-vie, pomicultura. Precipitatiile anuala la N-E 4. A) latitudinea geografică, in apropierea ecuatorului si oceanului (factori radiativi), b)
1000mm si respectiv S-E 2000mm. vînturile domin. – calmele ecuatoriale, c) miscarea ascendenta a aerului +
Cu toate că relieful este variat, suprafaţa cea mai mare este ocupată de câmpii cu excepţia evaporarea si condensarea
Vestului (sistemul Cordilieri) şi estul (m. Apalachi), fapt ce strâmtorează suprafaţa
terenurilor agricole. Coeficientul de umeditate de la 1 la Nord până la 0,55-0,33 119. Oraşul Sitka:
neîndestulător şi sub 0,33 insuficient pentru Sud-vestul SUA, dar totusi destul pentru 1. temp (mediu) ian +20, iul +14
cultivarea unei varietati agricole. 2. precip. Cad în tot cursul anului, max – toamna.( 2.200mm/an)
Solurile variate: podzolice în partea de Nord, cernoziomuri fertile în partea centrală a ţării, 3. Zona clim. Temperată de Nord. Regiunea climatică maritimă.
în sud – castanii, roşietice, cenuşii de pustiu. 4. A) latitudinea geografică, in apropierea oceanului (factori radiativi) + Marea
Condiţiile şi resursele naturale agroclimaterice se reflectă asupra specializării fitotehnice în Coastei, b) vânturile de vest umede aduc precipitatii + ciclonii. C) curentul maritim
cultivarea cerealelor (grâu, porumb( locul I in lume), orez), culturi tehnice (sfecla de zahăr, cald al Pacificului de Nord.
bumbacul), culturi citrice.
120. oraşul Teheran:
106. Resursele agroclimaterice sînt variate şi bogate. 1. temp.(mediu). iarna +7, vara +25.
Clima temperată în Nordul Italiei. 2. Cant de precip redusă, max – în lunile de iarnă, min în lunile de vara.(300mm/an)
Clima subtropicală de tip mediteranean pe teritoriul peninsular şi insular. Suma de 3. Zona climatică subtropicală, regiunea clim continentală de desert
temperaturi 4000o-8000o pe insule. Coeficientul de umezire 0,55 – neîndestulător, 4. A) latitudinea geografică (factori radiativi), b) poziţia continentală şi altitudinea mare
deoarece precipitatiile sunt sub mediu 500-1000mm. (factori fizico-geografici), c) anticiclonii (presiune mare), d) vinturi permanente,
Relieful, în cea mai mare parte este montan, numai la nordul ţării relief de câmpie şi pe alizeele.
litoral fâşii înguste de câmpii – limitează suprafaţa terenurilor agricole( doar 75% din
alimentare) 121. I1. Structura pe vârste a populaţiei: II
Solurile cafenii – fertile. Plante caracteristici atit zonei temperate cit si celei tropicale. Copii – 27% Copii – 40%
Ramura de specializare a agriculturii este fitotehnia – cultivarea cerealelor, culturilor Adulţi – 63% Adulţi – 56%
tehnice, citrice, viţa – de –vie, masline. Vârsta înaintata –10% Vârsta înaintata –4%
In statele industrial dezvoltate, virstele tinere au o pondere mai redusa, cele
107. Condiţiile naturale ale României sunt variate. După structura reliefului, ţara se inaintate(> 65ani) mai mare. In tarile in curs de dezvoltare situatia e putin inversata. Desi
divizează în trei părţi: câmpii, podişuri şi regiuni montane. baietii se nasc mai multi ca fete(5%) totusi la virsta de 15-20 ani se observa o anumita
Pretutindeni soluri de cernoziom fertile. Climă temperată-continentală – suma prevalare a baietilor(cauza: mortalitatea mai mare printre sex masculin) , deci in cadrul
temperaturilor anuale - 2200 o-4000o. Coeficientul de umezire 0,55-neîndestulator. Condiţiile anilor 60-65 predomina sexul femenin.
de climă permit cultivarea plantelor termofile, specifice zonei temperate. Precipitatii 250- 2. Ponderea bărbaţilor şi a femeilor de toate vîrstele este aceeaşi. I- numărul mai mare de
1000mm (podisul Transilvaniei) femei de vîrsta a 3-a. II-numărul bărbaţilor şi femeilor de toate vîrstele este acelaşi.
