MONITORIZAREA STARII

DE SANATATE A
POPULATIEI
 INDICATORI DE MASURARE A STARII
DE SANATATE A POPULATIEI – U.E.

 indicatori ai stării de sănătate

 indicatori ai stilului de viată
 indicatori de caracterizare a conditiilor de viată si
muncă
 protectia sănătătii,
 caracteristici demografice si sociale
 INDICATORI AI STARII DE
SANATATE
1. Speranta de viata
 speranta de viata la natere si la anumite vârste (1,15, 35, 65 ani);
 speranta de viata în condiii de sanatate;
2. Mortalitatea
 mortalitatea generala;
Factori care influenteaza natalitatea:
 Emanciparea femeii si participarea crescanda a acesteia la activitati economice in afara gospodariei
 Durata si nivelul educatiei
 Influenta normelor culturale
 Mobilitatea sociala
 Costul copilului
 Functia economica a copilului
 Mijloacele contraceptive moderne
 mortalitatea specifica pe cauze de deces;
 ratele de supravieuire;
 mortalitatea infantila;
 anii poteniali de viata pierduti (APVP, PYLL);
3. Morbiditatea
 morbiditatea specifica; incidenta si prevalenta specifica pe cauze de îmbolnvire (grupe de boli), grupe de vârsta, sexe.
 morbiditatea profesionala (incapacitate, invaliditate, handicap)
4. Calitatea vietii
 DALY (anii de viata corectati dupa incapacitate);
 QALY (anii de viata corectati dupa calitate)
 INDICATORI AI STILULUI DE VIATA

1. Consumul de tutun
2. Consumul de droguri
3. Consumul de alcool
4. Dieta (alimentatia)
 INDICATORI DE CARACTERIZARE A
CONDITIILOR DE VIATA SI MUNCA

1. Rata de angajare/somaj;
2. Conditii ale mediului de munca:
 proportia persoanelor cu expunere la substante cancerigene si alte
substane periculoase;
 frecventa accidentelor si bolilor profesionale

3. Indicatori de caracterizare a conditiilor de locuit;

4. Indicatori de caracterizare a conditiilor de mediu înconjurtor;
 poluare aer;
 poluare apa;
 alte tipuri de poluare (sol, alimente) ;
 radiatii;
 expunere la substante cancerigene sau alte substante dauntoare în afara
locului de munca;
 PROTECTIA SANATATII

1. Surse de finanare (plata directa, asigurari sociale

de sanatate, impozite);
2. Resurse umane;
3. Cost/bolnav internat;
4. Cost medicamente/bolnav internat;
 CARACTERISTICI DEMOGRAFICE SI
SOCIALE

1. Sex;
2. Vârsta;
3. Stare civila;
4. Locul de rezidenta;
5. Educatie;
6. Venit;
7. Subgrupuri populationale defavorizate
 INDICATORI DE MASURARE A STARII
DE SANATATE A POPULATIEI – O.M.S.

 Indicatori economici si sociali

 Indicatori de asigurare ai îngrijirilor de sanatate
 Indicatori „de acoperire” la nivelul asistentei
primare
 Indicatorii starii de sanatate
 Indicatori de înrautatire, incapacitate si handicap
 INDICATORI ECONOMICI SI SOCIALI

 sporul de populatie;
 bugetul national sau produsul intern brut;
 distributia veniturilor;
 gradul de ocupare al fortei de munca;
 gradul de alfabetizare a populatiei adulte ;
 conditiile de locuit, exprimate prin numarul de
persoane pe camera;
 consumul de energie pe cap de locuitor.
 INDICATORI DE ASIGURARE AI ÎNGRIJIRILOR DE
SANATATE

 disponibilitate;
 accesibilitate fizica;
 accesibilitate economica si culturala;
 utilizarea serviciilor;
 indicatori de apreciere a calitatii îngrijirilor.
 INDICATORI „DE ACOPERIRE” LA NIVELUL ASISTENTEI
PRIMARE

 nivelul de cultura medicala;

