Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAȚIONAL
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
Chișinău, 2018
1
Aprobat la Consiliul Naţional pentru Curriculum (Ordinul Ministerului Educației,
Culturii și Cercetării nr. 1124 din 20 iulie 2018)
COORDONATORI NAȚIONALI:
EXPERȚI-COORDONATORI NAȚIONALI:
• Ludmila Ursu, dr., prof. univ., UPS „Ion Creangă” din Chișinău
• Vladimir Guțu, dr. hab., prof. univ., USM
• Anatol Gremalschi, dr. hab., prof. univ., IPP
• MATEMATICĂ:
Lilia Cîrlan (coordonator), lector univ., UPS „Ion Creangă” din Chișinău
Stela Baltag, grad did. superior, IPLT „Ion Creangă”, mun. Chișinău
Tamara Cerbușcă, grad did. superior, LT „Orizont”, mun. Chișinău
Lucia Cotorobai, grad did. unu, IPG „Cobusca Nouă”, r. Anenii Noi
2
• ȘTIINȚE:
Stela Gînju (coordonator), dr., conf. univ., UPS „Ion Creangă” din Chișinău
Angela Teleman, dr., conf. univ., UPS „Ion Creangă” din Chișinău
Zinaida Galben-Panciuc, grad did. superior, IPLT „Gheorghe Asachi”,
mun. Chișinău
• EDUCAȚIA MORAL-SPIRITUALĂ:
Angela Cara (coordonator), dr., conf. univ., IȘE
Natalia Popa, lector univ., UPS „Ion Creangă” din Chișinău
Ana Vartic, grad did. unu, DGETS Chișinău
• EDUCAȚIA MUZICALĂ:
Marina Morari (coordonator), dr., conf. univ., USARB
Paulina Zavatin, grad did. superior, IPLT „George Goșbuc”, mun. Bălți
Nina Toma, grad did. unu, IPLT „Principesa Natalia Dadiani”, mun. Chișinău
• EDUCAȚIA PLASTICĂ:
Ala Vitcovschi (coordonator), dr., conf. univ., UPS „Ion Creangă” din Chișinău
Zinaida Ursu, grad did. superior, IPLT „Ginta Latină”, mun. Chișinău
Aurelia Chicu, grad did. unu, IPLT „Dante Alighieri”, mun. Chișinău
• EDUCAȚIA FIZICĂ:
Nicolae Bragarenco (coordonator), dr., grad did. superior, USEFS
Grigore Crăciun, dr., grad did. superior, IPLT „Vasile Vasilache”, mun. Chișinău
Alexandra Prodan, grad did. superior, IPLT „Gheorghe Asachi”, mun. Chișinău
• EDUCAȚIA TEHNOLOGICĂ:
Ala Vitcovschi (coordonator), dr., conf. univ., UPS „Ion Creangă” din Chișinău
Angela Eșanu, grad did. superior, IPLT „Gheorghe Asachi”, mun. Chișinău
Lilia Prisăcaru, grad did. superior, IPLT „Ion și Doina Aldea-Teodorovici”, mun.
Chișinău
Elena Dubinin, grad did. superior, IPLT „Ion Creangă”, mun. Chișinău
Daniela Holban, grad did. unu, IPLT „Gaudeamus”, mun. Chișinău
3
• EDUCAȚIA DIGITALĂ:
Sergiu Corlat (coordonator), grad did. superior, LT „Orizont”, mun. Chișinău
Dorina Cheptănaru, grad did. unu, DRÎTS or. Rîșcani
Gheorghe Chistruga, grad did. superior, IPLT „Mihai Eminescu”, or. Drochia
Elena Erizanu-Pînzari, grad did. unu, IPLT „Alexandru Ioan Cuza”,
mun. Chișinău
Arcadie Malearovici, grad did. superior, LT ORT „B. Z. Herzli”, mun. Chișinău
• ROBOTICA:
Irina Ciobanu (coordonator), grad did. superior, CTIC, mun. Chișinău
Sergiu Burlacu, grad did. superior, IPLT „Alexandru Ioan Cuza”, mun. Chișinău
Viorica Juc, grad did. superior, IPLT „Ion Creangă”, mun. Chișinău
Lilia Mihalache, dr., grad did. superior, IPLT „Ion Creangă”, mun. Chișinău
Grigore Vasilache, grad did. superior, IPLT „Mircea Eliade”, mun. Chișinău
• DEZVOLTAREA PERSONALĂ:
Otilia Dandara (coordonator), dr. hab., prof. univ., USM
Valentina Olaru, dr., grad did. superior, IPLT „Lucian Blaga”, mun. Chișinău
Tatiana Mistreanu, dr., grad did. superior, IPLT „Ștefan Vodă”,
or. Vadul-lui-Vodă
Pavel Cerbușcă, dr., grad did. superior, LTR „Aristotel”, mun. Chișinău
Lia Sclifos, dr., CEAAA, Chișinău
Svetlana Nastas, dr., IȘE
Tatiana Turchină, lector univ., USM
Daniela Vacarciuc, grad did. superior, IPLT „Vasile Alecsandri”, mun. Chișinău
Eugenia Buruian, grad did. unu, DÎ Hâncești
Svetlana Gorea, grad did. unu, DGETS Chișinău
Silvia Cricovan, grad did. unu, IPLT „Alexandru Ioan Cuza”, mun. Chișinău
• ACTIVITĂȚI TRANSDISCIPLINARE:
Tatiana Dubineanschi (coordonator), dr., conf. univ., UPS „Ion Creangă”
din Chișinău
Daniela State, grad did. superior, LT „Columna”, mun. Chişinău
4
CUPRINS
PRELIMINARII 6
5
PRELIMINARII
Curriculumul pentru învățământul primar este parte componentă a Curriculu-
mului Național și reprezintă un document reglator şi un act normativ prevăzut pen-
tru a fi implementat în procesul educațional în clasele primare.
Scopul Curriculumului pentru învățământul primar constă în concretizarea și va-
lorificarea politicilor educaționale la nivelul învățământului primar.
Prezentul curriculum este a patra generație de acest tip de documente și a doua
generație de curricula centrate pe competențe. Necesitatea schimbărilor a fost de-
terminată de realități diverse, precum:
funcționarea curriculumului anterior [6] mai mult de un ciclu curricular: 2010-
2018;
promovarea unor noi politici educaționale și curriculare cu referire la dezvol-
tarea sistemului de învățământ: elaborarea și implementarea standardelor
educaționale, reconceptualizarea evaluării rezultatelor şcolare în cadrul învă-
ţământului primar, conceptualizarea unui sistem al managementului curricu-
lumului etc.;
aspectele vulnerabile, identificate în procesul monitorizării curriculumului.
6
structuri unice a unităților de învățare pe clase, eșalonându-le la majoritatea
disciplinelor pe parcursul temporal al anului școlar, fapt ce va facilita activita-
tea de proiectare didactică eșalonată.
Revizuirea sistemelor de unități de competențe (sub-competențe) în contextul
dinamic al formării competențelor specifice pe unități de învățare, pe clase.
Eșalonarea sistemelor de finalități preconizate pentru sfârșitul fiecăreia dintre
clasele I-IV, care conduc progresiv elevii spre dobândirea competențelor spe-
cifice disciplinei la finele nivelului primar de învățământ.
Corelarea abordărilor intra- și interdisciplinare la nivelul conținuturilor pe
discipline, pe clase și unități de învățare: sincronizări (Limba străină și Limba
română; Științe și Matematică), reconfigurări, optimizări, descongestionări ju-
dicioase. Evidențierea în cadrul unităților de conținut a termenilor specifici
disciplinei care trebuie să intre în vocabularul activ al elevului.
Asigurarea continuității în implementarea evaluării criteriale prin descriptori
(ECD) în învățământul primar prin listarea produselor școlare evaluabile în fie-
care unitate de învățare.
Asigurarea numărului de ore necesar pentru un parcurs eficient de predare-
învățare-evaluare: dobândirea, înțelegerea, aplicarea, analiza-sinteza
achizițiilor; realizarea strategiilor de evaluare în contextul ECD.
Intensificarea centrării curriculumului pe elev prin diversificarea ofertelor de
discipline: propunerea ariei curriculare „Consiliere și dezvoltare personală” cu
disciplina de studiu „Dezvoltarea personală”.
Corelarea curriculumului cu procesele de globalizare, internaţionalizare, eu-
ropenizare, tehnologizare etc.:
- propunerea modulelor „Educația digitală” și „Robotica” la disciplina
„Educația tehnologică”, de rând cu recomandarea la toate disciplinele a
unor activități de învățare și produse școlare care valorifică TIC – în cheia
implementării Strategiei „Moldova Digitală 2020” [20];
- racordarea competențelor specifice disciplinelor din aria curriculară „Limbă
și comunicare” la Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi [1];
- racordarea disciplinei „Științe” la concepțiile OECD/PISA.
Promovarea strategiilor didactice (inter)active, a învățării experiențiale, a ele-
mentelor de învățare prin sarcini, prin proiecte, studii de caz, în combinare
judicioasă cu strategii consacrate pentru vârsta școlară mică: ludice, conversa-
tive, exersative etc.
Promovarea abordărilor curriculare transdisciplinare: activități transdiscipli-
nare încadrate într-o zi (7 zile pe an) și încadrate într-o lecție.
7
Aceste componente ale curriculumului se regăsesc în compartimentele prezen-
tului document:
În Cadrul conceptual al curriculumului pentru învățământul primar se descriu
la nivel general componentele teleologică, conținutală și procesuală.
Curricula disciplinelor (programa școlară) prezintă aceleași componente la ni-
velul concret al fiecărei discipline obligatorii incluse în Planul-cadru pentru
învățământul primar.
Prin Repere privind strategiile didactice pedagogii sunt orientați să aplice
curricula disciplinelor la nivelul proiectării și realizării demersului didactic în
conformitate cu specificul disciplinei și particularitățile de vârstă ale elevilor.
Prin Repere privind evaluarea cadrele didactice sunt orientate să aplice curri-
cula disciplinelor la proiectarea și realizarea procesului de evaluare, în contex-
tul noii paradigme a evaluării criteriale prin descriptori.
În Activități transdisciplinare se stabilesc oportunități de abordare transdisci-
plinară a curriculumului în activitatea didactică la clasă.
8
Managerii în educație vor utiliza acest document pentru monitorizarea calităţii
procesului educaţional.
Drept condiții pentru implementarea eficientă a curriculumului dezvoltat,
evidențiem:
promovarea unui management eficient al implementării curriculumului în
învățământul primar;
asigurarea unui climat psihologic și relațional favorabil;
fortificarea mediului de învățare adecvat;
crearea unui cadru motivațional pentru cadre didactice și elevi;
acceptarea conștientă de către subiecții procesului educațional a schimbărilor
din cadrul curricular;
parteneriatul eficient cu părinții în cheia „Strategiei intersectoriale de dezvol-
tare a abilităţilor şi competenţelor parentale pentru anii 2016-2022” [19];
parteneriatul eficient cu reprezentanții comunității.
Elevii pot să se activizeze în procesul propriei formări, familiarizându-se cu
finalitățile proiectate pentru sfârșitul anului școlar.
Părinţii se pot orienta în baza curriculumului pentru a urmări şi a-şi ajuta copiii în
procesul învăţării.
9
I. CADRUL CONCEPTUAL AL CURRICULUMULUI
PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
10
Abilități
Atitutdini
și valori
11
Competențele-cheie/transversale traversează diferitele sfere ale vieții sociale,
precum și, în mod firesc, frontierele disciplinare. Astfel, competențele transversale
pot fi, în același timp, și transdisciplinare – vizate pe o scară mai largă de disciplinele
de studiu.
Competențele transdisciplinare concretizează competențele transversale în ca-
drul unor domenii de cunoaștere/arii curriculare; integrează diferite acțiuni comu-
ne/asociate diferitor discipline, de regulă, dintr-o arie curriculară; se „conturează” în
„jurul” unor subiecte comune pentru diferite discipline școlare.
Competențele-cheie/transversale/transdisciplinare se formează și se dezvol-
tă progresiv și gradual pe niveluri și cicluri de învățământ. În funcție de misiunea
și oportunitățile învățământului primar, se
„Profilul de formare al absolven-
evidențiază două etape specifice: etapa achi-
tului reprezintă o componen-
ziţiilor fundamentale – clasele I, a II-a; etapa
tă reglatoare a Curriculumului
dezvoltării – clasele a III-a, a IV-a.
Național. Capacitățile, atitudinile
Competențele transdisciplinare pentru și valorile (competențele) viza-
învățământul primar sunt circumscrise de te de profilul de formare au un
Profilul de formare al absolventului – un alt caracter transdisciplinar și defi-
concept cu valențe semantice de finalitate a nesc rezultatele învățării, urmă-
sistemului învățământ. rite prin aplicarea Curriculumului
Profilul absolventului claselor primare Național.”
proiectează idealul educațional pe primul ni- Cadrul de Referință
vel al sistemului de învățământ. al Curriculumului Național
12
• Persoanele deschise pentru învățare pe parcursul întregii vieți:
manifestă curiozitate pentru a afla lucruri noi;
îşi exprimă opinia cu privire la modalităţile de învăţare la care sunt expuşi;
cunosc domeniile în care au nevoie de sprijin în procesul de învăţare;
solicită sprijinul necesar;
manifestă atenţie şi interes pentru opiniile altor persoane;
participă activ la activităţile de învăţare formală şi nonformală oferite;
descriu situaţii de învăţare informală cu care se întâlnesc în viaţa cotidiană;
manifestă atenţie şi concentrare în procesul de învăţare.
• Persoanele active, proactive, productive, creative şi inovatoare:
cunosc şi aplică reguli ale unui mod de viaţă sănătos;
cunosc şi aplică regulile de comunicare corectă şi eficientă în diverse contexte;
participă cu interes la activităţi comune cu semenii lor;
manifestă dorinţa de a-şi ajută colegii;
identifică probleme legate de viaţa cotidiană şi învăţare;
solicită şi oferă ajutor la rezolvarea acestora;
manifestă curiozitate pentru activităţi inovative;
manifestă creativitate în domeniile de interes;
se implică în activităţi de voluntariat.
• Persoanele angajate civic și responsabile:
cunosc drepturile fundamentale ale copilului şi responsabilităţile asociate fie-
cărui drept;
demonstrează interes şi participă la evenimente culturale şi sociale din şcoală
şi din comunitate;
observă probleme cotidiene cu care se confruntă familiile lor, vecinii, colegii
de clasă;
manifestă interes pentru problemele persoanelor aflate în dificultate;
manifestă interes şi respect pentru valorile şi opiniile altor persoane;
cunosc şi respectă simbolurile naţionale ale Republicii Moldova;
cunosc tradiţiile şi obiceiurile populare principale din Republica Moldova în
diversitatea lor culturală şi participă la activităţi consacrate acestora.
13
la fiecare disciplină pentru fiecare dintre clasele I-IV pe parcursul unei unități de
învățare/unui an şcolar, fiind prezentate în curriculumul disciplinar respectiv [idem,
p. 24-25].
ă Aria c
cular Matem urricul
curri unicare ati c
ia
Ar și com ă ș ară
i Șt
bă i in
Lim ratura Mate țe
ș i lite ma
ti c
ba trăină Ști in ă
iL m ba s țe
Ed
Lim uc
Ari socio
a ți
re
a cu umanisti că
personal volta
e
C iliere și dez lară
mo
rricul
Isto ia
u
personal a
ă
Eduspirituală
ral-
Aria curric
e
ă
Dezvoltar
ria
caț
ară
Curriculum
CONȚINUT
o n s
a p icală
i că
last
ați muz
Edu log
teh
ca i
uc ția
lară
Ari Tehn
no
ția
u
ca
că Ed d
ac o
Ar rricu
E
ur l o g
ric i
u
te
ar i
ac
Educația fizică Ar
ul
i ă
Aria cu
rriculară
Sport
14
1.4. CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
CA SISTEM DE PROCESE
15
II. CURRICULA DISCIPLINELOR
16
Activitățile de învățare și produsele școlare recomandate prezintă o listă des-
chisă de contexte semnificative de manifestare a unităților de competențe proiec-
tate pentru formare/dezvoltare și evaluare în cadrul unității respective de învățare.
Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă în mod
personalizat la nivelul proiectării și realizării lecțiilor, dar și să o completeze în funcție
de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc.
Axarea învățământului primar pe formarea de competențe nu anulează concep-
tul de obiectiv, ci invers, presupune valorificarea acestuia la nivelul proiectării didac-
tice de scurtă durată, corelând acele componente ale unității de învățare, care se
vizează prin lecția dată.
17
2.2. ARIA CURRICULARĂ „LIMBĂ ȘI COMUNICARE”
ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
1
Poate varia în funcție de structura anului școlar și datele calendaristice.
18
REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂŢI DE CONȚINUT
19
20
CLASA I
Unități de competențe Activități de învățare
Unități de conținut
(sub-competențe) și produse școlare recomandate
Competența specifică 1. Receptarea mesajului oral în situații de comunicare, manifestând atitudine pozitivă, atenție și concentrare
1.1. Identificarea semnificației unui mesaj scurt, Comunicarea orală: înţelegerea după auz2 Lectura imaginilor;
rostit cu claritate, pe teme accesibile. • Omul şi comunicarea. Jocuri literare;
1.2. Recunoașterea sensului cuvintelor dintr-un • Modul în care comunicăm. Jocuri-dramatizare;
enunț audiat. • Ascultăm și înțelegem mesajul. Jocuri didactice;
1.3. Distingerea unor informații din mesajul rostit • Cuvântul. Informații prezentate succint;
clar, audiat. • Componenţa sonoră a cuvântului. Răspunsul la întrebări;
1.4. Stabilirea cuvintelor dintr-o propoziţie, a • Propoziția. Recunoaşterea sunetelor,
silabelor dintr-un cuvânt şi a sunetelor dintr-o • Semnificaţia propoziţiei: enunţiativă, interogati- a grupurilor de sunete, a
silabă. vă, exclamativă. cuvintelor, a enunţurilor simple
1.5. Evidențierea cuvântului și a propoziției ca • Conţinutul propoziţiei. în mesajul scris şi oral;
elemente esențiale de structură a comunicării. • Intonarea propoziţiilor conform conţinutului Аudierea unor emisiuni pentru
exprimat. copii;
Terminologie specifică: comunicare, cuvânt. Colaborarea în echipă.
Competența specifică 2. Producerea mesajului oral, demonstrând o abordare eficientă în diferite contexte de comunicare
Pronunţarea clară, precisă şi articulată a enun-
2.1. ������������������������������������������������ Comunicarea dialogată Lectura imaginilor;
ţurilor. • Dialogul. Activităţi de grup;
2.2. Descrierea ghidată a obiectelor după culoare, • Componentele dialogului: vorbitorul, ascultăto- Răspunsul la întrebări;
formă, mărime, dimensiune, mod de utilizare. rul. Jocuri de rol;
2.3. Identificarea dialogului în comunicare. • Dialogul simplu. Exerciţii de dialog;
2.4. Implicarea în dialog prin respectarea regulilor • Dialogul în funcţiune. Dialogul oral;
de etichetă. • Eticheta comunicării în dialog. Informații prezentate succint;
2.5. Combinarea elementelor nonverbale cu cele • Formule elementare de solicitare și permisiune.
verbale în situații reale sau modelate.
2
pe cale intuitivă, fără folosirea terminologiei
2.6. Formularea enunţurilor potrivite unor situaţii Comunicarea monologată Situația de comunicare (prezenta-
cunoscute de comunicare. • Prezentarea personală re orală);
2.7. Prezentarea informației desprinse din lectura • Prezentarea membrilor familiei (prenume, grade Discuţii libere;
unei imagini. de rudenie primară). Repovestirea clară şi cu intona-
• Relatări/povestiri de fapte, întâmplări, ţie a unui text audiat;
fragmente din poveşti, texte audiate, citite. Exerciții de descriere/prezentare
Comunicarea descriptivă a unor obiecte;
• Descriere de obiecte după formă, dimensiune, Jocuri literare;
culoare, mod de utilizare. Jocuri-dramatizare;
• Lectura imaginii. Jocuri didactice;
Comunicarea nonverbală (gestul, mimica) Colaborarea în echipă.
• Gestul, mimica.
• Unele semnale ale serviciilor: asistență medicală
de urgenţă, pompieri, poliţie, semne rutiere,
afişe informaţionale etc.
Terminologie specifică: dialog, vorbitor, ascultător.
Competența specifică 3. Receptarea textelor literare și nonliterare prin tehnici de lectură adecvate, dând dovadă
de citire corectă, cursivă și expresivă
3.1. �������������������������������������������������
Citirea corectă şi conştientă a silabelor, cuvin- Citirea Exerciții specifice metodei foneti-
telor și propozițiilor, scrise cu litere de tipar • Sunetele şi literele. ce, analitico-sintetice;
sau de mână. • Literele mici şi mari de tipar și de mână. Lectura imaginilor;
3.2. Citirea corectă, cursivă, fluentă a unui text • Cuvintele. Analiza sonoră. Recunoaşterea sunetelor, a gru-
literar/nonliterar. • Grupurile de litere: ce, ci, che, chi, ge, gi, ghe, purilor de sunete, a cuvintelor, a
3.3. Raportarea argumentată a imaginilor la textul ghi, oa. enunţurilor simple în mesajul scris
citit. • Grupurile de sunete gz, cs scrise cu litera x. şi oral;
3.4. Reproducerea poeziilor propuse şi a celor • Citirea silabisită. Citirea cu voce a unui text cunos-
alese la dorinţă. • Citirea cuvintelor. cut;
3.5. Reproducerea ghidată a unui fragment din • Norme de pronunţie. Textul (literar/nonliterar) citit la
textul literar. • Citirea propoziţiilor. prima vedere;
• Alfabetul (generalizarea sunetelor învățate).
21
22
• Textul. Citirea textului. Textul nonliterar informativ:
• Vocabularul textului. orarul lecțiilor, programul de
• Cuvinte noi din text. lucru (magazin, bibliotecă, punct
• Cuvinte cu sens asemănător. medical), adresele străzilor,
• Cuvinte cu sens opus. orarul circulației transportului în
• Textul şi imaginea. localitate, prețul mărfurilor;
• Textul-poezie: strofă, vers3. Textul nonliterar funcțional:
• Personajul literar şi faptele sale. felicitarea orală scurtă, bilețelul de
• Atitudinea faţă de comportamentul personajelor informare, scrisoarea cu text scurt
descrise în textele citite4. și desen;
• Învăţătura textului4. Poezia recitată;
• Tematica textului4. Textul literar povestit;
• Emoţiile trăite4. Antrenamente de dicţie;
• Reproduceri ghidate a unor fragmente de text. Exerciţii de automatizare a citirii;
• Poezia. Memorarea şi recitarea ei expresivă. Prezentarea unui text literar
• Textul nonliterar informativ. cunoscut;
• Textul nonliterar funcțional. Citirea multiplă: citirea în perechi,
• Specii literare pentru textele din manual: citirea în lanţ, citirea în ştafetă,
povestea, poezia, ghicitoarea, proverbul. citirea ghidată şi/sau selectivă;
Jocuri literare;
Terminologie specifică: sunet, literă, grup de litere, Jocuri-dramatizare;
text, poezie, bilețel, felicitare, scrisoare, personaj. Jocuri didactice;
Tehnici de lectură interpretativă;
Colaborarea în echipă.
3
fără definire, la nivel de observare şi identificare
4
ghidat
Competența specifică 4. Producerea de mesaje simple în situații de comunicare, demonstrând tendințe
de autocontrol și atitudine creativă
4.1. Scrierea corectă, lizibilă a literelor mari și mici, Scrisul Copieri (inclusiv cu litere de tipar)
de mână și de tipar, cu păstrarea spaţiului, • Regulile scrisului: spaţiul, înclinaţia uniformă. de litere, grupuri de litere, silabe,
înclinării şi a aspectului îngrijit. • Aspectul îngrijit al scrisului. cuvinte, propoziții;
4.2. Folosirea normelor ortografice elementare • Aranjarea în pagină: data, titlul, alineatul. Transcrieri de litere, grupuri de
și de punctuație (punctul, semnul întrebării, • Poziţia corectă a corpului, a mâinii, a caietului. litere, silabe, cuvinte, propoziții;
• Literele mari şi mici scrise, izolat şi combinate în Transcriere: cuvinte, semne de
semnul exclamării5) la scrierea propozițiilor.
silabe. punctuație învățate, propoziții,
4.3. Scrierea unor propoziții pe baza imaginilor și • Scrierea cuvintelor. Despărţirea cuvintelor în fragmente de text, texte utilitare
prezentarea lor grafică. silabe6. (bilețel de informare, felicitarea
• Scrierea propoziţiilor enunţiative, interogative și scurtă, sms de informare);
exclamative6. Dictări de litere; dictări de silabe;
Ortografia şi punctuaţia dictări de cuvinte; dictări de pro-
• Ortografia cuvintelor ce conţin grupurile poziţii din 2-3 cuvinte cunoscute;
de litere (ce, ci, che, chi, ge, gi, ghe, ghi) şi Caietul meu;
cuvintele cu î, â, x. Scrisul;
• Majuscula la început de propoziţie şi la Propoziția alcătuită și scrisă;
prenumele şi numele de persoane. Colaborarea în echipă;
• Semnele de punctuaţie la propoziţii: punctul (.), Transcriere de text;
semnul întrebării (?), semnul exclamării (!)5. Dictarea (scrierea după dictare);
Contexte de realizare Mesaj electronic scurt.
• Scriere funcţională (copieri, transcrieri, dictări). Colaborarea în echipă.
• Transcrieri/copieri de texte nonliterare scurte.
5
semnul exclamării, la transcriere
6
pe cale intuitivă, fără folosirea terminologiei și a regulilor
23
24
Competența specifică 5. Aplicarea elementelor de construcție a comunicării în mesajele emise,
manifestând tendințe de conduită autonomă
5.1. Recunoașterea consoanelor, vocalelor şi a Elemente de construcţie a comunicării Exerciţii specifice, de dezvoltare a
silabelor în cuvinte. Lexicul vocabularului;
5.2. Realizarea analizei sonore în cuvintele ce nu • Cuvântul și sensurile lui. Exerciții-joc de stabilire a acordului
conțin grupuri de litere. • Cuvinte cu sens asemănător/opus7. gramatical între cuvinte;
5.3. Recunoașterea cuvântului și a propozițiilor, Fonetica Propoziția alcătuită și scrisă;
• Sunetul şi litera – corespondenţa. Alfabetul Transcriere de text;
ca elemente de construcție a comunicării.
limbii române. Dictarea (scrierea după dictare);
5.4. Pronunţarea corectă a cuvintelor limbii • Vocalele şi consoanele. Jocuri didactice.
române. • Componenţa sonoră a cuvântului (în afara Colaborarea în echipă;
cuvintelor ce conţin grupurile de litere numite
mai sus).
• Rostirea corectă a consoanelor luând ca sprijin
orice vocală: ca – ac; cu – nu; lu – fu.
• Silaba.
• Despărţirea cuvintelor în silabe7.
Morfologia
• Modificarea cuvintelor în procesul comunicării şi
în contexte concrete.
Sintaxa
• Propoziția.
• Identificarea propoziției în textele citite.
• Reprezentarea propoziției prin semne
convenţionale.
• Recunoașterea propoziției după semnele
convenţionale.
• Propoziţia după scopul comunicării (enunţiativă,
interogativă și exclamativă)7.
25
26
• să despartă cuvintele în silabe, aplicând regulile elementare învățate;
• să utilizeze semne de punctuație (punctul, semnul întrebării) și să scrie cu majusculă la începutul propoziției, la prenume și nume de per-
soane;
• să scrie mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână și de tipar;
• să alcătuiască oral propoziții cu cuvintele solicitate;
• să participe la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare;
• să exprime idei referitoare la identitatea proprie, demonstrând încredere în sine;
• să expună și să formuleze mesaje orale, pe teme accesibile și cunoscute;
• să prezinte în mod consecutiv, ghidat unele informații;
• să aleagă pentru lectură suplimentară texte simple, susținute de suport imagistic,
manifestând ca atitudini și valori specifice predominante:
• atitudine pozitivă, atenție și concentrare;
• abordare eficientă în diferite contexte de comunicare;
• atenție și toleranță față de partenerii de dialog în diferite situații de comunicare;
• preferințe pentru lectura suplimentară a cărților și a presei periodice pentru copii;
• curiozitate pentru activitățile şcolare;
• elemente de creativitate în domeniile de interes.
LECTURĂ RECOMANDATĂ8
Tematica lecturii particulare este de obicei liberă, însă e bine să fie apropiată de tematica lecturii
8
din clasă pentru a realiza legături tematice, comparaţii şi extensii valorice. Lista recomandată mai
jos este flexibilă şi constituie un reper de orientare, ținând cont de situaţia de facto în bibliotecile
personale şi locale. Atenţionăm că nu vom orienta elevii spre un anumit număr de cărţi citite pe an.
27
28
CLASA a II-a
9
pe cale intuitivă, fără folosirea terminologiei
Competența specifică 2. Producerea mesajului oral, demonstrând o abordare eficientă în diferite contexte de comunicare
2.1. Articularea clară și corectă a enunţurilor, Comunicarea dialogată Dialogul oral;
cu intonaţia corespunzătoare intenţiei de • Componentele dialogului: ascultător, vorbitor. Formularea unor enunțuri de
comunicare. • Organizarea dialogului simplu: întrebare – adresare, solicitare, mulțumire;
2.2. Descrierea ghidată a obiectelor, a răspuns. Informații prezentate succint;
personajelor pe baza faptelor sesizate în • Linia de dialog. Situația de comunicare (prezentarea
context sau a reperelor propuse. • Formule de inițiere, menținere și încheiere a unui orală);
2.3. Utilizarea dialogului în situații cunoscute dialog. Lectura imaginilor;
de comunicare. • Eticheta comunicării. Formule de salut, de Povestirea orală;
2.4. Aplicarea normelor elementare de adresare, de mulţumire. Oferirea unor informații;
etichetă verbală și de comportament • Formule de prezentare (Prezentarea personală, Personajul literar caracterizat/obiectul
nonverbal asociat. prezentarea unui prieten). descris;
2.5. Redarea prin cuvinte proprii a • Formule de permisiune şi solicitare. Caracterizarea personajelor după
conţinutului unui fragment dintr-un text Comunicarea monologată faptele descrise;
citit sau audiat. • Consecutivitatea ideilor într-o naraţiune. Jocuri-dramatizări;
2.6. Construirea textelor orale scurte pe baza • Relatarea unor întâmplări, povestioare alcătuite Jocuri didactice;
unor imagini. după un șir de ilustrații, benzi desenate. Jocuri literare;
2.7. Exprimarea propriei opinii în anumite • Relatarea unor evenimente, informaţii din mass- Discuții libere;
situații de comunicare, cu ajutorul media. Colaborarea în echipă.
informațiilor cumulate. Comunicarea descriptivă
• Descriere de obiecte după formă, dimensiune,
culoare, mod de utilizare (actualizare).
• Descrieri de plante, animale (cu sau fără repere).
• Caracterizări de personaje.
Comunicarea nonverbală
• Gestul, mimica.
• Unele semnale ale serviciilor: asistență medicală
de urgenţă, pompieri, poliţie, semne rutiere,
afişe informaţionale etc.
• Ajustarea elementelor nonverbale la
comunicarea verbală.
29
30
Competența specifică 3. Receptarea textelor literare și nonliterare prin tehnici de lectură adecvate, dând dovadă de citire corectă,
cursivă și expresivă
3.1. Utilizarea tehnicilor de lectură corectă, Lectura Citirea cu voce a unui text cunoscut;
conştientă şi fluidă. • Citirea corectă, conştientă şi fluidă. Textul (literar/nonliterar) citit la prima
3.2. Distingerea informaţiilor esenţiale • Viteza și ritmul citirii10. vedere;
dintr-un text citit. • Textul. Componentele textului: titlul, autorul, Textul analizat (în limita standardelor);
3.3. Recitarea poeziilor propuse şi a celor conţinutul propriu-zis. Planul de idei (elaborare);
selectate în mod independent. • Textul literar: alineatul şi semnificaţia lui. Textul literar povestit;
3.4. Identificarea trăsăturilor fizice şi morale • Ideile textului (după alineate). Raportarea imaginii la fragmentul
ale personajelor principale dintr-un text • Textul literar (fragmentul de text) şi imaginea respectiv al textului;
literar citit. asociată. Poezia recitată;
3.5. Exprimarea în cuvinte proprii a ideilor și • Personajele literare pozitive şi negative. Compararea structurii poeziei cu
a atitudinilor față de textul citit și față de • Atitudinea faţă de comportamentul personajelor structura textului în proză;
personajele textului. descrise. Mini-proiectul în grup;
3.6. Relatarea selectivă a textelor citite • Atitudinea cititorului faţă de cele citite. Сitirea subtitrelor din filme, emisiuni
conform fragmentelor indicate sau • Valori în textele literare. informative accesibile copiilor;
ilustrate. • Aprecierea textelor literare (acceptă/nu acceptă; Jocuri literare;
susţine/nu susţine). Jocuri-dramatizări;
• Învăţătura textului11. Jocuri didactice;
• Tematica textului11. Colaborarea în echipă.
• Emoţiile trăite11.
• Povestirea (orală, liberă în succesiune şi
selectivă), imitând tonul, intonaţia şi timbrul
vocii12.
• Versificaţia: poezia, strofa, versul, rima.
