ECONOMIA SECTORUUI DE

SĂNĂTATE
Conf. univ.dr. VIRJAN DANIELA
ASE, Facultatea Economie
daniela_virjan@yahoo.com
DEFINIȚIE
 Economia sectorului de sănătate publică este o ramură a economiei
publice. Economia sectorului de sănătate publică studiază
comportamentul statului, în modul în care acesta încercă cu resurse
limitate să satisfacă nevoile de sănătate ale colectivității.
 Sănătatea reprezintă unul dintre sectoarele de importanță majoră în
viața oricărei societăți, iar importanța sa este justificată de:
 - caracterul indispensabil al serviciilor pe care le produce;
 - valoarea resurselor pe care le utilizează;
 - numărul persoanelor pe care le deservește;
 - legăturile pe care le creează cu alte domenii de activitate etc.

 Charles Winslow (1920): „știința și arta prevenirii bolilor,

a prelungirii vieții și promovării sănătății prin
intermediul eforturilor organizate și alegerilor
informate ale societății, entităților publice și private,
comunităților și indivizilor”
OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE ASISTENȚEI DE
SĂNĂTATE PUBLICĂ:

prevenirea, monitorizarea și controlul bolilor

transmisibile și netransmisibile;
monitorizarea stării de sănătate și a factorilor săi
determinanți;
promovarea sănătății prin informare, educare,
conștientizare și acțiune concertată;
reglementarea normelor de igienă, sanitare și de
mediu.
 FACTORII PRINCIPALI PENTRU STAREA DE
SANATATE
 Factorii principali care actioneaza asupra starii de sanatate suntgrupate astfel:
 biologici,care includ numarul si structura populatiei, caracteristicile de vârsta,
sex si genetice, posibilitatile de adaptare, particularitatile fizice ale
indivizilor;-
 natural – geografici sau, mai precis componentele mediului fizic:solul, aerul,
apa, clima, vegetatia etc.;
 social - economici si psihologici,care includ cultura spirituala,modul de viata
si comportamentul, gradul de urbanizare si mobilitateteritoriala, conditiile de
munca si alimentatie, locuinta, nivelul veniturilor;
 gradul de organizare al ocrotirii sanatatii si nivelul de dezvoltarea stiintei si
practicii medicale.
 PRINCIPALELE OBIECTIVE ALE ACȚIUNILOR DE
SĂNĂTATE PUBLICĂ:
 protejarea grupurilor cu risc ridicat la boli transmisibile,
de exemplu prin imunizare;
 prevenirea și, după caz, controlul epidemiilor;

 reducerea inechităților în calitatea și accesul la servicii de

sănătate;
 reducerea efectelor nocive ale consumului excesiv de alcool,
tutun și droguri;
 promovarea unei alimentații echilibrate;

 combaterea supraponderabilității și obezității;

 promovarea sănătății reproducerii;

 identificarea precoce a afecțiunilor cu potențial dăunător

sănătății.
 NOUA SĂNĂTATE PUBLICĂ – PARADIGMA DOMINANTĂ ÎN
DOMENIU

 Există determinanți ai stării de sănătate și în afara sferei de

cuprindere a medicinei și că domeniul sănătății cuprinde aspectele
biomedicale, de mediu, de stil de viață și de practică medicală;
 Sfera de interes și acțiune a sănătății publice tinde să se suprapună
cu întreaga societate, incluzând probleme sociale, de mediu,
economice, culturale, de infrastructură și alimentație;
 Parteneriatele la nivel local și central între specialiștii în sănătate
publică, cei în medicina terapeutică, administrațiile locale, alte
instituții publice (de exemplu, protecția mediului înconjurător,
școli, servicii sociale, servicii de locuințe), ONG, mediul de afaceri
RESURSE ALOCATE PREVENȚIEI ȘI PROMOVĂRII SĂNĂTĂȚII
 STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI
 Starea de sănătate s-a ameliorat în ultimele decenii ca urmare a
îmbunătățirii condițiilor de viață, reducerii masive a incidenței bolilor
transmisibile, creșterii eficienței tratamentelor medicale și reducerii
expunerii la factorii de risc;
 Indicatori ai speranței de viață și expunerii la factori de risc:
 speranța medie de viață în statele UE a depășit 78 de ani (74 de ani
bărbații și 81 de ani femeile)
 scădere a fumatului la nivelul continentului, comparativ cu anii ‘80
 consumul de alcool a înregistrat scăderi în unele state (Ita, Fra și Spa), iar
în altele creșteri (MB și statele scandinave)
 obezitatea se află în creștere generalizată, deși cu viteze diferite: media
europeană a atins 15,5%, dar în Marea Britanie procentul a trecut de
20%, iar în România este încă la 8% - 9%.

