INDICATORI DE EVALUARE

A STĂRII DE SĂNĂTATE A
POPULAŢIEI
2016

Conf.dr. Georgeta Zanoschi

E-mail:gzanoschi@yahoo.com
 Indicatori propuşi de Uniunea Europeană pentru a fi utilizaţi în monitorizarea
stării de sănătate a comunităţii, 1997

A. INDICATORI AI STĂRII DE SĂNĂTATE

1. Speranţa de viaţă
- speranţa de viaţă la diferite vârste
- speranţa de viaţa în condiţii de sănătate
2. Mortalitate
- mortalitate generală
- mortalitate pe cauze de deces
- rate de supravieţuire
- mortalitate infantilă
- anii potenţiali de viaţă pierduţi (APVP sau termenul din engleză PYLL)
3. Morbiditate
- morbiditate specifică; prevalenta, incidenţa pentru unele boli
- morbiditate profesională
4. Calitatea vieţii
- DALY – ani de viaţă corectaţi după incapacitate
- alţi indici – QALY – evaluare economică
B. INDICATORI AI STILULUI DE VIAŢĂ
1. Consumul de tutun
2. Consumul de alcool
3. Consumul de droguri
4. Dieta
C. INDICATORI DE CARACTERIZARE A CONDIŢIILOR DE VIAŢĂ ŞI
MUNCĂ
1. Rata de angajare/şomaj
2. Condiţii ale mediului de muncă
- proporţia persoanelor cu expunere, la substanţe cancerigene şi alte
substanţe periculoase
- frecvenţa accidentelor şi bolilor profesionale
3. Indicatori de caracterizare a condiţiilor de locuit (habitat)
4. Indicatori de caracterizare a condiţiilor de mediu înconjurător
- poluare aer
- poluare apă
- alte tipuri de poluare
- radiaţii
- expunere la substanţe cancerigene sau alte substanţe dăunătoare în afara
locului de muncă
D. PROTECŢIA SĂNĂTĂŢII
1. Surse de finanţare
2. Resurse umane
3. Cost/bolnav internat
4. Cost medicamente/bolnav internat
E. CARACTERISTICI DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE
1.Sex
2. Vârstă
3. Starea civilă
4. Loc de rezidenţă
5. Educaţie
6. Venit
7. Subgrupuri populaţionale defavorizate

Setul de indicatori propuşi pentru evaluarea „profilului stării de sănătate

al unei comunităţi”
Caracteristici socio-demografice
1. Distribuţia populaţiei după vârstă şi grup etnic
2. Numărul şi protecţia persoanelor de peste 25 ani cu nivel educaţional mai
mic decât liceul
3. Distribuţia în funcţie de venitul mediu al gospodăriei
4. Proporţia copiilor sub 15 ani cate trăiesc în familii aflate sub pragul sărăciei
5. Rata şomajului
6. Numărul şi proporţia familiilor monoparentale
Starea de sănătate
7. Rata mortalităţii infantile
8. Rata specifică şi rata standardizată a mortalităţii pentru
toate cauzele de deces şi separat prin boli cardio-vasculare,
cancer pulmonar, cancer de sân, accidente de trafic,
accidente de muncă, sinucideri după vârstă, sex şi grup etnic
9. Incidenţa SIDA, rujeolă, tuberculoză, sifilis după vârstă, sex
şi grup etnic
10. Proporţia naşterilor la adolescente (10-17 ani) din totalul
naşterilor
11. Numărul şi rata abuzurilor confirmate în rândul copiilor
Factori de risc asociaţi sănătăţii
12. Proporţia copiilor în vârstă de 2 ani care au făcut toate
vaccinurile recomandate
13. Proporţia populaţiei fumătoare după vârstă, sex şi grup
etnic
14. Proporţia populaţiei de peste 18 ani care suferă de
obezitate
15. Numărul episoadelor în care s-a constatat depăşiri ale
limitelor admise pentru poluarea aerului şi tipul poluării
Consumul de resurse în sistemul de îngrijiri pentru
sănătate
16. Cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor
Starea funcţională
17. Proporţia adulţilor care au raportat că starea
sănătăţii lor este de la bună la excelentă
18. Numărul mediu de zile în decursul ultimei luni în
care adulţii au raportat că sănătatea fizică sau
mentală nu a fost bună
Calitatea vieţii
19. Proporţia adulţilor care s-au declarat satisfăcuţi de
sistemul îngrijirilor de sănătate
20. Proporţia adulţilor care s-au declarat satisfăcuţi de
calitatea vieţii din comunitatea lor.
 DALY (Disability Adjusted Life Years)
Ani de viaţa ajustaţi (corectaţi)după
incapacitate

