Curriculum Primare 05.09.2018 PDF

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII
AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAȚIONAL
Învățământul primar
Chișinău, 2018
1
Aprobat la Consiliul Naţional pentru Curriculum (Ordinul Ministerului Educației,
Culturii și Cercetării nr. 1124 din 20 iulie 2018)
COORDONATORI NAȚIONALI:
• Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC

• Valentin CRUDU, șef Direcție Învățământ General, MECC
• Mariana Goraș, șef-adjunct Direcție Învățământ General, MECC

• Valentina Gaiciuc, consultant principal, MECC
• Natalia Grîu, consultant principal, MECC
• Ala Nikitcenko, consultant principal, MECC
• Corina Lungu, consultant principal, MECC
• Daniela Cotovițcaia, consultant principal, MECC
• Vasile Onică, consultant principal, MECC
• Angela Prisacaru, consultant principal, MECC
• Viorica Marț, consultant principal, MECC
EXPERȚI-COORDONATORI NAȚIONALI:
• Ludmila Ursu, dr., prof. univ., UPS „Ion Creangă” din Chișinău
• Vladimir Guțu, dr. hab., prof. univ., USM
• Anatol Gremalschi, dr. hab., prof. univ., IPP
GRUPURI DE LUCRU PENTRU DEZVOLTAREA CURRICULA

DISCIPLINELOR:
• LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ:

Mariana Marin (coordonator), dr., conf. univ., IȘE
Viorica Goraș-Postică, dr. hab., prof. univ., USM
Viorica Popa, dr., conf. univ., USARB
Natalia Darii, grad did. superior, IPŞP „Grigore Vieru”, or. Ştefan Vodă
Viorica Mățilă-Parfenii, grad did superior, IPLT „Mihai Eminescu”, mun. Bălți
Elena Popa, grad did. superior, IPLT „Ion Creangă”, mun. Chișinău
• MATEMATICĂ:
Lilia Cîrlan (coordonator), lector univ., UPS „Ion Creangă” din Chișinău
Stela Baltag, grad did. superior, IPLT „Ion Creangă”, mun. Chișinău
Tamara Cerbușcă, grad did. superior, LT „Orizont”, mun. Chișinău
Lucia Cotorobai, grad did. unu, IPG „Cobusca Nouă”, r. Anenii Noi
2
• ȘTIINȚE:
Stela Gînju (coordonator), dr., conf. univ., UPS „Ion Creangă” din Chișinău
Angela Teleman, dr., conf. univ., UPS „Ion Creangă” din Chișinău
Zinaida Galben-Panciuc, grad did. superior, IPLT „Gheorghe Asachi”,
mun. Chișinău
• ISTORIA ROMÂNILOR ȘI UNIVERSALĂ:

Tamara Cerbușcă (coordonator), grad did. superior, LT „Orizont”,
mun. Chișinău
Dorin Popa, grad did. unu, DGETS Chișinău
• EDUCAȚIA MORAL-SPIRITUALĂ:
Angela Cara (coordonator), dr., conf. univ., IȘE
Natalia Popa, lector univ., UPS „Ion Creangă” din Chișinău
Ana Vartic, grad did. unu, DGETS Chișinău
• EDUCAȚIA MUZICALĂ:
Marina Morari (coordonator), dr., conf. univ., USARB
Paulina Zavatin, grad did. superior, IPLT „George Coșbuc”, mun. Bălți
Nina Toma, grad did. unu, IPLT „Principesa Natalia Dadiani”, mun. Chișinău
• EDUCAȚIA PLASTICĂ:
Ala Vitcovschi (coordonator), dr., conf. univ., UPS „Ion Creangă” din Chișinău
Zinaida Ursu, grad did. superior, IPLT „Ginta Latină”, mun. Chișinău
Aurelia Chicu, grad did. unu, IPLT „Dante Alighieri”, mun. Chișinău
• EDUCAȚIA FIZICĂ:
Nicolae Bragarenco (coordonator), dr., grad did. superior, USEFS
Grigore Crăciun, dr., grad did. superior, IPLT „Vasile Vasilache”, mun. Chișinău
Alexandra Prodan, grad did. superior, IPLT „Gheorghe Asachi”, mun. Chișinău
• EDUCAȚIA TEHNOLOGICĂ:
Ala Vitcovschi (coordonator), dr., conf. univ., UPS „Ion Creangă” din Chișinău
Lilia Prisăcaru, grad did. superior, IPLT „Ion și Doina Aldea-Teodorovici”,
mun. Chișinău
Elena Dubinin, grad did. superior, IPLT „Ion Creangă”, mun. Chișinău
EDUCAȚIA DIGITALĂ:
Sergiu Corlat (coordonator), grad did. superior, LT „Orizont”, mun. Chișinău
Dorina Cheptănaru, grad did. unu, DRÎTS or. Rîșcani
Gheorghe Chistruga, grad did. superior, IPLT „Mihai Eminescu”, or. Drochia
Elena Erizanu-Pînzari, grad did. unu, IPLT „Alexandru Ioan Cuza”,
mun. Chișinău
Arcadie Malearovici, grad did. superior, LT ORT „B. Z. Herzli”, mun. Chișinău
3
ROBOTICA:
Irina Ciobanu (coordonator), grad did. superior, CTICE, mun. Chișinău
Sergiu Burlacu, grad did. superior, IPLT „Alexandru Ioan Cuza”, mun. Chișinău
Viorica Juc, grad did. superior, IPLT „Ion Creangă”, mun. Chișinău
Lilia Mihalache, dr., grad did. superior, IPLT „Ion Creangă”, mun. Chișinău
Grigore Vasilache, grad did. superior, IPLT „Mircea Eliade”, mun. Chișinău
• DEZVOLTAREA PERSONALĂ:
Otilia Dandara (coordonator), dr. hab., prof. univ., USM
Valentina Olaru, dr., grad did. superior, IPLT „Lucian Blaga”, mun. Chișinău
Tatiana Mistreanu, dr., grad did. superior, IPLT „Ștefan Vodă”,
or. Vadul-lui-Vodă
Pavel Cerbușcă, dr., grad did. superior, LTR „Aristotel”, mun. Chișinău
Lia Sclifos, dr., grad did. superior, CEDA, Chișinău
Svetlana Nastas, dr., IȘE
Tatiana Turchină, lector univ., USM
Daniela Vacarciuc, grad did. superior, IPLT „Vasile Alecsandri”, mun. Chișinău
Eugenia Buruian, grad did. unu, DÎ Hâncești
Svetlana Gorea, grad did. unu, DGETS Chișinău
Silvia Cricovan, grad did. unu, IPLT „Alexandru Ioan Cuza”, mun. Chișinău
• ACTIVITĂȚI TRANSDISCIPLINARE:
Tatiana Dubineanschi (coordonator), dr., conf. univ., UPS „Ion Creangă”
din Chișinău
Daniela State, grad did. superior, LT „Columna”, mun. Chişinău
Redactor: Tatiana NICULCEA

Redactori tehnici: Silvia LUNEVI, Andrei LUNEVI
Coperta: Silvia LUNEVI
4
Cuprins
PRELIMINARII 6
1. CADRUL CONCEPTUAL AL CURRICULUMULUI PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR 10

1.1. Curriculumul pentru învățământul primar: abordare sistemică 10
1.2. Sistemul de competențe pentru învățământul primar 11
1.3. Sistemul de conținuturi pentru învățământul primar 14
1.4. Curriculumul pentru învățământul primar ca sistem de procese 15
2. CURRICULA DISCIPLINELOR 16
2.1. Curriculumul disciplinar: produs curricular 16
2.2. Aria curriculară „Limbă și comunicare” 18
Limba și literatura română 18
2.3. Aria curriculară „Matematică și Științe” 53
Matematică 53
Științe 72
2.4. Aria curriculară „Educație socioumanistică” 86
Istoria românilor și universală 86
Educația moral-spirituală 90
2.5. Aria curriculară „Arte” 99
Educația muzicală 99
Educația plastică 118
2.6. Aria curriculară „Sport” 130
Educația fizică 130
2.7. Aria curriculară „Tehnologii” 150
Educația tehnologică 150
2.8. Aria curriculară „Consiliere și dezvoltare personală” 179
Dezvoltarea personală 179
3. REPERE PRIVIND STRATEGIILE DIDACTICE 198
3.1. Orientări generale 198
3.2. Sugestii metodologice 199
4. REPERE PRIVIND EVALUAREA 203
4.1. Evaluarea criterială prin descriptori. Orientări generale 203
4.2. Strategii de evaluare 205
4.3. Autoevaluarea în contextul autoreglării 205
5. ACTIVITĂȚI TRANSDISCIPLINARE 207
5.1. Orientări generale 207
5.2. Zilele de activități transdisciplinare 207
BIBLIOGRAFIE 210
5
Preliminarii
Curriculumul pentru învățământul primar este parte componentă a Curriculu-

mului Național și reprezintă un document reglator şi un act normativ prevăzut pen-
tru a fi implementat în procesul educațional în clasele primare.
Scopul Curriculumului pentru învățământul primar constă în concretizarea și va-
lorificarea politicilor educaționale la nivelul învățământului primar.
Prezentul curriculum este a patra generație de acest tip de documente și a doua
generație de curricula centrate pe competențe. Necesitatea schimbărilor a fost de-
terminată de realități diverse, precum:
 funcționarea curriculumului anterior [6] mai mult de un ciclu curricular: 2010-
2018;
 promovarea unor noi politici educaționale și curriculare cu referire la dezvol-
tarea sistemului de învățământ: elaborarea și implementarea standardelor
educaționale, reconceptualizarea evaluării rezultatelor şcolare în cadrul învă-
ţământului primar, conceptualizarea unui sistem al managementului curricu-
lumului etc.;
 aspectele vulnerabile, identificate în procesul monitorizării curriculumului.
Dezvoltarea curriculară a fost reperată printr-un proces de evaluare sistemică și

holistică a curriculumului anterior, în baza unei metodologii aprobate [22, 23].
Demersul dezvoltativ a fost bazat pe paradigma curriculară construită în Cadrul
de Referință al Curriculumului Național, 2017 [2]. Totodată, au fost urmărite și ten-
dinţele dezvoltării curriculare pe plan internaţional [23, p.5-6].
Evidențiem schimbările/dezvoltările realizate.

 Prezentarea conceptului de curriculum din perspectivă sistemică.
 Precizarea nivelurilor taxonomice ale competențelor școlare.
 Reliefarea cadrului valoric/axiologic transdisciplinar în baza profilului absol-
ventului nivelului primar de învățământ ca un nou concept cu valențe seman-
tice de finalitate a sistemului de învățământ, proiectat din premisa unității
abordării psiho- și sociocentriste.
 Reformularea competențelor specifice disciplinelor, evidențiind valorile și
atitudinile specifice predominante în concordanță cu profilul absolventului
claselor primare. Asigurarea conexiunilor inter- și transdisciplinare prin for-
mularea unei competențe specifice de integrare și transfer pentru fiecare dis-
ciplină de studiu. Corelarea numărului de competențe specifice cu valențele
și posibilitățile fiecărei discipline.
 Redefinirea unităților de învățare pornind de la statutul și binomul
competențelor care devin un nou sistem de referință al finalităților de format,
conținuturile devenind mijloace de formare a competențelor. Asigurarea unei
6
structuri unice a unităților de învățare pe clase, eșalonându-le la majoritatea
disciplinelor pe parcursul temporal al anului școlar, fapt ce va facilita activita-
tea de proiectare didactică eșalonată.
 Revizuirea sistemelor de unități de competențe (sub-competențe) în contextul
dinamic al formării competențelor specifice pe unități de învățare, pe clase.
Eșalonarea sistemelor de finalități preconizate pentru sfârșitul fiecăreia dintre
clasele I-IV, care conduc progresiv elevii spre dobândirea competențelor spe-
cifice disciplinei la finele nivelului primar de învățământ.
 Corelarea abordărilor intra- și interdisciplinare la nivelul conținuturilor pe
discipline, pe clase și unități de învățare: sincronizări (Limba străină și Limba
română; Științe și Matematică), reconfigurări, optimizări, descongestionări ju-
dicioase. Evidențierea în cadrul unităților de conținut a termenilor specifici
disciplinei care trebuie să intre în vocabularul activ al elevului.
 Asigurarea continuității în implementarea evaluării criteriale prin descriptori
(ECD) în învățământul primar prin listarea produselor școlare evaluabile în fie-
care unitate de învățare.
 Asigurarea numărului de ore necesar pentru un parcurs eficient de predare-
învățare-evaluare: dobândirea, înțelegerea, aplicarea, analiza-sinteza
achizițiilor; realizarea strategiilor de evaluare în contextul ECD.
 Intensificarea centrării curriculumului pe elev prin diversificarea ofertelor de
discipline: propunerea ariei curriculare „Consiliere și dezvoltare personală” cu
disciplina de studiu „Dezvoltarea personală”.
 Corelarea curriculumului cu procesele de globalizare, internaţionalizare, eu-
ropenizare, tehnologizare etc.:
- propunerea modulelor „Educația digitală” și „Robotica” la disciplina
„Educația tehnologică”, de rând cu recomandarea la toate disciplinele a
unor activități de învățare și produse școlare care valorifică TIC – în cheia
implementării Strategiei „Moldova Digitală 2020” [20];
- racordarea competențelor specifice disciplinelor din aria curriculară „Limbă
și comunicare” la Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi [1];
- racordarea disciplinei „Științe” la concepțiile OECD/PISA.
 Promovarea strategiilor didactice (inter)active, a învățării experiențiale, a ele-
mentelor de învățare prin sarcini, prin proiecte, studii de caz, în combinare
judicioasă cu strategii consacrate pentru vârsta școlară mică: ludice, conversa-
tive, exersative etc.
 Promovarea abordărilor curriculare transdisciplinare: activități transdiscipli-
nare încadrate într-o zi (7 zile pe an) și încadrate într-o lecție.
Curriculumul pentru învățământul primar dezvoltat generează un sistem de

componente ierarhic organizate care realizează două funcții principale:
 funcția reglatoare – vizată prin componenta teleologică;
 funcția strategică – vizată prin componentele conținutală și procesuală.
7
Aceste componente ale curriculumului se regăsesc în compartimentele prezen-
tului document:
 În Cadrul conceptual al curriculumului pentru învățământul primar se descriu
la nivel general componentele teleologică, conținutală și procesuală.
 Curricula disciplinelor (programa școlară) prezintă aceleași componente la ni-
velul concret al fiecărei discipline obligatorii incluse în Planul-cadru pentru
învățământul primar.
 Prin Repere privind strategiile didactice pedagogii sunt orientați să aplice
curricula disciplinelor la nivelul proiectării și realizării demersului didactic în
conformitate cu specificul disciplinei și particularitățile de vârstă ale elevilor.
 Prin Repere privind evaluarea cadrele didactice sunt orientate să aplice curri-
cula disciplinelor la proiectarea și realizarea procesului de evaluare, în contex-
tul noii paradigme a evaluării criteriale prin descriptori.
 În Activități transdisciplinare se stabilesc oportunități de abordare transdisci-
plinară a curriculumului în activitatea didactică la clasă.
Funcțiile reglatoare și strategică ale curriculumului pentru învățământul primar

determină categoriile de beneficiari ai prezentului document: conceptori de curri-
culum, autori de resurse didactice, manageri și cadre didactice, elevi și părinți, alte
persoane interesate.
Autorii manualelor şi ai altor suporturi didactice vor respecta integral cerinţele
şi recomandările curriculumului în elaborarea conţinuturilor şi activităţilor de pre-
dare-învăţare-evaluare. Manualele vor fi integrate în concepţia curriculumului, fiind
accesibile, funcţionale, operaţionale, şi îndeplinind nu doar funcţia informativă, dar
şi cea formativă – de învăţare prin explorare și descoperire independentă şi dirijată,
de stimulare, de autoinstruire, autoevaluare şi, în final, formare de competenţe. Au-
torii de manuale au dreptul:
 să schimbe ordinea parcurgerii conţinuturilor, dacă nu este afectată logica şti-
inţifică sau didactică;
 să grupeze în diverse moduri elementele de conţinut în unităţi de învăţare, cu
respectarea logicii interne de dezvoltare a conceptelor specifice disciplinei.
Cadrele didactice vor utiliza curricula disciplinelor în proiectarea şi realizarea pro-
cesului educaţional la clasă. Curriculumul stimulează creativitatea şi libertatea
cadrelor didactice. În premisa realizării competenţelor proiectate și a parcur-
gerii integrale a conţinuturilor obligatorii, învăţătorul, în funcţie de specificul
resurselor umane şi materiale, are dreptul:
 să modifice timpul efectiv pentru parcurgerea conţinuturilor;
 să utilizeze personalizat și să completeze activităţile de învăţare și produsele
școlare recomandate;
 să proiecteze şi să realizeze strategii originale de predare-învăţare şi evaluare,
optând pentru tehnici şi metode variate.
Pentru elevii cu CES, cadrele didactice vor elabora planuri educaționale individu-
alizate în baza curricula disciplinelor [21].
8
Managerii în educație vor utiliza acest document pentru monitorizarea calităţii
procesului educaţional.
Drept condiții pentru implementarea eficientă a curriculumului dezvoltat,
evidențiem:
 promovarea unui management eficient al implementării curriculumului în
învățământul primar;
 asigurarea unui climat psihologic și relațional favorabil;
 fortificarea mediului de învățare adecvat;
 crearea unui cadru motivațional pentru cadre didactice și elevi;
 acceptarea conștientă de către subiecții procesului educațional a schimbărilor
din cadrul curricular;
 parteneriatul eficient cu părinții în cheia „Strategiei intersectoriale de dezvol-
tare a abilităţilor şi competenţelor parentale pentru anii 2016-2022” [19];
 parteneriatul eficient cu reprezentanții comunității.
Elevii pot să se activizeze în procesul propriei formări, familiarizându-se cu
finalitățile proiectate pentru sfârșitul anului școlar.
Părinţii se pot orienta în baza curriculumului pentru a urmări şi a-şi ajuta copiii în
procesul învăţării.
9
1. Cadrul conceptual al curriculumului
pentru învățământul primar
1.1. Curriculumul pentru învățământul primar:

abordare sistemică
Curriculumul pentru învățământul primar este parte componentă a Curriculu-

mului Național și reprezintă un sistem de concepte, procese, produse și finalități care,
în integritatea sa, asigură funcționalitatea și dezvoltarea acestui nivel de învățământ.
Curriculumul pentru învățământul pri-
„Curriculumul include toate experiențele mar, ca și concept, „conferă” rolul prioritar
planificate riguros pentru a fi formate finalităților care devin și criterii pentru selec-
elevilor în școală, spre a atinge finalitățile tarea și organizarea conținuturilor, alegerea
învățării la cele mai înalte standarde de strategiilor de instruire și de evaluare.
performanță permise de posibilitățile lor Totodată, Curriculumul pentru învă-
individuale.” țământul primar se axează pe abordările psi-
Cadrul de Referință hocentrică și sociocentrică. În cadrul abordă-
al Curriculumului Național
rii psihocentrice, curriculumul are în centrul
atenției elevul cu particularitățile și nevoile
sale, ritmul propriu de învățare și dezvoltare. În cadrul abordării sociocentrice, ac-
centul cade pe asimilarea sistemului de valori promovate de societate.
Curriculumul pentru învățământul primar reprezintă și un sistem de produse prin
care se proiectează și se explică ceea ce se urmărește în cadrul educațional. Aceste
produse au statute și funcții diferite determinate de poziția lor în paradigma curri-
culară. Sistemul produselor curriculare include: planul-cadru pentru învățământul
primar, curricula disciplinelor (programe școlare), manuale școlare, ghiduri metodo-
logice, seturi multimedia, proiecte de lungă durată etc.
Componenta-cheie a curriculumului pentru învățământul primar o constituie sis-
temul de finalități exprimate în termeni de competențe.
„Educația are ca finalitate „Misiunea învăţământului „Competența școlară este

principală formarea unui ca- primar: Învăţământul pri- un sistem integrat de
racter integru şi dezvoltarea mar contribuie la formarea cunoștințe, abilități, ati-
unui sistem de competen- copilului ca personalitate tudini și valori, dobândite,
ţe care include cunoştinţe, liberă şi creativă şi asigură formate și dezvoltate prin
abilităţi, atitudini şi valori ce dezvoltarea competenţelor învățare, a căror mobiliza-
permit participarea activă a necesare continuării stu- re permite identificarea și
individului la viaţa socială şi diilor în învăţământul gim- rezolvarea diferitor pro-
economică.” nazial.” bleme în diverse contexte
și situații.”
Codul Educației Codul Educației Cadrul de Referință
al Republicii Moldova, Art. 11(1) al Republicii Moldova, Art. 26 al Curriculumului Național
10
Cunoștințe
Abilități Competențe Acțiuni
Atitutdini
și valori
Fig.1. Structura dinamică a competenței (Model PISA)
1.2. Sistemul de competențe pentru învățământul primar
Sistemul de competențe pentru învățământul primar se structurează astfel:

A. Competențe-cheie/transversale/transdisciplinare
B. Competențe specifice disciplinelor școlare
C. Unități de competențe
A. Competențele-cheie/transversale constituie o categorie curriculară esențială,

fiind definite la un nivel înalt de abstractizare și generalizare:
 consemnează așteptările societății cu privire la parcursul școlar al elevilor, în
ansamblul său, și la performanțele cele mai generale care ar trebui atinse de
elevi la finele școlarizării;
 constituie expresia opțiunilor politicilor educaționale, precum și a tipului de
personalitate care se propune a fi format;
 reflectă tendințele dezvoltării politicilor educaționale pe plan internațional,
stipulate în Recomandările Consiliului Europei privind competențele-cheie,
Raportul Comisiei Internaționale pentru Educație în secolul XXI, Recomandă-
rile UNESCO etc.
Codul Educației al Republicii Moldova, Art. 11(2), stipulează

următoarele competențe-cheie:
a. competenţe de comunicare în limba română
b. competenţe de comunicare în limba maternă
c. competenţe de comunicare în limbi străine
d. competenţe în matematică, ştiinţe şi tehnologie
e. competenţe digitale
f. competenţa de a învăţa să înveţi
g. competenţe sociale şi civice
h. competenţe antreprenoriale şi spirit de iniţiativă
i. competenţe de exprimare culturală şi de conştientizare a valorilor culturale
11
Transversalitatea este o caracteristică importantă a competențelor-cheie.
Competențele-cheie/transversale traversează diferitele sfere ale vieții sociale, pre-
cum și, în mod firesc, frontierele disciplinare. Astfel, competențele transversale pot
fi, în același timp, și transdisciplinare – vizate pe o scară mai largă de disciplinele de
studiu.
Competențele transdisciplinare concretizează competențele transversale în ca-
drul unor domenii de cunoaștere/arii curriculare; integrează diferite acțiuni comu-
ne/asociate diferitor discipline, de regulă, dintr-o arie curriculară; se „conturează” în
„jurul” unor subiecte comune pentru diferite discipline școlare.
Competențele-cheie/transversale/transdiscipli-
„Profilul de formare al absolventu- nare se formează și se dezvoltă progresiv și gradu-
lui reprezintă o componentă regla- al pe niveluri și cicluri de învățământ. În funcție de
toare a Curriculumului Național. misiunea și oportunitățile învățământului primar, se
Capacitățile, atitudinile și valorile evidențiază două etape specifice: etapa achiziţiilor
(competențele) vizate de profilul fundamentale – clasele I, a II-a; etapa dezvoltării –
de formare au un caracter transdis- clasele a III-a, a IV-a.
ciplinar și definesc rezultatele
învățării, urmărite prin aplicarea Competențele transdisciplinare pentru învăță-
Curriculumului Național.” mântul primar sunt circumscrise de Profilul de for-
Cadrul de Referință mare al absolventului – un alt concept cu valențe
al Curriculumului Național
semantice de finalitate a sistemului învățământ.
Profilul absolventului claselor primare proiectea-
ză idealul educațional pe primul nivel al sistemului
de învățământ.
„Idealul educaţional al şcolii din Republica Moldova constă în formarea perso-
nalităţii cu spirit de iniţiativă, capabile de autodezvoltare, care posedă nu nu-
mai un sistem de cunoştinţe şi competenţe necesare pentru angajare pe piaţa
muncii, dar şi independenţă de opinie şi acţiune, fiind deschisă pentru dialog
intercultural în contextul valorilor naţionale şi universale asumate.”
Codul Educației al Republicii Moldova, Art. 6
Profilul absolventului se structurează în conformitate cu patru atribute generice

ale viitorilor cetățeni, care sunt specificate la nivelul învățământului primar în modul
următor [2, p.27-32].
• Persoanele cu încredere în propriile forțe:
 își cunosc și apreciază punctele forte și domeniile care necesită dezvoltare;
 manifestă respect și grijă pentru cei din jur;
 pot distinge între bine și rău, între corect și greșit;
 știu să pună întrebări pentru a înțelege mai bine o informație, pentru a-și for-
ma o opinie;
 își expun liber și cu încredere ideile;
 își exprimă/împărtășesc cu alții satisfacția și bucuria pentru succesele
obținute;
 iau decizii, solicitând opinii și sfaturi.
12
• Persoanele deschise pentru învățare pe parcursul întregii vieți:
 manifestă curiozitate pentru a afla lucruri noi;
 îşi exprimă opinia cu privire la modalităţile de învăţare la care sunt expuşi;
 cunosc domeniile în care au nevoie de sprijin în procesul de învăţare;
 solicită sprijinul necesar;
 manifestă atenţie şi interes pentru opiniile altor persoane;
 participă activ la activităţile de învăţare formală şi nonformală oferite;
 descriu situaţii de învăţare informală cu care se întâlnesc în viaţa cotidiană;
 manifestă atenţie şi concentrare în procesul de învăţare.
• Persoanele active, proactive, productive, creative şi inovatoare:
 cunosc şi aplică reguli ale unui mod de viaţă sănătos;
 cunosc şi aplică regulile de comunicare corectă şi eficientă în diverse contexte;
 participă cu interes la activităţi comune cu semenii lor;
 manifestă dorinţa de a-şi ajută colegii;
 identifică probleme legate de viaţa cotidiană şi învăţare;
 solicită şi oferă ajutor la rezolvarea acestora;
 manifestă curiozitate pentru activităţi inovative;
 manifestă creativitate în domeniile de interes;
 se implică în activităţi de voluntariat.
• Persoanele angajate civic și responsabile:
 cunosc drepturile fundamentale ale copilului şi responsabilităţile asociate fie-
cărui drept;
 demonstrează interes şi participă la evenimente culturale şi sociale din şcoală
şi din comunitate;
 observă probleme cotidiene cu care se confruntă familiile lor, vecinii, colegii
de clasă;
 manifestă interes pentru problemele persoanelor aflate în dificultate;
 manifestă interes şi respect pentru valorile şi opiniile altor persoane;
 cunosc şi respectă simbolurile naţionale ale Republicii Moldova;
 cunosc tradiţiile şi obiceiurile populare principale din Republica Moldova în
diversitatea lor culturală şi participă la activităţi consacrate acestora.
B. Competențele specifice disciplinelor derivă din competențele transdiscipli-

nare și competențele-cheie/transversale. Competențele specifice reprezintă siste-
me integrate de cunoștințe, abilități, valori și atitudini, pe care și le propune să le
formeze/dezvolte fiecare disciplină la nivelul învățământului primar, prin corelare
cu întreaga perioadă de școlarizare [apud 2, p. 24]. Competențele specifice fiecărei
discipline școlare se prezintă în curriculumul disciplinar respectiv și se preconizează
a fi atinse până la finele clasei a IV-a.
C. Unitățile de competențe sunt constituente ale competențelor și facilitea-

ză formarea competenţelor specifice, reprezentând etape/pietre de temelie în
achiziţionarea/construirea acestora. Unitățile de competențe sunt structurate şi
13
dezvoltate la fiecare disciplină pentru fiecare dintre clasele I-IV pe parcursul unei
unități de învățare/unui an şcolar, fiind prezentate în curriculumul disciplinar respectiv
[2, p. 24-25].
1.3. Sistemul de conținuturi pentru învățământul primar
În curriculumul pentru învățământul primar, sistemul de conținuturi (în sens larg)

se structurează pe arii curriculare și discipline de studiu, care au menirea să asigure
formarea competențelor proiectate. Conținuturile pe discipline (în sens îngust) vi-
zează: cunoștințe (teorii, legi, legități, fapte, fenomene, procese, date etc.) și valori
umane.
ă Aria c
cular Matem urricul
curri unicare ati c
ia
Ar și com ă ș ară
i Șt
bă i in
Lim ratura Mate țe
ș i lite ma
ti c
ba trăină Ști in ă
iL m ba s țe
Ed
Lim uc
Ari socio
a ți
re
a cu umanisti că
personal volta
e
C iliere și dez lară
mo
rricul
Isto ia
u
personal a
ă
Eduspirituală
ral-
Aria curric
e
ă
Dezvoltar
ria
caț
ară
Curriculum
CONȚINUT
o n s
ia uzicală
sti că
Edu log
pla
teh
uc ția m
ca i
lară
Ari Tehn
no
uc
ția
aț
a
că Ed Ed
ac o
Ar ricu
ur l o g
ur
ric i
te
ar i
ac
Educația fi zică Ar
ul
i ă
Aria cu
rriculară
Sport
Fig. 2. Sistemul de conținuturi în cadrul curricular
14
1.4. Curriculumul pentru învățământul primar
ca sistem de procese
Din punct de vedere procesual, curriculumul pentru învățământul primar se

axează pe următoarele aspecte [apud 2, p.76]:
 promovarea concepției constructiviste și interactive: centrarea pe cel ce
învață, interacțiunea activă a elevului cu alți elevi/cadre didactice, dar și cu
propriu-zisul conținut curricular, prin construirea de noi cunoștințe, înțelegeri
și interpretări proprii etc.;
 realizarea intra-, inter- și transdisciplinarității în contexte autentice de învățare
asigurând formarea eficientă a competențelor;
 valorificarea principiilor individualizării, diferențierii, personalizării în procesul
de învățare, asigurarea eficientă a procesului de incluziune școlară;
 asigurarea cadrului integrativ al procesului de predare-învățare-evaluare: rea-
lizarea conexiunii inverse;
 redimensionarea evaluării rezultatelor școlare, axându-se pe evaluarea nive-
lului de manifestare a competențelor elevilor în contextul evaluării criteriale
prin descriptori, conform Codului Educaţiei al Republicii Moldova, Art.16 (5).
15
2. Curricula disciplinelor
2.1. Curriculumul disciplinar: produs curricular
În cadrul abordării sistemice a curriculumului pentru învățământul primar,

curriculumul disciplinar, alături de alte produse curriculare la disciplină, reprezintă
un document proiectiv și reglator, care consemnează oferta educațională obligatorie
a unei anumite discipline pe parcursul școlar determinat.
Structura acestui document include următoarele elemente:

 Competențele specifice disciplinei
 Administrarea disciplinei
 Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținut
 Unitățile de învățare care includ sisteme de unități de competențe:
- structurate pe unități de conținut și însoțite prin activități de învățare și
produse școlare recomandate;
- sintetizate la finele fiecăreia dintre clase.
Competențele specifice, fiind proiectate pentru tot parcursul claselor primare,

reperează proiectarea de lungă durată la disciplină.
Proiectarea didactică anuală a disciplinei se realizează conform datelor din Admi-
nistrarea disciplinei și ținând cont de Repartizarea orientativă a orelor pe unități
de conținut.
Sistemele de unități de competențe proiectate pentru o unitate de învățare
sunt prevăzute integral pentru evaluarea de tip cumulativ la finele respectivei unități
de învățare și selectiv – pentru evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme repe-
rează proiectarea didactică a unităților de învățare și proiectarea didactică de scurtă
durată.
Sistemele de unități de competențe sintetizate la finele fiecărei clase sunt pre-
văzute pentru evaluarea anuală. Aceste sisteme reperează descrierea rezultatelor
elevilor în tabelul de performanță școlară întocmit la finalizarea fiecăreia dintre cla-
sele I-IV.
Unitățile de conținut constituie mijloace informaționale prin care se urmărește
realizarea sistemelor de unități de competențe proiectate pentru unitatea de
învățare dată. Respectiv, se vizează realizarea competențelor specifice disciplinei,
dar și a celor transversale/transdisciplinare.
Unitățile de conținut includ liste de termeni specifici disciplinei: cuvinte/sintagme
care trebuie să intre în vocabularul activ al elevului la finalizarea respectivei unități
de învățare.
16
Activitățile de învățare și produsele școlare recomandate prezintă o listă des-
chisă de contexte semnificative de manifestare a unităților de competențe proiec-
tate pentru formare/dezvoltare și evaluare în cadrul unității respective de învățare.
Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă în mod
personalizat la nivelul proiectării și realizării lecțiilor, dar și să o completeze în funcție
de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc.
Axarea învățământului primar pe formarea de competențe nu anulează concep-
tul de obiectiv, ci invers, presupune valorificarea acestuia la nivelul proiectării didac-
tice de scurtă durată, corelând acele componente ale unității de învățare, care se
vizează prin lecția dată.
17
2.2. Aria curriculară „Limbă și comunicare”
Limba şi literatura română

COMPETENŢELE SPECIFICE DISCIPLINEI INTEGRATE
1. Receptarea mesajului oral în situații de comunicare, manifestând atitudine pozi-

tivă, atenție și concentrare.
2. Producerea mesajului oral, demonstrând abordare eficientă în diferite contexte
de comunicare.
3. Receptarea textelor literare şi nonliterare prin tehnici de lectură adecvate, dând
dovadă de citire corectă, conştientă, cursivă și expresivă.
4. Producerea de mesaje scrise în situații de comunicare, demonstrând tendințe de
autocontrol și atitudine creativă.
5. Aplicarea elementelor de construcție a comunicării în mesajele emise, manifes-
tând tendințe de conduită autonomă.
6. Gestionarea experiențelor lectorale în contexte educaționale, sociale, culturale,
dând dovadă de interes și preferințe pentru lectură.
ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Statutul Nr. de ore pe Nr. de ore

Aria curriculară Clasa
disciplinei săptămână pe an1
I 8 264
Limbă II 7 231
Obligatorie
şi comunicare III 7 231
IV 7 231
REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂŢI DE CONȚINUT
Clasa
Unități de conținut
I II III IV
Comunicare orală 30 30 24 30
Comunicarea scrisă
• Lectura 106 80 91 80
• Scrisul 102 81 76 81
Tainele cărţii 16 30 30 30
Elemente de construcţie a Se va repartiza în cadrul celor
comunicării 4 unități de conţinut
La discreția cadrului didactic 10 10 10 10
1
Poate varia în funcție de structura anului școlar și datele calendaristice.
18
CLASA I
Unități de competențe Activități de învățare
(sub-competențe) și produse școlare recomandate
Competența specifică 1. Receptarea mesajului oral în situații de comunicare, manifestând atitudine pozitivă, atenție și concentrare
1.1. Identificarea semnificației unui mesaj scurt, Comunicarea orală: înţelegerea după auz2 Lectura imaginilor;
rostit cu claritate, pe teme accesibile. • Omul şi comunicarea. Jocuri literare;
1.2. Recunoașterea sensului cuvintelor dintr-un • Modul în care comunicăm. Jocuri-dramatizare;
enunț audiat. • Ascultăm și înțelegem mesajul. Jocuri didactice;
1.3. Desprinderea unor informaţii dintr-un mesaj • Cuvântul. Informații prezentate succint;
audiat, rostit clar. • Componenţa sonoră a cuvântului. Răspunsuri la întrebări;
1.4. Distingerea cuvintelor dintr-o propoziţie, a • Propoziția. Recunoaşterea sunetelor,
silabelor dintr-un cuvânt, a sunetelor dintr-o • Semnificaţia propoziţiei: enunţiativă, interogati- a grupurilor de sunete, a
silabă. vă, exclamativă. cuvintelor, a enunţurilor simple
1.5. Evidențierea cuvântului și a propoziției ca • Conţinutul propoziţiei. în mesajul scris şi oral;
elemente esențiale de structură a comunicării. • Intonarea propoziţiilor conform conţinutului Аudierea unor emisiuni pentru
exprimat. copii;
Terminologie specifică: comunicare, cuvânt. Colaborarea în echipă.
Competența specifică 2. Producerea mesajului oral, demonstrând abordare eficientă în diferite contexte de comunicare
2.1. Pronunţarea clară, precisă şi articulată a Comunicarea dialogată Lectura imaginilor;
enunţurilor. • Dialogul. Activităţi de grup;
2.2. Descrierea ghidată a obiectelor după culoare, • Componentele dialogului: vorbitorul, Răspunsuri la întrebări;
formă, mărime, dimensiune, mod de utilizare. ascultătorul. Jocuri de rol;
2.3. Identificarea dialogului în comunicare. • Dialogul simplu. Exerciţii de dialog;
2.4. Implicarea în dialog prin respectarea regulilor • Dialogul în funcţiune. Dialogul oral;
de etichetă. • Eticheta comunicării în dialog. Informații prezentate succint;
2.5. Combinarea elementelor nonverbale cu cele • Formule elementare de solicitare și de
verbale în situații reale sau modelate. permisiune.
2
pe cale intuitivă, fără folosirea terminologiei
19
20
2.6. Formularea enunţurilor potrivite unor situaţii Comunicarea monologată Situația de comunicare (prezentare
cunoscute de comunicare. • Prezentarea personală. orală);
2.7. Prezentarea informației desprinse din lectura • Prezentarea membrilor familiei (prenume, grade Discuţii libere;
unei imagini. de rudenie primară). Repovestirea clară şi cu intonaţie
• Relatări/povestiri de fapte, întâmplări, a unui text audiat;
fragmente din poveşti, texte audiate, citite. Exerciții de descriere/prezentare a
Comunicarea descriptivă unor obiecte;
• Descrieri de obiecte după formă, dimensiune, Jocuri literare;
culoare, mod de utilizare. Jocuri-dramatizare;
• Lectura imaginii. Jocuri didactice;
Comunicarea nonverbală Colaborarea în echipă.
• Gestul, mimica.
• Unele semnale ale serviciilor: asistență medicală
de urgenţă, pompieri, poliţie; semne rutiere;
afişe informaţionale etc.
Terminologie specifică: dialog, vorbitor, ascultător.
Competența specifică 3. Receptarea textelor literare și nonliterare prin tehnici de lectură adecvate,
dând dovadă de citire corectă, cursivă și expresivă
3.1. Citirea corectă şi conştientă a silabelor, Citirea Exerciții specifice metodei
cuvintelor și propozițiilor scrise cu litere de • Sunetele şi literele. fonetice, analitico-sintetice;
tipar sau de mână. • Literele mici şi mari de tipar și de mână. Lectura imaginilor;
3.2. Citirea corectă, cursivă, fluentă a unui text • Cuvintele. Analiza sonoră. Recunoaşterea sunetelor, a
literar/nonliterar. • Grupurile de litere: ce, ci, che, chi, ge, gi, ghe, grupurilor de sunete, a cuvintelor,
3.3. Raportarea argumentată a imaginilor la textul ghi, oa. a enunţurilor simple în mesajul
citit. • Grupurile de sunete gz, cs scrise cu litera x. scris şi oral;
3.4. Reproducerea poeziilor propuse şi a celor • Citirea silabisită. Citirea cu voce a unui text
alese la dorinţă. • Citirea cuvintelor. cunoscut;
3.5. Reproducerea ghidată a unui fragment • Norme de pronunţie. Textul (literar/nonliterar) citit la
dintr-un text literar. • Citirea propoziţiilor. prima vedere;
• Alfabetul. Generalizarea literelor și a sunetelor
învăţate.
• Textul. Citirea textului. Textul nonliterar informativ:
• Vocabularul textului. orarul lecțiilor, programul de
• Cuvinte noi din text. lucru (magazin, bibliotecă, punct
• Cuvinte cu sens asemănător. medical), adresele străzilor,
• Cuvinte cu sens opus. orarul circulației transportului în
• Textul şi imaginea. localitate, prețul mărfurilor;
• Textul-poezie: strofă, vers3. Textul nonliterar funcțional:
• Personajul literar şi faptele sale. felicitarea orală scurtă, bilețelul de
• Atitudinea faţă de comportamentul personajelor informare, scrisoarea cu text scurt
descrise în textele citite4. și desen;
• Învăţătura textului4. Poezia recitată;
• Tematica textului4. Textul literar povestit;
• Emoţiile trăite4. Antrenamente de dicţie;
• Reproduceri ghidate ale unor fragmente de text. Exerciţii de automatizare a citirii;
• Poezia. Memorarea şi recitarea expresivă. Prezentarea unui text literar
• Textul nonliterar informativ. cunoscut;
• Textul nonliterar funcțional. Citirea multiplă: citirea în perechi,
• Specii literare (pentru textele din manual): citirea în lanţ, citirea în ştafetă,
povestea, poezia, ghicitoarea, proverbul. citirea ghidată şi/sau selectivă;
Jocuri literare;
Terminologie specifică: sunet, literă, grup de litere, Jocuri-dramatizare;
text, poezie, bilețel, felicitare, scrisoare, personaj. Jocuri didactice;
Tehnici de lectură interpretativă;
Colaborarea în echipă.
3
fără definire, la nivel de observare şi identificare
4
ghidat
21
22
Competența specifică 4. Producerea de mesaje simple în situații de comunicare,
demonstrând tendințe de autocontrol și atitudine creativă
4.1. Scrierea corectă, lizibilă a literelor mari și mici, Scrisul Copieri (inclusiv cu litere de tipar)
de mână și de tipar, cu păstrarea spaţiului, • Regulile scrisului: spaţiul, înclinaţia uniformă. de litere, grupuri de litere, silabe,
înclinării şi a aspectului îngrijit. • Aspectul îngrijit al scrisului. cuvinte, propoziții;
4.2. Folosirea normelor elementare de ortografie • Aranjarea în pagină: data, titlul, alineatul. Transcrieri de litere, grupuri de
și de punctuație (punctul, semnul întrebării, • Poziţia corectă a corpului, a mâinii, a caietului. litere, silabe, cuvinte, propoziții;
• Scrierea literelor mari și mici, izolat şi combinate Transcrieri: cuvinte, semne de
semnul exclamării5) la scrierea propozițiilor.
în silabe. punctuație învățate, propoziții,
4.3. Scrierea unor propoziții pe baza imaginilor și • Scrierea cuvintelor. Despărţirea cuvintelor în fragmente de text, texte utilitare
prezentarea lor grafică. silabe6. (bilețel de informare, felicitare
• Scrierea propoziţiilor enunţiative, interogative și scurtă, SMS de informare);
exclamative6. Dictări de litere; dictări de silabe;
Ortografia şi punctuaţia dictări de cuvinte; dictări de pro-
• Ortografia cuvintelor ce conţin grupurile poziţii din 2-3 cuvinte cunoscute;
de litere ce, ci, che, chi, ge, gi, ghe, ghi şi a Caietul meu;
cuvintelor cu î, â, x. Scrisul;
• Majuscula la început de propoziţie, la prenume Propoziția alcătuită și scrisă;
şi nume de persoane. Colaborarea în echipă;
• Semnele de punctuaţie la sfârșit de propoziţii: Transcriere de text;
punctul (.), semnul întrebării (?), semnul Dictarea (scrierea după dictare);
exclamării (!)5. Mesaj electronic scurt.
Contexte de realizare Colaborarea în echipă.
• Scriere funcţională (copieri, transcrieri, dictări).
• Transcrieri/copieri de texte nonliterare scurte.
Terminologie specifică: litere mici, litere mari, litere

de mână, litere de tipar, grup de litere, punctul,
semnul întrebării, semnul exclamării.
5
semnul exclamării la transcriere
6
pe cale intuitivă, fără folosirea terminologiei și a regulilor
Competența specifică 5. Aplicarea elementelor de construcție a comunicării în mesajele emise,
manifestând tendințe de conduită autonomă
5.1. Identificarea consoanelor, vocalelor şi a Elemente de construcţie a comunicării Exerciții specifice de dezvoltare a
silabelor în cuvinte. Lexicul vocabilarulu;
5.2. Realizarea analizei sonore în cuvintele ce nu • Cuvântul și sensurile lui. Exerciții-joc de stabilire a acordului
conțin grupuri de litere. • Cuvinte cu sens asemănător, cu sens opus7. gramatical între cuvinte;
5.3. Recunoașterea cuvântului și a propozițiilor, Fonetica Propoziția alcătuită și scrisă;
• Sunetul şi litera – corespondenţa dintre ele. Transcriere de text;
ca elemente de construcție a comunicării.
Alfabetul limbii române. Dictarea (scrierea după dictare);
5.4. Pronunţarea corectă a cuvintelor limbii • Vocalele şi consoanele. Jocuri didactice;
române. • Componenţa sonoră a cuvântului (în afara Colaborarea în echipă.
cuvintelor ce conţin grupurile de litere
enumerate mai sus).
• Rostirea corectă a consoanelor luând ca sprijin
orice vocală: ca – ac; cu – nu; lu – fu.
• Silaba.
• Despărţirea cuvintelor în silabe7.
Morfologia
• Modificarea cuvintelor în procesul comunicării şi
în contexte concrete.
Sintaxa
• Propoziția.
• Identificarea propozițiilor în textele citite.
• Reprezentarea propoziției prin semne
convenţionale.
• Recunoașterea propoziției după semnele
convenţionale.
• Propoziţia după scopul comunicării: enunţiativă,
interogativă, exclamativă7.
Terminologie specifică: sunet, literă, silabă, cuvânt,

alfabet, propoziție.
7
23
24
Competența specifică 6. Gestionarea experiențelor lectorale în contexte educaționale, sociale, culturale,
dând dovadă de interes și preferințe pentru lectură
6.1. Recunoașterea componentelor cărții. Tainele cărţii Atelierul de lectură;
6.2. Prezentarea ghidată a mesajelor textelor și a • Cartea. Atelierul de discuţie;
cărților cunoscute. • Cartea în viaţa noastră. Atelierul de creaţie;
6.3. Expunerea opiniilor faţă de cele citite. • Componentele cărţii: coperta (titlul şi autorul Excursie la biblioteca școlii,
6.4. Alegerea motivată a diferitor tipuri de cărți. cărţii), filele cu text, imaginile. comunității; activităţi cu
• Numerotarea paginilor și orientarea în pagină. bibliotecara;
• Cuprinsul cărții. Completarea unui jurnal de
• Biblioteca școlii, biblioteca clasei. lectură al clasei, folosind desene şi
Preferinţe de cărţi și impresii despre carte: enunţuri scurte;
• Cărți cu imagini. Citirea unor reviste pentru copii;
• Cărți cu poezii, proverbe, ghicitori și frământări Audierea poveștilor cu e-book-ul;
de limbă. Memorări de versuri;
• Cărți cu povești românești. Jocuri literare;
• Presa periodică pentru copii. Jocuri-dramatizare;
• Prezentare de carte. Jocuri didactice;
Prezentarea unui text literar
Terminologie specifică: carte, cărți cu poezii, cărți cunoscut;
cu povești, ziar, revistă, bibliotecă, copertă, file, Textul literar povestit;
cuprins. Prezentarea unei cărți citite;
La sfârșitul clasei I, elevul poate:
• rosti cu claritate enunțuri, identificând sunete, silabe și cuvinte;
• citi cuvinte și propoziții scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână;
• recita poezii propuse și poezii alese la dorință;
• recunoaște cele mai simple specii literare învățate (povestea, poezia, ghicitoarea, proverbul);
• reproduce/povesti (ghidat) fragmente din poveștile/textele ascultate;
• scrie cuvinte, propoziţii cu litere de mână și de tipar, lizibil, cu înclinaţie uniformă;
• transcrie și copia propoziții cu litere de mână și de tipar;
• ortografia cuvinte cu grupurile de litere învățate;
• scrie dictări de cuvinte, propoziții;
• despărți cuvintele în silabe, pe baza regulilor elementare învățate;
• utiliza semne de punctuație (punctul, semnul întrebării) și scrie cu majusculă la începutul propoziției și nume de persoane;
• scrie mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână și de tipar;
• alcătui oral propoziții cu cuvinte date;
• participa la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare;
• exprima idei referitoare la identitatea proprie;
• expune și formula mesaje orale, pe teme accesibile și cunoscute;
• prezenta în mod consecutiv, ghidat, unele informații;
• alege pentru lectură suplimentară texte simple, susținute de suport imagistic,
manifestând ca atitudini și valori specifice predominante:
• atitudine pozitivă, atenție și concentrare;
• abordare eficientă în diferite contexte de comunicare;
• atenție și toleranță față de partenerii de dialog în diferite situații de comunicare;
• preferințe pentru lectura suplimentară a cărților și a presei periodice pentru copii;
• curiozitate pentru activitățile şcolare;
• elemente de creativitate în domeniile de interes.
25
LECTURĂ RECOMANDATĂ8
Texte literare/cărţi din literatura pentru copii
Folclor, „Vocea tare şi şoapta”, „Culorile bobiţelor de poamă”, „Baba Dochia”,

„Doi fraţi”, „Cearta nu aduce folos”, „Fata cea harnică”, „Ulciorul cu galbeni”, „Mo-
rarul”, „Joacă-joacă, tânără fetiță”, „Țăranul e pe câmp”, „Podul de piatră”, Frămân-
tări de limbă, „Cântec de leagăn”; Ion Creangă, „Punguţa cu doi bani”, „Capra cu
trei iezi”, „Mere putrede şi mere bune”; Spiridon Vangheli, „Guguţă”, „Buchiile lui
Ion Creangă”, „Banca lui Guguţă”, „Scrânciobul lui Guguţă”, „Urătorii”, „Primăvara”;
Ion Druţă, „Trofimaş se găteşte de şcoală”, „Mama”; Alexei Mateevici, „Limba noas-
tră”; Grigore Vieru, „Frumoasă-i limba noastră”, „Plaiul meu”, „Zilele săptămânii”,
„Câte litere ştii”, „Albinuţa”, „Tu, iarbă, tot ai mamă?”, „Mama”; Constantin Drago-
mir, „Omul harnic”, „Cartea”, „Plăcinţele cu bucluc”; Dumitru Matcovschi, „Patrie”,
„Creionul roşu”; Vasile Romanciuc „Moldova”, „Ciocârlia”; Elena Farago, „Bondarul
leneş”, „Doi fraţi cuminţi”, „De ziua mamei”; Ada Zaporojanu „Mi-i dor de buni-
cuţa”, „Gustul fulgilor de nea”; Vladimir Beşleagă, „Moldova mea”; Leonida Lari,
„Pâinea”; Vladimir Rusnac, „Dragu mi-i să cânt”; Victor Prohin, „De ce are girafa gâ-
tul lung”; Elvira Creţu, „Povestea Mărioarei”; Nicolae Esinencu, „Bună dimineaţa”;
Anton Pann, „Povestea vorbei”; Iuliu Cârchelan, „Puiul”; Traian Dorz, „Învaţă tu, co-
pile”; Petru Cărare, „Legea politeții”, „Micul Păcălici”; Liviu Deleanu, „Fii ordonat”;
Anatol Ciocanu, „Tot pe drum şi pe ninsoare”; Arcadie Suceveanu, „Bal mascat”;
Nicolae Dabija, „În satul bunicilor”; Ştefan Iosif, „Cântec de primăvară”; Titus Știrbu,
„Pomul cu litere”, „Alfabet cu zâmbet”, „Pomul cu cifre”; Ana Manole, „Mămica şi
pâinica”; Ianoș Țurcanu, „O girafă supărată”; Nicolae Savostin, „Omul bun”; Florin
Costinescu, „Să-nvăţăm de la furnici”; Vinciu Gafiţă, „Supărarea Mărioarei”; Ion
Vieru, „Cuptorul”; Constantin Uşinski, „Cele dintâi raze”; Gheorghe Gheorghiu, „Bu-
chetul de flori”; Vasile Suhomlinski, „Furnica stăruitoare”; Spiridon Vangheli, „Carte
de citire şi gândire”, Cartea 1.; Fraţii Grimm, „Albă-ca-Zăpada”. Din colecţia Cărţile
copilăriei; Fraţii Grimm, „Frăţior şi surioară”. Din colecţia Cărţile copilăriei; Charles
Perrault, „Cenuşăreasa”. Din colecţia Cărţile copilăriei; Charles Perrault, „Piele-de-
măgar”. Din colecţia Cărţile copilăriei; Hans Cristian Andersen, „Bobocelul cel urât”.
Din colecţia Cărţile copilăriei; „Aventura unei gogoaşe. O poveste care se vrea nu
doar citită, ci şi scrisă”; „Tărâmul literelor. Prima mea carte de lectură: povestioare”,
Selectare şi adaptare: Ala Bujor; Cristina Bujor, „Întâmplări cu tâlc despre ceartă”,
„Întâmplări cu tâlc despre prietenie”, „Întâmplări cu tâlc despre responsabilitate”;
Iulian Filip, „Copăcel, copăcel”, „Rochița leneșă”, „Urmele mele frumoase”; Nicolae
Rusu, „Coada iepuraşului” (proză scurtă pentru copii); Aurelian Silvestru, „Templul
bunătății” etc.
Tematica lecturii particulare este de obicei liberă, însă e bine să fie apropiată de tematica lecturii
8
din clasă pentru a realiza legături tematice, comparaţii şi extensii valorice. Lista recomandată este
flexibilă şi constituie un reper de orientare, ținând cont de situaţia de facto în bibliotecile personale
şi locale. Atenţionăm că elevii nu vor fi orientați spre un anumit număr de cărţi citite pe an.
26
CLASA a II-a
Unități de competențe Activități de învățare și produse

(sub-competențe) școlare recomandate
1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj Comunicarea orală: înţelegerea după auz Analiza și sinteza fonetică a cuvintelor;
oral într-o situație de comunicare • Omul şi comunicarea. Formularea de răspunsuri orale la
cunoscută. • Modul în care comunicăm. întrebări;
1.2. Explicarea sensului cuvintelor dintr-un • Ascultăm și înțelegem mesajul. Precizarea evenimentelor din textul
enunț audiat. Situaţii de comunicare: cuvântul şi propoziţia – audiat;
1.3. Determinarea informaţiilor esențiale elemente de bază ale comunicării verbale Povestirea orală a unui fragment
dintr-un mesaj audiat. • Cuvântul – grup de sunete cu un înţeles. audiat;
1.4. Distingerea după auz a corectitudinii • Cuvinte care denumesc obiecte. Semnificaţia lor Executarea unor acţiuni după
logice a propoziţiilor. în vorbire. instrucţiuni;
1.5. Receptarea de mesaje orale, în contexte • Cuvinte care exprimă acţiuni. Semnificaţia lor în Jocuri-dramatizări;
cunoscute de comunicare. vorbire. Аudierea unor emisiuni pentru copii;
• Cuvinte care arată însușiri. Semnificaţia lor în Colaborarea în echipă.
vorbire.
• Propoziţia simplă, propoziţia dezvoltată;
afirmativă, negativă9.
• Propoziţiile după scopul comunicării: enunţiativă,
interogativă, exclamativă. Semnele de punctuaţie
respective.
• Intonarea corectă a propoziţiei.
Terminologie specifică: comunicare, ascultător,

vorbitor, propoziție, cuvânt, sunet.
9
27
28
2.1. Articularea clară și corectă a enunţurilor, Comunicarea dialogată Dialogul oral;
cu intonaţia corespunzătoare intenţiei de • Componentele dialogului: ascultător, vorbitor. Formularea unor enunțuri de
comunicare. • Organizarea dialogului simplu: întrebare – adresare, solicitare, mulțumire;
2.2. Descrierea ghidată a obiectelor, a răspuns. Informații prezentate succint;
personajelor pe baza faptelor sesizate în • Linia de dialog. Situația de comunicare (prezentarea
context sau a reperelor propuse. • Formule de inițiere, de menținere și de încheiere orală);
2.3. Utilizarea dialogului în situații cunoscute a unui dialog. Lectura imaginilor;
de comunicare. • Eticheta comunicării. Formule de salut, de Povestirea orală;
2.4. Aplicarea normelor elementare de adresare, de mulţumire. Oferirea unor informații;
etichetă verbală și de comportament • Formule de prezentare (Prezentarea personală, Personajul literar caracterizat/obiectul
nonverbal asociat. prezentarea unui prieten). descris;
2.5. Redarea prin cuvinte proprii a • Formule de permisiune şi de solicitare. Caracterizarea personajelor după
conţinutului unui fragment dintr-un text Comunicarea monologată faptele descrise;
citit sau audiat. • Consecutivitatea ideilor într-o naraţiune. Jocuri-dramatizări;
2.6. Construirea textelor orale scurte pe baza • Relatarea unor întâmplări, povestioare alcătuite Jocuri didactice;
unor imagini. după un șir de ilustrații, benzi desenate. Jocuri literare;
2.7. Exprimarea propriei opinii în anumite • Relatarea unor evenimente, informaţii din mass- Discuții libere;
situații de comunicare, cu ajutorul media. Colaborarea în echipă.
informațiilor cumulate. Comunicarea descriptivă
• Descrieri de obiecte după formă, dimensiune,
culoare, mod de utilizare (actualizare).
• Descrieri de plante, animale (cu sau fără repere).
• Caracterizări de personaje.
Comunicarea nonverbală
• Gestul, mimica.
• Unele semnale ale serviciilor (asistență medicală
de urgenţă, pompieri, poliţie); semne rutiere;
afişe informaţionale etc.
• Ajustarea elementelor nonverbale la
comunicarea verbală.
Terminologie specifică: dialog, ascultător, vorbitor,

descriere.
3.1. Utilizarea tehnicilor de lectură corectă, Lectura Citirea cu voce a unui text cunoscut;
conştientă şi fluidă. • Citirea corectă, conştientă şi fluidă. Textul (literar/nonliterar) citit la prima
3.2. Distingerea informaţiilor esenţiale • Viteza și ritmul citirii10. vedere;
dintr-un text citit. • Textul. Componentele textului: titlul, autorul, Textul analizat (în limita standardelor);
3.3. Recitarea poeziilor propuse şi a celor conţinutul propriu-zis. Planul de idei (elaborare);
selectate în mod independent. • Textul literar: alineatul şi semnificaţia lui. Textul literar povestit;
3.4. Identificarea trăsăturilor fizice şi morale • Ideile textului (după alineate). Raportarea imaginii la fragmentul
ale personajelor principale dintr-un text • Textul literar (fragmentul de text) şi imaginea respectiv al textului;
literar citit. asociată. Poezia recitată;
3.5. Exprimarea în cuvinte proprii a ideilor și • Personajele literare pozitive şi negative. Compararea structurii poeziei cu
a atitudinilor față de textul citit și față de • Atitudinea faţă de comportamentul personajelor structura textului în proză;
personajele textului. descrise. Mini-proiectul în grup;
3.6. Relatarea selectivă a textelor citite, • Atitudinea cititorului faţă de cele citite. Сitirea subtitrelor din filme, emisiuni
conform fragmentelor indicate sau • Valori în textele literare. informative accesibile copiilor;
ilustrate. • Aprecierea textelor literare (acceptă/nu acceptă; Jocuri literare;
susţine/nu susţine). Jocuri-dramatizări;
• Învăţătura textului11. Jocuri didactice;
• Tematica textului11. Colaborarea în echipă.
• Emoţiile trăite11.
• Povestirea (orală, liberă, în succesiune şi
selectivă), imitând tonul, intonaţia şi timbrul
vocii12.
• Versificaţia: poezia, strofa, versul, rima.
• Citirea textului nonliterar/informativ (articole
informative, afișe, articole de ziar, reviste,
enciclopedii pentru copii, instrucțiuni de joc,
scrisori, bilețele, felicitări).
• Specii literare (pentru textele din manual):
povestea, fabula, poezia, ghicitoarea, proverbul.
10
intensificare şi automatizare
11
ghidat
12
29
30
Vocabularul textului
• Cuvintele noi din text.
• Sensurile cuvântului: cuvinte cu sens asemănător,
cuvinte cu sens opus (identificare).
• Cuvinte cu sens propriu, cuvinte cu sens figurat.
• Cuvinte ce denumesc obiecte, cuvinte ce arată
însușiri, cuvinte ce exprimă acţiuni. Identificarea
lor în textele citite.
• Cuvinte care descriu emoţia postlectorală.
Terminologie specifică: text, alineat, fragment,

personaje, poezie, strofă, rimă, cuvinte cu sens
asemănător, cuvinte cu sens opus.
4.1. Scrierea corectă, lizibilă a propozițiilor Scrisul Compunerea (scris)/Redactarea
și textelor mici, cu litere de mână și de • Scrisul – necesitate în viaţa omului. textelor proprii cu şi fără repere;
tipar, respectând spațiul, înclinația și • Înclinaţia uniformă, acurateţea, aşezarea estetică Scrisul;
aspectul îngrijit. în pagină a scrisului. Dialogul scris;
4.2. Folosirea regulilor de ortografie şi de • Aranjarea textului în pagina caietului: plasarea Bilețelul;
punctuaţie învățate. titlului, a autorului, folosirea alineatelor, Caietul meu;
4.3. Compunerea textelor literare/ respectarea spațiului dintre cuvinte. Transcriere de text;
funcționale scurte, după repere. Ortografia şi punctuaţia Dictarea (scrierea după dictare);
4.4. Transmiterea în scris a unor idei. • Scrierea corectă fără omiteri de litere, silabe la Cuvinte cu ortograme;
copieri şi transcrieri. Textul nonliterar informativ:
• Ortografia cuvintelor ce conţin grupurile de litere orarul lecțiilor, programul de lucru
ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi. (magazin, bibliotecă, punct medical),
• Cuvinte ce conţin literele î, x, â. adresele străzilor, orarul circulației
• Scrierea corectă a grupurilor de litere oa, ie. transportului în localitate, prețul
• Cuvinte ce conţin consoana m înainte de b, p. mărfurilor;
• Utilizarea ortogramelor: s-a, sa, s-au, sau. Textul nonliterar funcțional: bilețelul
• Virgula la enumerare, virgula în adresare. de informare, scrisoarea cu text
• Linia de dialog. scurt și desen; biletul de mulțumire;
• Semne de punctuaţie la sfârșit de propoziţii: bilețelul de informare; bilețelul de
semnul exclamării (!); semnul întrebării (?); solicitare; răspuns la bilețel; scurte
punctul (.). mesaje scrise electronice (SMS);
• Majuscula în propoziţie. răspuns la mesaje;
• Majuscula în scrierea numelor proprii (nume, Colaborarea în echipă.
prenume; denumiri de sate, orașe; denumirile
țării, capitalei).
Contexte de realizare
• Scriere funcţională (copieri, transcrieri, dictări).
• Transcrieri/copieri de texte nonliterare scurte.
• Compuneri după o ilustraţie sau pe baza unor
benzi de desene.
• Textul nonliterar informativ.
• Textul nonliterar funcțional.
Terminologie specifică: sunet, literă, grup de litere,