 Bolile cardio-, cerebro-vasculare și cancerul sunt responsabile pentru două

treimi din decese în Uniunea Europeană. Statele central și est europene
înregistrează cea mai mare mortalitate din aceste afecțiuni, cu incidențe în
creștere.
STAREA DE SĂNATATE A POPULAȚIEI

 În această parte a Europei există un potențial neexploatat de

ameliorare a stării de sănătate, care poate fi valorificat prin
implementarea mai amplă și mai angajată a instrumentelor „noii
sănătăți publice”:
 imunizarea grupurilor dezavantajate;
 diversificarea calendarelor naționale de vaccinare;
 depistarea precoce a afecțiunilor;
 reducerea inechităților în sănătate prin acțiuni pro-active la
nivelul comunităților izolate sau a grupurilor expuse la factori de
risc;
 campanii de informare-educare-conștientizare;
 implementarea acțiunilor de sănătate publică la nivel local prin
parteneriate între toți actorii relevanți;
 îmbunătățirea amenajărilor recreative urbane, a mediului locativ,
încurajarea mișcării și a practicării sportului;
 reducerea poluării, a factorilor de stres.
LEGISLATIV SI INSTITUTIONAL
 Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu
modificările și completările ulterioare, dedică asistenței de
sănătate publică un titlul integral;
 „…efortul organizat al societăţii în vederea protejării şi
promovării sănătăţii populaţiei…”;
 Actorii principali în sănătate publică în țara noastră sunt:
Ministerul Sănătății, direcțiile de sănătate publică județene și a
municipiului București, Institutul Național de Sănătate Publică
și structurile sale subordonate, alte entități din subordinea MS,
autoritățile administrației publice locale;
 Programele naționale de sănătate sunt principalele vehicule de
implementare a asistenței de sănătate publică.
STRUCTURA FINANȚĂRII PE TIPURI DE
ACȚIUNI

 România a utilizat, în medie, în ultimii 6 ani aproximativ 500

de milioane lei anual;
 Cele mai ample acțiuni de sănătate publică:
 prevenția bolilor transmisibile - circa un 25% din total - din care o
jumătate reprezentă vaccinurile achiziționate pentru imunizarea nou-
născuților și copiilor
 programul național privind evaluarea stării de sănătate a populației,
implementat în anii 2007 - 2008, a reprezentat o cheltuială
excepțională, depășind jumătate din alocările pentru sănătate publică
din acei ani
 programul de hematologie și securitate transfuzională (în medie cu
18% din total)
 asistența medicală școlară (15,4%)
 programul de sănătate a femeii și copilului (8,3%).
 Acțiunile cu finanțare redusă:
 promovarea sănătății (1,6%)
 depistare precoce a afecțiunilor (2,5%).
ROMÂNIA – CHELTUIELI CU
SĂNĂTATEA PUBLICĂ. COMPARAȚII
CU STATELE UE
 România cheltuiește cel mai puțin din Uniunea
Europeană cu sănătatea, iar asistența de sănătate publică
nu face excepție;
 Deși la nivel legislativ și declarativ împărtășim
preocupările pentru promovarea sănătății, ameliorarea
stilului de viață și a nutriției, practic nu investim resurse
semnificative în aceste direcții;
 Este important să conștientizăm că, fără a investi acum
în prevenție, educare și conștientizare, în următoarele
decenii vom avea probleme tot mai mari în finanțarea
componentei curative a sistemului de sănă
I.4. LISTA INDICATORILOR PROPUSĂ
DE OMS REGIUNEA EUROPA ŞI
ORGANISMELE COMUNITARE
Indicatori prioritari :
-Speranţa de viaţă;
-Morbiditatea şi mortalitatea determinate de accidente de trafic rutier;
-Morbiditatea şi mortalitatea determinate de exercitarea profesiei;
-Morbiditatea şi mortalitatea determinate de accidente produse în casă
sau în timpul liber;
-Absenteismul de la locul de muncă;
-Prevalenţa fumatului, consumului de alcool şi a consumului de
droguri;
-Nutriţia populaţiei: consumul de pâine/cereale; legume/fructe; aport
energetic din grăsimi/proteine;
- condiţii de locuit;- aprovizionarea cu apă potabilă;- condiţii de
sanitaţie (ex. sistemul de scurgere a apei menajere);- condiţii de
mediu: calitatea aerului şi zgomotul;- violenţa;- morbiditatea
profesională;- acoperirea prin vaccinare;- programe de screening;-
consumul medical al populaţiei;- acoperirea prin asigurări de
sănătate;- rata fertilităţii;- structura populaţiei după mediul social;-
structura populaţiei după educaţie;- rata şomajului;- disparitatea
I.5. LISTA DETALIATĂ A INDICATORILOR
SĂNĂTĂŢII
PROPUSĂ DE CE

