ZMS 2012

Ageing and health

Ziua Mondial a Sntii

(ZMS)

7 aprilie 2012

ZMS 2012

Ageing and health

Ziua Mondial a Sntii ZMS Scurt istoric

n 1948, prima Adunare Mondial a Sntii a preconizat o "Zi Mondial a Sntii" pentru a marca fondarea Organizaiei Mondiale a Sntii (OMS). Din 1950, Ziua Mondial a Sntii este celebrat n fiecare an pe 7 aprilie, pe o tem care evideniaz un domeniu prioritar pentru OMS. Ziua Mondial a Sntii este o oportunitate pentru ntreaga lume de a se concentra asupra unei probleme majore de sntate public la nivel global. n acest an Ziua Mondial a Sntii are ca tem sntatea persoanelor vrstnice (*ZMS 2012 se organizeaz n contextul Anului European al

mbtrnirii Active i al Solidaritii ntre Generaii de sub auspiciile Comisiei Europene)

ZMS 2012

Ageing and health

Mesaje cheie
Vrstnicii reprezint membrii valoroi ai societii i trebuie tratai ca atare. Combaterea discriminrii de vrst este apanajul societailor avansate. Comunitile care acord aprecierea cuvenit vrstnicilor i ncurajaz participarea lor activ la viaa social sunt mai bine pregtite pentru ncercrile viitorului Sistemele de sntate trebuie adaptate nevoilor unei populaii vrstnice n continu cretere. Prin adoptarea unui stil de via sntos pe tot parcursul ntregii viei, putei avea o btrnee activ, sntoas i fericit.

ZMS 2012

Ageing and health

Date i fapte cheie la nivel global

Din 1980 i pn n prezent numrul persoanelor cu vrsta >/= 60 de ani s-a dublat.
Numrul persoanelor cu vrsta >/= 80 de ani va fi pn n 2050 de 395 milioane, de patru ori mai mare dect astzi. Pn n 2050, sub 14 ani. persoanele >/= 60 vor depi numeric copiii

n urmtorii cinci ani, numrul persoanelor cu vrsta >/= 65 ani va depai numrul copiiilor cu vrsta < 5 ani.

Sursa: http://www.who.int/world-health-day/2012/toolkit/background/en/index.html

ZMS 2012

Ageing and health

Date i fapte la nivel regional Euro-OMS

Se estimeaz c populaia din Regiunea european OMS va crete de la 894 milioane n 2010 pn la 910 milioane n 2020, dar pn n 2050 va reveni la nivelul actual. Numrul persoanelor de vrst activ este ateptat s scad n mod constant iar numrul celor peste vrsta activ s creasc, ducnd la o cretere a raportului de dependen ntre cele 2 grupuri. Numrul persoanelor cu vrsta >/= 85 ani este prevazut s creasc de la 14 milioane n 2010 la 19 milioane n 2020 i la 40 milioane pn n 2050.

Sursa: http://www.euro.who.int/en/what-we-do/health-topics/Life-stages/healthy-ageing/facts-andfigures/demographic-trends-and-data-on-ageing

ZMS 2012

Ageing and health

Dinamica global a ponderii vrstnicilor n ultimele 2 decade

Ponderea persoanelor n vrst >/= 65 de ani (% din totalul populaiei)

Sursa: Eurostat (online data codes: demo_gind and demo_pjangroup), United Nations, Department of Economic and Social Affairs, World population prospects: the 2010 revision ; http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-EP-11-001/EN/KS-EP-11-001-EN.PDF

ZMS 2012

Ageing and health

Evoluia sperantei de viata n Romnia 1900 2010

Ani Sperana de via la natere

Sursa: http://www.gapminder.org/world/

ZMS 2012

Ageing and health

Romnia: ponderea populaiei pe grupe de vrst

1 iulie 1990
GRUPA DE VRSTA TOTAL Numr 23.206,7 Pondere (%) 100,0 Numr 21.673,3 Pondere (%) 100,0 Numr 20.254,9* Pondere (%) 100,0

1 iulie 2004

2011

0-14 ani
15-59 ani 60 ani i peste

5.469,7
14.105,1 3.632,0

23,6
60,8 15,6

3.489,3
14.022,4 4.161,2

16,1
64,7 19,2

Sursa: Date INS si *http://www.recensamantromania.ro/wpcontent/uploads/2012/02/Comunicat_DATE_PROVIZORII_RPL_2011_.pdf

