Universitatea din Oradea

Facultatea de Stiinte Economice

Specializarea Marketing

Proiect social
“De la gras la sănătos”

Profesor coordonator: Adela Popa

Studentă:

Oradea
2010

1
 Cuprins
Concurenta............................................................................................................. 3

Scop si obiective.....................................................................................................4

Analiza SWOT.........................................................................................................5

Public tintă ............................................................................................................ 6

Pozitionare..............................................................................................................8

Mixul de marketing.................................................................................................9

Produs.................................................................................................................9

Pret .....................................................................................................................9

Distributia............................................................................................................9

Promovarea ......................................................................................................10

Încadrarea planului de marketing în strategie.....................................................11

Buget alocat proiectului social.............................................................................12

Evaluare si control................................................................................................15

Anexa 1 ...............................................................................................................16

Suntem ceea ce mancam ....................................................................................16

Anexa 2................................................................................................................18

Cum sa mananci sanatos cu buget redus ............................................................18

Bibliografie...........................................................................................................20

2
 Proiect social
“De la gras la sănătos”
Suntem ceea ce mâncãm!

Tinerii de azi fac prea putină miscare si consumă prea multe calorii, grăsimi si zahăr si
prea multă sare, principala consecintă fiind cresterea substantială si îngrijorătoare a excesului
de greutate si a obezitătii.
Potrivit specialistilor Organizatiei Mondiale a Sănătătii (OMS), această tendintă este
serioasă în cazul copiilor si adolescentilor, ea mărind riscul afectiunilor si reducând speranta
de viată. Costul uman este inacceptabil, iar costul financiar si economic sunt de asemenea
ridicate, apreciază studiul OMS.
Obezitatea provoacă o serie de boli cronice, cum ar fi diabetul, anumite tipuri de
cancer si afectiunile cardiace. Potrivit specialistilor Organizatiei Mondiale a Sănătătii (OMS),
obezitatea infantilă este, în mod deosebit, un motiv de îngrijorare. Se estimează că există în
prezent trei milioane de elevi obezi în Europa, iar alti circa 85.000 de copii devin obezi în
fiecare an, cifra care se dovedeste alarmantă. Obezitatea infantilă se află la originea bolilor
care se manifesta de regula la adulti, precum diabetul de tip II.1
Combaterea obezitătii se realizeaza prin prisma unor programe sau proiecte sociale.
Aceste notiuni se folosesc cu acelasi înteles în practica, dar la nivel teoretic exista foarte
multe distinctii între ele. „Programele sociale reprezinta un ansamblu planificat si coordonat
de resurse (materiale, financiare, umane) si activitati alocate, respectiv desfasurate pentru o
perioada determinata de timp sau pâna la atingerea unui obiectiv clar stabilit, în scopul
satisfacerii unei (unui set de) nevoi sociale, al prevenirii sau rezolvarii unei (unui set de)
probleme sociale.” Proiectele se refera la „un grup de activitati care trebuie realizate într-o
secventa logica, pentru a atinge un set de obiective prestabilite, formulate de client; proiectul
este prima subdiviziune a unui program.”

Concurenta
Comisia europeană poate fi considerată concurent direct proiectului social „De la gras
la sănătos”, prin Planul de Actiune pentru Sănătate Publică si al programelor-cadru din
domeniul cercetării. Comisia Europeană finantează numeroase proiecte referitoare la obezitate
1
http://www.romedic.ro/alimentatia-si-obezitatea-0N4498

3
si la modul de alimentatie, prin intermediul Planului de Actiune pentru Sănătate Publică. De
exemplu, 'Reteaua Europeană a Inimii' (European Heart Network) a primit o asistentă
financiara de 1,7 milioane de euro pentru proiectul 'Obezitatea infantilă si bolile cronice
asociate', în timp ce proiectul HELENA (Healthy Lifestyle in Europe by Nutrition in
Adolescence - Un stil de viată sănătos în Europa datorită alimentatiei pe perioada
adolescentei) are în vedere studiul obiceiurilor alimentare si al prevalentei obezitătii în rândul
tinerilor. Dar, Comisia Europeană poate fi considerată mai degrabă partener în desfăsurarea
proiectului, în special în cadrul organizării de evenimente de Ziua Europeană a Gătitului si
Alimentatiei Sănătoase pe 18 noiembrie sau de Ziua Europeană a Obezitătii.
La fel, Guvernului României îi pot fi asociate ambele concurent si posibil partener.
Guvernul a introdus taxa pe fast-food cu scopul de a combate obezitatea, însă acest proiect
guvernamental îi nemultumeste pe specialistii din domeniul alimentatiei si generează îndoieli
cu privire la eficienta sa.