In mod clasic, evaluarea stării de sănătate a

populaţiei utilizează indicatori de mortalitate şi de
morbiditate (incidenţa şi prevalenţa bolilor).
Datorită modificărilor apărute în ultimul timp (în
ultimele decenii) privind modelul de mortalitate şi
de morbiditate au impus găsirea unor alte
metode prin care să fie măsurată starea de
sănătate a populaţiei.
Dintre aceste metode enumerăm:
– măsurarea impactului deceselor premature;
– a deceselor evitabile;
– elaborarea de indicatori complecşi care să ţină
cont în acelaşi timp de intensitatea
fenomenului de mortalitate şi de consecinţele
nefatale ale cauzelor de îmbolnăvire
(incapacitate, handicap):
– speranţa de viaţă fără incapacitate;
– speranţa de viaţă fără handicap;
– speranţa de viaţă ajustată pentru
incapacitate – DALY
DALY
QALY
DALY Conform autorilor (Lopez şi Murrary)
În dezvoltarea conceptului de DALY s-a
ţinut cont de 4 elemente
fundamentale:
1. Orice afectare a stării de sănătate,
orice pierdere de bunăstare trebuie
inclusă într-un indicator de evaluare a
stării de sănătate a populaţiei.
2. Impactul bolii asupra individului este
condiţionat de o serie de caracteristici
de persoană: sex, vârstă, venit, nivel
educaţional, religie, etnie, ocupaţie.
3. Evenimentele identice
– decesul sunt considerate într-o manieră

– invaliditate identică indiferent de locul

– incapacitate geografic al producerii lor.