Agricultura României se specializează în ramurile fitotehniei – mai ales în cultivarea 3. Speranţa de viaţă: I- speranţa de viaţă este mai mare-10%, II- speranţa de viaţă este mai
grâului, porumbului, plante tehnice: floarea - soarelui, sfecla de zahar si livezi. mică-4%. Conditiile de trai sunt diferite: saracia, inapoierea, somajul, problema alimentara.

108. Întinderea longitudinală a Chinei de Est determină o varietate de condiţii şi resurse
agroclimaterice pentru dezvoltarea agriculturii. (irigatii)
Tipuri de climă: temperată – musonică, subtropical – musonică, tropical – musonică. Suma
temperaturilor de la 2000o-8000o. Coeficientul de umezire 2 - 0,55. Temperaturile sînt
favorabile pentru cultivarea plantelor termofile. Relieful în cea mai mare parte de câmpii.
Solurile cenuşii şi brune de pădure, cernoziomuri, soluri cafenii, galbene, roşietice.
Precipitatii N-E 1000mm, S-E 2000mm
Condiţiile şi resursele agroclimaterice determină specializarea agriculturii în domeniul
fitotehniei, China fiind producătorul mondial de grâu, orez, bumbac, trestia de zahar, ceai si
citrice.
109. Condiţii şi resurse agroclimaterice variate, în cea mai mare parte favorabile pentru
dezvoltarea fitotehniei. Suma temperaturilor active: Thar si S-E - 10.000grade; pod. Decan
si Cimpia Indo- Gangica –9.500 grade, S-V – 8.000grade
Clima subecuatorială de tip musonic cu repartizare sezonieră a precipitaţiilor atmosferice
( în afară de NV - deşertul Thar, unde coeficientul de umezire este de sub 0,33 –
insuficient). Precipitatiile: Thar 250mm, Pod. Decan 500mm, N-E 3000mm, poalele mun.
Himalaya 12.000mm. Suma temperaturilor active 4000 + 8000 o. Relief: câmpii, podişuri,
regiuni montane (Himalai). Resurse funciare – soluri fertile brune – roşietice, feralitice.
Se cultivă grâul, arahide, orezul si bananele(locul II), bumbacul, trestia de zahăr,
ceaiul(locul I), nuci de cocos(locul III). E evident ca resursele agroclimatice permit
obtinerea a 2-3 recolte pe an.
110. Condiţiile de climă ecuatorială de Nord, tropicală în centru şi subtropicală la sud.
Suma de temperaturi active – 8000 o. Coeficientul de umezire e mare. Pe litoral precipitatii
3000mm, iar temperaturile active 6000grade, iar in interior 2000mm si 9000grade. Regimul
de precipitaţii uniform. Relieful de câmpii ( şesul Amazonului, podişul Braziliei) creează
condiţii favorabile pentru dezvoltarea agriculturii. Soluri lateritice. Ramura de specializare
este fitotehnia orientata spre export, se cultivă cafeaua, cacao, trestie de zahăr, banane,
bumbac.
122. Culturile agricole sunt: grâul – China(28%), porumb – SUA(25%), orez – China(20%).
123. Export.
1. În statele înalt dezvoltate predomină maşini şi utilaje(45%) şi alte produse
finite(45%).
2. În statele în curs de dezvoltare – materii prime minerale şi alte mărfuri(35%),
produse agricole(45%).
Import.
1. În statele înalt industrializate – maşini şi utilaje(35%) şi alte mărfuri(50%).
2. În statele în curs de dezvoltare - maşini şi utilaje(35%) şi alte mărfuri(45%).
Concluzii: Ţările înalt dezvoltate şi industrializate au o industrie prelucrătoare bine
dezvoltată ce produc mărfuri finite industriale, agricole. Ramurile industriei şi agriculturii
sunt modernizate, bazate pe tehnologiile de vîrf care au valoare mare pe piaţa externă. De
aceea ele predomină în exportul ţărilor. În importul acestor ţări predomină produse finite
deoarece partenerii economici principali ai acestora sunt tot state cu acelaşi nivel economic
de dezvoltare, uneori fac un asa-zis schimb(masini si utilage)
Pentru statele în curs de dezvoltare este caracteristic exportul în cantităţi mari a materiilor
prime minerale deoarece nivelul lor economic este mai scăzut şi respectiv nu au o bază
industrială prelucrătoare pentru a produce mărfuri finite. În importul acestor state
predomină procentual maşinile şi utilajele, alte mărfuri.