Scop si obiective
"Orice măsura restrictivă poate avea un efect contrar dacă nu este însotită de o
campanie de educatie. Este ca fructul interzis", a declarat directorul Institutului de cercetări
alimentare, Gheorghe Mencinicopschi.
Pe baza acestui principiu operează proiectul social pentru combaterea obezitătii în
rândul tinerilor, „De la gras la sănătos”, ce are ca scop determinarea tinerilor de a adopta un
stil de viată sănătos.
NNr.
crt. OBIECTIVE Tipul
obiectivului
1 De a oferi sprijin tinerilor supraponderali si obezi, de a-i General
. ajuta să-si schimbe stilul de viată pentru a-si controla
greutatea si a-si îmbunătăti calitatea vietii
2 Eliminarea obiceiului de a consuma băuturi alcoolice, General
. consum excesiv de grăsimi si a obiceiului de a fuma

3 Reducerea numărului de persoane cu afectiuni cardiace, Concret

. diabet sau cancer

4 Introducerea obligatorie a unui program de educatie Concret

. fizică/sport în învătământul

4
 primar/gimnazial/liceal/superior si la locul de muncă
1. Tipărirea unui ghid intitulat „De la gras la sănătos” cu Concret
sfaturi si retete pentru un stil de viată sănătos
2. Etichetarea clară si informativă a alimentelor Concret

Acest proiect social îsi propune educarea publicului tintă, a tinerilor si implicarea lor
în cât mai multe activităti sociale legate de combaterea obezitătii. În implementarea
proiectului se va urmări construirea unei relatii solide cu institutiile statului, asocierea
imaginii Institutului de cercetări alimentare cu activitătile desfăsurate în cadrul proiectului,
spre exemplu Conferintele de vizibilitate „De la gras la sănătos” cu invitat expert prof. univ.
dr. Gheorghe Mencinicopschi.

Analiza SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Primul proiect de acest gen din • Implicare precară a autorităţilor şi

Oradea instituţiilor statului
• Cooperare cu Institutul de • Abordare superficială a Guvernului cu
cercetări alimentare privire la problema obezităţii
• Abordare superficială a instituţiilor de
învăţământ care în care va fi implementat
proiectul
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

• Introducerea orelor de sport • Respingerea implementării proiectului de

obligatorii în instituţiile de către conducerea instituţiilor de învăţământ
învăţământ • Boli: obezitate, diabet, cancer
• Cooperare cu nutriţionişti în • Scăderea speranţei de viaţă
instituţiile de învăţământ

5
Public tintă
Publicul-tintă vizat sunt tinerii, elevi sau studenti, din judetul Bihor.

6
Pie-chart nr. 1: Total unităti de învătământ din judetul Bihor

Pie-chart nr. 2: Total elevi per mediu din judetul Bihor

Tabel nr. 2: Total elevi per mediu din judetul Bihor

Categorie Valoare

Rural 27559

Urban 60497

7
 Figura nr. 1: Numărul mediu de elevi pe clasă

Pozitionare
Sloganul proiectului social „De la gras la sănătos” va fi „Suntem ceea ce mâncăm, dar
si ceea ce nu mâncăm”.
Această generatie este cea ai cărei copii sunt mai bolnavi decât părintii. De ce? Unul
dintre motive este consumul excesiv de dulciuri, fast-food si lipsa miscării.
Studiile recente arata ca alimentele bogate in calorii, in grasimi, in zaharuri rafinate si
in sare pot chiar sa reconfigureze hormonii din organism astfel incat pofta pentru astfel de
produse ajunge sa persiste in timp.
Efectul produselor fast-food asupra copiilor este si mai puternic deoarece un copil
invatat cu alimente dulci sau grase va fi cu greu dezobisnuit de obiceiul de a consuma aceste
produse in favoarea fructelor si a legumelor. Mare parte dintre acesti copii ajung obezi la
maturitate.
In cazul persoanelor care consuma regulat produse de tip fast food efectele negative
asupra sanatatii nu au incetata sa apara: colesterol crescut, indice glicemic mare, ingrosarea