 accesul la apa curenta în locuinta sau la mica distanta de aceasta;
 facilitati igienice în locuinta sau în imediata apropriere a acesteia;
 accesul mamelor si copiilor la serviciile locale de îngrijire;
 asistenta calificata la nastere;
 procentul de copii vaccinati împotriva bolilor infecioase
predominante;
 accesibilitatea medicamentelor esentiale pe tot parcursul anului;
 accesul la institutiile de specialitate;
 procentul de populatie, de diverse categorii, ce lucreaza în
asistenta medicala primara si in institutiile specializate.
 INDICATORII STARII DE
SANATATE
 procentul noilor nascuti cu greutatea la nastere de min. 2500 g;
 procentul copiilor cu greutate corespunztoare vârstei si corespunzatoare
standardelor;
 indicatori de dezvoltare psihosociala a copiilor;
 rata mortalitatii infantile;
 rata mortalitatii sub vârsta de 5 ani;
 rata mortalitatii la populatia tânara;
 speranta de viata la o vârsta determinata;
 mortalitatea materna;
 mortalitatea specifica;
 morbiditatea specifica;
 nivelul de incapacitate de munca;
 indicatorii de patologie mentala si sociala, cum ar fi rata suicidului, dependentei
de droguri, criminalitatea, delincvena juvenila, alcoolismul, fumatul si consumul
de tranchilizante.
 INDICATORI DE ÎNRAUTATIRE, INCAPACITATE SI
HANDICAP

Incapacitatea – impactul bolii asupra capacitatii de a îndeplini diverse actiuni în mod corespunzator.
Handicapul – impactul primelor doua categorii asupra rolurilor individului în societate
Clasificarea dimensiunilor incapacitatii:
 Locomotia
 Atingerea si întinderea,
 Dexteritatea
 Vazul
 Auzul
 Capacitatea de autoîngrijire
 Continenta,
 Comunicarea, comportamentul si functia intelectuala.
Dimensiunile handicapului acopera functiile de supravietuire
 Orientare
 independenta fizica
 mobilitate,
 ocupatie,
 integrare sociala
 autosustinerea economica.
Modelul IDH (Impairement Disability Handicap) (Ibrahim – 1980) ia în considerare efectele pe cinci niveluri:
 nivel biologic;
 nivel anatomic/fiziologic;
 nivel de incapacitate;
 nivel de handicap;
 ponderea globala a bolii.
 STRATEGIA NATIONALA DE
SANATATE PUBLICA (2004)
CAPITOL 1 - CADRU GENERAL
 SECTIUNEA I - STAREA DE SANATATE A POPULATIEI
 SECTIUNEA II - STAREA SISTEMULUI DE SANATATE
 SECTIUNEA III - POLITICA DE SANATATE A GUVERNULUI
 SECTIUNEA IV - POLITICI INTERNATIONALE DE SANATATE
 SECTIUNEA V - PRINCIPII DIRECTOARE
CAPITOL 2 - SCOPUL SI OBIECTIVELE STRATEGIEI NAŢIONALE DE
SĂNĂTATE PUBLICĂ
CAPITOL 3 - DOMENII PRIORITARE DE INTERVENTIE
 SECTIUNEA VI - BOLI NETRANSMISIBILE
 SECTIUNEA VII - BOLI TRANSMISIBILE
 SECTIUNEA VIII - SANATATEA MINTALA
 SECTIUNEA IX - SANATATEA FAMILIEI
 SECTIUNEA X - SERVICII PREVENTIVE
 SECTIUNEA XI - MANAGEMENTUL SISTEMULUI DE SANATATE
CAPITOL 4 - IMPLEMENTARE, MONITORIZARE, EVALUARE
 STAREA DE SANATATE A POPULATIEI
– ASPECTE DEMOGRAFICE

Spor natural negativ - cauze:

 Scaderea natalitatii (16 n.n./1000 locuitori
în 1989, 9,7 n.n./1000 locuitori în 2002.
 Cresterea mortalitatii generale (10,7/
1.000 locuitori în 1989, 12,4/1.000
locuitori în 2002), datorita procesul de
îmbătrânire a populaţiei, înrăutăţirea
condiţiilor de viaţă şi prin scăderea
eficienţei serviciilor medicale
 Emigrarea in tarile dezvoltate
 STAREA DE SANATATE A
POPULATIEI
 Mortalitatea maternă – ridicată (2002 - 22,32 decese materne la 100.000
născuţi vii). Deşi evoluţia acestui indicator este pozitivă, România
continuă să se menţină şi în 2002 pe primele locuri în Europa în ceea ce
priveşte nivelul ratei mortaltităţii materne.
 Fertilitatea - scădere (1989 - 66,3 născuţi vii/ 1.000 femei 15-49 ani,
2002 - 37,3 născuţi vii/ 1.000 femei 15-49 ani)
 Speranţa de viaţă - curbă uşor ascendenta (2000 - 71,25 ani în rândul
populaţiei generale). Populaţia feminină prezintă o speranţă de viaţă mai
mare (74,82 ani) faţă de cea masculină (67,81). Comparativ însă cu
celelalte ţări europene din Centrul şi Estul Europei, România se prezintă
cu o speranţă de viţă mai mica
 Mortalitatea infantilă (1989 - 26,9 decese 0-1 an la 1.000 născuţi vii,
2002 - 17,3 decese 0-1 an la 1.000 născuţi vii). Se menţine totuşi la un
nivel ridicat comparativ cu celelalte ţări europene
MORTALITATEA PE CAUZE
DE BOALA
Structura deceselor pe cauze, Romania, 2003
5
% 6%
5% Boli cardiovasculare
6% Tumori
Boli digestive
Leziuni traumatice si
otraviri
15% Boli respiratorii
63% Alte cauze
 MORBIDITATEA
 In România modelele de morbiditate şi mortalitate au suferit modificări
importante în ultimele decenii, în sensul creşterii prevalenţei bolilor cronice
şi a mortalităţii de aceste cauze, în contextul creşterii ponderii populaţiei
vârstnice, asociată cu acţiunea multiplă a factorilor de risc biologici, de
mediu, comportamentali şi cu influenţa condiţiilor socio-economice şi de
asistenţă medicală.
 Informaţiile de rutină referitoare la morbiditatea bolilor netransmisibile
subestimează mult nivelul real al fenomenului.
 Informaţiile de rutină referitoare la morbiditatea bolilor transmisibile au o
calitate mult mai bună, deoarece este funcţional un sistem de supraveghere al
bolilor transmisibile. Bolile transmisibile care reprezintă priorităţi ale
sănătăţii: tuberculoza (România se află pe primul loc în Europa în ceea ce
priveşte nivelul incidenţei tuberculozei), bolile cu transmitere sexuală
(incidenţa sifilisului a crescut de 3 ori în 2003 faţă de 1989), infecţia
HIV/SIDA (4679 cazuri de SIDA în 2003), infecţiile nosocomiale (datele de
care dispunem în prezent nu reflectă nivelul real al fenomenului).
 FACTORII
COMPORTAMENTALI
 Fumatul – 1997: 46% dintre bărbaţii şi 13 % dintre
femeile de peste 18 ani fumează în mod regulat -
valoare mare comparativ cu media ţărilor din Uniunea
Europeană, dar similară cu cea a ţărilor din Centrul şi
Estul Europei. Fumatul în spaţiile publice a fost
reglemtat prin lege în decembrie 2002.
 Consumul de alcool – 1997: 56.2% dintre persoanele
de peste 15 ani consumatori de alcool, dintre care
3.7% dependenţi de alcool. Consumul de alcool este
cel mai frecvent la grupa de vârstă 25-44 ani (66.3%).
 Consumul de droguri - UNICEF a estimat la 30.000
numărul consumatorilor de droguri intravenoase în
2002, numai în Bucureşti.
 FACTORII SOCIO-ECONOMICI
 Nivelul sărăciei în 2002 era estimat la 27%, iar cel al sărăciei extreme la
circa 11% (raportului Bancii Mondiale 2003). Situaţia prezintă cea mai
mare gravitate în regiunea de nord-est a ţării, în care rata sărăciei
depăşeşte 40%. Categoriile populaţioanle cele mai afectate de sărăcie
sunt: copii abandonaţi, neglijaţi sever, abuzaţi, trăind în sărăcie extremă;
familii în şomaj cronic; familii cu mulţi copii; femei victime ale violenţei
domestice, victime ale traficului de persoane, exploatării sexuale;
populaţia din zone defavorizate economic; populaţia romă săracă.
 Rata şomajului în Romania a fost de 7% în decembrie 2003. Această
valoare include numai şomerii înregistraţi oficial. Grupa de vârstă cea mai
afectată de şomaj este cea sub 25 de ani, la care nivelul ratei şomajului a
atins în decembrie 2003 valoarea de 18,5%.
 Structura cheltuielilor în gospodărie reflectă în general nivelul de
bunăstare al unei familii. Deşi populaţia României cheltuieşte lunar mai
puţin pe alimente în 2002 (35,8% din totalul cheltuielilor pe gospodărie)
decât în 2000 (38,5%), această valoare este încă suficient de mare
pentru a plasa populaţia României aproape de limita sărăciei (dacă se
consideră această limită la 40% cheltuieli cu alimentele în gospodărie).
Pentru sănătate, o gospodărie cheltuieşte în medie numai 3,6% din
totalul cheltuielilor.
 FACTORII DE MEDIU
 Mediul înconjurător influenţează apariţia multor boli: afecţiunile
respiratorii cronice, cardiovasculare, alergice, endocrine, de metabolism şi
nutriţie, bolile psihice și bolile neoplazice.
 Se iau în considerare: calitatea aerului, a apei, a solului, a alimentelor, a
locului de muncă, a aşezărilor umane şi a factori fizici cum ar fi zgomotul
şi radiaţiile.
 Rapoartele publicate de Ministerul Mediului şi al Gospodăririi Apelor:
uşoară îmbunătăţire a calităţii aerului datorată pe de o parte diminuării
activităţilor economice şi realizării programelor de retehnologizare şi
modernizare de la nivelul unor unităţi industriale, şi pe de alta
intensificării activităţii Inspectoratelor de Protecţia Mediului. (1995 – 474
staţii de monitorizare a calităţii aerului, 2002 – 700). Scăderea a emisiilor
totale anuale de gaze cu efect de seră: CO2, NO2, SO2
 2000 - circa 18 mii ha de teren agricol au fost contaminate prin
acoperirea terenurilor cu deşeuri şi reziduuri solide, terenuri scoase din
circuitul agricol.
 Conform datelor publicate de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului, transportul pasagerilor s-a intensificat în anul 2003 faţă de
2002, mai ales în transportul rutier (de la 5,2 milioane pasageri-km în
2002 la 9,4 milioane pasageri-km în 2003). Modurile de transport mai
puţin poluante pentru mediu (fluvial, aerian) au marcat diminuări ale
traficului.
 PRINCIPII ALE POLITICII DE
SANATATE PUBLICA A GUVERNULUI

