Organizare profesională și

legislație medicală-malpraxis
 Structura cursului

1. Tipuri de răspundere juridică

 Răspunderea disciplinară
2. Consimțământul informat
 Definiția Malpraxisului Medical

• “malpraxisul este eroarea profesională săvârșită în

exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic,
generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând
răspunderea civilă a personalului medical și a
furnizorului de produse și servicii medicale, sanitare și
farmaceutice”- art 642, lit b din Legea 95/2006 privind
reforma din domeniul sanitar
Tipuri de răspundere juridică

Civilă

Disciplinară

Administrativă

Penală
Răspunderea disciplinară
 Abaterea disciplinară
• Constituie abatere disciplinară nerespectarea :
• Legilor și regulamentelor specifice profesiei de medic stomatolog,
• Codului deontologic al medicului stomatolog, regulamentului de organizare
și funcționare al Colegiului Medicilor Stomatologi din România,
• Deciziilor obligatorii adoptate de către organele de conducere ale CMSR,
• Precum și orice altă faptă săvârșită în legătură cu profesia sau în afara
acesteia, care este de natură să prejudicieze onoarea și prestigiul
profesiei sau a corpului profesional.
• Răspunderea disciplinară a medicului nu exclude răspunderea civilă, penală
și administrativă a acestuia.
 Sancţiunile disciplinare
• Art. 531. 
• (1) Sancţiunile disciplinare sunt:
a) Mustrare;
b) Avertisment;
c) Vot de blam;
d) Interdicţia de a exercita profesia ori anumite activităţi
medico-dentare pe o perioadă de la o lună la 6 luni;
e) Retragerea calităţii de membru al Colegiului Medicilor
Stomatologi din România.
 Sancţiunile disciplinare
• Art. 531. 
• (2) retragerea calităţii de membru al Colegiului Medicilor
Stomatologi din România operează de drept pe durata
stabilită prin hotărâre definitivă de instanţele judecătoreşti
cu privire la interzicerea exercitării profesiei.
• (3) la sancţiunile prevăzute la alin. (1) se poate prevedea,
după caz, obligarea celui sancţionat la efectuarea unor
cursuri de Perfecţionare sau de educaţie medico-dentară ori
alte forme de pregătire profesională.
 Termen de prescripție

• Art. 534. 
• (1) acţiunea disciplinară poate fi pornită în termen de cel
mult 6 luni de la data săvârşirii faptei sau de la data
cunoaşterii consecinţelor prejudiciabile.
• (2) sancţiunile prevăzute la art. 531 alin. (1) lit. A)-C) se
radiază în termen de 6 luni de la data executării lor, iar cea
prevăzută la lit. D), în termen de un an de la data expirării
perioadei de interdicţie.
 Termen de prescripție
• Art. 534. 
• (2) sancţiunile prevăzute la art. 531 alin. (1) lit. A)-C) se radiază în termen de 6
luni de la data executării lor, iar cea prevăzută la lit. D), în termen de un an de la
data expirării perioadei de interdicţie.
• Art. 531. 
• (1) sancţiunile disciplinare sunt:
• Mustrare;
• Avertisment;
• Vot de blam;
• Interdicţia de a exercita profesia ori anumite activităţi medico-dentare pe o
perioadă de la o lună la 6 luni;
 Aspecte procedurale: plângerea

• Plângerea împotriva unui medic se adresează colegiului al cărui

membru este medicul.
• În cadrul fiecărui colegiu teritorial, se organizează şi funcţionează
comisia de disciplină care judecă în complete de 3 membri abaterile
disciplinare săvârşite de medicii stomatologi înscrişi în acel colegiu.
• La nivelul Colegiului Medicilor Stomatologi din România se
organizează şi funcţionează comisia superioară de disciplină care
judecă în complete de 5 membri contestaţiile formulate împotriva
deciziilor comisiilor de disciplină teritoriale. (Art. 532. - Legea
95/2006)
 Contestația