• Citirea textului nonliterar/informativ (articole
informative, afișe, articole de ziar, reviste,
enciclopedii pentru copii, instrucțiuni de joc,
scrisoare, bilețel, felicitare).
• Specii literare pentru textele din manual:
povestea, fabula, poezia, ghicitoarea, proverbul.
10
intensificare şi automatizare
11
ghidat
12
pe cale intuitivă, fără folosirea terminologiei
Vocabularul textului
• Cuvintele noi din text.
• Sensurile cuvântului: cuvinte cu sens
asemănător; cuvinte cu sens opus (identificare).
• Cuvinte cu sens propriu şi figurat.
• Cuvinte ce denumesc obiecte, însuşiri şi exprimă
acţiuni. Identificarea lor în textele citite.
• Cuvinte care exprimă emoţia postlectorală.
31
32
• Utilizarea ortogramelor: s-a, sa/s-au, sau. Textul nonliterar funcțional: bilețelul
• Virgula la enumerare, virgula în adresare. de informare, scrisoarea cu text
• Linia de dialog. scurt și desen; biletul de mulțumire;
• Semne de punctuaţie la sfârșit de propoziţii: bilețelul de informare; bilețelul de
semnul exclamării (!); semnul interogativ (?); solicitare; răspuns la bilețel; scurte
punctul (.). mesaje scrise electronice (SMS);
• Majuscula în propoziţie. răspuns la mesaje;
• Majuscula în scrierea numelor proprii (nume, Colaborarea în echipă.
prenume; denumirea satului/oraşului în care
locuim; denumirea ţării şi a capitalei).
Contexte de realizare
• Scriere funcţională (copieri, transcrieri, dictări).
• Transcrieri/copieri de texte nonliterare scurte.
• Compuneri după o ilustraţie sau pe baza unor
benzi de desene.
• Textul nonliterar informativ.
• Textul nonliterar funcțional.
13
pe cale intuitivă, fără folosirea terminologiei
33
34
Competența specifică 6. Gestionarea experiențelor lectorale în contexte educaționale, sociale, culturale,
dând dovadă de interes și preferințe pentru lectură
6.1. Identificarea elementelor principale ale Tainele cărţii Atelierul de lectură;
cărţilor citite şi discutate în grupuri sau în • Cartea. Atelierul de discuţie;
colectivul clasei. • Cartea în viaţa noastră. Atelierul de creaţie;
6.2. Determinarea conţinutului unei cărţi • Componentele cărţii: coperta (titlul şi autorul căr- Agenda de lectură;
după titlu, autor şi ilustraţii. ţii), filele cu text, imaginile. Actualizare. Informații prezentate succint;
6.3. Prezentarea orală, pe baza unor repere, • Biblioteca şcolară/comunitară. Mesajul argumentativ;
a unor cărți citite independent. Preferinţe de cărţi și impresii despre carte: Mini-proiectul în grup;
6.4. Alegerea motivată a diferitor tipuri de • Cărți cu imagini. Prezentarea unui text literar cunoscut;
cărți pentru lectura suplimentară. • Cărți cu poezii, proverbe, ghicitori și frământări Prezentarea unei cărți citite;
de limbă. Jocuri literare;
• Cărţi din literatura artistică naţională. Jocuri-dramatizări;
• Cărţi din literatura artistică universală pentru Jocuri didactice;
copii. Organizarea unei expoziții de cărți;
• Presa periodică pentru copii. Colaborarea în echipă.
• Dicționare școlare (pe suport de hârtie și electro-
nic).
• Enciclopedii pentru copii.
• Prezentare de carte.
• Agenda de lectură a cărţilor citite. Structurarea
după noţiuni de teorie literară: titlul cărţii, au-
torul, personajele, cuvinte neînţelese, expresii
artistice.
• Cartea electronică.
35
LECTURI RECOMANDATE
Fraţii Grimm, „Scufiţa Roşie”, „Hansel şi Gretel”, „Crăiasa albinelor”, Poveste po-
pulară „Frumoasa din pădurea adormită”, „Bunicul şi nepotul”, „Prinţul fermecat”;
Ioan Slavici, „Spaima zmeilor”, „Zâna Zorilor”, „Crăiasa zăpezii”; Hans Cristian An-
dersen, „Scufiţa Roşie”, „Povestea porcului”; Carlo Collodi, „Pinocchio”; Călin Gru-
ia, „Ciuboţele ogarului”; Tudor Arghezi, „Cheile”; Ion Creangă, „Dănilă Prepeleac”,
„Punguţa cu doi bani”, „Poieniţa copilăriei”; Alexandru Donici, „Fabule”; Alexei Ma-
teevici, „Limba noastră”; Lewis Carroll, „Alice în Ţara Oglinzilor” – cap. I; Elena Fara-
go, „Poezii”; Ion Druţă, „Iarna”, „Sora”; Charles Perrault, „Mama Gâscă”, „Degeţel”,
„Frumoasa din pădurea adormită”; Vasile Alecsandri, „Iarna”; George Topârceanu,
„Rapsodii de toamnă”; Alexandru Mitru, „Tatăl şi cei zece feciori”; Vladimir Colin,
„Povestea ceasului cu inimă”; Lia Diacopol Fudulu, „Vara şi iarna”; Al. Brătescu Voi-
neşti, „Privighetoarea”; Otilia Cazimir, „Baba iarna intră-n sat”; Grigore Vieru, „În
limba ta”, „Mama”, „Satele Moldovei”, „Puiul orb”; Iulian Filip „Nucul cu o singură
nucă”, „Moara cu plăcinte”; Arcadie Suceveanu, „Știuca la școală”; Nicolae Dabija,
„Povești de când Păsărel era mic”; Spiridon Vangheli, „Carte de citire şi gândire”, Car-
tea a II-a; Mihai Eminescu, „Poezii”, „Frumoasa lumii”, Titus Știrbu, „Ce înseamnă a
fi om bun”; Constantin Dragomir, „Bunicuța cu povești”, „Cartea cu minuni”, „Copii
şi păpădii”; Victoria Fonari, „Școala steluțelor”; Ana Manole, „Spicuţa. Anotimpurile
pâinii”, „Rămurele-nemurele”, Marcela Mardare, „Legenda anotimpurilor”; Victor
Prohin, „Dacă ar fi mânzul fotograf”; Vasile Romanciuc, „Puiul mamei, dragul ta-
tei”; Nicolae Rusu, „Frați de stele” (povestire pentru copii); Petre Crăciun, „Povești
din Țara Copiilor Fericiți”; Ianoș Țurcanu, „Ce ascund cuvintele”; Ada Zaporojanu,
„Ghidușiile lui Vlăstărel”; Aurelian Silvestru, „A doua șansa” etc.
36
CLASA a III-a
14
pe cale intuitivă, fără folosirea terminologiei
37
38
Competența specifică 2. Producerea mesajului oral, demonstrând o abordare eficientă în diferite contexte de comunicare
2.1. Articularea mesajelor, respectând Comunicarea dialogată Dialogul oral;
normele de pronunţie şi intonaţie • Organizarea dialogului oral. Lectura imaginilor;
în diferite situații de comunicare. • Vorbitorul, mesajul, ascultătorul. Situația de comunicare
2.2. Descrierea obiectelor, a • Ordonarea replicilor complete şi eliptice (da/nu). (prezentare orală);
personajelor pe baza faptelor • Linia de dialog. Compoziția (expunerea orală);
sesizate în context sau a reperelor • Adaptarea dialogului la situaţia de comunicare, Personajul literar caracterizat/
propuse. la parteneri. obiectul descris;
2.3. Utilizarea eficientă a dialogului în • Eticheta comunicării în dialog. Îmbinarea adecvată Exerciții de transformare a vorbirii
situații variate de comunicare. a replicilor la situații diverse. directe în vorbire indirectă;
2.4. Aplicarea normelor elementare Comunicarea monologată Jocuri-dramatizare;
de etichetă verbala și de • Ordonarea ideilor într-un text ascultat, citit independent, Jocuri didactice;
comportament nonverbal asociat. cules din literatura pentru copii şi în reproducerea de Discuții libere;
2.5. Prezentarea succintă a unor informaţii. Colaborarea în echipă.
informaţii culese, după preferință, • Relatarea unor întâmplări, povestioare alcătuite după un
din textele citite sau audiate. șir de ilustrații, benzi desenate.
2.6. Crearea unor povestiri orale după • Relatarea unor evenimente, informaţii din mass-media.
un şir de imagini și întrebări. • Mijloacele expresive ale comunicării orale: tonul
2.7. Exprimarea opiniei/opiniilor în şi tempoul; intonaţia şi timbrul vocii (comunicarea
anumite situații de comunicare cu paraverbală).
ajutorul informațiilor cumulate. Comunicarea descriptivă
• Descriere de natură.
• Caracterizări simple de persoane/personaje literare după
faptele descrise şi organizate pe baza unor repere.
Comunicarea nonverbală
• Semne convenţionale în comunicarea cotidiană, inclusiv
rutiere.
• Îmbinarea comunicării verbale cu elemente din
comunicarea nonverbală.
• Mijloace de transmitere a informaţiei (televizor, radio,
telefon, Internet).
39
fără folosirea terminologiei
40
Competența specifică 4. Producerea de mesaje simple în situații de comunicare, demonstrând tendințe
de autocontrol și atitudine creativă
4.1. Scrierea corectă, lizibilă a Scrisul Scrisul;
propozițiilor și textelor mici, cu lite- • Tehnica scrisului (intensificare şi automatizare). Propoziția alcătuită și scrisă;
re de mână și de tipar, respectând • Lizibilitate, înclinaţie uniformă, acurateţe, poziţia corpului Dialogul scris;
spațiul, înclinația și aspectul îngrijit. şi a caietului, igiena scrisului. Cuvinte cu ortograme;
4.2. Folosirea regulilor de ortografie şi • Organizarea estetică a scrisului pe caiete, în pagină. Compoziția (scris);
de punctuaţie învățate în contexte Ortografia şi punctuaţia Caietul meu;
cunoscute. • Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin grupuri de litere (ce, Jocuri didactice;
4.3. Producerea textelor literare/ ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi), a cuvintelor ce se scriu cu m Compunerea după o ilustraţie sau
funcționale, cu sau fără repere. înainte de b, p; cu î, â, x (actualizare). un şir de ilustraţii (legate de un
4.4. Exprimarea disponibilităţii pentru • Scrierea cuvintelor cu cratimă: sa/s-a; sau/s-au subiect);
transmiterea în scris a unor idei. (actualizare); ea/ia/i-a; la/l-a. Compunerea după un tablou
• Virgula la enumerare. artistic sau didactic cu un început
• Punctul, semnul interogativ şi exclamativ. dat;
• Linia de dialog (actualizare). Scrieri imaginative (după un
• Majuscula iniţială în propoziţie (actualizare). început dat; după un sfârșit dat;
• Majuscula în scrierea substantivelor proprii. după cuvinte/expresii reper);
Contexte de realizare după un plan de idei;
• Lucrări scrise – copieri, dictări, autodictări. Textul nonliterar informativ:
• Transcrieri/copieri de texte nonliterare. știrile, articole din ziare, de pe
• Compunerea. Tipuri de compuneri. Internet, textele științifice din
• Părţi componente: introducerea, cuprins, încheiere. enciclopediile pentru copii, de pe
• Textul nonliterar informativ. site-uri, definițiile cuvintelor din
• Textul nonliterar funcțional. dicționar;
Textul nonliterar funcțional:
Terminologie specifică: grup de litere, majusculă, semne de anunţul, afișul, felicitarea orală
punctuație, linie de dialog, compunere, început, cuprins, scurtă, scurte mesaje scrise
încheiere. electronice (SMS); răspuns la
mesaje; felicitarea scurtă;
Colaborarea în echipă.
Competența specifică 5. Aplicarea elementelor de construcție a comunicării în mesajele emise,
manifestând tendințe de conduită autonomă
5.1. Utilizarea eficientă a lexicului Elemente de construcţie a comunicării Exerciții specifice de dezvoltare a
învăţat în diferite situații de Lexicul vocabularului;
comunicare orală şi scrisă. • Cuvântul. Sinonime. Antonime. Exerciții-joc de stabilire a
5.2. Aplicarea regulilor învățate de • Sens propriu, sens figurat. acordului gramatical între cuvinte;
despărțire a cuvintelor în silabe și • Familii de cuvinte. Jocuri didactice;
la capăt de rând. • Câmp lexical17. Propoziția alcătuită și scrisă;
5.3. Aplicarea normelor fonetice şi Fonetica Exerciții de identificare în diverse
gramaticale în contexte cunoscute. • Vocalele, rolul lor în formarea silabei. contexte a părților de vorbire
5.4. Utilizarea formelor flexionare ale • Consoanele, citirea lor sprijinită de vocale. învățate și explicarea rolului lor în
părților de vorbire în contexte de • Analiza sonoră a cuvintelor care nu conţin grupurile de construcția propoziției;
comunicare cunoscute. sunete indicate. Exerciții de înlocuire a
5.5. Identificarea părților principale • Greșeli frecvente de pronunție: cuvinte care încep cu e, substantivelor cu pronume
ale propoziției și a celor secundare cu î-i; î-u şi cu ie-e (practic). personale și de politețe;
(fără terminologie). • Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe. Despărțirea Exerciții de determinare corectă a
5.6. Pronunţarea corectă a cuvintelor cuvintelor la capăt de rând. părților principale și secundare cu
limbii române. Morfologia ajutorul întrebărilor;
• Cuvântul – parte de vorbire. Exerciții aplicative privind
• Verbul. Timpul verbului: prezent, trecut şi viitor. Persoana. semnele de punctuație la
• Substantivul. Felul substantivelor: comune şi proprii. sfârșit de propoziții după scopul
• Majuscula la substantivele proprii. comunicării;
• Numărul substantivelor. Colaborarea în echipă.
• Adjectivul. Acordul adjectivului cu substantivul (poziţia faţă
de substantiv).
• Pronumele. Pronumele personal. Persoana. Numărul.
• Pronume de politeţe.
17
fără folosirea terminologiei
41
42
Sintaxa
• Cuvântul – parte de propoziție.
• Părţile principale de propoziţie: predicatul şi subiectul.
• Părţile secundare[17].
• Propoziţia după scopul comunicării. Semnele de punctuaţie
respective (actualizare).
Terminologie specifică: cuvânt, sinonim, antonim, familie de
cuvinte, verb, substantiv, adjectiv, pronume, propoziție simplă,
propoziție dezvoltată, subiect, predicat.
Competența specifică 6. Gestionarea experiențelor lectorale în contexte educaționale, sociale, culturale,
dând dovadă de interes și preferințe pentru lectură
6.1. Identificarea componentelor Tainele cărţii Atelierul de lectură;
obligatorii ale cărţii în scopul • Cartea. Atelierul de discuţie;
înţelegerii rolului lor. • Cartea în viaţa noastră. Atelierul de creaţie;
6.2. Distingerea tipurilor de cărţi după • Componentele cărţii: coperta (titlul şi autorul cărţii), filele Agenda de lectură;
indicii propuşi. cu text, imaginile. Actualizare. Informații prezentate succint;
6.3. Folosirea unor tehnici/strategii de • Biblioteca şcolară/comunitară. Mini-proiectul în grup;
lucru cu textul/cartea. Preferinţe de cărţi și impresii despre carte: Prezentarea unui text literar
6.4. Prezentarea orală, pe baza • Cărți cu imagini. cunoscut;
unor repere, a unor cărți citite • Cărți cu poezii, proverbe, ghicitori și frământări de limbă. Prezentarea unei cărți citite;
independent. • Cărţi din literatura artistică naţională. Organizarea unei expoziții de
6.5. Alegerea motivată în lectura • Cărţi din literatura artistică universală pentru copii. cărți;
cărţilor şi a presei periodice pentru • Presa periodică pentru copii. Întâlniri cu scriitorii;
copii. • Dicționare școlare (pe suport de hârtie și electronic). Activităţi specifice de lectură;
• Enciclopedii pentru copii. Colaborarea în echipă.
• Prezentare de carte.
• Agenda de lectură a cărţilor citite. Structurarea după
noţiuni de teorie literară: titlul cărţii, autorul, personajele,
cuvinte neînţelese, expresii artistice.
• Cartea electronică.
Terminologie specifică: copertă, file, cuprins, carte, dicționar,
enciclopedie, ziar, revistă, carte electronică, agendă de lectură,
expoziție de carte.
17
fără folosirea terminologiei
La sfârșitul clasei a III-a, elevul poate:
• să citească corect, conștient, fluid texte scurte, cu adaptarea intonaţiei impusă de semnele de punctuaţie;
• să recite poezii propuse și poezii alese la dorință;
• să reproducă/povestească texte/fragmente din textele citite/audiate (cu/fără un plan simplu de idei);
• să recunoască speciile literare învățate în baza celor mai simple trăsături de structură specifice;
• să scrie lizibil, îngrijit, aranjat estetic într-o anumită înclinaţie;
• să aranjeze textul în pagina caietului: plasarea titlului, a autorului, folosirea alineatelor, respectarea spațiului dintre cuvinte;
• să aplice regulile de ortografie şi de punctuaţie învățate;
• să aplice tipurile de propoziţii şi respectiv semnele de punctuaţie în diferite contexte;
• să redacteze scrieri imaginative, texte nonliterare și/sau cu destinație specială (anunț, invitația, felicitarea), manifestând atenție și creati-
vitate;
• să articuleze clar și corect enunţurile, recurgând la intonaţia corespunzătoare situației de comunicare;
• să construiască și să utilizeze dialogurile în baza a două-trei imagini și/sau în viața de toate zilele;
• să utilizeze adecvat cuvintele şi propoziţiile în discuţiile cotidiene şi în reproducerea unor informaţii;
• să ordoneze pe baza cuvintelor-cheie ideile principale într-un plan simplu de idei;
• să identifice în diferite enunțuri părțile de vorbire și de propoziție;
• să încadreze din punct de vedere gramatical și logic în enunțuri proprii părțile de vorbire;
• să exploreze textele literare și nonliterare;
• să exprime interes și preferință pentru lectură,
manifestând ca atitudini și valori specifice predominante:
• atenție și toleranță față de partenerii de dialog în diferite situații de comunicare;
• deschidere și acceptarea altor idei;
• interes pentru valorile și opiniile altor persoane;
• preferințe pentru lectura suplimentară a cărților și a presei periodice pentru copii;
• curiozitate pentru activități inovative;
• creativitate în domeniile de interes.
43
LECTURĂ RECOMANDATĂ
44
CLASA a IV-a
18
cu utilizarea terminologiei
45
46
Competența specifică 2. Producerea mesajului oral, demonstrând o abordare eficientă în diferite contexte de comunicare
2.1. Utilizarea corectă în Comunicarea dialogată Situația de comunicare;
exprimarea orală proprie a • Modalități de exprimare orală: dialogul. Dialogul oral;
elementelor de construcție • Vorbitorul, mesajul, ascultătorul. Răspunsuri la întrebările propuse;
a comunicării. • Eticheta comunicării în dialog. Formule de inițiere, Expunerea orală a textului;
2.2. Descrierea obiectelor, a menținere și încheiere a unui schimb verbal. Cooperarea în grup;
personajelor literare pe • Dialogul: tema, replicile, exprimarea acordului/ Prezentarea produsului;
baza unui plan simplu. dezacordului, răspunsuri eliptice. Jocuri literare;
2.3. Expunerea clară şi corectă Comunicarea monologată Jocuri-dramatizări;
a ideilor într-un dialog. • Modalități de exprimare orală: monologul. Jocuri didactice;
2.4. Aplicarea normelor Comunicare descriptivă Comunicare nonverbală: gest, mimică;
elementare de • Descrierea de tip portret a persoanei proprii (ghidat). Lectura particulară: texte narative, ghicitori,
etichetă verbala si de Comunicarea nonverbală proverbe;
comportament nonverbal • Gest, mimică. Informaţii libere sau tematice, alese indepen-
asociat. • Semne convenționale. dent, la dorinţă, din diferite alte surse;
2.5. Prezentarea unor informaţii • Semnale ale serviciilor. Poezia recitată;
selectate din cărţile citite • Mijloace de transmitere a informaţiei (televizor, radio, Monologul alcătuit pe baza unor imagini;
sau audiate. telefon, Internet). Mesajul argumentativ;
2.6. Crearea unor povestiri Colaborarea în echipă.
orale pe baza planului Terminologie specifică: emițător, mesaj, destinatar, replici,
propriu de idei sau a celui dialog, descriere, text narativ, comunicare nonverbală.
elaborat în grup.
2.7. Argumentarea opiniei/
opiniilor în anumite situații
de comunicare, cu ajutorul
informațiilor cumulate.
Competența specifică 3. Receptarea textelor literare și nonliterare prin tehnici de lectură adecvate, dând dovadă
de citire corectă, cursivă și expresivă
3.1. Utilizarea eficientă a Lectura Textul (literar/nonliterar) citit la prima vede-
tehnicilor de lectură • Automatizarea tehnicii lecturii cu voce şi în gând. re;
corectă, conştientă şi • Calităţile citirii: corectă, conştientă, cursivă, expresivă. Citirea cu voce a unui text cunoscut;
fluidă. • Înţelegerea şi interpretarea celor citite în gând. Lectura interpretativă;
3.2. Extragerea informaţiilor • Textul literar. Textul analizat (în limita standardelor);
esenţiale și de detaliu • Textul literar narativ. Povestirea despre textul literar;
dintr-un text citit. • Descrierea. Fragmentul de text ce conţine descriere. Planul de idei (elaborare în colectiv, în grup,
3.3. Formularea ideilor • Organizarea logico-semantică a textului. încercări individuale, în mod ghidat);
principale ale unui text • Componentele textului: titlul, autorul, conţinutul. Exerciţii de transformare a dialogului în po-
narativ. • Tema, ideea, locul şi timpul acţiunii. vestire (oral);
3.4. Recunoaşterea unor specii • Personajele literare. Însușirile/trăsături fizice, trăsături Textul literar povestit;
literare în baza celor morale, conform faptelor descrise. Personajul literar caracterizat;
mai simple trăsături de • Atitudinea cititorului faţă de comportamentul, Mesajul argumentativ;
structură specifice. activitățile, preocupările personajelor. Mijloace artistice (identificare);
3.5. Caracterizarea personajelor • Delimitarea textului în fragmente. Formularea ideilor Notițe de lectură;
dintr-un text literar, după principale. Jocuri literare;
algoritmul propus. • Planul simplu de idei. Jocuri-dramatizări;
3.6. Povestirea unui text literar • Planul dezvoltat de idei. Ideile secundare. Jocuri didactice;
sau informativ după un • Povestirea orală (integrală, succesivă, selectivă). Exerciții de utilizare a diferitelor formule de
plan simplu de idei. • Mijloacele expresive ale comunicării orale. solicitare potrivite situațiilor cotidiene;
• Dialogul şi descrierea ca elemente constitutive ale unor Poezia recitată;
texte (analiza contextuală). Colaborarea în echipă.
• Tablourile naturii descrise în text.
• Versificaţia: poezia, pastelul.
• Citirea textului nonliterar/informativ, nonliterar de tip
utilitar, nonliterar funcțional.
• Specii literare: povestea, povestirea, fabula, snoava,
poezia, ghicitoarea, proverbul, pastelul.
47
48
Vocabularul textului
• Cuvintele noi din text.
• Categorii semantice ale limbajului textual: sinonime şi
antonime, omonime şi paronime19.
• Mijloace artistice de modificare a sensului: comparaţia
şi personificarea (recunoaștere).
• Sensurile propriu şi figurat ale cuvintelor.
20
cu utilizarea terminologiei
49
50
5.3. Utilizarea formelor Morfologia Propoziția simplă/dezvoltată alcătuită și
flexionare ale părților de • Verbul. Timpul. Persoana. Numărul. Analiza verbului scrisă;
vorbire în diferite contexte după timp, persoană, număr. Transformarea propozițiilor simple în
de comunicare orală și • Substantivul. Felul substantivelor: comune şi proprii; propoziții dezvoltate;
scrisă. numărul, genul. Stabilirea acordului dintre predicat şi subiect;
5.4. Identificarea părților • Pronumele. Pronumele personal. Persoana. Numărul. Dictare;
principale și secundare ale Genul. Colaborarea în echipă.
propoziției. • Pronumele personal de politeţe.
5.6. Pronunţarea corectă a • Adjectivul. Acordul adjectivului cu substantivul (în gen,
cuvintelor limbii române. număr). Poziția adjectivului față de substantiv.
• Numeralul. Cazuri simple de ortografie a numeralelor.
Sintaxa
• Cuvântul – parte de propoziție. Predicatul.
• Subiectul. Acordul predicatului cu subiectul.
• Părţi principale: predicatul, subiectul.
• Propoziția simplă.
• Propoziţia dezvoltată.
• Părţi secundare: atributul, complementul 21.
• Propoziţiile după scopul comunicării şi semnele de
punctuaţie respective.
21
ghidat
Competența specifică 6. Gestionarea experiențelor lectorale în contexte educaționale, sociale, culturale, dând dovadă
de interes și preferințe pentru lectură
6.1. Distingerea tipurilor de Tainele cărții Atelierul de lectură;
cărți după conţinut și după • Cartea. Componentele cărţii: coperta, cotorul, filele cu Atelierul de discuţie;
indicii propuși. text, imaginile, cuprinsul şi rolul lor. Atelierul de creaţie;
6.2. Aplicarea adecvată a unor • Elementele cărţii: prefaţă, postfaţă (informaţie Agenda de lectură;
tehnici/strategii de lucru cu biobibliografică despre scriitori). Compararea copertelor diferitor cărţi și
textul/cartea. • Cartea. Tipuri de litere de tipar (de rând, îngroșate, analiza stilurilor de ilustrare;
6.3. Prezentarea orală a unor înclinate). Discuții despre aspectul literelor folosite în
cărți citite independent. • Cartea şi timpul. scrierea unor titluri, în texte din cărți, reviste,
6.4. Demonstrarea interesului Preferinţe de cărţi și impresii despre carte enciclopedii de la bibliotecă, din clasă;
şi a preferinţelor pentru • Cărţi ştiinţifico-artistice pentru copii (cu un volum de Analiza ilustraţiilor cărţii, realizate prin
lectura suplimentară a 15-25 pagini). diferite procedee artistice: desen, pictură,
cărţilor şi a presei periodice • Cărţi din literatura artistică naţională pentru copii. colaj, foto;
pentru copii. • Cărți din literatura artistică universală pentru copii. Lectura imaginilor;
• Presa periodică pentru copii. Analiza colecţiilor de cărţi;
• Dicționare școlare (pe suport hârtie și electronic). Informații prezentate succint;
• Enciclopedii pentru copii. Prezentarea unei cărți citite;
• Cartea electronică – eBook-ul. Participarea la diverse activități literare:
• Cartea în format audio – audiobook-ul. lansări de carte, întâlniri cu scriitori, cercuri
• Agenda de lectură a cărţilor citite. literare, recitaluri poetice;
Organizarea unor expoziţii de cărţi,
Terminologie specifică: copertă, cotor, file, prefață, Organizarea bibliotecilor personale;
postfață, cuprins, tipuri de litere de tipar, informație Colaborarea în echipă.
biobibliografică, literatura artistică, literatura științifică,
literatura națională, literatura universală, cartea
electronică.
51
52
La sfârșitul clasei a IV-a, elevul poate:
• să citească conștient, corect, fluent și expresiv (cu voce și în gând) texte literare/nonliterare (la prima vedere sau cunoscute), respectând
punctuația;
• să recite poezii propuse și poezii selectate independent;
• să reproducă/povestească texte/fragmente din textele citite/audiate (cu/fără un plan simplu de idei)
• să scrie cu acuratețe, respectând înclinația unică a cuvintelor și mărimea unică a literelor;
• să ordoneze textul scris în pagină, respectând alineatele după ideile de bază;
• să elaboreze texte, respectând succesiunea logică și numărul propus de enunțuri;
• să construiască în scris propoziții, scriind lizibil, îngrijit, corect, cu respectarea regulilor și acordurilor gramaticale;
• să pună întrebări pentru a înțelege mai bine o informație, pentru a-și forma o opinie;
• să inițieze, mențină și încheie un schimb verbal, potrivit situației de comunicare;
• să expună liber și cu încredere propriile opinii, folosind vocabularul adecvat situației de comunicare;
• să aplice regulile de comunicare corectă și eficientă în diverse contexte;
• să prezinte coerent și corect din punct de vedere gramatical diverse situații de comunicare;
• să ordoneze pe baza cuvintelor-cheie ideile principale într-un plan simplu de idei;
• să identifice secvențele narative, dialogate și descriptive dintr-un text;
• să exprime argumentat stările postlectorale, explicând creativ prin exemple și fragmente de text propria atitudine;
• să caracterizeze personaje literare, argumentând relevant și original atitudinea;
• să utilizeze formele flexionare ale părților de vorbire în diferite contexte de comunicare orală și scrisă, producând mesaje proprii;
• să integreze adecvat, în exprimarea orală proprie, elementele de construcție a comunicării studiate;
• să utilizeze rațional în comunicări orale și scrise structurile lexicale învățate: antonime, sinonime, sens propriu și figurat; mijloace artistice;
• să rostească diferit și adecvat unele mesaje în funcție de conținutul pe care îl exprimă și de intensitatea emoției, însoțite sau nu de o
anumită mimică și gesturi,
manifestând ca atitudini și valori specifice predominante:
• atenție și toleranță față de partenerii de dialog în diferite situații de comunicare;
• interes pentru valorile și opiniile altor persoane;
• conduită autonomă în situații de comunicare(învățate sau spontane);
• preferințe pentru lectura suplimentară a cărților și a presei periodice pentru copii;
• curiozitate pentru activități inovative;
• creativitate în domeniile de interes.
LECTURI RECOMANDATE
53
2.3. ARIA CURRICULARĂ „MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE”
MATEMATICĂ
ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
1
Poate varia în funcție de structura anului școlar și datele calendaristice.
54
REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂȚI DE CONȚINUT
Nr. de
Clasa Unităţi de conţinut (module)
ore
Evocare 8
Numerele naturale 0 – 10 24
Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 10 34
I Numerele naturale 0 – 20. Adunarea şi scăderea în concentrul
28
0 – 20
Numerele naturale 0 – 100. Adunarea şi scăderea în concentrul
30
0 – 100
Ore pentru recuperări pe parcursul anului, recapitulare la finele
8
anului
Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 100 26
Înmulţirea şi împărţirea tabelară 62
II Operaţii aritmetice în concentrul 0 – 100 20
Elemente intuitive de geometrie şi măsurări 12
Ore pentru evocare la începutul anului, recuperări pe parcursul
12
anului, recapitulare la finele anului
Numerele naturale 0 – 1 000 14
Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 1 000 34
III Înmulţirea şi împărţirea în concentrul 0 – 1 000 56
Elemente intuitive de geometrie şi măsurări 16
Ore pentru evocare la începutul anului, recuperări pe parcursul
12
anului, recapitulare la finele anului
Numerele naturale până la 1 000 000 16
Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 1 000 000 18
Înmulţirea şi împărţirea în concentrul 0 – 1 000 000 44
IV Fracţii 12
Elemente intuitive de geometrie şi măsurări 20
Recapitulare finală 12
Ore pentru evocare la începutul anului, recuperări pe parcursul
10
anului
55
56
CLASA I
57
• Măsurarea masei: kilogramul. Exercițiu lacunar (cu numere/semne
58
4.5. Aplicarea operaţiilor de adunare,
scădere şi a proprietăţilor • Măsurarea capacităţii: litrul. lipsă); enunț lacunar (cu numere/
acestora pentru: compunerea, cuvinte lipsă);
descompunerea numerelor Elemente noi de limbaj matematic: Completarea tabelelor/schemelor;
naturale 0 – 20; aflarea numerelor - număr natural: număr de o cifră, număr de două Activități ludice;
necunoscute în exerciţii, șiruri date. cifre; zeci, unităţi; Activități de modelare/figurare;
4.6. Exprimarea şi compararea - operaţie aritmetică: proba operaţiei. Scrierea pe caietul de matematică.
rezultatelor unor măsurători, în
unităţi standard de măsură: pentru
masă; pentru capacitate.
4.7. Rezolvarea problemelor simple de
adunare și de scădere, cu sprijin în
schemă, rezolvare și răspuns.
4.8. Formularea problemelor simple de
adunare și de scădere, cu sprijin
în: imagini; enunţ incomplet;
reprezentări schematice.
5.1. Identificarea, citirea şi scrierea 5. Numerele naturale 0 – 100. Adunarea şi scăderea Citirea și scrierea numerelor naturale;
numerelor naturale 0 – 100. în concentrul 0 – 100 Formarea șirurilor de numere după o
5.2. Compararea şi ordonarea • Numerele naturale până la 100 formate din zeci. regulă dată; completarea șirurilor de
numerelor naturale 0 – 100. Numerele naturale de la 21 până la 100, formate numere;
5.3. Efectuarea adunării şi scăderii în din zeci şi unităţi. Calcul oral în baza: unui exercițiu dat;
concentrul 0 – 100, fără trecere Relaţii de comparaţie a numerelor naturale. înțelegerii terminologiei matematice;
peste ordin. • Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 100, fără Calcul în coloniță;
5.4. Utilizarea elementelor de limbaj trecere peste ordin. Rezolvarea problemelor simple;
matematic aferent conceptelor de • Probleme simple de aflare a descăzutului, Formularea problemelor simple;
număr natural, adunare, scădere. a scăzătorului. Efectuarea măsurărilor;
5.5. Aplicarea operaţiilor de adunare, • Măsurarea lungimii: centimetrul, metrul. Determinarea valorii de adevăr a unei
scădere şi a proprietăţilor • Măsurarea timpului. Ceasul: ora. Calendarul: ziua, propoziții matematice;
acestora pentru: compunerea, săptămâna, luna. Exercițiu lacunar (cu numere/semne
descompunerea numerelor 0 – 100; Unităţi monetare: banul, leul. lipsă); enunț lacunar (cu numere/
aflarea numerelor necunoscute în cuvinte lipsă);
exerciţii, șiruri date; schimb de bani. Elemente noi de limbaj matematic: Completarea tabelelor/schemelor;
- număr par; număr impar. Activități ludice;
5.6. Exprimarea şi compararea Activități de modelare/figurare;
rezultatelor unor măsurători, în Atelier de măsurare;
unităţi standard de măsură: pentru Colaborarea în echipă;
lungime; pentru timp; monetare. Scrierea pe caietul de matematică.
