UNIVERSITATEA DIN ORADEA

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

PROGRAM POSTUNIVERSITAR DE FORMARE ȘI DEZVOLTARE
CONTINUĂ:
DEZVOLTATOR DE E-LEARNING ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT

LUCRARE DE ABSOLVIRE

Conducător ştiinţific:
Conf.univ.dr. Maria – Cristina FLORESCU

Absolvent:
HORA(COPUȚ) FLORENTINA

- Oradea 2023 -
1
 UNIVERSITATEA DIN ORADEA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC
PROGRAM POSTUNIVERSITAR DE FORMARE ȘI DEZVOLTARE
CONTINUĂ:
DEZVOLTATOR DE E-LEARNING ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT

EDUCAȚIA DIGITALĂ ÎN ROMÂNIA

Conducător ştiinţific:
Conf.univ.dr. Maria – Cristina FLORESCU

Absolvent:
HORA(COPUȚ) FLORENTINA

- Oradea 2023 -

2
 CUPRINS

INTRODUCERE ................................................................................................................ 4

CAPITOLUL 1
Educația digitală în România ............................................................................... 5

CAPITOLUL 2
Politica guvernamentală și europeană privind educația digitală ………………. 7

CAPITOLUL 3
Rolul parteneriatului profesori – părinți – elevi în procesul de digitalizare …… 11

CAPITOLUL 4
PROIECT EDUCATIV Educația digitală în România.
STUDIU DE CAZ – Implementarea platformei ADSERVIO la ȘCOALA
GIMNAZIALĂ NR.1 CURĂȚELE ................................................................................. 17

CONCLUZII .............................................................................................................

BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................

ANEXE

3
 INTRODUCERE

Educația digitală în România este o temă importantă în prezent, în contextul în care

tehnologia joacă un rol tot mai important în societate. În ultimii ani, s-au făcut eforturi pentru
a promova educația digitală în rândul elevilor și al cadrelor didactice, însă mai sunt multe de
făcut pentru a îmbunătăți nivelul de pregătire digitală în țară.
În România, învățământul digital este inclus în programa școlară pentru toate
nivelurile de învățământ, de la grădiniță la liceu. În plus, au fost introduse programe și
instrumente pentru a ajuta elevii să învețe online, cum ar fi platforme de învățare la distanță,
care oferă acces la resurse educaționale și aplicații interactive.
Cu toate acestea, există încă provocări în ceea ce privește implementarea educației
digitale în România. Una dintre acestea este accesibilitatea la tehnologie și la internet, mai
ales în zonele rurale și în cazul familiilor cu venituri reduse. De asemenea, nu toți profesorii
sunt pregătiți să predea cu ajutorul tehnologiei, iar sistemul de învățământ are nevoie de mai
multe resurse și de un plan bine definit pentru a dezvolta abilitățile digitale ale elevilor și ale
cadrelor didactice.
În concluzie, educația digitală este o prioritate pentru sistemul de învățământ din
România și sunt necesare eforturi susținute pentru a dezvolta capacitățile digitale ale elevilor
și ale cadrelor didactice, precum și pentru a asigura accesul la tehnologie și la internet pentru
toți.

4
 Capitolul 1

Educația digitală în România

Educația digitală este o componentă importantă a învățământului în secolul XXI, dat

fiind impactul puternic al tehnologiei asupra vieții noastre. În România, educația digitală a
devenit o prioritate pentru autorități, dat fiind nivelul scăzut de pregătire digitală a elevilor și
al cadrelor didactice. În acest document, vom examina evoluția educației digitale în
România, politica guvernamentală privind educația digitală, provocările și oportunitățile
actuale, precum și soluțiile propuse pentru a îmbunătăți nivelul de pregătire digitală a
elevilor și al cadrelor didactice.
În România, educația digitală a început să fie introdusă în sistemul de învățământ
încă din anul 2002, când a fost lansat proiectul e-Learning, în cadrul căruia s-au dezvoltat
module de învățare la distanță pentru diferite discipline. În prezent, educația digitală este
inclusă în programa școlară pentru toate nivelurile de învățământ, de la grădiniță la liceu.
Elevii învață să folosească diferite aplicații și instrumente digitale, cum ar fi programele de
procesare a textului, prezentări și tablete grafice.
În plus, au fost introduse programe și instrumente pentru a ajuta elevii să învețe
online. Una dintre aceste platforme este Scoaladigitala.ro, care oferă acces la resurse
educaționale și aplicații interactive. În plus, există numeroase proiecte și inițiative la nivel
local, care încurajează utilizarea tehnologiei în învățământ.
Cu toate acestea, există încă multe provocări în ceea ce privește implementarea
educației digitale în România.
Una dintre cele mai mari provocări în ceea ce privește educația digitală în România
este accesibilitatea la tehnologie și la internet. În timp ce majoritatea elevilor au acces la
tehnologie și la internet la domiciliu, există încă zone rurale în care acest lucru nu este
posibil, iar familiile cu venituri reduse se confruntă adesea cu dificultăți în a-și permite
echipamente și servicii de internet.
O altă provocare este pregătirea cadrelor didactice pentru a preda cu ajutorul
tehnologiei. Mulți profesori nu au experiență în utilizarea instrumentelor digitale și nu sunt
pregătiți să predea în mod eficient prin intermediul acestora. De asemenea, nu există încă o
strategie clară pentru formarea și pregătirea profesorilor în acest sens.
Educația digitală în România a început să prindă contur în anii 2000, odată cu apariția
primelor calculatoare în școli și cu dezvoltarea primelor programe educaționale digitale. În
5
anul 2004, Ministerul Educației a lansat proiectul "Educația prin tehnologie", care a avut
drept scop dezvoltarea și implementarea tehnologiei în educație. De atunci, au fost lansate
mai multe programe și inițiative pentru a promova educația digitală în școli și în societate.
În 2006 a fost lansat programul "Școala Altfel", care încurajează utilizarea
tehnologiei în activitățile școlare. În același timp, au fost lansate și programe pentru
dezvoltarea infrastructurii IT în școli.
În 2013, Ministerul Educației a lansat programul "Tableta pentru fiecare elev", care a
avut drept scop dotarea elevilor din clasele primare cu tablete. Acest program a reprezentat
un pas important în dezvoltarea educației digitale în România, deoarece a permis accesul
elevilor la tehnologie și la resurse educaționale digitale. Cu toate acestea, programul a
întâmpinat și critici, în special din cauza costurilor ridicate și a problemelor de securitate ale
tabletelor.
În 2014 a fost lansat Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii de
Comunicații și a Serviciilor de TIC pentru Perioada 2014-2020, care vizează asigurarea
accesului la internet de mare viteză în toate zonele țării.
În 2015 a fost lansat programul "Teach for Romania", care pregătește tineri pentru
cariere în învățământ și îmbunătățește calitatea educației prin intermediul tehnologiei.
Deși există încă multe provocări, cum ar fi lipsa resurselor și a pregătirii adecvate
pentru utilizarea tehnologiei în învățământ, există o tendință pozitivă în ceea ce privește
evoluția educației digitale în România.
În prezent, educația digitală este o prioritate pentru sistemul de învățământ din
România, iar mai multe programe și inițiative sunt în curs de dezvoltare pentru a îmbunătăți
nivelul de pregătire digitală a elevilor și al cadrelor didactice.