• Împotriva deciziei comisiei de disciplină de la nivel

teritorial, cel sancționat poate face contestație în termen de
15 zile de la data comunicării ei către comisia superioară
de disciplină.
 Contestația

• Împotriva deciziei de sancționare a comisiei superioare de

disciplină, în termen de 15 zile de la comunicare, medicul
sancționat poate formula o acțiune în anulare la secția de
contencios administrativ a tribunalului în raza căruia își
desfășoară activitatea(art.532-legea 95/2006)
• Hotărârea definitivă dată de instanţele judecătoreşti
reprezintă ultima etapă și pe cale de consecință toți cei
implicați trebuie să o pună în aplicare
Domenii de vulnerabilitate identificate
• Malpraxis individual:
• Consimțământul informat
• Confidențialitatea
• Accesul pacientului la informațiile medicale personale
• Accesul pacienților la tratament-discriminarea
• Accesul media
• Dreptul la a doua opinie
• Limitarea la propria specialitate
2. Consimțământul informat - API
 Acordul pacientului informat:
între siguranță și vulnerabilizarea personalului
medical
Necesitatea consimțământului
informat
în practica medicală
 Istoric

• Antichitate - nu existau prevederi legate de

consimțământul informat
• Hipocrate
• Medicul ascunde pacientului detalii cu privire la boală,
prognostic
• Medicul distrage atenția pacientului de la ceea ce face
 Istoric

• Thomas Percival – 1803 – “medical ethics”

• Medicul dezvăluie doar anturajului date legate de boală -
numai dacă este necesar informează pacientul

• Sec. XX - abuzuri privind drepturile pacientului

 De la principii bioetice la texte juridice
• Principiul autonomiei
• Consimțământul informat
• Confidențialitatea datelor medicale
• Principiul beneficiului și al non-vătămării
• Obligativitatea acordarii asistenței medicale
• Limitarea la propria specialitate
• Intervenția în situațiile de urgență
• Principiul justiției - accesul la serviciile medicale
• La nivel național – criterii legale de selectare a pacienților
• La nivel instituțional – condiții de lucru, reglementările interne privind circuitul
pacienților și situația administrativă
• La nivel individual - discriminarea
*“De la principii etice la norme juridice”, A. NANU, in press
 Justificare

• Respectarea autonomiei pacientului

• Autonomie - gr. autos - sine si normos – regula - dreptul la alegere
liberă, individuală (autonomie personală).
• Pacientul trebuie să fie informat pentru a putea lua decizii in virtutea
propriilor valori.
• Pacientul are dreptul moral de a trăi in conformitate cu propriile valori.
• Protejarea pacienților
• Minimizarea riscurilor
• Evitarea nedreptății
 România pierde la CEDO

• Cetățenii români D și V, cu domiciliul în Brăila, s-au

adresat CEDO la 13 decembrie 2012 după ce fiul lor a
murit în urma unei intervenții chirurgicale, iar părinții au
considerat că statul român nu a efectuat o anchetă
credibilă, deși ei au acuzat personalul medical de
malpraxis.
• Băiețelul a suferit în 2005 o intervenție chirurgicală
pentru extirparea unui polip la spitalul public de urgență
din Brăila. După intervenția chirurgicală, copilul a suferit
o hemoragie pulmonară și a murit.
 România pierde la CEDO

• Raportul elaborat de medicii legiști atestă existența unei

legături între moartea copilului și medicamentele administrate
după operație.
• Comisia de disciplină a colegiului medicilor a decis că
medicii care s-au ocupat de caz nu au efectuat testele necesare
înainte de intervenția chirurgicală, conform Agerpres.
• Cu toate aceste, procesul penal în instanțele din România a
durat excesiv de mult, peste 6 ani, din noiembrie 2005 până în
mai 2012, iar medicii au fost achitați, se arată în decizia
CEDO.
 România pierde la CEDO