8
vaselor de sange, obezitate etc. In acest context, Ministerul Sanatatii a initiat taxa pe fast food,
o taxa similara taxei pe viciu.
Noua taxa pe fast food reprezinta un procent din vanzarea produselor fast food.
In acest fel Ministerul Sanatatii incearca sa obtina reducerea consumului de junk food
dar si strangerea unor fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii spitalicesti.
Modul în care aspectul vizat este privit de către elevi este cu totul diferit fată de
viziunea părintilor cu privire la acesta, acestia fiind reticenti la măsurile impuse de adulti.
tinerii elevi sau studenti privesc un asemenea demers de constientizare a populatiei cu privire
la efectele obezitătii ca o corvoadă, ca un set de reguli ce nu sunt plăcute, nici necesare, ca pe
o temă acasă în plus. În schimb, majoritatea părintilor vor privi initiativa proiectului ca pe o
oportunitate, un ajutor în educatia copiilor lor. Din moment ce din ce în ce mai multi profesori
vor fi implicati activ în proiectul social, mai multe ghiduri vor fi răspândite printre elevi si
mai multe conturi pe site-ul proiectului vor fi activate, pozitionarea proiectului social va fi una
foarte bine fundamentată în mintea tuturor ca fiind un lucru pozitiv si de altfel normal.

Mixul de marketing
Produs
Politica de produs în cazul nostru se referă la ideea de combatere a obezitătii si se
compune din:
• ghid intitulat „De la gras la sănătos” cu sfaturi si retete pentru un stil de viată
sănătos
• site dedicat „De la gras la sănătos” cu sfaturi si retete pentru un stil de viată
sănătos, cu posibilitatea de creare unui cont propriu personalizat unde tânărul îsi
poate înregistra datele pentru a urmări progresele sale, pentru a trimite întrebări si
primi sfaturi online
Pret
Ghidul cu sfaturi si retete pentru un stil de viată sănătos este destinat vânzării în
librării publicului larg. Pretul ghidului „De la gras la sănătos” se va situa în jurul sumei de 50
RON
Distributia
Pentru a asigura o distribuţie unitară şi diversificată pe toate segmentele de piaţă ţintă
vizate a produselor este necesară utilizarea unor canale de promovare diversificată, cum ar fi:
• Distribuirea materialelor de promovare în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean
Bihor

9
 • Distribuirea materialelor de promovare în cadrul unitătilor de învătământ înscrise în
proiect
• Distribuirea ghidului în librăriile din tară
Pe lângă cele de mai sus, distributia se realizează prin intermediul site-ului propriu.
Promovarea
Pentru imaginea si pozitionarea proiectului „De la gras la sănătos” se va practica o
campanie agresivă de promovare prin:
• Colaborări cu televiziunea locală, mai precis spoturi publicitare si participare în cadrul
emisiunilor ce au avut ca temă de discutie sănătatea sau educatia
 Spot publicitar sugestiv rulat la TV
Televiziunea este un mediu publicitar ce s-a dezvoltat enorm în ultimii ani. Avantajul
major este că mesajul transmis prin intermediul televiziunii ajunge la întreaga populaţie.
Spotul publicitar al firmei Cristal Diamant va dura aproximativ 30 secunde. Spotul publicitar
operează pe trei nivele: informează, convinge şi întăreşte, astfel:
1. informează clienţii potenţiali despre proiect şi produse, făcându-i conştienţi de
existenţa acestora (aceasta latura este şi parte a Relaţiilor Publice);
2. convinge clienţii asupra beneficiilor aduse de produsele respective (ghidul) şi le
spune de ce ar trebui să le cumpere pe acestea şi nu pe altele; creează dorinţa de a cumpăra
sau de a avea produsul;
3. întăreşte atitudinile pozitive ale clienţilor existenţi în legătură cu proiectul
social.
Întrebările absolut necesare la care se caută cel mai adecvat răspuns sunt:
1. Care este audienţa ţintă?
2. Care trebuie să fie mesajul?
3. Ce răspuns se doreşte de la audienţă?
4. Cum se poate obţine cel mai bine acest răspuns?
5. Care este mediul cel mai convenabil din punct de vedere al costurilor pentru campanie?
6. Când ar trebui lansată reclama?
7. Cât de lungă trebuie să fie campania de reclamă?
8. Cum se măsoară rezultatele campaniei?
9. Care este bugetul disponibil?
• Asocierea imaginii prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, director al Institutului de
cercetări alimentare si autor al cărtii „Si noi ce mai mâncăm?”