5.7. Rezolvarea problemelor simple de
adunare și de scădere, cu sprijin în
schemă, rezolvare și răspuns.
5.8. Formularea de probleme simple, cu
sprijin în: enunţ incomplet; schemă;
exerciţiu.
La sfârșitul clasei I, elevul poate:
• să identifice, să citească și să scrie, să compare și să ordoneze numere naturale până la 100;
• să recunoască forme geometrice (cerc, triunghi, pătrat, cub) şi poziţii relative ale unor obiecte în modele date şi în mediul înconjurător;
• să efectueze operațiile de adunare şi de scădere în concentrul 0 – 100, fără trecere peste ordin;
• să utilizeze elemente de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural, adunare, scădere;
• să aplice operaţiile de adunare, scădere şi proprietăţile acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor 0 – 100; să afle unele
numere necunoscute în exerciţii, șiruri date; schimb de bani;
• să exprime şi să compare rezultatele unor măsurători, în unităţi standard de măsură: pentru lungime (cm, m); pentru masă (kg); pentru
capacitate (l); pentru timp (ora, ziua, săptămâna, luna); monetare (banul, leul);
• să rezolve probleme simple de adunare şi de scădere, cu sprijin în schemă, rezolvare și răspuns;
• să formuleze probleme simple de adunare şi scădere, cu sprijin în: imagini; enunţ incomplet; schemă; exerciţiu,
manifestând ca atitudini și valori specifice predominante:
• corectitudinea și coerența limbajului matematic;
• atenția și interesul pentru calcul corect, rațional, fluent;
• valorificarea gândirii critice în adoptarea unui plan pertinent în rezolvarea de probleme;
• curiozitatea și creativitatea în integrarea achizițiilor matematice cu cele din alte domenii.
59
60
CLASA a II-a
61
62
3.1. Efectuarea operaţiilor aritmetice în 3. Operaţii aritmetice în concentrul 0 – 100 Calcul oral în baza: unui exercițiu dat;
exerciţii cu două operaţii, cu şi fără • Ordinea efectuării operaţiilor în exerciţii cu două înțelegerii terminologiei matematice;
paranteze. operaţii, fără şi cu paranteze. calcul în coloniță;
3.2. Utilizarea elementelor de limbaj • Probleme rezolvabile prin 1-2 dintre operaţiile Determinarea ordinii operațiilor într-un
matematic aferent conceptelor de aritmetice învăţate. Scrierea rezolvării prin exerciţiu. exercițiu fără/cu paranteze; rezolvarea
număr natural, operaţie aritmetică. unui exercițiu fără/cu paranteze;
3.3. Aplicarea operaţiilor aritmetice şi Rezolvarea ecuațiilor simple;
a proprietăţilor acestora pentru: Rezolvarea problemelor simple,
compunerea şi descompunerea compuse;
numerelor 0 – 100; aflarea unor Rezolvarea de situații de problemă din
numere necunoscute în exerciţii, cotidian, care solicită calcule;
șiruri date. Formularea problemelor;
3.4. Rezolvarea problemelor, cu plan sau Formarea șirurilor de numere după o
cu justificări, prin exerciţiu. regulă dată; completarea șirurilor de
3.5. Formularea problemelor, cu sprijin numere;
în: enunţ incomplet; schemă; Determinarea valorii de adevăr a unei
operaţii aritmetice; exerciţiu; propoziții matematice;
tematică. Exercițiu lacunar (cu numere/semne
3.6. Investigarea dependenţei dintre lipsă); enunț lacunar (cu numere/
cantitate, preţ şi cost în contexte cuvinte lipsă);
problematice reale, legate de Completarea tabelelor/schemelor;
cumpărare-vânzare. Activități ludice;
Colaborarea în echipă.
4.1. Recunoașterea figurilor și a 4. Elemente intuitive de geometrie şi măsurări Recunoaşterea formelor geometrice;
corpurilor geometrice în modele • Figuri geometrice: punct, linie dreaptă, segment Completarea șirurilor de numere/forme
date şi în mediul înconjurător. de dreaptă, linie frântă, linie curbă, cerc, triunghi, geometrice;
4.2. Completarea unor șiruri de forme pătrat. Efectuarea măsurărilor;
geometrice, rezultate ale unor • Corpuri geometrice: sferă, cub. Determinarea valorii de adevăr a unei
măsurători, asociate după reguli • Unităţi de măsură: propoziții matematice;
simple indicate sau identificate prin - pentru lungime: cm, m; Exercițiu lacunar (cu numere/semne
observare. - pentru masă: kg; lipsă); enunț lacunar (cu numere/
4.3. Exprimarea şi compararea - pentru capacitate: l; cuvinte lipsă);
rezultatelor unor măsurători, în - pentru timp: minutul, ora, ziua, săptămâna, Rezolvarea de situații de problemă din
unităţi standard de măsură: pentru luna; cotidian, care solicită calcule;
lungime; pentru masă; pentru - monetare: banul, leul. Completarea tabelelor/schemelor;
capacitate; pentru timp; monetare. Activități ludice;
4.4. Investigarea unor contexte Activități de modelare/figurare;
problematice reale, legate de Atelier de măsurare;
măsurări. Colaborarea în echipă.
La sfârșitul clasei a II-a, elevul poate:
• să identifice, să citească și să scrie, să compare și să ordoneze numere naturale până la 100;
• să utilizeze elemente de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural, operație aritmetică;
• să efectueze operaţii aritmetice în concentrul 0 – 100: adunarea şi scăderea fără şi cu trecere peste ordin; înmulţirea şi împărţirea tabelară;
• să explice modul de calcul şi ordinea efectuării operaţiilor în exerciţii cu două operaţii, fără şi cu paranteze;
• să aplice operaţiile aritmetice şi proprietăţile acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii, șiruri date;
• să recunoască figuri (punct, linie dreaptă, segment de dreaptă, linie curbă, linie frântă, cerc, triunghi, pătrat;) şi corpuri geometrice
(sferă, cub) în modele date şi în mediul înconjurător;
• să exprime şi să compare rezultatele unor măsurători, în unităţi de măsură standard: pentru lungime (cm, m); pentru masă (kg); pentru
capacitate (l); pentru timp (minutul, ora, ziua, săptămâna, luna); monetare (banul, leul);
• să rezolve probleme cu, cel mult, două operaţii, cu plan sau cu justificări, prin exerciţiu;
• să formuleze probleme, cu sprijin în: imagini; enunţ incomplet; schemă; operaţii aritmetice; exerciţiu; tematică;
• să investigheze contexte problematice reale legate de cumpărare-vânzare, de măsurări,
manifestând ca atitudini și valori specifice predominante:
• corectitudinea și coerența limbajului matematic;
• atenția și interesul pentru calcul corect, rațional, fluent;
• valorificarea gândirii critice în adoptarea unui plan pertinent în rezolvarea de probleme;
• curiozitatea și creativitatea în integrarea achizițiilor matematice cu cele din alte domenii.
63
64
CLASA a III-a
65
66
4.1. Recunoașterea figurilor și 4. Elemente intuitive de geometrie şi măsurări Rezolvarea problemelor simple, compuse;
a corpurilor geometrice, a • Figuri geometrice: punct, linie dreaptă, Rezolvarea de situații de problemă din
elementelor acestora în modele segment de dreaptă, linie frântă deschisă/ cotidian, care solicită calcule; formularea
date şi în mediul înconjurător. închisă, linie curbă deschisă/închisă, cerc, problemelor;
4.2. Completarea unor șiruri de forme triunghi, pătrat, dreptunghi. Completarea șirurilor de numere/forme
geometrice, rezultate ale unor • Corpuri geometrice: sferă, cub, cuboid. geometrice;
măsurători, asociate după reguli • Unităţi de măsură: Recunoaşterea formelor geometrice;
simple indicate sau identificate prin - pentru lungime: cm, dm, m; Efectuarea măsurărilor; transformări simple ale
observare. - pentru masă: kg; unităților de măsură;
4.3. Exprimarea, compararea, estimarea - pentru capacitate: l; Determinarea valorii de adevăr a unei
rezultatelor unor măsurători, în - pentru timp: minutul, ora, ziua, propoziții matematice;
unităţi standard de măsură: pentru săptămâna, luna, anul, deceniul, secolul; Exercițiu lacunar (cu numere/semne lipsă);
lungime; pentru masă; pentru - monetare: ban, leu. enunț lacunar (cu numere/cuvinte lipsă);
capacitate; pentru timp; monetare. • Transformări ale unităţilor de măsură, Completarea tabelelor/schemelor;
4.4. Efectuarea transformărilor simple Activități ludice;
ale unităților standard de măsură: Elemente noi de limbaj matematic: Colaborarea în echipă;
pentru lungime; pentru timp; - vârf, latură, muchie, faţă. Activități de modelare/figurare;
monetare. Atelier de măsurare;
4.5. Explorarea unor modalităţi Proiect individual; proiect de grup.
elementare de organizare a
rezultatelor unor observări şi
măsurători: tabele, scheme.
4.6. Investigarea unor situaţii-problemă
din cotidian, care presupun
efectuarea a 1-3 operaţii aritmetice
asupra rezultatelor unor măsurători.
La sfârșitul clasei a III-a, elevul poate:
• să identifice, să citească și să scrie, să compare și să ordoneze numere naturale până la 1000;
• să utilizeze elemente de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural, operație aritmetică;
• să efectueze operaţii aritmetice în concentrul 0 – 1 000: adunarea şi scăderea fără şi cu treceri peste ordin; înmulţirea şi împărţirea la un
număr de o cifră; înmulţirea la 10, 100, la numere formate din zeci sau sute întregi; împărţirea exactă la 10, 100, la numere formate din
zeci sau sute întregi;
• să explice modul de calcul şi ordinea efectuării operaţiilor în exerciţii cu, cel mult, trei operaţii, fără şi cu paranteze;
• să aplice operaţiile aritmetice şi proprietăţile acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii, șiruri date;
• să recunoască figuri (punct, linie dreaptă, segment de dreaptă, linie frântă deschisă/închisă, linie curbă deschisă/închisă, cerc, triunghi,
pătrat, dreptunghi) şi corpuri geometrice (sferă, cub, cuboid) și elementele acestora (vârf, latură; vârf, muchie, față) în modele date şi în
mediul înconjurător;
• să exprime, să compare rezultatele unor măsurători, în unităţi standard de măsură: pentru lungime (cm, dm, m); pentru masă (kg);
pentru capacitate (l); pentru timp (minutul, ora, ziua, săptămâna, luna, anul, deceniul, secolul); monetare (ban, leu);
• să realizeze transformări simple ale unităților standard de măsură: pentru lungime; pentru timp; monetare.
• să rezolve probleme cu, cel mult, trei operaţii: cu plan sau cu justificări, prin exerciţiu;
• să formuleze probleme, cu sprijin în: enunţ incomplet; schemă; operaţii aritmetice; exerciţiu; tematică;
• să exploreze modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme; tabele;
• să investigheze situaţii-problemă din cotidian, care solicită aplicarea operaţiilor aritmetice, a metodelor de rezolvare învăţate,
manifestând ca atitudini și valori specifice predominante:
• corectitudinea și coerența limbajului matematic;
• atenția și interesul pentru calcul corect, rațional, fluent;
• valorificarea gândirii critice în adoptarea unui plan pertinent în rezolvarea de probleme;
• curiozitatea și creativitatea în integrarea achizițiilor matematice cu cele din alte domenii.
67
68
CLASA a IV-a
69
70
3.6. Explorarea unor modalităţi elementare Completarea tabelelor/schemelor;
de organizare şi clasificare a datelor: Calcul digital;
scheme, tabele. Activități ludice;
3.7. Investigarea unor situaţii-problemă din Colaborarea în echipă.
cotidian, care solicită aplicarea operaţiilor
aritmetice şi a metodelor de rezolvare
învăţate.
4.1. Identificarea, citirea şi scrierea fracţiilor. 4. Fracţii Scrierea fracțiilor; reprezentarea fracțiilor;
4.2. Explorarea modalităţilor de reprezentare • Formarea, citirea şi scrierea, Calcul oral în baza: unui exercițiu dat;
prin desen a fracţiilor cu numitorul până reprezentarea fracţiilor. înțelegerii terminologiei matematice;
la 20. • Adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi Rezolvarea problemelor simple, compuse;
4.3. Utilizarea elementelor de limbaj numitor. Rezolvarea de situații de problemă din
matematic aferent conceptului de fracţie. • Aflarea unei fracţii dintr-un număr cotidian, care solicită calcule; formularea
4.4. Efectuarea adunării şi scăderii fracţiilor natural. problemelor;
cu acelaşi numitor, aflarea unei fracţii • Probleme cu fracţii. Formarea șirurilor de numere după o regulă
dintr-un număr dat. dată; completarea șirurilor de numere;
4.5. Rezolvarea problemelor cu fracţii, cu Elemente noi de limbaj matematic: Determinarea valorii de adevăr a unei
sprijin în reprezentare figurativă. - fracţie, numitor, numărător, linie de propoziții matematice;
fracţie. Exercițiu lacunar (cu numere/semne lipsă);
enunț lacunar (cu numere/cuvinte lipsă);
Completarea tabelelor/schemelor;
Activități ludice;
Activități de modelare/figurare;
Colaborarea în echipă;
Proiect individual; proiect de grup.
5.1. Recunoașterea formelor geometrice și a 5. Elemente intuitive de geometrie şi Rezolvarea problemelor simple, compuse;
elementelor acestora în modele date și în măsurări Rezolvarea de situații de problemă din
mediul înconjurător. • Figuri geometrice: cerc; poligon (triunghi, cotidian, care solicită calcule; formularea
5.2. Completarea unor șiruri de forme patrulater). problemelor;
geometrice, rezultate ale unor • Perimetrul poligonului. Perimetrul Completarea șirurilor de numere/forme
măsurători, asociate după reguli simple dreptunghiului, pătratului. geometrice;
indicate sau identificate prin observare. • Corpuri geometrice: sferă, cub, cuboid, Recunoaşterea formelor geometrice;
5.3. Aplicarea formulelor pentru calculul con, cilindru. Efectuarea măsurărilor; transformări ale
perimetrelor unor dreptunghiuri şi • Unităţi de măsură: unităților de măsură;
pătrate. - pentru lungime: mm, cm, dm, m, km; Determinarea valorii de adevăr a unei
5.4. Exprimarea, compararea, estimarea - pentru masă: g, kg, t; propoziții matematice;
rezultatelor unor măsurători, în unităţi - pentru capacitate: l; Exercițiu lacunar (cu numere/semne lipsă);
standard de măsură: pentru lungime, - pentru timp: secunda, minutul, ora, enunț lacunar (cu numere/cuvinte lipsă);
pentru masă, pentru capacitate, pentru ziua, săptămâna, luna, deceniul, Completarea tabelelor/schemelor;
timp, monetare. secolul, mileniul; Activități ludice;
5.5. Efectuarea transformărilor unităților - monetare: ban, leu. Activități de modelare/figurare;
standard de măsură: pentru lungime, • Transformări ale unităţilor de măsură. Atelier de măsurare;
pentru masă, pentru timp, monetare. Colaborarea în echipă;
5.6. Explorarea unor modalităţi elementare de Elemente noi de limbaj matematic: Proiect de grup.
organizare a rezultatelor unor observări şi - poligon; perimetrul poligonului.
măsurători: tabele, scheme.
5.7. Investigarea unor situaţii-problemă din
cotidian, care presupun efectuarea a 1-3
operaţii aritmetice asupra rezultatelor
unor măsurători.
71
72
La sfârșitul clasei a IV-a, elevul poate:
• să identifice, să citească și să scrie, să compare și să ordoneze numere naturale până la 1 000 000;
• să identifice, să citească, să scrie și să reprezinte fracţii cu numitorul până la 20;
• să utilizeze elemente de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural, fracție, operație aritmetică;
• să efectueze operaţii aritmetice: cu numere naturale până la un milion (adunarea şi scăderea fără şi cu treceri peste ordin; înmulţirea la
un număr de 1-2 cifre; împărțirea la un număr de o cifră; înmulţirea și împărțirea numerelor care se termină cu zerouri); cu fracții (aduna-
rea și scăderea fracțiilor cu același numitor; aflarea unei fracții dintr-un număr);
• să explice modul de calcul şi ordinea efectuării operaţiilor în exerciţii cu, cel mult, trei operaţii, fără şi cu paranteze;
• să aplice operaţiile aritmetice şi proprietăţile acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii, șiruri date;
• să recunoască figuri (punct, linie dreaptă, segment de dreaptă, linie frântă deschisă/închisă, linie curbă deschisă/închisă, cerc, poligon:
triunghi, pătrat, dreptunghi), corpuri geometrice (sferă, cub, cuboid, con, cilindru) și elementele acestora (vârf, latură; vârf, muchie, față)
în modele date şi în mediul înconjurător;
• să exprime şi să compare rezultatele unor măsurători, utilizând unităţi de măsură potrivite şi transformări ale lor: pentru lungime (mm,
cm, dm, m, km); pentru masă (g, kg, t); pentru capacitate (l); pentru timp (secunda, minutul, ora, ziua, săptămâna, luna, anul, deceniul,
secolul); monetare (ban, leu);
• să rezolve probleme cu, cel mult, trei operaţii: cu plan sau cu justificări, prin exerciţiu;
• să formuleze probleme, cu sprijin în: enunţ incomplet; schemă; operaţii aritmetice; exerciţiu; tematică;
• să exploreze modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme; tabele;
• să investigheze situaţii-problemă din cotidian, care solicită aplicarea operaţiilor aritmetice, a metodelor de rezolvare învăţate,
manifestând ca atitudini și valori specifice predominante:
• corectitudinea și coerența limbajului matematic;
• atenția și interesul pentru calcul corect, rațional, fluent;
• valorificarea gândirii critice în adoptarea unui plan pertinent în rezolvarea de probleme;
• curiozitatea și creativitatea în integrarea achizițiilor matematice cu cele din alte domenii.
ȘTIINȚE
ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
1
Poate varia în funcție de structura anului școlar și datele calendaristice.
73
REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂȚI DE CONŢINUT2
Inclusiv: activități de învățare în afara sălii de clasă, ore pentru actualizări, recapitulări, sinteze
2
74
CLASA a II-a
75
76
2.1. Identificarea semnelor anotimpului 2. Toamna Activități comunicative:
toamnă. • Semne ale anotimpului toamnă. - descrierea unor plante/animale/fenomene ale
2.2. Recunoașterea diversității plantelor Fenomene ale naturii: vânt, ceață, naturii;
din livezi, grădini și podgorii. brumă. - relatarea informațiilor/rezultatelor/concluziilor
2.3. Clasificarea păsărilor: călătoare și • Vremea. Starea vremii. utilizând termeni specifici;
sedentare. • Livezi și grădini. Părțile componente ale - prezentarea datelor obţinute prin observaţii;
2.4. Distingerea părților componente unui arbore fructifer (pom). - conversații despre securitatea vieții.
ale unui arbore fructifer, unei • Podgorii. Activități de explorare/investigare (investigații simple):
păsări. • Păsări călătoare și sedentare. - observări dirijate în bază de: întrebări, algoritm;
2.5. Explorarea unor modalități și conexiunea informațiilor obținute cu activitățile
instrumente de colectare și de Elemente noi de limbaj specific disciplinei: din cotidian;
organizare a rezultatelor în cadrul starea vremii; arbore; podgorie; - clasificări: componente ale naturii;
unor observații/investigații simple. legumicultor, pomicultor, viticultor. - modelări: detectorul vântului; morișca;
2.6. Explicarea în cuvinte proprii a termometrul;
influenței fenomenelor naturii - experimente: „Pana plutitoare”, „Ce este vântul?”;
asupra plantelor și animalelor. - înregistrări grafice: fișe de observare, tabele,
scheme, calendarul vremii;
- elaborări: proiecte, postere;
- excursii: livadă/grădină/podgorie/parc.
Activități creative și ludice:
- jocuri didactice de recunoaștere a plantelor/
animalelor, jocuri didactice de însușire a unor
reguli de comportament civilizat în natură, crearea
unor colaje din frunze/lucrări din materiale
naturale.
Activități de protecție a mediului:
- sădirea plantelor;
- elaborarea unor liste/albume/lapbook-uri cu
plante, animale din livezi/grădini/podgorii.
3.1. Descrierea fenomenelor naturii 3. Iarna Activități comunicative:
specifice iernii. • Semne ale anotimpului iarnă. - descrierea unor plante/animale/fenomene ale
3.2. Recunoașterea diversității Fenomene ale naturii: lapoviță, îngheț, naturii;
plantelor decorative de interior și a polei, ninsoare. - lectura după imagini;
animalelor de companie. • Timpul. Calendarul. Planificarea - relatarea informațiilor/rezultatelor/concluziilor
3.3. Aplicarea unor modalități și timpului. utilizând termeni specifici;
instrumente de colectare și • Animalele pe timp de iarnă. Mamifere. - prezentarea datelor obţinute prin observaţii,
organizare a rezultatelor în cadrul • Plante decorative de interior. Animale utilizând termeni specifici;
unor observații/investigații simple. de companie. - conversații despre securitatea vieții.
3.4. Distingerea părților componente Activități de explorare/investigare (investigații simple):
ale unui mamifer. Elemente noi de limbaj specific disciplinei: - observări dirijate în bază de: întrebări, algoritm;
3.5. Explicarea influenței fenomenelor lapoviță; plantă decorativă; animal de - clasificări: componente ale naturii;
naturii asupra animalelor. companie. - modelări: ninsoarea;
3.6. Propunerea unui plan propriu de - experimente: „Zăpada – o pătură caldă pentru
odihnă și învățare. plante”, „Determinăm puritatea zăpezii”;
- înregistrări grafice: fișe de observare, tabele,
scheme, calendarul vremii;
- elaborări: proiecte, postere;
- plimbări de studiu/excursii: curtea școlii/parc.
Activități creative și ludice:
- jocuri didactice de recunoaștere a plantelor/
animalelor, crearea unor lucrări din materiale
naturale.
Activități de protecție a mediului:
- întocmirea planurilor proprii de odihnă și învățare;
- realizarea etichetelor pentru plantele decorative
de interior.
77
78
4.1. Descrierea fenomenelor naturii 4. Primăvara Activități comunicative:
specifice primăverii. • Semne ale anotimpului primăvară - descrierea unor plante/animale/fenomene/
4.2. Recunoașterea diversității plantelor Fenomene ale naturii: topire a zăpezii, procese ale naturii, utilizând termeni specifici;
și animalelor de pădure, a plantelor fulger, tunet. - lectura după imagini;
decorative de exterior. • Cicluri de viață: plante și animale. - relatarea informațiilor/rezultatelor/concluziilor;
4.3. Distingerea părților componente • Plante decorative de exterior. Părțile - prezentarea datelor obţinute prin observaţii.
ale unui arbust decorativ. componente ale unui arbust decorativ. Activități de explorare/investigare (investigații simple):
4.4. Ordonarea etapelor ciclului de viață • Pădurea. Viețuitoarele pădurii. - observări dirijate în bază de: întrebări, algoritm;
al unei plante și al unui animal. • Protecția mediului înconjurător: plante - clasificări: componente ale naturii, procese;
4.5. Explicarea rezultatelor unor și animale. - comparări: componente ale naturii;
observații/investigații simple. - modelări: ciclul de viață al fluturelui; coaja de
4.6. Propunerea unor acțiuni de Elemente noi de limbaj specific disciplinei: copac;
protecție a plantelor și animalelor. fulger, tunet; ciclu de viață; arbust. - experimente: „Ce influențează încolțirea
semințelor?”, „Cum respiră puișorii în ou?”;
- înregistrări grafice: fișe de observare, tabele,
scheme, calendarul vremii;
- elaborări: proiecte, postere;
- plimbări de studiu/excursii: curtea școlii/pădure/
parc.
Activități creative și ludice:
- jocuri didactice de recunoaștere a plantelor/
animalelor, jocuri senzoriale, aranjarea unor
buchete florale.
Activități de protecție a mediului:
- realizarea unui proiect de acțiune ecologică:
„Înfiază un copac”;
- construirea hrănitoarelor;
- elaborarea unor liste/albume/lapbook-uri cu
plante, animale de pădure, plante decorative de
exterior.
La sfârșitul clasei a II-a, elevul poate:
• să descrie fenomene ale naturii specifice anotimpurilor;
• să clasifice plante și animale după utilitate și loc de trai;
• să determine rolul părților componente ale plantelor, ale animalelor;
• să ordoneze etapele de viață ale unei plante, ale unui animal;
• să completeze fișe de observare;
• să explice importanța plantelor și animalelor pentru mediul înconjurător;
• să propună: un plan propriu de odihnă și învățare; unele acțiuni de protecție a plantelor și animalelor,
manifestând ca atitudini specifice predominante:
• corectitudine și coerență în utilizarea terminologiei specifice;
• curiozitate și interes în valorificarea metodelor și instrumentelor specifice de colectare și organizare a rezultatelor;
• atitudine critică și creativă în demersuri de cunoaștere a mediului înconjurător;
• interes pentru promovarea activă a valorilor de mediu și a unui mod sănătos de viață.
79
80
CLASA a III-a
81
82
3.4. Compararea unor zone naturale. Elemente noi de limbaj specific disciplinei: Activități de explorare/investigare (investigații simple):
3.5. Argumentarea influenței zonă naturală, deșert cald, deșert rece, - observări directe și indirecte;
condițiilor de mediu asupra pădure de foioase, pădure mixtă, taiga, - documentarea din diverse surse informaționale;
viețuitoarelor din diverse zone junglă, tundră, stepă, savană. - clasificarea: componente ale naturii;
naturale. - experimente: „Cum pot supraviețui plantele în
deșerturile calde?”;
- înregistrări grafice: fișe de observare, tabele,
scheme;
- elaborări: proiecte, postere;
- excursii: pădure/stepă.
Activități de protecție a mediului:
- confecționarea unei cărțulii despre plante și
animale rare din diverse zone naturale.
4.1. Identificarea elementelor 4. Republica Moldova Activități comunicative:
orizontului apropiat. • Elemente ale orizontului apropiat. Har- - descrierea unor locuri geografice/componente ale
4.2. Recunoașterea părților ta. naturii;
componente ale unui râu. • Locul Republicii Moldova pe hartă. - relatarea informațiilor/rezultatelor/concluziilor;
4.3. Demonstrarea pe hartă a apelor • Relieful Republicii Moldova. - prezentarea datelor obţinute prin observaţii.
și formelor de relief ale Republicii • Apele Republicii Moldova. Activități de explorare/investigare (investigații simple):
Moldova. • Protecția mediului înconjurător: resurse - observări directe și indirecte;
4.4. Compararea formelor de relief naturale. - comparări: componente ale naturii;
ale Republicii Moldova. - modelări: tipuri de relief; părțile componente ale
4.5. Argumentarea importanței Elemente noi de limbaj specific disciplinei: unui râu; filtrul de apă;
mijloacelor de orientare pe teren. orizont, linia orizontului, puncte cardinale; - experimente: „Filtrarea apei”, „Determinarea
4.6. Proiectarea unor acțiuni hartă: legenda hărții, semne convenționale; poluării aerului”;
pentru conservarea şi protecţia râu: izvor, albie, gură de vărsare, afluent; - înregistrări grafice: fișe de observare, tabele,
resurselor naturale. relief: câmpie, podiș, deal; resurse natura- scheme;
le. - elaborări: proiecte, postere;
- plimbări de studiu: localitatea natală, orientări pe
teren.
Activități de protecție a mediului:
- elaborarea și aplicarea unui plan de acțiuni pentru
salubrizarea localității natale;
- întocmirea unor hărți cu indicarea zonelor poluate
din localitate.
La sfârșitul clasei a III-a, elevul poate:
• să descrie condiții și medii de viață ale lumii vii;
• să relateze despre Republica Moldova: localizare pe hartă, relief, ape;
• să aplice un demers investigativ după un plan dat;
• să clasifice plante și animale din diverse grupuri, diverse zone naturale;
• să indice pe hartă ape și forme de relief ale Republicii Moldova;
• să explice circuitului apei în natură;
• să argumenteze influența condițiilor de viață asupra organismelor;
• să proiecteze acțiuni de protecție a mediului înconjurător,
manifestând ca atitudini specifice predominante:
• corectitudine și coerență în utilizarea terminologiei specifice;
• curiozitate și interes în valorificarea metodelor și instrumentelor specifice de colectare și organizare a rezultatelor;
• atitudine critică și creativă în demersuri de cunoaștere a mediului înconjurător;
• interes pentru promovarea activă a valorilor de mediu și a unui mod sănătos de viață.
83
84
CLASA a IV-a
85
86
3.4. Desfășurarea unui demers Elemente noi de limbaj specific disciplinei: Activități de explorare/investigare (investigații simple):
investigativ privind procesele vitale scheletul, mușchii, craniul, coloana - observări dirijate și libere;
specifice omului, după un plan vertebrală; relaxarea, contractarea; - documentarea despre efectele nocive ale unor
propus. circulația sângelui, vasele sangvine: alimente asupra corpului uman;
3.5. Argumentarea rolului scheletului arterele, venele, capilarele; - modelări: „Expirație – inspirație”, „Sistemul
și mușchilor în mișcarea corpului plămânii, căile respiratorii; respirația: digestiv”, „Tipuri de dinți”, „Piramida alimentară”;
uman. inspirația, expirația; - experimente: „Determinarea pulsului”,
3.6. Formularea regulilor de igienă a digestia: tubul digestiv. „Importanța aerului”, „Cum reacționează corpul
corpului uman. meu la efort?”;
- înregistrări grafice: fișe de observare, tabele,
scheme;
- elaborări: proiecte, postere.
Activități de menținere a sănătății:
- practicarea exercițiilor fizice și respectarea unui
regim alimentar corect;
- aplicarea tehnicilor de respirație pentru
îmbunătățirea sănătății.
4.1. Identificarea componentelor 4. Pământul – parte a Universului Activități comunicative:
Sistemului Solar, ale globului • Spațiul. Universul. - descrierea Sistemului Solar, planetei Pământ;
geografic. • Sistemul Solar. - relatarea informațiilor/rezultatelor/concluziilor;
4.2. Localizarea unor elemente din • Planeta Pământ. Globul geografic. - prezentarea datelor obţinute prin observaţii/
realitate pe globul geografic. • Luna – satelit natural al Pământului. experimente.
4.3. Determinarea locului unui corp în • Mișcările Pământului. Succesiunea Activități de explorare/investigare (investigații simple):
spaţiu după anumite puncte de zi – noapte. Succesiunea anotimpurilor. - observări dirijate și libere;
referinţă. • Protecția mediului înconjurător: - documentarea din diverse surse informaționale;
4.4. Desfășurarea unui demers impactul activității omului. - modelări: Sistemul Solar, planeta Pământ, Luna,
investigativ referitor la fazele lunii. alte corpuri cerești, succesiunea anotimpurilor;
4.5. Argumentarea efectelor mișcării - experimente: „Zi-noapte”, „Pana plutitoare”,
Pământului. „Ploaia acidă”;
- înregistrări grafice: fișe de observare, tabele,
scheme;
- elaborări: proiecte, postere.
4.6. Realizarea unor proiecte pentru Elemente noi de limbaj specific disciplinei: Activități de protecție a mediului:
soluționarea unor probleme simple spațiu, spațiu terestru: spațiu deschis, - flashmob „Ziua Pământului”;
din mediul înconjurător local. spațiu închis; spațiu cosmic; - elaborarea unui plan de măsuri pentru
planetă, glob geografic: poli, ecuator, axă; diminuarea/eliminarea unor acțiuni poluante în
stele; mediul înconjurător local.
fazele Lunii: Lună nouă, semilună, Lună
plină, satelit;
mișcarea: în jurul axei, pe cerc; succesiune.
87
2.4. ARIA CURRICULARĂ „EDUCAȚIE SOCIOUMANISTICĂ”
ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Istoria ne învaţă 7
1
Poate varia în funcție de structura anului școlar și datele calendaristice.
88
CLASA a IV-a
89
90
• Întemeierea Țării Moldovei. Legenda
despre întemeierea Țării Moldovei.
Voievodul Dragoș Vodă. Rolul lui Bogdan
I în istorie.
• Consolidarea Țărilor Române.
Extinderea puterilor medievale.
Alexandru cel Bun – strateg şi diplomat.
Domnia lui Ștefan cel Mare. Politica
internă și externă a lui Ștefan cel Mare.
Mihai Viteazul și unirea tuturor
românilor într-un singur stat.