4. Timpul – este utilizat ca o unitate

de măsură comună pentru evaluarea
poverii bolii la nivel populaţional
datorită decesului prematur şi
incapacitate.
 În calcule sunt utilizate incidenţa evenimentelor şi
durata lor.
În elaborarea modelului de calcul pentru
DALY s-au avut în vedere patru aspecte
sociale pentru cuantificarea impactului bolii:
1. Anii pierduţi ca urmare a decesului prematur
- pentru măsurarea decesului prematur autorii au
utilizat metoda anilor de viaţă pierduţi
standardizaţi;
- ca standard a fost utilizată tabela de viaţă
calculată după OMS, modelul „vest”, nivel 26 cu
o speranţă de viaţă la naştere:
– pentru bărbaţi - 80 ani
– pentru femei - 82,5 ani
2. Valoarea timpului trăit la diverse vârste
deoarece rolurile şi pierderile sociale sunt diferite
de-a lungul vieţii, pentru a explica acest aspect,
în calculul DALY, a fost introdusă o frecvenţă
exponenţială pentru ponderea vârstei.
3. Anii de viaţă pierduţi în incapacitate de
diverse grade
- în acest sens au fost identificate şase nivele de
incapacitate care se întind de la o stare de
sănătate perfectă deces.
- pentru fiecare nivel a fost stabilit un ansamblu
de consecinţe ale bolii sau traumatismului şi
care se manifestă prin incapacitate.
- coeficientul de ponderare pentru incapacitate
oscilează de la 0 1.
4. Ţinând seama de aspectul „economic” „de
actualizare” în timp s-a aplicat un indice de
discount de 3 %.
Măsurarea poverii bolii la nivel
populaţional prin DALY are în
sănătatea publică o serie de aplicaţii:
1. Stabilirea de priorităţi pentru serviciile de
sănătate în scop preventiv şi curativ.
2. Stabilirea de obiective pentru intervenţii,
inclusiv pentru programele de sănătate
3. Furnizarea de criterii pentru evaluarea
intervenţiilor în sănătatea publică, inclusiv
pentru programele de sănătate.
4. Criterii de alocare a resurselor de sănătate.
5. Identificarea zonelor şi a grupurilor
populaţionale defavorizate.
6. Stabilirea priorităţilor pentru cercetarea
serviciilor de sănătate.
 Studiu DALY – pentru ROMÂNIA 1998
În România pentru prima dată s-a calculat
DALY în 1998 într-un proiect finanţat de
Banca Mondială.
S-a stabilit structura DALY pe cauze în
România, 1998
1. Bolile cardiovasculare
2. Tumori maligne
3. Tulburări mentale şi de comportament-consumul
de alcool şi consecinţele acestuia).
4. Accidente
5. Traumatisme
6. Otrăviri
 DALY
anii de viaţă ajustaţi (corectaţi) după incapacitate
măsoară povara globală a bolii în populaţie
anii de viaţă pierduţi prin deces prematur
anii trăiţi în incapacitate
un DALY reprezintă un an de viaţă sănătoasă pierdut.
ia în consideraţie doar două caracteristici:
- vârsta
- sexul
- ca predicţii pentru anul 2020 la nivel mondial se aşteaptă ca
primele cauze ale poverii bolii să fie determinate de:
boala ischemică
depresie unipolară
accidente de trafic
boli cerebro-vasculare
BPOC
infecţii ale tractului respirator inferior
TBC
afecţiuni cauzate de războaie
 În România primele cauze care determină povara bolii sunt:

• bolile aparatului cardiovascular

• tumori maligne
• tulburări mentale şi de comportament
• accidente, traumatisme, otrăviri
• bolile SNC
• bolile aparatului digestiv
• bolile aparatului respirator
• bolile infecţioase
• malformaţii congenitale
 Raportul OMS privind starea de sănătate în anul 2002
identifică cei mai importanţi factori de risc, în număr de
10, existenţi la nivel global şi regional, în funcţie de
povara bolii pe care o determină, evaluată prin DALY şi
PYLL

comportamentul sexual cu risc

HTA
fumatul
consumul excesiv de alcool
lipsa apei potabile în regiune
lipsa igienei sau a sanitaţiei de bază
deficitul de fier
poluarea mediului datorită arderii combustibilului solid
colesterolul crescut
obezitatea
 Pentru ţările puternic dezvoltate, primii
factori de risc sunt:
- fumatul
- HTA
- consumul de alcool
- colesterolul crescut
Iar în ierarhia DALY, primele cauze sunt:
- boala coronariană
- depresia unipolară
- bolile cerebro-vasculare
- alcoolismul
 Pentru ţările mediu dezvoltate, primii factori
de risc sunt:
- consumul de alcool
- HTA
- fumatul
- subnutriţia
- obezitatea
Iar în ierarhia DALY, primele cauze sunt:
- tulburările depresive unipolare
- bolile cerebro-vasculare
- infecţii respiratorii
- traumatisme datorate accidentelor rutiere
 Pentru ţările subdezvoltate, primii factori
de risc sunt:
- subnutriţia
- comportamentul sexual cu risc
- lipsa apei potabile şi a igienei
- poluarea cu particole solide
Iar în ierarhia DALY, primele cauze sunt:
- infecţia HIV/SIDA
- infecţii ale tractului respirator inferior
- boala diareică
- bolile copilăriei
 QALY (QUALITY ADJUSTED LIFE-YEARS)
ani de viaţă corectaţi după calitate