6
 Capitolul 2

Politica guvernamentală și europeană privind educația digitală

În România, educația digitală este o temă importantă pentru guvern și există mai
multe politici și programe care vizează îmbunătățirea capacităților digitale ale elevilor și ale
cadrelor didactice.
Unul dintre cele mai importante programe este Programul Național de Dezvoltare a
Infrastructurii de Comunicații și a Serviciilor de TIC pentru Perioada 2014-2020, care
vizează asigurarea accesului la internet de mare viteză în toate zonele țării. Acest program
este finanțat din fonduri europene și naționale și are ca obiectiv îmbunătățirea conectivității
în zonele rurale și încurajarea utilizării tehnologiei în învățământ.
În plus, Ministerul Educației a lansat mai multe proiecte și inițiative pentru
îmbunătățirea capacităților digitale ale elevilor și ale cadrelor didactice. Unul dintre acestea
este Programul "Școala Altfel", care încurajează utilizarea tehnologiei în activitățile școlare
și oferă acces la resurse digitale pentru elevi.
De asemenea, există și programe pentru formarea și pregătirea cadrelor didactice în
domeniul educației digitale. Un astfel de program este "Teach for Romania", care își propune
să pregătească tineri pentru cariere în învățământ și să îmbunătățească calitatea educației prin
intermediul tehnologiei.
În România, există mai multe politici și programe care au ca obiectiv promovarea
digitalizării economiei și societății. Iată câteva exemple:
1. Strategia Națională pentru Transformarea Digitală a României 2021-2025 -
Această strategie a fost lansată în 2021 și are ca obiectiv promovarea digitalizării
economiei și societății din România prin investiții în infrastructură digitală,
dezvoltarea competențelor digitale și stimularea inovației în tehnologia digitală.
2. Programul Guvernamental de Digitalizare a României 2021-2022 - Acest
program are ca obiectiv accelerarea procesului de digitalizare a serviciilor publice
și de modernizare a infrastructurii IT a administrației publice din România.
3. Planul Național de Investiții și Relansare Economică 2021-2027 - Acest plan
include investiții în infrastructură digitală, precum extinderea rețelelor de internet
de mare viteză, dezvoltarea capacității de procesare și stocare a datelor și
modernizarea serviciilor publice prin intermediul tehnologiei digitale.