• Alexandru Ioan Cuza. Unirea
Principatelor Române din 1859.
Reformele lui Cuza.
• Anul 1918 în istorie. Activitatea Sfatului
Țării. Unirea Basarabiei, Bucovinei și
Transilvaniei. Semnificația Marii Uniri.
• Republica Moldova. Stat independent şi
democratic. Constituția – legea supremă
a statului.
• Europa – comunitate a popoarelor
libere şi democratice. Simbolurile
Uniunii Europene. Republica Moldova și
comunitatea europeană.
91
EDUCAȚIA MORAL-SPIRITUALĂ
ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
1
Poate varia în funcție de structura anului școlar și datele calendaristice.
92
REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂȚI DE CONȚINUT
93
94
CLASA I
95
96
CLASA a II-a
97
98
CLASA a III-a
99
100
CLASA a IV-a
101
2.5. ARIA CURRICULARĂ „ARTE”
EDUCAȚIA MUZICALĂ
ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
1
Poate varia în funcție de structura anului școlar și datele calendaristice.
102
REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR
PE UNITĂȚI DE CONŢINUT
103
104
CLASA I
105
106
4.1. Propunerea unor piese 4. De ce avem nevoie de muzică? Discuții dirijate:
muzicale pentru evenimente • Cântul rotește pământul. Când și de ce cântă omul. - rolul cântecului și dansului în viața unui
din viața școlară și cotidiană. Cântecele copilăriei. Cântecele în viața unui om și a om, a unui popor;
4.2. Reprezentarea unor unui popor: de leagăn, de voie bună, de dor, patriotic. - preferințele muzicale.
evenimente sonore din piese • Muzica mișcării – dansul. Când și de ce dansează Exerciții:
muzicale prin limbajul altor oamenii. Varietatea muzicii de dans. - de reprezentare a elementelor de limbaj
arte. • Eu şi muzica. Preferințe muzicale. Experiențe muzicale muzical prin: mijloace artistico-plastice,
proprii. mișcări plastice ale corpului, gestul mâi-
nilor în spațiu.
Activități muzical-didactice:
- interpretarea expresivă a unor cântece
simple;
- audiția pieselor muzicale;
- improvizații ritmico-timbrale la instru-
mente muzicale pentru copii.
La sfârșitul clasei I, elevul poate:
• să descrie în cuvinte proprii dispoziția și conținutului unor piese muzicale audiate și interpretate;
• să interpreteze cântece despre copilărie, natură, țară, cu și fără acompaniament, cu stări emoționale de veselie/tristețe, solemnitate/glumă;
• să improvizeze formule ritmice (pe silabele pas, iu-te și melodii (pe sunetele și notele sol și mi) cu și fără text, la instrumente muzicale
pentru copii;
• să caracterizeze expresivitatea pieselor muzicale vocale și instrumentale cu ajutorul unor elemente de limbaj muzical (melodie, ritm,
tempo, nuanțe dinamice, timbru);
• să reprezinte unele evenimente sonore din piese muzicale prin limbajul altor arte (mișcări ritmice corporale, linii și culori, gestul mâinii
etc.),
manifestând ca atitudini specifice predominante:
• sensibilitate și interes pentru cunoașterea sinelui și a lumii prin arte;
• atitudine creativă în valorificarea mijloacelor limbajului muzical;
• respect pentru valorile culturii naționale și universale.
Repertoriul muzical pentru audiții muzicale Repertoriul muzical pentru interpretare vocal-corală
MODULUL 1: C. Rusnac, „Sărbătoreasca”; T. Chiriac, corul MODULUL 1: Cântece didactice (inclusiv pentru abordările educaționale
„Veverița”, „Nucul” din cantata „Luci, soare, luci!”; inter- și transdisciplinare); „Vine toamna, vine”, vers. Ion Ungureanu, muz.
J. Ph. Rameau, „Chemarea păsărilor”; R. Schumann, E. Doga; „Bună dimineața”, vers. Gr. Vieru, muz. V. Vilinciuc; „A, U, O!”, vers.
„Secerătorii” și „Arlechinul”; W. A. Mozart, „Gavotă” din Gr. Vieru, muz. T. Zgureanu; „Cine-ascultă muzica”, vers. Gr. Vieru, muz.
albumul „Les petits riens”; E. Coca, „Joc”; P. Ceaikovski, B. Dubosarschi; „Casa mea”, vers. Gr. Vieru, muz. Iu. Țibulschi; „Dragu-mi-i
„Octombrie” din albumul „Anotimpurile”. să cânt”, vers. Vl. Rusnac, muz. T. Sobolevski-Corj; „Tricolorul”, versuri și
MODULUL 2: P. Ceaikovski, „Păpușa bolnavă”, „Păpușa nouă”; muzică de Gr. Vieru.
C. Saint-Saens, piese din albumul „Grădina zoologică”; MODULUL 2: „Căsuța din pădure”, muz. I. Nicorescu; „Doina”, vers.
C. Rusnac, tabloul muzical „Moldova”; W. A. Mozart, „Dans C. Dragomir, muz. D. Radu; „Frigu-frigușor”, vers. N. Roșioru, muz.
german”; P. Ceaikovski, piese din „Albumul pentru copii”. D. Radu; „Haide, săniuță”, vers. Gr. Vieru, muz. D. Radu; colindele „Steaua
MODULUL 3: Gh. Mustea, „Melodie”; L. van Beethoven, sus răsare”, „Domn, Domn, să-nălțăm” și „Iată, vin colindători”.
„Marș”; J. Strauss (tatăl), polca „Tritsch-Tratsch”; F. Schubert, MODULUL 3: „Iarna șugubeață”, vers. Iu. Filip, muz. M. Ungureanu;
„Galop grațios”, „Vals grațios”; Gr. Dinicu, „Hora staccato”; „Mărțișor”, vers. A. Ciocanu, muz. D. Radu; „Trenul”, vers. Gr. Vieru, muz.
A. Haciaturean, „Povestea de seară”; J. Haydn, Simfonia Z. Tcaci; „Toba ariciului”, versuri și muzică de Gr. Vieru.
„Surpriză”, partea I-a (fragment). MODULUL 4: „Ciocârlia”, vers. V. Romanciuc, muz. M. Ungureanu; „Doină,
MODULUL 4: Piese folclorice „Ciocârlia”, „Hora”, „Sârba”; doiniță”, vers. S. Ghimpu, muz. A. Tamazlâcaru; „Moldova mea”, versuri și
E. Doga, valsul „Izvorașul”; F. Chopin, Vals (a-moll). muzică de L. Palii-Păduraru.
107
108
CLASA a II-a
109
110
3.1. Distingerea după auz a muzicii vocale, 3. Caracterul variat al muzicii Discuții dirijate:
instr e cu ajutorul elementelor de • Caracterul cantabil al muzicii. - elementele de limbaj muzical specifice
limbaj muzical. Cantabilitatea în muzica vocală și caracterului cantabil/dansant/de marș;
instrumentală. Caracterul cantabil în - compararea caracterelor cantabil, dansant, de
romanță și serenadă. marș în diverse creații muzicale.
• Caracterul dansant al muzicii. Ritmurile Exerciții:
și intonațiile specifice muzicii de - de reprezentare cu gestul mâinii în spațiu
dans. Caracterul de dans în piese a caracterului cantabil/dansant/de marș al
instrumentale și muzică simfonică. muzicii;
Sunetul și nota re. - de solfegiere pe sunetele do, re, mi, fa, sol și
• Caracterul de marș al muzicii. Ritmurile la în succesiuni ascendente/descendente, pe
și melodiile proprii caracterului de marș. trepte alăturate, în caractere variate;
Duratele sunetelor muzicale: pătrimea - de grupare a timpilor accentuați/neaccentuați
și optimile. Caracterul de marș în piese la măsura de doi și trei timpi;
instrumentale și în muzică simfonică. - de ritmizare a textelor poetice (scurte) la
Sunetul și nota fa. măsură binară și ternară.
Activități muzical-didactice:
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: - interpretarea în grup a unor cântece simple în
piesă instrumentală; muzică simfonică; caracter cantabil, dansant și de marș, după auz;
sunetul și nota: re, fa. - improvizarea acompaniamentului ritmic la
melodiile pieselor studiate la instrumente
muzicale pentru copii.
1.1. Interpretarea expresivă a creațiilor 4. Cântecul, dansul și marșul în creații de Discuții dirijate:
vocal-corale în caracter cantabil/ proporții mari - clasificarea genurilor muzicii în: vocale,
dansant/de marș. • Cântecul – element al operei. Opera – instrumentale, teatrale;
1.2. Asocierea textului și a mișcării scenice teatru muzical. Numerele muzicale - structura spectacolelor de operă și balet;
în exprimarea mesajelor lucrărilor din operă: arie, duet, cor ș. a. Melodii - timbrul instrumentelor din orchestra
muzicale. celebre din opere. Măsura de doi timpi. simfonică.
• Dansul – element principal al baletului. Exerciții:
Dansurile din spectacolul de balet. - de reprezentare spațială cu gestul mâinii a
Măsura de trei timpi. Formule ritmice la mersului melodic în muzica de operă și balet;
măsura de trei timpi. Sunetul și nota si. - de ritmizare a textelor la măsură binară și
Scărița muzicală. ternară;
• Marșul în muzica simfonică. Muzică - de intonare a scăriței muzicale în mișcare
simfonică. Grupurile de instrumente în ascendentă/descendentă, în tempo și nuanțe
orchestra simfonică. Marșul în genul de dinamice diferite, în caracter cantabil/
simfonie. dansant/de marș.
• Interacțiunea cântecului, dansului, Activități muzical-didactice:
marșului în creații de proporții. - interpretare corală cu și fără acompaniament
Caracterul cantabil, dansant și de marș a unor cântece simple.
în creații de proporții. Creații celebre din - creare de structuri ritmice la doi și trei timpi;
muzica națională și universală, în care se - imitarea prin mișcările brațelor a interpretării
întâlnesc cântecul, dansul și marșul. la instrumente muzicale cu corzi, de suflat, de
percuție;
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: - joc muzical „Instrumentele orchestrei”.
creații muzicale de proporții: opera, baletul, Proiect de grup: „Afiș pentru un program de
simfonia; măsura de doi și măsura trei concert”, „Cântecul, dansul și marșul în viața
timpi; sunetul și nota si; scărița muzicală. oamenilor/poporului”.
La sfârșitul clasei a II-a, elevul poate:
• să deosebească după auz caracterul cantabil, dansant, de marș al muzicii din piese muzicale și creații de proporții audiate, interpretate;
• să interpreteze expresiv cântece în caracter cantabil, dansant și de marș, cu și fără acompaniament;
• să improvizeze formule ritmice la măsură binară și ternară și melodii (pe sunete alăturate din scărița muzicală), cu și fără text, la instru-
mente muzicale pentru copii;
• să caracterizeze expresivitatea mersului melodic, tempoului și nuanțelor dinamice în reprezentarea trăirilor, portretului, tabloului muzical;
• să reprezinte unele evenimente sonore din piese muzicale prin limbajul altor arte,
manifestând ca atitudini specifice predominante:
• sensibilitate și interes pentru cunoașterea sinelui și a lumii prin arte;
• atitudine creativă în valorificarea mijloacelor limbajului muzical;
• respect pentru valorile culturii naționale și universale.
111
112
Repertoriul muzical pentru audiții muzicale Repertoriul muzical pentru interpretare vocal-corală
MODULUL 1: W. A. Mozart, „Cântec de leagăn”; I. Gorincioi, „Imnul MODULUL 1: Melodie populară „Alunelu”; „Soldaţii”, vers.
neamului”; F. Schubert, „Moment muzical”; Gr. Dinicu, „Hora Gr. Vieru, muz. Z. Tcaci; „Învăţătorul”, vers Gr. Vieru, muz. V. Verega;
staccato”; D. Şostakovici, „Vals-glumă”; E. Doga, „Marş”; P. Ceaikovski, „Cum cântă ţara”, prelucrare de Gr. Vieru; melodie populară „Foaie
„Marşul soldăţeilor de lemn”. verde siminoc”.
MODULUL 2: L. van. Beethoven, „Vesel. Trist”, „Pe ruinele Atenei”; MODULUL 2: „Cântă”, vers. şi muz. Al. Paşcanu; „Cui îi place a hori”,
Dm. Kabalevski, „Trei prietene: Ştrengăriţa. Plângăreaţa. Răutăcioasa”; vers. Gr. Vieru, muz. E. Mamot; „Cântec de toamnă”, vers.
M. Musorgscki, Suita „Tablouri dintr-o expoziţie”; C. Debussy, „Dansul V. Lebedinski, muz. M. Ungureanu; „Viaţa e una”, vers.
fulgilor de nea”; A. Vivaldi, concertul „Iarna”, partea III-a. D. Matcovschi, muz. R. Buciuceanu; melodie populară „Ştefan,
MODULUL 3: M. Ogiński, „Poloneza”; E. Grieg, „Cântecul lui Solveig”; Ştefan domn cel Mare”; „Ninge pe cărare”, vers. şi muzică
C. Porumbescu, „Balada pentru vioară şi pian”; W.A. Mozart, „Mica D. Stancu; „Colindiţa”, muzica E. Monţia; colindele „Mos Craciun cu
serenadă nocturnă”; P. Constantinescu, „Trei dansuri simfonice”; plete dalbe” și „Rămâi, gazdă, sănătoasă!”.
F. Schubert, „Marş militar”; J. Strauss, (tatăl), „Marşul lui Radetzky”. MODULUL 3: „Săniuţa”, vers. şi muzică I. D. Vicol; „Fluieraşul”, vers.
MODULUL 4: W.A. Mozart, Corul clopoţeilor din opera-basm „Flautul Gr. Vieru, muz. E. Doga; „Stejăreii”, vers. şi muz. V. Verega.
fermecat”; G. Verdi, „Marşul triumfal” din opera „Aida”; P.I. Ceaikovski, MODULUL 4: „Primăvara a sosit”, muz. N. Oancea; melodie
„Dansul lebedelor mici” din baletul „Lacul lebedelor”; F.J. Haydn, populară „Pupăza din tei”; „Graiul meu”, vers. Gr. Vieru, muz.
„Simfonia jucăriilor”. I. Macovei; „Dansul florilor”, vers. A. Blanovschi, muz. A. Ranga;
„Dulce e ţara”, vers. şi muz. Gr. Vieru.
CLASA a III-a
113
114
2.1. Distingerea sonorității majore/ 2. Melodia – element principal al muzicii Discuții dirijate:
minore în muzica audiată și • Ce este melodia? Elementele de limbaj care - destinația elementelor de limbaj muzical de a
interpretată. dau expresivitate melodiei: ritm, tempo, îmbogăți melodia și de a-i completa sensul;
2.2. Descrierea impresiilor personale nuanțe dinamice, timbru. - cine poate interpreta o melodie?
față de melodiile celebre audiate în • Structura unei melodii. Elemente ale unei Exerciții:
interpretare vocală/instrumentală/ melodii: motiv, frază, propoziție. - de încălzire a vocii;
orchestrală. • Modul de îmbinare a sunetelor în melodie. - de reprezentare a conturului melodic.
Sonoritățile muzicii: modul major și modul Activități muzical-didactice:
minor. Cine poate interpreta o melodie? - audiția melodiilor celebre în variante de
• Melodii celebre în universul muzicii. interpretare diferită;
Sinteză. Cele mai vechi cântece ale - fredonarea motivelor din melodii celebre;
neamului – Doina, Ciocârlia. Melodii - improvizații melodice pe sunetele scăriței
celebre de dans și marș. Muzica sărbătorilor muzicale;
de iarnă. - cânt vocal-coral: repertoriu dedicat
sărbătorilor de iarnă.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei:
elemente ale unei melodii; modul major, modul
minor.
3.1. Identificarea după auz a repetării și 3. Forme muzicale simple Discuții dirijate:
apariției unor evenimente sonore • Cum se organizează ideile muzicale în - legătura dintre caracterul melodiei și
în piese muzicale audiate. cântec? Forma strofică și forma strofică cu conținutul versurilor din cântec.
3.2. Interpretarea cântecelor după refren în cântec. Planul de interpretare a Exerciții:
planul de interpretare elaborat în unui cântec. - de intonare a unor melodii simple după gestul
grup. • Forma monopartită în muzică. Piese mâinii, în limita scăriței muzicale Do;
instrumentale în formă monopartită în - de analiză a modalității de organizare a ideilor
muzica națională și universală. muzicale în cântec/piese muzicale audiate.
• Forma bipartită în muzică. Piese celebre în Activități muzical-didactice:
formă bipartită. - audiții muzicale comentate;
• Forma tripartită în muzică. Piese celebre în - modelare a planului de interpretare a unui
formă tripartită. cântec (introducere, strofă, refren, ritornelă
etc.);
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: - improvizarea acompaniamentului ritmic la
forma muzicală monopartită, bipartită, cântecele din repertoriul studiat.
tripartită.
4.1. Exprimarea emoțiilor și gândurilor 4. Forme muzicale compuse Discuții dirijate:
față de organizarea formei muzicale • Forma rondo. Creații muzicale celebre în - formele muzicale inspirate din viața
în creații de muzică națională și forma de rondo. oamenilor și natură.
universală. • Tema cu variațiuni în muzică. Creații Exerciții:
muzicale celebre în forma de temă cu - de fredonare a temelor muzicale din piesele
variațiuni. audiate.
• Forma liberă în muzică. Creații muzicale Activități muzical-didactice:
instrumentale în formă liberă. - reprezentarea grafică a formei muzicale la
creațiile muzicale audiate;
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: - audiții muzicale comentate;
forma rondo; forma tema cu variațiuni; forma - analiza-caracterizare a formei muzicale
liberă. în creațiile audiate (după unele repere:
caracterul melodiei, modul (major, minor),
nuanţele dinamice, tempo.
- dramatizare a evenimentelor sonore în
diferite forme muzicale;
- joc „Dialoguri muzicale” pe melodii
improvizate, structurate în forma rondo, temă
cu variațiuni.
Proiecte individuale, de grup: „Crearea formei
de rondo din repertoriul de cântece însușite”,
„Sfaturi utile pentru vizitarea sălilor de concert”.
La sfârșitul clasei a III-a, elevul poate:
• să descrie în cuvinte proprii expresivitatea elementelor de limbaj în piesele muzicale audiate și interpretate;
• să interpreteze cântece pentru copii, cu și fără acompaniament, cu respectarea planului interpretativ (introducere, strofă, refren etc.);
• să improvizeze acompaniament simplu la instrumente muzicale pentru copii la piesele interpretate/audiate;
• să identifice după auz repetarea și apariția unor evenimente sonore în piese muzicale audiate;
• să caracterizeze expresivitatea melodiei pieselor muzicale vocale și instrumentale cu ajutorul elementelor de limbaj muzical,
manifestând ca atitudini specifice predominante:
• sensibilitate și interes pentru cunoașterea sinelui și a lumii prin arte;
• atitudine creativă în valorificarea mijloacelor limbajului muzical;
• respect pentru valorile culturii naționale și universale.
115
116
Repertoriul muzical pentru audiții muzicale Repertoriul muzical pentru interpretare vocal-corală
MODULUL 1: E. Grieg, „Dimineaţa”; C. Dimitrescu, „Dans MODULUL 1: „Toamna”, vers. V. Nedelcu, muz. D. Radu; „Hop şi-aşa!”,
Țărănesc”; E. Grieg, „În peștera împăratului munţilor”; vers. și muz. R. Rausch; „Moldovioară, floare rară”, vers. Gr. Vieru, muz.
P. Constantinescu, „Joc dobrogean”; G. Musicescu, „Cine, cine” I. Macovei; cântec popular „Trageţi hora!”; „Povestea unui ciobănaş”,
din concertul coral Nr. 1; S. Prokofiev, povestea simfonică „Petrică vers. şi muz. D. Stancu.
şi lupul”. MODULUL 2: „La noi”, vers. Gr. Vieru, muz. A. Chiriac; „Cântecul gamei”,
MODULUL 2: F. Chopin, Preludiul nr. 7; W. A. Mozart, Sonata muz. R. Rogers; „Limba românească”, vers. Gh. Sion, muz. I. Cartu; „Am
pentru pian (C-dur); J. S. Bach, Mic preludiu (C-dur); W. A. Mozart, plecat să colindăm” din colecţia lui Gh. Cucu; „O, ce veste minunată!”,
Cavatina lui Figaro din opera „Nunta lui Figaro”; Dm. Şostakovici, muz. D. Georgescu-Kiriac; „Clopoţei, clopoţei”, muz. şi text J. Lord
„Romanţă”; E. Grieg, „Dansul Anitrei”; E. Doga, valsul „ Gingaşa Pierpont; „Să iubim al ţării tricolor”, vers. C. Salcia, muz. C. Romaşcanu;
şi tandra mea fiară”; J. Brahms, Dans ungar, nr. 5; R. Schumann, colindele „Steaua sus răsare”, „Sorcova”, „Astă seară-i seară mare”.
„Marş”; G. Bizet, Marşul toreadorului din opera „Carmen”. MODULUL 3: „Cartea-i surioara mea”, vers. C. Dragomir, muz. D. Radu;
MODULUL 3: G. Musicescu, piesa „Vine ştiuca de la baltă”; „Moldova”, vers. A. Ciocanu, muz. M. Ungureanu; cântec popular
C. Miculi, „Hora”; P. Ceaikovski, „Cântec napolitan”; J. S. Bach, napolitan „Santa Lucia”; „Hora” din colecţia lui T. Brediceanu; melodiile
„Badinerie”; S. Prokofiev, „Ploaie şi curcubeu”; C. Porumbescu, populare „Coasa”, „Bătuta”; joc muzical „Dacă vesel se trăiește”.
marșul „Haideți, haideți!” din opereta „Crai nou”; C. Rusnac, piesa MODULUL 4: „Cântec de primăvară”, muz. W. A. Mozart; melodie
„Sărbătoreasca”. populară „Primăvară, primăvară”.
MODULUL 4: W. A. Mozart, „Rondo în stil turcesc”; A. Stârcea,
Variaţiuni pentru pian; P. Ceaikovski, „Capriciul italian”.
CLASA a IV-a
117
118
• Instrumente muzicale populare. Cimpoi, drâmbă, Exerciții:
bucium, ocarină, cobză, țambal etc. Elemente - de receptare a coloritului timbral
caracteristice: emisia sunetului, coloritul timbral. al instrumentelor/orchestrelor de
• Dansul popular. Clasificarea dansului popular: dansul muzică populară;
popular cu și fără subiect. Cele mai răspândite dansuri - mișcări și figuri elementare specifice
populare: hora, sârba, bătuta și hostropățul. dansului popular.
• Repertoriul obiceiurilor populare. Sinteza. Activități muzical-didactice:
- cânt vocal-coral/fredonarea
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: melodiilor de cântece și piese celebre
dans popular cu și fără subiect; tezaurul folclorului muzical. din folclorul muzical;
- audiție și vizionare de concerte și joc
popular;
- comentariul muzical;
- improvizații de mișcări pe ritmurile și
melodiile folclorului muzical.
Proiect individual, de grup: „Datini și
obiceiuri folclorice din localitate”.
3.1. Utilizarea vocabularului muzical 3. Muzica academică Discuții dirijate:
la caracterizarea muzicii • Muzica academică. Izvoarele muzicii. Muzica scrisă de - folclorul – sursă de inspirație pentru
academice. compozitori. (Creații compuse de A. Flechtenmacher, compozitori.
3.2. Demonstrarea culturii de G. Musicescu, C. Porumbescu, E. Coca, Șt. Neaga). Exerciții:
audiție a muzicii academice. • Creații muzicale celebre. Muzica compozitorilor - fredonare a unor teme muzicale din
3.3. Argumentarea opiniilor G. Enescu, E. Doga. creațiile muzicii academice audiate;
proprii faţă de creații muzicale • Interpreţii muzicii academice. Interpreți celebri (Maria - reprezentare a conturului melodic cu
academice și de valoarea lor Cebotari, Maria Bieșu, Ion Josan, Mihai Munteanu, gestul mâinii în spațiu.
artistică. Ion Paulencu, Valentina Naforniță etc.). Formații Activități muzical-didactice:
artistice performante din Republica Moldova - elaborarea partiturii ascultătorului
(Capela Corală Academică „Doina”, Corul „Moldova”, la unele creații/fragmente de muzică
ansamblul „Concertino” etc.). academică audiată
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: - reprezentarea conturului melodic cu
muzica academică, interpreți de muzică academică, gestul mâinii în timpul audiției;
formații artistice. - caracterizarea limbajului și
conținutului creațiilor muzicale
audiate;
- comentariul muzical la creațiile
studiate;
- interpretare vocal-corală cu și fără
acompaniament a creațiilor compuse
de compozitori autohtoni.
Proiect individual, de grup: „Portrete
muzicale: compozitori și interpreți din
Republica Moldova”.
4.1. Generalizarea experiențelor 4. Muzica în viaţa mea Discuții dirijate:
muzicale proprii. • Tradiții și obiceiuri muzicale în familie, școală, - tradiții și obiceiuri muzicale în familie,
comunitate. școală, comunitate;
• Muzica pentru copii. Muzică pentru desene animate/ Activități muzical-didactice:
spectacole/teatru de păpuși/filme artistice. - elaborarea unui afiș/program artistic
• Muzica uşoară. Caracterul distractiv al muzicii ușoare. pentru o sărbătoare/manifestare în
Creații de muzică ușoară. compuse de E. Doga, clasă/școală;
A. Chiriac, C. Rusnac, Gh. Mustea, L. Știrbu, M. Dolgan, - caracterizarea muzicii interpretate/
I. Aldea-Teodorovici etc. audiate;
- interpretare muzicală în public
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: al unor cântece pentru copii,
muzica ușoară, muzică pentru copii. reprezentative pentru sărbătorile și
manifestările clasei/școlii;
Proiecte individuale, de grup: „Muzica în
viața mea/noastră”, „Muzica obiceiurilor
și tradițiilor în familia mea/comunitatea
noastră”; proiect colectiv „Lecție-concert”.
Învățare prin sarcini de lucru cu tematica
unui schimb de experiență cu elevii
claselor mai mici „Ce să facem pentru a
înțelege mai bine muzica, cum ajungem
să o îndrăgim?”
119
120
La sfârșitul clasei a IV-a, elevul poate:
• să deosebească expresivitatea creațiilor folclorului muzical de creațiile muzicii academice audiate și interpretate;
• să interpreteze cântece folclorice și create de compozitori pentru copii, cu și fără acompaniament;
• să utilizeze vocabularul muzical în caracterizarea creațiilor de muzică academică și populară;
• să improvizeze la instrumente muzicale pentru copii acompaniament simplu pentru piesele interpretate/audiate;
• să exprime opinia despre creaţiile folclorului muzical și muzica academică,
manifestând ca atitudini specifice predominante:
• sensibilitate și interes pentru cunoașterea sinelui și a lumii prin arte;
• atitudine creativă în valorificarea mijloacelor limbajului muzical;
• respect pentru valorile culturii naționale și universale.
Repertoriul muzical pentru audiții muzicale Repertoriul muzical pentru interpretare vocal-corală
MODULUL 1: Melodii populare „Lume cine ţi-a pus nume”, MODULUL 1: Cântecele populare „Ciobănaș cu trei sute de oi”,
„Paparuda”, „Doina şi bătuta din Giurgiuleşti”; „Cântă puiul cucului” „Ciobănaș la oi am fost”, „S-a dus cucul de pe-aici”, „Mierla”, „Dragu
din colecția lui T. Brediceanu; balada „Mioriţa” în interpretarea lui mi-i şi mult mi-i drag”.
N. Sulac; „Ciobănaș la oi am fost”. MODULUL 2: Cântecele populare „Hai, la horă”, „Hai, flăcăi, săriţi la
MODULUL 2: „Polca din bătrâni” în interpretarea orchestrei joc!”, „Steaua sus răsare”; „La mulţi ani!”, muzică şi versuri Gr. Vieru.
„Lăutarii”, conducător artistic N. Botgros; „Parada instrumentelor” MODULUL 3: „Bardul din Mirceşti”, muz. P. Mezzeti, vers. C. Scrob;
din repertoriul Oana Liana; „Întrecere lăutărească” din repertoriul „Trei culori”, muz. și vers. C. Porumbescu; „Joc de sărbătoare”,
orchestrei „Fluieraş”; piesa „Ciocârlia” în interpretarea lui N. Botgros vers. V. Rusu, muz. D. Gheorghiţă; „Doiniţa”, versuri populare, muz.
şi orchestra „Lăutarii”. I. Macovei; colindele „Sus, în poarta Raiului”, „Praznic luminos”,
MODULUL 3: A. Flechtenmacher, Uvertura „Moldova”; G. Musicescu, „Coborât-a, coborât”, „Noi umblăm să colindăm”(din colecția lui
Concertul coral Nr 1; G. Enescu, „Preludiu la unison”; E. Coca, fantezia G. Breazul).
pentru vioară și pian „Simfonia primăverii”; Șt. Neaga, poemul MODULUL 4: „Ca o zi de primăvară”, muz. G. Musicescu; „Dragă-mi
simfonic „Nistru”; E. Doga, „Sonet”; „Hora fetelor” în interpretarea este ţara mea”, muz. C. Rusnac, vers. Gr. Vieru; „Noi în grai suntem
Capelei Corale Academice „Doina”. popor”, muz. Gh. Mustea, vers. Gr. Vieru; „La noi”, muz. M. Dolgan,
MODULUL 4: E. Doga, „Codrii mei bătrâni”; A. Chiriac, „Mihaela”; vers. Gr. Vieru; „Revedere”, muz. D. Kiriac, vers. M. Eminescu;
C. Rusnac, „Copiii planetei pământ” în interpretarea A. Lazariuc „Ala-bala, portocala”, muz. I. Aldea-Teodorovici, vers. Gr. Vieru;
și corul „Lia-Ciocârlia”; C. Rusnac, „Steaua limbii noastre” în „Patria”, muz. D. Radu, vers. V. Romanciuc.
interpretarea corului „Moldova”; I. Aldea-Teodorovici, „Imensitate”.
EDUCAȚIA PLASTICĂ
ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
1
Poate varia în funcție de structura anului școlar și datele calendaristice.
121
REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂȚI DE CONȚINUT
122
CLASA I
123
124
3.1. Compunerea elementelor de limbaj 3. Cum realizăm o lucrare plastică Conversații cu sprijin în observare: alegerea
plastic pe diverse suporturi. Inițiere în compoziție suportului în funcție de mărimea obiectelor/
3.2. Explicarea preferințelor în alegerea • Spațiul plastic: foaie de hârtie (în poziție formelor reprezentate; alegerea materialelor,
materialelor, instrumentelor, orizontală/verticală), asfalt, alte suporturi. instrumentelor și tehnicilor; amplasarea imaginii
tehnicilor, suporturilor pentru • Organizarea elementelor de limbaj plastic în în spațiul plastic (aproape/departe, mare/mic;
crearea unor imagini plastice. spațiul plastic. centru);
Materiale, instrumente şi tehnici de artă Aplicații practice: exerciții-joc, exersări,
plastică experimentări de îmbinare a elementelor plastice
• Materiale: creioane, carioci, cretă etc. în compoziții pe diverse suporturi (hârtie, asfalt,
(materiale grafice); vopsele de apă: zăpadă etc.); lucrări plastice cu subiect propus de
acuarelă, guașă (materiale picturale). învățător sau la propria alegere a elevului.
• Instrumente: pensulă. Produse: lucrare plastică utilizând punctul/linia/
• Tehnici: amprentare, fuzionare, monotipie, culoarea/pata ca elemente de limbaj plastic;
modelare. compoziție plastică.
4.1. Diferențierea creațiilor de pictură, 4. De ce ne place arta plastică Excusii/vizite la muzee, expoziții, galerii de artă,
grafică, sculptură. • Expoziție, muzeu. ateliere ale artiștilor plastici.
4.2. Aprecierea ghidată (prin răspunsuri • Opere de artă plastică: pictură, grafică, Conversații: observarea și compararea
la întrebări) a operelor create de sculptură. mijloacelor de realizare a creațiilor de pictură,
artiști plastici, a lucrărilor personale • Artiști plastici: pictori, graficieni, sculptori. grafică, sculptură; emoții și sentimente transmise
și ale colegilor. de operele artistico-plastice.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: Aplicații practice: organizarea unei expoziții cu
pictură, grafică, sculptură, artist plastic. lucrările plastice realizate pe parcursul anului.
Produse: colaborarea în echipă; expoziție de
lucrări.
La sfârșitul clasei I, elevul poate:
• să identifice elemente de limbaj plastic (punct, linie, formă, culoare) în natură și într-o operă de artă propusă;
• să utilizeze materiale, instrumente și tehnici potrivite în realizarea unor lucrări/compoziții plastice simple;
• să aprecieze ghidat (prin răspunsuri la întrebări) lucrări plastice (opere create de artiști plastici, lucrări personale și ale colegilor),
manifestând ca atitudini și valori specifice predominante:
• curiozitate și admirație pentru frumosul din viață și artă;
• interes pentru creativitate și gust estetic în exprimarea sinelui;
• respect față de valorile naționale și cele ale altor culturi.