• CEDO a dat câștig de cauză părinților, concluzionând că

autoritățile nu au anchetat cazul așa cum trebuia pentru că
autoritățile medicale nu au întocmit un raport asupra decesului
pacientului, chiar dacă ar fi trebui să facă acest lucru, nu s-au
asigurat că persoanlul de serviciu și-a îndeplinit obligațiile.
• Mai mult, justiția română a concluzionat că nu a fost un caz de
malpraxis, deși instanțele disciplinare au avertizat că nu
fusese obținut consimțământul avizat al reclamanților
pentru procedura chirugicală, deși el era cerut de legislația
românească, se arată în decizia CEDO.
 Caz CEDO
• Petenta, S.B., a primit un tratament stomatologic, în 2001, constând într-o lucrare cu
punți și coroane, efectuată de un medic stomatolog.
• Ulterior, ea s-a plâns stomatologului că lucrarea, o punte protetică, nu a fost bine
făcută, că îi sângerează gingiile, are dureri și nu poate mânca, însă medicul i-a spus că
nu este nimic în neregulă cu lucrarea, ci doar trebuie cimentată permanent.
• În iulie 2002, femeia s-a adresat Ministerului Sănătății, cerând să fie consultată de un
expert care să determine dacă lucrarea este funcțională, în ce măsură i-a afectat dinții
și dacă o poate purta în continuare. Plângerea a fost direcționată către Colegiul
Medicilor din București.
• La sfârșitul lunii septembrie 2002, petenta a fost consultată de un alt dentist care i-a
spus că lucrarea nu a fost făcută corect, și din cauza problemelor pe care le-a avut -
gingii infectate, tăieturi, dureri, nu este recomandat să fie fixată permanent.
 Caz CEDO

 Petentaa mai fost supusă unei examinări, efectuate de mai multi experți de
la Facultatea de Medicină Dentară, însă raportul nu i-a fost remis,
răspunzându-i-se că acesta nu poate fi solicitat decât în cadrul unor
proceduri judiciare.
 În martie 2003, femeia a făcut o plângere penală, cerând un raport medical
care să stabilească dacă a fost victima neglijenței medicale și să îi fie plătite
compensații.
 Un astfel de raport a fost emis în septembrie 2003, iar pe baza lui Institutul
de Medicină Legală a concluzionat că lucrarea a fost făcută inadecvat, dar
că problemele de sănătate ale reclamantei au fost cauzate și de faptul că
aceasta nu a mai urmat tratament între septembrie 2001 și august 2003.
 Caz CEDO

 În martie 2011, tribunalul București l-a achitat pe

medicul stomatolog respectiv, motivând că a fost vina
reclamantei pentru problemele semnalate, deoarece a
refuzat ca lucrarea să îi fie cimentată permanent.
 Decizia a fost menținută de Curtea de Apel București,
devenind definitivă în octombrie 2011.
 Caz CEDO

• CEDO a constatat în acest caz că a fost încălcat articolul 8,

din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, referitor la
respectarea vieții private și de familie, și a dispus ca
reclamanta să primească daune din partea statului român în
valoare de 25.000 de euro și să îi fie plătite cheltuielile de
judecată în valoare de 850 de euro.
 Caz CEDO

• 2001 - lipsa legislației privind API

• 2002 - „un prieten” – a doua opinie - un alt medic stomatolog care
i-a spus că lucrarea nu a fost facută corect
• Raportul Facultății de Medicină Dentară nu i-a fost remis - accesul
la dosarul medical
• În martie 2003, femeia a făcut o plângere penală
• Septembrie 2003, Institutul de Medicină Legală a concluzionat că
lucrarea a fost făcută inadecvat, dar că problemele de sănătate ale
reclamantei au fost cauzate și de faptul că aceasta nu a mai urmat
tratament între septembrie 2001 și august 2003.
Consimțământul informat:
 API valid sau invalid
 API - modalitate de completare
 Tipuri de răspundere juridică privind lipsa API
Definiţie