124. a) creşterea consumului de minerale în legătură cu tendinţa de industrializare şi a
ţărilor în curs de dezvoltare. b) Folosirea neraţională a resurselor minerale(rezervele
limitate, asigurarea neuniforma cu resurse)
Acţiuni de prevenire a epuizării zăcămintelor minerale:
a) Economisirea resurselor minerale prin perfecţionarea metodelor de exploatare completă
din mină a minereeelor. b) Economisirea resurselor minerale prin prelucrarea completă a
mineralelor (fără deşeuri). c)Exploatarea şi prelucrarea zăcămintelor de calitate inferioară.
125. Cauzele de origine naturală ce provoacă torentele de noroi: a) relief accidentat,
versanţi abrubti ai văilor. b) prezenţa rocilor afînate de origine sedimentară (nisip, calcare,
argile). c)ploile torenţiale (frecvente), sunt caracteristic pentru zone deluroase si muntoase.
Cauze de origine antropică: a) defrişarea intensivă a versanţilor accidentaţi de păduri, chiar
şi de ierburi. b) Prelucrarea incorectă a terenurilor agricole.
126. a) Energia solară este folosită pentru a căpăta energie electrică. Pe baza aceasta au
fost construite helioelectrice în Spania, Franţa, Japonia, Australia.
b) Energia eoliană se foloseşte energia vîntului pentru a căpăta energie electrică.
Sunt construite instalaţii de captare a curentului electric în unele state: Germania,
Danemarca, Suedia Rusia.
c) Energie geotermică. Potenţialul geotermic este foarte mare în ţările situate pe
ţărmul Oceanului Pacific unde se află vulcani activi.Centrale geotermice funcţionează în
Japonia, China, Rusia, Indonezia.
d) Perspective mari o are valorificarea resurselor maree. Multe ţări ca Franţa,
Canada, China, situate pe ţărmurile mărilor unde fluxurile şi refluxurile sunt puternice,
produc energie electrică pe baza energiei mareelor.
+ informatia de la 124.
127. 102.000.000.000 mlrd t : 1100 mlrd t/an = 93 ani.
128. a) Ritmurile înalte de extracţie şi de consum a resurselor energetice şi de materii
prime odata cu dezvoltarea capitalului.
b) Rezervele limitate a multor regiuni şi ţări ale lumii cu petrol şi cu gaze naturale.
c) Asigurarea ne uniformă cu resurse naturale a unor regiuni şi ţări.
Măsuri de soluţionare a problemei la nivel global.
a) Elaborarea noilor tehnologii care permit economisirea de energie, combustibili şi materii
prime la unitate de producţie.
b) Utilizarea zăcămintelor mai puţin productive şi care se află în condiţii naturale extreme
sau la adîncimi mari (petrolul din Alaska).
c) Folosirea resurselor ne tradiţionale energetice (solară, geotermică, eoliană, maree).
+ informatia de la 124, 126.
129. Importanţa aerului atmosferic pentru natură:
a) Atmosfera reţine razele ultraviolete care ar supraîncălzi suprafaţa terestră.
b) Atmosfera întreţine viaţa pe planeta noastră.
c) Atmosfera conţine O2 şi CO2 necesar pentru respiraţie şi procesele de fotosinteză a
plantelor.
d) determina distriduirea precipitatiilor si caldurii;
e) determina hidrosfera
Importanţa atmosferei pentru viaţa şi activitatea omului:
a) pentru respiraţie(biosfera) – pentru ardere.
b) forţa vîntului (fenomen meteorologic) e folosită pentru producerea energiei electrice;
c) Formarea norilor aduce la căderea precipitaţiilor necesare vieţii.
130. – Sădirea spatiilor verzi, care asigură o circulaţie mai rapidă a diferitor gaze.
