UNIVERSITATEA AL. I.

CUZA
FACULTATEA DE FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE SOCIAL-POLITICE
SPECIALIZAREA ASISTENȚĂ SOCIALĂ
AN III
GRUPA 2
PREZENTARE SEMINAR ONLINE 03 DECEMBRIE 2021

ÎMBĂTRÂNIREA SĂNĂTOASĂ

PROIECT REALIZAT DE:

IORDĂCHEL MANUELA-NICOLETA
JITARU RALUCA-ANDREEA
 „Nu deveni bătrân, indiferent cât de mult vei trăi. Nu înceta să te minunezi ca un copil
curios în fața marelui mister în care ne-am născut.” (Albert Einstein)

Albert Einstein s-a născut pe 14 martie 1879 în Ulm din Germania și a decedat pe
18 aprilie 1955. A fost un fizician teoretician de etnie evreiască, născut în
Germania, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat
american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton. A fost autorul teoriei
relativității și unul dintre cei mai străluciți oameni de știință ai omenirii.
Cele mai multe dintre contribuțiile sale în fizică sunt legate de teoria relativității
restrânse (1905), care unesc mecanica cu electromagnetismul, și de teoria
relativității generalizate (1915) care extinde principiul relativității mișcării
neuniforme, elaborând o nouă teorie a gravitației.
Ce reprezintă îmbătrânirea sănătoasă?

Îmbătrânirea sănătoasă reprezintă o premisă

pentru o viaţă lungă şi activă şi implică o
atenţie specială acordată măsurilor preventive,
diagnosticării timpurii şi tratamentului bolilor
cronice,precum şi, în situaţia în care se impune,
susţinerea prin furnizarea de dispozitive
asistive (cadre demers, fotolii rulante, cîrje etc.)
care sunt extrem de necesare atât pentru
reducerea dependenței cât și pentru facilitarea
deplasării.
(Strategia naţională pentru promovarea
îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor
vârstnice 2015–2020)
 Obiective transversale pentru o viață mai lungă în condiții
bune de sănătate

Pentru a obține o viață sănătoasă mai lungă, se impune investirea în prevenirea,

detectarea din timp și tratamentul bolilor cronice, revizuirea politicilor farmaceutice
și concentrarea asupra specializărilor în domeniul geriatriei şi medicinei de familie,
asftel încât medicii cu astfel de specializări să fie bine echipaţi pentru a gestiona o
paletă cât mai vastă de boli cronice şi slăbirea funcţiilor cognitive, în principal în
secţii de ambulatoriu. Investițiile în colectarea de date și în analize care vor face
posibilă monitorizarea stării de sănătate a populației, îmbunătățirea eficienței și
identificarea segmentelor de populaţie neacoperite sunt esenţiale pentru a obține
rezultate scontate. (Îmbătrânirea activă. Strategia 2015-2020)
 Bazele unei îmbătrâniri sănătoase

Nutriție și dietă
Alegerea alimentelor sănătoase este esențială pentru sănătatea și bunăstarea
vârstnicilor! Corpul lor trece prin schimbări semnificative la vârstele de 60, 70 și 80
de ani. Dieta își înarmează corpul cu energia și nutrienții de care ai nevoie pe
măsură ce îmbătrânesc.
 Mesele sănătoase includ

Proteine slabe (pui, carne de porc, carne de miel, fructe de mare, ouă, leguminoase)
Fructe și legume
Cereale integrale (făină de ovăz, orez, pâine prăjită)
Lactate cu conținut scăzut de grăsimi (lapte degresat, brânză săracă în grăsimi)
 Multe lichide

Pe măsură ce îmbătrânesc, au tendința de a bea mai puțin decât trebuie, deoarece

își pierd setea, apar infecții ale tractului urinar. Pentru a îi ajuta să obțină obiceiul de
a bea mai multe lichide pe parcursul zilei, li se recomandă o înghițitură de apă între
fiecare gură din timpul mesei.