CLASA a II-a
125
126
2.1. Identificarea elementelor de limbaj 2. Alfabetul artei plastice Conversații cu sprijin înobservare: elementele de
plastic în natură, imagini plastice și Elemente de limbaj plastic limbaj plastic în natură şi imagini; modalități de
opere de artă. • Punctul în arta plastică şi natură. Modalităţi amplasare a punctului și a liniei în spațiul plastic;
2.2. Explorarea elementelor de limbaj de realizare şi amplasare a punctului în forma-contur a obiectelor; analiza şi compararea
plastic pe diverse suporturi, spaţiul plastic. formelor; clasificarea petelor spontane;
utilizând materiale, tehnici • Linia în arta plastică şi natură. Punctul și deosebirile dintre culori și nonculori.
potrivite. linia – modalități de expresie plastică. Aplicații practice: exerciții-joc, exersări,
• Pata spontană. experimentări cu instrumente și materiale variate
• Forma realistă. pentru a obține:
• Clasificarea culorilor: culori binare, - puncte (aerate, aglomerate, de aceeași
nonculori. Amestecul culorilor. mărime, de diverse culori);
Materiale, instrumente şi tehnici de artă - linii (verticale, orizontale, oblice, modulate și
plastică cromatice);
• Materiale: creioane, carioci, cretă etc. - forme (plată, volumetrică; simplă, compusă);
(materiale grafice); vopsele de apă: - culori (binare, nonculori; culorile curcubeului;
acuarelă, guașă (materiale picturale). amestecul fizic al culorilor);
• Instrumente: pensulă. - pata spontană (monotip, amprentare,
• Tehnici: amprentare, fuzionare, monotipie. ștampilare, fuzionare).
Produs: lucrare plastică utilizând punctul/linia/
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: culoarea/pata ca elemente de limbaj plastic.
pată, formă, culori binare, nonculori.
3.1. Descrierea unor caracteristici 3. Cum realizăm o lucrare plastică Conversații cu sprijin înobservare: varietatea
specifice varietății imaginilor Inițiere în compoziție imaginilor plastice (pictate, desenate, modelate
plastice. • Varietatea imaginii plastice. etc.); modalităţi de selectare a suportului în
3.2. Explorarea modalităţilor de • Compunerea elementelor în spațiul plastic: funcție de materiale și tehnica aleasa.
compunere a elementelor în sus – jos; mare – mic; aranjare pe verticală, Descrierea efectelor obținute în urma organizării,
spaţiului plastic. orizontală. compunerii elementelor în spaţiul plastic.
Identificarea tehnicilor și materialelor de artă în
operele artiștilor plastici.
Materiale, instrumente şi tehnici de artă Aplicații practice: exerciții-joc, exersări și
plastică experimentări în tehnici de artă cu diverse
• Materiale tradiționale: creioane, carioci, materiale pe diverse suporturi (hârtie, carton,
vopsele de apă (acuarelă, guașă), lut/ zăpadă, nisip).
plastilină. Materiale netradiționale: boabe, Produse: lucrare plastică utilizând punctul/linia/
nisip, pietre, fire textile etc. culoarea/pata ca elemente de limbaj plastic;
• Instrumente: pensulă, paletă, eboșoar. compoziție plastică; proiect de grup.
Pseudoinstrumente (bucăți de carton,
plastic, bureti).
• Tehnici: pictură, amprentare, fuzionare,
monotipie; tehnici grafice; modelare.
4.1. Diferențierea creațiilor de pictură, 4. De ce ne place arta plastică Vizite, excursii: ateliere ale artiștilor plastici, săli
grafică, sculptură. • Operă de artă plastică. de expoziții, galerii de arte.
4.2. Exprimarea atitudinilor, opiniilor, • Maeştri şi capodopere. Conversații: compararea și analiza operelor
emoţiilor și sentimentelor faţă de • Creaţii de pictură, grafică, sculptură. de pictrură, grafică și sculptură; determinarea
mesajul unei opere de artă plastică. mesajului plastic al operelor de artă.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: Aplicații practice: joc de rol: critici și artiști;
creaţie/operă de artă plastică, capodoperă. organizarea unei expoziții cu lucrările plastice
realizate pe parcursul anului.
Produse: mesaj oral; colaborarea în echipă;
expoziție de lucrări.
La sfârșitul clasei a II-a, elevul poate:
• să identifice elemente de limbaj plastic (punct, linie, pată, formă, culoare), materiale, instrumente și tehnici de artă valorificate într-o
imagine plastică;
• să aplice tehnici grafice, picturale, sculpturale pentru valorificarea elementelor de limbaj plastic în lucrări și compoziții;
• să exprime în cuvinte proprii mesajul unei imagini plastice (opere create de artiști plastici, lucrări personale și ale colegilor),
manifestând ca atitudini și valori specifice predominante:
• curiozitate și admirație pentru frumosul din viață și artă;
• interes pentru creativitate și gust estetic în exprimarea sinelui;
• respect față de valorile naționale și cele ale altor culturi.
127
128
CLASA a III-a
129
130
4.1. Explicarea în cuvinte proprii a unor 4. De ce ne place arta plastică Excusii/vizite: săli de expoziții, expoziții foto-
caracteristici specifice creațiilor de • Opere de artă universale. artistice, galerii de artă, ateliere ale artiștilor
artă universală și națională. • Opere de artă națională. plastici, vizionarea filmelor despre arta
4.2. Transpunerea valorilor general- plastică.
umane în lucrările proprii. Conversații: compararea și analiza operelor
de artă plastică, specificul operelor de
artă naționale (imagini tradiționale, culori
specifice, forme ), discuții despre conținutul
operei/capodoperei.
Aplicații practice: organizarea expozițiilor
tematice, expoziții de reproduceri de artă
universală și națională.
Produse: mesaj oral; colaborarea în echipă;
poster; expoziție de lucrări.
La sfârșitul clasei a III-a, elevul poate:
• să recunoască elemente de limbaj plastic, materiale, instrumente și tehnici de artă valorificate într-un peisaj și alte imagini plastice;
• să aplice elemente de limbaj plastic în realizarea compoziților figurative/nonfigurative;
• să explice în cuvinte proprii caracteristici specifice creațiilor de artă universală și națională,
manifestând ca atitudini și valori specifice predominante:
• curiozitate și admirație pentru frumosul din viață și artă;
• interes pentru creativitate și gust estetic în exprimarea sinelui;
• respect față de valorile naționale și cele ale altor culturi.
CLASA a IV-a
131
132
Materiale, instrumente şi tehnici de artă plastică Aplicații practice: modelarea și modularea
• Materiale: creioane, carioci, etc. (materiale liniilor; culorilor; crearea formelor plate și
grafice); vopsele de apă: acuarelă, guașă volumetrice prin diferite material și tehnici
(materiale picturale). de artă; exersări de amestec cromatic
• Instrumente: pensulă, eboșoar. (tonul, nuanțe).
• Tehnici: hașurare, pictare, modelare. Produse: lucrare plastică utilizând creioane
colorate/cariocă/vopsele de apă/lut/
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: plastilină; compoziție plastică în culoare;
formă plană/volumetrică; nuanță, dominantă lucrare plană/volumetrică.
cromatică.
3.1. Identificarea motivelor naturale în 3. Cum realizăm o lucrare plastică Conversații cu sprijin în observare:
compoziții decorative. Inițiere în compoziție identificarea compozițiilor figurative și
3.2. Realizarea compozițiilor figurative • Compoziție figurativă. Subiectul compoziției (mi- determinarea subiectului; observarea
cu un subiect dat. tologic, cotidian) în grafică, pictură și sculptură. elementelor compoziționale pe imagini
3.3. Crearea compozițiilor decorative Redarea planurilor (aproape, departe) prin linie plastice și foto, amplasate în două planuri
utilizând motive stilizate. culoare, mărime și ton. (aproape, departe); recunoașterea
• Compoziția decorativă. Motive naturale și deco- motivelor decorative în natură; identificarea
rative (florile, pomul vieții, păsările, omul, soare- transformării artistice a motivelor naturale
le și luna etc.). Modificarea (stilizarea) formelor. în motive decorative.
Materiale, instrumente şi tehnici de artă plastică Aplicații practice: exerciții-joc de amplasare
• Materiale tradiționale: creioane, carioci, vopsele a formelor în compoziții figurative; exersări
de apă (acuarelă, guașă). de redare a planurilor (aproape – mare,
• Instrumente: pensulă, paletă. culori vii, calde; departe – mic, culori
• Tehnici: pictură în pete, grafică monocromă/po- deschise, reci); exersări de stilizare a
licromă, grataj, modelare. formelor simple naturale.
Produse: compoziție plastică; lucrare plană/
volumetrică; compoziție decorativă.
4.1. Explicarea în limbaj specific 4. De ce ne place arta plastică Vizite excursii: în ateliere ale meșterilor
disciplinei a caracteristicilor • Arta populară: ceramică, covor, port național. populari, săli de expoziții, vizionarea
specifice creațiilor de artă populară. • Meșter popular. filmelor despre valorile ținutului natal;
4.2. Aprecierea valorică a creațiilor de • Atelier meșteșugăresc. galerii de artă.
artă populară.
Conversații: analiza istoricului creerii
obiectelor de artă populară (obiecte de
ceramică, covoare etc); organizarea unei
expoziții cu lucrările plastice realizate pe
parcursul anului.
Aplicații practice: organizarea expozițiilor de
lucrări plastice realizate pe parcursul anului.
Produse: mesaj oral; colaborarea în echipă;
poster; expoziție de lucrări.
133
2.6. ARIA CURRICULARĂ „SPORT”
EDUCAȚIA FIZICĂ
ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
1
Poate varia în funcție de structura anului școlar și datele calendaristice.
134
REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂŢI DE CONŢINUT2
2
Se va decide de către cadrul didactic în funcție de condițiile și inventarul disponibil, de tradițiile
instituției etc.
3
În funcție de terenul de joc și echipamentul tehnic disponibil, se vor alege două jocuri sportive.
135
136
CLASA I
137
138
2.6. Menținerea echilibrului static în 4. Elemente acrobatice: Echilibru din stând: pe vârfuri, pe călcâi, cu
diferite poziții. • Echilibru static în diferite poziții. picioarele încrucișate; din aplecat înainte;
2.7. Îndeplinirea elementelor • Rulare înapoi și revenire. cu poziții diferite ale brațelor, jocuri pentru
acrobatice elementare cu fixarea • Semisfoara. echilibru static;
pozițiilor finale. • Podul din poziție culcat dorsal cu ajutor. Exerciții pentru învățare:
- rulării: rulare înapoi și revenire în: așezat,
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: așezat picioarele depărtate, sprijin ghemuit;
rulare, semisfoară, pod. - semisfoarei: stând pe genunchiul unui picior
celălalt întins pe vârf înainte, lateral și înapoi;
cu sprijin pe saltea, brațele lateral și sus;
- podul: din culcat dorsal trecere în sprijin pe
picioare și omoplați; fixarea poziției mâniilor;
podul din culcat dorsal cu ajutor etc.
Produse: reproducerea elementelor acrobatice
(echilibru în diferite poziții, rulare înapoi, pod).
2.8. Reproducerea mișcărilor de brațe și 5. Ritmică și elemente de dans: Balansări și fluturări simultane de brațe înainte și
a pașilor de bază în ritmică și dans. • Mișcări de brațe în ritmică și dans. lateral, cu și fără acompaniament etc.;
• Pași de bază în ritmică și dans. Pași ritmici: gimnastici, ascuțiți, alăturați, înalți,
• Complex de gimnastică ritmică și elemente de polcă, cu și fără acompaniament etc.;
de dans. Mișcări de brațe și pași ritmici în complexe, cu
acompaniament.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: Produse: complexe de gimnastică ritmică și dans.
fluturări, pași ritmici.
2.9. Aplicarea achizițiilor motrice în 6. Jocuri de mișcare și ștafete: Jocuri:
condiții de joc. • Jocuri de mișcare frontale. - de atenție, de cunoaștere, de imitare, etc.;
2.10. Încadrarea în activitatea motrice • Jocuri de mișcare în perechi. - pentru echilibru, reacție, anticipare etc.;
de grup. • Jocuri de mișcare colective și în echipe. - pentru dezvoltarea calităților motrice
• Jocuri cu elemente din jocuri sportive. (coordonarea, viteza, suplețea, rezistență);
• Ștafete sportive. - pentru ținere, transmiteri, prinderi, aruncări;
Ștafete cu depășire a obstacolelor, individual și
în grup.
Produse: jocuri, ștafete, colaborarea în echipă.
3. Adoptarea unui comportament adecvat în cadrul activităţilor motrice educaţionale, competiţionale şi recreative,
demonstrând implicare şi dorință de a-și ajuta colegii
3.1. Acceptarea regulilor de securitate • Securitatea în activități motrice. Conversații despre consecințele respectării,
în activitățile motrice. • Condițiile sanitaro-igienice la lecțiile de nerespectării: regulilor de securitate; cerințelor
3.2. Conformarea la cerințele sanitaro- educație fizică. sanitaro-igienice;
igienice la lecțiile de educație fizică. • Implicarea sistematică în activități motrice. Jocuri în activitățile motrice pentru dezvoltarea
3.3. Susținerea relațiilor pozitive • Comportament adecvat și respect față de armonioasă și menținerea sănătății;
interpersonale în activitatea colegi în jocurile de mișcare. Distribuiri de roluri în activitatea de joc și
motrice. educativă.
Produse: practicarea independentă a activităților
motrice și a jocurilor.
La sfârşitul clasei I, elevul poate:
• să recepteze regulile de securitate și igienă specifice lecțiilor de educație fizică;
• să identifice părțile și pozițiile de bază ale corpului;
• să execute acțiuni motrice păstrând echilibrul și ritmicitatea;
• să participe în jocuri de mișcare, activități motrice de grup,
manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:
• interes pentru cunoașterea și dezvoltarea propriului organism, practicarea unui mod sănătos de viaţă;
• interes pentru sporirea potențialului motric;
• implicare şi dorință de a-și ajuta colegii.
139
140
CLASA a II-a
141
142
2.6. Îndeplinirea elementelor 4. Elemente acrobatice Echilibru din stând pe un picior: celălalt întins înainte/
acrobatice în structuri • Echilibru din stând pe un picior. lateral/înapoi; cu poziții de brațe variate; jocuri pentru
simple, cu și fără ajutor, cu • Rostogolire înainte. echilibru static etc.
fixarea poziției și menținere a • Podul din poziție culcat dorsal. Exerciții pentru învățare:
echilibrului. • Stând pe omoplați. - rostogolirii: rulare înapoi și revenire în sprijin ghemuit;
înainte cu trecere în poziție culcat pe spate/așezat/în
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: poziție ghemuit etc.;
rostogolire, stând pe omoplați. - podului din culcat dorsal cu și fără ajutor;
- stând pe omoplați: rulare înapoi cu îndreptarea
picioarelor în sus, menținere; poziția mâinilor; stând pe
omoplați cu ajutor;
Concursuri pentru îndeplinirea corectă a elementelor
acrobatice.
Produse: reproducerea elementelor acrobatice
(rostogolire, stând pe omoplați).
2.7. Coordonarea mișcărilor de 5. Ritmică și elemente de dans Fluturări simultane și alternative înainte și înapoi, valuri
brațe și a pașilor de bază în • Mișcări de brațe în ritmică și dans. înainte, înapoi;
ritmică și dans. • Pași de bază în ritmică și dans. Pași ritmici: gimnastici, ascuțiți, alăturați, înalți, alternativi,
2.8. Reproducerea în ritm și • Complex de gimnastică ritmică și arcuiți, de polcă, de vals;
armonie a complexelor de elemente de dans. Mișcări de brațe și pași ritmici în complexe la 2 timpi sub
gimnastică ritmică și dans cu acompaniament.
acompaniament. Elemente noi de limbaj specific disciplinei: Produse: complexe de gimnastică ritmică și dans.
pași de dans.
2.9. Încadrarea acțiunilor motrice 6. Jocuri de mișcare și ștafete: Jocuri:
în situații mereu schimbătoare • Jocuri de mișcare frontale. - de atenție, de cunoaștere, de imitare;
în dependență de regulile jocu- • Jocuri de mișcare în perechi. - pentru echilibru, reacție, anticipare;
lui. • ���������������������������������������
Jocuri de mișcare colective și în echi- - pentru dezvoltarea calităților motrice (coordonarea,
2.10. Aplicarea achizițiilor motrice pe. viteza, suplețea, rezistență);
și de interacționare de grup în • Jocuri cu elemente din jocuri sportive. - pentru ținere, transmiteri, prinderi, aruncări;
condiții de joc. • Ștafete sportive. Ștafete cu depășire a obstacolelor individual și în grup.
Produse: jocuri frontale și colective, ștafete, colaborarea
în grup.
3. Adoptarea unui comportament adecvat în cadrul activităţilor motrice educaţionale, competiţionale şi recreative,
demonstrând implicare şi dorință de a-și ajuta colegii
3.1. Acceptarea regulilor de • Securitatea și cerințele sanitaro- Conversații: cauzele accidentării la lecția de educație
securitate și a cerințelor igienice în educația fizică. fizică; semnificația igienei personale pentru menținerea
sanitaro-igienice în activitățile • Dezvoltarea motrice armonioasă a sănătății;
motrice. propriului organism. Relatări despre: propria ținută corporală; mișcările
3.2. Aprecierea dezvoltării motrice • Activitatea motrice independentă. armonioase ale părților propriului corp; tendințe de
și armonioase a propriului • Disciplina și respectul în activitatea de dezvoltare continuă prin activitatea motrice individuală;
organism. joc. Prezentări: poziții neobișnuite pentru menținerea
3.3. Practicarea independentă a echilibrului; exerciții fizice pentru anumite părți ale
activităților motrice. corpului;
3.4. Susținerea ordinii și Roluri de conducător de joc și observator la ștafete,
disciplinei, a relațiilor pozitive prezentarea unui joc pentru colegii de clasă.
interpersonale în activitățile Produse: practicarea independentă a activităților motrice
motrice de joc. și a jocurilor.
La sfârşitul clasei a II-a, elevul poate:
• să specifice reguli de securitate și igienă pentru lecțiile de educație fizică;
• să recunoască influența practicării independente a exercițiilor fizice asupra ținutei corpului, dezvoltării propriului organism, fortificării
sănătății;
• să îndeplinească: exerciții utilitar-aplicative (mers, alergări, sărituri, târâri, cățărări, coborâri, escaladări); elemente acrobatice, ritmice,
de dans;
• să se încadreze în jocuri motrice și ștafete,
manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:
• interes pentru cunoașterea și dezvoltarea propriului organism, practicarea unui mod sănătos de viaţă;
• interes pentru sporirea potențialului motric;
• implicare şi dorință de a-și ajuta colegii.
143
144
CLASA a III-a
Unităţi de competenţe
Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi produse şcolare recomandate
(sub-competenţe)
1. Recunoașterea noţiunilor elementare specifice educaţiei fizice în situații de învățare și cotidiene,
manifestând interes pentru cunoașterea și dezvoltarea propriului organism, practicarea unui mod sănătos de viaţă
1.1. Identificarea calităților motrice Descopăr viaţa sportivă Enumerarea și explicarea termenilor calităților motrice:
în activități sportive. • Calitățile motrice. viteză, forță, rezistentă, suplețe, coordonare;
1.2. Exemplificarea alimentației • Alimentația corectă – parte componentă Discuții despre:
zilnice corecte. a sănătății. - alimentația corectă în viața cotidiană;
1.3. Confirmarea importanței călirii • Călirea organismului. Mijloacele călirii. - scopul și mijloacele călirii organismului;
organismului. • Gimnastica matinală. - forme de organizare a gimnasticii matinale;
1.4. Descrierea formelor de • Reguli de bază ale jocurilor sportive. - ��������������������������������������������������������
rolul conducătorului de joc și al căpitanului în dirija-
practicare a gimnasticii rea echipei;
matinale. Elemente noi de limbaj specific disciplinei: - regulile elementare ale jocurilor sportive.
viteză, forță, rezistentă, suplețe, Produse: mesaj oral, răspunsuri la întrebări, executarea
coordonare. acțiunilor la solicitare.
2. Aplicarea achiziţiilor dobândite la disciplină în diverse activităţi individuale şi colective,
dând dovadă de interes pentru sporirea potențialului motrice
2.1. Coordonarea acțiunilor motrice 1. Formații în activitatea motrice Aranjări în formații și formații de adunare la comanda
individuale în formație și la • Formații de adunare, în linie, rând, cerc învățătorului, schimbul formației;
organizarea colectivului de și semicerc. Întoarceri la stânga, la dreapta și împrejur; prin săritură;
elevi. • Întoarceri pe loc și prin săritură. Jocuri de mișcare cu rezolvarea sarcinilor în coloană.
• Pornire și oprire din mers. Produse: întoarceri, regrupări, deplasări în formații.
2.2. Practicarea acțiunilor motrice 2. Exerciții cu caracter aplicativ Mers, alergări și sărituri în tempo variat, cu întoarceri,
utilitar-aplicative în explorarea • Variații de mers, alergări, sărituri. cu pași încrucișați, cu ocolirea obstacolelor, cu
deplasărilor, depășirea • Aruncări și prinderi. transportarea obiectelor, pe suprafețe înguste, înclinate,
obstacolelor și manipularea • Tracțiuni și împingeri ale partenerului cu coarda, individual și în grup;
obiectelor, individual și în grup. din diferite poziții. Aruncări și prinderi cu o mănă și cu două mâini, prin/
• Transportarea obiectelor. după săritură, din diferite poziţii, aruncarea mingii mici
la distanță și în țintă;
• Cățărări escaladări și coborâri pe diferite Tracțiuni și împingeri al partenerului: cu o mână, cu
suprafețe. două mâini, din stând facial, umăr la umăr;
Transportări: de mingi, bastoane, cercuri de diferite
dimensiuni; individual, în perechi, în grup;
Cățărări, escaladări și coborâri pe suprafețe: cu diferite
forme și înălțimi; orizontale, înclinate și verticale, cu și
fără ajutor;
Jocuri și parcursuri aplicative cu transportări, cățărări,
escaladări, coborâri și târâre etc.
Produse: parcursuri aplicative cu depășirea obstacolelor.
2.3. Utilizarea exercițiilor fizice în 3. Dezvoltarea calităților motrice Exerciții pentru coordonarea segmentelor corpului în
condiții variabile de viteză, • Capacitățile coordinative (îndemânare). spațiu și timp; Acțiuni motrice în relație cu partenerul,
durată și grad de dificultate. • Suplețea. de manevrare a obiectelor, de păstrare a echilibrului;
• Viteză de reacție. Menținerea pozițiilor cu grad sporit de mobilitate
• Rezistența. articulară și plasticitate musculară;
• Forța. Reacționare la stimuli vizuali și auditivi, viteză de
execuție și de deplasare;
Exerciții de durată pentru stimularea funcțiilor
cardio-respiratorie;
Exerciții de menținere a poziției/greutății propriului corp
(forța statică), cu împingeri și tracțiuni a partenerului
(forța explozivă);
Jocuri pentru dezvoltarea calităților motrice.
Produse: demonstrarea calităților motrice în
conformitate cu standardele de eficiență.
2.4. Practicarea exercițiilor cu 4. Elemente specifice gimnasticii Repetarea exercițiilor cu și fără obiecte din diferite
obiecte pentru dezvoltarea • Dezvoltare fizică armonioasă: exerciții poziții inițiale;
fizică armonioasă. pentru dezvoltarea armonioasă cu și Complexe de 3-4 exerciții pentru fiecare grup de mușchi;
2.5. Îndeplinirea în ordine fără obiecte. jocuri-exerciții pentru formarea mișcărilor armonioase;
consecutivă a 2-3 elemente
acrobatice.
145
146
2.6. Reproducerea mișcărilor • Acrobatice. Îmbinarea elementelor de Rostogolire înainte cu trecere în poziție culcat, pe spate,
estetice în gimnastică ritmică și rostogolire înainte, stând pe omoplați, așezat, în poziție ghemuit, semisfoară; exersarea și
dans cu și fără acompaniament. rulare înapoi, podul, semisfoara. îmbinarea a 2-3 elemente acrobatice;
2.7. Coordonarea pașilor aerobici în • Ritmice și de dans: pași de dans și Pași de dans: de polcă, de vals, de dans popular; în
exerciții la 2 și 4 timpi. sărituri; balansări de brațe; elemente pe perechi;
fond muzical. Fluturări, valuri de brațe înainte/înapoi; sărituri: cu
• Aerobice: pași aerobici de bază; pași îndreptarea corpului, cu extensie, prin balans de
aerobici în ritm. picioare înainte și înapoi;
Executarea complexelor de pași aerobici în 2 și 4 timpi
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: cu și fără acompaniament.
pași aerobici. Produse: complexe de: exerciții de dezvoltare fizică
armonioasă, gimnastică acrobatică, ritmică și aerobică,
dans popular.
2.8. Practicarea alergărilor de viteză 5. Elemente specifice atletismului Alergări speciale: joc de glezne, pendularea în urmă a
și de tempo moderat. • Exerciții speciale ale alergării. gambei, ridicarea înaltă a coapselor;
• Alergare de viteză. Alergări: de suveică, 20 m, 30 m, 40 m;
• Alergare tempo moderat. Alergare tempo moderat 3-4 min, 300 m, cros
300-500 m;
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: Ștafete sportive şi jocuri de mișcare specifice
cros. atletismului.
Produse: alergări de viteză și tempo moderat.
2.9. Reproducerea pozițiilor 6. Elemente specifice jocurilor sportive Variații de mers, alergări, sărituri și întoarceri specifice
fundamentale ale jucătorului și • Deplasările și pozițiile fundamentale în jocurilor; Pozițiile fundamentale de atac și apărare ale
deplasărilor specifice jocurilor jocurile sportive. jucătorului;
sportive. • Elemente tehnice de posesie a mingii în Exerciții pentru: ținerea mingii, posesie a mingii,
2.10. Demonstrarea capacităților jocurile sportive: baschet,volei, handbal, transmiterea și prinderea, aruncarea la coş de pe loc,
de control al mingii de diferite minifotbal, rugby-tag. aruncarea și prinderea/preluarea mingii, dribling cu
dimensiuni specifice jocurilor control vizual de pe loc, aruncare mingii peste fileu,
sportive. aruncarea la poartă cu o mână de pe loc, jonglarea
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: mingii, purtarea, culegerea de la sol a mingii, prinderea
baschet,volei, handbal, minifotbal, rugby- tag-ului; exerciții individuale și în doi;
tag; poartă, fileu, coș, tag; ținere, pasare, Aplicarea regulilor specifice jocului sportiv;
dribling, jonglare a mingii. Jocuri: de mișcare cu elemente din jocuri sportive,
convenționale, pregătitoare.
Produse: elemente tehnico-tactice de posesie a mingii.
2.11. Explorarea capacităților 7. Jocuri de mișcare și ștafete: Jocuri:
motrice individuale, de • Jocuri de mișcare: frontale, în perechi, - pentru dezvoltarea calităților motrice (coordonarea,
interacțiune și colaborare, în colective. viteza, suplețea, rezistență);
funcție de condițiile și regulile • Ștafete sportive. - pentru rezolvarea sarcinilor în echipă;
enunțate ale jocului. Ștafete cu depășire a obstacolelor individual și în grup.
Produse: jocuri și ștafete pentru dezvoltarea calităților
motrice și de colaborare în echipă.
3. Adoptarea unui comportament adecvat în cadrul activităţilor motrice educaţionale, competiţionale şi recreative,
demonstrând implicare şi dorință de a-și ajuta colegii
3.1. Respectarea regulilor de • Regulile de securitate și cerințele Manifestarea grijii și atenției față de prevenirea
securitate și a cerințelor sanitaro-igienice în procesul de învățare. accidentărilor la lecția de educație fizică; asigurarea la
sanitaro-igienice la lecția de • Gimnastica matinală. Călirea învățarea elementelor noi;
educație fizică. organismului. Expunere despre practicarea gimnasticii matinale și
3.2. Practicarea sistematică a • Dezvoltarea motrice și armonioasă aplicare a mijloacelor de călire; demonstrarea a 2-3
gimnasticii matinale și a călirii a propriului organism în activitatea exerciții pentru o grupă de mușchi;
organismului. independentă. Practicarea activităților sportive extracurriculare și
3.3. Aprecierea dezvoltării motrice • Roluri în activitatea de joc. extrașcolare;
și armonioase a propriului • Comunicarea în activitatea motrice. Respectarea și acceptarea rolurilor de arbitru, căpitan
organism. de echipă, participant la ștafete; jocuri dinamice și
3.4. Acceptarea regulilor de pregătitoare;
comunicare în activitatea Demonstrarea atitudinii comunicative în relațiile
educațională și de joc. interpersonale.
Produse: practicarea independentă a activităților
motrice.
147
148
La sfârşitul clasei a III-a, elevul poate:
• să enumere regulile de igienă colectivă înainte, în timpul și după desfășurarea lecției de educație fizică;
• să explice rolul alimentației corecte și a călirii în dezvoltarea propriului organism și fortificarea sănătății;
• să practice acțiuni motrice utilitar-aplicative, individual și în grup, în condiții variabile de viteză, durată și grad de dificultate;
• să demonstreze: un complex de 4-5 exerciții pentru dezvoltarea fizică armonioasă; procedee tehnice simple de control al mingii (ținere,
pasare, dribling) specifice jocurilor sportive; mișcări estetice din gimnastica ritmică și dans, cu și fără acompaniament,
manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:
• interes pentru cunoașterea și dezvoltarea propriului organism, practicarea unui mod sănătos de viaţă;
• interes pentru sporirea potențialului motric;
• implicare şi dorință de a-și ajuta colegii.
CLASA a IV-a
149
150
2.2. Utilizarea exercițiilor fizice în 2. Dezvoltarea calităților motrice Exerciții pentru: coordonarea segmentelor corpului
condiții variabile de volum, • Capacități coordinative (îndemânare). în spațiu și timp, manevrarea obiectelor specifice
intensitate și grad de dificultate. • Suplețea. disciplinelor sportive, coordonarea acțiunilor motrice
• Viteză. cu partenerul, echilibrul;
• Rezistența. Menținerea pozițiilor cu grad sporit de mobilitate
• Forța. articulară și plasticitate musculară;
Exerciții pentru viteză de execuție în acțiuni
complexe, de deplasare pe distanțe și direcții variate;
Exerciții în regim aerob;
Exerciții de menținere și mișcare segmentară cu
greutăți (forța segmentară statică și explozivă);
Jocuri pentru dezvoltarea calităților motrice.
Produse: demonstrarea calităților motrice în
conformitate cu standardele de eficiență.
2.3. Coordonarea acțiunilor motrice 3. Elemente specifice gimnasticii Regrupări dintr-o coloană în 2, 3, 4, de pe loc și din
individuale în formații. • Front și formații: regrupări în formații; mers; mers în coloană câte 2 pe cerc;
2.4. Practicarea exercițiilor fizice cu deplasări și întoarceri din mers. Exerciții cu și fără obiecte, pe loc și în deplasare în
obiecte pe loc și în deplasare • Dezvoltarea fizică armonioasă: diferite figuri;
pentru dezvoltarea armonioasă. complexe de exerciții pentru dezvoltarea Îmbinarea a 3-4 elemente acrobatice în complexe de
2.5. Îndeplinirea complexelor de armonioasă cu obiecte pe loc și în concurs;
elemente acrobatice apropiate deplasare Exerciții pentru sfoară: menținerea pozițiilor stând pe
condițiilor de concurs. • Acrobatice: rostogolire înainte; podul genunchiul unui picior celălalt întins pe vârf înainte,
2.6. Practicarea complexelor de din stând; stând pe omoplaţi, braţele pe stând fandat, sfoara cu mâinile pe sol, cu brațele
gimnastică ritmică și aerobică, a podea; sfoara. lateral;
dansurilor populare. • Ritmice și de dans: pași specifici, Variații de pași și mișcări de brațe în ritmică și dans;
întoarceri, sărituri; balansări de brațe. întoarceri prin săritură și prin încrucișare;
• Aerobice: pași aerobici de bază în 4 Sărituri: închisă, deschisă, prin forfecarea ambelor
timpi; pași aerobici de bază în 8 timpi. picioare înainte și înapoi;
Echilibru pe unul, celălalt: înainte îndoit la 90 grade,
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: întins înainte;
sfoară.
Complexe de mișcări în pereche și dansuri populare
cu acompaniament;
Executarea complexului aerobice în 4 și 8 timpi,
cu îmbinarea mișcărilor simple de brațe, cu
acompaniament.
Produse: întoarceri, regrupări, deplasări în
formații; complexe de: exerciții de dezvoltarea
fizică armonioasă, gimnastică acrobatică, ritmică și
aerobică; dans popular.
2.7. Practicarea exercițiilor speciale ale 4. Elemente specifice atletismului Alergări speciale: joc de glezne, pendularea în urmă
alergării. • Exerciții speciale ale alergării. a gambei, pendularea gambei înainte, ridicarea înaltă
2.8. Reproducerea săriturilor în lungime • Alergare de viteză. a coapselor, cu pași încrucișați;
și aruncării mingii mici. • Startul de sus. Alergare de viteză: 30m, 40m, de suveică;
• Alergare tempo uniform și variat. Ieșirea din start de sus individual și în grup;
• Săritura în lungime de pe loc, cu elan. Alergare tempo moderat: 4-5 min, 800-500m; cros:
• Aruncarea mingii mici. 300m, 500m;
Sărituri în lungime: de pe loc, din diferite poziții, din
elan scurt, cu realizarea bătăii cu un și două picioare,
bătaia din poziții fixe;
Aruncarea mingii mici respectând: poziția brațului,
priza mingii, faza finală; îndeplinirea aruncării la
distanță de pe loc;
Ştafete sportive şi jocuri motrice cu elemente din
atletism.
