Sunteți pe pagina 1din 5

OBEZITATEA

Introducere
Obezitatea este considerată una dintre cea mai frecventă boală metabolică care se
asociază adesea cu boli cronice severe precum diabetul zaharat, apneea de somn ,respectiv
bolile cardiovasculare, etc. Datele statistice arată că în Europa, sunt peste 50% de persoane
obeze, respectiv supraponderale. În țările europene rata obezității variază invers proporțional
cu nivelul socio-economic, în rândul femeilor în special. În țara noastră rata obezității este de
aproximativ 17% din mediul rural, și circa 20% in mediul urban, fiind mai frecventă la femei;
la copii variază între 5-10%. Cel mai important factor ce duce la fenomenul obezității este
alimentația haotică, lipsa de interes al oamenilor legat de starea lor metabolică și de
compoziția corporală.
Ipoteze
Obezitatea este o problemă care se regăsește, în proporții mari, la toate generațiile. Nu
este necesar a fi înaintat în vârstă pentru a te confrunta cu obezitatea, dimpotrivă din ce în ce
mai multe cazuri de copii supraponderali. Obezitatea aduce cu ea și alte boli, drept urmare în
societatea contemporană se găsesc tot mai multe persoane tinere care suferă de diabet zaharat,
boli cronice sau alte tipuri de boli care afectează dezvoltarea copilului/tânărului. Una dintre
cauzele apariției obezității este lipsa mișcării din viața unui om. Odată cu apariția
calculatorului și a smartphone-ului, copiii petrec din ce în ce mai mult timp pe internet sau în
fața televizorului și tot mai puțin în natură. Sportul sau jocurile de demult s-au redus
considerabil, fiind înlocuite cu jocurile video, desenele animate sau alte activități ce nu includ
și activități fizice. Alimentația nesănătoasă este o altă cauză care provoacă obezitate, întrucât
în ultimii ani industria fast-food-ului s-a dezvoltat considerabil, iar oamenii preferă să
cumpere ceva rapid, decât să petreacă ore în șir în bucătărie.
Metode de cercetare
Observația
Observația științiifică presupune cu necesitate scopul cunoașterii, planificarea,
desfășurarea după reguli bine stabilite și îndelung verificate. Așa cum sublinia Gaston
Bachelard „observația științifică este întotdeauna o observație polemică; ea confirmă sau
infirmă o teză anterioară.”1

1
Septimiu Chelcea, Tehnici de cercetare sociologică, București, 2001, p. 143
Folosindu-mă de metoda observației îmi propun să cercetez comportamentul
cetățenilor care se regăsesc în stadiul obezității. Alimentația zilnică și rutina zilnică vor fi
principalele puncte de observație urmând ca la final să încerc să prezint o rezolvare pe
măsură. Prin observația normativă mă voi baza, îndeosebi, pe fenomenul propriu-zis al
obezității, pe când prin observația sistematică, cu ajutorul unui set de reguli și un plan bine
prestabilit voi analiza un grup de oameni pentru a observa comportamente.
Pentru a pune în aplicare metoda de cercetare alege un fast-food foarte populat din
oraș și voi observa îndeaproape, timp de circa 2 săptămâni, toate persoanele care aleg să
pășească înspre acel fast-food. Momentele în care voi alege să inventariez numărul de
persoane care aleg să mănânce mâncare de tip fast-food, îndeosebi numărul persoanelor
supraponderale sunt diverse întrucât voi alege să observ poulația, timp de 4 ore în fiecare zi în
momente diferite ale zile, și anume într-o zi voi merge dimineața, ulterior la prânz ș.a.m.d.
până la finalul intervalului prestabilit. Scopul principal al acestei observații este acela de a
identifica dacă și în ce măsură persoanele supraponderale frecventează fast-food-urile și cât
de des se întâplă acest lucru spre deosebire de ceilalți oameni și care este intervalul estimativ
de vârstă a persoanelor care aleg mâncarea de tip fast-food. Mă voi folosi de această
observație pentru a putea găsi soluțiile pertinente și adaptabile vârstei expuse obezității și
pentru a ști care sunt demersurile ulterioare pe care le voi face pentru a diminua problema
obezității și implicit a alimentației nesănătoase.
Sondajul de opinie
Sondajul de opinie este probabil cea mai bună metodă pe care o au la îndemână
cercetătorii sociali care sunt interesați să colecteze date noi pentru a descrie o populație prea
mare pentru a fi observată direct. Sondajele sunt de asemenea metodele excelente pentru a
măsura atitudini și orientări într-o populație mare.2 Sondajul de opinie se bazează cu
precădere pe întrebările închise pentru a avea o concluzie pertinentă și echitabilă, pentru a
putea analiza răspunsurile persoanelor cărora le-au fost adresate întrebările, și nu în ultimul
rând, pentru a fi accesibile.
Prin metoda sondajului de opinie îmi propun să intervievez persoane din generații
diferite, respectiv într-o ordine crescătoare din 10 în 10 ani. Voi intervieva un copil
supraponderal de 10 ani, un tânăr de 20, apoi 30, un adult de 40 de ani respectiv 50, până voi
ajunge și la cei vârstnici de 60 de ani, voi intervieva o persoană cu vârsta de 70 de ani urmând
și vârstnicii de 80 de ani, respectiv 90. Mă voi folosi de un set de 15 întrebări simple, aceleași
întrebări pentru fiecare persoană iar din urma răspunsurilor se va putea ajunge la o concluzie
2
Babbie Earl, Practica cercetării sociale, Iași, 2010, p 340.
legată de modul în care este afectată o persoană de obezitate, modul de manifestare și efectele
pe care le poate avea pe timp îndelungat. De asemenea, urmăresc prin sondajul de opinie să
observ și o altă latură care este afectată de obezitate și anume, viața socială întrucât în urma
răspunsurilor primite doresc să trag o concluzie dacă obezitatea aduce cu ea dificultăți de
integrare și adaptare în piața muncii, dacă afectează în vreun fel relațiile interumane și dacă
obezitatea este un factor a discriminării sociale.
Interviul
Definim interviul de cercetare ca o tehnică de obținere, prin întrebări și răspunsuri, a
informațiilor verbale de la indivizi sau grupuri umane în vederea verificării ipotezelor sau
pentru descrierea științifică a fenomenelor socioumane.3 Potrivit lui Fred Kelinger, interviul
ca metodă de cercetare, are 3 scopuri și anume folosirea interviului are scopul de a identifica
variabilele și relațiile dintre ele, ulterior formularea unor ipoteze valide și interesante; de
asemenea, interviul poate constitui instrumentul principal de recoltare a informațiilor în
vederea testării ipotezelor, astfel fiecare întrebare reprezintă un item; și nu în ultimul rând
interviul mai are și scopul de a colecta date care nu pot fi colectate prin alte metode de
cercetare.
În tema mea de cercetare voi utiliza interviul ca un instrument pentru a colecta
informații și statistici legate de efectele obezității asupra persoanei ca individ, dar și asupra
societății colective. Voi intervieva specialiști în domeniul medical, mai precis un medic și un
nutriționist, iar în urma răspunsurilor voi putea ajunge la soluții aplicabile și pertinente pentru
a putea ajuta comunitatea de oameni supraponderali. Spre deosebire de întrebările închise
sondajului de opinie, voi folosi întrebări deschise, pentru ca intervievatul să vorbească
deschis, la rândul lui despre fenomen. Totodată, tot din dorința de a contribui la soluționarea
fenomenului, voi mai intervieva o persoană care a trecut prin această experiență și care a
reușit să slăbească printr-un mod de viață sănătos, pentru a relata care au fost efectele
resimțite în urma slăbirii. Cum anume s-a simțit în urma echilibrării compoziției corporale?
Care este starea sa de sănătate și nivelul său de energie?

