Eseu Bioetică

Creșterea speranței de viață și dilemele etice

În prezent, datorită dezvoltări extraordinare înregistrate în domenii biomedicale, precum

ingineria genetică și alte domenii ale biotehnologiile în general, s- a dezvoltat și o necesitate de a
discerne din punct de vedere etic implicațiile iscate de acest tip de avans tehnologic.

Nenumaratele experimente mediacale si biotehnologice care au loc în lume au permis dechiderea

unor orizonturi nelimitate în ceea ce privește îmbunătățirea sănătăti omului și posibilitate extineri
speranței de viață.
În acelaș timp însă, noile tehnologi bio-medicale au depășit posibilitatea de înțelegere și
conștientizare a tuturor aspectelor și mai ales a consecințelor pe care acestea le implică.
Avansul bitehnologic afecteaza din ce în ce mai mult modul cum ne trăim viața și felul în care ne
manifestăm umanitate printre semeni.

Viața omului va fi impactată la nivel politic, cultural și spiritual chiar.

Întrebările care macina societatea sunt ce va însemna să fi om, cum vor impacta noile tehnoligi
natalitatea, mortalitatea, rasele umane, sexele umane etc.

Nenumărate studii de laborator din toată lumea, realizate în rândul organismelor simple și nu
numai, au demonstrat că durata de viață poate fi extinsă utilizând o serie de metode.
A fost demonstrat , spre exemplu, că atunci când aportul caloric la șoareci este restricționat cu
până la 50% din aportul lor normal aceștia ajung să trăiască cu până la 50% mai mult. Alte studii
realizate la nivelul unor organisme precum Drosophila melanogaster, diferite larve ale dipterelor
și fungi, supuse restricției calorice și prin manipulare genetică au produs, de asemenea, creșteri
remarcabile ale longevității uneori mărind limita de la două până la zece ori durata de viață a
subiectului. Etrapolând aceste studii în termeni umani s-ar ajunge la o limita de viață de până la
250 și chiar 1000 de ani!

Cercetarea, dezvoltarea și utilizarea potențială a tehnologiilor de prelungire a vieții ridică o serie

de probleme bioetice importante. Creșterile mici ale longevității pot agrava problemele unei
îmbătrâniri a populației care deja ne confruntăm.
Deasemenea creșteri mari ale duratei de viață a omului pot duce la o lume foarte diferită.
Pe de altă parte creșterea duratei de viață asociată și cu o bună calitate a vieți, cu încetinirea
procesului de îmbătrânire va conduce la suprapopulație, care deasemenea va da naștere la
multiple dileme etice și la necesitatea impunerii unor decizii mai mult sau mai puțin morale.

Care va fi impactul social determinat de creșterea speranței de viață?

Printre beneficiile creșteri speranței de viață sunt cele precum faptul că societatea ar beneficia de
un nivel crescut de cunoștințe și de o forță de muncă mai productivă care ne-ar crește nivelul de
trai. Totuși, ceea ce ar putea părea o idee bună pentru mulți indivizi poate duce, de asemenea, la
o serie de probleme de societate, chiar până la punctul în care dezvoltarea și utilizarea
tehnologiilor de extindere a vieții este de fapt nesustenabilă, nedorită și chiar autodistrugătoare.
Una dintre cele mai des menționate consecințe ale prelungirii vieții este suprapopularea și
epuizarea resurselor. Mai mult, suprapopularea s-ar accentua și pentru că oamenii ar fi capabili
să aibă copii la vârste mai mari din cauza controlării biotehnologice a sistemelor de reproducere.
Prin urmare, în opoziție cu etuziasmul de creștere a calități vieții - nivelul nostru general de trai
s-ar putea reduce calitativ în mod semnificativ, în ciuda capacități de extindere a vieții fiecărui
individ. Prin urmare, ar fi necesară o mai mare atenție la modul în care sunt alocate resursele și
la impactul utilizării resurselor asupra mediului. Deoarece am trăi suficient de mult pentru a
simți consecințele planificării pe termen lung, există o mare posibilitate a pierde echilibrul pentru
politicile de sustenabilitate.

O societate cu o durată mai lungă de viață ar putea genera și problemele intre generați. Cu o
durată de viață extinsă o parte dintre indivizi ar putea să-și poată menține pozițiile în societate
pentru perioade foarte lungi de timp, limitând accesul celor mai tineri la poziții sociale dezirabile
și să devină foarte bogați iar în opoziție cei tineri să fie extrem de săraci. Deasemenea cei mai în
vârstă vor fi nevoiți să muncească mai mult pentru a se susține, pensionare relizându-se foarte
târziu.

Cine va avea acces la tehnologiile de extindere a vieți?