- Captarea încă de la sursă a substanţelor poluante prin îmbunătăţirea tehnologiilor în
industrie, modernizarea motoarelor cu ardere internă, , instalarea filtrelor
- Dispersarea poluanţilor la înălţimi mai mari (coşuri mai înalte) în cazurile cînd
lipsesc filtrele de reţinere a gazelor de eşapament – educatie ecologica
Sursele de poluare a aerului atmosferic:
- Întreprinderile industriale energetice a materialelor de construcţie elimină oxizi de
azot, bioxid de carbon, cenuşă, praf, pulbere de ciment.
- Activitatea intensă a mijloacelor de transport, care elimină pînă la 60% de CO 2 din
atmosferă.
- Acţiunea poluantă a vîntului, precipitaţiilor, ceţii îmbibate cu particule poluante.
131. Cauza a provocat efectul de seră este creşterea conţinutului de CO 2 din aer.
Conţinutul de CO2 în atmosferă se măreşte în urma activităţii antropogene, dezvoltarea
intensa a energeticii
- Arderea cantităţilor mari de combustibili (se absoarbe O 2 şi se elimină CO 2 la
ardere).
- Defrişarea pădurilor, mai ales a pădurilor tropicale (plămînii planetei).
Măsura principală care ar soluţiona problema efectului de seră.
- Pentru micşorarea cantităţii de CO 2 în atmosferă trebuie de folosit raţional
combustibilii, procesele tehnologice, de îmbunătăţit în perspectivă procesele de ardere, de
folosit resurse energetice netradiţionale + paduri, spatii verzi.
132. –Scăderea imunităţii lumii vegetale, animale şi a omului.
- Îmbolnăvirea şi moartea a majorităţii populaţiei din apropierea acestui accident de
bolile de - stresul oamenilor, schimbarea locului de trai
radiaţie leucemie, (cancer)
- Uscarea pădurilor, dispariţia animalelor.
Schimbările de mutaţii la plante şi animale.
- Poluarea radioactivă a solului, şi a apelor.
- Vinturile au raspindit radiatia prin alte regiuni.
133. În perioada de influenţă a anticiclonului substanţele poluante sunt răspîndite în
direcţie descendentă în aceeaşi direcţie cum se mişcă curenţii de aer în cadrul ariilor barice
anticiclonale. Gradul de poluare a atmosferei deasupra localităţilor (mai ales cele urbane)
va fi mare.
În perioada de influenţă a ciclonului substanţele se vor răspîndi in direcţie
ascendentă împreună cu curenţii de aer şi atunci poluanţii se vor ridica în straturile de mai
sus a troposferei şi de către vînt, norii vor fi împrăştiaţi, pericolul de poluare se va micşora.
134. Ramurile industriale care elimină cantitatea cea mai mare:
- Siderurgia(25.4%)
- Electro-energetica(24.6%)
- Industria combustibililor(15.2%)
Măsurile de prevenire a poluării atmosferei
- Folosirea tehnologiilor ne poluante.
- Folosirea instalaţiilor de purificare a emisiilor, filtre de captare a gazelor si
substantelor nocive;
- Folosirea combustibililor cu un conţinut mai mic de poluanţi şi surse
energetice ne tradiţionale.
- Extinderea suprafetelor verzi> purificarea aerului.
135. - Resurse biologice (peşte, moluşte, crabi şi a.) – pretutindeni;
- Resurse minerale (combustibili, metale) ¼ accesibila (Asia de S-E);
- Resurse energetice (mareele, curenţii, valurile, biomasa algelor) – petrol si gaze
naturale(Marea Nordului);
- Folosirea mai largă a algelor-produse, alimentarea ieftină şi folosirea în medicină.
Folosirea planctonului – produs alimentar valoros pentru om.
- Extragerea de lîngă litoral în măsură mai mare în viitor minereurilor metalice
feroase, neferoase, preţioase. Izvor de apă dulce prin desalinizare.
- Utilizarea mai intensă a energiei mareelor. În unele ţări funcţionează staţii electrice
(Canada, Rusia, Franţa).
136. Direcţiile principale de folosire raţională a resurselor naturale sunt:
- Reglementarea construcţiei porturilor maritime şi folosirea raţională a căilor
maritime pentru transportarea încărcăturilor Desalinizarea apei si folosirea ei in activitatea
umana
- Exploatarea combustibililor şi materiilor prime minerale.