text, poezie, bilețel, personaj, învăţătură, majuscula,
scrisoare.
5.1. Distingerea cuvintelor noi și a sensului Elemente de construcţie a comunicării Exerciţii specifice de dezvoltare a
lor în diverse texte și enunțuri. Lexicul vocabularului;
5.2. Aplicarea regulilor învățate de despărțire • Cuvântul şi sensurile lui. Exerciții-joc de stabilire a acordului
a cuvintelor în silabe și la capăt de rând. • Cuvinte cu sens asemănător/opus. gramatical între cuvinte;
5.3. Respectarea normelor fonetice şi • Sens propriu/sens figurat. Propoziția alcătuită și scrisă;
gramaticale elementare. • Familii de cuvinte. Transcriere de text;
5.4. Pronunţarea corectă a cuvintelor limbii Fonetica Dictarea (scrierea după dictare);
române. • Cuvântul – grup de sunete cu înţeles (actualizare). Jocuri didactice;
• Alfabetul. Sunetele vocale. Sunetele consoane Partea de vorbire;
(citirea corectă a consoanelor sprijinite de o Partea de propoziţie;
vocală). Propoziția alcătuită și scrisă;
• Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe. Colaborarea în echipă.
31
• Despărţirea în silabe la capăt de rând.
32
Morfologia
• Cuvinte care denumesc obiecte. Semnificaţia lor
în vorbire.
• Cuvinte care exprimă acţiuni. Semnificaţia lor în
vorbire.
• Cuvinte care arată însușiri. Semnificaţia lor în
vorbire.
• Modificarea cuvintelor în procesul comunicării
şi în contexte concrete.
• Acordul dintre substantiv și adjectiv13.
Sintaxa
• Tipurile de propoziţii după scopul comunicării:
enunţiativă, interogativă, exclamativă. Semnele
de punctuaţie respective.
• Mijloace de intonare a fiecărui tip de propoziţie
în conformitate cu semnele de punctuație
respective.
• Părţile principale de propoziţie: subiectul şi
predicatul13.
• Acordul dintre subiect și predicat13.
• Propoziţia simplă, dezvoltată.
Terminologie specifică: alfabet, sunet, vocală,

consoană, silabă.
13
6.1. Identificarea elementelor principale ale Tainele cărţii Atelierul de lectură;
cărţilor citite şi discutate în grupuri sau în • Cartea. Atelierul de discuţie;
colectivul clasei. • Cartea în viaţa noastră. Atelierul de creaţie;
6.2. Determinarea conţinutului unei cărţi • Componentele cărţii: coperta (titlul şi autorul Agenda de lectură;
după titlu, autor şi ilustraţii. cărţii), filele cu text, imaginile. Actualizare. Informații prezentate succint;
6.3. Prezentarea orală, pe baza unor repere, • Biblioteca şcolară/comunitară. Mesajul argumentativ;
a unor cărți citite independent. Preferinţe de cărţi și impresii despre carte Mini-proiectul în grup;
6.4. Alegerea motivată a diferitor tipuri de • Cărți cu imagini. Prezentarea unui text literar cunoscut;
cărți pentru lectura suplimentară. • Cărți cu poezii, proverbe, ghicitori și frământări Prezentarea unei cărți citite;
de limbă. Jocuri literare;
• Cărţi din literatura artistică naţională. Jocuri-dramatizări;
• Cărţi din literatura artistică universală pentru Jocuri didactice;
copii. Organizarea unei expoziții de cărți;
• Presa periodică pentru copii. Colaborarea în echipă.
• Dicționare școlare (pe suport de hârtie și
electronic).
• Enciclopedii pentru copii.
• Prezentare de carte.
• Agenda de lectură a cărţilor citite. Titlul cărţii,
autorul, personajele, cuvinte neînţelese, expresii
artistice.
• Cartea electronică.
Terminologie specifică: copertă, file, cuprins, agenda

de lectură, cartea electronică, ziar, revistă, bibliotecă,
dicţionar, enciclopedie.
33
34
La sfârșitul clasei a II-a, elevul poate:
• citi corect, conștient, fluid texte scurte, cu adaptarea intonaţiei impusă de semnele de punctuaţie;
• reproduce/povesti fragmente din textele citite/ascultate;
• recunoaște speciile literare învățate, în baza celor mai simple trăsături de structură specifice;
• identifica ghidat trăsăturile fizice şi morale ale personajelor principale dintr-un text literar citit;
• scrie propoziţii și texte mici, cu litere de mână și de tipar, lizibil, îngrijit, aranjat estetic într-o anumită înclinaţie;
• aranja textul în pagina caietului: plasarea titlului, a autorului, folosirea alineatelor, respectarea spațiului dintre cuvinte;
• urma regulile de despărțire a cuvintelor în silabe și la capăt de rând;
• aplica regulile de ortografie şi de punctuaţie învățate;
• redacta texte proprii cu şi fără repere, pe baza tehnicilor de redactare învăţate;
• folosi tipurile de propoziţii şi, respectiv, semnele de punctuaţie în diferite contexte;
• utiliza eficient dialogul în diferite situaţii cotidiene;
• prezenta succint informaţii selectate după preferinţe din cărţile citite independent;
• respecta normele elementare de etichetă verbală și de comportament nonverbal asociat;
• formula mesaje pentru a primi informaţii/lămuriri în legătură cu un aspect/o problemă din spaţiul familiar, școlar;
• construi texte orale scurte pe baza unor imagini;
• articula clar și corect enunţurile, cu intonaţia corespunzătoare intenţiei de comunicare;
• distinge informaţiile esenţiale dintr-un text citit/audiat;
• utiliza cuvinte și propoziţii în discuţiile cotidiene şi în reproducerea unor informaţii;
• deosebi cuvintele care desemnează obiecte, acțiuni, însușiri;
• exprima interesul şi preferinţele pentru lectura suplimentară a cărţilor şi a presei periodice pentru copii,
• interes pentru valorile și opiniile altor persoane;
• curiozitate pentru activități specifice studierii limbii române;
• elemente de creativitate în domeniile de interes.
LECTURI RECOMANDATE
Fraţii Grimm, „Scufiţa Roşie”, „Hansel şi Gretel”, „Crăiasa albinelor”, Poveste

populară „Frumoasa din pădurea adormită”, „Bunicul şi nepotul”, „Prinţul fermecat”;
Ioan Slavici, „Spaima zmeilor”, „Zâna Zorilor”, „Crăiasa zăpezii”; Hans Cristian
Andersen, „Scufiţa Roşie”, „Povestea porcului”; Carlo Collodi, „Pinocchio”; Călin
Gruia, „Ciuboţele ogarului”; Tudor Arghezi, „Cheile”; Ion Creangă, „Dănilă
Prepeleac”, „Punguţa cu doi bani”, „Poieniţa copilăriei”; Alexandru Donici, „Fabule”;
Alexei Mateevici, „Limba noastră”; Lewis Carroll, „Alice în Ţara Oglinzilor” – cap. I;
Elena Farago, „Poezii”; Ion Druţă, „Iarna”, „Sora”; Charles Perrault, „Mama Gâscă”,
„Degeţel”, „Frumoasa din pădurea adormită”; Vasile Alecsandri, „Iarna”; George
Topârceanu, „Rapsodii de toamnă”; Alexandru Mitru, „Tatăl şi cei zece feciori”;
Vladimir Colin, „Povestea ceasului cu inimă”; Lia Diacopol Fudulu, „Vara şi iarna”;
Al. Brătescu Voineşti, „Privighetoarea”; Otilia Cazimir, „Baba iarna intră-n sat”;
Grigore Vieru, „În limba ta”, „Mama”, „Satele Moldovei”, „Puiul orb”; Iulian Filip
„Nucul cu o singură nucă”, „Moara cu plăcinte”; Arcadie Suceveanu, „Știuca la
școală”; Nicolae Dabija, „Povești de când Păsărel era mic”; Spiridon Vangheli, „Carte
de citire şi gândire”, Cartea a II-a; Mihai Eminescu, „Poezii”, „Frumoasa lumii”, Titus
Știrbu, „Ce înseamnă a fi om bun”; Constantin Dragomir, „Bunicuța cu povești”,
„Cartea cu minuni”, „Copii şi păpădii”; Victoria Fonari, „Școala steluțelor”; Ana
Manole, „Spicuţa. Anotimpurile pâinii”, „Rămurele-nemurele”, Marcela Mardare,
„Legenda anotimpurilor”; Victor Prohin, „Dacă ar fi mânzul fotograf”; Vasile
Romanciuc, „Puiul mamei, dragul tatei”; Nicolae Rusu, „Frați de stele” (povestire
pentru copii); Petre Crăciun, „Povești din Țara Copiilor Fericiți”; Ianoș Țurcanu, „Ce
ascund cuvintele”; Ada Zaporojanu, „Ghidușiile lui Vlăstărel”; Aurelian Silvestru,
„A doua șansa” etc.
35
36
CLASA a III-a
Unități de competențe Activități de învățare și produse

(sub-competențe) școlare recomandate
1.1. Identificarea semnificaţiei unui Comunicarea orală: înţelegerea după auz Informații prezentate succint;
mesaj oral în situaţii variate de • Omul şi comunicarea. Răspunsul la întrebări;
comunicare. • Modul în care comunicăm. Exerciţii de dezvoltare şi
1.2. Explicarea sensului cuvintelor în • Ascultăm și înțelegem mesajul. restrângere a propoziţiilor;
diferite contexte de comunicare. Situaţii de comunicare: cuvântul şi propoziţia – elemente de Expunerea orală a textului audiat;
1.3. Determinarea informaţiilor bază ale comunicării verbale Jocuri didactice;
esențiale şi a succesiunii • Cuvântul – grup de sunete cu un înţeles. Jocuri-dramatizări;
cronologice a întâmplărilor dintr-un • Cuvinte care denumesc obiecte, cuvinte care arată însușiri, Audierea unor emisiuni pentru
mesaj audiat. cuvinte care exprimă acţiuni. Semnificaţia lor în vorbire. copii;
1.4. Distingerea după auz a unităților • Propoziţia ca mod de exprimare a unui gând scris sau spus. Colaborarea în echipă.
lexicale și a corectitudinii logice a • Propoziţiile după scopul comunicării: enunţiativă,
enunțurilor. interogativă, exclamativă. Semnele de punctuaţie
1.5. Receptarea de mesaje orale în respective.
contexte variate de comunicare. • Intonarea corectă a propoziţiei.
• Propoziţia simplă, propoziţia dezvoltată; afirmativă,
negativă14.
• Textul audiat.
Terminologie specifică: comunicare, ascultător, vorbitor,

propoziție, cuvânt, sunet.
14
2.1. Articularea mesajelor, cu Comunicarea dialogată Dialogul oral;
respectarea normelor de pronunţie • Organizarea dialogului oral. Lectura imaginilor;
şi intonaţie în diferite situații de • Vorbitorul, mesajul, ascultătorul. Situația de comunicare
comunicare. • Replici complete, replici eliptice (da/nu). (prezentare orală);
2.2. Descrierea obiectelor, a • Linia de dialog. Compoziția (expunerea orală);
personajelor pe baza faptelor • Adaptarea dialogului la situaţia de comunicare, la Personajul literar caracterizat/
sesizate în context sau a reperelor parteneri. obiectul descris;
propuse. • Eticheta comunicării în dialog. Îmbinarea adecvată Exerciții de transformare a vorbirii
2.3. Utilizarea eficientă a dialogului în a replicilor în situații diverse. directe în vorbire indirectă;
situații variate de comunicare. Comunicarea monologată Jocuri-dramatizare;
2.4. Aplicarea normelor elementare • Ordonarea ideilor dintr-un text ascultat, citit independent, Jocuri didactice;
de etichetă verbala și de cules din literatura pentru copii. Ordonarea ideilor în Discuții libere;
comportament nonverbal asociat. reproducerea de informaţii. Colaborarea în echipă.
2.5. Prezentarea succintă a unor • Relatarea unor întâmplări, povestioare alcătuite după un
informaţii culese după preferință șir de ilustrații, după benzi desenate.
din textele citite sau audiate. • Relatarea unor evenimente, informaţii din mass-media.
2.6. Crearea unor povestiri orale după • Mijloacele expresive ale comunicării orale: tonul
un şir de imagini și întrebări. şi tempoul; intonaţia şi timbrul vocii (comunicarea
2.7. Exprimarea opiniei/opiniilor în paraverbală).
anumite situații de comunicare cu Comunicarea descriptivă
ajutorul informațiilor cumulate. • Descrieri de natură.
• Caracterizări simple de persoane/personaje literare după
faptele descrise, organizate pe baza unor repere.
Comunicarea nonverbală
• Semne convenţionale în comunicarea cotidiană, inclusiv
semne rutiere.
• Îmbinarea comunicării verbale cu elemente din
comunicarea nonverbală.
• Mijloace de transmitere a informaţiei (televizor, radio,
telefon, Internet).
Terminologie specifică: dialog, descriere.
37
38
3.1. Utilizarea adecvată a tehnicilor de Lectura Citirea cu voce a unui text cunoscut;
lectură corectă, conştientă şi fluidă. • Tehnica citirii (cu voce şi în gând). Textul (literar/nonliterar) citit la
3.2. Distingerea informaţiilor esenţiale • Calităţile citirii: corectă, conştientă, cursivă, expresivă prima vedere;
și de detaliu dintr-un text citit. (dezvoltarea lor). Textul analizat (în limita
3.3. Recunoașterea modului de • Textul literar. standardelor);
expunere utilizat într-un text literar • Semnificaţia componentelor textului: titlul, autorul, Poezia recitată;
și a speciilor literare în baza celor conţinutul. Mijloacele artistice;
mai simple trăsături de structură • Structura conţinutului: introducerea, cuprinsul, încheierea. Textul literar povestit;
specifice. • Modurile de expunere: naraţiune, dialog, descriere. Planul de idei (elaborare);
3.4. Desprinderea unor trăsături fizice • Alineatul în text. Jocuri literare;
şi morale ale personajelor unui text • Personajele literare pozitive şi negative15. Jocuri-dramatizări;
literar citit. • Calităţile (însuşirile, trăsăturile) personajului literar. Jocuri didactice;
3.5. Exprimarea gândurilor, emoţiilor • Atitudinea faţă de comportamentul personajelor descrise15. Personajul literar caracterizat;
şi a sentimentelor faţă de mesajul • Ideea principală, ideile secundare (ghidat). Textul nonliterar informativ:
unui text citit sau a unor secvenţe • Reproducerea orală a textelor citite (succesiunea pe baza articole informative, subtitre,
textuale. unor repere logice sau a unui plan de idei dat). articole de ziar, reviste,
3.6. Povestirea unui text literar citit • Povestirea selectivă a fragmentului indicat sau a unei instrucțiuni de joc, adresele
după un plan simplu de idei. ilustraţii la text. străzilor, orarul circulației
3.7. Utilizarea vocabularului din textul • Versificaţia. Poezia cu tematică diversă. transportului în localitate, prețul
literar/nonliterar (cuvinte, expresii) • Textul nonliterar informativ. mărfurilor; enciclopedii pentru
în exprimarea orală şi scrisă. • Textul nonliterar funcțional. copii;
3.8. Identificarea mijloacelor artistice15 • Specii literare (pentru textele din manual): povestea, Textul nonliterar funcțional:
în textul citit. povestirea, legenda, fabula, poezia, ghicitoarea, proverbul. anunţul; afișul; felicitarea orală
Vocabularul textului scurtă; bilețelul de informare;
• Cuvintele noi din text. scrisoarea; biletul de mulțumire;
• Categorii semantice ale limbajului textual: sinonime și bilețelul de solicitare; răspuns
antonime; omonime și paronime16. la bilețel; scurte mesaje scrise
• Sensurile propriu şi figurat ale cuvintelor. Mijloace artistice. electronice (SMS); răspuns la
mesaje; felicitarea scurtă;
Terminologie specifică: text, descriere, dialog, alineat, Colaborarea în echipă.
fragment, poezie, vers, strofă, rimă, personaj.
15
actualizare
16
fără folosirea terminologiei
4.1. Scrierea corectă, lizibilă a Scrisul Scrisul;
propozițiilor și textelor mici cu • Tehnica scrisului (intensificare şi automatizare). Propoziția alcătuită și scrisă;
litere de mână și de tipar, cu • Lizibilitate, înclinaţie uniformă, acurateţe, poziţia corpului Dialogul scris;
respectarea spaţiului, înclinaţiei și şi a caietului, igiena scrisului. Cuvinte cu ortograme;
a aspectului îngrijit. • Organizarea estetică a scrisului pe caiete, în pagină. Compoziția (scris);
4.2. Folosirea în contexte cunoscute Ortografia şi punctuaţia Caietul meu;
a regulilor de ortografie şi de • Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin grupuri de litere (ce, Jocuri didactice;
punctuaţie învățate. ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi), a cuvintelor ce se scriu cu m Compunerea după o ilustraţie sau
4.3. Producerea textelor literare/ înainte de b, p, a cuvintelor cu î, â, x (actualizare). un şir de ilustraţii (legate de un
funcționale, cu sau fără repere. • Scrierea cuvintelor cu cratimă: sa/s-a; sau/s-au subiect);
4.4. Exprimarea disponibilităţii pentru (actualizare); ea/ia/i-a; la/l-a. Compunerea după un tablou
transmiterea în scris a unor idei. • Virgula la enumerare. artistic sau didactic cu un început
• Punctul, semnul interogativ şi exclamativ. dat;
• Linia de dialog (actualizare). Scrieri imaginative (după un
• Majuscula la început de propoziţie (actualizare). început dat; după un sfârșit dat;
• Majuscula în scrierea substantivelor proprii. după cuvinte/expresii reper);
Contexte de realizare după un plan de idei;
• Lucrări scrise – copieri, dictări, autodictări. Textul nonliterar informativ:
• Transcrieri/copieri de texte nonliterare. știrile, articole din ziare, de pe
• Compunerea. Tipuri de compuneri. Internet, textele științifice din
Părţi componente: introducerea, cuprins, încheiere. enciclopediile pentru copii, de pe
• Textul nonliterar informativ. site-uri, definițiile cuvintelor din
• Textul nonliterar funcțional. dicționar;
Textul nonliterar funcțional:
Terminologie specifică: grup de litere, majusculă, semne de anunţul, afișul, felicitarea orală
punctuație, linie de dialog, compunere, început, cuprins, scurtă, scurte mesaje scrise
încheiere. electronice (SMS); răspuns la
mesaje; felicitarea scurtă;
39
40
5.1. Utilizarea eficientă a lexicului Elemente de construcţie a comunicării Exerciții specifice de dezvoltare a
învăţat în diferite situații de Lexicul vocabularului;
comunicare orală şi scrisă. • Cuvântul. Sinonime. Antonime. Exerciții-joc de stabilire a
5.2. Aplicarea regulilor învățate de • Sens propriu, sens figurat. acordului gramatical între cuvinte;
despărțire a cuvintelor în silabe și • Familii de cuvinte. Jocuri didactice;
la capăt de rând. • Câmp lexical17. Propoziția alcătuită și scrisă;
5.3. Aplicarea normelor fonetice şi Fonetica Exerciții de identificare în diverse
gramaticale în contexte cunoscute. • Vocalele, rolul lor în formarea silabei. contexte a părților de vorbire
5.4. Utilizarea formelor flexionare ale • Consoanele, citirea lor sprijinită de vocale. învățate și explicarea rolului lor în
părților de vorbire în contexte de • Analiza sonoră a cuvintelor care nu conţin grupurile de construcția propoziției;
comunicare cunoscute. litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi. Exerciții de înlocuire a
5.5. Identificarea părților principale ale • Greșeli frecvente de pronunție a cuvintelor care încep: cu substantivelor cu pronume
propoziției și a celor secundare17. e, cu î/i, cu î/u, cu ie/e (practic). personale și de politețe;
5.6. Pronunţarea corectă a cuvintelor • Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe. Despărțirea Exerciții de determinare a
limbii române. cuvintelor la capăt de rând. părților principale și secundare
Morfologia de propoziție, cu ajutorul
• Cuvântul – parte de vorbire. întrebărilor;
• Verbul. Timpul verbului: prezent, trecut şi viitor. Persoana. Exerciții aplicative privind
• Substantivul. Felul substantivelor: comune şi proprii. semnele de punctuație la
• Majuscula la substantivele proprii. sfârșit de propoziții după scopul
• Numărul substantivului. comunicării;
• Adjectivul. Acordul adjectivului cu substantivul (poziţia faţă Colaborarea în echipă.
de substantiv).
• Pronumele. Pronumele personal. Persoana. Numărul.
• Pronume de politeţe.
17
fără folosirea terminologiei
Sintaxa
• Cuvântul – parte de propoziție.
• Părţile principale de propoziţie: predicatul şi subiectul.
• Părţile secundare de propoziţie18.
• Propoziţia după scopul comunicării. Semnele de punctuaţie
respective (actualizare).
Terminologie specifică: cuvânt, sinonim, antonim, familie de
cuvinte, verb, substantiv, adjectiv, pronume, propoziție simplă,
propoziție dezvoltată, subiect, predicat.
6.1. Identificarea componentelor Tainele cărţii Atelierul de lectură;
obligatorii ale cărţii în scopul • Cartea. Atelierul de discuţie;
înţelegerii rolului lor. • Cartea în viaţa noastră. Atelierul de creaţie;
6.2. Distingerea tipurilor de cărţi după • Componentele cărţii: coperta (titlul şi autorul cărţii), filele Agenda de lectură;
indicii propuşi. cu text, imaginile. Actualizare. Informații prezentate succint;
6.3. Folosirea unor tehnici/strategii de • Biblioteca şcolară/comunitară. Mini-proiectul în grup;
lucru cu textul/cartea. Preferinţe de cărţi și impresii despre carte: Prezentarea unui text literar
6.4. Prezentarea orală, pe baza • Cărți cu imagini. cunoscut;
unor repere, a unor cărți citite • Cărți cu poezii, proverbe, ghicitori și frământări de limbă. Prezentarea unei cărți citite;
independent. • Cărţi din literatura artistică naţională. Organizarea unei expoziții de
6.5. Alegerea motivată în lectura • Cărţi din literatura artistică universală pentru copii. cărți;
cărţilor şi a presei periodice pentru • Presa periodică pentru copii. Întâlniri cu scriitorii;
copii. • Dicționare școlare (pe suport de hârtie și electronic). Activităţi specifice de lectură;
• Enciclopedii pentru copii. Colaborarea în echipă.
• Prezentare de carte.
• Agenda de lectură a cărţilor citite. Titlul cărţii, autorul,
personajele, cuvinte neînţelese, expresii artistice.
• Cartea electronică.
Terminologie specifică: copertă, file, cuprins, carte, dicționar,
enciclopedie, ziar, revistă, carte electronică, agendă de lectură,
expoziție de carte.
41
18
fără folosirea terminologiei: atribut, complement
42
La sfârșitul clasei a III-a, elevul poate:
• citi corect, conștient, fluid texte scurte, cu adaptarea intonaţiei impusă de semnele de punctuaţie;
• reproduce/povesti texte/fragmente din textele citite/audiate (cu/fără un plan simplu de idei);
• recunoaște speciile literare învățate, în baza celor mai simple trăsături de structură specifice;
• scrie lizibil, îngrijit, aranjat estetic într-o anumită înclinaţie;
• aranja textul în pagina caietului: plasarea titlului, a autorului, folosirea alineatelor, respectarea spațiului dintre cuvinte;
• aplica regulile de ortografie şi de punctuaţie învățate;
• folosi tipurile de propoziţii şi, respectiv, semnele de punctuaţie în diferite contexte;
• redacta scrieri imaginative, texte nonliterare și/sau cu destinație specială (anunț, invitație, felicitare);
• articula clar și corect enunţuri, cu intonaţia corespunzătoare situației de comunicare;
• construi și utiliza dialoguri în baza a două-trei imagini și/sau în viața de toate zilele;
• utiliza adecvat cuvintele şi propoziţiile în discuţiile cotidiene şi în reproducerea unor informaţii;
• ordona pe baza cuvintelor-cheie ideile principale într-un plan simplu de idei;
• identifica în diferite enunțuri părți de vorbire și de propoziție;
• încadra părţile de vorbire în enunţuri proprii, logic și corect din punct de vedere gramatical;
• explora texte literare și nonliterare,
• deschidere și acceptare a altor idei;
• curiozitate pentru activități de explorare;
• creativitate în domeniile de interes.
LECTURĂ RECOMANDATĂ
Mihai Eminescu, „Ce te legeni…. ”, „Revedere”, „Povestea codrului”, „Crăiasa din

poveşti”, „Făt-Frumos din lacrimă”; Ion Creangă, Poveşti, „Fata babei şi fata moş-
neagului”, „Povestiri”, „Harap Alb”, „Ursul păcălit de vulpe”; Alexei Mateevici, „Lim-
ba noastră”; Emil Gârleanu, „Din lumea celor care nu cuvântă; Spiridon Vangheli,
„Carte de citire şi gândire, Cartea 3, „Băieţelul din coliba albastră”; Claudia Partole,
„Şi la mare vine Dumnezeu”; Petre Ispirescu, „Cele trei rodii aurite”; Basm popu-
lar „Tinereţe fără bătrânețe şi viaţă fără de moarte”; Hans Cristian Andersen, „Cele
mai frumoase poveşti”; Alexandru Donici, „Fabule”; Fraţii Grimm, „Albă-ca-Zăpa-
da”; Charles Perrault, „Cenuşăreasa”, „Motanul Încălţat”; Ion Agârbiceanu, „File
din cartea naturii”; Vasile Alecsandri, „Pasteluri”; Grigore Alexandrescu, „Fabule”;
Dumitru Almaş, „Povestiri istorice”; Demostene Botez, „Hoinărel prin natură”; Di-
mitrie Bolintineanu, „Legende istorice”; Vladimir Colin, „Basme”; George Coşbuc,
„Cântece de vitejie”; Mircea Sîntimbreanu, „Recreaţia mare”; L. Frank Baum, „Vră-
jitorul din Oz”; G. A. Burger, „Aventurile baronului von Munchhausen”; Lewis Ca-
roll, „Peripeţiile Alisei în tara minunilor”, „Peripețiile Alisei în ţara oglinzii”; Carlo
Collodi, „Pinocchio”; Johanna Spyri, „Heidi, fetița munților”; Ana Blandiana, „Un
secret”; Petru Cărare, „Aşa e toamna-ntotdeauna”; Grigore Vieru, „Frumoşi ca sfin-
ţii”, „Legământ”, „Mama”; Vasile Romanciuc, „Părinţilor”; Nicolae Dabija, „Ceta-
tea Sorocii”; Paulo Coelho, „Povestea creionului”; Alexandru Mitru, „Dovleacul şi
viţa”; Aleksandr Puşkin, „Povestea pescarului şi a peştişorului de aur”; Iulia Haşdeu,
„Prinţesa fluture”; Poveste irlandeză, „Bunica şi spiriduşul”; Povești chineze, „Vul-
poiul păcălit”, „Mânzul”; Poveste indiană, „Preţul statuetei”; Ioan Slavici, „Păcală şi
satul lui”; Tudor Arghezi, „Prisaca”, „Cartea cu jucării”, „Zdreanță”; Aureliu Busuioc,
„Noile aventuri ale lui Nătăfleaţă”; Arcadie Suceveanu, „Cheiţe pentru vise”; Anton
Pann, „De-ale lui Păcală”; Aurel Scobioală, „Ce te-nvaţă o povaţă”; Vasile Roman-
ciuc, „Dacă ai un prieten”; „Copilul cu aripi de carte”; Grigore Botezatu, „Valea cu fri-
ca”; Alexandru Mironov, „Marţienii”, (Generația viitorului); Iulian Filip, „Mai primiţi
căluţul?”, „Școala de întrebări”; Ion Anton, „Jocul de-a cuvintele”; Claudia Partole,
„Bună dimineața, Dimineață”; Nicolae Rusu, „Facă-se voia noastră”, piese şi scene-
te pentru copii; Petre Crăciun, „Cruciada pisicilor”; Ianoș Țurcanu, „Fapte bune să
aduni”; Ada Zaporojanu, „Deschideți ușa”; Aurelian Silvestru, Tărâmul literelor „Eu
și lumea” etc.
43
44
CLASA a IV-a
Unități de competențe Activități de învățare și produse școlare