Concluzii
Drept urmare, consider că acest fenomen al obezității este nevoie să fie luat mult mai
în serios fiindcă din cauza acestei afecțiuni pot genera o multitudine de alte boli și greutăți
care sunt niște reale provocări de-a-lungul vieții. Totodată, pentru a preveni fenomenul este
necesară o mai mare implicare din partea fiecărei persoane în parte. De asemenea, într-o mare

3
Septimiu Chelcea, Tehnici de cercetare sociologică, București, 2001, p. 122
majoritate a cazurilor, din cauza că în cadrul familiei nu se găsește un stil de viață sănătos și o
alimentație echilibrată întrucât deseori copii și adolescenți se hrănesc cu mâncare de tip fast-
food, ajung să se confrunte cu probleme de sănătate și cu probleme de integrare în societate.
În cealaltă categorie a vârstei, nici adulții sau bătrânii nu au fost educați la rândul lor de către
părinți legat de sănătate și de menținerea ei într-un echilibru întrucât în acele vremuri, datorită
faptului că trăiau în sărăcie, nu se punea problema de obezitate, decât foarte rar.

Soluții
Ca o primă soluție pentru soluționarea conceptului obezității poate fi abordată încă din
școlile primare până la finalul studiilor, unde să le fie prezentate copiilor riscurile neglijentei
alimentației și a normelor necesare pentru o sănătate cât mai îndelungată. Pentru generațiile
mai tinere aș putea încerca să organizez niște training-uri în care să fie chemate niște
persoane influente care să aibă cunoștință sau contact cu domeniul obezității și a sănătății,
prin care să le fie prezentate riscurile dar și necesitățile corpului uman pentru a funcționa într-
o stare cât mai bună. Totodată, pentru persoanele aflate în standardul supraponderalității care
depășesc vârsta de 30 de ani dar se încadrează până la vârsta de 50, de ani, propun să li se
ofere fonduri în plus pentru o alimentație sănătoasă dar și un buletin de analize cu 50%
reducere anual pentru a-și putea contoriza stadiul în care se află. Iar în final, pentru vârstnicii
de circa 60-90 de ani ar putea fi de folos, asemeni ca la persoanele cu vârstele precedente,
fonduri în plus pentru alimentație și niște reduceri extra la suplimentele necesare, și de
asemenea un buletin de analize anual cu 70%.
Bibliografie
 Babbie Earl, Practica cercetării sociale, Iași, 2010.
 Septimiu Chelcea, Tehnici de cercetare sociologică, București,
2001.

S-ar putea să vă placă și