- Reglementarea pescuitului şi vînatului, resurselor biologice – prin control strict.
- Construcţia staţiilor electrice pe litoralul ţărilor, pe baza mareelor, valurilor ş.a.
137. – Cantitatea de precipitaţii ce cade în preajma lacului Aral este redusă 100-250 mm.
- Gradul de evaporare foarte mare 1000-1500 mm. (temperatura creste)
- Irigarea intensivă a terenurilor agricole din apropierea rîurilor Amudaria şi Sârdaria
ce se varsă în lacul Aral + constructia canalului Karacum ce le-a micsorat debitul.
Măsuri de prevenire:
- Folosirea raţională a apei pentru irigaţie.
- Sădirea fîşiilor verzi în preajma lacului.
- Utilizarea unor surse de apă alternative (subterană, din munţi) pentru
irigaţia artificială.
138. - Poluarea industrială. Apele de la fabricile industriei alimentare 20%, uzine chimice
30%, poluează bazinele acvatice prin devărsări în lipsa staţiilor epurare.
- Pesticidele, îngrăşămintele minerale utilizate în cantităţi mari pentru a obţine recolte
mari pe terenurile de linga ape, duce la poluarea solurilor. În vremea ploilor împreună cu
humusul se dizolvă şi substanţele toxice ce scurg în rîuri > poluarea indurecta –
gospodariile de animale;
- Apele minerale care conţin detergenţi şi alte substanţe toxice + ploi acide
Măsuri de prevenire a poluării apelor din rîuri – transportul fluvial;
- De stopat devărsarea apelor industriale, menajere, unităţilor agricole poluate prin
purificarea lor la instalaţiile de epurare a apelor.
- De perfecţionat procesele tehnologice care vor micşora poluarea apelor.
- Folosirea raţională a îngrăşămintelor chimice care va duce la dispariţia surplusului de
chimicale în sol – educatia ecologica + masuri legislative
139. - Scurgerea cantităţilor mari de pesticide, nitraţi, azotaţi şi alte substanţe nocive de pe
terenurile agricole în vremea căderii precipitaţiilor atmosferice.
- Scurgerea deşeurilor şi a substanţelor reziduale de la fermele de vite în apele
rîurilor mari şi mici – Folosirea abuziva a apelor in agricultura,
- Scurgerea apelor meteorice ce spală deşeurile menajere (ale gunoiştilor acumulate
în preajma rîurilor).
Măsuri de ameliorare a stării ecologice a rîului Nistru:
- Să activeze şi să construiască noi instalaţii perfecţionate de epurare a apelor poluate
menajere, de la fermele de creşterea vitelor.
- Folosirea raţională a îngrăşămintelor minerale + 138
- Stoparea acumulării gunoiştilor în bazinele rîurilor mari şi mici ce se varsă în Nistru.
140. Direcţiile de utilizare raţională a apei în condiţiile creşterii necesităţilor de apă în
procesul de producţie:
- Întreprinderile ce utilizează cantităţi mari de apă la unitate de producţie
trebuie amplasate în apropierea bazinelor acvatice. Ex: industria celulozei, industria
cauciucului, a maselor plastice.
- De folosit cercuitul închis al apei. Ex: la uzina metalurgică care foloseşte
această metodă apa proaspătă în procesul de producţie alcătuieşte 30%, restul 70% apă
se reutilizează.
- De perfecţionat metodele tehnologice care pot micşora cantitatea de apă
folosită în procesul de producţie.
141. Importanţa rîuruilor pentru viaţa oamenilor.
- Rîurile servesc pentru transportarea încărcăturilor (mărfurilor) şi a pasagerilor.
- Pentru irigaţie în agricultură;
- Ca sursă de alimentaţie (apă potabilă) + uz casnic;
- În industrie pentru procesele tehnice ( exemplu metalurgia)
- Ca sursă de energie hidroelectrică;
- Pentru pescuit, odihnă.