7
 4. Programul Start-Up Nation - Acest program sprijină dezvoltarea de afaceri
inovatoare în domeniul tehnologiei digitale prin acordarea de finanțare
nerambursabilă și asistență tehnică.
În general, politica românească privind digitalizarea se concentrează pe dezvoltarea
infrastructurii digitale, îmbunătățirea competențelor digitale ale cetățenilor și a capacității de
inovare în tehnologia digitală, precum și pe creșterea eficienței și transparenței serviciilor
publice prin intermediul tehnologiei digitale.
România a făcut progrese semnificative în dezvoltarea sectorului digital în ultimii
ani, devenind una dintre țările cu cea mai mare creștere a economiei digitale din Europa.
În 2021, România a fost clasată pe locul 38 în ceea ce privește Indicele Economiei și
Societății Digitale (DESI) al Comisiei Europene, cu o creștere semnificativă față de anul
precedent. Această creștere a fost determinată în mare parte de progresele făcute în
dezvoltarea infrastructurii de telecomunicații și în creșterea utilizării internetului.
În ceea ce privește infrastructura digitală, România are una dintre cele mai bune
rețele de internet din Europa, cu o acoperire de peste 98% a populației cu acces la internet de
mare viteză. În plus, România are un număr mare de dezvoltatori IT talentați și o comunitate
puternică de start-up-uri în sectorul tehnologic.
În sectorul public, România a făcut progrese semnificative în dezvoltarea serviciilor
digitale, precum plata online a taxelor și impozitelor și depunerea electronică a declarațiilor
fiscale. În plus, Guvernul României a lansat mai multe programe și inițiative pentru a sprijini
dezvoltarea de start-up-uri și inovația în sectorul tehnologic.
România a făcut progrese semnificative în dezvoltarea unei economii și societăți
digitale puternice, cu o infrastructură de telecomunicații excelentă, o comunitate puternică de
dezvoltatori IT și o serie de programe și inițiative axate pe dezvoltarea competențelor
digitale și sprijinirea inovației tehnologice.
România digitală reprezintă un concept care se referă la stadiul de dezvoltare al
economiei și societății românești în ceea ce privește utilizarea tehnologiei digitale. În ultimii
ani, România a făcut progrese semnificative în ceea ce privește digitalizarea și transformarea
digitală a economiei și a societății.
Iată câteva exemple de realizări ale României în domeniul digital:
1. Accesul la internet - România are una dintre cele mai rapide conexiuni la internet din
Europa, cu o viteză medie de descărcare de 72,9 Mbps, conform datelor din 2021.
2. Infrastructura digitală - România a dezvoltat o infrastructură digitală puternică, care
include peste 2.500 de zone cu acces gratuit la internet și peste 6.000 de puncte de
acces la rețeaua de internet națională.
8
 3. Digitalizarea serviciilor publice - În ultimii ani, România a implementat o serie de
proiecte pentru a digitaliza serviciile publice, inclusiv implementarea semnăturii
electronice și a serviciilor online pentru majoritatea proceselor administrative.
4. Industria IT - România a devenit un hub important pentru industria IT, cu o forță de
muncă bine pregătită și cu companii din domeniul IT care operează la nivel global.
5. Startup-urile - România a văzut o creștere semnificativă a startup-urilor în ultimii ani,
în special în domeniul tehnologiei digitale, care a atras investiții importante de la
investitori internaționali.
În ciuda acestor progrese, mai sunt provocări care trebuie depășite pentru ca România
să devină o societate și o economie complet digitalizată. Acestea includ dezvoltarea
capacităților digitale ale populației, îmbunătățirea accesului la tehnologie și dezvoltarea unei
infrastructuri digitale mai puternice pentru a sprijini creșterea economiei digitale.
În concluzie, guvernul României acordă o atenție semnificativă educației digitale și a
implementat mai multe politici și programe pentru a îmbunătăți capacitățile digitale ale
elevilor și ale cadrelor didactice, precum și pentru a asigura accesul la tehnologie și la
internet pentru toți. Cu toate acestea, există încă multe provocări în ceea ce privește
implementarea educației digitale, iar eforturile trebuie să continue pentru a asigura o educație
de calitate și modernă pentru toți elevii.
Uniunea Europeană (UE) a dezvoltat o serie de politici și programe pentru a promova
digitalizarea în Europa. Aceste politici sunt proiectate pentru a sprijini transformarea digitală
a economiei europene și a societății în ansamblu. Câteva dintre cele mai importante politici
europene privind digitalizarea include:
1. Strategia Europa 2020 - Această strategie a fost lansată în 2010 și are ca obiectiv
promovarea unei economii inteligente, durabile și incluzive în Europa. În ceea ce
privește digitalizarea, strategia își propune să sprijine inovația în tehnologia digitală
și să îmbunătățească accesul la internet de mare viteză
2. Agenda Digitală pentru Europa - Această agendă a fost lansată în 2010 și include o
serie de măsuri și inițiative pentru a stimula creșterea economică și crearea de locuri
de muncă prin digitalizare. Agenda include obiective precum asigurarea unui acces
mai bun la internet de mare viteză, creșterea utilizării tehnologiei digitale în companii
și în sectorul public și îmbunătățirea competențelor digitale ale cetățenilor
3. Programul Orizont 2020 - Acest program este cel mai mare program de cercetare și
inovare finanțat de UE și are ca obiectiv sprijinirea inovației și cercetării în Europa.
Programul include finanțarea unor proiecte în domeniul tehnologiei digitale, cum ar
fi inteligența artificială, securitatea cibernetică și cloud computing
9
 4. Digital Single Market (Piața Unică Digitală) - Acesta este un plan al UE de a crea o
piață unică digitală în Europa, care ar trebui să asigure o mai mare accesibilitate a
serviciilor digitale și o mai mare securitate a datelor în întreaga Uniune Europeană
În general, politica europeană privind digitalizarea se concentrează pe dezvoltarea
unui cadru de reglementare adecvat pentru inovația și tehnologia digitală, sprijinirea
inovației și a investițiilor în tehnologia digitală și îmbunătățirea accesului la tehnologie
digitală pentru toți cetățenii și companiile europene.