(sub-competențe) recomandate
1.1. Identificarea semnificaţiei Comunicarea orală: înţelegerea după auz Informații prezentate succint;
unui mesaj oral în situații • Omul şi comunicarea. Identificarea greşelilor de exprimare;
noi de comunicare. • Modul în care comunicăm. Explicarea sensului cuvântului;
1.2. Deducerea sensului unui • Ascultăm și înțelegem mesajul. Răspunsuri la întrebări;
cuvânt prin raportare la • Ascultare activă. Formularea ideilor principale dintr-un mesaj
mesajul audiat în contexte Situaţii de comunicare audiat;
variate de comunicare. • Cuvântul. Sensul cuvântului. Executarea unor acţiuni după instrucţiuni
1.3. Determinarea informaţiilor • Propoziţia ca mod de exprimare a unui gând scris sau transmise oral;
principale și secundare spus. Exerciţii de dezvoltare şi restrângere a
şi a succesiunii logice a • Semnificaţia verbală a tipurilor de propoziţii: propoziţia propoziţiilor;
întâmplărilor dintr-un simplă, dezvoltată. Povestirea orală a unui fragment audiat;
mesaj audiat. • Tipuri de propoziţii după scopul comunicării: Jocuri de rol, dramatizări;
1.4. Distingerea după auz a enunţiativă, interogativă şi exclamativă19. Audierea unor povești, reclame, anunțuri,
abaterilor lingvistice în • Acordul cuvintelor în propoziție. emisiuni pentru copii;
mesaje audiate. • Mesajul oral. Formularea unor întrebări de clarificare;
1.5. Aplicarea regulilor de • Textul scurt audiat. Reformularea unor enunțuri;
ascultare activă în situații • Anunțul publicitar audiat. Semnale nonverbale de încurajare;
noi de comunicare. Colaborarea în echipă.
Terminologie specifică: comunicare, ascultare activă,
propoziție enunțiativă, interogativă, exclamativă, mesaj
oral.
19
cu utilizarea terminologiei
2.1. Utilizarea corectă în Comunicarea dialogată Situația de comunicare;
exprimarea orală proprie a • Modalități de exprimare orală: dialogul. Dialogul oral;
elementelor de construcție • Vorbitorul, mesajul, ascultătorul. Răspunsuri la întrebările propuse;
a comunicării. • Eticheta comunicării în dialog. Formule de inițiere, Expunerea orală a textului;
2.2. Descrierea obiectelor, a de menținere, de încheiere a unui schimb verbal. Cooperarea în grup;
personajelor literare pe • Dialogul: tema, replicile, exprimarea acordului/ Prezentarea produsului;
baza unui plan simplu. dezacordului, răspunsuri eliptice. Jocuri literare;
2.3. Expunerea clară şi corectă Comunicarea monologată Jocuri-dramatizări;
a ideilor într-un dialog. • Modalități de exprimare orală: monologul. Jocuri didactice;
2.4. Aplicarea normelor Comunicare descriptivă Comunicare nonverbală: gest, mimică;
elementare de • Descrierea de tip portret a persoanei proprii (ghidat). Lectura particulară: texte narative, ghicitori,
etichetă verbala si de Comunicarea nonverbală proverbe;
comportament nonverbal • Gest, mimică. Informaţii libere sau tematice, alese indepen-
asociat. • Semne convenționale. dent, la dorinţă, din diferite alte surse;
2.5. Prezentarea unor informaţii • Semnale ale serviciilor. Poezia recitată;
selectate din cărţile citite • Mijloace de transmitere a informaţiei (televizor, radio, Monologul alcătuit pe baza unor imagini;
sau audiate. telefon, Internet). Mesajul argumentativ;
2.6. Crearea unor povestiri Colaborarea în echipă.
orale pe baza planului Terminologie specifică: emițător, mesaj, destinatar, replici,
propriu de idei sau a celui dialog, descriere, text narativ, comunicare nonverbală.
elaborat în grup.
2.7. Argumentarea opiniei/
opiniilor în anumite situații
de comunicare, cu ajutorul
informațiilor cumulate.
45
46
3.1. Utilizarea eficientă a Lectura Textul (literar/nonliterar) citit la prima
tehnicilor de lectură • Automatizarea tehnicii lecturii cu voce şi în gând. vedere;
corectă, conştientă şi • Calităţile citirii: corectă, conştientă, cursivă, expresivă. Citirea cu voce a unui text cunoscut;
fluidă. • Înţelegerea şi interpretarea celor citite în gând. Lectura interpretativă;
3.2. Extragerea informaţiilor • Textul literar. Textul analizat (în limita standardelor);
esenţiale și de detaliu • Textul literar narativ. Povestirea despre textul literar;
dintr-un text citit. • Descrierea. Fragmentul de text ce conţine descriere. Planul de idei (elaborare în colectiv, în grup,
3.3. Formularea ideilor • Organizarea logico-semantică a textului. încercări individuale, în mod ghidat);
principale ale unui text • Componentele textului: titlul, autorul, conţinutul. Exerciţii de transformare a dialogului în
narativ. • Tema, ideea, locul şi timpul acţiunii. povestire (oral);
3.4. Recunoaşterea unor specii • Personajele literare. Însușiri/trăsături fizice, trăsături Textul literar povestit;
literare în baza celor morale (conform faptelor descrise). Personajul literar caracterizat;
mai simple trăsături de • Atitudinea cititorului faţă de comportamentul, Mesajul argumentativ;
structură specifice. activitățile, preocupările personajelor. Mijloace artistice (identificare);
3.5. Caracterizarea personajelor • Delimitarea textului în fragmente. Formularea ideilor Notițe de lectură;
dintr-un text literar, după principale. Jocuri literare;
algoritmul propus. • Planul simplu de idei. Jocuri-dramatizări;
3.6. Povestirea unui text literar • Planul dezvoltat de idei. Ideile secundare. Jocuri didactice;
sau informativ după un • Povestirea orală (integrală, succesivă, selectivă). Exerciții de utilizare a diferitelor formule de
plan simplu de idei. • Mijloacele expresive ale comunicării orale. solicitare potrivite situațiilor cotidiene;
• Dialogul şi descrierea ca elemente constitutive ale unor Poezia recitată;
texte (analiza contextuală). Colaborarea în echipă.
• Tablourile naturii descrise în text.
• Versificaţia: poezia, pastelul.
• Citirea textului nonliterar/informativ, nonliterar de tip
utilitar, nonliterar funcțional.
• Specii literare: povestea, povestirea, fabula, snoava,
poezia, ghicitoarea, proverbul, pastelul.
Vocabularul textului
• Cuvintele noi din text.
• Categorii semantice ale limbajului textual: sinonime şi
antonime; omonime şi paronime20.
• Mijloace artistice de modificare a sensului: comparaţia
şi personificarea (recunoaștere).
• Sensurile propriu şi figurat ale cuvintelor.
Terminologie specifică: citire corectă, conștientă, cursivă,

expresivă; personaj literar, trăsături fizice, trăsături morale;
plan de idei; vers; comparație, personificare; sinonim,
antonim.
4.1. Scrierea corectă, lizibilă a Scrisul Dictarea, autodictarea;
propozițiilor și a textelor • Organizarea estetică a textului în pagină. Organizarea textului redactat: titlul textului,
mici, cu litere de mână și • Redactarea conţinutului textului. tema, ideea principală, desfăşurarea ideilor
de tipar, cu respectarea Ortografia şi punctuaţia într-un plan simplu; redactarea conţinutului
spaţiului, înclinaţiei, a • Scrierea cuvintelor cu cratimă în ortograme. textului: succesivitatea gândurilor, părţilor
aspectului îngrijit. • Ortografia la căderea unei vocale: într-o; într-un; textului, legătura dintre ele, alineate şi
4.2. Folosirea regulilor de dintr-o; dintr-un; n-au; n-aţi (venit). ortografie, scrierea şi aranjarea corectă în
ortografie şi de punctuaţie • Punctul. Două puncte. pagină;
învățate, în diverse • Virgula la enumerare. Compunerea (scrisă): redactarea textelor
contexte de realizare. • Virgula în vocativ. proprii cu şi fără repere.
4.3. Redactarea textelor • Linia la dialog. Tipuri de compuneri:
literare/funcționale, cu şi Contexte de realizare Compuneri-descriere a unui colţ din natură
fără repere. • Scriere funcţională: copieri, transcrieri, dictări, (ghidat);
4.4. Exprimarea în scris a unor autodictări. Compuneri după un plan dat sau alcătuit
opinii personale, emoții. • Compunerea (scris): redactarea textelor proprii cu şi independent;
fără repere. Compuneri cu început/sfârşit dat; cu titlu/
• Tipuri de compuneri. temă dată;
20
fără utilizarea terminilogiei
47
48
• Textul nonliterar informativ. Compuneri după un șir de ilustrații; după
• Textul nonliterar funcțional. un șir de ilustrații și întrebările date; după o
• Formule de solicitare. bandă desenată;
Textul nonliterar informativ: știrile, articolele
Terminologie specifică: alineat, ortografie, cratimă, text din ziare, de pe Internet, textele științifice
literar, text nonliterar. din enciclopediile pentru copii, de pe site-uri,
definițiile cuvintelor din dicționar;
Textul nonliterar funcțional: invitaţia, spotul
publicitar, mesajul electronic (la telefon sau
computer, după posibilităţi), solicitarea și
oferirea (de informații; repetării unui mesaj;
sprijinului; unui obiect), modul/instrucțiuni
de folosire a unor aparate, cartea poștală,
reţetele culinare, afișul, fluturașul publicitar,
programul unui spectacol, buletinul meteo,
pagina de jurnal, anunțul de pe Internet;
Formulele de solicitare: cererea simplă
familiară; cererea politicoasă;
5.1. Utilizarea adecvată a Elemente de construcţie a comunicării Exerciții specifice de dezvoltare a
elementelor de construcție Lexicul vocabularului activ;
a comunicării studiate în • Îmbogăţirea vocabularului: sinonime, antonime. Analiză lexicală;
exprimarea orală proprie. • Cuvinte cu sens propriu şi figurat. Informația selectată dintr-o resursă de
5.2. Aplicarea normelor • Familii de cuvinte. informare;
fonetice şi gramaticale în • Câmp lexical21. Partea de vorbire;
contexte variate. Fonetica (actualizare). Analiză gramaticală;
• Alfabetul şi lucrul cu dicţionarele. Partea de propoziție;
21
cu utilizarea terminologiei
5.3. Utilizarea formelor Morfologia Propoziția simplă/dezvoltată alcătuită și
flexionare ale părților de • Verbul. Timpul. Persoana. Numărul. Analiza verbului scrisă;
vorbire în diferite contexte după timp, persoană, număr. Transformarea propozițiilor simple în
de comunicare orală și • Substantivul. Felul substantivelor: comune şi proprii. propoziții dezvoltate;
scrisă. Numărul, genul. Stabilirea acordului dintre predicat şi subiect;
5.4. Identificarea părților • Pronumele. Pronumele personal. Persoana. Numărul. Dictare;
principale și secundare ale Genul. Colaborarea în echipă.
propoziției. • Pronumele personal de politeţe.
5.5. Pronunţarea corectă a • Adjectivul. Acordul adjectivului cu substantivul (în gen,
cuvintelor limbii române. număr). Poziția adjectivului față de substantiv.
• Numeralul. Cazuri simple de ortografie a numeralelor.
Sintaxa
• Cuvântul – parte de propoziție. Predicatul.
• Subiectul. Acordul predicatului cu subiectul.
• Părţi principale de propoziție: predicatul, subiectul.
• Propoziția simplă.
• Propoziţia dezvoltată.
• Părţi secundare de propoziție: atributul,
complementul22.
• Propoziţiile după scopul comunicării şi semnele de
punctuaţie respective.
Terminologie specifică: sinonime, antonime, familie

lexicală, câmp lexical, parte de vorbire, verb, substantiv,
pronume, adjectiv, numeral, parte de propoziție, parte
principală, subiect, predicat, parte secundară, atribut,
complement, propoziție enunțiativă, interogativă,
exclamativă.
22
ghidat
49
50
6.1. Distingerea tipurilor de Tainele cărții Atelierul de lectură;
cărți după conţinut și după • Cartea. Componentele cărţii: coperta, cotorul, filele cu Atelierul de discuţie;
indicii propuși. text, imaginile, cuprinsul şi rolul lor. Atelierul de creaţie;
6.2. Aplicarea adecvată a unor • Elementele cărţii: prefaţă, postfaţă (informaţie Agenda de lectură;
tehnici/strategii de lucru cu biobibliografică despre scriitori). Compararea copertelor diferitor cărţi și
textul/cartea. • Cartea. Tipuri de litere de tipar (de rând, îngroșate, analiza stilurilor de ilustrare;
6.3. Prezentarea orală a unor înclinate). Discuții despre aspectul literelor folosite în
cărți citite independent. • Cartea şi timpul. scrierea unor titluri, în texte din cărți, reviste,
6.4. Demonstrarea interesului Preferinţe de cărţi și impresii despre carte enciclopedii de la bibliotecă, din clasă;
şi a preferinţelor pentru • Cărţi ştiinţifico-artistice pentru copii (cu un volum de Analiza ilustraţiilor cărţii, realizate prin
lectura suplimentară a 15-25 pagini). diferite procedee artistice: desen, pictură,
cărţilor şi a presei periodice • Cărţi din literatura artistică naţională pentru copii. colaj, foto;
pentru copii. • Cărți din literatura artistică universală pentru copii. Lectura imaginilor;
• Presa periodică pentru copii. Analiza colecţiilor de cărţi;
• Dicționare școlare (pe suport hârtie și electronic). Informații prezentate succint;
• Enciclopedii pentru copii. Prezentarea unei cărți citite;
• Cartea electronică – eBook-ul. Participarea la diverse activități literare:
• Cartea în format audio – audiobook-ul. lansări de carte, întâlniri cu scriitori, cercuri
• Agenda de lectură a cărţilor citite. literare, recitaluri poetice;
Organizarea unor expoziţii de cărţi,
Terminologie specifică: copertă, cotor, file, prefață, Organizarea bibliotecilor personale;
postfață, cuprins, tipuri de litere de tipar, informație Colaborarea în echipă.
biobibliografică, literatura artistică, literatura științifică,
literatura națională, literatura universală, cartea
electronică.
La sfârșitul clasei a IV-a, elevul poate:
• citi conștient, corect, fluent și expresiv (cu voce și în gând) texte literare/nonliterare (la prima vedere sau cunoscute), cu respectarea
punctuaţiei;
• recita poezii propuse și poezii selectate independent;
• reproduce/povesti texte/fragmente din textele citite/audiate (cu/fără un plan simplu de idei);
• scrie cu acuratețe, cu respectarea înclinaţiei unice a cuvintelor și a mărimii unice a literelor;
• aranja textul scris în pagină, cu respectarea alineatelor după ideile de bază;
• elabora texte, cu respectarea succesiunii logice și a numărului propus de enunțuri;
• construi propoziţii și a le scrie lizibil, îngrijit, corect, cu respectarea regulilor și acordurilor gramaticale;
• formula întrebări pentru a înțelege mai bine o informație, pentru a-și forma o opinie;
• iniția, menţine și încheia un schimb verbal, potrivit situației de comunicare;
• expune liber și cu încredere propriile opinii, cu folosirea vocabularului adecvat situației de comunicare;
• aplica regulile de comunicare corectă și eficientă în diverse contexte;
• prezenta coerent și corect din punct de vedere gramatical diverse situații de comunicare;
• ordona pe baza cuvintelor-cheie ideile principale într-un plan simplu de idei;
• identifica secvențele narative, dialogate și descriptive dintr-un text;
• exprima stările postlectorale și propria atitudine, cu sprijin în exemple și fragmente de text;
• caracteriza personaje literare, cu argumente relevante pentru atitudinea proprie;
• utiliza formele flexionare ale părților de vorbire pentru producerea mesajelor proprii în diferite contexte de comunicare orală și scrisă;
• integra adecvat, în exprimarea orală proprie, elementele de construcție a comunicării studiate;
• valorifica rațional în comunicări orale și scrise: antonime, sinonime, sens propriu și figurat; mijloace artistice;
• rosti diferit și adecvat unele mesaje, în funcție de conținutul pe care îl exprimă și de intensitatea emoției, însoțite sau nu de o anumită
mimică și gesturi,
• conduită autonomă în situații de comunicare(învățate sau spontane);
• curiozitate pentru activități inovative;
• creativitate în domeniile de interes.
51
LECTURI RECOMANDATE
Mihai Eminescu, „Poezii”, „Făt-Frumos din lacrimă”; Alexandru Donici, „Fabule”;

Petre Ispirescu, „Legende sau basmele românilor”; Octavian Goga, „Toamna”;
George Coșbuc, „Vestitorii primăverii”, „Iarna pe uliță”; Vasile Alecsandri, „Vasile
Porojan”; Petre Ispirescu, „Bogăția și veselia”; Alexandru Vlăhuță, „Amintiri dintr-o
iarnă”; Mihail Sadoveanu, „Dumbrava minunată”, „Povestiri pentru copii”, „Anii
de ucenicie”, „Mărțișor”, „Altar de jertfă și laudă”; Spiridon Vangheli, ,,Carte de
citire și gândire”, Cartea 4; Grigore Vieru, „Pentru limba română”, „Acasă”, „Mâinile
mamei”, „Puișorii”, „Pasărea”; Arcadie Suceveanu, „Ceasornicul din tei”; Dumitru
Matcovschi, „Stejarul”; Alexei Mateevici, „Limba noastră”; Liviu Damian, „Un
buchet de crizanteme”; Claudia Partole, „Copacul”; Iulian Filip, „Suntem o limbă”,
„Cartea-n miez și-n rădăcină”, „Plăcințele cu mărar”, „Cine duce-n mâini o carte e
un om și jumătate”; Alexandru Plăcintă, „Pe aripi de vânt”, „O taină, o şoaptă, un
vis…”; Ianoș Țurcanu, „Geografia cu minuni”; Petre Crăciun, „Cartea basmelor”,
„Împăratul-copil. Povești în versuri”; Ana Blandiana, „Cine poate ști”; Aureliu
Busuioc, „Marele rățoi Max”; Ion Creangă, „Amintiri din copilărie și alte povestiri”;
Ion Druță, „Povestea furnicii”, ,,Sania”; Aurelian Silvestru, „Îngerii dispar în ploaie”;
Vasile Romanciuc, „Copilul cu aripi de carte”; Cezar Petrescu, „Fram, ursul polar”,
Tudor Arghezi, „Cartea cu jucării”, Edmondo de Amicis, „Cuore – inimă de copil”,
„Un bulgăre de zăpadă”, „Micul copist”; Antoine de Saint Exupery, „Micul prinț”;
Mark Twain, „Prinţ şi cerşetor”, „Aventurile lui Tom Sawyer”; Lyman Frank Baum,
„Vrăjitorul din Oz”, Mircea Sântimbreanu, „Recreația mare”; Adrian Păunescu,
„Colindul gutuii din geam”; Ada Teodorescu, „Poveste cu un copil și un peștișor
argintiu”; Iulia Hasdeu, „Prințesa Fluture”; Jean Bart, „Europolis”; Lyman Frank
Baum, „Moş Crăciun a fost răpit”; Hans Christian Andersen, „Povestea unui brad”,
„Fetița cu chibrituri”, „Povestea privighetorii”; Constantin Chiriţă, „Cireşarii”; Silvia
Kerim, „Povestiri despre prietenii mei”; Cornelia Funke, „Când Moş Crăciun cade din
cer”; Michael Ende, „Povestea fără sfârșit”; J. K. Rowling, „Harry Potter”; Grigore
Alexandrescu, „Fabule”; Monica Pillat, „Corabia timpului”; Lewis Carroll, „Alice în
Țara Minunilor”; Daniel Defoe, „Robinson Crusoe”; Erich Kästner, „Emil şi detectivii”,
„Emil şi cei trei gemeni”; Selma Lagerlöf, „Minunata călătorie a lui Nils Holgersson
prin Suedia”; Nikolai Nosov, „Aventurile lui Habarnam şi ale prietenilor săi”; Dmitri
Narkisovici Mamin-Sibiriak, „Guleraş Cenuşiu”; Gianni Rodari, „Aventurile lui
Cepelică”, „Enciclopedia lumii pentru copii”; Gemma Elwin Harris, „Întrebări mari
de la cei mici, la care răspund nişte oameni foarte importanţi”, antologie; Iordan
Chimet, „Cele douăsprezece luni ale visului. Antologia inocenței”, antologie; Petru
Romoșan, „Compania copiilor. Cele 100 de poeme ale copilăriei”, antologie de poezii
pentru copii etc.
52
2.3. Aria curriculară „Matematică și Științe”
Matematică
COMPETENȚELE SPECIFICE DISCIPLINEI
1. Identificarea și utilizarea conceptelor matematice și a limbajului matematic în

situații de învățare și cotidiene, dând dovadă de corectitudine și coerență.
2. Aplicarea operaţiilor aritmetice și a proprietăţilor acestora în contexte variate,
manifestând atenție și interes pentru calcul corect, rațional, fluent.
3. Rezolvarea problemelor pe baza utilizării achizițiilor matematice, dând dovadă de
gândire critică în adoptarea unui plan pertinent de rezolvare.
4. Realizarea demersurilor explorativ-investigative pentru soluționarea/formularea
unor situații de problemă/probleme, manifestând curiozitate și creativitate în in-
tegrarea achizițiilor matematice cu cele din alte domenii.
Statutul Aria Nr. de ore pe

Clasa Nr. ore pe an1
disciplinei curriculară săptămână
I 4 132
Matematică și II 4 132
Obligatorie
Științe III 4 132
IV 4 132
1
53
REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂȚI DE CONȚINUT
Nr. de
Clasa Unităţi de conţinut (module)
ore
Evocare 8
Numerele naturale 0 – 10 24
Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 10 34
I Numerele naturale 0 – 20. Adunarea şi scăderea în concentrul
28
0 – 20
Numerele naturale 0 – 100. Adunarea şi scăderea în concentrul
30
0 – 100
Ore pentru recuperări pe parcursul anului, recapitulare la finele
8
anului
Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 100 26
Înmulţirea şi împărţirea tabelară 62
II Operaţii aritmetice în concentrul 0 – 100 20
Elemente intuitive de geometrie şi măsurări 12
Ore pentru evocare la începutul anului, recuperări pe parcursul
12
anului, recapitulare la finele anului
Numerele naturale 0 – 1 000 14
Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 1 000 34
III Înmulţirea şi împărţirea în concentrul 0 – 1 000 56
12
anului, recapitulare la finele anului
Numerele naturale până la 1 000 000 16
Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 1 000 000 18
Înmulţirea şi împărţirea în concentrul 0 – 1 000 000 44
IV Fracţii 12
Recapitulare finală 12
10
anului
54
CLASA I
Unități de competenţe Activități de învățare

Unități de conţinut
1.1. Identificarea poziţiilor relative ale 1. Evocare Numărarea cu startul, finalul, pasul dat;
unor obiecte în spaţiu, în raport cu • Poziţii şi direcţii. Recunoaşterea formelor geometrice;
sine şi cu repere fixe date. • Însuşiri ale obiectelor: culoare, formă, mărime. Completarea șirurilor de forme
1.2. Recunoașterea formelor geometrice Forme geometrice: cerc, triunghi, pătrat, cub. geometrice;
în modele date şi în mediul • Grupuri de obiecte şi corespondenţe. Determinarea valorii de adevăr a unei
înconjurător. propoziții matematice;
1.3. Explorarea modalităţilor de Terminologie specifică: Completarea unui enunț lacunar
formare, sortare, clasificare, - sus/jos, pe/sub/între, interior/exterior, stânga/ (cu numere/cuvinte lipsă);
comparare, egalizare cantitativă a dreapta, aproape/departe, în faţă/în spate, înainte/ Completarea tabelelor/schemelor;
unor grupuri de obiecte. înapoi, vertical/orizontal/oblic; Activități ludice;
- identic/diferit, scurt/lung, scund/înalt, subţire/gros, Activități de modelare/figurare;
îngust/lat, uşor/greu, mic/mare; Scrierea pe caietul de matematică.
- tot atât/mai puţin/mai mult.
2.1. Receptarea elementelor de limbaj 2. Numerele naturale 0 – 10 Citirea și scrierea numerelor naturale;
matematic aferent conceptului de • Numărul şi cifra: 1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8; 9; 0. Formarea șirurilor de numere după o
număr natural. Numărul 10. regulă dată; completarea șirurilor de
2.2. Identificarea, citirea şi scrierea • Relaţii de comparaţie a numerelor naturale. numere;
numerelor naturale 0 – 10. • Intuirea operaţiilor aritmetice de adunare şi Determinarea valorii de adevăr a unei
2.3. Compararea şi ordonarea scădere. propoziții matematice;
numerelor naturale 0 – 10. Exercițiu lacunar (cu numere/semne
2.4. Explorarea modalităţilor de Elemente noi de limbaj matematic: lipsă); enunț lacunar (cu numere/
compunere, descompunere a - număr; cifră; mai mic/egal/mai mare; semnele cuvinte lipsă);
numerelor naturale 0 – 10. de comparaţie: <, =, >; ordonare crescătoare/ Completarea tabelelor/schemelor;
2.5. Completarea unor secvenţe ale descrescătoare. Activități ludice;
şirului 0 – 10 pe baza sesizării prin Activități de modelare/figurare;
observare a ordonării crescătoare sau Scrierea pe caietul de matematică.
descrescătoare a numerelor date.
55
56
3.1. Receptarea elementelor de limbaj 3. Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 10 Citirea și scrierea numerelor naturale;
matematic aferent conceptelor de • Tabla adunării şi scăderii. Adunări şi scăderi Formarea șirurilor de numere după o
adunare şi scădere. succesive. regulă dată; completarea șirurilor de
3.2. Efectuarea adunării şi scăderii • Proprietăţi ale adunării şi scăderii: numere;
numerelor naturale în concentrul - intuirea proprietăţilor adunării: comutativitatea, Calcul oral în baza: unui exercițiu dat;
0 – 10. asociativitatea, elementul neutru 0 (fără utilizarea înțelegerii terminologiei matematice;
3.3. Aplicarea operaţiilor de adunare, terminologiei specifice); Rezolvarea problemelor simple;
scădere şi a proprietăţilor - legătura dintre adunare şi scădere. Formularea problemelor simple;
acestora pentru: compunerea, • Probleme simple: de aflare a sumei, a restului, de Determinarea valorii de adevăr a unei
descompunerea numerelor naturale mărire/micşorare a unui număr cu câteva unităţi. propoziții matematice;
0 – 10; aflarea unor numere Exercițiu lacunar (cu numere/semne
necunoscute în exerciţii, șiruri date. Elemente noi de limbaj matematic: lipsă); enunț lacunar (cu numere/
3.4. Rezolvarea problemelor simple de - adunare, scădere: +, –; termen, sumă; descăzut, cuvinte lipsă);
adunare și de scădere, cu sprijin în scăzător, diferenţă/rest; mărire/micşorare a unui Completarea tabelelor/schemelor;
obiecte/desene și prin exercițiu. număr cu câteva unităţi; Activități ludice;
3.5. Formularea problemelor simple de - problemă: condiţie, întrebare, rezolvare, răspuns. Activități de modelare/figurare;
adunare și de scădere, cu sprijin în: Scrierea pe caietul de matematică.
imagini; enunţ incomplet.
4.1. Receptarea elementelor de limbaj 4. Numerele naturale 0 – 20. Citirea și scrierea numerelor naturale;
matematic aferent conceptelor de Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 20 Formarea șirurilor de numere după o
număr natural, adunare, scădere. • Numerele naturale de la 11 până la 20. regulă dată; completarea șirurilor de
4.2. Identificarea, citirea şi scrierea Relaţii de comparaţie a numerelor naturale. numere;
numerelor naturale 0 – 20. • Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 20, fără Calcul oral în baza: unui exercițiu dat;
4.3. Compararea şi ordonarea trecere peste ordin. înțelegerii terminologiei matematice;
numerelor naturale 0 – 20. • Probleme cu două adunări şi/sau scăderi succesive, Rezolvarea problemelor simple;
4.4. Efectuarea adunării şi scăderii în care presupun aflarea sumei şi/sau a restului. Formularea problemelor simple;
concentrul 0 – 20, fără trecere peste • Probleme simple: de comparare prin scădere; de Efectuarea măsurărilor;
ordin. aflare a unui termen. Determinarea valorii de adevăr a unei
propoziții matematice;
4.5. Aplicarea operaţiilor de adunare, • Măsurarea masei: kilogramul. Exercițiu lacunar (cu numere/semne
scădere şi a proprietăţilor • Măsurarea capacităţii: litrul. lipsă); enunț lacunar (cu numere/
acestora pentru: compunerea, cuvinte lipsă);
descompunerea numerelor Elemente noi de limbaj matematic: Completarea tabelelor/schemelor;
naturale 0 – 20; aflarea numerelor - număr natural: număr de o cifră, număr de două Activități ludice;
necunoscute în exerciţii, șiruri date. cifre; zeci, unităţi; Activități de modelare/figurare;
4.6. Exprimarea şi compararea - operaţie aritmetică: proba operaţiei. Scrierea pe caietul de matematică.
rezultatelor unor măsurători, în
unităţi standard de măsură: pentru
masă; pentru capacitate.
4.7. Rezolvarea problemelor simple de
adunare și de scădere, cu sprijin în
schemă, rezolvare și răspuns.
4.8. Formularea problemelor simple de
adunare și de scădere, cu sprijin
în: imagini; enunţ incomplet;
reprezentări schematice.
5.1. Identificarea, citirea şi scrierea 5. Numerele naturale 0 – 100. Citirea și scrierea numerelor naturale;
numerelor naturale 0 – 100. Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 100 Formarea șirurilor de numere după o
5.2. Compararea şi ordonarea • Numerele naturale până la 100 formate din zeci. regulă dată; completarea șirurilor de
numerelor naturale 0 – 100. Numerele naturale de la 21 până la 100, formate numere;
5.3. Efectuarea adunării şi scăderii în din zeci şi unităţi. Calcul oral în baza: unui exercițiu dat;
concentrul 0 – 100, fără trecere Relaţii de comparaţie a numerelor naturale. înțelegerii terminologiei matematice;
peste ordin. • Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 100, fără Calcul în coloniță;
5.4. Utilizarea elementelor de limbaj trecere peste ordin. Rezolvarea problemelor simple;
matematic aferent conceptelor de • Probleme simple de aflare a descăzutului, Formularea problemelor simple;
număr natural, adunare, scădere. a scăzătorului. Efectuarea măsurărilor;
5.5. Aplicarea operaţiilor de adunare, • Măsurarea lungimii: centimetrul, metrul. Determinarea valorii de adevăr a unei
scădere şi a proprietăţilor • Măsurarea timpului. Ceasul: ora. Calendarul: ziua, propoziții matematice;
acestora pentru: compunerea, săptămâna, luna. Exercițiu lacunar (cu numere/semne
descompunerea numerelor 0 – 100; Unităţi monetare: banul, leul. lipsă); enunț lacunar (cu numere/
aflarea numerelor necunoscute în cuvinte lipsă);
exerciţii, șiruri date; schimb de bani. Elemente noi de limbaj matematic: Completarea tabelelor/schemelor;
57
- număr par; număr impar. Activități ludice;
58
5.6. Exprimarea şi compararea Activități de modelare/figurare;
rezultatelor unor măsurători, în Atelier de măsurare;
unităţi standard de măsură: pentru Colaborarea în echipă;
lungime; pentru timp; monetare. Scrierea pe caietul de matematică.
5.7. Rezolvarea problemelor simple de
adunare și de scădere, cu sprijin în
schemă, rezolvare și răspuns.
5.8. Formularea problemelor simple, cu
sprijin în: enunţ incomplet; schemă;
exerciţiu.
• identifica, citi și scrie, compara și ordona numere naturale până la 100;
• recunoaște forme geometrice (cerc, triunghi, pătrat, cub) şi poziţii relative ale unor obiecte în modele date şi în mediul înconjurător;
• efectua operațiile de adunare şi de scădere în concentrul 0 – 100, fără trecere peste ordin;
• utiliza elemente de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural, adunare, scădere;
• aplica operaţiile de adunare, scădere şi proprietăţile acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor 0 – 100; aflarea unor
numere necunoscute în exerciţii, șiruri date; schimb de bani;
• exprima și compara rezultatele unor măsurători, în unităţi standard de măsură: pentru lungime (cm, m); pentru masă (kg); pentru
capacitate (l); pentru timp (ora, ziua, săptămâna, luna); monetare (banul, leul);
• rezolva probleme simple de adunare şi de scădere, cu sprijin în schemă, rezolvare și răspuns;
• formula probleme simple de adunare şi de scădere, cu sprijin în: imagini; enunţ incomplet; schemă; exerciţiu,
• corectitudinea și coerența limbajului matematic;
• atenția și interesul pentru calcul corect, rațional, fluent;
• valorificarea gândirii critice pentru adoptarea unui plan pertinent în rezolvarea problemelor;
• curiozitatea și creativitatea în integrarea achizițiilor matematice cu cele din alte domenii.
CLASA a II-a

1.1. Efectuarea adunării şi scăderii în 1. Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 100 Scrierea numerelor naturale;
concentrul 0 – 100, fără şi cu treceri • Adunarea şi scăderea numerelor naturale în Calcul oral în baza: unui exercițiu dat;
peste ordin. concentrul 0 – 20, cu trecere peste ordin. înțelegerii terminologiei matematice;
1.2. Utilizarea elementelor de limbaj • Adunarea şi scăderea numerelor naturale în Calcul în coloniță;
matematic aferent conceptelor de concentrul 0 – 100, cu treceri peste ordin. Rezolvarea ecuațiilor simple;
număr natural, adunare, scădere. • Proprietăţi ale adunării şi scăderii: Rezolvarea problemelor simple,
1.3. Aplicarea adunării, scăderii şi a - proprietățile adunării: comutativitatea, compuse;
proprietăţilor acestora pentru: asociativitatea, elementul neutru 0 (fără Rezolvarea de situații de problemă
compunerea şi descompunerea utilizarea terminologiei specifice); din cotidian, care solicită calcule;
numerelor 0 – 100; aflarea unor - legătura dintre adunare şi scădere. Formularea problemelor;
numere necunoscute în exerciţii, • Probleme simple de adunare şi de scădere. Formarea șirurilor de numere după o
șiruri date; schimb de bani. Probleme compuse rezolvabile prin două operaţii regulă dată; completarea șirurilor de
1.4. Rezolvarea problemelor cu adunări (inclusiv cu formula de rezolvare: a + (a ± b); numere;
și/sau scăderi: cu plan sau cu (a + b) – c; a – (b + c)). Scrierea rezolvării cu plan, cu Determinarea valorii de adevăr a unei
justificări. justificări. propoziții matematice;
1.5. Formularea problemelor, cu sprijin Exercițiu lacunar (cu numere/semne
în: enunţ incomplet; schemă; lipsă); enunț lacunar (cu numere/
operaţii aritmetice. cuvinte lipsă);
Completarea tabelelor/schemelor;
Activități ludice;
59
60
2.1. Efectuarea înmulţirii prin adunare 2. Înmulţirea şi împărţirea tabelară Calcul oral în baza: unui exercițiu dat;
repetată şi pe baza tablei înmulţirii, • Operaţia de înmulţire ca adunare repetată. înțelegerii terminologiei matematice;
a împărţirii exacte prin scădere Proprietăţile înmulţirii: comutativitatea, Rezolvarea ecuațiilor simple;
repetată şi ca probă a înmulţirii. asociativitatea, elementul neutru 1 (fără utilizarea Rezolvarea problemelor simple,
2.2. Utilizarea elementelor de limbaj terminologiei specifice). Înmulţirea cu 0. Tabla compuse;
matematic aferent conceptelor de înmulţirii. Rezolvarea de situații de problemă din
înmulţire, împărţire. • Operaţia de împărţire ca scădere repetată. Legătura cotidian, care solicită calcule;
2.3. Aplicarea înmulţirii, împărţirii şi dintre împărţire şi înmulţire. Cazuri speciale: a : 1; Formularea problemelor;
a proprietăţilor acestora pentru a : a; 0 : a; a : 0. Tabla împărţirii dedusă din tabla Formarea șirurilor de numere după o
aflarea unor numere necunoscute în înmulţirii. regulă dată; completarea șirurilor de
exerciţii, șiruri date. • Probleme simple: de aflare a produsului; de numere;
2.4. Rezolvarea problemelor, cu sprijin în împărţire în părţi egale, de împărțire prin Determinarea valorii de adevăr a unei
schemă, rezolvare și răspuns. cuprindere; de mărire/micşorare a unui număr propoziții matematice;
2.5. Formularea problemelor, cu sprijin de câteva ori; de comparare prin împărţire. Exercițiu lacunar (cu numere/semne
în: imagini; enunţ incomplet; Dependenţa dintre cantitate, preţ şi cost. lipsă); enunț lacunar (cu numere/
schemă; operaţii aritmetice; Probleme compuse rezolvabile prin două operaţii cuvinte lipsă);
tematică. (inclusiv cu formula de rezolvare: a + (b × a); Completarea tabelelor/schemelor;
(b × a) – a; a ± (a : b)). Scrierea rezolvării cu plan, Activități ludice;
cu justificări. Colaborarea în echipă.
Elemente noi de limbaj matematic:

- adunare repetată, înmulţire, factor, produs;
- scădere repetată, împărţire, deîmpărţit, împărţitor,
cât;
- mai mic/mai mare de câteva ori, dublu, triplu,
jumătate, treime, sfert.
3.1. Efectuarea operaţiilor aritmetice în 3. Operaţii aritmetice în concentrul 0 – 100 Calcul oral în baza: unui exercițiu dat;
exerciţii cu două operaţii, cu şi fără • Ordinea efectuării operaţiilor în exerciţii cu două înțelegerii terminologiei matematice;
paranteze. operaţii, fără şi cu paranteze. Calcul în coloniță;
3.2. Utilizarea elementelor de limbaj • Probleme rezolvabile prin 1-2 dintre operaţiile Determinarea ordinii operațiilor într-un
matematic aferent conceptelor de aritmetice învăţate. Scrierea rezolvării prin exerciţiu. exercițiu fără/cu paranteze; rezolvarea
număr natural, operaţie aritmetică. unui exercițiu fără/cu paranteze;
3.3. Aplicarea operaţiilor aritmetice şi Rezolvarea ecuațiilor simple;
a proprietăţilor acestora pentru: Rezolvarea problemelor simple,
compunerea şi descompunerea compuse;
numerelor 0 – 100; aflarea unor Rezolvarea de situații de problemă din
numere necunoscute în exerciţii, cotidian, care solicită calcule;
șiruri date. Formularea problemelor;
3.4. Rezolvarea problemelor, cu plan sau Formarea șirurilor de numere după o
cu justificări, prin exerciţiu. regulă dată; completarea șirurilor de
3.5. Formularea problemelor, cu sprijin numere;
în: enunţ incomplet; schemă; Determinarea valorii de adevăr a unei
operaţii aritmetice; exerciţiu; propoziții matematice;
tematică. Exercițiu lacunar (cu numere/semne
3.6. Investigarea dependenţei dintre lipsă); enunț lacunar (cu numere/
cantitate, preţ şi cost în contexte cuvinte lipsă);
problematice reale, legate de Completarea tabelelor/schemelor;
cumpărare-vânzare. Activități ludice;
61
62
4.1. Recunoașterea figurilor și a 4. Elemente intuitive de geometrie şi măsurări Recunoaşterea formelor geometrice;
corpurilor geometrice în modele • Figuri geometrice: punct, linie dreaptă, segment Completarea șirurilor de numere/forme
date şi în mediul înconjurător. de dreaptă, linie frântă, linie curbă, cerc, triunghi, geometrice;
4.2. Completarea unor șiruri de forme pătrat. Efectuarea măsurărilor;
geometrice, de rezultate ale unor • Corpuri geometrice: sferă, cub. Determinarea valorii de adevăr a unei
măsurători, asociate după reguli • Unităţi de măsură: propoziții matematice;
simple indicate sau identificate prin - pentru lungime: cm, m; Exercițiu lacunar (cu numere/semne
observare. - pentru masă: kg; lipsă); enunț lacunar (cu numere/
4.3. Exprimarea şi compararea - pentru capacitate: l; cuvinte lipsă);
rezultatelor unor măsurători, în - pentru timp: minutul, ora, ziua, săptămâna, Rezolvarea de situații de problemă din
unităţi standard de măsură: pentru luna; cotidian, care solicită calcule;
lungime; pentru masă; pentru - monetare: banul, leul. Completarea tabelelor/schemelor;
capacitate; pentru timp; monetare. Activități ludice;
4.4. Investigarea unor contexte Activități de modelare/figurare;
problematice reale, legate de Atelier de măsurare;
măsurări. Colaborarea în echipă.
• utiliza elemente de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural, operație aritmetică;
• efectua operaţii aritmetice în concentrul 0 – 100: adunarea şi scăderea fără şi cu trecere peste ordin; înmulţirea şi împărţirea tabelară;
• explica modul de calcul şi ordinea efectuării operaţiilor în exerciţii cu două operaţii, fără şi cu paranteze;
• aplica operaţiile aritmetice şi proprietăţile acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii, șiruri date;
• recunoaște figuri geometrice (punct, linie dreaptă, segment de dreaptă, linie curbă, linie frântă, cerc, triunghi, pătrat), corpuri
geometrice (sferă, cub), în modele date şi în mediul înconjurător;
• exprima și compara rezultatele unor măsurători, în unităţi de măsură standard: pentru lungime (cm, m); pentru masă (kg); pentru
capacitate (l); pentru timp (minutul, ora, ziua, săptămâna, luna); monetare (banul, leul);
• rezolva probleme cu, cel mult, două operaţii, cu plan sau cu justificări, prin exerciţiu;
• formula probleme, cu sprijin în: imagini; enunţ incomplet; schemă; operaţii aritmetice; exerciţiu; tematică;
• investiga contexte problematice reale legate de cumpărare-vânzare, de măsurări,
CLASA a III-a

1.1. Identificarea, citirea şi scrierea 1. Numerele naturale 0 – 1 000 Scrierea numerelor naturale;
numerelor naturale 0 – 1 000. • Numerele naturale de la 100 până la 1000. Calcul oral în baza: unui exercițiu dat;
1.2. Compararea şi ordonarea • Relaţii de comparaţie a numerelor naturale. înțelegerii terminologiei matematice;
numerelor naturale 0 – 1 000. Rezolvarea ecuațiilor simple;
1.3. Utilizarea elementelor de limbaj Elemente noi de limbaj matematic: Rezolvarea problemelor simple, compuse;
matematic aferent conceptului de - predecesor, succesor, numere consecutive. Rezolvarea de situații de problemă din
număr natural. cotidian, care solicită calcule;
1.4. Explorarea modalităţilor de Formularea problemelor;
compunere, descompunere Formarea șirurilor de numere după o regulă
zecimală a numerelor naturale dată; completarea șirurilor de numere;
0 – 1 000. Determinarea valorii de adevăr a unei
1.5. Completarea unor șiruri de propoziții matematice;
numere naturale asociate după Exercițiu lacunar (cu numere/semne lipsă);
reguli indicate sau identificate prin enunț lacunar (cu numere/cuvinte lipsă);
observare. Completarea tabelelor/schemelor;
2.1. Efectuarea adunării şi scăderii în 2. Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 1 000 Calcul oral în baza: unui exercițiu dat;
concentrul 0 – 1 000, fără şi cu • Adunarea şi scăderea numerelor naturale în înțelegerii terminologiei matematice; calcul în
treceri peste ordin. concentrul 0 – 1 000, fără şi cu treceri peste coloniță;
2.2. Explicarea modului de calcul şi ordin. Determinarea ordinii operațiilor într-un
a ordinii efectuării operaţiilor în • Exerciţii cu, cel mult, trei operaţii, cu și fără exercițiu fără/cu paranteze; rezolvarea unui
exerciţii cu și fără paranteze. paranteze. exercițiu fără/cu paranteze;
2.3. Aplicarea adunării, scăderii şi a • Proprietăţile adunării: comutativitatea, asoci- Rezolvarea ecuațiilor simple;
proprietăţilor acestora pentru: ativitatea, elementul neutru 0 (fără utilizarea Rezolvarea problemelor simple, compuse;
compunerea şi descompunerea terminologiei specifice). Rezolvarea de situații de problemă din cotidi-
numerelor; aflarea unor numere Legătura dintre adunare şi scădere. an, care solicită calcule;
necunoscute în exerciţii, șiruri date; • Probleme de adunare şi scădere, rezolvabile Formularea problemelor;
schimb de bani. prin 1-3 operaţii. Formarea șirurilor de numere după o regulă
data; completarea șirurilor de numere;
63
64
2.4. Rezolvarea problemelor, cu plan sau Determinarea valorii de adevăr a unei
cu justificări, prin exerciţiu. propoziții matematice;
2.5. Formularea problemelor, cu sprijin Exercițiu lacunar (cu numere/semne lipsă);
în: enunţ incomplet; schemă; enunț lacunar (cu numere/cuvinte lipsă);
operaţii aritmetice; exerciţiu. Completarea tabelelor/schemelor;
2.6. Completarea unor tabele sau Calcul digital;
scheme în care se organizează Activități ludice;
probleme, exerciţii. Colaborarea în echipă.
3.1. Efectuarea operaţiilor de înmulţire 3. Înmulţirea şi împărţirea Calcul oral în baza: unui exercițiu dat;
şi împărţire în concentrul 0 – 1 000, în concentrul 0 – 1 000 înțelegerii terminologiei matematice;
fără şi cu treceri peste ordin. • Înmulţirea şi împărţirea exactă la: 10, 100; Calcul în coloniță;
3.2. Explicarea modului de calcul şi la numere formate din zeci sau sute întregi. Determinarea ordinii operațiilor într-un
a ordinii efectuării operaţiilor în Înmulţirea cu un număr de o cifră, fără şi cu exercițiu fără/cu paranteze;
exerciţii cu şi fără paranteze. treceri peste ordin. Rezolvarea unui exercițiu fără/cu paranteze;
3.3. Aplicarea înmulţirii, împărţirii şi Împărţirea cu rest. Rezolvarea ecuațiilor simple;
a proprietăţilor acestora pentru Împărţirea unui număr de 2-3 cifre la un Rezolvarea problemelor simple, compuse;
aflarea unor numere necunoscute în număr de o cifră. rezolvarea de situații de problemă din cotidian,
exerciţii, șiruri date. • Proprietăţi ale operaţiilor aritmetice: care solicită calcule;
3.4. Rezolvarea problemelor, cu plan sau - distributivitatea înmulţirii în raport cu Formularea problemelor;
cu justificări, prin exerciţiu. adunarea (fără utilizarea terminologiei Formarea șirurilor de numere după o regulă
3.5. Formularea problemelor, cu sprijin specifice); data; completarea șirurilor de numere;
în: enunţ incomplet; schemă; - împărţirea unei sume la un număr. Determinarea valorii de adevăr a unei
operaţii aritmetice; exerciţiu; • Exerciţii cu cel mult trei operaţii, fără şi cu propoziții matematice;
tematică. paranteze. Exercițiu lacunar (cu numere/semne lipsă);
3.6. Explorarea unor modalităţi • Probleme, rezolvabile prin 1-3 operaţii enunț lacunar (cu numere/cuvinte lipsă);
elementare de organizare şi învăţate. Metoda reducerii la unitate. Completarea tabelelor/schemelor;
clasificare a datelor în scheme, Calcul digital;
tabele. Activități ludice;
3.7. Investigarea unor situaţii-problemă Colaborarea în echipă.
din cotidian, care solicită aplicarea
operaţiilor şi a metodelor învăţate.
4.1. Recunoașterea figurilor și 4. Elemente intuitive de geometrie Rezolvarea problemelor simple, compuse;
a corpurilor geometrice, a şi măsurări Rezolvarea de situații de problemă din
elementelor acestora în modele • Figuri geometrice: punct, linie dreaptă, cotidian, care solicită calcule; formularea
date şi în mediul înconjurător. segment de dreaptă, linie frântă deschisă/ problemelor;
4.2. Completarea unor șiruri de forme închisă, linie curbă deschisă/închisă, cerc, Completarea șirurilor de numere/forme
geometrice, de rezultate ale unor triunghi, pătrat, dreptunghi. geometrice;
măsurători, asociate după reguli • Corpuri geometrice: sferă, cub, cuboid. Recunoaşterea formelor geometrice;
simple indicate sau identificate prin • Unităţi de măsură: Efectuarea măsurărilor; transformări simple ale
observare. - pentru lungime: cm, dm, m; unităților de măsură;
4.3. Exprimarea, compararea, estimarea - pentru masă: kg; Determinarea valorii de adevăr a unei
rezultatelor unor măsurători, în - pentru capacitate: l; propoziții matematice;
unităţi standard de măsură: pentru - pentru timp: minutul, ora, ziua, Exercițiu lacunar (cu numere/semne lipsă);
lungime; pentru masă; pentru săptămâna, luna, anul, deceniul, secolul; enunț lacunar (cu numere/cuvinte lipsă);
capacitate; pentru timp; monetare. - monetare: ban, leu. Completarea tabelelor/schemelor;
4.4. Efectuarea transformărilor simple • Transformări ale unităţilor de măsură, Activități ludice;
ale unităților standard de măsură: Colaborarea în echipă;
pentru lungime; pentru timp; Elemente noi de limbaj matematic: Activități de modelare/figurare;
monetare. - vârf, latură, muchie, faţă. Atelier de măsurare;
4.5. Explorarea unor modalităţi Proiect individual; proiect de grup.
elementare de organizare a
rezultatelor unor observări şi
măsurători: tabele, scheme.
4.6. Investigarea unor situaţii-problemă
din cotidian, care presupun
efectuarea operaţiilor aritmetice
asupra rezultatelor unor măsurători.
65
66
• utiliza elemente de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural, operație aritmetică;
• efectua operaţii aritmetice în concentrul 0 – 1 000: adunarea şi scăderea fără şi cu treceri peste ordin; înmulţirea şi împărţirea la un
număr de o cifră; înmulţirea la 10, 100, la numere formate din zeci sau sute întregi; împărţirea exactă la 10, 100, la numere formate din
zeci sau sute întregi;
• explica modul de calcul şi ordinea efectuării operaţiilor în exerciţii cu, cel mult, trei operaţii, fără şi cu paranteze;
• recunoaște figuri geometrice (punct, linie dreaptă, segment de dreaptă, linie frântă deschisă/închisă, linie curbă deschisă/închisă, cerc,
triunghi, pătrat, dreptunghi), corpuri geometrice (sferă, cub, cuboid), elementele acestora (vârf, latură; vârf, muchie, față), în modele
date şi în mediul înconjurător;
• exprima și compara rezultatele unor măsurători, în unităţi standard de măsură: pentru lungime (cm, dm, m); pentru masă (kg); pentru
capacitate (l); pentru timp (minutul, ora, ziua, săptămâna, luna, anul, deceniul, secolul); monetare (ban, leu);
• realiza transformări simple ale unităților standard de măsură: pentru lungime; pentru timp; monetare;
• rezolva probleme cu, cel mult, trei operaţii: cu plan sau cu justificări, prin exerciţiu;
• formula probleme, cu sprijin în: enunţ incomplet; schemă; operaţii aritmetice; exerciţiu; tematică;
• explora modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme; tabele;
• investiga situaţii-problemă din cotidian, care solicită aplicarea operaţiilor aritmetice, a metodelor de rezolvare învăţate,
CLASA a IV-a

1.1. Identificarea, citirea şi scrierea numerelor 1. Numerele naturale 0 – 1 000 000 Scrierea numerelor naturale;
naturale 0 – 1 000 000. • Numerele naturale până la: 10 000; Calcul oral în baza: unui exercițiu dat;
1.2. Citirea şi scrierea numerelor naturale 100 000; 1 000 000. Noţiunile de ordin, înțelegerii terminologiei matematice;
până la 30 cu cifre romane. clasă. Rezolvarea ecuațiilor simple;
1.3. Compararea şi ordonarea numerelor • Relaţii de comparaţie a numerelor Rezolvarea problemelor simple, compuse;
naturale 0 – 1 000 000. naturale. rezolvarea de situații de problemă din
1.4. Utilizarea elementelor de limbaj • Adunarea şi scăderea până la un milion, cotidian, care solicită calcule;
matematic aferent conceptului de număr în baza descompunerii zecimale a Formularea problemelor;
natural. numerelor. Formarea șirurilor de numere după o regulă
1.5. Explorarea modalităţilor de compunere, • Înmulţirea şi împărţirea exactă la 10, 100, dată; completarea șirurilor de numere;
descompunere zecimală a numerelor 1 000. Determinarea valorii de adevăr a unei
naturale 0 – 1 000 000. • Cifre romane. Scrierea cu cifre romane a propoziții matematice;
1.6. Completarea unor șiruri de numere numerelor naturale până la 30. Exercițiu lacunar (cu numere/semne lipsă);
naturale asociate după reguli indicate sau enunț lacunar (cu numere/cuvinte lipsă);
identificate prin observare. Elemente noi de limbaj matematic: Completarea tabelelor/schemelor;
1.7. Explorarea unor modalităţi elementare - zeci de mii, sute de mii, milion; Activități ludice;
de organizare şi clasificare a datelor: - ordin; clasă; Colaborarea în echipă;
scheme; tabele. - cifre romane: I, V, X. Proiect individual; proiect de grup.
2.1. Efectuarea adunării şi scăderii în 2. Adunarea şi scăderea Calcul oral în baza: unui exercițiu dat;
concentrul 0 – 1 000 000, fără şi cu treceri în concentrul 0 – 1 000 000 înțelegerii terminologiei matematice;
peste ordin. • Adunarea şi scăderea în concentrul Calcul în coloniță;
2.2. Explicarea modului de calcul şi a ordinii 0 – 1 000 000, fără şi cu treceri peste Determinarea ordinii operațiilor într-un
efectuării operaţiilor în exerciţii cu şi fără ordin. exercițiu fără/cu paranteze; rezolvarea unui
paranteze. • Proprietăţile adunării (fără utilizarea exercițiu fără/cu paranteze;
terminologiei specifice). Rezolvarea ecuațiilor simple;
Legătura dintre adunare şi scădere.
67
68
2.3. Aplicarea adunării, scăderii şi a • Exerciţii cu, cel mult, trei operaţii, fără şi Rezolvarea problemelor simple, compuse;
proprietăţilor acestora pentru aflarea cu paranteze. rezolvarea de situații de problemă din
unor numere necunoscute în exerciţii, • Probleme de adunare şi scădere, cotidian, care solicită calcule; formularea
șiruri date. rezolvabile prin 1-3 operaţii. problemelor;
2.4. Rezolvarea problemelor, cu plan sau cu Formarea șirurilor de numere după o regulă
justificări, prin exerciţiu. dată; Completarea șirurilor de numere;
2.5. Formularea problemelor, cu sprijin Determinarea valorii de adevăr a unei
în: enunţ incomplet, schemă, operaţii propoziții matematice;
aritmetice, exerciţiu. Exercițiu lacunar (cu numere/semne lipsă);
2.6. Explorarea unor modalităţi elementare Enunț lacunar (cu numere/cuvinte lipsă);
de organizare şi clasificare a datelor: Completarea tabelelor/schemelor;
scheme, tabele. Calcul digital;
3.1. Efectuarea operaţiilor de înmulţire şi 3. Înmulţirea şi împărţirea Calcul oral în baza: unui exercițiu dat;
împărţire în concentrul 0 – 1 000 000, în concentrul 0 – 1 000 000 înțelegerii terminologiei matematice;
fără şi cu treceri peste ordin. • Înmulţirea şi împărţirea exactă a Calcul în coloniță;
3.2. Explicarea modului de calcul şi a ordinii numerelor ce se termină cu zerouri. Determinarea ordinii operațiilor într-un
efectuării operaţiilor în exerciţii cu şi fără Înmulţirea şi împărţirea la un număr de exercițiu fără/cu paranteze; rezolvarea unui
paranteze. o cifră. Înmulţirea cu un număr de două exercițiu fără/cu paranteze;
3.3. Aplicarea înmulţirii, împărţirii şi a cifre. Rezolvarea ecuațiilor simple;
proprietăţilor acestora pentru aflarea • Proprietăţile înmulţirii şi împărţirii Rezolvarea problemelor simple, compuse;
unor numere necunoscute în exerciţii, (fără utilizarea terminologiei specifice). rezolvarea de situații de problemă din
șiruri date. Legături între operaţiile învăţate. cotidian, care solicită calcule; formularea
3.4. Rezolvarea problemelor, cu plan sau cu • Exerciţii cu, cel mult, trei operaţii, fără şi problemelor;
justificări, prin exerciţiu. cu paranteze. Formarea șirurilor de numere după o regulă
3.5. Formularea problemelor, cu sprijin • Probleme rezolvabile prin 1-3 operaţii. dată; completarea șirurilor de numere;
în: enunţ incomplet, schemă, operaţii Probleme care relevă dependența Determinarea valorii de adevăr a unei
aritmetice, exerciţiu, tematică. proporțională. Metoda reducerii la propoziții matematice;
unitate. Metoda proporțiilor. Exercițiu lacunar (cu numere/semne lipsă);
enunț lacunar (cu numere/cuvinte lipsă);
3.6. Explorarea unor modalităţi elementare Completarea tabelelor/schemelor;
de organizare şi clasificare a datelor: Calcul digital;
scheme, tabele. Activități ludice;
3.7. Investigarea unor situaţii-problemă din Colaborarea în echipă.
cotidian, care solicită aplicarea operaţiilor
aritmetice şi a metodelor de rezolvare
învăţate.
4.1. Identificarea, citirea şi scrierea fracţiilor. 4. Fracţii Scrierea fracțiilor; reprezentarea fracțiilor;
4.2. Explorarea modalităţilor de reprezentare • Formarea, citirea şi scrierea, Calcul oral în baza: unui exercițiu dat;
prin desen a fracţiilor cu numitorul până reprezentarea fracţiilor. înțelegerii terminologiei matematice;
la 20. • Adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi Rezolvarea problemelor simple, compuse;
4.3. Utilizarea elementelor de limbaj numitor. Rezolvarea de situații de problemă din
matematic aferent conceptului de fracţie. • Aflarea unei fracţii dintr-un număr cotidian, care solicită calcule; formularea
4.4. Efectuarea adunării şi scăderii fracţiilor natural. problemelor;
cu acelaşi numitor, aflarea unei fracţii • Probleme cu fracţii. Formarea șirurilor de numere după o regulă
dintr-un număr dat. dată; completarea șirurilor de numere;
4.5. Rezolvarea problemelor cu fracţii, cu Elemente noi de limbaj matematic: Determinarea valorii de adevăr a unei
sprijin în reprezentare figurativă. - fracţie, numitor, numărător, linie de propoziții matematice;
fracţie. Exercițiu lacunar (cu numere/semne lipsă);
enunț lacunar (cu numere/cuvinte lipsă);
Completarea tabelelor/schemelor;
Activități de modelare/figurare;
Colaborarea în echipă;
Proiect individual; proiect de grup.
69
70
5.1. Recunoașterea formelor geometrice și a 5. Elemente intuitive de geometrie Rezolvarea problemelor simple, compuse;
elementelor acestora în modele date și în şi măsurări Rezolvarea de situații de problemă din
mediul înconjurător. • Figuri geometrice: cerc; poligon (triunghi, cotidian, care solicită calcule; formularea
5.2. Completarea unor șiruri de forme patrulater). problemelor;
geometrice, rezultate ale unor • Perimetrul poligonului. Perimetrul Completarea șirurilor de numere/forme
măsurători, asociate după reguli simple dreptunghiului, pătratului. geometrice;
indicate sau identificate prin observare. • Corpuri geometrice: sferă, cub, cuboid, Recunoaşterea formelor geometrice;
5.3. Aplicarea formulelor pentru calculul con, cilindru. Efectuarea măsurărilor; transformări ale
perimetrelor unor dreptunghiuri şi • Unităţi de măsură: unităților de măsură;
pătrate. - pentru lungime: mm, cm, dm, m, km; Determinarea valorii de adevăr a unei
5.4. Exprimarea, compararea, estimarea - pentru masă: g, kg, t; propoziții matematice;
rezultatelor unor măsurători, în unităţi - pentru capacitate: l; Exercițiu lacunar (cu numere/semne lipsă);
standard de măsură: pentru lungime, - pentru timp: secunda, minutul, ora, enunț lacunar (cu numere/cuvinte lipsă);
pentru masă, pentru capacitate, pentru ziua, săptămâna, luna, deceniul, Completarea tabelelor/schemelor;
timp, monetare. secolul, mileniul; Activități ludice;
5.5. Efectuarea transformărilor unităților - monetare: ban, leu. Activități de modelare/figurare;
standard de măsură: pentru lungime, • Transformări ale unităţilor de măsură. Atelier de măsurare;
pentru masă, pentru timp, monetare. Colaborarea în echipă;
5.6. Explorarea unor modalităţi elementare de Elemente noi de limbaj matematic: Proiect de grup.
organizare a rezultatelor unor observări şi - poligon; perimetrul poligonului.
măsurători: tabele, scheme.
5.7. Investigarea unor situaţii-problemă
din cotidian, care presupun efectuarea
operațiilor aritmetice asupra rezultatelor
unor măsurători.
• identifica, citi și scrie, compara și ordona numere naturale până la 1 000 000;
• identifica, citi și scrie, reprezenta fracţii cu numitorul până la 20;
• utiliza elemente de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural, fracție, operație aritmetică;
• efectua operaţii aritmetice: cu numere naturale până la un milion (adunarea şi scăderea fără şi cu treceri peste ordin; înmulţirea la un
număr de 1-2 cifre; împărțirea la un număr de o cifră; înmulţirea și împărțirea numerelor care se termină cu zerouri); cu fracții (adunarea
și scăderea fracțiilor cu același numitor; aflarea unei fracții dintr-un număr);
• explica modul de calcul şi ordinea efectuării operaţiilor în exerciţii cu, cel mult, trei operaţii, fără şi cu paranteze;
• recunoaște figuri geometrice (punct, linie dreaptă, segment de dreaptă, linie frântă deschisă/închisă, linie curbă deschisă/închisă, cerc,
poligon: triunghi, pătrat, dreptunghi), corpuri geometrice (sferă, cub, cuboid, con, cilindru), elementele acestora (vârf, latură; vârf,
muchie, față), în modele date şi în mediul înconjurător;
• exprima și compara rezultatele unor măsurători, utilizând unităţi de măsură potrivite şi transformări ale lor: pentru lungime (mm, cm, dm,
m, km); pentru masă (g, kg, t); pentru capacitate (l); pentru timp (secunda, minutul, ora, ziua, săptămâna, luna, anul, deceniul, secolul);
monetare (ban, leu);
• rezolva probleme cu, cel mult, trei operaţii: cu plan sau cu justificări, prin exerciţiu;
• formula probleme, cu sprijin în: enunţ incomplet; schemă; operaţii aritmetice; exerciţiu; tematică;
• explora modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme; tabele;
• investiga situaţii-problemă din cotidian, care solicită aplicarea operaţiilor aritmetice, a metodelor de rezolvare învăţate,
71
Științe
1. Identificarea și descrierea componentelor, fenomenelor, proceselor, relațiilor ca-
rateristice mediului înconjurător, demonstrând corectitudine și coerență în utili-
zarea terminologiei specifice.
2. Explorarea-investigarea mediului înconjurător, manifestând curiozitate și interes
în valorificarea metodelor și instrumentelor specifice de colectare și organizare a
rezultatelor.
3. Explicarea informațiilor/rezultatelor/concluziilor obținute în demersuri de
cunoaștere a mediului înconjurător, manifestând atitudine critică și creativă.
4. Rezolvarea unor situații de problemă pe baza integrării achizițiilor dobândite la
disciplină cu cele din alte domenii, dovedind interes pentru promovarea activă a
valorilor de mediu și a unui mod sănătos de viață.
Statutul Aria Nr. de ore pe Nr. de ore

Clasa
disciplinei curriculară săptămână pe an1
II 1 33
Matematică
Obligatorie III 1 33
şi Ştiinţe
IV 1 33
REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂȚI DE CONŢINUT2
Clasa Unităţi de conţinut Nr. de ore

Vara 6
Toamna 8
II
Iarna 8
Primăvara 8
Ore la discreția cadrului didactic 3
Aerul, apa și solul 7
Mediile de viață 7
III Zonele naturale 8
Republica Moldova 8
Omul – parte a naturii 7
Perceperea mediului înconjurător 8
IV Omul – ființă biologică 6
Pământul – parte a Universului 9
1
Inclusiv: activități de învățare în afara sălii de clasă, ore pentru actualizări, recapitulări, sinteze pe
2
parcursul anului, evaluări.