 Clasa 1. Indicatori privind situaţia socio-economică

şi demografică a populaţiei:
- Populaţia;
- Factorii socio-economici;
 Clasa 2. Indicatori privind starea de sănătate a
populaţiei:
- Mortalitatea (generală şi specifică);
- Speranţa de viaţă;
- Morbiditatea (boli cu impact ridicat): Tb, HIV,SIDA,
BTS, neoplazii, diabet, depresie, afecţiuni oro-
dentare ş.a.
- Starea de sănătate generală;
- Măsuri compuse privind starea de sănătate.
CLASA 3 DETERMINANTI AI SANATATII

- Factori de risc biologici;

- Condiţii personale;
- Comportamente privind sănătatea;
- Condiţii de viaţă şi de muncă (mediul fizic, social şi cultural,
condiţiile de muncă).
 Clasa 4. Indicatori privind sistemul de
sănătate:
- prevenirea bolii;
- promovarea sănătăţii;
- protecţia sănătăţii;
- resurse privind asistenţa sanitară (facilităţi, RU, tehnologie);
- utilizarea asistenţei medicale;
- consumul medical;
- cheltuieli-finanţare pentru sănătate;
- indicatori de calitate (subiectivi, de proces, de rezultate).
STRATEGIA NAȚIONALĂ DE
SĂNĂTATE PUBLICĂ 2013-2020
 România are nevoie de o nouă strategie privind asistența de
sănătate publică, cu un orizont de timp până în anul 2020-
2021;
 Proiectul trebuie dezbătut pe larg și cu largă participare;
 Documentul trebuie:
 să fie vizibil și adoptat la nivelul întregului Guvern;
 să aibă un plan de acțiune cu măsuri clare, pe domenii, cu termene,
finanțare și responsabili;
 să aibă un mecanism multipartit de monitorizare și revizuire.
 Alocările multianuale de resurse, stabilite prin Strategia fiscal-
bugetară și legile bugetare trebuie să respecte planul de acțiuni
al Strategiei
 PROIECTUL LEGII PRIVIND REFORMA
ÎN SĂNĂTATE ESTE UN PAS ÎNAINTE

 Sănătatea publică este un „obiectiv de interes social şi de

securitate naţională, în contextul strategiei globale pentru
bunăstare şi sănătate”;
 Este prevăzută o Strategie Naţională de Sănătate Publică;

 Conținutul acțiunilor de promovare a sănătății este

detaliat;
 Rolul parteneriatelor la nivel central și local capătă o
amploare mai mare;
 Se înființează Inspecția Sanitară de Stat pentru
verificarea conformității și respectării normelor de
sănătate publică.
 Numar medici aflati in contract cu CAS**

Nr. crt. Specialitatea/competenţa/atestat de studii complementare* Nr.medici care îşi desfăşoară activitatea în cabinete medicale pentru care plata se face din fondul alocat
asistenţei medicale ambulatorii de specialitate pentru specialităţile clinice

Spec. Primari TOTAL

C0 C1 C2 C3 C4=C2+C3

Alergologie si imunologie clinica

1 77 59 136
2 Boli infecţioase 80 171 251
3 Cardiologie 398 399 797
4 Chirurgie cardiovasculară 16 39 55
5 Chirurgie generală 407 810 1217
6 Chirurgie pediatrica 44 116 160

Chirurgie plastica, estetică şi microchir. reconstructivă

7 53 96 149
8 Chirurgie toracică 13 38 51
9 Dermatovenerologie 211 366 577

Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice

10 306 252 558
11 Endocrinologie 207 183 390
12 Gastroenterologie 170 149 319
13 Genetică medicala 12 3 15
14 Geriatrie si gerontologie 32 32 64
15 Hematologie 51 60 111
16 Medicina internă 600 987 1587
17 Nefrologie 99 105 204
18 Neonatologie 11 18 29
19 Neurochirurgie 52 65 117
20 Neurologie 356 416 772
21 Neurologie pediatrică 30 51 81
22 Oncologie medicală 110 207 317
23 Obstetrică-ginecologie 533 866 1399
24 Oftalmologie 299 463 762
25 Otorinolaringologie 258 481 739
26 Ortopedie şi traumatologie 197 370 567
27 Ortopedie pediatrică 20 60 80
28 Pediatrie 429 599 1028
29 Pneumologie 187 342 529
30 Psihiatrie 579 568 1147
31 Psihiatrie pediatrică 71 70 141
32 Reumatologie 141 111 252
33 Urologie 105 182 287
34 Chirurgie vasculară 37 18 55
35 Radioterapie 11 37 48

Chirurgie orală şi maxilo-facială

36 29 32 61
37 Anestezie şi terapie intensivă 0 0 0
TOTAL 6231 8821 15052