10
 Capitolul 3
Rolul parteneriatului profesori – părinți – elevi în procesul de digitalizare

Profesorii au un rol foarte important în era digitală, având un impact major asupra
modului în care elevii învață și utilizează tehnologia. În acest context, poziția profesorilor în
era digitală este una de mare responsabilitate, fiind necesară o adaptare la noile tehnologii și
la noile metode de predare.
Iată câteva aspecte relevante în privința poziției profesorilor în era digital:
1. Competențele digitale - Profesorii trebuie să aibă competențe digitale solide, inclusiv
cunoștințe despre utilizarea instrumentelor digitale de predare, precum și despre
securitatea și protecția datelor personale ale elevilor
2. Predarea online - În ultimii ani, pandemia de COVID-19 a schimbat fundamental
modul în care profesorii preda, în special prin introducerea predării online. Profesorii
trebuie să aibă abilități solide de predare online pentru a se adapta la noile tehnologii
și pentru a-i ajuta pe elevi să învețe în mod eficient în mediul online
3. Creșterea eficienței învățării - Tehnologia poate fi folosită pentru a spori eficiența
învățării, prin utilizarea instrumentelor de evaluare online, precum și prin dezvoltarea
de materiale educaționale digitale interactive și personalizate
4. Inovarea în metodele de predare - Tehnologia poate oferi oportunități de inovare în
metodele de predare, cum ar fi utilizarea jocurilor educaționale, simulărilor virtuale și
a altor tehnologii interactive pentru a spori interesul și angajamentul elevilor în
procesul de învățare
5. Consiliere și îndrumare - În era digitală, profesorii trebuie să acționeze ca mentori și
ghizi pentru elevii lor, oferindu-le sfaturi și îndrumare în privința utilizării
tehnologiei și a informațiilor disponibile pe internet, precum și în privința dezvoltării
competențelor necesare pentru a fi bine pregătiți pentru viața într-o lume digitală în
continuă schimbare
6. Formare continuă - Întrucât tehnologia evoluează într-un ritm rapid, este important ca
profesorii să participe la formare continuă și să fie la curent cu cele mai recente
tehnologii și metode de predare
7. Utilizarea tehnicilor de predare adecvate - Profesorii trebuie să fie capabili să
integreze tehnologia în metodologiile de predare și să utilizeze tehnicile adecvate
pentru a ajuta elevii să învețe eficient cu ajutorul instrumentelor digitale
11
 8. Colaborare și partajare de bune practici - Profesorii trebuie să fie deschiși la
colaborare și partajarea de bune practici în utilizarea tehnologiei în procesul de
învățare. Acest lucru poate fi realizat prin participarea la conferințe, seminarii și prin
conectarea cu alți profesori prin rețele de socializare sau platforme online specializate
9. Creșterea gradului de implicare a elevilor - Profesorii trebuie să încurajeze elevii să
utilizeze tehnologia și să le ofere posibilități pentru a-și dezvolta competențele
digitale și pentru a-și exprima creativitatea în moduri noi și inovatoare
Poziția profesorilor în era digitală este una complexă și solicitantă, însă poate aduce
beneficii semnificative pentru procesul de învățare al elevilor, prin utilizarea tehnologiei și a
noilor metode de predare.
Pregătirea profesorilor în era digitală este esențială pentru a asigura că aceștia pot
integra tehnologia în procesul de învățare și pot sprijini elevii să devină cetățeni digitali
responsabili și bine pregătiți pentru lumea digitală în continuă evoluție.
Pregătirea profesorilor în era digitală este vitală pentru a asigura că elevii pot
beneficia de cele mai bune tehnologii și metode de predare și pot dezvolta competențele
digitale necesare pentru a fi bine pregătiți pentru lumea digitală în continuă schimbare.
În timp ce digitalizarea poate aduce multe beneficii în educație, există și anumite
probleme și provocări întâmpinate de profesori. Iată câteva dintre cele mai semnificative:
1. Lipsa de pregătire în tehnologie: Mulți profesori nu au fost pregătiți să folosească
tehnologia în procesul de învățare și pot avea dificultăți în a utiliza instrumentele și
resursele digitale disponibile
2. Volumul mare de muncă suplimentară: Digitalizarea poate adăuga un volum
suplimentar de muncă pentru profesori, inclusiv crearea de conținut digital, revizuirea
și actualizarea materialelor și monitorizarea progresului elevilor online
3. Necesitatea de a se adapta la schimbare: Schimbarea către învățarea online sau
utilizarea de tehnologie poate fi o schimbare semnificativă pentru profesori, care pot
avea dificultăți în a se adapta la noile abordări și tehnologii
4. Probleme de conectivitate și tehnologie: Probleme tehnice precum conectivitatea
slabă, erorile software și problemele hardware pot crea obstacole în utilizarea
tehnologiei în procesul de învățare
5. Dificultăți în gestionarea timpului și a clasei: Învățarea digitală poate necesita o
gestionare mai atentă a timpului și a clasei, ceea ce poate fi dificil pentru unii
profesori

12
 Este important ca profesorii să primească suport și formare adecvată pentru a face
față acestor provocări și pentru a beneficia la maximum de potențialul oferit de digitalizare
în educație.
Resursele educaționale deschise (RED) sunt materiale educaționale care sunt
disponibile gratuit, publice și deschise pentru a fi folosite și redistribuite de către profesori,
studenți și orice alte persoane interesate de educație. Acestea includ, printre altele, manuale
școlare, cursuri online, prezentări, articole, videoclipuri și imagini.
Importanța RED este următoarea:
1. Accesibilitate - RED sunt disponibile gratuit, fără restricții de acces sau costuri de
licențiere, ceea ce face ca acestea să fie accesibile pentru toată lumea. Acest lucru
reduce inegalitatea educațională și permite persoanelor din țări sau regiuni mai puțin
dezvoltate să aibă acces la educație de calitate
2. Personalizare - RED pot fi adaptate la nevoile și preferințele individuale ale
studenților și profesorilor, oferindu-le acestora posibilitatea de a-și crea propriile
cursuri și materiale educaționale
3. Îmbunătățirea calității - RED permit profesorilor să acceseze și să utilizeze materiale
educaționale de calitate superioară, care pot fi actualizate și îmbunătățite constant.
Acest lucru poate duce la îmbunătățirea calității învățământului și la creșterea
performanțelor elevilor
4. Flexibilitate - RED oferă o mare flexibilitate în procesul de învățare, deoarece acestea
pot fi accesate și utilizate oricând, de oriunde și într-o varietate de moduri
5. Colaborare - RED facilitează colaborarea și partajarea între profesori și elevi din
întreaga lume, permițându-le acestora să colaboreze și să lucreze împreună la
dezvoltarea de materiale educaționale noi și îmbunătățite
În concluzie, RED reprezintă o resursă valoroasă în educație, datorită accesibilității,
flexibilității și posibilității de personalizare. Acestea pot îmbunătăți calitatea învățământului
și pot oferi oportunități noi și inovatoare pentru studenți și profesori.
Elevii din era digitală au acces la o gamă largă de tehnologii și resurse digitale care îi
ajută să învețe și să comunice cu alți elevi din întreaga lume. Aceștia pot utiliza dispozitive
mobile, laptopuri, tablete și alte tehnologii pentru a accesa resurse educaționale, pentru a
comunica cu profesorii și colegii, pentru a participa la cursuri online sau pentru a realiza
proiecte.
Iată câteva dintre aspectele importante legate de elevii din era digital:

13
 1. Acces la resurse educaționale: Prin intermediul internetului și al tehnologiilor
digitale, elevii pot accesa o gamă largă de resurse educaționale, inclusiv programe de
învățare online, videoclipuri educaționale și manuale online
2. Comunicare și colaborare: Elevii din era digitală pot comunica și colabora cu alți
elevi din întreaga lume, prin intermediul rețelelor sociale, platformelor de colaborare
online sau a aplicațiilor de mesagerie. Această interacțiune poate spori capacitatea
elevilor de a învăța, de a împărtăși cunoștințele și de a-și dezvolta abilitățile sociale
3. Personalizare și adaptabilitate: Elevii din era digitală pot personaliza procesul de
învățare, prin accesul la resurse educaționale adaptate nevoilor lor individuale și prin
utilizarea tehnologiilor care îi ajută să învețe mai eficient. Elevii pot folosi, de
exemplu, aplicații și platforme de învățare adaptivă, care ajustează nivelul de
dificultate al conținutului în funcție de performanțele elevului
4. Noi modalități de evaluare: Tehnologia digitală poate oferi noi modalități de
evaluare, prin intermediul jocurilor educaționale, a platformelor de învățare
gamificate sau a aplicațiilor de evaluare adaptive
Cu toate acestea, elevii din era digitală pot întâmpina și anumite provocări, cum ar fi
dependența de tehnologie, obiceiurile sedentare sau expunerea la conținut inadecvat. Prin
urmare, este important ca profesorii și părinții să îi învețe pe elevi să folosească tehnologia
într-un mod responsabil și să le ofere informații despre riscuri și securitate online.
Elevii din era digitală au anumite responsabilități legate de utilizarea tehnologiei și a
resurselor digitale.
Iată câteva dintre responsabilitățile elevilor în era digitală:
1. Respectarea drepturilor de autor: Elevii trebuie să înțeleagă că utilizarea conținutului
digital fără permisiunea proprietarului poate fi ilegală și poate duce la consecințe
negative. Aceștia trebuie să respecte drepturile de autor și să învețe să citeze sursele
și să utilizeze resursele educaționale deschise
2. Securitatea online: Elevii trebuie să învețe să protejeze informațiile personale și să
folosească parole puternice pentru a preveni accesul neautorizat la conturile lor.
Aceștia trebuie să fie conștienți de pericolele online, cum ar fi fraudele, spam-ul și
phishing-ul, și să învețe să recunoască astfel de amenințări
3. Etica online: Elevii trebuie să învețe să comunice online într-un mod respectuos și să
evite comportamentul intimidator sau hărțuitor. Aceștia trebuie să respecte
standardele de etică online și să învețe să utilizeze corect platformele de socializare și
comunicare online

14
 4. Responsabilitatea personală: Elevii trebuie să învețe să folosească tehnologia într-un
mod responsabil și să înțeleagă că acțiunile lor pot avea consecințe. Aceștia trebuie să
învețe să-și gestioneze timpul și să-și organizeze activitățile online într-un mod
eficient și sănătos
Prin învățarea acestor responsabilități, elevii pot deveni utilizatori responsabili și eficienți
ai tehnologiei și ai resurselor digitale.
Cu toate avantajele oferite de tehnologie și resursele digitale, există și anumite piedici și
provocări întâmpinate în era digitală. Iată câteva dintre cele mai importante:
1. Acces limitat la tehnologie și internet: Nu toți elevii au acces la tehnologie sau
internet acasă, ceea ce poate crea inegalități în educație și poate afecta capacitatea
acestora de a participa la activitățile de învățare online.
2. Disfuncționalități ale tehnologiei: Tehnologia nu este perfectă și poate fi afectată de
probleme de conectivitate, întârzieri, erori și alte probleme tehnice, ceea ce poate
duce la întârzieri sau chiar la pierderea progresului învățării.
3. Dependența de tehnologie: Prea mult timp petrecut în fața ecranelor poate duce la o
dependență de tehnologie, afectând starea de sănătate și concentrarea elevilor.
4. Excesul de informații: Accesul nelimitat la informații poate fi o piedică în era
digitală, deoarece elevii pot fi copleșiți de cantitatea mare de informații disponibile și
pot avea dificultăți în a selecta și utiliza informațiile relevante.
5. Probleme de securitate online: Utilizarea tehnologiei și a internetului poate duce la
probleme de securitate online, cum ar fi fraudele, spam-ul, phishing-ul sau furtul de
identitate, ceea ce poate duce la consecințe negative pentru elevi și familiile lor.
Este important ca educația digitală să ia în considerare aceste probleme și să le abordeze
în mod adecvat pentru a maximiza beneficiile oferite de tehnologie și pentru a minimiza
riscurile și problemele asociate.
Digitalizarea aduce cu sine o serie de provocări, dintre care cele mai importante sunt:
1. Accesibilitatea: Digitalizarea poate fi costisitoare și poate fi dificil de accesat pentru
unele persoane, în special în zonele rurale sau cu resurse limitate.
2. Schimbarea locurilor de muncă și a competențelor: Digitalizarea poate duce la o
schimbare semnificativă a locurilor de muncă și a competențelor necesare. Persoanele
care nu sunt pregătite pentru aceste schimbări pot fi afectate negativ.
3. Securitatea cibernetică: Cu cât tot mai multe informații și procese sunt stocate și
accesate digital, cu atât devine mai importantă securitatea cibernetică. Aceasta
implică riscuri de hacking, phishing și alte amenințări cibernetice.