Un produs, fie el medicament sau procedură medicală, care ar putea încetini îmbătrânirea ar
putea fi inabordabil pentru multe persoane. Foarte multe tratamente medicale sunt deja
disponibile doar pentru o parte restrânsă din populație care își permite la nivel financiar să
accesez acel tratament.

Tehnologiile care încetinesc îmbătrânirea ar fi cel mai probabil folosite și vizate de persoanele
care sunt deja sănătoase și prospere.

Tehnologiile de prelungire a vieții poate fi în acest caz considerată de unii drept o activitate
nedreaptă, având în vedere că atât de mulți oameni din întreaga lume nu pot accesa nici măcar
îngrijiri medicale de bază.
Pare nedrept să oferi unor persoane șansa de a trăi la 150, atunci când milioane sunt norocoși
dacă ajung doar la 50 de ani.

Cu toate acestea, interzicerea dezvoltării tehnologiilor de prelungire a vieții din aceste motive ar
însemna că nimeni nu ar avea șansa de a le utiliza.

Este corect să refuzăm accesul tuturor la tehnologiile de extindere a vieții, pur și simplu deoarece
accesul universal nu poate fi garantat?

Capacitățile umane au fost clar schimbate de-a lungul istoriei odată cu avansarea tehnologiei. O
importanță deosebită este capacitatea oamenilor de a lua în mod liber decizii în cunoștință de
cauză cu privire la ceea ce prețuiesc. Dacă prelungirea vieții este valoroasă pentru indivizi, atunci
aceștia ar trebui să poată alege asta dacă doresc (fără să încalce autonomia oamenilor care nu
doresc să-și extindă propria viață). Astfel, dacă tehnologiile de reducere a vârstei pot oferi o viață
mai sănătoasă și mai lungă, atunci refuzul oamenilor de a le utiliza fără motive întemeiate ar fi
dificil. Nu este neapărat o datorie de a dezvolta sau folosi tehnologii de prelungire a vieții, dar
pare important să le acordăm oamenilor libertatea de a face acest lucru dacă doresc.
Dar este oare posibil ca o data cu dezvoltarea și implementare tehnologiilor biomedicale,
umanitatea sa atingă nivelul de maturitate prin care să fie capabilă să aloce resursele într-un mod
corect și egal pentru toți indivizi ce o compun?

Urmărirea prelungirii vieții trebuie să aibă în vedere și reglementarea acestor aspecte.

Luarea deciziilor în bioetică necesită o alegere între două sau mai multe rezultate aparent
conflictuale și nu este deloc ușoară. Adesea, există consecințe pozitive și negative pentru fiecare
dintre aceste rezultate posibile.

Luarea deciziilor etice ne cere să explorăm aspectele pro și contra ale unei situații, dintr-o
varietate de perspective. Nu există un răspuns „corect” sau „greșit”. Accentul se pune pe
procesul de ajunge la un consens prin intermediul căruia toate părțile implicate sa aibă
posibilitatea de a beneficia și contribui în mod egal.
 Eseurile pentru BIOETICA se transmit pe mail (oiftime@gmail.com), pana la finalul celei de-a
doua saptamani de sesiune.

examenul e 50%, restul parca a spus 25% activitatea si 25% acest eseu.

Buna seara! Voi scrie cateva lucruri pe care ni le-a mentionat astazi doamna profesoara, pentru a
fi la curent si cei care nu au fost la curs.
La nota, pe langa examen, vor contribui si aplicatiile pe care le facem seminar de seminar, dar si
un eseu pe care trebuie sa il facem pe baza oricarui
subiect din bioetica (si
care sa nu degenereze in referat!!!!! :)) ).
Eseul trebuie trimis doamnei profesoare cel tarziu pana in a
doua saptamana de sesiune. A zis ca vrea opinia noastra, in
cea mai mare masura.

In ceea ce priveste examenul, a zis ca va fi de 50 de minute si ca

va fi cu intrebari, nu cu grile, dar la care sa raspundem punctual,
nu sa scriem povesti. Nu primim slideurile, dar primim suport de
curs la final, care nu va contine chiar exact ceea ce e pe slideuri.
Ne-a intrebat daca vrem sa dam examenul inainte de sesiune sau
in timpul sesiunii, avand in vedere ca e asa scurt. Pare ca va fi
simplut, insa a zis ca ne mai da timp sa-i dam un raspuns. Va
trebui sa decidem daca vren sa-l dam dupa vacanta, adica pana
in sesiune, sau in timpul sesiunii cat mai repede, penteu a ne
rezerva amfiteatrul sau restul salilor pentru examene.
Va rog, daca am omis lucruri sau am scris ceva gresit, sa ma
corectati.
O seara buna!