Metodă de măsurare a calităţii vieţii utilă în

evaluarea economică de tip cost-utilitate
Accentul se pune pe valoarea pe care o dă
o persoană propriei sale sănătăţi
Ia în calcul modificările referitoare la rata de
supravieţuire şi calitatea vieţii pacienţilor,
pentru a evalua beneficul pe care îl aduce de
ex. un tratament
În evaluarea cost-utilitate, costul total al
unei intervenţiei se raportează la numărul de
QALY obţinuţi prin aplicarea acelei intervenţii,
obţinându-se un cost/QALY.
 Analiza cost-utilitate este folosită atunci când:
1. Calitatea vieţii reprezintă principalul /unicul rezultat
- apreciază modalitatea în care aplicarea diferitelor programe
de sănătate aduce îmbunătăţiri stării de sănătate a unui pacient
2. Calitatea vieţii este considerată un rezultat important
- în evaluarea unei anumite unităţi medicale considerându-se
importantă nu numai supravieţuirea ci şi calitatea acestei
supravieţuiri
3. Când aplicarea unui program de sănătate are impact
asupra mortalităţii şi morbidităţii dintr-un teritoriu
- administrarea de estrogeni în menopauză îmbunătăţeşte
calitatea vieţii datorită faptului că:
ameliorează simptomatologia şi prin acest lucru scade
disconfortul
scade mortalitatea produsă datorită fracturii de şold
creşte mortalitatea din cauza complicaţiilor care pot
apărea: hemoragie uterină, cancer de endometru
 4. Atunci când se compară mai multe programe de
sănătate, decidentul în sănătate trebuind să aleagă care
este cel mai bun pentru a creşte calitatea vieţii şi a
putea fi finanţat:
- programe de sănătate cu caracter preventiv
(fluorizarea apei, imunizări)
- extinderea unei unităţi de terapie intensivă – boli
cardiovasculare
- program de screening pentru depistarea la nivel
populaţional a cancerului de col uterin
- program privind planificarea familială şi utilizarea
mijloacelor contraceptive.
5. Pentru a compara un anumit program pentru care
a fost stabilită deja analiza cost-utilitate
 ANII POTENŢIALI DE VIAŢĂ PIERDUŢI (APVP)
(INDICE PYLL)

Definiţie: Suma anilor pe care i-ar fi trăit cel decedat dacă

nu ar fi murit printr-o serie de decese evitabile şi înaintea
împlinirii vârstei de 70 ani (speranţa de viaţă la naştere
pentru România).
APVP
Reprezintă o selecţie pe cauze de deces care este strâns
legată de intervenţia serviciilor de sănătate.
Indicator sensibil al stării de sănătate al unei populaţii şi un
mijloc de stabilire şi de comparare în ceea ce priveşte
eficienţa sistemelor de sănătate.
Se referă la conceptul de mortalitate evitabilă ca
indicator al calităţii asistenţei medicale (decese evitabile)
• Criteriu de evaluare a unui program de prevenţie
• Măsură cantitativă a mortalităţii premature
Reflectă tendinţele de mortalitate pentru grupele de
vârstă tinere prin luarea în considerare nu numai a
cauzelor medicale de deces ci şi a grupelor de vârstă
(vârsta la care survine decesul)
• Poate fi calculat şi pentru un factor de risc specific cum
ar fi consumul de alcool sau de tutun
• Când acest indicator este analizat în timp şi pentru
diferite colectivităţi, se calculează ca o rată la %o de
locuitori – reflectând impactul decesului prematur asupra
întregii populaţii.
• Este utilizat pentru a evidenţia impactul pe care îl
exercită APVP asupra a cinci cauze de deces premature:
 - boli cardiovasculare - neoplazii
- accidente - bolile aparatului
- bolile aparatului digestiv
respirator