ZMS 2012

Ageing and health

Soluii: stil de via pentru mbtrnire sntoas

Stilul de via nesntos, practicat adesea timpuriu, poate reduce ansele pentru o stare bun de sntate i calitate a vieii la vrsta a 3-a i poate provoca decesul prematur. Consecinta: dezvoltarea de boli cronice la vrsta a 3-a precum: diabetul zaharat, bolile cardiovasculare (accident vascular cerebral) , cancerele, bolile cronice respiratorii i tulburrile mintale, afectiuni osteoarticulare (osteoporoza, artroza) afeciuni responsabile de circa 77% din povara bolilor i de 86% din decesele nregistrate n Regiunea Euro-OMS *; grupurile dezavantajate social, ntre care vrstnicii, suport cea mai mare parte din aceast povar. Micarea pentru sntate important pentru o stare bun de sntate i la vrsta a 3-a. Potrivit OMS (Global recommendations for physical activity and health) indivizii cu vrsta =/> 65 ani activi fizic, brbai i femei, prezint rate mai scazute ale mortalitii cauzate de: boli coronariene, hipertensiune arterial, accident vascular cerebral, diabet zaharat tip 2, cancer de colon, cancerul de sn n comparaie cu cei inactivi.
*Sursa: http://www.euro.who.int/en/what-we-do/health-topics/Life-stages/healthy-ageing/factsand-figures/risk-factors-of-ill-health-among-older-people

ZMS 2012

Ageing and health

Cu ocazia ZMS 2012 OMS lanseaz un apel la aciune pentru:

contientizarea faptului c, sntatea la vrst naintat depinde de stilul de via i atenia acordat sntii de-a lungul vieii;
cultivarea unui mediu socio-cultural favorabil vrstei a 3-a, care s-i promoveze sntatea i participarea social; asigurarea accesului echitabil/facil la asisten medical de baz, ngrijiri pe termen lung i ngrijiri paliative; recunoaterea valorii vrstnicilor i ncurajarea implicrii lor susinute n viaa de familie i de comunitate.

ZMS 2012

Ageing and health

Nota bene:

Importana acordat sntii de fiecare persoan de-a lungul vieii este decisiv pentru mbtrnirea sntoas i activ. Comunitile au datoria de a acorda sprijin vrstnicilor pentru a deveni respectai i participani activi i utili la viaa social. Sistemele de sntate trebuie s promoveze strategii inovatoare pentru mbuntirea strii de sntate a vrstnicilor. Guvernele trebuie s ia atitudine pro-activ fa de provocrile legate de mbtrnirea populaiei i consecinele sale privind sntatea public, n special n rile cu venituri mici/mijlocii care se confrunt azi cu cel mai rapid ritm de mbtrnire.

Ana Aslan a ramas in memoria posteritaii ca o contiina exemplara, care a indraznit sa viseze o umanitate activa i sanatoasa i sa spere ca viata isi poate afirma, victorioasa, drepturile impotriva batranetii si a mortii.

Institutul de Gerontologie si Geriatrie, primul din lume, a fost fondat n anul 1952 si a devenit Institut National n 1974, iar n anul 1992, i s-a atribuit numele de Ana Aslan. De la nfiintare, pna n anul 1988 a fost condus de Acad. Prof. Dr. Ana Aslan, avnd ca obiect de activitate : asistenta medicala geriatrica, cercetarea si gerontologia sociala. n 1964 presedintele OMS l-a propus ca model de institut de geriatrie tarilor dezvoltate. Primul medicament creat anume sa ntrzie procesul de mbatrnire, a fost elaborat ntre anii 1946 si 1956, de Prof. Dr. Ana Aslan si scoala sa dupa numeroase cercetari clinice si experimentale. In 1956, Gerovitalul este prezentat pentru prima data lumii medicale internationale la Congresul de la Karlsruhe si apoi la Congresul European de Gerontologie de la Basel.

SCOALA ROMANEASCA DE GERONTOLOGIE DETINE O SERIE DE PRIORITATI PE PLAN MONDIAL nfiintarea primului institut de geriatrie din lume (22 ianuarie 1952), avnd ca obiect de activitate cercetari de gerontologie clinica si asistenta medicala a vrstei a treia. Orientarea tridirectionala a cercetarilor gerontologice: clinica, experimentala si sociala; aceasta structura este astazi recomandata si de O.M.S. (Kiev, 1963) ca model pentru institute similare. Elaborarea unui medicament cu eficienta n profilaxia mbatrnirii si n terapia starilor patologice ale vrstei a treia - Gerovital H3. O strategie terapeutica n profilaxia si terapia batrnetii. Organizarea unei retele sanitare nationale de profilaxie a mbatrnirii.

GERIATRIE SI GERONTOLOGIE

Scopul geriatriei nu este prelungirea la infinit a vietii, ci adaugarea de ani sanatosi vietii, pentru ca nu trebuie sa uitam, totusi, ca imbatranirea este un fenomen natural. Noi, medicii geriatri, ne ingrijim ca atat cat traieste, omul sa traiasca avand cat mai putine afectiuni; trebuie sa prevenim complicatiile bolilor cronice, pe care un bolnav le poate avea, mai ales la varsta a treia, dar si sa impiedicam reaparitia lor dupa incetarea tratamentului. E de evitat folosirea cuvantului "batran", pentru ca aceasta exprimare este plina de prejudecati. In mass-media aceasta expresie este des utilizata si este neadecvata. Se poate spune "o persoana de 60 de ani", in loc de "un batran de 60 de ani". Este mai aproape de realitate.