72
CLASA a II-a

1.1. Identificarea semnelor anotimpului 1. Vara Activități comunicative:
vară. • Semne ale anotimpului vară. Fenomene - descrierea unor plante/animale/fenomene ale
1.2. Recunoașterea diversității plantelor ale naturii: ploaie, grindină, curcubeu, naturii;
cultivate și a animalelor de lac. rouă. - relatarea informațiilor/rezultatelor/concluziilor;
1.3. Compararea plantelor cultivate și • Plante cultivate (cereale, tehnice) și - prezentarea datelor obţinute prin observaţii;
necultivate. necultivate. Părțile componente ale - conversații despre securitatea vieții.
1.4. Descrierea rolurilor părților compo- unei plante ierboase. Rolurile părților Activități de explorare/investigare (investigații
nente ale plantelor. componente ale plantelor. simple):
1.5. Distingerea părților componente • Insectele. - observări dirijate în bază de: întrebări, algoritm;
ale unui animal. • Lacul. Peștele și broasca. - clasificări: componente ale naturii;
1.6. Explicarea în cuvinte proprii a - modelări: ploaie, curcubeu, lac;
influenței plantelor și animalelor, a Elemente noi de limbaj specific disciplinei: - experimente/experiențe: „De ce plouă?”, „De ce
fenomenelor naturii asupra mediu- plantă cultivată, necultivată; apare curcubeul?”, „Care este culoarea favorită a
lui înconjurător. torace, abdomen, trunchi, înotătoare, insectelor?”, „Florile colorate”, „Rolul rădăcinii”,
membre. „Transpirația plantelor”;
- excursii: câmpie/lac.
Activități creative și ludice:
- jocuri didactice de recunoaștere a plantelor/
animalelor, jocuri de expresie afectivă, jocuri de
imitație a plantelor/animalelor/fenomenelor
naturii.
Activități de protecție a mediului:
- elaborarea unor reguli de comportare în natură;
- elaborarea unor liste/albume cu imagini ale
plantelor cultivate/necultivate, ale animalelor de
lac.
73
74
2.1. Identificarea semnelor anotimpului 2. Toamna Activități comunicative:
toamnă. • Semne ale anotimpului toamnă. - descrierea unor plante/animale/fenomene ale
2.2. Recunoașterea diversității plantelor Fenomene ale naturii: vânt, ceață, naturii;
din livezi, grădini și podgorii. brumă. - relatarea informațiilor/rezultatelor/concluziilor
2.3. Clasificarea păsărilor: călătoare și • Vremea. Starea vremii. utilizând termeni specifici;
sedentare. • Livezi și grădini. Părțile componente ale - prezentarea datelor obţinute prin observaţii;
2.4. Distingerea părților componente unui arbore fructifer (pom). - conversații despre securitatea vieții.
ale unui arbore fructifer, unei • Podgorii. Activități de explorare/investigare (investigații simple):
păsări. • Păsări călătoare și sedentare. - observări dirijate în bază de: întrebări, algoritm;
2.5. Explorarea unor modalități și conexiunea informațiilor obținute cu activitățile
instrumente de colectare și de Elemente noi de limbaj specific disciplinei: din cotidian;
organizare a rezultatelor în cadrul starea vremii; arbore; podgorie; - clasificări: componente ale naturii;
unor observații/investigații simple. legumicultor, pomicultor, viticultor. - modelări: detectorul vântului; morișca;
2.6. Explicarea în cuvinte proprii a termometrul;
influenței fenomenelor naturii - experimente/experiențe: „Pana plutitoare”, „Ce
asupra plantelor și animalelor. este vântul?”;
- înregistrări grafice: fișe de observare, tabele,
scheme, calendarul vremii;
- elaborări: proiecte, postere;
- excursii: livadă/grădină/podgorie/parc.
animalelor, jocuri didactice de însușire a unor
reguli de comportament civilizat în natură, crearea
unor colaje din frunze/lucrări din materiale
naturale.
- sădirea plantelor;
- elaborarea unor liste/albume/lapbook-uri cu
plante, animale din livezi/grădini/podgorii.
3.1. Descrierea fenomenelor naturii 3. Iarna Activități comunicative:
specifice iernii. • Semne ale anotimpului iarnă. - descrierea unor plante/animale/fenomene ale
3.2. Recunoașterea diversității Fenomene ale naturii: lapoviță, îngheț, naturii;
plantelor decorative de interior și a polei, ninsoare. - lectura după imagini;
animalelor de companie. • Timpul. Calendarul. Planificarea - relatarea informațiilor/rezultatelor/concluziilor
3.3. Aplicarea unor modalități și timpului. utilizând termeni specifici;
instrumente de colectare și • Animalele pe timp de iarnă. Mamifere. - prezentarea datelor obţinute prin observaţii,
organizare a rezultatelor în cadrul • Plante decorative de interior. Animale utilizând termeni specifici;
unor observații/investigații simple. de companie. - conversații despre securitatea vieții.
3.4. Distingerea părților componente Activități de explorare/investigare (investigații simple):
ale unui mamifer. Elemente noi de limbaj specific disciplinei: - observări dirijate în bază de: întrebări, algoritm;
3.5. Explicarea influenței fenomenelor lapoviță; plantă decorativă; animal de - clasificări: componente ale naturii;
naturii asupra animalelor. companie. - modelări: ninsoarea;
3.6. Propunerea unui plan propriu de - experimente/experiențe: „Zăpada – o pătură
odihnă și învățare. caldă pentru plante”, „Determinăm puritatea
zăpezii”;
- plimbări de studiu/excursii: curtea școlii/parc.
animalelor, crearea unor lucrări din materiale
naturale.
- întocmirea planurilor proprii de odihnă și învățare;
- realizarea etichetelor pentru plantele decorative
de interior.
75
76
4.1. Descrierea fenomenelor naturii 4. Primăvara Activități comunicative:
specifice primăverii. • Semne ale anotimpului primăvară. - descrierea unor plante/animale/fenomene/
4.2. Recunoașterea diversității plantelor Fenomene ale naturii: topire a zăpezii, procese ale naturii, utilizând termeni specifici;
și animalelor de pădure, a plantelor fulger, tunet. - lectura după imagini;
decorative de exterior. • Cicluri de viață: plante și animale. - relatarea informațiilor/rezultatelor/concluziilor;
4.3. Distingerea părților componente • Plante decorative de exterior. Părțile - prezentarea datelor obţinute prin observaţii.
ale unui arbust decorativ. componente ale unui arbust decorativ. Activități de explorare/investigare (investigații simple):
4.4. Ordonarea etapelor ciclului de viață • Pădurea. Viețuitoarele pădurii. - observări dirijate în bază de: întrebări, algoritm;
al unei plante și al unui animal. • Protecția mediului înconjurător: plante - clasificări: componente ale naturii, procese;
4.5. Explicarea rezultatelor unor și animale. - comparări: componente ale naturii;
observații/investigații simple. - modelări: ciclul de viață al fluturelui; coaja de
4.6. Propunerea unor acțiuni de Elemente noi de limbaj specific disciplinei: copac;
protecție a plantelor și animalelor. fulger, tunet; ciclu de viață; arbust. - experimente/experiențe: „Ce influențează
încolțirea semințelor?”, „Cum respiră puișorii în
ou?”;
- plimbări de studiu/excursii: curtea școlii/pădure/
parc.
animalelor, jocuri senzoriale, aranjarea unor
buchete florale.
- realizarea unui proiect de acțiune ecologică:
„Înfiază un copac”;
- construirea hrănitoarelor;
- elaborarea unor liste/albume/lapbook-uri cu
plante, animale de pădure, plante decorative de
exterior.
• descrie fenomene ale naturii specifice anotimpurilor;
• clasifica plante și animale după utilitate și loc de trai;
• determina rolul părților componente ale plantelor, ale animalelor;
• ordona etapele de viață ale unei plante, ale unui animal;
• completa fișe de observare;
• explica importanța plantelor și animalelor pentru mediul înconjurător;
• propune un plan propriu de odihnă și învățare, unele acțiuni de protecție a plantelor și animalelor,
• corectitudine și coerență în utilizarea terminologiei specifice;
• curiozitate și interes în valorificarea metodelor și instrumentelor specifice de colectare și organizare a rezultatelor;
• atitudine critică și creativă în demersuri de cunoaștere a mediului înconjurător;
• interes pentru promovarea activă a valorilor de mediu și a unui mod sănătos de viață.
77
78
CLASA a III-a

1.1. Identificarea condițiilor de viață 1. Aerul, apa și solul Activități comunicative:
ale lumii vii. • Condițiile de viață ale lumii vii: aer, apă, - descrierea aerului, apei, solului după proprietățile
1.2. Enumerarea proprietăților sol, lumină, căldură. lor;
aerului, apei, solului. • Aerul. Proprietăți. - relatarea informațiilor/rezultatelor/concluziilor;
1.3. Desfășurarea unui demers • Apa. Proprietăți. - prezentarea datelor obţinute prin observaţii.
investigativ privind proprietățile • Stările de agregare. Activități de explorare/investigare (investigații simple):
apei, aerului, solului, după un • Circuitul apei în natură. - observări dirijate: de scurtă durată și de lungă
plan dat. • Solul. Proprietăți. Soluri: cernoziomuri, durată;
1.4. Compararea solurilor după argiloase, nisipoase. - comparări: componente ale naturii;
proprietăți principale. - modelări: circuitul apei în natură; tipuri de sol;
1.5. Distingerea stărilor de agregare în Elemente noi de limbaj specific disciplinei: - experimente/experiențe: „Condițiile de viață ale
mediul înconjurător. solid, lichid, gazos; transparență, dizolvare; lumii vii”, „Proprietățile aerului”, „Proprietățile
1.6. Ordonarea etapelor circuitului circuitul apei: evaporare, condensare; hu- apei”, „Proprietățile solului”, „Circuitul apei în
apei în natură. mus, permeabilitate, fertilitate. natură”;
1.7. Aprecierea influenței condițiilor - înregistrări grafice: fișe de observare, tabele,
de viață asupra organismelor. scheme;
- investigarea valorii de adevăr a unor informații;
- elaborări: proiecte, postere, jurnalul de observații;
parc.
- întocmirea unui tabel cu responsabilitățile elevilor
pentru păstrarea aerului curat în clasă;
- organizarea unor dezbateri privind influența
condițiilor de viață asupra organismelor;
- realizarea unor activități de protecție și îngrijire a
componentelor mediului: aer, apă, sol.
2.1. Recunoașterea diversității lumii 2. Mediile de viață Activități comunicative:
vii. • Diversitatea lumii vii. - descrierea mediilor de viață și a diversității lumii vii;
2.2. Descrierea unor medii de viață, • Mediul de viață terestru-aerian. - relatarea informațiilor/rezultatelor/concluziilor;
utilizând terminologia specifică. • Mediul de viață subteran. - prezentarea datelor obţinute prin observaţii.
2.3. Desfășurarea unui demers • Mediul de viață acvatic. Activități de explorare/investigare (investigații simple):
investigativ privind mediile de • Medii de viață ale omului. - observări dirijate: relații dintre organisme și mediile
viață, după un plan dat. de viață;
2.4. Clasificarea și compararea Elemente noi de limbaj specific disciplinei: - clasificări: componente ale naturii;
plantelor și animalelor din diverse diversitate; insectă, pește, amfibie, reptilă, - modelări grafice ale diversității lumii vii;
medii de viață, din diverse pasăre, mamifer; plantă ierboasă, plantă - experimente/experiențe: „Râmele – plugurile
grupuri. lemnoasă; mediu de viață; mediu de viață solului”; „Semințele dansatoare”, „Submarinul”,
2.5. Explicarea relațiilor dintre terestru-aerian, mediu de viață subteran; „Portocala plutitoare”;
organismele diferitor medii de lanț de nutriție; relații dintre organisme; - înregistrări grafice: fișe de observare, tabele,
viață. ierbivor, carnivor, omnivor; rural, urban. scheme;
2.6. Propunerea unor acțiuni de - investigarea valorii de adevăr a unor informații;
protecție a mediului local. - elaborări: proiecte, postere;
- plimbări de studiu/excursii: curtea școlii/parc/
pădure/lac/localitatea natală.
- organizarea și realizarea acțiunilor de salubrizare a
curții școlii;
- prezentări digitale consacrate Zilei Mondiale a
Animalelor.
3.1. Recunoașterea diversității 3. Zonele naturale Activități comunicative:
plantelor și animalelor din diverse • Deșerturile reci. Tundra. - descrierea unor locuri geografice/fenomene din
zone naturale. • Taigaua. Pădurile de foioase și mixte. natură/viețuitoare;
3.2. Descrierea zonelor naturale • Pădurile ecuatoriale. Savana. - relatarea informațiilor/rezultatelor/concluziilor;
utilizând terminologia specifică. • Deșerturile calde. - prezentarea datelor obţinute prin observaţii.
3.3. Clasificarea plantelor și • Stepele. Zonele naturale din Republica
animalelor din diverse zone Moldova.
naturale.
79
80
3.4. Compararea unor zone naturale. Elemente noi de limbaj specific disciplinei: Activități de explorare/investigare (investigații simple):
3.5. Argumentarea influenței zonă naturală, deșert cald, deșert rece, - observări directe și indirecte;
condițiilor de mediu asupra pădure de foioase, pădure mixtă, taiga, - documentarea din diverse surse informaționale;
viețuitoarelor din diverse zone pădure ecuatorială, tundră, stepă, savană. - clasificarea: componente ale naturii;
naturale. - experimente/experiențe: „Cum pot supraviețui
plantele în deșerturile calde?”;
scheme;
- excursii: pădure/stepă.
- confecționarea unei cărțulii despre plante și
animale rare din diverse zone naturale.
4.1. Identificarea elementelor 4. Republica Moldova Activități comunicative:
orizontului apropiat. • Elemente ale orizontului apropiat. - descrierea unor locuri geografice/componente ale
4.2. Recunoașterea părților Harta. naturii;
componente ale unui râu. • Locul Republicii Moldova pe hartă. - relatarea informațiilor/rezultatelor/concluziilor;
4.3. Demonstrarea pe hartă a apelor • Relieful Republicii Moldova. - prezentarea datelor obţinute prin observaţii.
și formelor de relief ale Republicii • Apele Republicii Moldova. Activități de explorare/investigare (investigații simple):
Moldova. • Protecția mediului înconjurător: resurse - observări directe și indirecte;
4.4. Compararea formelor de relief naturale. - comparări: componente ale naturii;
ale Republicii Moldova. - modelări: tipuri de relief; părțile componente ale
4.5. Argumentarea importanței Elemente noi de limbaj specific disciplinei: unui râu; filtrul de apă;
mijloacelor de orientare pe teren. orizont, linia orizontului, puncte cardinale; - experimente/experiențe: „Filtrarea apei”,
4.6. Proiectarea unor acțiuni hartă: legenda hărții, semne convenționale; „Determinarea poluării aerului”;
pentru conservarea şi protecţia râu: izvor, albie, gură de vărsare, afluent; - înregistrări grafice: fișe de observare, tabele,
resurselor naturale. relief: câmpie, podiș, deal; resurse scheme;
naturale. - elaborări: proiecte, postere;
- plimbări de studiu: localitatea natală, orientări pe
teren.
- elaborarea și aplicarea unui plan de acțiuni pentru
salubrizarea localității natale;
- întocmirea unor hărți cu indicarea zonelor poluate
din localitate.
• descrie condiții și medii de viață ale lumii vii;
• relata despre Republica Moldova: localizare pe hartă, relief, ape;
• aplica un demers investigativ după un plan dat;
• clasifica plante și animale din diverse grupuri, diverse zone naturale;
• indica pe hartă ape și forme de relief ale Republicii Moldova;
• explica circuitul apei în natură;
• argumenta influența condițiilor de viață asupra organismelor;
• proiecta acțiuni de protecție a mediului înconjurător,
81
82
CLASA a IV-a
Unități de competenţe Activități de învățare și produse școlare

1.1. Recunoașterea componentelor 1. Omul – parte a naturii Activități comunicative:
naturii. • Diversitatea naturii. - descrierea unor corpuri, materiale, componente
1.2. Identificarea caracteristicilor • Corpul uman. ale naturii;
corpurilor din natură. • Etapele de viață ale omului. - relatarea informațiilor/rezultatelor/concluziilor;
1.3. Clasificarea corpurilor din mediul • Omul – explorator și inventator. - prezentarea datelor obţinute prin observaţii.
înconjurător. Tehnologiile moderne. Activități de explorare/investigare (investigații simple):
1.4. Distingerea părților componente - documentarea din diverse surse informaționale;
ale corpului uman. Elemente noi de limbaj specific disciplinei: - observări directe și indirecte, libere;
1.5. Compararea corpurilor din natură. componente ale naturii: corpuri vii, - clasificări: componente ale naturii;
1.6. Descrierea etapelor de viață ale corpuri nevii, materiale naturale, materiale - experimente/experiențe: „Toate corpurile pot
omului. prelucrate; pluti?”
1.7. Aprecierea influențelor etapă de viață; om de știință; tehnologii. - modelări: „Corpul uman”, „Arborele genealogic”;
tehnologiilor moderne în viața - înregistrări grafice: fișe de observare, tabele,
omului. scheme;
- măsurări cu instrumente specifice;
parc/muzeu.
- activități tematice: „Micul cercetător”;
- dezbateri: „Efectele negative ale calculatorului”;
- expoziții/vernisaje cu lucrări/jucării confecționate
din materiale reutilizabile.
2.1. Identificarea părților componente 2. Perceperea mediului înconjurător Activități comunicative:
ale sistemului nervos și ale • Sistemul nervos. - descrierea sistemului nervos și a organelor de
organelor de simț. • Simțurile. simț;
2.2. Stabilirea rolului părților • Organul văzului. - relatarea informațiilor/rezultatelor/concluziilor;
componente ale organelor de • Organul auzului. - prezentarea datelor obţinute prin observaţii/
simț. • Organul mirosului. experimente/experiențe.
2.3. Desfășurarea unui demers • Organul gustului. Activități de explorare/investigare (investigații simple):
investigativ privind organele de • Organul pipăitului. - observări libere;
simț, după un plan propus. - modelări: „Structura organelor de simț”;
2.4. Explicarea importanței simțurilor Elemente noi de limbaj specific disciplinei: - experimente/experiențe: „ Alimente fără
în percepția mediului înconjurător. sistemul nervos: creierul, măduva spinării, gust”, „Auzul ajută la orientarea în spaţiu”,
2.5. Formularea regulilor de igienă nervii; „Amprentele”;
pentru menținerea sănătății organele de simț; simțurile; - înregistrări grafice: fișe de observare, tabele,
organelor de simț și a sistemului ochiul: globul ocular, pupila, irisul; scheme;
nervos. urechea: pavilionul urechii, timpanul, - elaborări: proiecte, postere;
melcul; - plimbări de studiu/excursii: curtea școlii/pădure/
nasul: nările; parc.
limba: papilele gustative; Activități ludice:
pielea: porii. - jocuri senzoriale, jocuri de memorie, jocuri de
atenție.
Activități de menținere a sănătății:
- aplicarea regulilor de igienă individuală și
colectivă;
- efectuarea exercițiilor pentru menținerea
sănătății organelor de simț.
3.1. Identificarea părților componente 3. Omul – ființă biologică Activități comunicative:
ale scheletului omului. • Scheletul și mușchii. Ținuta corectă. - descrierea proceselor vitale;
3.2. Descrierea unor procese vitale • Circulația sângelui. - relatarea informațiilor/rezultatelor/concluziilor;
specifice omului. • Respirația omului. - prezentarea datelor obţinute prin observaţii/
3.3. Reprezentarea schematică a • Alimentația omului. experimente/experiențe.
proceselor vitale ale omului.
83
84
3.4. Desfășurarea unui demers Elemente noi de limbaj specific disciplinei: Activități de explorare/investigare (investigații simple):
investigativ privind procesele vitale scheletul, mușchii, craniul, coloana - observări dirijate și libere;
specifice omului, după un plan vertebrală; relaxarea, contractarea; - documentarea despre efectele nocive ale unor
propus. circulația sângelui, vasele sangvine: alimente asupra corpului uman;
3.5. Argumentarea rolului scheletului arterele, venele, capilarele; - modelări: „Expirație – inspirație”, „Sistemul
și mușchilor în mișcarea corpului plămânii, căile respiratorii; respirația: digestiv”, „Tipuri de dinți”, „Piramida alimentară”;
uman. inspirația, expirația; - experimente/experiențe: „Determinarea
3.6. Formularea regulilor de igienă a digestia: tubul digestiv. pulsului”, „Importanța aerului”, „Cum
corpului uman. reacționează corpul meu la efort?”;
scheme;
- elaborări: proiecte, postere.
Activități de menținere a sănătății:
- practicarea exercițiilor fizice și respectarea unui
regim alimentar corect;
- aplicarea tehnicilor de respirație pentru
îmbunătățirea sănătății.
4.1. Identificarea componentelor 4. Pământul – parte a Universului Activități comunicative:
Sistemului Solar, ale globului • Spațiul. Universul. - descrierea Sistemului Solar, planetei Pământ;
geografic. • Sistemul Solar. - relatarea informațiilor/rezultatelor/concluziilor;
4.2. Localizarea unor elemente din • Planeta Pământ. Globul geografic. - prezentarea datelor obţinute prin observaţii/
realitate pe globul geografic. • Luna – satelit natural al Pământului. experimente/experiențe.
4.3. Determinarea locului unui corp în • Mișcările Pământului. Succesiunea Activități de explorare/investigare (investigații simple):
spaţiu după anumite puncte de zi – noapte. Succesiunea anotimpurilor. - observări dirijate și libere;
referinţă. • Protecția mediului înconjurător: - documentarea din diverse surse informaționale;
4.4. Desfășurarea unui demers impactul activității omului. - modelări: Sistemul Solar, planeta Pământ, Luna,
investigativ referitor la fazele lunii. alte corpuri cerești, succesiunea anotimpurilor;
4.5. Argumentarea efectelor mișcării - experimente/experiențe: „Zi-noapte”, „Pana
Pământului. plutitoare”, „Ploaia acidă”;
scheme;
- elaborări: proiecte, postere.
4.6. Realizarea unor proiecte pentru Elemente noi de limbaj specific disciplinei: Activități de protecție a mediului:
soluționarea unor probleme simple spațiu, spațiu terestru: spațiu deschis, - flashmob „Ziua Pământului”;
din mediul înconjurător local. spațiu închis; spațiu cosmic; - elaborarea unui plan de măsuri pentru
planetă, glob geografic: poli, ecuator, axă; diminuarea/eliminarea unor acțiuni poluante în
stele; mediul înconjurător local.
fazele Lunii; Lună nouă; Lună plină;
semilună, satelit;
mișcarea: în jurul axei, pe orbită.

• identifica componentele Sistemului Solar;
• clasifica corpurile din mediul înconjurător (corpuri vii/nevii, materiale naturale/prelucrate);
• descrie părțile componente ale corpului uman, etapele de viață ale omului, unele procese vitale specifice omului;
• desfășura un demers investigativ după un plan propus;
• aprecia influențele tehnologiilor moderne în viața omului;
• argumenta efectele mișcării Pământului;
• formula reguli de igienă pentru menținerea sănătății corpului uman;
• realiza proiecte pentru soluționarea unor probleme simple din mediul înconjurător local,
85
2.4. Aria curriculară „Educație socioumanistică”
Istoria românilor și universală
1. Identificarea și utilizarea adecvată a limbajului istoric, manifestând interes și

atitudine pozitivă pentru cunoașterea lumii și a sinelui prin istorie.
2. Descrierea în timp și spațiu a evenimentelor și personalităților istorice din mediul
local, național și universal, exprimând deschidere pentru explorarea surselor
istorice.
3. Aprecierea contribuției predecesorilor în perpetuarea istoriei, demonstrând
respect față de tradițiile, obiceiurile, valorile neamului și ale popoarelor lumii.

Clasa Nr. ore pe an
Educație
Obligatorie IV 1 331
socio-umanistică
Clasa Unități de conținut (module) Nr. de ore
Istoria ne învaţă 7
Evenimente şi personalităţi istorice 15

IV
Valori şi tradiţii în istorie 9
Ore la discreția cadrului didactic: excursii, vizite, întâlniri
2
cu persoane resursă etc.
1
86
CLASA a IV-a

1.1. Receptarea termenilor istorici în 1. Istoria ne învaţă Descrierea dirijată a unor surse care oferă informații
diverse contexte de comunicare. • Istoria – învățătoarea vieții. Ce este din trecut și prezent;
1.2. Identificarea de surse istorice în istoria. Confecționarea liniei timpului cu indicarea datelor
diverse situații de învățare. • Izvoarele istorice. Izvoare scrise și din viața familiei;
1.3. Localizarea în spațiu și timp a nescrise. Plasarea pe harta (planul) localității/cartierului a
faptelor, evenimentelor referitoare • Timpul şi spaţiul în istorie. Linia principalelor obiective: primăria, biserica, muzeul
la istoria familiei, a localității timpului. Harta istorică. localității, școala etc.;
natale. • Locul familiei în istorie. Trecutul Realizarea unui album de familie care să conțină
familiei. Sărbători în familie. arborele genealogic, date și locuri importante,
• Viaţa copiilor în decursul istoriei. ordonate cronologic;
Jocurile copiilor. Elaborarea unor postere privind preocupările
• Localitatea mea. Baștina. Comunități oamenilor din localitatea natală, locuri cunoscute/
ale popoarelor conlocuitoare. îndrăgite;
Învățare prin sarcini: interviuri în familie, școală,
Termeni noi: istorie, sursă istorică, localitate; descrierea jocurilor preferate ale
arheologie, epocă istorică, hartă istorică, părinților/bunicilor;
neam, etnie. Excursii, vizite: muzeul școlii, localității.
2.1. Recunoașterea termenilor istorici 2. Evenimente şi personalităţi istorice Colectarea informațiilor din diverse tipuri de surse,
în diverse contexte de comunicare. • Burebista – regele unificator al inclusiv site-uri de popularizare a istoriei;
2.2. Explorarea surselor istorice pentru geto-dacilor. Modul de viață. Exerciții de explorare a hărților istorice;
selectarea unor informații/date/ Portul și îndeletnicirile geto-dacilor. Exerciţii de caracterizare a unei personalităţi istorice
idei relevante. Sarmizegetusa – capitala Daciei. în baza: întrebărilor; unui algoritm dat;
2.3. Descrierea unor evenimente • De la romani la români. Roma antică. Comunicări succinte în bază de tablouri, secvenţe de
istorice în contextul localizării în Decebal și confruntările daco-romane. film istoric, povestiri cu un conţinut istoric;
spațiu și timp. Romanizarea dacilor. Columna lui Prezentarea unei personalități istorice/a unui
2.4. Caracterizarea unor personalități Traian – mărturie a trecutului istoric. eveniment istoric: în limbaj specific; în limbajul
istorice în baza unui plan de idei Daco-romanii – strămoșii neamului artelor preferate; cu utilizarea TIC etc.;
dat. românesc. Formarea poporului român Proiecte de grup: rolul personalităților în făurirea
și a limbii române. valorilor naționale și general-umane;
87
88
• Întemeierea Țării Moldovei. Legenda Dramatizarea unor lecturi istorice cunoscute;
despre întemeierea Țării Moldovei. Învățare prin sarcini: dialog-simulare cu o
Voievodul Dragoș Vodă. Rolul lui Bogdan personalitate istorică, interviu cu un elev din clasele
I în istorie. mai mari;
• Consolidarea Țărilor Române. Excursii, studii: monumente istorice, denumirile
Extinderea puterilor medievale. străzilor din localitate, expoziții din muzee.
Alexandru cel Bun – strateg şi diplomat.
Domnia lui Ștefan cel Mare. Politica
internă și externă a lui Ștefan cel Mare.
Mihai Viteazul și unirea tuturor
românilor într-un singur stat.
• Alexandru Ioan Cuza. Unirea
Principatelor Române din 1859.
Reformele lui Cuza.
• Anul 1918 în istorie. Activitatea Sfatului
Țării. Unirea Basarabiei, Bucovinei și
Transilvaniei. Semnificația Marii Uniri.
• Republica Moldova. Stat independent şi
democratic. Constituția – legea supremă
a statului.
• Europa – comunitate a popoarelor
libere şi democratice. Simbolurile
Uniunii Europene. Republica Moldova și
comunitatea europeană.
Termeni noi: rege, stat, romanizare,

strateg, diplomat, imperiu, voievod, sfat
domnesc, principat, reformă, constituție,
independență, democrație, comunitate.
3.1. Descrierea domeniilor de activitate 3. Valori şi tradiţii în istorie Expoziție de desene/foto/colaje care prezintă
umană în evoluție istorică, • Personalități și opere reprezentative evoluția uneltelor, vestimentației oamenilor,
utilizând termenii de specialitate din spațiul național în învățământ, arhitecturii locuințelor;
în contextul localizării în spațiu și știinţă, artă şi literatură. Dimitrie Înscenarea unui obicei/tradiții/sărbători de familie
timp. Cantemir. „Descrierea Moldovei” – sau din localitate;
3.2. Argumentarea necesității păstrării lucrarea despre istoria, limba și Realizarea portofoliilor pe teme istorice, folosind
patrimoniului cultural. obiceiurile țării. Oamenii de știință sursele în format electronic etc.;
3.3. Adoptarea comportamentelor Operele de artă: muzicale, literare, Realizarea și prezentarea unor jurnale cu impresii
respectuoase față de contribuția picturale etc. după vizite la muzee și locuri istorice;
predecesorilor în perpetuarea • Bisericile şi mănăstirile – patrimoniul Învățare prin sarcini: studiu despre obiceiuri/
valorilor culturale. cultural al neamului și al omenirii. sărbători din familie/localitate; discuții despre
Centre de cultură şi de educație. Ctitorii organizarea meselor festive în trecut și prezent;
lăcașelor sfinte. Excursii, studii: monumente istorice, expoziții din
• Cetăţile – fortificații și centre de muzee, vizite la cetăți, biserici/mănăstiri.
comerț. Cetățile antice și medievale din
spațiul național și universal.
• Tradiţii strămoşeşti. Tradiții ale
neamului. Tradiții ale altor popoare.
Sărbători locale și naționale. Sărbători
religioase.
• Locuinţa, alimentaţia şi vestimentaţia
oamenilor pe parcursul istoriei.
Locuințe în trecut și prezent.
Alimentația. Portul și vestimentația.
Termeni noi: cultură, datină/obicei, cetate,

mănăstire, ctitor, patrimoniu.
89
Educația moral-spirituală
1. Recunoașterea valorilor moral-spirituale în diferite contexte de viață, demon-

strând atitudine pozitivă și responsabilă față de sine și cei din jur.
2. Aprecierea valorică a comportamentelor proprii și ale altor persoane în contex-
tul normelor moral-spirituale, dând dovadă de atitudine critică și comunicare
asertivă.
3. Transpunerea achizițiilor dobândite la disciplină în activități educaționale/comu-
nitare/culturale, tinzând spre virtuți moral-spirituale.
Denumirea Statutul Nr. de ore pe Nr. ore

Aria curriculară Clasa
disciplinei disciplinei săptămână pe an1
I 1 33
Educația Științe
II 1 33
moral- Obligatorie socio-
III 1 33
spirituală umanistice
IV 1 33
Clasa
Unități de conținut (module)
I II III IV
1. Eu la școală 6 6 6 6
2. Eu în familie 6 6 6 6
3. Eu în comunitate 6 6 7 7
4. Învăț să fiu om 8 8 8 8

1
90
CLASA I
Unități de competență Activități de învățare

1.1. Identificarea valorilor moral-spirituale 1. Eu la școală Activități de învățare: discuții dirijate; jocuri
în contexte școlare. Valori moral-spirituale. Acceptarea, sprijinul de rol, cooperative; situații-problemă cu
1.2. Aprecierea valorică a reciproc, respectul, cooperarea, prietenia, sprijin în imagini, texte audiate, exemple
comportamentelor elevilor în situații bunătatea. Școala mea – școală prietenoasă din viața școlară.
școlare. și primitoare pentru toți copiii. Acceptarea Produse: enunțul lacunar; aprecierea prin
diversității colegilor. simboluri; ABC-ul incluziunii.
Comportamente morale. Îmi pasă de clasa și
școala mea.
2.1. Identificarea valorilor moral-spirituale 2. Eu în familie Activități de învățare: discuții dirijate; jocuri
în contexte familiale. Valori moral-spirituale. Acceptarea, sprijinul cooperative; situații-problemă cu sprijin în
2.2. Aprecierea valorică a reciproc, respectul, cooperarea, prietenia, imagini, texte audiate, exemple din viața
comportamentelor copiilor în familie. iertarea, bunătatea. Frumusețea obiceiurilor și familială.
tradițiilor în familia mea. Produse: enunțul lacunar; aprecierea prin
Comportamente morale. Îmi pasă de familia mea. simboluri; caravana de Crăciun.
3.1. Identificarea valorilor moral-spirituale 3. Eu în comunitate Activități de învățare: discuții dirijate; jocuri
în situații concrete de viață. Valori moral-spirituale. Respect pentru cei din cooperative; situații-problemă cu sprijin în
3.2. Aprecierea valorică a comportamente- jur și mediul înconjurător, cooperarea, prietenia, imagini, texte audiate/citite, exemple din
lor copiilor în comunitate. bunătatea. Acceptarea diversității copiilor din viața comunității.
comunitate. Frumusețea în jurul meu. Sărbătorile Produse: enunțul lacunar; aprecierea prin
calendaristice din comunitate. simboluri; expoziție pascală.
Comportamente morale. Îmi pasă de
comunitatea mea.
91
92
4.1. Exprimarea în cuvinte proprii a moralei 4. Învăț să fiu om Activități de învățare: discuții dirijate;
pildelor biblice. Valori moral-spirituale. Respectul sinelui și a jocuri de rol, cooperative; situații-problemă
4.2. Adoptarea atitudinii responsabile faţă celor din jur, iertarea și acceptarea. Povețele lui cu sprijin în imagini, texte audiate/citite,
de acţiunile proprii în situații școlare și Iisus Hristos pe înțelesul copiilor. Pilde biblice exemple din cotidian; exerciții creative.
extrașcolare. despre înțelegere, respect, cooperare, prietenie, Produse: mini-proiectul de grup; agenda
bunătate. Calitățile morale ale unui copil. faptelor bune.
Succesele mele și ale altora.
Comportamente morale. Îmi pasă de mine și de
ceilalți.
• identifica valori moral-spirituale în contexte legate de școală, familie, comunitate;
• exprima în cuvinte proprii morala pildelor biblice;
• aprecia valoric comportamentele copiilor la școală, în familie, în comunitate,
• atitudine pozitivă și responsabilă față de sine și cei din jur;
• atitudine critică și comunicare asertivă;
• tendință spre virtuți moral-spirituale.
CLASA a II-a
Unități de competență Activități de învățare și produse școlare