Conceptul se bazează pe faptul că, pentru unele boli,

cunoştinţele sunt atât de avansate, la fel şi tehnologiile,
încât ele nu trebuie să conducă la deces.
Aceste decese ar putea fi complet evitate dacă măsurile
de prevenţie primară şi secundară ar fi aplicate corect
şi la timp. În general se acordă o importanţă crescută
îngrijirii medicale propriu-zise şi mai puţin aspectului
preventiv, pierzând din vedere faptul că printr-o profilaxie
eficientă s-ar putea reduce substanţial mortalitatea şi s-ar
putea adăuga un număr important de ani la speranţa de
viaţă.
 CAUZE DE DECES EVITABILE RECOMANDATE PENTRU EUROPA
Indicatori ai asistenţei medicale
CENTRALĂ (prevenţie
ŞI DE EST secundară)
Un tratament şi profilaxie secundară inadecvate atrag după sine o
mortalitate crescută la anumite grupe de vârstă.
Se referă la măsuri care trebuie să vizeze evitarea consecinţelor bolii
(durată, incapacitate, cursul nefavorabil al evoluţiei bolii).
 TBC şi efectele târzii ale TBC (5 – 64 ani)
 Cancer de sân (15 – 54 ani)
 Tumori maligne de col şi corp uterin (15 – 64 ani)
 Boala Hodgkin (5 – 64 ani)
 Cardiopatia reumatismală cronică (5 – 44 ani)
 Toate bolile aparatului respirator (1 – 14 ani)
 Astm bronşic (5 – 44 ani)
 Apendicită (5 – 64 ani)
 Hernie abdominală (5 – 64 ani)
 Colelitiază şi colecistită (5 – 64 ani)
 HTA şi AVC (35 – 64 ani)
 Decese materne toate cauzele
 Mortalitate perinatală (nr. decese 0-6 zile + nr. născuţi
morţi/nr.n.vii x 1000)
Indicatori de politică sanitară naţională
(prevenţia primară)
Se consideră că o profilaxie primară ineficientă
poate duce la mortalitate crescută prin:
Cancer de trahee, bronhii, plămâni (5 – 64 ani)
Ciroză hepatică (15 – 64 ani)
Accidente produse de vehicule cu motor (5 –
64 ani)
 DOMENII DE UTILIZARE A APVP
1. Analiza modelului de mortalitate
sau a impactului exercitat de
unele cauze de deces.
– Creşterea speranţei de viaţă la naştere;
– Rata brută de mortalitate;
– Modificarea modelului de morbiditate în
sensul scăderii bolilor acute şi a creşterii
prevalenţei bolilor cronice a dus la
utilizarea noţiunii de deces prematur
prin studiul modelului de mortalitate
Cauzele de deces calculate prin APVP diferă
de cele obţinute prin alte metode:
reflectă cauzele de deces care afectează
populaţia tânără activă economic şi care
determină cele mai mari pierderi
economice:
pierderi directe (persoana nu mai
produce)
pierderi indirecte (pentru persoanele
tinere societatea nu mai recuperează
investiţia făcută pentru formarea şi
educarea sa)
2. Epidemiologia descriptivă a
diverselor boli (grupe de boli) –
evaluarea tendinţei de evoluţie.
APVP – utilizat pentru descrierea
caracteristicilor de persoană sau de loc
ale diferitelor boli care îi generează.
3. Identificarea şi ierarhizarea
problemelor de sănătate.
situarea pe primul loc în ierarhizarea
cauzelor de boală care duc la deces
prematur a unei anumite boli sau a unui
grup de boli permit decidenţilor în
sănătate publică să spună că acestea
reprezintă probleme de sănătate şi sunt
prioritare.
4. Utilizarea în cadrul
programelor de sănătate:
–identificarea subiecţilor care vor fi
incluşi în programele de sănătate
(populaţia ţintă);
–stabilirea obiectivelor programelor de
sănătate;
evaluarea rezultatelor investigaţiilor
sau a programelor de sănătate;
–analiza cost-eficienţă
5. Criterii de evaluare a eficienţei
programului de screening pentru
cancerul uterin – în Japonia.
– utilizându-se o combinaţie de:
– metode epidemiologice (fracţia atribuibilă
în populaţie);
– metode demografice (calculul APVP).
– Au fost aleşi doi factori de risc de
necontestat – fumatul şi consumul de
băuturi alcoolice.