15
 4. Dezinformarea: Digitalizarea poate duce la o propagare rapidă a dezinformării și a
știrilor false, care pot avea un impact negativ asupra societății și a democrației.
5. Dependenta de tehnologie: O alta provocare a digitalizarii este dependenta de
tehnologie. Oamenii pot deveni atât de dependenți de tehnologie încât să nu mai
poată funcționa eficient fără ea, iar acest lucru poate avea un impact negativ asupra
sănătății lor mentale și fizice.
6. Dezvoltarea tehnologică și impactul asupra mediului: Digitalizarea are nevoie de o
dezvoltare tehnologică constantă, care poate avea un impact semnificativ asupra
mediului. Aceasta poate include deșeuri electronice, consum de energie și alte
impacturi negative asupra mediului.
Pentru a gestiona aceste provocări, este important ca guvernele, organizațiile și
indivizii să lucreze împreună pentru a aborda problemele și pentru a maximiza beneficiile
digitalizării.
Părinții joacă un rol esențial în procesul de digitalizare, în special în ceea ce privește
copiii lor. Este important ca părinții să fie implicați în educația digitală a copiilor lor și să-i
învețe cum să navigheze în mediul online într-un mod responsabil și sigur.
Iată câteva dintre rolurile importante pe care le pot avea părinții în procesul de
digitalizare:
1. Educație și monitorizare: Părinții ar trebui să-i învețe pe copii cum să utilizeze
tehnologia și internetul într-un mod responsabil și sigur. Acest lucru poate include să-
i învețe să-și protejeze datele personale, să evite expunerea la conținut inadecvat și
să-și dezvolte abilitățile de analiză critică.
2. Setarea limitelor și supravegherea: Părinții ar trebui să stabilească limite clare privind
timpul pe care copiii lor îl petrec pe dispozitivele digitale și să monitorizeze
activitatea lor online. Acest lucru poate ajuta la prevenirea dependenței de tehnologie
și la protejarea copiilor de expunerea la conținut inadecvat sau periculos.
3. Comunicarea și încurajarea: Părinții ar trebui să comunice cu copiii lor în legătură cu
experiențele lor online și să-i încurajeze să împărtășească orice preocupări sau
probleme. Acest lucru poate ajuta la dezvoltarea unei înțelegeri deschise și
constructive a mediului digital.
4. Implicarea în comunitate: Părinții ar trebui să fie activi în comunitatea lor și să se
implice în dezbaterea și luarea deciziilor privind politici sau reglementări privind
mediul digital. Acest lucru poate ajuta la protejarea intereselor copiilor lor și la
promovarea unui mediu online sigur și sănătos.

16
 Părinții au un rol esențial în educarea și protejarea copiilor lor în era digitală. Prin
educație, monitorizare, comunicare și implicare, aceștia pot ajuta la promovarea unei utilizări
responsabile și sigure a tehnologiei și internetului.

17
 Capitolul 4

PROIECT EDUCATIV Educația digitală în România.

STUDIU DE CAZ – Implementarea platformei ADSERVIO la Școala
Gimnazială Nr.1 Curățele

4.1. Motivația cercetării

Procesul de digitalizare poate constitui o soluție la noile provocări ale învățământului
românesc. Cadrele didactice, părinții și elevii au nevoie de soluții care să fie accesibile, ușor
de folosit și de administrat și care să ofere un conținut educațional vast. Așadar, profesorii,
administrația și părinții au înțeles rapid valoarea adăugată a soluției complete Telekom-
Adservio care face mai accesibilă pregătirea, gestionarea și folosirea mijloacelor
educaționale moderne pentru școli. Parteneriatul Telekom- Adservio pentru digitalizarea
mediului educațional a fost gândit ca o soluție ce poate ajuta școlile să depășească aceste
inconveniente, oferind în același timp și o gamă largă de instrumente necesare procesului
educațional digital.
Avantaje oferite: catalog electronic, existența unei biblioteci educaționale deschise
elevilor și profesorilor, ușurință în implementare și administrare, flexibilitate,
comunicare/colaborare conducere/profesori/părinți/elevi în timp real

4.2. Scopul cercetării

Implementarea la nivelul școlii a platformei Adservio.

4.3. Obiectivele cercetării

1. Centrarea activitatii profesorilor pe actul educațional, nu pe aspecte administrative;
2. Vizibilitate crescută asupra activității școlare a copilului, pentru părinți;

4.4. Ipotezele cercetării

Ce și cum vom face pentru a implementa la nivel de școală învățământul online.

4.5. Participanţi
Eşantionul de participanţi este constituit din elevii, cadrele didactice și părinții de la
Școala Gimnazială Nr.1 Curățele, județul Bihor precum și reprezentanți ai autorităților locale
din comuna Curățele, județul Bihor, implicați în proiect.

18
 4.6. Lοcul și рeriοada cercetării

Curățele, septembrie-octombrie

4.7. Metoda de cercetare

Metoda de cercetare aleasă a fost un studiu de caz - Școala Gimnazială Nr.1 Curățele,
județul Bihor, pe baza unui chestionar aplicat la nivelul comunității școlare.

4.8. Descrierea cercetării – Proiectul „Implementarea platformei Adservio”

La nivelul comunității(comunitate, părinți, profesori, elevi) s-a aplicat un chestionar

(ANEXE) pentru a determina necesitatea implementării unei platforme online, care să
satisfacă cerințele impuse și care să fie ușor de utilizat și administrat. După aplicarea testului
și prelucrarea informațiilor, au fost întocmite statistici și rapoarte care au determinat alegerea
platformei ADSERVIO.
Spre satisfacția noastră au răspuns la chestionar 132 de persoane, de unde se poate
constata faptul că informațiile postate pe grupurile de părinți, respectiv elevi sunt accesate de
un număr mare de persoane (pentru că doar membrii grupului au avut acces la chestionar) și
că membrii (în mare parte pentru timpul scurt) au dorit să răspundă întrebărilor legate de
achiziționarea unei platforme educaționale.
1. Analizând răspunsurile la prima întrebare, aflăm că 67% din repondenți au auzit
de educație digitală iar 33% nu știu.

Nu
33%

Da
67%
Educație digitală
Fig. 1. Grafic privind răspunsurile la întrebarea 1.

2. În ceea ce privește răspunsurile la întrebarea 2, situatia stă astfel:

19
 Utilizare internet

Foarte rar
22% Rar
32%
Niciodată
Des
28% Foarte des
18%

Fig. 2. Grafic privind răspunsurile la întrebarea 2.

3. Referitor la utilizarea calculatorului în procesul de predare-învățare, 98 au

considerat benefic acest lucru, 31 nu au considerat benefic iar 3 nu au răspuns.

Utilizare calculator

Fara
100 raspuns
80
60 Nu
40
20 Da
0
1

Da Nu Fara raspuns

Fig. 3. Grafic privind răspunsurile la întrebarea 3.