Produse: alergări de viteză și tempo moderat, sărituri
în lungime, aruncarea mingii mici.
2.9. Demonstrarea tehnicii de posesie 5. Jocuri sportive Demonstrarea tehnicii: pasării cu o mână și cu două
a mingii specifice jocurilor sportive • Baschet. Elemente tehnice a jocului de pe loc și în deplasare, prinderii, aruncarea la coş
practicate. ofensiv. Acțiuni tactice individuale. de pe loc, dribling pe loc și în deplasare; acțiuni
2.10. Reproducerea acțiunilor • Volei. Elemente de acomodare cu tactice individuale: marcajul și demarcajul;
tehnico-tactice individuale de atac mingea. Tehnica pasării cu două mâini. Aruncarea și prinderea mingii cu o mână și cu două
și de apărare. • Handbal. Elemente tehnice a jocului mâini, la distanță, peste fileu; tehnica pasării de sus
ofensiv. Sisteme amplasare în atac și cu două mâini;
apărare.
151
152
2.11. Aplicarea sistemelor simple de • Minifotbal. Elemente tehnice a jocului Formarea deprinderilor tehnice: pasarea cu o mână
așezare a jucătorilor în teren în ofensiv. Acțiuni tactice individuale. și prinderea cu două de pe loc și în deplasare,
atac și apărare. • Rugby-Tag. Elemente tehnice a jocului aruncarea la poartă cu o mână de pe loc și în
ofensiv. Sisteme de așezare în atac și deplasare, așezare pe semicerc în atac și apărare;
apărare. Demonstrarea tehnicii: controlul mingii, pasarea
• Deplasările în jocurile sportive. şi preluarea mingii cu piciorul de pe loc, jonglarea
mingii, conducerea mingii; acțiuni tactice individuale:
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: marcajul și demarcajul;
pivotare, marcaj, demarcaj, evantai. Purtarea culegerea mingii, pasarea în axul lateral,
deposedarea de tag; Sisteme de așezare atac –
evantai și apărare – linie;
Mers, alergări, sărituri, întoarceri;
Gestionarea regulilor de joc elementare;
Joc pe teren, număr de jucători și timp de joc redus;
jocuri bilaterale.
Produse: elemente tehnico-tactice de atac și apărare.
2.12. Explorarea capacităților motrice 6. Jocuri de mișcare și ștafete Jocuri:
individuale, de interacțiune și • Jocuri de mișcare: frontale, în perechi, - �������������������������������������������������
pentru dezvoltarea calităților motrice (coordona-
colaborare, în funcție de condițiile colective. rea, viteza, suplețea, rezistența, forța);
și regulile enunțate ale jocului. • Ștafete sportive. - pentru rezolvarea sarcinilor în echipă;
Ștafete cu depășire a obstacolelor individual și în
grup.
Produse: jocuri și ștafete pentru dezvoltarea
calităților motrice și de colaborare în echipă, starturi
vesele.
2.13. Utilizarea mijloacelor din turism în 7. Turismul activ Explorarea inventarului turistic sportiv: rucsac, sac
activitățile recreative. • Inventarul turistic. de dormit, cort; aranjarea echipamentului individual
• Orientare turistică după elementele etc.;
naturii. Măsurarea distanței orientativ-vizual; determinarea
condițiilor meteorologice; orientarea după
elementele naturii și în labirint.
Produse: utilizarea adecvată a echipamentului
turistic sportiv; elemente de orientare în turism.
3. Adoptarea unui comportament adecvat în cadrul activităţilor motrice educaţionale, competiţionale şi recreative,
demonstrând implicare şi dorință de a-și ajuta colegii
3.1. Promovarea regulilor de securitate • Regulile de securitate și cerințelor Acceptarea și susținerea regulilor de securitate
și cerințelor sanitaro-igienice în sanitaro-igienice în procesul de învățare. și prevenire a accidentărilor, a menținerii igienei
activitățile motrice colective. • Dezvoltarea fizică și armonioasă a personale, în activitățile motrice colective;
3.2. Estimarea dezvoltării fizice și propriului organism. Determinarea: înălțimii și greutății corporale,
armonioase a propriului organism • Jocurile de mișcare și sportive în pregătirea motrice în raport cu colegii de clasă;
în corespundere cu indicii activitatea motrice. Reguli de joc. utilizarea mijloacelor pentru a influența indicii
antropometrici. • Noi, turism, natură. motrici insuficienți dezvoltați;
3.3. Implicarea în organizarea jocurilor • Activitatea în grup. Procedee de Aplicarea și respectarea regulilor de desfășurare
de mișcare și sportive în activitățile acordare ajutorului în activitățile a jocurilor și jocurilor sportive în activitățile de
extracurriculare. motrice. educare, competiționale și recreative;
3.4. Demonstrarea atitudinii proactive Participarea la manifestări cu caracter cultural-
pentru sporirea coeziunii echipei. explorator: excursii, marșuri turistice etc.;
Încurajarea și susținerea verbală, ajutor și încurajare
în situații dificile de exersare, colaborarea în grup etc.
Produse: practicarea independentă a activităților
motrice și a jocurilor.
La sfârşitul clasei a IV-a, elevul poate:
• să explice importanța regulilor pentru securitatea și protecția sănătății în timpul jocurilor sportive;
• să recunoască rolul calităților motrice pentru dezvoltarea propriului organism;
• să aplice: variante optime de depășire a obstacolelor în parcursuri aplicative; tehnica posesiei mingii în jocurile sportive; elemente din
gimnastică și dans;
• să utilizeze mijloace turistice în excursii, marșuri turistice;
• să demonstreze calități și capacități motrice de bază în conformitate cu standardele de eficiență a învățării in ciclul primar,
manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:
• interes pentru cunoașterea și dezvoltarea propriului organism, practicarea unui mod sănătos de viaţă;
• interes pentru sporirea potențialului motric;
• implicare şi dorință de a-și ajuta colegii.
153
154
Standarde de eficiență a învățării în ciclul primar
Flotări din sprijin culcat,
Aruncarea mingii (150 g) Săritură în lungime de pe
Alergare de viteză 30 m (s) Alergare de rezistenţă (min) mâinile pe banca de
la distanţă cu elan (m) loc (cm)
gimnastică (nr. de repetări)
Elevi Eleve Elevi 800 m Eleve 500 m Elevi Eleve Elevi Eleve Elevi Eleve
6,5 6,6 4.0 2.32 18 12 130 120 8 8
2.7. ARIA CURRICULARĂ „TEHNOLOGII”
EDUCAŢIA TEHNOLOGICĂ
1. ����������������������������������������������������������������������������������������
Utilizarea materialelor, ustensilelor şi tehnicilor specifice în diverse activități teh-
nologice, manifestând curiozitate și interes pentru inovații.
2. Confecționarea unor obiecte simple utilitare și decorative, dând dovadă de
motivație pentru creativitate și gust estetic.
3. Apelarea la instrumente și resurse digitale în situații de învăţare, dând dovadă de
corectitudine, adecvare și respect pentru etica mediilor virtuale.
4. �����������������������������������������������������������������������������������
Transpunerea achiziţiilor tehnologice, digitale în contexte educaţionale și cotidi-
ene, demonstrând grijă pentru mediul natural și cei din jur.
ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
1
Poate varia în funcție de structura anului școlar și datele calendaristice.
155
REPARTIZAREA MODULELOR PE CLASE*
Clasa
Modulul
I II III IV
1. Modelarea artistică 2
2. Colaje şi decoraţiuni
3. Educaţia digitală obligatoriu
4. Arta culinară şi sănătatea
5. Reciclarea creativă
6. Activităţi agricole
7. Meşteşuguri populare (arta acului)
8. Robotica
*Note:
• În fiecare an de studiu, se va asigura predarea a două module din lista celor
propuse pentru clasa respectivă, la alegerea elevilor şi în funcţie de dotările
disponibile.
• În clasa I, modulul „Educaţia digitală” este obligatoriu.
• Pe durata unui an de studii, se vor aloca 15 ore pentru fiecare dintre modulele
alese.
Modul opțional.
2
156
CLASA I
157
158
1.3. Aprecierea în cuvinte proprii a Tehnica realizării imaginilor colaj. Corectitudinea Aplicaţii practice: exersarea procedeului de
lucrărilor personale şi ale colegilor. decupării detaliilor. Consecutivitatea caşerării decupare pe linie dreaptă, decupării formelor
detaliilor. Cerinţele estetice. geometrice: pătrat, triunghi, dreptunghi etc.;
Realizarea colajelor simple realizarea lucrărilor colaj din forme
Procedeul decupării pe linie dreaptă. Tehnica geometrice.
decupării formelor geometrice. Confecţionarea decoraţiunilor simple.
Colaje din forme geometrice. Colaje modulare. Produse: lucrări individuale şi colective;
Reprezentarea formelor, obiectelor prin tehnica colaborarea în echipă.
colaj.
Realizarea decoraţiunilor
Procedee simple de decorare a formelor plane şi
volumetrice.
Realizarea obiectelor decorative specifice unor
sărbători calendaristice.
Modulul 3. Educaţia digitală
3.1. Recunoașterea dispozitivelor Ce este lumea digitală? Conversații cu sprijin în observare: varietatea
digitale. Digital. Ce înseamnă? dispozitivelor din jurul nostru; noțiune de
3.2. Identificarea componentelor Dispozitive digitale. instrucțiune; programul – set de instrucțiuni
dispozitivului digital. Instrucțiuni şi programe. executate de către un dispozitiv digital; rolul
3.3. Identificarea instrucțiunilor şi a Omul şi lumea digitală. dispozitivelor digitale în viaţa/activitatea
formelor de descriere a acestora. cotidiană.
3.4. Explorarea posibilităților de Exerciții de: recunoaștere a componentelor de
utilizare a dispozitivelor digitale. bază ale calculatorului.
Joc educațional: formularea şi executarea
instrucțiunilor.
Aplicații practice: desenarea unui calculator/
tabletă
3.5. Recunoașterea formelor Comunicăm digital Conversații cu sprijin în observare: conectăm/
(modelelor) de comunicare, care Comunicăm cu dispozitivul digital. deconectăm corect un dispozitiv digital;
implică dispozitive digitale. Comunicăm între noi... digital. cum transmitem/recepționăm informații/
Şi dispozitivele comunică între ele! instrucțiuni către dispozitivul digital; cum
comunicăm între noi folosind dispozitive
digitale; schimb de date/instrucțiuni între
dispozitivele digitale.
Exerciții de: identificare a controalelor de
lansare a dispozitivelor digitale.
Joc educațional: modelarea adunării în
calculator.
Aplicații practice: desenarea unei perechi de
dispozitive digitale conectate.
3.6. Identificarea beneficiilor utilizării Ce e bine şi ce e rău? Conversații cu sprijin în observare: de ce au
corecte a dispozitivelor digitale. Dispozitivul digital ne ajută să cunoaștem. apărut dispozitivele digitale.
3.7. Recunoașterea pericolelor utilizării Cei care ne protejează sunt mereu aproape. Exerciții de: completare a enunțurilor
incorecte sau abuzive a dispozitive- Pericolele din spatele ecranului. lacunare, tabelelor, schemelor.
lor digitale. A picat bateria! – dispozitivul digital are nevoie de Conversații cu sprijin în observare: cum să
3.8. Respectarea regulilor de utilizare a grija noastră. utilizăm corect dispozitivele digitale.
dispozitivelor digitale. Exerciții de: identificare a cazurilor de utilizare
corectă/incorectă a dispozitivelor digitale.
3.9. Identificarea componentelor Gândim digital (I) Conversații cu sprijin în observare: ce este un
mediului vizual de programare. Instrucțiuni. program de calculator? Alcătuirea şi rularea
3.10. Controlul deplasării obiectelor pe Program? – nimic mai simplu. programului – două etape distincte!
ecran. Formarea listei de instrucțiuni. Exerciții de: completare a enunțurilor
3.11. Formarea secvențelor de Rularea listei de instrucțiuni. lacunare, tabelelor, schemelor.
instrucțiuni. Corectarea listei de instrucțiuni. Aplicații practice: modelare grafică a
3.12. Rularea secvențelor de instrucțiuni Dirijarea mișcării personajului digital. programelor.
în mediul visual. Aplicații în sala de calculatoare: alcătuirea
şi rularea programelor pentru deplasarea
liniară; pentru deplasare cu ocoliri de
obstacole.
159
160
La sfârșitul clasei I, elevul poate:
• să recunoască specificul formelor/obiectelor plane şi volumetrice realizate în materiale şi tehnici diverse;
• să efectueze prelucrări digitale elementare;
• să realizeze lucrări şi decoraţiuni cu materiale, instrumente şi tehnici potrivite;
• să aprecieze în cuvinte proprii lucrări personale şi ale colegilor,
manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:
• curiozitate și interes pentru inovații;
• motivație pentru creativitate și gust estetic;
• corectitudine, adecvare și respect pentru etica mediilor virtuale;
• grijă pentru mediul natural și cei din jur.
CLASA a II-a
161
162
Modulul 2. Colaje şi decoraţiuni
2.1. Recunoaşterea tehnologiilor Materiale şi ustensile utilizate în realizarea colajelor Conversaţii cu sprijin în observare: tipuri
de creare a colajelor plane şi Proprietăţile calitative ale hârtiei. de hârtie utilizate la crearea colajelor,
volumetrice. Valorificarea proprietăţilor hârtiei în expresivitatea proprietăţile calitative ale hârtiei
2.2. Realizarea colajelor simple cu imaginilor colaj . Corectitudinea decupării detaliilor după (netedă, cu textură, poate fi pliată,
diverse materiale pe diverse clişeu. Consecutivitatea caşerării detaliilor. Cerinţele răsucită, ruptă, şifonată etc.); alegerea
suporturi. estetice. Reguli sanitaro-igienice şi de protecţie a muncii. suportului pentru colaje în funcţie de
2.3. Explorarea materialelor, Realizarea colajelor plane şi volumetrice materiale, mărimea formelor decupate;
ustensilelor, tehnicilor şi Tehnica conturării formelor după clişeu. selectarea materialelor, ustensilelor şi
suporturilor pentru crearea Procedeul decupării figurilor pe linie curbă. tehnicilor; analiza cerinţelor estetice faţă
unor decoraţiuni. Colaje siluetă. de o lucrare colaj.
Modalităţi de pliere a hârtiei: după axe, după diagonală. Aplicaţii practice: exersări de conturare a
Tehnici: origami, decuparea simetrică. formelor după clişeu; decupare pe linie
Realizarea decoraţiunilor curbă, decuparea siluetei obiectelor;
Confecţionarea decoraţiunilor plane şi volumetrice. experimentări de îmbinare a figurilor
Realizarea obiectelor decorative din panglici, fâşii (tehnica decupate în compoziţii pe diverse
quiling). suporturi (hârtie, carton), realizarea
Realizarea panourilor, obiectelor decorative specifice unor colajelor obiectuale, tematice, cu subiect
sărbători calendaristice. şi decorative.
Produse: lucrări individuale şi colective,
colaborarea în echipă.
Modulul 3. Educaţia digitală
3.1. Identificarea unităților primare Unități de informație Conversații: Cum se măsoară informația?
de informație. Povestea unui bit. De ce sunt atât de importante cifrele 0 şi
3.2. Cunoașterea noțiunilor Byte-ul – prietenul mai mare al bitului. 1? Cum se reprezintă în calculator literele
elementare ce țin de Construim din biți (cuvinte, desene). alfabetului? 0 – alb şi 1 – negru. Cum se
codificarea/decodificarea reprezintă în calculator cele mai simple
datelor. desene?
3.3. Rezolvarea problemelor
elementare de codificare/
decodificare.
Exerciții de: completare a enunțurilor
lacunare, tabelelor, schemelor; codificare
şi decodificare a mesajelor; completare
a enunțurilor lacunare, tabelelor,
schemelor, codificare şi decodificare a
literelor şi mesajelor scrise;
completare a enunțurilor lacunare,
tabelelor, schemelor, recunoaștere a
imaginilor după un cod binar, formare a
codului binar pentru o imagine
alb-negru.
3.4. Recunoașterea mediilor de Scriem şi desenăm digital (I) Conversații: Tastatura – ce rol are?
introducere şi editare a textelor Unde putem să scriem? – aplicații de scris. Blocuri de taste pe tastatură, destinația
precum şi a componentelor Pagina, cursorul, tastatura. tastelor; pagina de pe ecran – cum să
principale ale acestora. Litere majuscule, minuscule şi alte semne. scriem în ea? Unde mai e nevoie să
3.5. Utilizarea tastaturii (reale Așezăm textul... în paragrafe. scriem pe ecran?
sau virtuale) pentru scrierea Scriem mai repede şi mai corect (aplicații typing – Cum desenăm folosind calculatorul sau
textelor simple. opțional). tableta?
3.6. Recunoașterea mediilor creare Desenăm... pe ecran Exerciții de: identificare a tastelor pentru
şi editare a imaginilor precum şi Pagina pentru desen. Creionul, pensula şi radiera digitală. scrierea literelor, a tastelor pentru
a componentelor principale ale Paleta de culori. Linii şi forme geometrice. scrierea semnelor speciale, tastelor
acestora. de control; identificare a elementelor
3.7. Utilizarea unității mouse (sau a mediului vizual de scriere: pagină, cursor,
unității stylus) pentru desenare. casetă text; scriere corectă a cuvintelor,
3.8. Utilizarea instrumentelor folosire a majusculelor, semnelor
de desenare pentru crearea speciale, tastelor de control, divizare a
imaginilor cu elemente de textului în paragrafe;
formă şi culoare selectată.
163
164
identificare a elementelor mediului
pentru desenare: pagină, instrumentul
pentru desenare, zona de desenare,
instrumente de corectare, paleta de
culori, forme geometrice; desenare
a formelor geometrice preselectate,
asociere culori linii, tip linii, alocare culori
domenii interioare
Aplicație practică: desenează cea mai
comodă pentru tine tastatură. De ce e
anume așa? Scrierea unui text simplu în
mediul de scriere (editor de text) pregătit
apriori.
Aplicații în sala de calculatoare:
desenarea unui calculator/tabletă într-un
mediu de desenare (editor grafic);
Concurs în sala de calculatoare: cel mai
reușit desen tematic (tema – la alegerea
profesorului) realizat la calculator.
3.9. Formarea secvențelor de Gândim digital (II) Conversații: îndeplinirea repetată
instrucțiuni (programelor) cu De la complicat – la simplu. a instrucțiunilor: Cum poate fi scris
instrucțiuni repetitive. Reutilizăm instrucțiuni. programul mai simplu? Ce înseamnă
3.10. Rularea programelor cu Programe cu repetări: scriere, rulare, depanare. „repetă n ori?”.
instrucțiuni repetitive în mediul Exerciții de: completare a enunțurilor
vizual. lacunare, tabelelor, schemelor.
Aplicații practice: modelare grafică a
programelor.
Aplicații în sala de calculatoare:
alcătuirea şi rularea programelor pentru
deplasarea liniară; pentru deplasare cu
ocoliri de obstacole, folosind instrucțiuni
repetitive.
Modulul 4. Arta culinară şi sănătatea
4.1. Recunoaşterea varietăţii Alimentaţia sănătoasă Conversaţii: Discuţii dirijate privind
produselor alimentare. Varietatea produselor alimentare. rolul unei alimentaţii sănătoase în
4.2. Respectarea normelor de igienă Alimente de origine vegetală. viaţa şi activitatea omului (a copiilor);
personală în timpul consumului Alimente de origine animală. Varietatea produselor lactate. produse alimentare consumate zilnic;
alimentar. Hrana necesară unei alimentaţii sănătoase. identificarea alimentelor de origine
4.3. Explicarea preferinţelor în Bucate ce pot dăuna sănătăţii. vegetală şi animală.
alegerea alimentelor pentru o Normele de igienă şi protecţie în timpul Exerciţii-joc: clasificarea alimentelor
alimentaţie sănătoasă. consumului alimentar în cinci grupe de alimente: cereale şi
Igiena personală. produse cerealiere; legume şi fructe;
Servirea mesei (micul dejun). lapte şi produse lactate; carne, peşte şi
Utilizarea corectă a veselei şi tacâmurilor. produse din acestea; fasolea, mazărea
Norme de comportament la masă. etc.; servirea corectă a mesei (veselei,
*Tehnologii de preparare a bucatelor tacâmurilor, şerveţelelor etc.).
Prepararea tartinelor. Aplicaţii practice: respectarea normelor
Formarea obiceiurilor unei alimentaţii sănătoase. de igienă şi protecţie în timpul
consumului alimentar; utilizarea corectă
a veselei, tacâmurilor etc. (farfurii, ceşti,
linguri, furculiţe, şerveţele); prepararea
tartinelor sănătoase; prezentarea
ingredientelor şi a etapelor procesului
tehnologic.
Produse: proiect de grup.
Modulul 5. Reciclarea creativă
5.1. Diferenţierea materialelor Varietatea materialelor reciclabile Conversaţii cu sprijin în observare:
reciclabile din hârtie şi carton. Materiale reciclabile din hârtie şi carton. observarea şi compararea materialelor
5.2. Crearea formelor volumetrice Reciclabile din carton (cutii, ambalaje, pahare etc.). reciclabile: expresivitatea formei,
din materiale reciclabile. Lucrări decorative plane, în relief şi volumetrice. particularităţile calitative (grosime,
5.3. Descrierea, în cuvinte proprii, a Ustensile utilizate în construirea din materiale reciclabile. rezistenţă); varietatea materialelor
demersului tehnologic parcurs Reguli sanitaro-igienice şi de protecţie a muncii. reciclabile: hârtie tehnică, hârtie de
în realizarea lucrărilor personale Confecţionarea lucrărilor volumetrice din cutii şmirghel, carton cu 3 şi 5 straturi, hârtie
şi ale colegilor de ambalaj (ex.: a obiectelor de cofetărie,
165
produselor industriale, etc.),
166
Varietatea formelor cutiilor. Posibilităţi de poziţionare. carton ondulat; proprietăţile
Procedee de decorare a cutiilor: învelirea cu hârtie, materialelor; diversitatea mărimilor
înfăşurarea cu fibre, pictarea etc. cutiilor de ambalaj: mari, medii, mici;
Crearea lucrărilor volumetrice: chipurilor de personaje posibilităţi de poziţionare: orizontal,
literare, animale, păsări, jucării etc. vertical, în colţ, pe muchie.
Tehnologii de asamblare a detaliilor. Aplicaţii practice: realizarea lucrărilor,
Prezentarea/evaluarea proiectelor obiectelor decorative plane şi
Expoziţie de lucrări. volumetrice, însuşirea procedeelor de
Evaluarea/autoevaluarea lucrărilor realizate: decorare a cutiilor reciclabile. Crearea
- evaluarea aspectului estetic, a calităţii lucrărilor expresivităţii formelor prin perforare,
executate. transformare, asamblare (lipire, şnuruire,
intercalare etc.).
Produse: lucrări individuale şi colective,
colaborarea în echipă.
La sfârșitul clasei a II-a, elevul poate:
• să recunoască specificul unui anumit proces tehnologic şi materialele, ustensilele şi tehnicile potrivite acestuia;
• să realizeze activităţi/lucrări practice cu materiale, ustensile şi tehnici potrivite;
• să creeze conţinuturi digitale elementare;
• să prezinte în cuvinte proprii succesiunea etapelor de realizare a unei lucrări (personale şi ale colegilor),
manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:
• curiozitate și interes pentru inovații;
• motivație pentru creativitate și gust estetic;
• corectitudine, adecvare și respect pentru etica mediilor virtuale;
• grijă pentru mediul natural și cei din jur.
CLASA a III-a
167
168
Modulul 2. Colaje şi decoraţiuni
2.1. Recunoaşterea tehnologiei de Realizarea colajelor tematice şi cu subiect Conversaţii cu sprijin în observare:
creare a colajelor tematice şi cu Colaje tematice şi cu subiect. Redarea particularităţilor varietatea colajelor tematice şi cu subiect,
subiect, în mai multe straturi. caracteristice ale formelor/personajelor şi acţiunilor specificul colajelor plane realizate în
2.2. Efectuarea operaţiilor simple de acestora. mai multe straturi, observarea aplicării
pliere şi decupare a formelor Etape de realizare a colajelor tematice şi cu subiect, în adecvate a felurilor de hârtie; utilizarea
simetrice. mai multe straturi. Alegerea subiectului. Compunerea proprietăţilor calitative ale hârtiei la
2.3. Realizarea colajelor şi elementelor pe suprafaţă. Selectarea hârtiei. Decupa- redarea expresivităţii lucrării; alegerea
decoraţiunilor plane şi volumetrice. rea şi aranjarea detaliilor pe fundal. Tehnologia caşe- suportului pentru colaje, în funcţie de
2.4. Explicarea preferinţelor în alegerea rării detaliilor şi de uscare a lucrării. materiale, mărimea formelor decupate;
materialelor, ustensilelor, tehnicilor, Reguli sanitaro-igienice şi de protecţie a muncii. selectarea materialelor, ustensilelor şi
pentru crearea unor colaje şi Realizarea colajelor plane şi volumetrice tehnicilor; analiza cerinţelor estetice faţă
decoraţiuni. Tehnica decupării formelor simetrice. de o lucrare colaj.
Modalităţi de pliere a hârtiei în 2, 4, 6, conform axelor, Aplicaţii practice: exersări de decupare a
după diagonală. formelor simetrice din foaia pliată în 2,
Tehnici: origami modular, decuparea simetrică. 4, 6; a detaliilor conturate după clişeu;
Realizarea decoraţiunilor decuparea detaliilor, formelor, obiectelor
Procedee simple de confecţionare a florilor, jucăriilor, şi personajelor respectând raporturile
panourilor. proporţionale; experimentări de redare
Realizarea obiectelor decorative în diverse tehnici ale a particularităţilor specifice prin gesturi,
colajului. poziţie, vestimentaţie, culoare etc.;
îmbinarea figurilor decupate în compoziţii
pe diverse suporturi (hârtie, carton),
realizarea colajelor tematice, cu subiect şi
a decoraţiunilor.
Produse: colaje, decoraţiuni individuale şi
colective; colaborarea în echipă.
Modulul 3. Educaţia digitală
3.1. Gestionarea fișierelor şi Resurse digitale Conversații: Unde se păstrează informația
directoarelor pe suprafața de lucru. Istoria unui fișier. Conținutul, numele şi pictograma în calculator? Cum este organizată pentru
3.2. Identificarea fișierelor şi fișierului. un acces cât mai rapid? Introducerea prin
directoarelor după nume, Directoare – cartiere de fișiere. exemple a noțiunilor de fișier şi director.
pictogramă. Memoria – orașul informației digitale. Demonstrații: prezentarea sistemului de
3.3. Rularea şi controlul fișierelor Multimedia – din lumea reală – în digital. fișiere a unui calculator, a operațiilor de
multimedia. navigare prin sistemul de fișiere.
Exerciții de: identificare a fișierelor
cu nume sau proprietăți specifice; a
directoarelor, etc.
Exerciții de: completare a enunțurilor
lacunare, tabelelor, schemelor.
Conversații: Cum informația devine
digitală? Imaginea, sunetul, animația
digitală
Exerciții de: recunoaștere a controalelor
aplicațiilor pentru vizualizarea imaginilor,
rularea secvențelor video.
Aplicații practice în sala de calculatoare:
lansarea pe dispozitivul digital a
aplicațiilor de vizualizare a secvențelor
grafice/rulare a secvențelor video sau
sonore.
169
170
3.4. Identificarea aplicațiilor de scriere Scriem şi desenăm digital (II) Exerciții de: identificare şi lansarea
şi editare a textelor, creare și edita- Lansarea aplicațiilor: a aplicației pentru editarea textelor;
re a imaginilor. - pentru scrierea și editarea textelor; păstrare în memoria dispozitivului digital
3.5. Utilizarea operațiilor cu fragmente - pentru crearea și editarea imaginilor. a fișierelor cu texte scrise de elevi;
de text (imagine) selectate pentru Selectăm fragmente de text sau imagine – cum şi identificare a fragmentelor de text/
scrierea (desenarea)eficientă. pentru ce? Operații cu fragmentele selectate: imagine selectate; copiere, decupare,
3.6. Stocarea fișierelor create în memo- - copiere, inserare, mutare a fragmentelor de text/
ria dispozitivului digital. - decupare, imagine selectate.
- inserare (lipire), Aplicații în sala de calculatoare:
- mutare. scrierea textelor cu fragmente care se
repetă;
desenarea imaginilor cu fragmente care
se repetă.
3.7. Utilizarea noțiunilor aferente Lumea digitală în extindere – Rețele şi Internet Conversaţii: informaţia digitală devine
rețelelor de calculatoare şi Inter- Dispozitivele digitale comunică între ele – cum şi accesibilă la distanţă. Cum comunică
net. pentru ce? calculatoarele? Ce este Internetul? Pagina
3.8. Identificarea programelor de navi- Unde se află informația digitală? Internet, pagină web, web, programe de navigare, controale.
gare prezente pe dispozitive digita- program de navigare. Căutăm informaţii, folosind programul
le. Vreau să știu mai multe, de unde să aflu? – primele de navigare. Ce înseamnă cuvânt-cheie?
3.9. Identificarea elementelor de con- experiențe de căutare web. Ce înseamnă date personale? De ce este
trol ale programului de navigare. Acces interzis! Pericolele navigării pe Internet. Datele important să le păstrăm în siguranţă?
3.10. Realizarea căutărilor simple, cu mele le cunosc doar eu! Exerciţii de: completare a enunţurilor
ajutorul programului de navigare. lacunare, tabelelor, schemelor;
3.11. Protecția datelor personale în me- identificare a componentelor reţelei
diul digital. Internet; identificare a controalelor
programului de navigare (completare
a enunţurilor lacunare, tabelelor,
schemelor); identificare în programul de
navigare a casetelor text pentru căutare
după cuvinte-cheie.
Aplicaţii în sala de calculatoare: căutarea
informaţiei despre localitatea în care
locuim.
3.12. Utilizarea instrucțiunilor de Gândim digital (III) Conversații: acțiuni dependente de
selecție în programele elaborate Adevărat sau fals în lumea digitală. condiții: Ce înseamnă „Dacă..., atunci” şi
3.13. Combinarea diferitor tipuri Condiții, selecții, acțiuni. „Dacă..., atunci, altfel...”.
de instrucțiuni în programele Exerciții de: completare a enunțurilor
elaborate lacunare, tabelelor, schemelor; modelare
3.14. Rularea şi depanarea programelor a acțiunilor în dependență de condiții.
(secvențelor de instrucțiuni) în Aplicații practice: modelare grafică a
mediul vizual programelor cu instrucțiuni de selecție.
Aplicații în sala de calculatoare:
alcătuirea şi rularea programelor folosind
instrucțiuni de selecție; alcătuirea şi
rularea programelor folosind secvențe
de instrucțiuni simple, repetitive şi de
selecție.
Modulul 4. Arta culinară şi sănătatea
4.1. Identificarea meniului zilei alcătuit Alimentaţia sănătoasă Conversaţii, discuţii dirijate privind:
din trei mese principale şi două Noţiuni despre o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată. alimentaţia echilibrată; produsele
gustări considerate importante în Meniul zilei. alimentare; meniul zilei; identificarea
alimentarea copiilor. Importanţa respectării unui regim alimentar pentru unor bucate pentru dejun, prânz, cină;
4.2. Recunoaşterea etapelor sănătatea omului. Ce mâncăm? Cât mâncăm? Cum identificarea alimentelor consumate la
tehnologice de preparare a unor mâncăm? diferite mese ale zilei; condiţiile necesare
bucate simple. Piramida alimentară. de păstrare a produselor alimentare
4.3. Realizarea activităţilor necesare Păstrarea în condiţii adecvate a produselor alimentare. perisabile şi neperisabile.
la aranjarea mesei cu veselă şi Păstrarea produselor perisabile şi neperisabile. Exerciţii-joc: clasificarea alimentelor în
tacâmuri. Normele de igienă şi protecţie baza treptelor piramidei alimentare;
4.4. Respectarea regulilor elementare Igiena personală în procesul de preparare şi servirea corectă a mesei de prânz (veselei,
de comportament la masă. consumare a alimentelor. tacâmurilor, şerveţelelor etc.).
Îngrijirea şi spălarea veselei, a tacâmurilor şi Aplicaţii practice: respectarea regulilor
ustensilelor de bucătărie. de igienă şi protecţie în timpul preparării
Servirea mesei pentru prânz. bucatelor; prelucrarea primară a
produselor alimentare (spălarea,
curăţarea, tăierea, mărunţirea etc.);
171
172
Utilizarea corectă a veselei şi tacâmurilor. utilizarea corectă a veselei, tacâmurilor
Limbajul tacâmurilor. etc. (farfurii, ceşti, linguri, furculiţe,
*Tehnologii de preparare a bucatelor şerveţele); prelucrarea primară a
Prelucrarea primară a produselor alimentare. produselor alimentare (spălarea,
Prepararea salatei din legume fierte şi crudităţi. curăţarea, tăierea); lucrul în grup:
Decorarea salatelor. prepararea salatei din legume fierte şi
Formarea obiceiurilor alimentare sănătoase. crudităţi; prezentarea ingredientelor şi a
etapelor procesului tehnologic; evaluarea
lucrărilor de servire a mesei.
Produse: proiecte individuale şi de grup.