1. SANATATEA este un DREPT FUNDAMENTAL al omului, orice persoană având dreptul la un înalt nivel de sănătate şi la
asistenţă de sănătate publică, astfel încât serviciile de sănătate de bază să fie distribuite gratuit indiferent de statutul socio-
economic, gradul de educaţie etc.
2. ASIGURAREA UNUI INALT NIVEL DE PROTECTIE UMANA prin identificarea condiţiilor şi ameninţărilor din domeniul
sănătăţii şi prin implementarea măsurilor susţinute şi cost-eficace de securizare.
3. SUSTINEREA DEZVOLTARII SANATATII bazată pe estimarea nevoilor prezente şi viitoare ale populaţiei, astfel încât
nevoile resimţite de generaţiile viitoare să fie minime iar nivelul de protecţie a sănătăţii acestora să fie corespunzător
acestor nevoi.
4. PARTENERIAT şi colaborare pentru îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei. Planificarea, implementarea şi evaluarea programelor
de sănătate publică reclamă colaborarea tuturor celor implicaţi: comunitatea, guvernul, sectorul non-guvernamental,
organizaţii ştiinţifice şi de sănătate, alte sectoare, etc. Această colaborare ar trebui extinsă pentru a include programe şi
politici elaborate în cadrul altor sectoare, dar care au impact asupra sănătăţii publice.
5. ALINIEREA LA STANDARDELE ŞI RECOMANDARILE ORGANIZATIILOR INTERNATIONALE, în contextul
dezideratului de integrare în Uniunea Europeană. In acest sens pentru implementarea obiectivelor propuse, Strategia
Naţională Sănătate Publică ar trebui să înglobeze conceptele şi principiile de ETICA PROFESIONALA, ECHITATE,
SOLIDARITATE şi JUSTITIE SOCIALA regăsite în scopurile formulate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în ceea ce
priveşte elaborarea politicilor de sănătate publică.
6. DECIZII BAZATE PE EVIDENTE. Deciziile ar trebui să fie bazate pe o analiză atentă a evidenţelor ştiinţifice existente în
domeniul sănătăţii publice, absenţa unor evidenţe concluzive nefiind o scuză pentru inacţiune.
7. EFICIENTA. Imbunătăţirea sistemului de sănătate publică, încurajarea inovaţiilor şi examinarea atentă a modului în care sunt
acordate îngrijirile sunt considerate importante pentru obţinerea de rezultate optime.
8. INTEGRAREA şi COORDONAREA tuturor strategiilor precum şi EXTINDEREA programelor care au legatură cu sănătatea
publică.
 SCOPUL STRATEGIEI NAŢIONALE DE
SĂNĂTATE PUBLICĂ