142. – Sunt inundate suprafeţe mari de terenuri agricole, căi de transport, localităţi rurale,
urbane, în vremea construcţiilor rezervoarelor de apă, în preajma instalării barajelor
viitoarelor centrale hidroelectrice.- Crearea obstacolelor pentru pesti in depunerea icrelor
- Înmlăştinarea terenurilor în apropierea hidrocentralei + inamolirea riului;
- Poluarea apelor. În legătură cu construcţia barajelor în apă se acumulează
substanţe care duc la infectarea peştelui – Modificarea regimului termic al apei;
- Ridicarea nivelului apelor freatice – Modificarea volumului apei;
143. – Arborii elimină cantităţi mari de O2 necesare omului pentru respiraţie.
- Omul foloseţte o cantitate mare de lemn ca material de construcţie, pentru
fabricarea mobilei, hîrtiei Stopeaza eroziunea solului
- În multe ţări ale lumii lemnul este folosit în cantităţi mari ca combustibil.
- Pădurea serveşte ca zonă de recreaţie pentru recuperarea sănătăţii omului.
- În păduri trăiesc multe animale, pe care omul le vînează folosindu-le în alimentaţie.
- În pădure cresc multe plante medicinale folosite de om.
144. – Extinderea suprafeţelor agricole - folosirea lemnului în calitate de combustibil.
-Construcţia şoselelor şi a căilor ferate de-a lungul cărora, apoi localităţi umane
(şoseaua Transamazonică) - exportarea lemnului;
- Masuri de solutionare:
- Tăierea raţională a pădurilor existente si folosirea rationala a lemnului;
- Îngrijirea pădurilor, ocrotirea lor – Inlocuirea lemnului ca combostibil cu alte materii;
- Restabilirea suprafeţelor de pădure prin sădire.
145. – Eroziune solurilor este dislocarea solului(spalarea stratului superior de humus) de
către agenţii externi (apele curgătoare, vînt, gheţari).
- Cauzele care au agravat eroziunea solurilor:
a) Tăierea pădurilor care duce la scurgerea mai intensă a apelor, mai ales unde
relieful este accidentat. Acţiune de eroziune a vîntului este mai puternică.
b) - Prelucrarea şi plantarea incorectă a terenurilor agricole pe relief accidentat
(aratul de-a lungul pantelor).
- Înlocuirea fitocenozelor naturale cu agro-fitocenoze.
- Nerespectarea asolamentelor – monacultura.
c) Păşunatul intensiv al pantelor duce la distrugerea rădăcinii ierburilor şi
terenurile agricole nu sunt apărate în vremea ploilor de spălare.
d) Irigaţia incorectă duce la spălarea solurilor şi formarea ravenelor,
nerespectarea asolamentului
Urmările eroziunii solurilor:
a) Micşorarea cantităţii de humus, substanţelor nutritive, umezeala în sol, scaderea
gradului de fertilitate;
b) Formarea ravenelor, rigolelor, torentelor de noroi – dezmembrarea terenurilor agricole.
146. – Valorificarea intensă (defrişarea pădurilor, aratul stepelor) pe parcursul multor ani în
multe secole în legătură cu densitatea mare a populaţiei.
- Exploatare nechibzuită, şi acum lipsa culturii de colectare a plantelor.
Masuri de prevenire:
- Ocrotirea pădurilor actuale şi sădirea noilor suprafeţe pe terenurile supuse alunecărilor
de teren accidentate. Ocrotirea teritoriilor de stepă ce s-au mai păstrat.
- Propagarea sistematică (din partea membrilor mişcărilor ecologice locale) a concepţiei
ecologice în mentalitatea fiecărui cetăţean al republicii.
- Sadire spatiilor verzi
147. Valorificarea intensă a vegetaţiei naturale a lipsit lumea animală de mediu de trai.
Numărul speciilor de animale continuă să se micşoreze datorită activităţii intense a omului.
Dacă în anii ’70 sub protecţia statului erau 75 de specii de animale, acum numărul a
crescut la 180 de specii. Vînatul nelegitim (braconajul) micşorează numărul de specii de
animale.
Măsurile de prevenire a epuizării speciilor de animale:
- Protecţia şi înmulţirea faunei e cauza principală ce se conţine în, programul
de protecţie a naturii prevăzut şi în Constituţia Moldovei.
- Respectarea tuturor măsurilor ce ţin de mărirea numărului folosirii raţionale
a animalelor sălbatice şi lupta contra braconajului. Cu acest scop s-a creat Inspecţia de stat
pentru vînătoare.