Modulul 5. Reciclarea creativă
5.1. Identificarea materialelor Varietatea materialelor reciclabile Conversaţii cu sprijin în observare:
reciclabile de provenienţă Materiale reciclabile artificiale. observarea şi compararea materialelor
artificială. Reciclabile din plastic. reciclabile din plastic: expresivitatea
5.2. Realizarea formelor volumetrice Lucrări decorative plane, în relief şi volumetrice. formei, particularităţile calitative
din materiale reciclabile. Ustensile utilizate în lucrul cu materialele de reciclare. (grosime, rezistenţă); varietatea
5.3. Prezentarea demersului tehnologic Regulile tehnicii securităţii. materialelor: policlorvinilul (pielea
parcurs în realizarea unei lucrări din Confecţionarea lucrărilor volumetrice artificială), buretele, obiecte uzuale,
materiale reciclabile. din materiale reciclabile ambalaje ale obiectelor de cofetărie,
5.4. Aprecerea valorică a reciclării Tehnologia confecţionării florilor. Decuparea produselor industriale, materiale de
creative. elementelor. Decorarea marginilor cu franjuri, răsucire papetărie etc.; proporţiile materialelor;
etc. Ondularea petalelor. Asamblarea detaliilor. diversitatea mărimilor: mari, medii, mici;
Procedee de realizare a mijlocului florii, a tulpinii. posibilităţi de decorare.
Procedee de decorare a obiectelor prin înfăşurarea cu Aplicaţii practice: realizarea lucrărilor,
fibre, pictarea suprafeţei etc. obiectelor decorative plane şi volumetrice
Crearea lucrărilor volumetrice: jucăriilor, obiectelor din materiale reciclabile, confecţionarea
decorative etc. florilor, însuşirea procedeelor de
Tehnologii de asamblare a detaliilor. asamblare: cusut, încleiat, prins cu sârmă,
împletit şi asamblat, învelire/decorare a
obiectelor reciclabile.
Prezentarea/evaluarea lucrărilor Crearea expresivităţii formelor prin
Expoziţie de lucrări. decorare, decorare cu fire textile, pânză;
Evaluarea/autoevaluarea lucrărilor realizate: transformare prin secţionare şi asamblare.
- evaluarea aspectului estetic, a calităţii lucrărilor Produse: lucrări (vaze, jucării, obiecte
executate. decorative) individuale şi colective;
colaborarea în echipă.
Modulul 6. Activităţi agricole
6.1. Enumerarea lucrărilor agricole de Lucrări de toamnă realizate pe sol Conversaţii cu sprijin în observare:
toamnă realizate pe sol. Lucrări agricole de toamnă. Recoltarea legumelor conversaţii despre recoltarea legumelor
6.2. Descrierea plantelor de cameră şi a Strângerea seminţelor. Curăţarea terenului. toamna (morcovilor, sfeclei, cepei,
condiţiilor de creştere a lor. Afânarea solului. usturoiului, cartofilor, vinetelor, ardeilor,
6.3. Evidențierea factorilor ce Recoltarea şi depozitarea seminţelor unor plante. porumbului etc.); evidenţierea factorilor
influenţează obţinerea roadei. Pregătirea seminţelor pentru semănat. ce au influenţat obţinerea unei roade
6.4. Realizarea activităților de îngrijire a Semănarea culturilor de primăvară. bogate; observarea-cercetarea plantelor
plantelor de cameră. Importanţa cultivării plantelor în viaţa omului. cultivate pe teren/a plantelor de cameră;
6.5. Argumentarea importanţei Creşterea şi îngrijirea plantelor decorative de cameră activităţi de îngrijire a plantelor; a
plantelor în viaţa omului. Varietatea plantelor de cameră. celor de cameră, (udarea, afânarea,
Condiţii de creştere şi îngrijire a plantelor de cameră. transplantarea) etc.;
Plantarea, transbordarea plantelor de cameră. Aplicaţii practice: activităţi de recoltare,
Reguli sanitaro-igienice şi de protecţie a muncii de selectare a legumelor mai măşcate,
Igiena personală. Vestimentaţia de protecţie. sănătoase pentru extragerea seminţelor;
Reguli de protecţie a muncii. Mânuirea corectă şi cu uscarea, păstrarea seminţelor ce vor
atenţie a ustensilelor specifice. fi utilizate (semănate) în următorul an
agricol; activităţi de evaluare a calităţii şi
cantităţii recoltei obţinute (legume, flori
decorative); proiect de grup: plantarea şi
îngrijirea plantelor de cameră.
Produse: lucrări practice de domeniu,
mesaj argumentativ; colaborare în echipă.
173
174
La sfârșitul clasei a III-a, elevul poate:
• să realizeze activităţi/lucrări practice cu materiale, ustensile şi tehnici potrivite;
• să prezinte în cuvinte proprii succesiunea etapelor de realizare a unei lucrări (personale şi ale colegilor);
• să selecteze informaţii din spaţiile digitale;
• să implementeze algoritmi simpli în mediile vizuale,
manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:
• curiozitate și interes pentru inovații;
• motivație pentru creativitate și gust estetic;
• corectitudine, adecvare și respect pentru etica mediilor virtuale;
• grijă pentru mediul natural și cei din jur.
CLASA a IV-a
175
176
Modulul 2. Colaje şi decoraţiuni
2.1. Recunoaşterea tehnologiei de crea- Realizarea colajelor din materiale mixte Conversaţii cu sprijin în observare: varietatea
re a colajelor mixte. Reguli sanitaro-igienice şi de protecţie a muncii. materialelor mixte utilizate în colaj (pânză,
2.2. Realizarea colajelor şi decoraţiunilor Tehnica decupării formelor simetrice din foaia materiale naturale etc.), colaje realizate în
plane şi volumetrice cu materiale pliată în formă de evantai. mai multe straturi, combinarea materialelor
variate. Modalităţi de pliere a hârtiei: conform axelor, după mixte utilizate pentru expresivitatea imaginii,
2.3. Explicarea preferinţelor în alegerea diagonală, în formă de evantai. alegerea suportului pentru colaje în funcţie
materialelor, ustensilelor, tehnicilor Realizarea colajelor tematice şi cu subiect de materiale, mărimea formelor decupate;
pentru crearea unor colaje şi deco- Colaje tematice şi cu subiect. Redarea selectarea materialelor, ustensilelor şi
raţiuni din materiale mixte. particularităţilor caracteristice ale formelor/ tehnicilor; analiza cerinţelor estetice faţă de o
personajelor şi acţiunilor acestora. lucrare colaj.
Etape de realizare a colajelor tematice şi cu Aplicaţii practice: exersări de decupare a
subiect: formelor din diverse materiale; detaliilor
alegerea subiectului, compunerea suprafeţei, conturate după clişeu/șablon; decuparea
selectarea hârtiei, decuparea şi aranjarea detaliilor detaliilor, formelor, obiectelor şi personajelor,
pe suportul plastic, tehnologia caşerării detaliilor, respectând raporturile proporţionale;
uscarea lucrării. îmbinarea formelor decupate în compoziţii
Realizarea decoraţiunilor pe diverse suporturi (hârtie, carton) cu
Realizarea obiectelor decorative în diverse tehnici diverse materiale.
studiate. Procedee de confecţionare a obiectelor Produse: colaje, decoraţiuni individuale şi
decorative pentru variate ocazii şi sărbători. colective; colaborarea în echipă.
Realizarea florilor, jucăriilor, felicitărilor, invitațiilor,
afișelor, măștilor, ramelor foto, elementelor de
decor etc.
Modulul 3. Educaţia digitală
3.1. Identificarea adreselor web şi a În permanentă căutare: Conversații: cum se localizează o pagină web.
componentelor acestora. Adresa Web – prima cunoștință. Adrese web.
3.2. Utilizarea controalelor programului De la pagină la pagină – navigăm inteligent. Exerciții de: identificare a adreselor corecte
de navigare pentru deplasarea Revenim la paginile preferate – memorăm adresele a paginilor web; accesare a resurselor
rapidă între paginile web şi web. educaționale online; utilizare a elementelor
memorarea adreselor web pentru de control în programul de navigare;
revenire ulterioară. identificare a controalelor programului de
navigare.
Aplicații în sala de calculatoare: căutarea
şi localizarea resurselor educaționale după
cuvinte-cheie şi memorarea adreselor pentru
acces rapid
3.3. Utilizarea elementelor limbajului Bune maniere şi corectitudine digitală Conversații: proprietatea privată în lumea
informatic aferent navigării web. Resursele digitale pe paginile Web: Cine este digitală. Permisiuni şi interdicții. Ce înseamnă
3.4. Utilizarea resurselor web – proprietarul? Cum avem dreptul să le folosim? copyright şi distribuție liberă?
permisiuni şi restricții. Comunicăm împreună cu dispozitivele digitale – Exerciții de: completare a enunțurilor
3.5. Protejarea datelor personale câteva reguli simple. lacunare, tabelelor, schemelor; descărcare în
în timpul navigării/comunicării Din nou despre pericole – virușii informatici. memoria dispozitivului digital a resurselor în
digitale. distribuție liberă; completare a enunțurilor
3.6. Cunoașterea pericolelor prezentei, lacunare, tabelelor, schemelor.
recunoașterea simptomelor Aplicații în sala de calculatoare: accesarea
infectării și utilizarea măsurilor resursei online wikipedia.org (în varianta
de protecție împotriva virușilor națională) pentru identificarea marcajelor
informatici. resurselor în distribuție liberă.
Conversații: accesarea directă a resurselor
digitale, folosind adresele web. De ce e corect
așa?
Conversații: Aplicații malware şi viruși
informatici. Cum să luptăm cu virușii.
177
178
3.7. Selectarea și utilizarea aplicațiilor Învățăm digital: dispozitivele şi aplicațiile Aplicații în sala de calculatoare: localizarea
şi resurselor educaționale pentru digitale la lecții în fiecare zi! şi audierea textelor literare; localizarea şi
diferite discipline de studii. Citim, ascultăm şi vizualizăm texte literare: limba vizualizarea secvențelor video, a textelor
română – digital. literare, expresii matematice, informațiilor
Matematica digitală – exercițiile şi problemele utilitare conform recomandărilor pentru
prind viață! disciplinele școlare: Limba şi literatura
Universul pe ecranul dispozitivului digital – Științe. română, Matematica, Științe.
Exerciții de explorare: conform
recomandărilor pentru disciplina Științe, cu
ajutorul aplicațiilor GoogleMaps, Google
Earth sau similare.
3.8. Descrierea algoritmilor de Gândim digital (IV) Conversații: Algoritm – de ce e atât
rezolvare a problemelor Algoritmul – asistentul universal în lumea digitală. de important? Metode de descriere a
elementare în limbaj uman sau Proprietățile algoritmului pe înțelesul tuturor. algoritmilor. De la algoritm – la program.
grafic. Algoritm şi program – care este diferența? Exerciții de: elaborare a algoritmilor pentru
3.9. Expunerea argumentată a sarcini elementare (aranjarea cărților pe
proprietăților algoritmului. poliță sau în ghiozdan, pregătirea ceaiului,
3.10. Recunoaşterea deosebirilor dintre spălarea corectă pe mâini, etc.) şi descrierea
algoritm şi program. lor în limbaj uman (oral/scris)
Aplicații în sala de calculatoare: descrierea în
limbaj uman a algoritmilor pentru programele
cu instrucțiuni vizuale. Vizualizarea paralelă a
codului-program în mediul de programare.
Conversații: diferențele între algoritm,
program vizual şi program în limbaj de
programare.
Modulul 4. Arta culinară şi sănătatea
4.1. Identificarea componenţei nutritive Componenţa nutritivă a alimentelor Conversaţii, discuţii dirijate privind:
a alimentelor. Proteine. Carbohidraţi. Lipide. Vitamine. Minerale. componenţa nutritivă a alimentelor: proteine,
4.2. Descrierea etapelor tehnologice de Verificarea calităţii produselor alimentare. carbohidraţi, lipide, vitamine, minerale;
preparare a unor bucate simple. Condiţiile adecvate de păstrare a produselor alimentaţia echilibrată; produse alimentare;
4.3. Realizarea activităţilor necesare alimentare. meniul zilei; identificarea unor bucate pentru
la aranjarea mesei cu veselă şi Regimul alimentar. dejun, prânz, cină; identificarea alimentelor
tacâmuri. Regulile de igienă şi protecţie în bucătărie consumate la diferite mese ale zilei; condiţiile
Igiena bucătăriei; necesare de păstrare a produselor alimentare
Igiena personală; perisabile şi neperisabile.
Igiena echipamentului; Exerciţii-joc: clasificarea alimentelor în baza
Igiena locului de preparare şi păstrare a treptelor piramidei alimentare, servirea
alimentelor. corectă a mesei de cină (veselei, tacâmurilor,
Servirea mesei pentru cină. Aspecte estetice. şerveţelelor etc.).
Aranjarea corectă a veselei şi tacâmurilor la Aplicaţii practice: respectarea regulilor
servirea mesei. de igienă şi protecţie în timpul preparării
*Tehnologii de preparare a bucatelor bucatelor; prelucrarea primară a produselor
Prelucrarea termică a produselor alimentare. alimentare (spălarea, curăţarea, tăierea,
Prepararea aperitivelor, bucatelor simple. mărunţirea etc.); utilizarea corectă a veselei,
Formarea obiceiurilor alimentare sănătoase. tacâmurilor etc.; lucrul în grup: prepararea
aperitivelor, bucatelor simple; prezentarea
ingredientelor şi a etapelor procesului
tehnologic; evaluarea lucrărilor de servire a
mesei pentru cină.
Produse: colaborarea în echipă.
Modulul 5. Reciclarea creativă
5.1. Identificarea materialelor reciclabi- Varietatea materialelor reciclabile Conversaţii cu sprijin în observare: reciclarea
le de provenienţă artificială. Materiale reciclabile artificiale. creativă şi educaţia ecologică; observarea
5.2. Realizarea formelor volumetrice Valorificarea proprietăţilor estetice ale şi compararea posibilităţilor de reciclare a
din materiale reciclabile. materialelor reciclabile artificiale. materialelor în funcţie de originea lor, analiza
Lucrări decorative volumetrice. calităţilor estetice ale materialelor artificiale
reciclabile.
179
180
5.3. Prezentarea demersului tehnologic Ustensile şi materiale auxiliare utilizate în lucrul cu Aplicaţii practice: realizarea lucrărilor,
parcurs în realizarea unei lucrări din materialele artificiale de reciclare. obiectelor decorative volumetrice din
materiale reciclabile. Tangenţele reciclării creative cu educaţia materiale reciclabile, procedee de asamblare:
5.4. Propunerea unor acțiuni de ecologică. lipire, şnuruit, împletit. Crearea expresivităţii
valorificare creativă a materialelor Confecţionarea lucrărilor volumetrice formelor prin decorare, decorare cu fire
reciclabile în școală/comunitate. din material artificial reciclabil textile, transformare prin secţionare şi
Tehnologia decupării elementelor. asamblare.
Asamblarea detaliilor. Produse: lucrări (vaze, jucării, obiecte
Modalităţi de finisare, decorare a obiectelor. decorative) individuale şi colective,
Crearea lucrărilor volumetrice: jucăriilor, obiectelor colaborarea în echipă; implicarea în acțiuni
decorative etc. comunitare.
Prezentarea/evaluarea lucrărilor
Expoziţie de lucrări.
Evaluarea/autoevaluarea lucrărilor realizate:
- evaluarea aspectului estetic, a calităţii lucrărilor
executate.
Modulul 6. Activităţi agricole
6.1. Enumerarea lucrărilor agricole de Lucrări de primăvară realizate pe sol Conversaţii cu sprijin în observare: conversaţii
primăvară realizate pe sol. Lucrări agricole de primăvară. Pregătirea terenului. despre semănatul, săditul culturilor
6.2. Descrierea plantelor de cameră şi a Greblarea, afânarea solului. primăvara morcovilor, sfeclei, cepei,
condiţiilor de creştere a lor. Semănatul seminţelor unor plante. usturoiului, cartofilor, vinetelor, ardeilor,
6.3. Realizarea activităţilor simple Semănarea culturilor de vară. porumbului, etc.); evidenţierea factorilor ce
de semănat, sădit a culturilor de Factori ce influenţează creşterea şi obţinerea unei influenţează obţinerea unei roade bogate;
primăvară. roade bogate. observare-cercetarea plantelor cultivate pe
6.4. Realizarea activităților de îngrijire a Creşterea şi îngrijirea plantelor decorative de teren/a plantelor de cameră; activităţi de
plantelor de cameră. cameră. selectare a plantelor; a celor de cameră,
6.5. Argumentarea importanţei Importanţa cultivării plantelor decorative de (udarea, afânarea, transplantarea) etc.;
cultivării plantelor în viaţa omului. cameră.
Plantele de cameră în sala de clasă. Aplicaţii practice: activităţi de recoltare, de
Plantarea plantelor de cameră. selectare a legumelor mai măşcate, sănătoase
Îngrijirea plantelor de cameră. pentru extragerea, uscarea, păstrarea
Respectarea condiţiilor de creştere şi îngrijire a seminţelor, ce vor fi utilizate (semănate) în
plantelor de cameră. următorul an agricol; activităţi de evaluare a
Reguli sanitaro-igienice şi de protecţie a muncii calităţii şi cantităţii recoltei obţinute (legume,
Igiena personală. Vestimentaţia de protecţie. flori decorative); proiect de grup: plantarea şi
Reguli de protecţie a muncii. Mânuirea corectă îngrijirea plantelor de cameră.
şi cu atenţie a ustensilelor specifice prelucrării Produse: lucrări practice de domeniu, mesaj
solului. argumentativ, colaborarea în echipă.
Modulul 7. Meşteşuguri populare (Arta acului)
7.1. Recunoaşterea specificului Meşteşugul brodatul tradiţional (Arta acului) Conversaţii cu sprijin în observare: specificul
meşteşugului – brodatul Varietatea obiectelor de port popular, de uz obiectelor de port popular, de uz casnic şi
tradiţional. casnic şi ritual: aspectul tradiţional, funcţiile, ritual decorate cu broderii; evaluarea calităţii
7.2. Identificarea elementelor dimensiunile, forma. şi proprietăţilor materialelor şi ustensilelor
decorative tradiţionale utilizate în Materiale şi ustensile utilizate în broderie. utilizate în confecţionarea obiectelor.
decorarea articolelor populare. Proprietăţile materialelor. Funcţiile ustensilelor. Observarea broderiei costumelor populare;
7.3. Selectarea şi păstrarea, utilizarea în Cerinţe calitative în funcţie de necesitatea lor. discuţii dirijate privind elementele decorative
condiţii adecvate a materialelor şi Reguli de igienă şi protecţie a muncii la păstrarea şi (linii drepte, întrerupte, văluroase, zigzag,
ustensilelor necesare. utilizarea ustensilelor. vrâste) şi cromatica tradiţională utilizată la
7.4. Executarea punctelor de cusut: Elemente decorative, culori tradiţionale privind confecţionarea obiectelor tradiţionale.
însăilătura, înaintea acului, tighel, aspectul obiectelor populare. Aplicaţii practice: activităţi practice de selectare,
cruciuliţe; Tehnici de cusut şi brodat: punctul înaintea acului; păstrare şi utilizare în condiţii adecvate
7.5. Evaluarea calităţii lucrului punctul tighel; punctul cruciuliţă. a materialelor şi ustensilelor utilizate la
îndeplinit: în aspect tehnologic, în Realizarea unui milieu în miniatură. confecţionarea unui milieu în miniatură; exerciţii
aspect estetic. Prezentarea lucrării. practice de executare a punctelor de cusut pe
Evaluarea şi autoevaluarea lucrului îndeplinit în fire numărate: punctul înaintea acului; punctul
aspect tehnologic şi în aspect estetic. tighel, punctul cruciuliţă; activităţi practice
individuale ce angajează elevii la confecţionarea
unui articol brodat de mărime mică.
Autoevaluarea privind respectarea normelor
de igienă şi protecţie a muncii.
181
182
Modulul 8. Robotica
8.1. Identificarea de noţiuni, fenomene, Iniţiere în robotică Exerciţii de: identificare a caracteristicilor
procese, relaţii comune fiinţelor vii.Evocare: caracteristice comune fiinţelor vii; comune fiinţelor vii – creierul, memoria,
8.2. Identificarea particularităţilor comportamentul fiinţelor vii în funcţie de mediul scheletul, sistem muscular, organe de simţ;
distinctive ale roboţilor. înconjurător. identificare a fenomenelor, proceselor,
8.3. Identificarea domeniilor de utilizare Istoria roboticii: ce este un robot; primul robot; relaţiilor care determină comportamentul
a roboţilor. evoluţia roboţilor; roboţii în viaţa noastră. fiinţelor vii în funcţie de mediul înconjurător;
Tipuri de roboţi: clasificarea roboţilor; la ce enumerare a particularităţilor distinctive ale
folosim roboţii; misiuni ale roboţilor; roboţii roboţilor; indicare a domeniilor de utilizare a
viitorului. roboţilor; clasificare a roboţilor; descriere a
Legile roboticii: relaţia robot – om; relaţia robot – roboţilor viitorului;explicare a legilor roboticii;
robot; roboţii şi umanitatea. Produse: mesaj argumentativ.
8.4. Recunoaşterea unităţilor Cum este construit un robot Exerciţii de: identificare a unităţilor
funcţionale și a componentelor Schema funcţională a robotului: unitatea de funcţionale ale roboţilor şi a fluxurilor de
fizice ale robotului. comandă; unitatea de achiziţie a informaţiei; informaţie şi de energie între ele; explicare a
8.5. Asamblarea şi dezasamblarea unitatea de extragere a informaţiei; unitatea de destinaţiei unităţilor de comandă, de achiziţie
unităţilor funcţionale ale robotului. acţionare; unitatea de locomoţie. şi de extragere a informaţiei, de acţionare şi
8.6. Instalarea şi dezinstalarea senzorilor Structura fizică a robotului: structuri de rezistenţă; de locomoţie; identificare a componentelor
modelelor de roboţi. sisteme de locomoţie; sisteme de execuţie; surse fizice ale roboţilor; explicare a destinației
de alimentare; senzori; centre de comandă; structurii de rezistenţă, sistem de locomoţie,
elemente de conexiune. sistem de execuţie, senzor, centru de
Protecţia mediului ambiant şi munca în siguranţă: comandă, sursă de alimentare ale roboţilor;
regulile de protecţie a mediului ambiant şi de recunoaştere și clasificare a pieselor din
muncă în siguranţă; organizarea ergonomică a componenţa modelelor de structuri de
locului de muncă. rezistenţă; identificarea elementelor din
Structuri de rezistenţă: destinaţia structurilor de componenţa sistemelor de locomoţie a
rezistenţă; piesele din componenţa modelelor modelelor de roboţi; explicare a destinaţiei
de structuri de rezistenţă; metode de fixare a unităţii de comandă,a interfeţei om – robot,a
pieselor din componenţa modelelor de structuri de porturilor de intrare, de ieşire şi de intrare-
rezistenţă; proceduri de asamblare a modelor de ieşire ale unităţii de comandă;
structuri de rezistenţă; proceduri de dezasamblare
a modelor de structuri de rezistenţă.
Sisteme de locomoţie: destinaţia sistemelor de identificare a destinaţiei senzorilor
locomoţie; procedurile de asamblare a modelelor ultrasonici, tactili, de sunet, de luminozitate,
sistemelor de locomoţie a roboţilor; procedurile de culori, de orientare în spaţiu; identificare
de dezasamblare a modelelor sistemelor de a senzorilor, elementelor şi dispozitivelor
locomoţie a roboţilor. de fixare a senzorilor modelelor de roboţi;
Unitate de comanda: destinaţia unităţii de clasificare a senzorilor modelelor de roboţi
comandă; schimbul de informaţii între unitatea după destinaţie și caracteristicile funcţionale;
de comandă şi componentele ale robotului; identificare a relaţiilor de reciprocitate
încorporare a unităţilor de comandă în modelele între caracteristicile senzorilor, sistemelor
de roboţi. de execuţie, caracteristicile sistemelor de
Senzori: destinaţia senzorilor; senzori activi locomoţie şi misiunile roboţilor.
şi senzori pasivi; proceduri de instalare şi de Activităţi de modelare: organizarea
dezinstalare a senzorilor. ergonomică a locului de muncă; asamblarea
Sisteme de execuţie: destinaţia sistemelor de şi dezasamblarea modelelor de structuri
execuţie; controlul sistemelor de execuţie. de rezistenţă, modelelor de transmisiuni,
sistemelor de locomoţie, modelelor
sistemelor de execuţie; fixarea unităţii de
comandă pe modelul de robot; conectarea
sistemului de locomoţie la unitate de
comandă; instalarea şi dezinstalarea
senzorilor.
Produse: structuri de rezistenţă, sisteme de
locomoţie, sisteme de execuţie asamblate/
dezasamblate; surse de alimentare, unităţi
de comandă, senzori instalaţi/dezinstalaţi;
colaborare în echipă.
183
184
8.7. Crearea mediilor simulate de lucru Conducem roboţii Exerciţii de: identificare a zonelor şi obiectelor
ale roboţilor. Mediile de lucru ale roboţilor: modele de medii din mediile de lucru ale roboţilor din viaţa
8.8. Identificarea repertoriului de de lucru; modele de medii simulate; modele de reală și din mediile simulate de lucru propuse
comenzi ale roboţilor. obiecte, obstacole şi denivelări. de către cadrul didactic; utilizare a comenzilor
8.9. Utilizarea metodelor de control ale Mediile de lucru ale roboţilor: modele de medii din repertoriul de comenzi al robotului;
roboţilor. de lucru; modele de medii simulate; modele de identificare a relaţiilor de reciprocitate între
obiecte, obstacole şi denivelări. comenzi, mediul de lucru, caracteristicile
Sisteme de comenzi ale roboţilor: comenzi de roboţilor şi misiunile acestora;explicare
deplasare; comenzi de introducere şi de extragere a metodelor de control ale roboţilor;
a informaţiei; comenzi de acţiune. identificare a relaţiilor de reciprocitate
Metode de control al roboţilor: Coordonarea între metodele de control, mediul de lucru,
execuţiei misiunilor de către modele de roboţi; caracteristicile roboţilor şi misiunile acestora.
avantajele şi dezavantajele metodelor de control Activităţi de modelare: crearea mediilor
ale roboţilor. simulate de lucru de tip: parcare auto,
labirint, teren de fotbal, drum cu obstacole.
Produse: Controlul manual, automat şi
manumatic al modelelor de roboţi asamblaţi
de către elevi.
La sfârșitul clasei a IV-a, elevul poate:
• să recunoască specificul unui anumit proces tehnologic şi a materiale, ustensilelor şi tehnicilor potrivite;
• să realizeze activităţi/lucrări practice cu materiale, ustensile şi tehnici potrivite activităţii selectate;
• să prezinte în cuvinte proprii succesiunea etapelor de realizare a unei lucrări (personale şi ale colegilor);
• să elaboreze şi să implementeze în medii vizuale algoritmi de comandă cu executanţii;
• să respecte regulile de securitate digitală,
manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:
• curiozitate și interes pentru inovații;
• motivație pentru creativitate și gust estetic;
• corectitudine, adecvare și respect pentru etica mediilor virtuale;
• grijă pentru mediul natural și cei din jur.
2.8. ARIA CURRICULARĂ
„CONSILIERE ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ”
DEZVOLTAREA PERSONALĂ
COMPETENȚELE SPECIFICE DISCIPLINEI:
ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Clasa
Unități de conținut (module)
I II III IV
1 Arta cunoaşterii de sine şi a celuilalt 6 6 6 6
2. Asigurarea calităţii vieţii 6 6 6 6
3. Modul sănătos de viaţă 6 6 6 6
Proiectarea carierei profesionale şi dezvoltarea
4. 6 6 6 6
spiritului antreprenorial
5. Securitatea personală 6 6 6 6
La discreția cadrului didactic 3 3 3 3
1
Poate varia în funcție de structura anului școlar și datele calendaristice.
185
186
CLASA I
187
188
4.1. Descrierea diverselor activități 4. Proiectarea carierei profesionale și Exerciţii-joc:
preferate de către elevi. dezvoltarea spiritului antreprenorial - de identificare a necesităţilor şi dorinţelor;
4.2. Clasificarea dorințelor și • Dorinţele şi necesităţile individuale hobby-urilor, activităţilor preferate; a meseriilor/
necesităților din perspectiva utili- pentru dezvoltarea personală. Necesităţi profesiilor cunoscute;
zării eficiente a resurselor proprii. individuale, dorinţe în dezvoltarea - de identificare și prezentare a unor obiecte
4.3. Aprecierea muncii și utilității ei, propriilor talente și interese, folosind personale care exprimă cel mai bine ceea ce îi
în baza exemplelor din familie și diverse resurse. place fiecăruia să facă, indiferent de domeniu.
comunitate. • Activităţile preferate. Hobby-uri. Discuţii ghidate cu referire la muncă şi rolul ei în
Activităţi preferate şi calităţi necesare. viaţa fiecăruia.
• De ce oamenii muncesc. Munca și Joc de rol cu prezentarea diverselor meserii.
utilitatea ei. Munca – modalitate de Confecționare de lucrări: albume (care cuprind date/
satisfacere a necesităţilor şi dorinţelor. imagini), postere despre meserii cunoscute; ilustrații,
Activităţile casnice şi dezvoltarea fotografii, cărți de vizită.
abilităţilor. Concurs: ghicitori despre meserii şi identificarea
• Copiii şi meseriile. Meserii/activităţi/ instrumentelor specifice unor meserii.
profesii cunoscute. Utilaje şi instrumente. Produse: proiect individual: „Obiectul meu pentru
Condiţii de desfăşurare. expoziţia noastră”, în cadrul căruia elevul va prezenta
• Abilităţile şi interesele. Abilităţi un obiect confecționat de el, care va reflecta unul
personale. Profesii de vis. din talentele/interesele sale (desen, modelare din
Managementul clasei: abordări situaționale plastilină, fotografie etc.) și va explica ce resurse și ce
concrete. efort a depus pentru a-l elabora.
5.1. Relatarea, prin cuvinte proprii, 5. Securitatea personală Exerciții-joc:
despre regulile de securitate în • Securitatea elevului la şcoală. Reguli de - de tip exprimare prin simboluri: Traseul meu spre
situații potențial periculoase. securitate în diferite spații școlare. şcoală;
5.2. Alegerea traseului sigur spre • Jocul cu focul – pericol. Prevenirea - elaborarea unei liste de obiecte care pot provoca
școală și a locului de joacă în incendiilor în spaţii închise: apartament, incendii.
baza recomandărilor. casă, clasă etc. Jocul de rol:
5.3. Aprecierea riscului comunicării • Atenţie la persoanele necunoscute! - de simulare a regulilor de siguranță în situații
cu persoane necunoscute pentru Comunicarea în stradă cu persoane potențial periculoase: Spune NU!;
securitatea personală. necunoscute. Reguli de siguranță în Îndepărtează-te!; Caută ajutor!; Spune unui adult
situații potențial periculoase Persoanele de încredere!;
de încredere. Solicitarea ajutorului.
• Traseul sigur spre şcoală. Strada, ₋ de simulare a adresării la Telefonul copilului
trotuarul, carosabilul 116 111;
• Siguranţa în stradă şi în transportul ₋ de simulare a apelului la persoane/servicii ce pot
public. Semaforul, transportul public, acorda ajutor;
traversarea străzii ₋ de simulare a situaţilor posibile de comunicare cu
• Locurile de joacă sigure. Siguranţa locului persoane necunoscute şi sesizarea riscurilor;
de joacă în: curte, mahala, toloacă, teren ₋ de simulare a traversării străzii.
sportiv etc. Discuţii ghidate de întrebări interogative: Ce este
Managementul clasei: abordări situaționale securitatea? Unde, când trebuie să fiu atent?; Care
concrete. sunt locurile de joacă preferate şi locurile de joacă
sigure.
Mini-studii de caz în baza filmuleţelor educative
despre siguranţa copiilor în stradă şi în transport.
Confecționare lucrări: desene, întocmirea de scheme
simple, privind traseul casă-școală.
Produse: adoptare de reguli și respectarea lor;
activitate de simulare a evacuării din clasă, în baza
planului de evacuare.
La sfârşitul clasei I, elevul poate:
• să descrie caracteristici personale, comportamente corecte/adecvate în raport cu sine și cu ceilalți, activități/meserii preferate; reguli de
securitate în condiții casnice și la școală;
• să demonstreze respectarea igienei personale; înțelegerea necesităților și dorințelor; respectarea regulilor de circulație rutieră;
• să manifeste relații pozitive cu ceilalți; dorință de a frecventa școala; interes pentru menținerea sănătății; implicare în activități cotidiene,
asigurarea securității personale,
implicând ca atitudini şi valori specifice predominante:
• încredere în forțele proprii și atitudine pozitivă;
• responsabilitatea față de reguli;
• aprecierea proprie și a celor din jur;
• mândria pentru statutul de elev.
• deschiderea pentru comunicare;
189
190
CLASA a II-a
191
192
3.3. Aprecierea diversificării • Alimentele și sănătatea elevului. Alimente Discuţii ghidate cu referire la regulile de igienă în
activităților zilnice, prin utile sănătăţii elevului. Alimente care pot situații cotidiene; la mesajele și publicitatea din
alternarea activităților de provoca probleme de sănătate. mass-media privind alimentația sănătoasă.