1.1. Recunoașterea valorilor 1. Eu la școală Activități de învățare: discuții dirijate; jocuri
moral-spirituale în contexte școlare. Valori moral-spirituale. Adevărul, sinceritatea, de rol, cooperative; situații-problemă cu
1.2. Aprecierea valorică a încrederea, onestitatea. Școala mea – mediu sprijin în imagini, texte, exemple din viața
comportamentelor elevilor în situații prietenos și incluziv pentru toți copiii. Sprijin școlară; activități de salubrizare.
școlare. pentru colegii cu necesități speciale. Produse: mesajul oral; enunțul lacunar;
Comportamente morale. Sunt responsabil aprecierea prin simboluri; ABC-ul incluziunii.
pentru clasa și școala mea.
2.1. Recunoașterea valorilor 2. Eu în familie Activități de învățare: discuții dirijate; jocuri
moral-spirituale în contexte familiale. Valori moral-spirituale. Adevărul, încrederea, cooperative; situații-problemă cu sprijin în
2.2. Aprecierea valorică a sinceritatea, iubirea părinților față de copii și imagini, texte, exemple din viața familială.
comportamentelor copiilor în familie. a copiilor față de părinți. Grija pentru membrii Produse: mesajul oral; aprecierea prin
familiei. Frumusețea obiceiurilor, tradițiilor în simboluri; târgul/caravana de Crăciun.
familia mea.
Comportamente morale. Sunt responsabil
pentru familia mea.
3.1. Descrierea în cuvinte proprii a 3. Eu în comunitate Activități de învățare:discuții dirijate;
sărbătorilor calendaristice din Valori moral-spirituale. Adevărul, încrederea, jocuri cooperative; situații-problemă cu
comunitate. onestitatea, buna vecinătate. Sprijin pentru copiii sprijin în imagini, texte, exemple din viața
3.2. Aprecierea valorică a cu necesități speciale din comunitatea mea. comunității; întâlniri cu preotul; vizite în
comportamentelor copiilor în Sărbătorile calendaristice din comunitate. Centre comunitare.
comunitate. Comportamente morale. Sunt responsabil Produse: mesajul oral; expoziție pascală;
pentru comunitatea mea. descrierea sărbătorilor calendaristice.
93
94
4.1. Aprecierea valorică a faptelor unor 4. Învăț să fiu om Activități de învățare: discuții dirijate;
personaje ale textelor biblice/artistice/ Valori moral-spirituale. Faptele bune și jocuri de rol, cooperative; situații-problemă
folclorice principalele calități morale ale unui om. Povețele cu sprijin în imagini, texte, exemple din
4.2. Adoptarea atitudinii responsabile faţă lui Iisus Hristos și pilde biblice despre adevăr, cotidian, mini studii de caz; vizite în centrele
de acţiunile proprii în situații școlare și sinceritate, încredere, onestitate, iubirea culturale.
extrașcolare. părinților față de copii și a copiilor față de părinți. Produse: mini-proiectul de grup; agenda
Morala textelor biblice. Personaje ale textelor faptelor bune; alfabetul valorilor; portretul
biblice/artistice/folclorice. moral al personajului.
pentru faptele mele.
• recunoaște valori moral-spirituale în contexte legate de școală, familie, comunitate;
• descrie în cuvinte proprii sărbătorile calendaristice din comunitate;
• aprecia valoric: comportamentele elevilor la școală, în familie, în comunitate; faptele personajelor din texte biblice/artistice/folclorice,
CLASA a III-a
Unități de competență Activități de învățare și produse școlare

1.1. Recunoașterea valorilor 1. Eu la școală Activități de învățare: discuții dirijate;
moral-spirituale în contexte Valori moral-spirituale. Grija, bunăvoința, răbdarea, jocuri de rol, cooperative;
școlare. cumpătarea și angajamentul în relațiile de prietenie, situații-problemă; mini studii de caz;
1.2. Demonstrarea unor comunicarea pozitivă cu colegii, respectul pentru activități de salubrizare în mediul școlar.
comportamente de susţinere şi profesori. Coeziunea clasei pentru o școală prietenoasă Produse: mesajul oral; diagrama prieteniei;
respect reciproc între colegi. tuturor copiilor. ABC-ul incluziunii.
Comportamente morale. Sunt cooperant pentru a face
clasa, școala prietenoasă pentru toți copiii.
2.1. Recunoașterea valorilor 2. Eu în familie Activități de învățare: discuții dirijate;
moral-spirituale în contexte Valori moral-spirituale. Grija și bunăvoința, respectul jocuri cooperative; situații-problemă;
familiale. și solidaritatea, răbdarea, cumpătarea și angajamentul, mini studiu de caz.
2.2. Aplicarea modelelor de recunoștința copiilor față de părinți, comunicarea Produse: mesajul oral; aprecierea prin
comportament în situații pozitivă în familie. Obiceiuri și tradiții în familia mea. simboluri; târgul/caravana de Crăciun.
familiale. Comportamente morale. Sunt cooperant cu membrii
familiei mele.
3.1. Aprecierea unor situaţii de 3. Eu în comunitate Activități de învățare: discuții dirijate;
viaţă în baza normelor din sfera Valori moral-spirituale. Grija, bunăvoința, respectul, jocuri cooperative; situații-problemă;
valorilor moral-spirituale. solidaritatea. Actele de milostenie realizate de copiii în întâlniri cu preotul; vizite în Centre
3.2. Demonstrarea atitudinii comunitate. Modalități de implicare a elevilor în viața comunitare.
responsabile față de promovarea comunității. Patrimoniul cultural al localității mele. Produse: mesajul oral; proiect de acțiuni;
valorilor spirituale în comunitate. Biserica – agent comunitar important. expoziție pascală; cupoanele voluntarului.
Comportamente morale. Sunt cooperant cu membrii
comunității mele.
95
96
4.1. Raportarea moralei textelor 4. Învăț să fiu om Activități de învățare: discuții dirijate;
biblice la situații de viață. Valori moral-spirituale. Împreună facem lumea mai jocuri cooperative; situații-problemă; studii
4.2. Formularea judecăților de valoare bună. Povețele lui Iisus Hristos și pilde biblice despre de caz; vizite în centre culturale.
referitoare la acțiuni și virtuți răbdare, cumpătare, grijă, bunăvoință, angajament, Produse: mesajul oral; proiect de grup;
morale. responsabilitate, recunoștința copiilor față de părinți. agenda faptelor bune; alfabetul valorilor;
4.3. Adoptarea atitudinilor cooperante Comportamente morale. Cooperez pozitiv cu oamenii implicare în acțiuni comunitare.
cu cei din jur. din jurul meu.
• raporta morala textelor biblice la situații din viață;
• aprecia situaţii de viaţă în baza normelor din sfera valorilor moral-spirituale;
• formula judecăți de valoare referitor la acțiuni și virtuți morale,
CLASA a IV-a
Activități de învățare și produse școlare

Unități de competență Unități de conținut
recomandate
1.1. Recunoașterea valorilor 1. Eu la școală Activități de învățare: discuții dirijate; jocuri
moral-spirituale în contexte școlare. Valori moral-spirituale. Răbdarea, cumpătarea, de rol, situații-problemă; studii de caz,
1.2. Adoptarea atitudinii responsabile faţă respectul și solidaritatea între colegi. activități de salubrizare.
de acţiunile proprii şi ale colegilor înResponsabilitatea, respectul și înțelegerea în Produse: mesajul oral, ABC-ul incluziunii;
mediul școlar. relațiile de prietenie. Acceptare și atitudine portretul moral al personajului.
binevoitoare.
Comportamente morale. Sunt cumpătat și
solidar cu ai mei colegi.
2.1. Recunoașterea valorilor 2. Eu în familie Activități de învățare: discuții dirijate;
moral-spirituale în contexte familiale. Valori moral-spirituale. Răbdarea și cumpătarea, învățarea prin sarcini; situații-problemă;
2.2. Adoptarea atitudinii respectuoase faţă respectul și solidaritatea, înțelepciunea. Pacea și studii de caz.
de părinţi şi cei apropiați. Fericirea în familia mea. Familia – izvor de iubire Produse: mesajul oral; agenda faptelor
și respect. Armonia în familie. bune; târgul/ caravana de Crăciun.
solidar cu membrii familiei mele.
3.1. Analiza unor situaţii de viaţă în baza 3. Eu în comunitate Activități de învățare: discuții dirijate;
normelor din sfera valorilor Valori moral-spirituale. Calitățile unui teatrul social; învățarea prin sarcini;
moral-spirituale. om adevărat. Solidaritatea și coeziunea în situații-problemă; studii de caz; întâlniri
3.2. Argumentarea atitudinii responsabile comunitate. Activităţi în beneficul comunităţii. cu preotul din comunitate, vizite în Centre
față de păstrarea și promovarea Dragostea pentru patrie – motivație pentru comunitare, la biserica din localitate.
valorilor spirituale ale comunității. participare. Valorile culturale ale neamului – Produse: mesajul oral; expoziție pascală;
tezaur spiritual. Funcțiile bisericii: culturală, de cupoanele voluntarului; implicare în acțiuni
coeziune socială, de caritate. comunitare.
solidar cu membrii comunității mele.
97
98
4.1. Raportarea unor situații din viață la 4. Învăț să fiu om Activități de învățare: discuții dirijate;
morala textelor biblice. Valori moral-spirituale. Integritate și ajutorul situații-problemă; studii de caz, vizite în
4.2. Formularea judecăților de valoare reciproc. Acțiunile și virtuțile morale. Religia centrele culturale, religioase.
referitoare la acțiuni și virtuți morale. creștină ortodoxă: religia oficială a Republicii Produse: proiect de grup, proiect de acțiuni;
4.3. Adoptarea atitudinii responsabile Moldova. Valori centrale ale religiei creştine. Alfabetul valorilor; portretul moral al
față de sine ca o persoană unică și Biblia: model de înţelepciune. Valorile morale ale personajului.
valoroasă. religiilor lumii.
pentru faptele mele și încrezut în forțele proprii.
• argumenta atitudinea responsabilă față de păstrarea și promovarea valorilor spirituale ale comunității;
• aprecia situaţii de viaţă: în baza normelor din sfera valorilor moral-spirituale; cu raportare la morala textelor biblice;
• formula judecăți de valoare referitor la acțiuni și virtuți morale,
2.5. Aria curriculară „Arte”
Educația muzicală
1. Receptarea muzicii în situații de învățare și cotidiene, manifestând interes pentru

cunoașterea sinelui și a lumii prin arte.
2. Exprimarea prin muzică a unor sentimente și idei, dând dovadă de atitudine cre-
ativă în valorificarea elementelor de limbaj muzical.
3. Transpunerea achizițiilor obținute la disciplină în contexte educaționale și cultu-
ral-artistice, demonstrând respect pentru valorile culturii naționale și universale.

Clasa
I 1 33
II 1 33
Obligatorie Arte
III 1 33
IV 1 33
1
99
REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂȚI DE CONŢINUT
Clasa Unităţi de conţinut (module) Nr. de ore

Ce exprimă muzica? 7
Ce „povestește” muzica? 8
I Cum „povestește” muzica? 10
De ce avem nevoie de muzică? 5
Ore la discreţia cadrului didactic 3
Cântecul, dansul, marșul în lumea muzicii 10
Expresivitatea și descriptivitatea muzicii 5
II Caracterul variat al muzicii 8
Cântecul, dansul, marșul în creații muzicale de proporții 7
Limbajul muzical 10
Melodia – element principal al muzicii 5
III Forme muzicale simple 7
Forme muzicale compuse 8
Muzica poporului meu – folclorul muzical 8
Tezaurul folclorului muzical 7
IV Muzica academică 10
Muzica în viaţa mea 5
100
CLASA I
Unități de competență Unități de conținut Activități de învățare

(sub-competențe) EU ȘI MUZICA și produse școlare recomandate
1.1. Identificarea semnificației 1. Ce exprimă muzica? Discuții dirijate:
sunetelor după înălțime și • Sunetele din jurul nostru. Evocare. Sunetele naturii, - semnificația sunetelor, cu exemple în
după durată în contextul sunetele din oraș/sat. Semnificația sunetelor. Zgomote imagini, audio, video;
comunicării cu muzica. și sunete muzicale. Însușirile sunetelor muzicale: - rolul compozitorului, interpretului
1.2. Distingerea stărilor înălțime și durată. și ascultătorului în viața unei creații
emoționale exprimate prin • De la ce începe muzica? Compozitorul, interpretul, muzicale.
muzica audiată și interpreta- ascultătorul. Primele reguli de audiție. Unde poate fi Exerciții:
tă. auzită muzica religioasă, populară și academică? - de identificare a sursei sonore;
1.3. Intonarea unor melodii sim- • Cântăm şi ne încântăm. Reguli pentru cântul corect și - de sensibilizare, atenție și concentrație în
ple. expresiv. Comunicarea cu natura prin cânt. Muzica în perceperea muzicii.
familie. Activități muzical-didactice:
• Vesel şi trist în muzică. Sinteză. Stări emoționale - interpretarea ghidată a unor cântece
exprimate prin muzică: veselie, tristețe, solemnitate, simple cu diapazon limitat, învățate
umor/glumă. Muzica veselă și tristă în viața oamenilor. după auz (inclusiv, despre vocale, silabe,
numerele 0 – 10 etc.);
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: - audiția pieselor muzicale cu respectarea
înălțimea sunetului muzical: înalt, mediu, jos; durata regulilor;
sunetului: lung, scurt. - improvizații și dramatizări ale unor
evenimente sonor-artistice.
2.1. Descrierea în cuvinte proprii 2. Ce „povestește” muzica? Discuții dirijate:
a dispoziției și a conținutului • Lumea copiilor în muzică. Comunicarea prin cânt. - dispoziția și conținutul creațiilor
unor piese muzicale. Jocuri cu cântece. Personaje din povești – în muzică. muzicale inspirate din viață și natură (ce
2.2. Improvizarea unor • Natura în muzică. Chipul și caracterul animalelor în „povestește” muzica);
succesiuni de silabe ritmice muzică. Durata sunetelor: silabele ritmice pas, iu-te. - regulile de audiție a Imnului de Stat al
cu și fără text. • Cântăm ţara. Simbolul muzical al țării – Imnul de Stat RM.
al Republicii Moldova. Tradiții muzicale naționale: cânt,
dans, sărbătoare.
101
102
2.3. Interpretarea unor cântece • Muzica sărbătorilor tradiționale. Sinteză. Muzica Exerciții:
despre copilărie, natură, sărbătorilor de iarnă: colindul, sorcova, cântecul, - de mișcare organizată pe silabele ritmice;
țară. dansul. - de intonație: dialog, ecou, lănțișor sonor.
Activități muzical-didactice:
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: - interpretarea ghidată a unor cântece,
durata sunetului: silabele ritmice pas, iu-te. cântece-jocuri, invocări, cântece pentru
pauze dinamice;
- audiția pieselor muzicale cu respectarea
regulilor;
- acompanierea cântecelor cu percuţie
corporală;
- improvizații ritmice cu și fără text.
3.1. Identificarea după auz 3. Cum „povesteşte” muzica? Discuții dirijate:
a interpretării vocale și • Sufletul muzicii – melodia. Interacțiunea sunetelor în - varietatea melodiei în muzică;
instrumentale a muzicii. melodie. Sensul mișcării melodiei. Modele de contur - expresivitatea melodiei prin ritm, tempo,
3.2. Recunoașterea elementelor melodic. Sunetul și nota: sol, mi. nuanțe dinamice și timbru.
de limbaj muzical în • Inima muzicii – ritmul. Ritmul în muzică: cadență, Exerciții:
piese audiate și cântece mișcare, ordine, energie, organizare, pășire etc. - de intonare a sunetelor sol și mi în
interpretate. Cadența ritmului în muzica de marș. Ritmul dansului. succesiuni, pe silabe ritmice, după gestul
• Viteza muzicii – tempo. Tempoul în muzică: rar, mâinii;
potrivit, repede. Expresivitatea mișcării muzicii. - de percuție corporală.
• Puterea muzicii – nuanţele dinamice. Nuanțele Activități muzical-didactice:
dinamice în muzică: mărite, potrivite, scăzute. - interpretarea ghidată a unor cântece
Efectul apropierii/îndepărtării exprimat prin nuanțele simple cu diapazon limitat, învățate după
dinamice. auz, cultură vocală elementară (inclusiv,
• Culoarea muzicii – timbrul. Vocea omului. Familiile de cântece didactice cu tematica: alfabetul,
instrumente muzicale: cu corzi, de suflat, de percuție. tabla adunării);
- audiția pieselor muzicale cu respectarea
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: regulilor;
sunetul și nota: sol, mi; melodie, ritm, tempo, nuanțe - improvizare de melodii pe sunetele și
dinamice, timbru. notele sol și mi cu și fără text.
4.1. Propunerea unor piese 4. De ce avem nevoie de muzică? Discuții dirijate:
muzicale pentru evenimente • Cântul rotește pământul. Când și de ce cântă omul. - rolul cântecului și dansului în viața unui
din viața școlară și cotidiană. Cântecele copilăriei. Cântecele în viața unui om și a om, a unui popor;
4.2. Reprezentarea unor unui popor: de leagăn, de voie bună, de dor, patriotic. - preferințele muzicale.
evenimente sonore din piese • Muzica mișcării – dansul. Când și de ce dansează Exerciții:
muzicale prin limbajul altor oamenii. Varietatea muzicii de dans. - de reprezentare a elementelor de limbaj
arte. • Eu şi muzica. Preferințe muzicale. Experiențe muzicale muzical prin: mijloace artistico-plastice,
proprii. mișcări plastice ale corpului, gestul
mâinilor în spațiu.
- interpretarea expresivă a unor cântece
simple;
- audiția pieselor muzicale;
- improvizații ritmico-timbrale la
instrumente muzicale pentru copii.
• descrie în cuvinte proprii dispoziția și conținutul unor piese muzicale audiate și interpretate;
• interpreta cântece despre copilărie, natură, țară, cu și fără acompaniament, cu stări emoționale de veselie/tristețe, solemnitate/glumă;
• improviza formule ritmice (pe silabele pas, iu-te) și melodii (pe sunetele și notele sol și mi) cu și fără text, la instrumente muzicale pentru
copii;
• caracteriza expresivitatea pieselor muzicale vocale și instrumentale cu ajutorul unor elemente de limbaj muzical (melodie, ritm, tempo,
nuanțe dinamice, timbru);
• reprezenta unele evenimente sonore din piese muzicale prin limbajul altor arte (mișcări ritmice corporale, linii și culori, gestul mâinii
etc.),
• sensibilitate și interes pentru cunoașterea sinelui și a lumii prin arte;
• atitudine creativă în valorificarea mijloacelor limbajului muzical;
• respect pentru valorile culturii naționale și universale.
103
104
Repertoriul muzical pentru audiții muzicale Repertoriul muzical pentru interpretare vocal-corală
MODULUL 1: C. Rusnac, „Sărbătoreasca”; T. Chiriac, corul MODULUL 1: Cântece didactice (inclusiv pentru abordările educaționale
„Veverița”, „Nucul” din cantata „Luci, soare, luci!”; inter- și transdisciplinare); „Vine toamna, vine”, vers. Ion Ungureanu, muz.
J. Ph. Rameau, „Chemarea păsărilor”; R. Schumann, E. Doga; „Bună dimineața”, vers. Gr. Vieru, muz. V. Vilinciuc; „A, U, O!”, vers.
„Secerătorii” și „Arlechinul”; W. A. Mozart, „Gavotă” din Gr. Vieru, muz. T. Zgureanu; „Cine-ascultă muzica”, vers. Gr. Vieru, muz.
albumul „Les petits riens”; E. Coca, „Joc”; P. Ceaikovski, B. Dubosarschi; „Casa mea”, vers. Gr. Vieru, muz. Iu. Țibulschi; „Dragu-mi-i
„Octombrie” din albumul „Anotimpurile”. să cânt”, vers. Vl. Rusnac, muz. T. Sobolevski-Corj; „Tricolorul”, versuri și
MODULUL 2: P. Ceaikovski, „Păpușa bolnavă”, „Păpușa nouă”; muzică de Gr. Vieru.
C. Saint-Saens, piese din albumul „Grădina zoologică”; MODULUL 2: „Căsuța din pădure”, muz. I. Nicorescu; „Doina”, vers.
C. Rusnac, tabloul muzical „Moldova”; W. A. Mozart, „Dans C. Dragomir, muz. D. Radu; „Frigu-frigușor”, vers. N. Roșioru, muz.
german”; P. Ceaikovski, piese din „Albumul pentru copii”. D. Radu; „Haide, săniuță”, vers. Gr. Vieru, muz. D. Radu; colindele „Steaua
MODULUL 3: Gh. Mustea, „Melodie”; L. van Beethoven, sus răsare”, „Domn, Domn, să-nălțăm” și „Iată, vin colindători”.
„Marș”; J. Strauss (tatăl), polca „Tritsch-Tratsch”; F. Schubert, MODULUL 3: „Iarna șugubeață”, vers. Iu. Filip, muz. M. Ungureanu;
„Galop grațios”, „Vals grațios”; Gr. Dinicu, „Hora staccato”; „Mărțișor”, vers. A. Ciocanu, muz. D. Radu; „Trenul”, vers. Gr. Vieru, muz.
A. Haciaturean, „Povestea de seară”; J. Haydn, Simfonia Z. Tcaci; „Toba ariciului”, versuri și muzică de Gr. Vieru.
„Surpriză”, partea I-a (fragment). MODULUL 4: „Ciocârlia”, vers. V. Romanciuc, muz. M. Ungureanu; „Doină,
MODULUL 4: Piese folclorice „Ciocârlia”, „Hora”, „Sârba”; doiniță”, vers. S. Ghimpu, muz. A. Tamazlâcaru; „Moldova mea”, versuri și
E. Doga, valsul „Izvorașul”; F. Chopin, Vals (a-moll). muzică de L. Palii-Păduraru.
CLASA a II-a

(sub-competențe) TREI TIPURI PRIMARE ÎN MUZICĂ și produse școlare recomandate
1.1. Recunoașterea după auz a celor trei 1. Cântecul, dansul și marșul Discuții dirijate:
tipuri de muzică: cântecul, dansul, în lumea muzicii - stările sufletești exprimate prin cântec, dans,
marșul. • Ce este muzica? Evocare. Sunetul marș;
1.2. Distingerea trăsăturilor specifice și evenimentul sonor. Compozitor – - situațiile din viață în care sună cântece,
caracterelor cantabil, dansant și de interpret – ascultător. Cum cântăm, muzică de dans și de marș;
marș al muzicii audiate și interpretate. audiem muzica? Silabele ritmice pas - semnificația limbajului muzical în
1.3. Interpretarea expresivă a unor melodii și iu-te (pentru duratele sunetelor expresivitatea cântecului, dansului, marșului.
simple, în limita unei octave, în muzicale: pătrime și optimi). Exerciții:
caracter cantabil/dansant/de marș. • Cântecul şi diversitatea lui. Varietatea - de identificare a trăsăturilor specifice
cântecelor în viața oamenilor. Cântecul cântecului, dansului, marșului;
popular și cântecul compus de - de caracterizare verbală a stărilor sufletești
compozitor. Sunetele şi notele sol şi mi. exprimate în cântec (vesel, trist, solemn,
• În lumea muzicii de dans. Ritmul ca glumeț), dans (voioșie, bucurie) și marș
element de organizare a dansului. (solemnitate, bărbăție, curaj, avânt, victorie,
Silabele ritmice pas și iu-te. Pauza – triumf, glorie).
tăcerea în muzică. Dansurile populare: Activități muzical-didactice:
hora și sârba. - interpretarea în grup a unor cântece simple,
• Marşul în lumea muzicii. Mișcarea în limita unei octave, învățate după auz
muzicii pe timpi accentuați și (inclusiv, cântece didactice despre tabla
neaccentuați. Ritmul cadențat în marș. înmulțirii);
Varietatea marșului: militar, sportiv, - cultură vocală elementară: poziția la cânt,
nupțial, funebru etc. ansamblu, expresivitate, dicție;
• Îmbinarea celor trei tipuri de muzică: - creație elementară: mișcări muzical-ritmice
cântec-dans, cântec-marș, marș-dans, în caracter dansant și de marș; improvizații
cântec-dans-marș. Creații celebre de melodice pe sunetele sol, mi și pauza de
cântec, dans și marș în muzica națională pătrime (silaba ritmică nu-i).
și universală.
105
106
Elemente noi de limbaj specific disciplinei:
tipurile muzicii: cântec, dans, marș;
evenimentul sonor; cântecul popular,
cântecul compus de compozitor; pauza
muzicală.
2.1. Recunoașterea elementelor de limbaj 2. Expresivitatea și descriprivitatea muzicii Discuții dirijate:
muzical folosite în exprimarea și • Muzica – expresie a sentimentelor - posibilitățile expresive și descriptive
descrierea trăirilor, portretului și a umane. Sentimente puternice din viața ale muzicii în redarea trăirii, activității,
tabloului în piese muzicale audiate/ omului în muzică: dor, mândrie, tristețe, portretului, tabloului;
interpretate. veselie etc. Sunetul și nota la. Nuanțele - rolul cântecului, dansului și marșului în viața
2.2. Improvizarea unor motive melodice pe dinamice: încet, potrivit de încet/tare, oamenilor.
sunetele do, mi, sol, la, cu și fără text, tare. Exerciții:
în diferite caractere. • Portretul muzical. Cântece-portrete - de identificare a expresivității mersului
2.3. Interpretarea unor cântece care muzicale, care reprezintă personalități melodic, tempoului și nuanțelor dinamice în
exprimă diferite sentimente, descriu remarcabile din istoria neamului. Mersul cântec, dans și marș;
un portret/tablou. melodic: liniar (pe o linie), ascendent - de intonație melodică cu creșterea/scăderea
(în sus), descendent (în jos), prin salt. treptată a tăriei sonore;
Sunetul și nota do. - de solfegiere pe sunetele do, mi, sol și la, cu
• Tabloul muzical. Sinteză. Imaginea utilizarea gestului mâinii (în sistemul relativ).
naturii în muzică. Tempoul muzical. Activități muzical-didactice:
Termenii de gradație a tempoului: rar, - imitație sonor-artistică a fenomenelor naturii;
moderat, repede. - interpretare vocal-corală a unor cântece cu
respectarea gestului dirijoral (al profesorului).
nuanțele dinamice: încet, potrivit de încet/
tare, tare; mersul melodic; tempo: repede,
moderat, rar; sunetele și notele la, do.
3.1. Distingerea după auz a muzicii vocale, 3. Caracterul variat al muzicii Discuții dirijate:
instrumentale cu ajutorul elementelor • Caracterul cantabil al muzicii. - elementele de limbaj muzical specifice
de limbaj muzical. Cantabilitatea în muzica vocală și caracterului cantabil/dansant/de marș;
instrumentală. Caracterul cantabil în - compararea caracterelor cantabil, dansant, de
romanță și serenadă. marș în diverse creații muzicale.
• Caracterul dansant al muzicii. Ritmurile Exerciții:
și intonațiile specifice muzicii de - de reprezentare cu gestul mâinii în spațiu
dans. Caracterul de dans în piese a caracterului cantabil/dansant/de marș al
instrumentale și muzică simfonică. muzicii;
Sunetul și nota re. - de solfegiere pe sunetele do, re, mi, fa, sol și
• Caracterul de marș al muzicii. Ritmurile la în succesiuni ascendente/descendente, pe
și melodiile proprii caracterului de marș. trepte alăturate, în caractere variate;
Duratele sunetelor muzicale: pătrimea - de grupare a timpilor accentuați/neaccentuați
și optimile. Caracterul de marș în piese la măsura de doi și trei timpi;
instrumentale și în muzică simfonică. - de ritmizare a textelor poetice (scurte) la
Sunetul și nota fa. măsură binară și ternară.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: - interpretarea în grup a unor cântece simple în
piesă instrumentală; muzică simfonică; caracter cantabil, dansant și de marș, după auz;
sunetul și nota: re, fa. - improvizarea acompaniamentului ritmic la
melodiile pieselor studiate la instrumente
muzicale pentru copii.
4.1. Interpretarea expresivă a creațiilor 4. Cântecul, dansul și marșul în creații Discuții dirijate:
vocal-corale în caracter cantabil/ de proporții mari - clasificarea genurilor muzicii în: vocale,
dansant/de marș. • Cântecul – element al operei. Opera – instrumentale, teatrale;
4.2. Asocierea textului și a mișcării scenice teatru muzical. Numerele muzicale - structura spectacolelor de operă și balet;
în exprimarea mesajelor lucrărilor din operă: arie, duet, cor ș. a. Melodii - timbrul instrumentelor din orchestra
muzicale. celebre din opere. Măsura de doi timpi. simfonică.
107
108
• Dansul – element principal al baletului. Exerciții:
Dansurile din spectacolul de balet. - de reprezentare spațială cu gestul mâinii a
Măsura de trei timpi. Formule ritmice la mersului melodic în muzica de operă și balet;
măsura de trei timpi. Sunetul și nota si. - de ritmizare a textelor la măsură binară și
Scărița muzicală. ternară;
• Marșul în muzica simfonică. Muzică - de intonare a scăriței muzicale în mișcare
simfonică. Grupurile de instrumente în ascendentă/descendentă, în tempo și nuanțe
orchestra simfonică. Marșul în genul de dinamice diferite, în caracter cantabil/
simfonie. dansant/de marș.
• Interacțiunea cântecului, dansului, Activități muzical-didactice:
marșului în creații de proporții. - interpretare corală cu și fără acompaniament
Caracterul cantabil, dansant și de marș a unor cântece simple.
în creații de proporții. Creații celebre din - creare de structuri ritmice la doi și trei timpi;
muzica națională și universală, în care se - imitarea prin mișcările brațelor a interpretării
întâlnesc cântecul, dansul și marșul. la instrumente muzicale cu corzi, de suflat, de
percuție;
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: - joc muzical „Instrumentele orchestrei”.
creații muzicale de proporții: opera, baletul, Proiect de grup: „Afiș pentru un program de
simfonia; măsura de doi și măsura trei concert”, „Cântecul, dansul și marșul în viața
timpi; sunetul și nota si; scărița muzicală. oamenilor/poporului”.
• deosebi după auz caracterul cantabil, dansant, de marș al muzicii din piese muzicale și creații de proporții audiate, interpretate;
• interpreta expresiv cântece în caracter cantabil, dansant și de marș, cu și fără acompaniament;
• improviza formule ritmice la măsură binară și ternară și melodii (pe sunete alăturate din scărița muzicală), cu și fără text, la instrumente
muzicale pentru copii;
• caracteriza expresivitatea mersului melodic, tempoul și nuanţele dinamice în reprezentarea trăirilor, portretului, tabloului muzical;
• reprezenta unele evenimente sonore din piese muzicale prin limbajul altor arte,
MODULUL 1: W. A. Mozart, „Cântec de leagăn”; I. Gorincioi, „Imnul MODULUL 1: Melodie populară „Alunelu”; „Soldaţii”, vers.
neamului”; F. Schubert, „Moment muzical”; Gr. Dinicu, „Hora Gr. Vieru, muz. Z. Tcaci; „Învăţătorul”, vers Gr. Vieru, muz. V. Verega;
staccato”; D. Şostakovici, „Vals-glumă”; E. Doga, „Marş”; P. Ceaikovski, „Cum cântă ţara”, prelucrare de Gr. Vieru; melodie populară „Foaie
„Marşul soldăţeilor de lemn”. verde siminoc”.
MODULUL 2: L. van. Beethoven, „Vesel. Trist”, „Pe ruinele Atenei”; MODULUL 2: „Cântă”, vers. şi muz. Al. Paşcanu; „Cui îi place a hori”,
Dm. Kabalevski, „Trei prietene: Ştrengăriţa. Plângăreaţa. Răutăcioasa”; vers. Gr. Vieru, muz. E. Mamot; „Cântec de toamnă”, vers.
M. Musorgscki, Suita „Tablouri dintr-o expoziţie”; C. Debussy, „Dansul V. Lebedinski, muz. M. Ungureanu; „Viaţa e una”, vers.
fulgilor de nea”; A. Vivaldi, concertul „Iarna”, partea a III-a. D. Matcovschi, muz. R. Buciuceanu; melodie populară „Ştefan,
MODULUL 3: M. Ogiński, „Poloneza”; E. Grieg, „Cântecul lui Solveig”; Ştefan domn cel Mare”; „Ninge pe cărare”, vers. şi muzică
C. Porumbescu, „Balada pentru vioară şi pian”; W.A. Mozart, „Mica D. Stancu; „Colindiţa”, muzica E. Monţia; colindele „Mos Craciun cu
serenadă nocturnă”; P. Constantinescu, „Trei dansuri simfonice”; plete dalbe” și „Rămâi, gazdă, sănătoasă!”.
F. Schubert, „Marş militar”; J. Strauss, (tatăl), „Marşul lui Radetzky”. MODULUL 3: „Săniuţa”, vers. şi muzică I. D. Vicol; „Fluieraşul”, vers.
MODULUL 4: W.A. Mozart, Corul clopoţeilor din opera-basm „Flautul Gr. Vieru, muz. E. Doga; „Stejăreii”, vers. şi muz. V. Verega.
fermecat”; G. Verdi, „Marşul triumfal” din opera „Aida”; P.I. Ceaikovski, MODULUL 4: „Primăvara a sosit”, muz. N. Oancea; melodie
„Dansul lebedelor mici” din baletul „Lacul lebedelor”; F.J. Haydn, populară „Pupăza din tei”; „Graiul meu”, vers. Gr. Vieru, muz.
„Simfonia jucăriilor”. I. Macovei; „Dansul florilor”, vers. A. Blanovschi, muz. A. Ranga;
„Dulce e ţara”, vers. şi muz. Gr. Vieru.
109
110
CLASA a III-a