Acordul pacientului informat reprezintă actul prin care

pacientul, pe baza informațiilor furnizate de către medic, ia
decizii privind:
- conduita terapeutică;
sau
- participarea într-o cercetare medicală.
 Siguranța
Valid
medicului
DA
Formă Vulnerabilitate
Invalid
API

Procedură de
Vulnerabilitate
obținere
Abuzul medicului Pacientul nu
NU Vulnerabilitate
asupra pacientului decide
Consimțământul informat:

 API valid sau invalid

 API - modalitate de completare
 Tipuri de răspundere juridică privind lipsa API
Acordul pacientului informat

API

Procedură de
DA Invalid Vulnerabilitate
obținere
Obținerea unui API valabil din punct de vedere juridic:

1. Cum trebuie obținut acordul?

2. Când trebuie obținut?

3. Cine semnează API?

4. Cum se completează corect un formular API?

1. Cum trebuie obținut acordul?

-verbal

-scris
 API

• Art. 660 (1) pentru a fi supus la metode de

prevenţie, diagnostic şi tratament, cu
potenţial de risc pentru pacient, după
explicarea lor de către medic, medic dentist,
asistent medical/moaşă, conform prevederilor
alin. (2) şi (3), pacientului i se solicită acordul
scris.
 Cum definim riscul

• “Metode...Cu potențial de risc pentru pacient”

Ref: Art 660, al.1, Legea 95/2006

 Ați obținut, în scris, acordul 27%
pacienților pentru efectuarea de
manevre cu risc?

Răspuns: da, întotdeauna

73%
Raspunsuri corecte
Raspunsuri gresite
2. Când trebuie obținut?

la începutul tratamentului, după consultaţia iniţială

la orice schimbare a planului de tratament pentru care s-a obținut

deja consimțământul
3. Cine semnează API?

După comunicarea către pacient a informațiilor, medicul îi va

solicita acestuia, în scris, acordul pentru procedurile convenite.

Numai persoanele majore și cu discernamânt își pot exprima

valabil acordul.
 Cine semnează?

• Putem aborda răspunsul la aceasta întrebare ținând cont de

două criterii:
• Vârsta pacientului
• Starea de sănatate a pacientului
 Excepții în funcție de vârsta pacientului

• După comunicarea către pacient a informațiilor, medicul îi

va solicita acestuia, în scris, acordul pentru procedurile
convenite.
• Numai persoanele majore își pot exprima valabil acordul.
• Excepție:
• Minorul de peste 16 ani, în domeniul problemelor sexuale și
reproductive.

Ref: Art 650, Legea 95/2006

 Excepții în funcție de vârsta pacientului

• Art. 17. Legea nr. 46/2003, legea drepturilor

pacientului
• (1) în cazul în care furnizorii de servicii medicale consideră
că intervenția este în interesul pacientului, iar
reprezentantul legal refuză să își dea consimțământul,
decizia este declinată unei comisii de arbitraj de specialitate.
• (2) comisia de arbitraj este constituită din 3 medici pentru
pacienții internați în spitale și din 2 medici pentru
pacienții din ambulator.
 Excepții în funcție de starea de sănătate

• După comunicarea către pacient a informațiilor, medicul îi

va solicita acestuia, în scris, acordul pentru procedurile
convenite.
1. Numai persoanele cu discernământ își pot exprima valabil
acordul.
2. Situaţii de urgenţă, când intervalul de timp până la
exprimarea acordului ar pune în pericol, în mod
ireversibil, sănătatea şi viaţa pacientului.(Art.662-legea
95/2006)
 Excepții în funcție de starea de sănătate

1. Numai persoanele majore si cu discernământ își pot

exprima valabil acordul.
• Cine declanșeaza procedura de desemnare a
reprezentantului legal pentru aceste persoane?
• Cine stabilește că o persoană are sau nu discernământ?
• Cine stabilește reprezentantul legal pentru aceste persoane?
 Excepții în funcție de starea de sănătate

• Potrivit dispozițiilor art. 164 noul cod civil:

• „persoana care nu are discernământul necesar pentru a se

îngriji de interesele sale, din cauza alienației ori debilității
mintale, va fi pusă sub interdicție judecătorească.”
 Cine declanșează procedura de desemnare a
reprezentantului legal pentru aceste persoane?
• Cererea de punere sub interdicție poate să fie solicitată de persoanele prevăzute
la articolul 111 în noul cod civil, respectiv:
A. persoanele apropiate minorului, precum şi administratorii şi locatarii casei în care
locuieşte minorul;
B. serviciul de stare civilă, cu prilejul înregistrării morţii unei persoane, precum şi
notarul public, cu prilejul deschiderii unei proceduri succesorale;
C. instanţele judecătoreşti, cu prilejul condamnării la pedeapsa penală a interzicerii
drepturilor părinteşti;
D. organele administraţiei publice locale, instituţiile de ocrotire, precum şi orice altă
persoană.
• Chiar dacă articolul 111 este reglementat în capitolul intitulat tutela minorului,
acesta este aplicabil în mod corespunzător și procedurii privind punerea sub
interdicție judecătorească.
 Cine stabilește că o persoană are sau nu
discernământ?

• Expertiza medico-legală se face numai prin examinarea

nemijlocită a persoanei, în cadrul unei comisii alcătuite
dintr-un medic legist, care este preşedintele comisiei şi doi
medici psihiatri.
Cine stabilește reprezentantul legal pentru aceste
persoane?

• Instanța de judecată prin hotarâre judecătorească de

numire a unui reprezentant legal
 Excepții în funcție de starea de sănătate

2. Situaţii de urgenţă, când intervalul de timp până la

exprimarea acordului ar pune în pericol, în mod
ireversibil, sănătatea şi viaţa pacientului.(Art.662-legea
95/2006)
• În acest caz medicul întocmește un raport de urgență, după
rezolvarea urgenței, raport ce justifică lipsa
consimțământului informat.
• Pacientul nu își poate exprima
consimțământul, iar starea sa
impune intervenția de urgență.
Acordul pacientului este 27%
suplinit de :
• Răspuns - un raport scris,
pregătit de medicul care acordă
îngrijirea, raport care se 73%
atașează fișei/foii de observație Raspunsuri corecte
Raspunsuri gresite

a pacientului.
4. Cum se completează corect un formular API?

 Competență

 Furnizarea de informații

 Înţelegerea informațiilor primite

 Decizia voluntară a pacientului

Elemente de bază ale consimământului informat
Competență

• Art.660.
• (1) pentru a fi supus la metode de prevenție, diagnostic și
tratament, cu potențial de risc pentru pacient, după
explicarea lor de către medic, medic dentist, asistent
medical/moașă, conform prevederilor alin. (2) și (3),
pacientului i se solicită acordul scris. 

Ref: Art 660, Legea 95/2006

Elemente de bază ale consimământului informat
Furnizarea de informații

• Art.660. (3) informațiile trebuie să conțină:

• Diagnosticul,
• Natura și scopul tratamentului,
• Riscurile și consecințele tratamentului propus,
• Alternativele viabile de tratament,
• Riscurile și consecințele lor,
• Prognosticul bolii fără aplicarea tratamentului

Ref: Art 660, Legea 95/2006

 Elemente de bază ale consimământului informat
Intelegerea informațiilor primite

• Art.660.
• (2) în obținerea acordului scris al pacientului, medicul,
medicul dentist, asistentul medical/moașa sunt datori să
prezinte pacientului informații la un nivel științific
rezonabil pentru puterea de înțelegere a acestuia.

Ref: Art 660, Legea 95/2006

Elemente de bază ale consimământului informat
Decizia voluntară a pacientului

• Este obligatoriu!

• Lipsa sa semnifică un abuz al medicului asupra pacientului

• Urmează să efectuați o
manevră potențial riscantă
pentru pacient. Îi explicați
riscurile?
100%
Răspuns: da, întotdeauna,
detaliat. Da
Nu
Vă mulțumesc pentru atenție!