10
  Promovare prin media necontrolată, adică Conferinte de vizibilitate „De la gras la
sănătos” cu invitat expert, însotite de comunicate de presă
În cazul mediei necontrolate intră întreg sistemul mass-media, mesajul ia valoarea de ştire,
credibilitatea crescând considerabil în comparaţie cu celelalte canale prin care se transmit
mesajele de PR.
 Promovarea electronică, pe internet prin intermediul căruia se pot găsi mai multe
informaţii
Reclame şi filme promoţionale pe site-urile de internet, la accesarea cărora userul este trimis
pe pagina web a proiectului „De la gras la sănătos”.
 Publicaţi în reviste de specialitate
Presa scrisă reprezintă principalul mediu publicitar ce utilizează ziarele, revistele şi
presa gratuită. Prima şi ultima pagină, alături de paginile impare sunt cel mai bun
amplasament pentru transmiterea unui mesaj. În cazul nostru, ziarele şi presa gratuită au
contribuit la informarea publicului cu privire la anvergura proiectului social „Dela gras la
sănătos”. Promovarea prin intermediul revistelor de specialitate culinară sau educatională va
răspunde cerinţei de informare comunicând apariţia unui nou ghid cu sfaturi si retete, cerinţei
de persuasiune prin atragere de noi „clienţi” şi cerinţei de amintire prin menţinerea proiectului
în atenţia publicului tintă.
 Materiale de promovare distribuite cu sloganul ”Suntem ceea ce mâncăm, dar si ceea
ce nu mâncăm” în cadrul unitătilor de învătământ înscrise în proiect
 Publicitatea exterioară se realizează în exteriorul clădirilor, cabinelor telefonice, prin
intermediul bannerelor sau a mijloacelor de transport.
 Participare la târguri si expozitii culinare ca asociat sau ca imagine a evenimentului
 Viu grai sau “din gură în gură”

Încadrarea planului de marketing în strategie

Proiectul urmăreste respectarea strategiei de stimulare a cererii, mai precis strategia
de atragere a clientilor. Strategia pull (de tragere) implică activităţi de marketing, mai ales
publicitate şi promovare pe piaţă, direcţionate către utilizatorul final(elevul, studentul) şi
menite să-l facă pe acesta să solicite produse de la intermediari(librari în cazul Ghidului),
determinându-i astfel pe aceştia din urmă să comande serviciile la prestatori. Strategia
atragerii este orientată spre cerere, urmărind crearea sau creşterea ei. Scopul este de a furniza
suficiente informaţii consumatorilor pentru a-i atrage.