4. La întrebarea referitoare la utilizarea internetului în cadrul orelor de la școală, toți

repondenții au răpuns afirmativ. Acesta este utilizat în mod frecvent la orele de
informatică și TIC, biologie, istorie, geografie utilizând tabla interactivă și mai rar
la celelate discipline.
5. Răspunsul la întrebarea 5 a fost 100% afirmativ. Este drept că ne-a ajutat foarte
mult mass-media care mediatiza realizările și avantajele utilizării platformelor
educaționale în școli.
6. 81 de persoane care au răspuns la chestionar au bifat 6 caracteristici, 40 au bifat 4
caracteristici, iar 11 nu au răspuns.
7. La această întrebare majoritatea repondenților au ales primăria și profesorii în
alegerea platformei educaționale la nivel de școală.

20
 8. Chiar dacă, inițial li s-au prezentat platformele, observăm că avem repondenți
care consideră că Telekom, Electrica și Vodafone sunt platforme educaționale,
ceea ce demonstrează că nu au înțeles exact ce înseamnă acestea.

Fig. 4. Grafic privind răspunsurile la întrebarea 8.

9. La întrebarea 9, 21 repondenți au ales Edus, 101 au ales Adservio și 10 au ales

Digitaliada.

Alegere platforma

Ed
us
Digitaliada 16 Edus
8% % Adservio
Digitaliada

Adservio
77%

Fig. 5. Grafic privind răspunsurile la întrebarea 9.

10. 90% din repondenți consideră o evoluție a învățământului românesc,

implementarea platformelor educaționale în școli, 7% sunt sceptici iar 3% nu au
răspuns.
4.9 Concluziile cercetării
Platformele educaționale web-based care au și componentă de catalog electronic pot
reprezenta o soluție foarte utilă și ușor de implementat și utilizat la nivel de școală; o astfel
de platformă poate oferi acces ușor și rapid la date centralizate cu privire la situația școlară a
elevului.
Drept urmare, la nivelul școlii s-a luat hotărârea de a implementa platforma
ADSERVIO.

21
 CONCLUZII

Digitalizarea educației este o necesitate a zilelor noastre pentru a asigura un

învățământ de succes. Chiar și în afara contextului pandemiei, educația digitală a devenit, pe
an ce trece, o nevoie tot mai mare atât pentru profesori cât și pentru elevi. Pandemia a
acutizat însă această nevoie și a adus-o până la un nivel vital pentru orice societate și pentru
orice sisteme educaționale din lume.
În ultimii ani a avut loc o schimbare majoră privind modul în care școlile noastre
abordează tehnologia. Transformarea procesului educațional și evoluția către școala digitală
necesită asigurarea accesului la instrumente digitale de studiu pentru elevi și personalul
didactic, într-un mediu care să permită colaborarea și comunicarea eficientă între toate
părțile implicate.
Educația digitală presupune, pe deoparte, un set de cunoștințe pe care un individ
trebuie să le aibă cu privire la utilizarea unui sistem digital, adică să fie capabil să folosească
funcționalitățile minime ale acestuia. Pe de altă parte, educație digitală se referă deseori și la
niște metode digitale care să înlocuiască metodele clasice pe care învățământul le-a folosit
dintotdeauna.
În clasa viitorului, profesorii și elevii folosesc intuitiv și în detaliu toate funcțiile și
resursele echipamentelor și tehnologiei de top, pentru procese de predare-învățare-evaluare
atractive și eficiente. Apariția unor dispozitive și servicii mobile mai ușor de folosit și mai
accesibile, alături de dorința de a adapta educația la generația de copii ‘’digitali’, cu așteptări
complet noi în ceea ce privește procesul de învățământ, a dus la schimbarea semnificativă a
felului în care se înțelege și se practică actul de învățare, la școala. În loc să folosească
tehnologia doar ca pe un instrument adițional la mijloacele tradiționale de predare și
învățare, multe școli folosesc tehnologia pentru a influența în mod pozitiv actul educațional.
Mai mult, în loc să o folosească înainte sau după ore, multe cadre didactice folosesc
tehnologia în timpul orelor pentru a stimula interacțiunea cu și dintre elevi și a obține
rezultate mai bune. Lecțiile interactive îi determină pe educați să își dorească să participe
activ la ore. Pentru a ține pasul cu o astfel de generație de copii și adolescenți, cadrele
didactice trebuie să fie deschise la schimbare. Elevii care folosesc tehnologia digitală pentru
a învăța devin mai implicați în acest proces și sunt mai interesați să-și dezvolte baza de
cunoștințe, poate fără să-și dea dau seama, pentru că învață într-un mod activ, angajat și
implicat. Deoarece învățarea digitală este mult mai interactivă, mai ușor de reținut și asimilat
decât manualele voluminoase, putem spune cu certitudine că digitalizarea reprezintă un
22
context mai bun, care oferă o perspectivă mai largă și activități mult mai atractive decât
metodele tradiționale de învățământ. Acest lucru îi ajută pe elevi să se conecteze mai bine cu
materialele de studiu. Instrumentele și tehnologia digitală oferă bucurie copiilor, precum și
numeroase beneficii în ceea ce privește dezvoltarea cognitivă a copilului. Astfel, orele de la
clasă sunt mai eficiente, punându-se accent pe dezvoltarea materiei prin discuții și angajarea
în activități care au la bază comunicarea și cooperarea între elevi. Ajutând copiii să
gândească în afara cadrului tradițional și rigid de învățare, prin instrumente și metode
digitale, le este stimulată creativitatea și le oferă sentimentul de încredere în propriile
capacități.
Învățarea digitală nu numai că permite elevilor să acceseze tot mai multe informații,
dar pot și să se asigure că informațiile sunt adaptate nevoilor lor specifice. Posibilitatea de a
ajuta fiecare elev să învețe în cea mai eficientă manieră, este cel mai important beneficiu al
învățării digitale.
Instrumentele și tehnologia digitală oferă profesorilor șansa de a împărtăși rapid
informații cu alți profesori, în timp real. Prin îmbrățișarea dispozitivelor digitale și a învățării
conectate, sălile de clasă din întreaga lume își sporesc abilitățile de învățare, experiența
educațională și comunicare.
Educația digitală prezintă o serie de avantaje pentru care se recomandă realizarea ei
în școli. Ca avantaje putem aminti:
 Stimularea capacităţii de învăţare inovatoare, adaptabilă la condiţii de schimbare
socială rapidă;
 Creşterea randamentului însuşirii coerente a cunoştinţelor prin aprecierea imediată a
răspunsurilor elevilor;
 Întarirea motivaţiei elevilor în procesul de învăţare;
 Conştientizarea faptului că noţiunile învăţate îşi vor găsi ulterior utilitatea;
 Facilităţi de prelucrare rapidă a datelor, de efectuare a calculelor, de afişare a
rezultatelor, de realizare de grafice, de tabele;
 Introducerea unui stil cognitiv, eficient, a unui stil de muncă independentă;
 Asigurarea unui feed-back permanent, profesorul având posibilitatea de a reproiecta
activitatea în funcţie de secvenţa anterioara;
 Stimularea gândirii logice şi a imaginaţiei;
 Metode pedagogice diverse;