Sursă Apa Brașov

 Îmbătrânirea și viața socială

Relațiile sociale sunt cheia pentru o îmbătrânire sănătoasă. La orice vârstă avem
nevoie de oameni dragi alături și de încadrare în activități sociale plăcute. Reduce
nu doar riscul de stres, depresie și anxietate, dar poate ajuta la îmbunătățirea
abilităților cognitive și fizice.
 Statistici

Cu toate că morbiditatea şi mortalitatea cresc constant cu vârsta, mulţi vârstnici

pot să se bucure de o viaţă plină şi activă. Proporţia acestora scade lent, de la
aproximativ 95% la 65 de ani, până la aproximativ 85% la 80 de ani şi la 70% sau
mai mult la 90 de ani. Aceasta înseamnă că vârsta înaintată nu trebuie să inspire
teamă, în majoritatea cazurilor ea fiind o perioadă care permite individului să se
bucure din plin de fiecare moment, o perioadă în care aspiraţiile nerealizate pot fi
atinse. Există puţine studii care să fi analizat vârstnicul în mediul său, la el acasă,
acolo unde nu este dependent, nu este încadrat în nicio grilă de handicap şi unde se
luptă singur cu tratarea numeroaselor boli ce apar treptat în viaţa sa. Ei au ales o
altă cale de a risipi teama de bătrâneţe, „descoperindu-i avantajele şi posibilitatea de
a-i da o bună folosinţă” (Săhleanu, 1971, p. 70).
Evoluția speranței de viață în România

Sursa: Statisticile Naiţunilor Unite privind populaţia

 Prelungirea duratei de viaţă şi îmbătrânirea sănătoasă

Obiectivul de a adăuga 2 ani de viaţă sănătoasă pentru toate persoanele din Europa
până în anul 2020 a fost stabilit în contextul „Parteneriatului european pentru
inovare privind îmbătrânirea activă şi în condiţii bune de sănătate“. Această sarcină
este mai complicată în România din cauza previziunilor privind îmbătrânirea
extrem de accentuată a populaţiei, care, mai mult ca sigur, va pune presiune fiscală
pe sistemele de sănătate printr-o utilizare sporită. În acelaşi timp, scăderea rapidă a
volumului populaţiei în vârstă de muncă ridică întrebări dacă este fezabilă
asigurarea unei finanţări suplimentare şi dacă poate fi mobilizată forţa de muncă
necesară în sectorul sănătăţii şi îngrijirii vârstnicilor, având în vedere fluxurile
accentuate de emigraţie. (VIAŢĂ LUNGĂ, ACTIVĂ ŞI ÎN FORŢĂ. Promovarea
îmbătrânirii active în România)
 Prin urmare, pentru a reduce preventiv presiunile viitoare
asupra sistemului de sănătate din România, următoarele
acţiuni prezintă importanţă specială pentru România

Obţinerea unei scăderi a factorilor comportamentali de risc, inclusiv consumul de

alcool şi tutun, reducerea obezităţii, precum şi promovarea unui stil de viaţă sănătos
printr-o mai bună alimentaţie şi exerciţii fizice.
Consolidarea politicilor privind prevenirea, detectarea timpurie şi tratamentul
bolilor cronice, inclusiv bolile cardiovasculare, diabetul şi depresia, care vor deveni
din ce în ce mai comune pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte.
Ajustarea forţei de muncă din sistemul de sănătate din România, cu accent pe
medicii geriatri şi de familie, care să fie bine echipaţi pentru a gestiona mai multe
boli cronice şi slăbirea funcţiilor cognitive în principal în secţii de ambulatoriu.
(VIAŢĂ LUNGĂ, ACTIVĂ ŞI ÎN FORŢĂ. Promovarea îmbătrânirii active în
România)
Concluzii

Problemele ce implică îmbătrânirea, la nivelul persoanei umane, sunt greu de

depăşit. Desigur că percepţia asupra procesului de îmbătrânire diferă de la o
persoană la alta; totuşi, privită cu optimism, bătrânețea poate deveni etapa cea mai
frumoasă din viaţă. Acest lucru se întâmplă datorită nivelului ridicat de experienţă,
înţelepciune dobândit în timpul vieţii. Pentru a putea transforma bătrâneţea în cea
mai frumoasă etapă avem însă nevoie de echilibru pe parcursul celorlalte etape de
viaţă.
Bibliografie

Şoitu, D., Matei, A. (Coord.) (2020). Îngrijirea de lungă durată. Practici, măsuri, politici,
Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi
Survey of Health, Ageing and Retirement in Europe (Studiu privind sănătatea,
îmbătrânirea și pensionarea în Europa). (mai 2014)
Eurostat. (mai 2014). Baza de date statistice a Eurostat
Papalia, D.E., Olds, S.W., Felman, R.D. (2010). Dezvoltarea psihosocială la vârsta a
treia. Dezvoltarea umană (p. 584-610). București, Editura Trei
Strategia naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor
vârstnice 2015–2020
VIAŢĂ LUNGĂ, ACTIVĂ ŞI ÎN FORŢĂ. Promovarea îmbătrânirii active în
România