GERIATRIE SI GERONTOLOGIE

In principal, pastram terapia doamnei profesor Aslan, dar cand preluam un pacient pentru tratament, il abordam complet, pentru ca pacientii varstnici au de obicei multiple boli, nu una singura. De aceea, si tratamentul trebuie sa fie complex. Terapia propusa de d-na prof. Aslan este ca o completare la terapiile clasice cunoscute. Aceasta terapie vine si ca un mijloc de preventie, iar in cazul pacientilor peste 65 de ani, trebuie sa imbinam actul curativ cu cel preventiv. Gerovitalul - medicamentul minune - nu este singurul element de baza al tratamentului imbatranirii. Este unul dintre elementele complexului terapeutic care completeaza terapiile clasice

GERIATRIE SI GERONTOLOGIE

Batranetea incepe diferit la diversi oameni; se considera ca o persoana este in varsta la peste 65 de ani - varsta de pensionare in tarile dezvoltate economic; a fost adoptata si in tara noastra, dar nu toti oamenii de 65 de ani arata la fel, nu toti sunt, biologic vorbind, la fel. Unii isi continua activitatea de succes si dupa pensionare, iar altii incep de-abia la aceasta varsta o activitate care le poate aduce succesul intr-un domeniu sau altul. Varstnicii = grup foarte eterogen, au diverse varste biologice si cronologice. Exista cel putin 4 varste sau etape diferentiate: mai intai e varsta cronologica (aceea pe care o avem de cand ne-am nascut ); apoi varsta sociala (surprinde locul pe care-l avem in raport cu semenii nostri, functia pe care putem s-o indeplinim in societate); in al treilea rand, exista varsta psihologica (oglindita tocmai de modul in care ne apreciem noi pe noi, despre varsta pe care o traim); si mai exista varsta biologica, destul de greu de cuantificat, care poate fi insa definita clinic drept rezerva functionala a unui individ. Varsta biologica este evidentiata cand un individ este supus la un stres puternic. Aceasta varsta poate sa apara si la 30 de ani, dar si la 50.

GERIATRIE SI GERONTOLOGIE

Doamna Profesor Ana Aslan exprima obiectivul Institutului i al metodei originale dezvoltate de ea prin sintagma: s adugm via anilor i nu ani vieii. In acest sens preocuparea geriatriei romanesti este atingerea unei longeviti active. Longevitatea se refer la vrsta cronologic, iar faptul c dorim ca persoana n vrst s se menin activ nu nseamn neaprat absena bolilor. Aa zisa mbtrnire sntoas este foarte greu, dac nu chiar imposibil de atins la vrste naintate deoarece, dup definiia Organizaii Mondiale a Sntii (O.M.S.), termenul de sntate nseamn bunstare bio- psihosocial i nu doar absena bolii sau a disabilitii. Deci obiectivul de mbtrnire sntoas pare a fi prea ambiios, chiar imposibil de atins n condiiile actuale. Obiectivul geriatriei s-a meninut neschimbat de-a lungul a peste 50 de ani de existen: s adugm via anilor, adic s promovm LONGEVITATE ACTIV, chiar dac starea de sntate nu este perfect.

DESPRE VARSTA A TREIA

Tinereea fr btrnee este mai mult o sintagm din

domeniul legendelor i poate c nu ne-o dorim chiar att de mult pe ct ar prea la prima vedere. O condiie obligatorie pentru a tri mult este smbtrnim. Senectutea trebuie sa se apropie de idealul etic si moral: intelepciune, serenitate, intelegere a vietii si a semenilor. Batranetea este o stare interioara care, in absenta unor afectiuni majore, intervine de cele mai multe ori odata cu inactivitatea, cu dezinsertia sociala. Trebuie sa nu iesim din cotidian asteptand sa imbatranim. Sa avem activitati multiple si rezonante, sa intelegem tinerii, sa fim implicati in problemele prezentului, sa avem proiecte de viitor. Respectul de sine si respectul pentru cei din jur iti impune grija pentru aspectul tau fizic. Asadar, activitatea, regimul alimentar corect si exercitiile fizice adecvate pot face minuni, chiar si la o persoana de varsta a treia. In ceea ce priveste frumusetea, cred ca bogatia interioara este cea care confera frumusete. O privire inteligenta este frumoasa. Credinta iti ofera liniste.Crezi, iti iubesti semenii, speri si esti frumos!

V mulumesc !
Dr. Felicia Vasile, medic primar Geriatrie Gerontologie, Spital Municipal Rm.Sarat Buzau, 5 aprilie 2012