11
 Buget alocat proiectului social
Pentru a convinge autoritătile cu privire la problemele obezitătii si pentru a asigura
sansele de reusită la nivel national ale unui asemenea demers ambitios, activitătile vor fi
elaborate si implementate pe un proiect-pilot desfăsurat la o scoala cu clasele I-VIII din
Oradea cu un număr de aproximativ 900 de elevi.
Bugetul alocat pentru acest proiect social este de 10.000 EURO si are în vedere
strategia de marketing si este corelat cu Planul de activităti al acestuia pe durata unui an
scolar.
Pentru determinarea mărimii bugetului promoţional am utilizat mai multe metode:
- metoda sumei disponibile – ce presupune stabilirea resurselor disponibile activităţii
de comunicare rămase după acoperirea celorlalte cheltuieli ale organizatiei;
- metoda obiectivelor – ce presupune ca marketerul să stabilească clar ce doreşte să
facă promovarea pentru proiect. Pentru aceasta, se stabilesc principalele obiective urmărite,
modalităţile de atingere a acestor sarcini şi costul întregii activităţi.
În calcularea bugetului nu se va lua în considerare salariile pentru că cei implicati în
proiect, inclusiv expertii vor fi „voluntar” si vor suporta cheltuielile cu transport, cazare, masă
etc.

Tabel nr. 2: Bugetul proiectului-pilot „De la gras la sănătos” pe durata unui an scolar

12
Nr. Denumire Continut Respons Termene Costuri Rezultate
Cr. activitate abil asteptate

1. Conferintă de - Elaborarea Director Conferinta - Chiria spatiu Constientizar

vizibilitate comunicatul proiect are loc la Casa de ea publicului
ui de presă începutul Cultură: 500 cu privire la
- Împărţirea a anului euro aspectele
600 de scolar - Pliante: 600 vizate si
pliante de buc = 250 efectele
prezentare euro obezitătii
proiectului - Roll-banner:
- Invitarea 150 euro
expertilor
nutritionisti
- Invitarea
părintilor
- Invitarea
presei si a
institutiilor
implicate

2. Promovarea - Publicitatea în Director Tot - Postare Informarea

evenimentelor ziarul local proiect parcursul anunturi în elevilor si
de pe parcursul „Jurnalul anului ziar din 2 în 2 părintilor cu
anului Bihorean” scolar luni privire la
- Postare 12 luni x 50 evenimente
anunturi în Euro/lună= 600 Creşterea
reviste de Euro numărului de
specialitate - Postare clienţi unităti
- Reclamă la anunturi în de
Radio reviste de învătământ
- Împărţirea a specialitate: pe plan local
200 de pliante buget alocat sau persoane
de prezentare a 1000 euro ce doresc să
proiectului - Reclamă la devină
Radio voluntar în
Transilvania proiect
- între orele Constientizar
18:00 si ea si
22:00: 8 euro/ reamintirea
difuzare, 6 publicului
difuzări pe zi vizat cu
timp de 5 zile privire la
pentru importanta
conferinta de proiectului
vizibilitate:
240 euro
- 20 difuzări la
3
euro/difuzare
timp pentru
alte
evenimente
13 (întâlniri cu
invitati
experti): 70 x
circa 3
 Pentru colaborări cu televiziunea locală, cu Antena 1 si TVS, unde reprezentantul ales
este invitat să participe la discutii în emisiuni sau invită televiziunea la evenimentele de pe
parcursul anului, spre exemplu „Conferinta pentru vizibilitate”, nu se plăteste nicio taxă.

Tabel nr. 4: Bugetul alocat activitătilor de marketing pe perioada unui an scolar

proiectului-pilot
Provenienţa banilor Destinaţia banilor
Sursa Suma Destinaţia Suma
Donatie 900 euro Conferintă de vizibilitate
- Chiria spatiu Casa de Cultură 500 euro
- Pliante 250 euro
- Roll-banner 150 euro
3100 euro Promovarea evenimentelor de pe
parcursul anului 600 euro
- Postare anunturi în ziar 1000 euro
- Postare anunturi în reviste de 240 euro
specialitate 210 euro
- Reclamă la Radio Transilvania 50 euro
- Pliante 1000 euro
- Cheltuieli neasteptate

3000 euro Actualizare site propriu 3000 euro

3000 euro Întâlniri în cadrul unitătii de
învătământ 2000 euro
- Crearea materialelor ce vor fi 1000 euro
împărtite elevilor
- Organizare de demonstratii,
concursuri