învățare, odihnei și sportului. • Produsele periculoase. Produse din spaţiul Confecționare de lucrări: desen, album cu
casnic, școlar și public dăunătoare sănătăţii imagini, mini-broșură, poster cu imagini ale
copilului. activităților zilnice, alimente sănătoase; piramida
Managementul clasei: abordări situaționale alimentelor.
concrete. Produse: mesaj argumentativ; ciorchinele:
„Duşmanii sănătăii mele – Prietenii sănătății
mele”.
4.1. Relatarea despre profesiile 4. Proiectarea carierei profesionale și Joc de rol despre distribuirea banilor pentru
oamenilor cu care relaţionează dezvoltarea spiritului antreprenorial cheltuielile cotidiene.
în context familial și comunitar. • Profesiile persoanelor dragi. Profesiile Simularea „La supermarket/magazin”.
4.2. Estimarea corectă a resurselor membrilor familiei/persoanelor apropiate. Discuii ghidate despre bani şi rolul lor; despre
personale pentru satisfacerea Rolul studiilor pentru practicarea diferitor activităţile preferate şi beneficiul acestora pentru
necesităților. profesii. dezvoltarea personală, în baza lecturării diferitor
4.3. Luarea deciziilor de implicare • Cunoştinţe şi abilităţi necesare diferitor poveşti, poezii, ghicitori, susţinute de imagini.
în activităţi cotidiene care profesii. Modalităţi de informare despre Interviuri cu membrii familiei, persoane
contribuie la dezvoltarea profesii. cunoscute (bunici, rude, vecini etc.) cu privire
propriului potenţial. • Banii: ce şi cât costă. Apariţia meseriilor, la profesiile/ocupaţiile pe care le practică sau în
banilor. Banii ca mijloc de apreciere a valorii care au activat.
bunurilor și a satisfacerii necesităților. Vizite la diferite locuri de muncă ale maturilor,
• La magazin. Necesităţi și dorinţe. Bunuri şi aflate în apropierea şcolii.
servicii. Vânzătorul şi cumpărătorul. Mini-studii de caz: identificarea și prioritizarea
• Activităţi cotidiene şi interese. Tipuri de activităților cotidiene ale persoanelor apropiate și
activităţi cotidiene în familie. Tipuri de din comunitate (mamă, tată, învăţătoare, bunici,
activităţi în comunitate. Interese. Activități, director de şcoală, primar, medic, polițist etc.).
potențial individual și profesii. Produs: proiect de grup: „Parada profesiilor”
(elevii se vor costuma în reprezentanți ai diferitor
Managementul clasei: abordări situaționale profesii, confecționând din materiale reciclabile
concrete. elemente distinctive ale profesiei dorite, cu
ajutorul adulților).
1.1. Recunoașterea situațiilor de 5. Securitatea personală Exerciții-joc:
risc pentru siguranța corpului în • Siguranța corpului. Părțile corpului. ₋ de recunoaștere a părților corpului și
mediul cotidian. Protejarea zonei intime. Atingerile bune/ conștientizare că propriul corp aparține
1.2. Demonstrarea unui sigure și atingerile rele/nesigure. Secrete fiecărui copil;
comportament organizat în bune, secrete rele. Persoane de încredere. - de recunoaștere și distingere a atingerilor
situații excepționale conform • Securitatea acasă şi în şcoală. Obiecte, locuri bune/sigure și rele/nesigure; a secretelor
recomandărilor. periculoase. Planul de evacuare. bune și rele;
1.3. Respectarea regulilor privind • Protecția personală pe timp de vânt, ploaie, - de identificare a persoanelor de încredere;
securitatea elevului în condiţiile ninsoare. - de recunoaștere a semnelor de avertizare
casnice, şcolare, stradă, • Regulile de circulaţie. Pieton în diferite plasate lângă bazinele acvatice, păduri etc.
transport şi în mediul natural. anotimpuri. Securitate personală în diverse Joc de rol:
unităţi de transport. - de simulare a protejării părților intime ale
• Situaţiile excepţionale cu caracter corpului prin aplicarea regulilor de siguranță;
natural. Cutremur de pământ, inundații, - simularea respectării regulilor de
furtuni, întroieniri, grindină. Modalităţi de comportament în stradă; a evacuării din
comportament personal și colectiv. școală; apelului la persoane/servicii ce pot
Managementul clasei: abordări situaționale acorda ajutor.
concrete. Discuţii ghidate despre securitatea acasă şi în
şcoală; în baza imaginilor: Îmi place să
călătoresc – pasager mă numesc.
Studii de caz privind stabilirea categoriilor de
persoane cărora li se permite accesul la corpul
copilului.
Exprimare prin simboluri: Desenarea unităților
de transport, cu înscrierea a cel puțin 2 reguli de
securitate în fiecare.
Produse: confecționare de lucrări; mesaj oral.
193
194
La sfârşitul clasei a II-a, elevul poate:
• să identifice asemănări și deosebiri dintre sine și ceilalți, calitățile proprii și a celor din jur, semnele abuzului față de copii, profesii utile
pentru societate, factori care contribuie la creșterea sănătoasă, reguli de comportament care asigură securitatea personală;
• să stabilească relații între: exprimarea emoțiilor și limbajul nonverbal; reguli, calități și relațiile cu lumea din jur; acțiuni și menținerea
sănătății; estimarea resurselor pentru achiziționarea unui produs; respectarea regulilor rutiere și securitate;
• ������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������
să aprecieze susținerea reciprocă; buna gestionare a lucrurilor proprii; necesitatea respectării recomandărilor privind securitatea în me-
diu casnic, școlar și în natură,
implicând ca atitudini şi valori specifice predominante:
• încredere în forțele proprii și atitudine pozitivă;
• încrederea în mediul familial și cel școlar;
• aprecierea pozitivă a calităților;
• gestionarea ordonată a lucrurilor personale;
• grija față de sănătatea proprie;
• respectarea recomandărilor.
CLASA a III-a
195
196
2.3. Estimarea posibilităţilor de învățare • A greşi e omeneşte. Recunoaşterea și - de elaborare a unui program de repartizare a
de la cei din jur și de informare în acceptarea greşelilor. Depăşirea stării de timpului de învățare și a timpului liber, zilnic și
baza modelelor din comunitate. frustrare. Solicitarea ajutorului. săptămânal.
• Resursele care trebuie economisite. Mini-studii de caz cu referire la experienţe pozitive
Tipuri de resurse: apă, energie electrică, privind utilizarea timpului; la recunoașterea,
căldura, consumabile etc. Modalităţi de acceptarea și depășirea unor greșeli comise.
economisire și beneficii. Discuții ghidate despre necesitatea, rolul și
• Sursele de învăţare. Modele comunitare importanța economisirii resurselor.
de la care putem învăța. Învățare prin sarcini:
Managementul clasei: abordări situaționale - planificarea sarcinilor/activităților zilnice
concrete. respectând timpul necesar pentru odihnă;
- interviu cu elevii mai mari, cu cei mai mici, cu
părinții, cu adulți din comunitate referitor la
acțiuni de economisire a resurselor, inclusiv a
timpului.
Produse: proiect de grup: „Cum economisesc
resursele școlii”; „Cum economisesc resursele
acasă” etc.
3.1. Descrierea beneficiilor respectării 3. Modul de viață sănătos Exerciții:
igienei personale, a alimentaţiei • Igiena personală. Menținerea sănătății - de cunoaștere a acțiunilor de igienă personală
echilibrate, activităţii fizice, odihnei și prevenirea îmbolnăvirii. Modalităţi de pentru un elev în baza planşelor; a regimul
pentru sănătatea omului. realizare corectă a acțiunilor igienice. alimentar echilibrat;
3.2. Evaluarea produselor alimentare, • Alimentaţia. Beneficiile alimentației - de prezentare a observațiilor și informațiilor
utilizate în alimentaţie. echilibrată asupra sănătății elevului. colectate referitor la alimentație echilibrată.
3.3. Aprecierea echilibrului dintre • Învăţarea şi odihna activă. Posibilităţi Confecționare de lucrări:
activitățile de învățare și odihnă şi limite ale activităţii de învăţare. - minibroșură, poster, afiș publicitar cu tematica
activă. Particularităţi de vârstă și forme de igienei personale, alimentației echilibrate,
odihnă activă. odihna activă, sportul.
• Sportul şi sănătatea. Genuri de sport. Exerciții de explorare:
Influenţa asupra dezvoltării organismului. - observații directe și indirecte: regimul de
Activităţi sportive preferate. activitate și odihnă, alimentația, practicarea
Managementul clasei: abordări situaționale sportului de către adulții din familie/comunitate;
concrete.
- compararea regimului alimentar al unui elev și
al unui adult.
Discuţii ghidate cu referire la sănătate, boală,
igienă personală, alimentație, sport, odihnă în
baza textelor din reviste; afișelor publicitare; vizitei
la instituții, organizații, hală alimentară, magazin
alimentar, sală de sport etc.
Produs: proiect de grup.
4.1. Identificarea punctelor forte 4. Proiectarea carierei profesionale și Exerciții:
personale şi ale aspectelor ce dezvoltarea spiritului antreprenorial ₋ de explorare a calităților și punctelor forte;
necesită dezvoltare. • Calităţile descoperite în fiecare zi. ₋ de exprimare prin cuvinte/imagini, a ceea ce îi
4.2. Aprecierea valorii muncii personale Calităţi, puncte forte. Modalităţi place şi ceea ce nu îi place să înveţe la şcoală,
şi a celorlalţi. de descoperire a punctelor forte: acasă, pe stradă, în parc, în vacanţă, la teatru, la
4.3. Argumentarea deciziilor privind autoevaluarea, evaluarea reciprocă. muzeu, la televizor, pe internet etc.;
viitorul său și a rolului studiilor în • Singur şi în echipă. Forme de activitate – ₋ de elaborare a planului de acțiuni de realizat
acest proces. avantaje, dezavantaje şi riscuri. pentru o zi/o săptămână acasă, la şcoală.
• A învăţa, înseamnă a munci. Studiile – Jocuri de rol despre meseriile preferate ale elevilor
formă de muncă, mijloc de satisfacere din clasă „De-a vânzătorul”, „De-a prezentatorul TV”,
a dorinţelor și dezvoltarea potențialului. „De-a bucătarul” etc.
Cunoştinţele și viitoarea profesie. Discuţii ghidate despre lucru în echipă ca parte a
• Orice muncă e frumoasă. Muncă/ procesului de învăţare (“Putem învăţa mai bine
ocupaţie/profesie. Respectul faţă de împreună?”).
muncă, profesii. Alegerea profesiei. Vizite la locuri de muncă interesante pentru copii
Consultarea opiniei celor apropiați. (fabrica de ciocolată, cabinet de stomatologie,
Managementul clasei: abordări situaționale primărie, redacţie de ştiri, centrul pompierilor etc.).
concrete. Produs: proiect de grup: „Iarmarocul meseriilor,
profesiilor”.
5.1. Identificarea locurilor și situațiilor 5. Securitatea personală Exerciții:
sigure în natură, mediul public și • Siguranţa elevului în locuri publice. ₋ de identificare, de recunoaștere a locuri sigure și
on-line, în baza criteriilor oferite. Locuri sigure și nesigure. Caracteristici/ nesigure din vecinătate/comunitate/localitate;
5.2. Utilizarea corectă a aparatelor condiții. Perioade de timp adecvate ₋ de enumerare, de aranjare coerentă a
electrice și de gaz în baza aflării în anumite locuri publice. imaginilor/simbolurilor reprezentative a reguli
instrucțiunilor. de utilizare corectă a aparatelor de gaz şi
electrice;
197
198
5.3. Estimarea riscurilor utilizării • Siguranţa elevului în situații de utilizare ₋ de analiză a situațiilor în baza imaginilor: în
bunurilor personale de valoare în a aparatelor de gaz și electrice. Reguli stradă (pieton, strada, trotuar, carosabil,
locuri publice. de utilizare corectă a aparatelor de gaz şi autovehicule);
electrice, avantaje și limite posibile. ₋ de simulare (dacă există condiții ) a utilizării
• Bunurile personale şi securitatea ele- aragazului şi aparatelor electrice;
vului. Bunuri personale și raționalitatea ₋ de simulare a utilizării bunurilor personale şi
utilizării, prezenței acestora în diverse posibilele pericole.
situații. Situaţii periculoase provocate de Studii de caz cu referire la respectarea/
bunuri personale de valoare. nerespectarea regulilor de protecţie în locurile
• Situaţiile de risc în natură. Locuri acce- publice; consecințele nerespectării regulilor de
sibile/neaccesibile pentru odihnă şi joacă protecție; riscuri posibile provocate de vegetaţie
în natură. Locuri necunoscute și puţin şi animale, bazinele acvatice, în baza vizionării
umblate. Riscuri posibile provocate de filmelor.
vegetaţie şi animale, bazinele acvatice. Discuții ghidate cu referire la riscurile jocurilor
• Riscurile jocurilor on-line. Timp disponi- online.
bil pentru jocurile on-line. Raţionalitatea Produs: confecționare de lucrări; proiect individual.
practicării. Deschiderea spre lucruri şi
persoane necunoscute.
Managementul clasei: abordări situaționale
concrete.
La sfârşitul clasei a III-a, elevul poate:
• să descrie caracteristicile unui comportament empatic, posibilitățile de utilizare a resurselor proprii, normele de menținere și fortificarea
a sănătății, punctele forte și cele ce trebuie dezvoltate pentru evoluția proprie; abilități necesare pentru realizarea unor profesii;
• să aplice tehnici de gestionare a emoțiilor, autoapărare împotriva tachinării și intimidării; algoritmi recomandați pentru utilizarea
eficientă a resurselor; norme de igienă pentru menținerea sănătății; modele comportamentale pentru asigurarea securității;
• ��������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������
să aprecieze colaborarea, cooperarea și necesitatea înțelegerii celuilalt, precum și manifestarea grijii față de propria persoană; necesita-
tea ordonării activităților în timp; legătura dintre activitățile curente de învățare și viitorul profesional; prevenirea unor situații de risc,
implicând ca atitudini şi valori specifice predominante:
• implicare activă;
• grijă pentru utilizarea resurselor;
• atitudine pozitivă față de sine și ceilalți;
• aprecierea muncii celor din jur;
• atenție în comunicare;
• interes pentru viitorul profesional.
CLASA a IV-a
199
200
2.1. Identificarea limitelor și 2. Asigurarea calității vieții Exerciții:
modalităților de satisfacere a • Demnitatea personală și respectul - de identificare; de prezentare a
dorințelor și necesităților, în baza celuilalt. Caracteristicile demnități. caracteristicilor unei persoane cu demnitate;
resurselor disponibile. Modalități de manifestare a demnității și a portretului consumatorului; a resurselor de
2.2. Corelarea consumului rațional al respectului. învățare; a relației dintre dorințe, necesități și
bunurilor și protecția mediului. • Resursele de învăţare. Efortul propriu posibilități;
2.3. Aprecierea importanţei respec- ca resursă de învățare. Posibilitatea de a
- de simulare a unei acţiuni din viaţa reală, care
tului față de sine și cei din jur, învăța de la învățători și colegi, părinți.demonstrează demnitate și respect;
demnității, onestității, bunelor Utilizarea corectă a timpului disponibil.
- de creare a unor povestioare, poezii, ghicitori:
maniere. Gestionare raţională a resurselor. Urmăriledespre bunele maniere; dedicate persoanelor
copiatului. cu comportament onest.
• Dorinţe și necesităţi. Interdependenţa Confecționare de lucrări:
lor. Limite şi modalităţi de satisfacere.
- poster, colaj, panou de imagini, desene
Implicarea activă prin muncă și învățare a privind decorarea ecologică a camerei, casei/
elevului în realizarea dorințelor. apartamentului, grădinii/curții/spațiului în
• Portretul consumatorului. Selectarea şi jurul școlii.
Învățare prin sarcini:
utilizarea raţională a bunurilor și serviciilor.
Proiectarea cheltuielilor. - interviu privind modalități de manifestare a
• Mediul ecologic. Contribuţia fiecăruia la demnității și respectului; utilizarea raţională a
protecţia mediului. Plan de acțiuni pentru bunurilor și serviciilor; contribuţia fiecăruia la
un mediu curat. protecţia mediului;
• Bunele maniere. Respectare și beneficii. - implicarea în activități comunitare pentru
Managementul clasei: abordări situaționale protecția mediului;
concrete. Discuții ghidate cu referire la urmările copiatului.
Produse: mesaj argumentativ; proiect individual.
3.1. Descrierea modificărilor corporale 3. Modul de viață sănătos Exerciții:
în pubertate, în dependență de • Surse de informare despre un mod de - de autocunoaștere, autoevaluare a
particularitățile de gen. viaţă sănătos. Exemple în familie şi modificărilor corporale, a stărilor emoționale;
3.2. Compararea diverselor surse de comunitate. Campanii mass-media. Acţiuni - de recunoaștere a etapelor de creștere și
informare despre modul de viață de promovare. dezvoltare a omului;
sănătos.
3.3. Aprecierea importanței dozării • Modificările corporale la pubertate. - de diminuare a oboselii după efort mental şi
echilibrate a efortului fizic Modificări fiziologice, stări emoţionale, fizic;
și mental, în dependență de particularităţi de gen. - de prezentare a combinației alimentelor –
particularitățile de vârstă. • Efortul fizic şi mental. Echilibrul dintre substanțe minerale, vitamine, microelemente.
activitățile fizice și mintale. Reguli și Discuţii ghidate cu referire la modul de viaţă
recomandări de prevenire a oboselii sănătos, în baza situațiilor concrete, utilizării
mentale. Modalități de diminuare a software-urilor educative, desenelor animate.
oboselii fizice și mentale. Învățare prin sarcini:
• Munca și drepturile copiilor în raport cu - analiza și compararea acțiunilor de promovare
sănătatea. Prevenirea exploatării copilului a modului de viață sănătos, a strategiilor de
prin muncă fizică. prevenire a exploatării copilul prin muncă
• Regimul alimentar sănătos. Combinația fizică;
alimentelor și impactul asupra sănătății. - realizarea unei investigații simple: Munca și
Managementul clasei: abordări situaționale drepturile copilului în comunitate.
concrete. Produse: proiect de grup, studii de caz.
4.1. Descrierea responsabilităților tipice 4. Proiectarea carierei profesionale și Exerciții:
și abilităților necesare profesiei dezvoltarea spiritului antreprenorial - de exprimare prin imagini sau cuvinte: cum
preferate. • Abilităţile şi preferinţele în activitatea de învăţ; cu ce îmi place să mă ocup; uşor şi greu
4.2. Analiza disciplinelor de studii din învăţare. Disciplinele de studiu preferate. în activitatea de învăţare; cine mă ajută;
perspectiva profesiilor preferate. Competenţe relevante profesiei preferate - de prezentare a experiențelor de voluntariat,
4.3. Aprecierea beneficiilor muncii și şi disciplinele de studiu. desfășurate în şcoală sau comunitate; a
voluntariatului în contextul dezvol- • Oamenii şi profesiile. Profesii meseriilor de către specialişti invitaţi: medic,
tării personale. necunoscute/neexplorate. Cunoştinţe, artist, mecanic, pictor, poliţist, preot, zugrav,
abilităţi, studii necesare. Experiențe cercetător, pompier, contabil etc.
descoperite. Confecționare de lucrări:
• Activităţile profesionale care inspiră. - elaborarea unor postere originale despre
Domenii profesionale prioritare. Valoarea specificul meseriilor şi beneficiile acestora
profesiilor pentru societate. pentru membrii comunităţii.
• Munca şi aprecierea ei. Valoarea şi
importanţa muncii. Munca şi prosperitatea.
Aprecierea muncii. Salariul.
201
202
• A fi sau a nu fi voluntar. Esenţa Dezbateri cu referire la produsele/rezultatele unor
voluntariatului. Forme şi activităţi ale meserii, utilitatea meseriilor (mecanicul repară o
muncii voluntare. Beneficiul activităţii de maşină stricată, medicul ne tratează când suntem
voluntariat pentru dezvoltarea personală. bolnavi etc.) şi despre aprecierea lor.
Managementul clasei: abordări situaționale Produs: mesaj argumentativ; proiect de carieră.
concrete.
5.1. Identificarea regulilor privind 5. Securitatea personală Exerciții:
securitatea personală în locuri • Incendiul – acţiuni și modalități de - de simulare a situațiilor periculoase posibile
publice, stradă, condiţii casnice şi prevenire. Cauze ale incendiului, în anumite locuri publice și în utilizarea unor
mediul naturii, în baza exemplelor. comportament responsabil/iresponsabil. obiecte, aparate; a situațiilor de comunicare
5.2. Recunoașterea situațiilor potențial Activitatea serviciului de pompieri. Mod de cu diverse persoane, pentru evitarea situațiilor
periculoase din mediul online. apelare. Comportament adecvat în raport de risc;
5.3. Proiectarea modului de cu această instituţie. - de exprimare a diferitelor stări emoţionale cu
comportament sigur pe timp de • Situaţiile de risc în stradă. referire la cazurile de încălcări a regulilor de
vacanță, în baza regulilor studiate. Comportamentul pietonului. Carosabilul, securitate (Blitz, Cuvântul şi obiecte etc.);
vehicule. Activitatea poliţiei rutieră. Mod - de simulare a comportamentului pietonului
de apelare. Comportament adecvat în (Traversarea străzii, Repede – Încet. Stau – Mă
raport cu această instituție. mişc, Semnele agentului de circulaţie) etc.;
• Acţiunile în situaţii excepţionale. Tipuri de - de analiză a conținuturilor de pe Internet și a
situaţii excepţionale. Surse de informare consecințelor accesării acestora.
despre situaţiile excepţionale. Mod Mini-studii de caz cu referire la comunicarea
personal și colectiv de comportare. sigură online în baza utilizării software-urilor
• Comunicarea online. Consecințele educative; vizionării spoturilor sociale la subiect;
negative ale creării, transmiterii, publicării povestirii unor situații din cotidian.
și comentării unor materiale cu tentă Confecționare de lucrări:
sexuală pe Internet, a jocurilor periculoase, - elaborare de broșuri, pliante, postere despre
a programelor malware. serviciile de urgență; situații excepționale;
• Regulile de securitate pe timpul vacanţei. pregătirea de vacanţă.
Locuri, obiecte şi aparate periculoase. Mod - elaborare mini-ghid de comportament în
de comportament în apropierea bazinelor situații excepționale, situații de risc.
acvatice. Produs: adoptarea de reguli și respectarea lor.
Managementul clasei: abordări situaționale
concrete.
La sfârşitul clasei a IV-a, elevul poate:
• să analizeze, în baza unui algoritm, modalitățile de influență a comportamentului propriu asupra relației cu cei din jur; posibilitățile de
învățare pentru satisfacerea necesităților și dorințelor; legătura dintre abilitățile proprii și domeniul ocupațional preferat; recomandările
privind securitatea personală în activități casnice, la școală, odihnă; modalități de manifestare a unui mod sănătos de viață;
• �������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������
să aprecieze importanța resurselor de învățare; beneficiile muncii pentru dezvoltarea personală și socială, participarea activă în asigura-
rea unui mediu sănătos și sigur;
• ���������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������
să adopte decizii, privind securitatea personală; implicarea în activități de voluntariat; selectarea alimentelor folositoare/sănătoase; tra-
seul școlar în clasele de gimnaziu,
implicând ca atitudini şi valori specifice predominante:
• implicarea activă;
• tendința relaționării în baza comunicării asertive;
• aprecierea învățării și studiilor ca oportunitate de dezvoltare personală;
• onestitate, demnitate, aprecierea muncii și oamenilor care realizează diverse profesii;
• alimentația sănătoasă;
• valorificarea propriilor resurse și efectuarea efortului fizic și intelectual conform particularităților de vârstă.
203
III. REPERE PRIVIND STRATEGIILE DIDACTICE
204
Promovând diversificarea și personalizarea „A promova învăţarea activă
strategiilor didactice, curriculumul accentuează: înseamnă a-i ajuta pe cei care
orientarea spre învățarea activă; învaţă să îşi gestioneze propria
orientarea spre a învăța să înveți; învăţare, implicându-se episte-
orientarea spre formarea de mologic şi motivațional în pro-
competențe; cesul acesteia.”
orientarea spre dezvoltarea creativității Mușata Bocoș, 2008
elevilor.
205
Lecția de formare a Lecția de formare a Lecția mixtă
capacităților de analiză- capacităților de evaluare 1. Organizarea clasei
sinteză a cunoștințelor a cunoștințelor 2. Verificarea temei pentru
1. Organizarea clasei 1. Organizarea clasei acasă. Reactualizarea
2. Verificarea temei pentru 2. Instrucțiuni privind cunoștințelor și a
acasă realizarea lucrării de capacităților
3. Analiza-sinteza materiei evaluare 3. Predarea-învățarea
teoretice studiate 3. Realizarea lucrării de materiei noi
(sistematizarea, evaluare 4. Consolidarea materiei și
clasificarea, generalizarea) 4. Bilanțul lecției. Concluzii formarea capacităților la
4. Analiza-sinteza metodelor 5. Anunțarea temei pentru nivel:
de rezolvare studiate la acasă a) de reproducere;
nivel: b) productiv, cu unele
a) productiv, cu transferuri transferuri în alte
în alte domenii; domenii
b) creativ 5. Evaluarea curentă,
5. Evaluarea curentă, instructivă, pentru
instructivă materia nouă
6. Bilanțul lecției. Concluzii 6. Bilanțul lecției. Concluzii
7. Anunțarea temei pentru 7. Anunțarea temei pentru
acasă acasă
Evocare 1. Implică-te!
2. Informează-te!
Realizarea sensului
3. Procesează informaţia!
4. Comunică şi decide!
Reflecție
5. Apreciază!
Extindere 6. Acţionează!
206
Tabelul 2. O selecție de metode interactive
207
Noile tehnologii ale informaţiei şi comunicării (TIC) schimbă perspectiva asupra
practicii educaţionale. Competența digitală a cadrului didactic este un imperativ al
succesului în zilele noastre. Procesul educațional devine mai atractiv şi mai eficient
și prin realizarea de activităţi orientate spre dezvoltarea competențelor digitale ale
elevilor, de exemplu:
colectarea de informaţii/informarea, culegerea şi procesarea datelor: utiliza-
rea adecvată a resurselor Internet (site-uri informaţionale şi de cultură gene-
rală, biblioteci electronice, oferte de e-learning etc.); utilizarea resurselor dis-
ponibile pe CD-uri (cărţi, înregistrări audio şi video etc.); realizarea de diverse
proiecte şi portofolii conform unor sarcini concrete;
redactarea şi prezentarea de diverse lucrări: prezentări în PowerPoint cu uti-
lizarea de proiectoare multimedia; redactarea de texte diferite (eseuri, refe-
rate, compuneri etc.); redactarea de texte utilitare, formulare (scrisori, cereri,
CV etc.).
208
IV. REPERE PRIVIND EVALUAREA
209
Descriptorii reprezintă criterii calitative care descriu modul de manifestare a
competenţelor elevului şi permit determinarea gradului de realizare a acesto-
ra; constituie indicatori operaţionali direct observabili în comportamentul per-
formanţial al elevilor şi la nivelul rezultatelor şi produselor activităţii concrete a
acestora.
Astfel, descriptorii generali pentru învățământul primar descriu modul de ma-
nifestare a competenţelor elevului în procesul realizării finalităților curriculare pe
două dimensiuni intercondiționate:
• dimensiunea cumulativă vizează nemijlocit performanțele elevului la discipli-
nele școlare și permite atribuirea calificativelor: foarte bine, bine, suficient;
• dimensiunea formativă vizează comportamentul performanțial al elevului și
permite stabilirea nivelului de performanță: independent, ghidat de învățător,
cu mai mult sprijin.
ELEVUL
CARE A DOBÂNDIT COMPETENȚE
• constituite • care necesită • aflate în curs
stabil, antrenament de formare
indicatori de performanță
capabile de pentru
autodezvoltare consolidare
REALIZEAZĂ PRODUSE ȘCOLARE
• corect • cu greşeli mici • cu greşeli
• complet • cu incompletitu- • cu incompleti-
• coerent dini mici tudini
• fără ezitări • cu incoerențe • cu incoerențe
mici • cu ezitări depășite
• cu ezitări mici, ca rezultat descriptori de performanță
depășite ca re- al sprijinului
zultat al ghidării (indicațiilor,
(întrebărilor ori- explicațiilor) oferit
entative) oferite de învățător
de învățător
MANIFESTĂ COMPORTAMENT PERFORMANȚIAL
dimensiunea
niveluri de formativă
independent ghidat de învățător cu mai mult sprijin
performanță (dinamică)
210
În clasele I-IV se acordă prioritate dimensiunii formative a aprecierii rezultatelor
școlare. Astfel, școlarului mic i se oferă șanse sporite pentru succes în contextul in-
dividual al formării.
Pentru copiii cu CES se folosește acelaşi sistem criterial în evaluare, dar aplicat pe
baza Planului educaţional individualizat.
evaluare inițială
evaluare formativă punctuală
evaluare formativă în etape
evaluare sumativă
evaluare formativă interactivă
parcursul temporal al unității de învățare
211
Evidențiem condițiile necesare pentru realizarea eficientă a autoevaluării:
prezentarea sarcinii de lucru (produsului) și a criteriilor de succes;
încurajarea elevilor pentru a-şi pune întrebări legate de modul de realizare a
sarcinii (conștientizarea criteriilor);
aplicarea controlată a unor grile de autoverificare;
încurajarea evaluării în cadrul grupului sau al clasei (evaluarea reciprocă);
completarea unui chestionar (fișă de autoevaluare) la finalizarea unei sarcini
de lucru relevante.
212
V. ACTIVITĂȚI TRANSDISCIPLINARE
Se recomandă a alege pentru activități transdisciplinare zilele care au în orar doar discipline
1
213
- învățare experiențială; - învățare prin cercetare;
- învățare bazată pe proiect; - învățare prin colaborare;
- învățare bazată pe sarcini de lucru; - învățare prin excursii2;
- învățare bazată pe probleme; - învățare în muzee/educația muzeală.
- învățare prin descoperire; Se propun șapte conținuturi generice
cu subiecte tematice recomandate pentru fiecare clasă. Conținuturile generice de-
termină cadrul formării transdisciplinare a valorilor și atitudinilor. Subiectele tema-
tice transdisciplinare conturează contexte de legătură cu viața cotidiană a elevilor și
fac posibilă comunicarea dintre fluxul de informaţie ce străbate lumea exterioară şi
fluxul de conştiinţă ce traversează universul interior al copilului.
În funcție de necesitățile și preferințele elevilor, de resursele deținute etc., ca-
drul didactic va alege conținutul generic pentru ziua respectivă (5-7 conținuturi pe
an). Subiectul tematic poate fi ales dintre cele recomandate sau propus de către
învățător/elevi/părinți.
Excursii didactice, excursii tematice, vizite pe teren, vizite de documentare, vizite de studiu.
2
214
5. Educație an- • Prețul pâinii • De sărbătoa- • Proiect de • La o între-
treprenorială re – iarmaroc organizare a prindere din
cu publicitate unei sărbători localitate
mare în clasa
noastră
6. Educație • Jocurile și • Din tainele • Spune-mi cine • Expediție
interculturală jucăriile copii- muzeelor ești, spune-mi turistică:
lor lumii ce iubești* Împreună
prin Moldova
noastră *
7. Educație • Caleidoscopul • Să nu uităm • Start din • Parlamentul
pentru profesiilor de cei mai pagina web a copiilor
societate trişti ca noi primăriei din
localitate
În cadrul fiecărui subiect tematic (abordat în una sau două zile succesive) se va
elabora și prezenta un produs comun al activităților. La fel ca și lista subiectelor te-
matice, este deschisă și lista acestor produse.
* Activități în aer liber împreună cu o clasă de elevi dintr-o instituție cu o altă limbă de instruire. Se va
valorifica forma de organizare în perechi, unind în perechi elevi care au limbi diferite de instruire.
215
BIBLIOGRAFIE:
216
18. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 ,,Educația 2020”,
publicat: 21.11.2014 în Monitorul Oficial Nr. 345-351; art. Nr. 1014.
19. Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităților și competențelor paren-
tale pentru anii 2016-2022, MECC, publicat: 07.10.2016 în Monitorul Oficial
Nr. 347-352, art. Nr. 1198.
20. Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial
Nr. 252-257, art. Nr. 963.
21. Strategia Naţională Educaţie pentru toţi, publicată: 15.04.2003 în Monitorul
Oficial Nr. 070, art. Nr. 441.
Studii/rapoarte
Literatură în domeniu
217
39. Oprea, C.L. Strategii didactice interactive. București: EDP, 2006.
40. Peretti, A.; Legrand, J-A.; Boniface, J. Tehnici de comunicare. Iași: Polirom, 2001.
41. Petrescu, P.; Pop, V. Transdisciplinaritatea, o nouă abordare a situațiilor de
învățare. Ghid pentru cadre didactice. București: EDP, 2007.
42. Pogolșa, L., Bucun N. [et al]. Monitorizarea procesului de implementare a curri-
culumului şcolar. Chişinău: IȘE, 2011.
43. Saranciuc-Gordea, L. Metodologia învățământului primar, Suport de curs.
Chișinău: UPS „Ion Creangă”, 2014.
44. Stelle, J., Meredith, K., Temple, C. Învăţarea prin cooperare, Ghidul nr. V. Chișinău:
C.E. Pro Didactica, 1998.
45. Temple, C. Critical thinking in cross-curricular approach, Open Society Institute –
New York, RWCT, 2001.
218
NOTE
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
219
NOTE
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
220