 SCOP: stabilirea şi conturarea mecanismelor şi

liniilor directoare ce au ca scop îmbunătăţirea
stării de sănătate a populaţiei din România şi
asigurarea unui înalt nivel de protecţie a sănătăţii
umane prin implementarea unor măsuri ce
vizează transformarea structurilor actuale din
domeniul sănătăţii publice spre cele adecvate
noilor concepţii şi abordări de la nivel
internaţional.
 OBIECTIVELE STRATEGIEI
NAŢIONALE DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
OBIECTIVE GENERALE
 Stoparea trendurilor negative şi crearea condiţiilor pentru îmbunătăţirea stării
de sănătate a populaţiei
 Adoptarea principiilor şi politicilor existente în domeniul sănătăţii publice la
nivelul Uniunii Europene
 Continuarea procesului de reformă a sistemului de sănătate în vederea
ameliorării performanţelor acestuia, ca premisă esenţială pentru
îmbunătăţirea stării de sănătate

OBIECTIVE SPECIFICE
 Reducerea poverii bolilor netransmisibile
 Creşterea capacităţii sistemului de control al bolilor transmisibile
 Imbunătăţirea stării de sănătate mintală a populaţiei
 Asigurarea unui nivel optim al stării de sănătate şi al calităţii vieţii populaţiei
din România la toate etapele ciclului vieţii
 Eficientizarea controlului factorilor de risc comportamentali şi de mediu,
precum şi depistarea precoce a bolilor
 Imbunătăţirea managementului sistemului de sănătate
 DOMENII PRIORITARE DE
INTERVENTIE
 Boli netransmisibile
 Boli transmisibile
 Sanatatea mintala
 Sanatatea familiei
 Servicii preventive
 Managementul sistemului de sanatate
 BOLILE
NETRANSMISIBILE
 Bolile cardio si cerebro-vasculare (HTA, CIC, bolile
cerebro-vasculare)
 Cancerul (san, col uterin, bronho-pulmonar, colorectal)
 Bolile cronice ale aparatului respirator (astm bronsic,
BPOC)
 Bolile digestive (hepatite cronice si ciroza hepatica)
 Accidentele, traumatismele si otravirile (accidente de
circulatie, înec, leziuni autoprovocate voluntar)
 Bolile de metabolism si nutritie (DZ, obezitate)
 Bolile endocrine (gusa endemica, osteoporoza)
 Sanatatea orala (boli stomatologice)
 Sanatatea si securitatea in munca (boli profesionale)
 BOLILE NETRANSMISIBILE
 TBC
 BTS (sifilis)
 HIV-SIDA
 infectii nosocomiale
 SANATATEA MINTALA
 Boli psihice
 Laboratoare de sanatate mintala
 SANATATEA FAMILIEI
 Sanatatea sugarului (0-1 an)
 Sanatatea copilului mic (1-4 ani)
 Sanatatea copilului prescolar si scolar
(5-14 ani)
 Sanatatea adolescentului si tanarului
 Sanatatea gravidei si sanatatea
reproducerii
 Sanatatea varstnicului
 SERVICII PREVENTIVE
 Controlul factorilor de risc
comportamentali (fumat, alcool, droguri,
alimentatie)
 Controlul factorilor de mediu (calitatea
aerului, apei, alimentelor, locului de
muncă, aşezărilor umane şi a factorilor
fizici: zgomotul şi radiaţiile)
 Vaccinarea
 Screening-ul bolilor cronice cu impact major
asupra sănătăţii populaţiei
 MANAGEMENTUL
SISTEMULUI DE SANATATE
 Creşterea nivelului de finanţare a sistemului de
sănătate şi eficientizarea utilizării resurselor
 Creşterea gradului de accesibilitate la servicii de
calitate, în special a categoriilor defavorizate
 Deplasarea accentului către îngrijirile preventive şi
creşterea nivelului de educaţie pentru sănătate a
populaţiei în vederea adoptării comportamentelor
sănătoase.
 Imbunătăţirea managementului resurselor umane
şi dezvoltarea categoriilor de personal deficitare