14
TOTAL 10.000Euro TOTAL 10.000 Euro

Evaluare si control
Evaluarea şi controlul obiectivelor vor fi realizate la sfârşitul anului scolar, de către
directorul proiectului social. Aceasta va analiza toate activităţile desfăşurate în decursul
acestui an, precum şi rezultatele obţinute în urma acestora.
Se va întocmi un raport de monitorizare, ce va cuprinde: denumirea activităţii,
termenul limită şi procentul de îndeplinire a fiecărui obiectiv. Acest raport va arăta dacă
sumele alocate diferitelor activităţi, au fost folosite în mod eficient şi au contribuit la
îndeplinirea strategiei.
Dacă rezultatele proiectului-pilot vor fi multumitoare, dacă atitudinea fată de proiect s-
a dovedit a fi una adecvată, acesta va fi relansat mai apoi la nivel de judet sau la nivel
national.

15
 Anexa 1
Suntem ceea ce mancam
Mancam fara sa ne hranim! Aceasta este concluzia la care putem ajunge daca analizam
cu grija alimentele pe care le consumam zilnic. Desi consumam o cantitate destul de mare de
alimente acestea sunt goale din punct de vedere nutritional. Astfel, mancam, acumulam calorii
si implicit kilograme in plus insa nu asiguram organismului nimic din necesarul zilnic de
vitamine, minerale si nutrienti.
Este necesar sa consumam cantitati mai mici din cat mai multe alimente naturale si sa
nu omitem nicicum fructele si legumele in stare proaspata. Acestea sunt singurele alimente
care ne furnizeaza enzime active (enzimele se distrug la temperaturi de peste 40˚C) si
fitonutrienti esentiali pentru prevenirea si tratarea bolilor (dietoterapia).
Mancam fara sa ne hranim. Suntem sclavii papilelor gustative. Traim vremuri in care
stilul de viata este total diferit de cel al bunicilor nostri, un stil sedentar, nu acordam
importanta orelor de masa, nu mancam la micul dejun, ne hranim copiii cu tot felul de
alimente puternic industrializate şi rafinate, care contin aditivi si coloranti din cei mai
periculosi, mancam seara foarte mult, nu facem miscare. De fapt nu ne mai hranim deloc, ci
ingurgitam balasturi ce fac rau organismului, care la un moment dat nu va mai avea puterea
necesara sa lupte si se va imbolnavi.
Varietatea mare de alimente din ziua de astazi este iluzorie, de fapt nu mancam decat
cateva cereale, cartofi prelucrati in fel si chip, cateva sortimente de carne, oua obtinute de la
pasari crescute in conditii industriale, grasimi artificiale si uleiuri suprarafinate. Efectele
adverse ale mancarii nu se vad imediat (cu exceptia toxiinfectiilor alimentare), ci abia dupa un
timp mai mult sau mai putin indelungat, in functie de sensibilitatea fiecaruia. Un aliment
savuros nu este neaparat si unul sanatos. Calitatea alimentului are 2 fatete: cea mincinoasă,
extrem de „frumoasa“ (calitati senzoriale – gust, miros, culoare, aroma etc.) şi cea adevarat
(calitatea nutritionala, sau capacitatea unui aliment de a hrani organismul).
Organismul are nevoie de peste 50 de „nutrienti esentiali“ pentru a se dezvolta, creste
si ramane sanatos fizic si mental.
Trebuie sa mancam fructele si legumele de sezon si apropiate locului in care traim.
Alimentelor industriale li se adauga peste 300 de aditivi
alimentari (E-uri) si peste 3000 de arome artificiale. Majoritatea alimentelor
industriale contin „calorii goale“,care nu numai ca nu ne dau substante nutritive, ci ne fura si
bruma de nutrienti pe care o mai avem în corp.