În concluzie, nu putem neglija faptul că această generație de copii și adolescenți se

identifică cu dispozitivele electronice în era Internetului. Pentru copiii mai mici, este un joc

23
atractiv, iar pentru cei mari, interesați și motivați, reprezintă sursa de informare, modul sigur
de a rezolva orice problemă, de a învăța și de a fi evaluat. Dacă putem determina modul în
care să ”trezim” interesul elevului pentru studiu, atunci, resursele web apar pline de
beneficii, avantaje în fața învățământului tradițional.

24
 BIBLIOGRAFIE

1. Bourdieu, P., Passeron, J.C., 1997 Învățământ și reproducție socială în F. Mahler

(coord.), ”Sociologia eduației și învățământului”, E.D.P., București, pp. 187-205.
2. Cazacu, A., Sociologia educației, Editura Hyperion, București, 1992.
3. Ceobanu, C., Cucos, C., Istrate, O., Panisoara, I.O. (2020). Educația digitală. Iași:
Editura Polirom
4. Chirică, S., 1996, Psihologie organizațională. Modele de diagnoză și intervenție,
Casa de Editură și Consultanță Studiul Organizării, Cluj.
5. Coman, M., (1999). Introducere în sistemul mass-media. București: Editura
Polirom.
6. Cosma, T., 1989, Școala și educațiile paralele, Univ. ”Al. I. Cuza”, Iași
7. Crețu, C., 1997, Psihopedagogia succesului, Ediura Polirom, Iași.

25
ANEXE

26
 Anexa nr.1
Studiu de caz
Implementarea platformei ADSERVIO la nivelul Școlii Gimnaziale Nr.1 Curățele

Vă rog să răspundeți sincer la următoarele întrebări.

Sunteți:
.......... primar ........ reprezentatnt CL ......... părinte ........ elev ......... profesor
1. Ați auzit de educație digitală? Da ......... Nu ..............
2. În activitățile zilnice, folosiți internetul?
Foarte rar .......... Rar .......... Niciodată.......... Des......... Foarte des......
3. Considerați că utilizarea calculatorului în procesul de predare-învățare este benefică?
Da .............. Nu .................
4. La școală se utilizează în timpul orelor internetul? Da............ Nu ..............
5. Considerați oportună implementarea unei platforme educaționale la nivelul școlii
noastre? Da.................... Nu.....................
6. Cum ar trebui să fie această platformă?
Bifați caracteristicile pe care le considerați oportune.
.............. flexibilitate .................. comunicare .......... administrare
.............. eficiență ...................bibliotecă .......... atractivă
............. catalog electronic ...................comerț .......... utilă
7. Cine considerați că ar trebui să se implice în stabilirea platformei?
................ primăria ........... părinții ................ ministerul educației
................ profesorii ........... elevii ................ inspectoratul școlar
8. Dintre cele enumerate mai jos, care sunt platforme educaționale?
........... Adservio ........... Telekom ........... Digitaliada ........ Electrica
........... Edus ........... Livresq ........... MyKoolio ........ Vodafone
9. În urma studierii materialelor prezentate de către director, respectiv învățători/diriginți,
materiale care prezentau platforme educationale românești, avantaje și dezavantaje,
care considerați că ar fi cea mai apropiată cerințelor noastre?
.............. Edus .......... Adservio ............ Digitaliada
10. Considerați o evoluție în învățământul românesc, faptul că la nivelul școlilor se
implementează o platformă educațională pentru educație online?
..............Da ................ Nu

27
 DECLARAŢIE DE AUTENTICITATE A LUCRĂRII DE
FINALIZARE A STUDIILOR

Titlul lucrării: PROIECTUL EDUCATIV ȘI INFLUENȚA LUI ASUPRA

POLITICILOR EDUCAȚIONALE ȘI SOCIALE ALE ȘCOLII
DIN PERSPECTIVA E-LEARNING. STUDIU DE CAZ -
COLEGIUL NAȚIONAL ”SAMUIL VULCAN” DIN BEIUȘ

Autorul lucrării: _________________

Lucrarea de finalizare a studiilor este elaborată în vederea susţinerii

examenului de finalizare a studiilor organizat de către DPPD din cadrul
Universităţii din Oradea, sesiunea aprilie 2023, a anului universitar 2022-
2023.

Prin prezenta, subsemnatul __________________, CNP: ____________

declar pe proprie răspundere că această lucrare a fost scrisă de către mine,
fără nici un ajutor neautorizat şi că nici o parte a lucrării nu conţine aplicaţii
sau studii de caz publicate de alţi autori.

Declar, de asemenea, că în lucrare nu există idei, tabele, grafice, hărţi

sau alte surse folosite fără respectarea legii române şi a convenţiilor
internaţionale privind drepturile de autor.

Data predării lucrării,

_________________
Semnătura
___________________

28