16
 Trebuie sa consumam cantitati mai mici din cat mai multe alimente naturale si sa nu
omitem fructele si legumele proaspete. Alimentele industriale creeaza dependenta, adaosul de
aditivi determinandu-ne sa le dorim si sa le consumam cat mai des. Din punct de vedere
alimentar trebuie sa avem intelepciunea de a ne intoarce la obiceiurile de viata si alimentare
traditionale ale inaintasilor nostri deoarece aceasta generatie este cea ai carei copii sunt mai
bolnavi decat parintii.
Nu suntem egali în faţa alimentelor. Stilul de viata sedentar si alimentatia nesanatoasă
sunt cauza a peste 70 % din bolile care ne macina astazi sanatatea. Este imperativ sa invatam
sa identificam alimentele nocive, sa ne ferim de ele si sa rezistam tentatiilor care apar la
fiecare colt de strada.
Trebuie sa invatam sa gatim sanatos!

17
 Anexa 2
Cum sa mananci sanatos cu buget redus
Indiferent de statutul social sau de puterea financiara, un lucru este sigur: trebuie sa
avem un nivel minim de cunostinte nutritionale. De multe ori, o masa sofisticata nu inseamna
ca e si sanatoasa, iar una modesta nu inseamna neaparat ca nu este hranitoare. Mai bine zis: nu
conteaza daca suntem bogati sau saraci deoarece putem manca la fel de bine sau de prost.
Sofisticaria gastronomica nu are nimic de-a face cu gastronomia nutritionala!
Majoritatea mancarurilor scumpe sunt proaste, dezechilibrate nutritional. Exista o speranta –
gatitul dupa perceptele gastronomiei nutritionale, care impleteste placerea de a manca cu
necesitatea de a ne hrani.
Referitor la persoanele cu posibilitati financiare reduse, acestea se pot afla de
asemenea in doua situatii in ceea ce priveste alimentatia: cei care isi cumpara alimentele din
piata si cei care cresc animale si cultiva legume pentru mesele zilnice.
In primul caz, constrans de situatia financiara omul va cumpara ingredientele pentru
mancare de regula din piata si isi va pregati acasa mancarea. Va „posti“ constient sau de
nevoie, consumand mancaruri simple, fara carne, bazate pe legume, leguminoase (in special
fasole boabe).
Cei care pot sa-si creasca animale si au un mic lot de cultivat isi vor asigura o parte din
necesarul de hrana in „regie proprie“. Multi dintre acestia nu folosesc ingrasaminte chimice si
pesticide si nu hranesc animalele cu furaje concentrate. In unele zone de la tara se pastreaza
obiceiuri sanatoase de hranire, oamenii tinand post miercurea si vinerea, consuma rar carne
rosie, in special la sarbatori si inca mai fac miscare, lucrand la camp, acasa, la padure etc.
In cazul in care cel sarac nu constientizeaza pericolul alimentelor ieftine industri ale,
ceea ce, din pacate, se intampla in cele mai multe cazuri, atunci va fi tentat sa cumpere si sa
consume astfel de alimente: mezeluri, salamuri, carnati, pate-uri, slanina, margarina, paine
alba, snacks-uri, chips-uri, dulciuri industriale, branzeturi topite si sucuri industriale
carbogazoase, periculoase pentru sanatate.
Asocierea acestora cu consumul de bauturi alcoolice de slaba calitate, uneori
contrafacute si fumatul nu fac decat sa inrautateasca situatia, determinand implacabil aparitia
bolilor degenerative grave la varste din ce in ce mai tinere. Mai mult, folosirea excesiva a
uleiurilor ieftine, nerezistente la prajit (de ex. uleiul de floarea-soarelui) si prajirea alimentelor
ca atare, sau sub forma pane-urilor genereaza de-a dreptul alimente toxice care, din pacate
constituie baza alimentatiei.

18
 Iata ca neconstientizarea importantei alimentelor si a stilului de viata nu-i iarta nici pe
cei bogati si nici pe cei saraci, imbolnavindu-i de boli grave, fara discriminare.

19
Bibliografie
1. http://www.romedic.ro/alimentatia-si-obezitatea-0N4498
2. www.ziare.com/articole/combatere+obezitate-x5
3. www.clon.ro › Ştirile judeţului Cluj
4. www.stiriong.ro/.../ziua-europeana-impotriva-obezitatii.php
5. idieta.ro
6. www.desprecopii.com/info.asp?ID=358
7. www.homeopathy.ro/obezitatea.html
8. www.obezitate.net/

20