(sub-competențe) LIMBAJUL MUZICAL și produse școlare recomandate
1.1. Utilizarea elementelor de limbaj 1. Limbajul muzicii Discuții dirijate:
muzical în activități de creație și • Caracterul variat al muzicii. Evocare. - expresivitatea evenimentelor sonore creată
interpretare vocal-corală. Tipurile primare ale muzicii: cântecul, de limbajul muzical;
1.2. Caracterizarea în cuvinte proprii a dansul, marșul. Expresivitatea și - caracteristicile elementelor de limbaj muzical
expresivității elementelor de limbaj descriptivitatea muzicii. Evenimentul sonor la descrierea muzicii audiate/interpretate.
muzical în piese audiate, interpre- în muzică. Exerciții:
tate. • Nuanțele dinamice – element de expresie - de interpretare a scăriței muzicale Do în
muzicală. Intensități scăzute și intensități caractere/tempo/nuanțe dinamice diferite;
mărite. Planul dinamic. Nuanțarea dinamică - de reprezentare cu gestul mâinii a sensului
în cântec. mișcării liniei melodice din muzica audiată;
• Ritmul muzical. Formula ritmică. Accentul - de executare a formulelor ritmice la măsură
ritmic. Măsurarea timpului în muzică la doi binară și ternară.
și la trei timpi. Activități muzical-didactice:
• Tempoul în muzică. Termeni de mișcare: - modelarea expresivității interpretării
foarte rar, rar, potrivit, repede, foarte cântecului cu ajutorul elementelor de limbaj
repede. Mișcarea constantă și variabilă a muzical;
muzicii. - confecționare de pseudo-instrumente
• Timbrul muzical. Timbrurile vocale, muzicale;
instrumentale, orchestrale. Familii de - Joc ritmic „Ploița”, „Ecoul”.
instrumente muzicale: instrumente cu Proiect de grup: „Improvizații la instrumente
corzi, instrumente de suflat, instrumente de muzicale pentru copii/pseudo-instrumente
percuție. muzicale (sunătoare, pocnitoare, fâșâitoare
etc.)”.
intensități scăzute/mărite în muzică; formula
ritmică; accentul ritmic; tempo: foarte rar,
rar, potrivit, repede, foarte reped; familii de
instrumente muzicale.
2.1. Distingerea sonorității majore/ 2. Melodia – element principal al muzicii Discuții dirijate:
minore în muzica audiată și • Ce este melodia? Elementele de limbaj care - destinația elementelor de limbaj muzical de a
interpretată. dau expresivitate melodiei: ritm, tempo, îmbogăți melodia și de a-i completa sensul;
2.2. Descrierea impresiilor personale nuanțe dinamice, timbru. - cine poate interpreta o melodie?
față de melodiile celebre audiate în • Structura unei melodii. Elemente ale unei Exerciții:
interpretare vocală/instrumentală/ melodii: motiv, frază, propoziție. - de încălzire a vocii;
orchestrală. • Modul de îmbinare a sunetelor în melodie. - de reprezentare a conturului melodic.
Sonoritățile muzicii: modul major și modul Activități muzical-didactice:
minor. Cine poate interpreta o melodie? - audiția melodiilor celebre în variante de
• Melodii celebre în universul muzicii. interpretare diferită;
Sinteză. Cele mai vechi cântece ale - fredonarea motivelor din melodii celebre;
neamului – Doina, Ciocârlia. Melodii - improvizații melodice pe sunetele scăriței
celebre de dans și marș. Muzica sărbătorilor muzicale;
de iarnă. - cânt vocal-coral: repertoriu dedicat
sărbătorilor de iarnă.
elemente ale unei melodii; modul major, modul
minor.
3.1. Identificarea după auz a repetării și 3. Forme muzicale simple Discuții dirijate:
apariției unor evenimente sonore • Cum se organizează ideile muzicale în - legătura dintre caracterul melodiei și
în piese muzicale audiate. cântec? Forma strofică și forma strofică cu conținutul versurilor din cântec.
3.2. Interpretarea cântecelor după refren în cântec. Planul de interpretare a Exerciții:
planul de interpretare elaborat în unui cântec. - de intonare a unor melodii simple după gestul
grup. • Forma monopartită în muzică. Piese mâinii, în limita scăriței muzicale Do;
instrumentale în formă monopartită în - de analiză a modalității de organizare a ideilor
muzica națională și universală. muzicale în cântec/piese muzicale audiate.
• Forma bipartită în muzică. Piese celebre în Activități muzical-didactice:
formă bipartită. - audiții muzicale comentate;
• Forma tripartită în muzică. Piese celebre în - modelare a planului de interpretare a unui
formă tripartită. cântec (introducere, strofă, refren, ritornelă
etc.);
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: - improvizarea acompaniamentului ritmic la
forma muzicală monopartită, bipartită, tripartită. cântecele din repertoriul studiat.
111
112
4.1. Exprimarea emoțiilor și gândurilor 4. Forme muzicale compuse Discuții dirijate:
față de organizarea formei muzicale • Forma rondo. Creații muzicale celebre în - formele muzicale inspirate din viața
în creații de muzică națională și forma de rondo. oamenilor și natură.
universală. • Tema cu variațiuni în muzică. Creații Exerciții:
muzicale celebre în forma de temă cu - de fredonare a temelor muzicale din piesele
variațiuni. audiate.
• Forma liberă în muzică. Creații muzicale Activități muzical-didactice:
instrumentale în formă liberă. - reprezentarea grafică a formei muzicale la
creațiile muzicale audiate;
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: - audiții muzicale comentate;
forma rondo; forma tema cu variațiuni; forma - analiza-caracterizare a formei muzicale
liberă. în creațiile audiate (după unele repere:
caracterul melodiei, modul (major, minor),
nuanţele dinamice, tempo.
- dramatizare a evenimentelor sonore în
diferite forme muzicale;
- joc „Dialoguri muzicale” pe melodii
improvizate, structurate în forma rondo, temă
cu variațiuni.
Proiecte individuale, de grup: „Crearea formei
de rondo din repertoriul de cântece însușite”,
„Sfaturi utile pentru vizitarea sălilor de concert”.
• descrie în cuvinte proprii expresivitatea elementelor de limbaj în piesele muzicale audiate și interpretate;
• interpreta cântece pentru copii, cu și fără acompaniament, cu respectarea planului interpretativ (introducere, strofă, refren etc.);
• improviza acompaniament simplu la instrumente muzicale pentru copii, pentru piesele interpretate/audiate;
• identifica după auz repetarea și apariția unor evenimente sonore în piese muzicale audiate;
• caracteriza expresivitatea melodiei pieselor muzicale vocale și instrumentale cu ajutorul elementelor de limbaj muzical,
MODULUL 1: E. Grieg, „Dimineaţa”; C. Dimitrescu, „Dans MODULUL 1: „Toamna”, vers. V. Nedelcu, muz. D. Radu; „Hop şi-aşa!”,
Țărănesc”; E. Grieg, „În peștera împăratului munţilor”; vers. și muz. R. Rausch; „Moldovioară, floare rară”, vers. Gr. Vieru, muz.
P. Constantinescu, „Joc dobrogean”; G. Musicescu, „Cine, cine” I. Macovei; cântec popular „Trageţi hora!”; „Povestea unui ciobănaş”,
din concertul coral Nr. 1; S. Prokofiev, povestea simfonică „Petrică vers. şi muz. D. Stancu.
şi lupul”. MODULUL 2: „La noi”, vers. Gr. Vieru, muz. A. Chiriac; „Cântecul gamei”,
MODULUL 2: F. Chopin, Preludiul nr. 7; W. A. Mozart, Sonata muz. R. Rogers; „Limba românească”, vers. Gh. Sion, muz. I. Cartu; „Am
pentru pian (C-dur); J. S. Bach, Mic preludiu (C-dur); W. A. Mozart, plecat să colindăm” din colecţia lui Gh. Cucu; „O, ce veste minunată!”,
Cavatina lui Figaro din opera „Nunta lui Figaro”; Dm. Şostakovici, muz. D. Georgescu-Kiriac; „Clopoţei, clopoţei”, muz. şi text J. Lord
„Romanţă”; E. Grieg, „Dansul Anitrei”; E. Doga, valsul „ Gingaşa Pierpont; „Să iubim al ţării tricolor”, vers. C. Salcia, muz. C. Romaşcanu;
şi tandra mea fiară”; J. Brahms, Dans ungar, nr. 5; R. Schumann, colindele „Steaua sus răsare”, „Sorcova”, „Astă seară-i seară mare”.
„Marş”; G. Bizet, Marşul toreadorului din opera „Carmen”. MODULUL 3: „Cartea-i surioara mea”, vers. C. Dragomir, muz. D. Radu;
MODULUL 3: G. Musicescu, piesa „Vine ştiuca de la baltă”; „Moldova”, vers. A. Ciocanu, muz. M. Ungureanu; cântec popular
C. Miculi, „Hora”; P. Ceaikovski, „Cântec napolitan”; J. S. Bach, napolitan „Santa Lucia”; „Hora” din colecţia lui T. Brediceanu; melodiile
„Badinerie”; S. Prokofiev, „Ploaie şi curcubeu”; C. Porumbescu, populare „Coasa”, „Bătuta”; joc muzical „Dacă vesel se trăiește”.
marșul „Haideți, haideți!” din opereta „Crai nou”; C. Rusnac, piesa MODULUL 4: „Cântec de primăvară”, muz. W. A. Mozart; melodie
„Sărbătoreasca”. populară „Primăvară, primăvară”.
MODULUL 4: W. A. Mozart, „Rondo în stil turcesc”; A. Stârcea,
Variaţiuni pentru pian; P. Ceaikovski, „Capriciul italian”.
113
114
CLASA a IV-a

(sub-competențe) MUZICA POPORULUI MEU și produse școlare recomandate
1.1. Interpretarea expresivă a unor 1. Muzica poporului meu Discuții dirijate:
creații muzicale folclorice • Limbajul muzical. Evocare. Expresivitatea - cântecul – cel mai răspândit și
simple. evenimentelor sonore. Limbajul muzical. Forma popular gen al muzicii folclorice;
1.2. Compararea creațiilor folclorice muzicală. - legătura folclorului muzical cu viața
cu alte creații muzicale după • Folclorul muzical. Caracteristicile folclorului muzical: poporului.
limbaj, conținut, destinație. tradiția orală, caracterul colectiv, caracterul anonim. Exerciții:
• Folclorul copiilor. Folclorul muzical compus de copii/ - de cultură vocal-corală utilizând
pentru copii. Cântece de leagăn, dezmierdări muzicale, diferite procedee de interpretare;
formule-adresări către natură, jocul muzical. - de analiză și comparație a creațiilor
• Varietatea cântecului popular. Cântecului popular muzicale folclorice.
inspirat din viață. Cântece de jale, de dor, de viață grea, Activități muzical-didactice:
de dragoste, recruțești, satirice, contemporane etc. - audiție și vizionare de concerte și joc
• Genurile reprezentative ale folclorului muzical. Doina, popular;
balada. - improvizații de ritmuri și melodii pe
texte folclorice simple;
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: - integrarea mișcărilor de dans, a
caracteristicile folclorului muzical: tradiția orală, caracterul strigăturilor în interpretarea creațiilor
colectiv, caracterul anonim; folclorul muzical compus de muzicale folclorice;
copii, folclorul muzical compus pentru copii. - realizarea jocurilor muzicale.
2.1. Explicarea în cuvinte proprii a 2. Tezaurul folclorului muzical Discuții dirijate:
caracterelor/specificului artei • Interpreţi de muzică populară. Lăutari, cântăreți - originea și evoluția folclorului
muzicale populare. (Tamara Ciobanu, Nicolae Sulac, Nicolae Glib, Mihai muzical;
2.2. Descrierea trăirilor emoționale Ciobanu etc.) și orchestre de muzică populară - caracterul sincretic al dansului
și a ideilor generate de audierea (Orchestra Naţională de muzică populară „Lăutarii”, popular (legătura între muzică, port
unor creații din tezaurul Orchestra de muzică populară „Folclor”, Ansamblul popular, dans, strigături etc.).
folclorului muzical. de cântece şi dansuri populare „Fluieraş”, Orchestra
municipală a fraţilor Vitalie şi Vasile Advahov din
Chișinău, ansamblul folcloric „Opincuța” etc.).
• Instrumente muzicale populare. Cimpoi, drâmbă, Exerciții:
bucium, ocarină, cobză, țambal etc. Elemente - de receptare a coloritului timbral
caracteristice: emisia sunetului, coloritul timbral. al instrumentelor/orchestrelor de
• Dansul popular. Clasificarea dansului popular: dansul muzică populară;
popular cu și fără subiect. Cele mai răspândite dansuri - mișcări și figuri elementare specifice
populare: hora, sârba, bătuta și hostropățul. dansului popular.
• Repertoriul obiceiurilor populare. Sinteza. Activități muzical-didactice:
- cânt vocal-coral/fredonarea
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: melodiilor de cântece și piese celebre
dans popular cu și fără subiect; tezaurul folclorului muzical. din folclorul muzical;
- audiție și vizionare de concerte și joc
popular;
- comentariul muzical;
- improvizații de mișcări pe ritmurile și
melodiile folclorului muzical.
Proiect individual, de grup: „Datini și
obiceiuri folclorice din localitate”.
3.1. Utilizarea vocabularului muzical 3. Muzica academică Discuții dirijate:
la caracterizarea muzicii • Muzica academică. Izvoarele muzicii. Muzica scrisă de - folclorul – sursă de inspirație pentru
academice. compozitori. (Creații compuse de A. Flechtenmacher, compozitori.
3.2. Demonstrarea culturii de G. Musicescu, C. Porumbescu, E. Coca, Șt. Neaga). Exerciții:
audiție a muzicii academice. • Creații muzicale celebre. Muzica compozitorilor - fredonare a unor teme muzicale din
3.3. Argumentarea opiniilor G. Enescu, E. Doga. creațiile muzicii academice audiate;
proprii faţă de creații muzicale • Interpreţii muzicii academice. Interpreți celebri (Maria - reprezentare a conturului melodic cu
academice și de valoarea lor Cebotari, Maria Bieșu, Ion Josan, Mihai Munteanu, gestul mâinii în spațiu.
artistică. Ion Paulencu, Valentina Naforniță etc.). Formații Activități muzical-didactice:
artistice performante din Republica Moldova - elaborarea partiturii ascultătorului
(Capela Corală Academică „Doina”, Corul „Moldova”, la unele creații/fragmente de muzică
ansamblul „Concertino” etc.). academică audiată
115
116
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: - reprezentarea conturului melodic cu
muzica academică, interpreți de muzică academică, gestul mâinii în timpul audiției;
formații artistice. - caracterizarea limbajului și
conținutului creațiilor muzicale
audiate;
- comentariul muzical la creațiile
studiate;
- interpretare vocal-corală cu și fără
acompaniament a creațiilor compuse
de compozitori autohtoni.
Proiect individual, de grup: „Portrete
muzicale: compozitori și interpreți din
Republica Moldova”.
4.1. Generalizarea experiențelor 4. Muzica în viaţa mea Discuții dirijate:
muzicale proprii. • Tradiții și obiceiuri muzicale în familie, școală, - tradiții și obiceiuri muzicale în familie,
comunitate. școală, comunitate;
• Muzica pentru copii. Muzică pentru desene animate/ Activități muzical-didactice:
spectacole/teatru de păpuși/filme artistice. - elaborarea unui afiș/program artistic
• Muzica uşoară. Caracterul distractiv al muzicii ușoare. pentru o sărbătoare/manifestare în
Creații de muzică ușoară. compuse de E. Doga, clasă/școală;
A. Chiriac, C. Rusnac, Gh. Mustea, L. Știrbu, M. Dolgan, - caracterizarea muzicii interpretate/
I. Aldea-Teodorovici etc. audiate;
- interpretare muzicală în public
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: al unor cântece pentru copii,
muzica ușoară, muzică pentru copii. reprezentative pentru sărbătorile și
manifestările clasei/școlii;
Proiecte individuale, de grup: „Muzica în
viața mea/noastră”, „Muzica obiceiurilor
și tradițiilor în familia mea/comunitatea
noastră”; proiect colectiv „Lecție-concert”.
Învățare prin sarcini de lucru cu tematica
unui schimb de experiență cu elevii
claselor mai mici „Ce să facem pentru a
înțelege mai bine muzica, cum ajungem
să o îndrăgim?”
• deosebi expresivitatea creațiilor folclorului muzical de cea a creaţiilor muzicii academice audiate și interpretate;
• interpreta cântece folclorice și create de compozitori pentru copii, cu și fără acompaniament;
• utiliza vocabularul muzical în caracterizarea creațiilor de muzică academică și populară;
• improviza la instrumente muzicale pentru copii un acompaniament simplu pentru piesele interpretate/audiate;
• exprima opinia proprie despre creaţiile folclorului muzical și muzica academică,
MODULUL 1: Melodii populare „Lume cine ţi-a pus nume”, MODULUL 1: Cântecele populare „Ciobănaș cu trei sute de oi”,
„Paparuda”, „Doina şi bătuta din Giurgiuleşti”; „Cântă puiul cucului” „Ciobănaș la oi am fost”, „S-a dus cucul de pe-aici”, „Mierla”, „Dragu
din colecția lui T. Brediceanu; balada „Mioriţa” în interpretarea lui mi-i şi mult mi-i drag”.
N. Sulac; „Ciobănaș la oi am fost”. MODULUL 2: Cântecele populare „Hai, la horă”, „Hai, flăcăi, săriţi la
MODULUL 2: „Polca din bătrâni” în interpretarea orchestrei joc!”, „Steaua sus răsare”; „La mulţi ani!”, muzică şi versuri Gr. Vieru.
„Lăutarii”, conducător artistic N. Botgros; „Parada instrumentelor” MODULUL 3: „Bardul din Mirceşti”, muz. P. Mezzeti, vers. C. Scrob;
din repertoriul Oana Liana; „Întrecere lăutărească” din repertoriul „Trei culori”, muz. și vers. C. Porumbescu; „Joc de sărbătoare”,
orchestrei „Fluieraş”; piesa „Ciocârlia” în interpretarea lui N. Botgros vers. V. Rusu, muz. D. Gheorghiţă; „Doiniţa”, versuri populare, muz.
şi orchestra „Lăutarii”. I. Macovei; colindele „Sus, în poarta Raiului”, „Praznic luminos”,
MODULUL 3: A. Flechtenmacher, Uvertura „Moldova”; G. Musicescu, „Coborât-a, coborât”, „Noi umblăm să colindăm”(din colecția lui
Concertul coral Nr 1; G. Enescu, „Preludiu la unison”; E. Coca, fantezia G. Breazul).
pentru vioară și pian „Simfonia primăverii”; Șt. Neaga, poemul MODULUL 4: „Ca o zi de primăvară”, muz. G. Musicescu; „Dragă-mi
simfonic „Nistru”; E. Doga, „Sonet”; „Hora fetelor” în interpretarea este ţara mea”, muz. C. Rusnac, vers. Gr. Vieru; „Noi în grai suntem
Capelei Corale Academice „Doina”. popor”, muz. Gh. Mustea, vers. Gr. Vieru; „La noi”, muz. M. Dolgan,
MODULUL 4: E. Doga, „Codrii mei bătrâni”; A. Chiriac, „Mihaela”; vers. Gr. Vieru; „Revedere”, muz. D. Kiriac, vers. M. Eminescu;
C. Rusnac, „Copiii planetei pământ” în interpretarea A. Lazariuc „Ala-bala, portocala”, muz. I. Aldea-Teodorovici, vers. Gr. Vieru;
și corul „Lia-Ciocârlia”; C. Rusnac, „Steaua limbii noastre” în „Patria”, muz. D. Radu, vers. V. Romanciuc.
interpretarea corului „Moldova”; I. Aldea-Teodorovici, „Imensitate”.
117
Educația plastică
1. Receptarea mesajelor vizuale şi artistico-plastice în contexte variate, manifes-

tând curiozitate și admirație pentru frumosul din viaţă şi artă.
2. Realizarea de creaţii artistico-plastice, demonstrând interes pentru creativitate și
gust estetic în exprimarea sinelui.
3. Transferarea achizițiilor artistico-plastice în contexte educaționale/sociale/cultu-
rale, demonstrând respect față de valorile naționale și cele ale altor culturi.

I 1 33
II 1 33
Obligatorie Arte
III 1 33
IV 1 33
Clasa
I II III IV
1. Frumosul în jurul nostru 8 7 6 6
2. Alfabetul artei plastice 10 10 10 10
3. Cum realizăm o lucrare plastică 10 10 10 10
4. De ce ne place arta plastică 3 4 5 5
1
118
CLASA I

1.1. Identificarea culorilor, formelor în 1. Frumosul în jurul nostru Conversații cu sprijin în observare: compararea
mediul înconjurător și în imagini Perceperea în arta plastică culorilor și formelor în mediul înconjurător
plastice. • Culoarea în mediul înconjurător. (natură, imagini, vestimentații, obiecte etc.;
1.2. Utilizarea materialelor grafice, • Imagini plastice: transformarea formelor acasă, la școală, în localitate); identificarea
a tehnicilor corespunzătoare în reale în imagini plastice. frumosului în natură, obiecte, creații plastice.
realizarea unor imagini plastice. • Creaţiile artistico-plastice: reprezentarea Aplicații practice: imagini plastice realizate în
lumii; reprezentarea sinelui (emoții, materiale grafice preferate.
sentimente, idei). Produs: lucrare plastică utilizând creioane
Materiale şi tehnici de artă plastică colorate/cariocă.
• Materiale grafice: creioane, carioci, cretă
etc.
• Imagini liniare, haşurare.
2.1. Recunoașterea însușirilor specifice 2. Alfabetul artei plastice Conversații cu sprijin în observare: elemente de
elementelor de limbaj plastic în Elemente de limbaj plastic limbaj plastic în natură și opere de artă (stele pe
natură și opere de artă. • Punctul, linia, forma, culoarea (culorile cer, fructe în pom; cărări etc.)
2.2. Utilizarea materialelor grafice primare). Aplicații practice: exerciții-joc, exersări,
și picturale, a instrumentelor și Materiale, instrumente şi tehnici de artă experimentări cu instrumente și materiale variate
tehnicilor corespunzătoare în plastică pentru a obține:
realizarea unor lucrări plastice • Materiale: creioane, carioci, cretă etc. - puncte: mari/mici, colorate/necolorate,
simple. (materiale grafice); vopsele de apă: desenate/amprentate/modelate etc.;
acuarelă, guașă (materiale picturale). - linii: drepte, ondulate; subțiri, groase;
• Instrumente: pensulă. colorate, necolorate; desenate, pictate,
• Tehnici: amprentare, fuzionare, monotipie. modelate;
- forme: amprentate, fuzionate.
Produs: lucrare plastică utilizând punctul/linia/
culoarea/pata ca elemente de limbaj plastic.
119
120
3.1. Compunerea elementelor de limbaj 3. Cum realizăm o lucrare plastică Conversații cu sprijin în observare: alegerea
plastic pe diverse suporturi. Inițiere în compoziție suportului în funcție de mărimea obiectelor/
3.2. Explicarea preferințelor în alegerea • Spațiul plastic: foaie de hârtie (în poziție formelor reprezentate; alegerea materialelor,
materialelor, instrumentelor, orizontală/verticală), asfalt, alte suporturi. instrumentelor și tehnicilor; amplasarea imaginii
tehnicilor, suporturilor pentru • Organizarea elementelor de limbaj plastic în în spațiul plastic (aproape/departe, mare/mic;
crearea unor imagini plastice. spațiul plastic. centru);
Materiale, instrumente şi tehnici de artă Aplicații practice: exerciții-joc, exersări,
plastică experimentări de îmbinare a elementelor plastice
• Materiale: creioane, carioci, cretă etc. în compoziții pe diverse suporturi (hârtie, asfalt,
(materiale grafice); vopsele de apă: zăpadă etc.); lucrări plastice cu subiect propus de
acuarelă, guașă (materiale picturale). învățător sau la propria alegere a elevului.
• Instrumente: pensulă. Produse: lucrare plastică utilizând punctul/linia/
• Tehnici: amprentare, fuzionare, monotipie, culoarea/pata ca elemente de limbaj plastic;
modelare. compoziție plastică.
4.1. Diferențierea creațiilor de pictură, 4. De ce ne place arta plastică Excusii/vizite la muzee, expoziții, galerii de artă,
grafică, sculptură. • Expoziție, muzeu. ateliere ale artiștilor plastici.
4.2. Aprecierea ghidată (prin răspunsuri • Opere de artă plastică: pictură, grafică, Conversații: observarea și compararea
la întrebări) a operelor create de sculptură. mijloacelor de realizare a creațiilor de pictură,
artiști plastici, a lucrărilor personale • Artiști plastici: pictori, graficieni, sculptori. grafică, sculptură; emoții și sentimente transmise
și ale colegilor. de operele artistico-plastice.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: Aplicații practice: organizarea unei expoziții cu
pictură, grafică, sculptură, artist plastic. lucrările plastice realizate pe parcursul anului.
Produse: colaborarea în echipă; expoziție de
lucrări.
• identifica elemente de limbaj plastic (punct, linie, formă, culoare) în natură și într-o operă de artă propusă;
• utiliza materiale, instrumente și tehnici potrivite în realizarea unor lucrări/compoziții plastice simple;
• aprecia ghidat (prin răspunsuri la întrebări) lucrări plastice (opere create de artiști plastici, lucrări personale și ale colegilor),
• curiozitate și admirație pentru frumosul din viață și artă;
• interes pentru creativitate și gust estetic în exprimarea sinelui;
• respect față de valorile naționale și cele ale altor culturi.
CLASA a II-a

1.1. Identificarea relațiilor între 1. Frumosul în jurul nostru Conversații cu sprijin înobservare: culorile în
culorile în natură și stările vremii, Perceperea în arta plastică natură (dimineaţa, ziua, seara; vreme însorită,
fenomenele naturii. • Culoarea în natură: stări ale vremii, posomorâtă; ploaie, vânt etc.); mesajul unor
1.2. Explorarea materialelor fenomene ale naturii. lucrări plastice; materialele și tehnici utilizate în
grafice, picturale și a tehnicilor • Mesajul plastic – elementul principal al imagini plastice.
corespunzătoare în diverse aplicații imaginii plastice. Aplicații practice: exersări, experimentări, imagini
practice. • Creaţiile artistico-plastice: reprezentarea plastice „Ne imaginăm și inventăm/pictăm
1.3. Exprimarea în cuvinte proprii a naturii prin linii, pete, forme și culoare; natura”.
mesajului unei lucrări plastice. familiarizarea cu imagini plastice create în Vizite, excursii: ateliere ale artiștilor plastici,
diverse materiale. săli de expoziții, galeria de arte „Constantin
Materiale, instrumente şi tehnici de artă Brâncuși”, Muzeul Național de Artă al Moldovei.
plastică Produse: lucrare plastică utilizând creioane
• Materiale: creioane, carioci, vopsele de apă, colorate/cariocă/vopsele de apă/lut/plastilină;
plastilina/lut etc. mesaj oral.
• Imagini: liniare, colorate, modelate.
• Tehnici: fuzionare, amprentare, ștampilare,
modelare etc.

pictor, grafician, sculptor; atelier de artist,
muzeu.
121
122
2.1. Identificarea elementelor de limbaj 2. Alfabetul artei plastice Conversații cu sprijin înobservare: elementele de
plastic în natură, imagini plastice și Elemente de limbaj plastic limbaj plastic în natură şi imagini; modalități de
opere de artă. • Punctul în arta plastică şi natură. Modalităţi amplasare a punctului și a liniei în spațiul plastic;
2.2. Explorarea elementelor de limbaj de realizare şi amplasare a punctului în forma-contur a obiectelor; analiza şi compararea
plastic pe diverse suporturi, cu spaţiul plastic. formelor; clasificarea petelor spontane;
utilizarea materialelor, tehnicilor • Linia în arta plastică şi natură. Punctul și deosebirile dintre culori și nonculori.
potrivite. linia – modalități de expresie plastică. Aplicații practice: exerciții-joc, exersări,
• Pata spontană. experimentări cu instrumente și materiale variate
• Forma realistă. pentru a obține:
• Clasificarea culorilor: culori binare, - puncte (aerate, aglomerate, de aceeași
nonculori. Amestecul culorilor. mărime, de diverse culori);
Materiale, instrumente şi tehnici de artă - linii (verticale, orizontale, oblice, modulate și
plastică cromatice);
• Materiale: creioane, carioci, cretă etc. - forme (plată, volumetrică; simplă, compusă);
(materiale grafice); vopsele de apă: - culori (binare, nonculori; culorile curcubeului;
acuarelă, guașă (materiale picturale). amestecul fizic al culorilor);
• Instrumente: pensulă. - pata spontană (monotip, amprentare,
• Tehnici: amprentare, fuzionare, monotipie. ștampilare, fuzionare).
Produs: lucrare plastică utilizând punctul/linia/
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: culoarea/pata ca elemente de limbaj plastic.
pată, formă, culori binare, nonculori.
3.1. Descrierea unor caracteristici 3. Cum realizăm o lucrare plastică Conversații cu sprijin înobservare: varietatea
specifice varietății imaginilor Inițiere în compoziție imaginilor plastice (pictate, desenate, modelate
plastice. • Varietatea imaginii plastice. etc.); modalităţi de selectare a suportului în
3.2. Explorarea modalităţilor de • Compunerea elementelor în spațiul plastic: funcție de materiale și tehnica aleasa.
compunere a elementelor în sus – jos; mare – mic; aranjare pe verticală, Descrierea efectelor obținute în urma organizării,
spaţiului plastic. orizontală. compunerii elementelor în spaţiul plastic.
Identificarea tehnicilor și materialelor de artă în
operele artiștilor plastici.
Materiale, instrumente şi tehnici de artă Aplicații practice: exerciții-joc, exersări și
plastică experimentări în tehnici de artă cu diverse
• Materiale tradiționale: creioane, carioci, materiale pe diverse suporturi (hârtie, carton,
vopsele de apă (acuarelă, guașă), zăpadă, nisip).
lut/plastilină. Materiale netradiționale: Produse: lucrare plastică utilizând punctul/linia/
boabe, nisip, pietre, fire textile etc. culoarea/pata ca elemente de limbaj plastic;
• Instrumente: pensulă, paletă, eboșoar. compoziție plastică; proiect de grup.
Pseudoinstrumente (bucăți de carton,
plastic, bureti).
• Tehnici: pictură, amprentare, fuzionare,
monotipie; tehnici grafice; modelare.
4.1. Diferențierea creațiilor de pictură, 4. De ce ne place arta plastică Vizite, excursii: ateliere ale artiștilor plastici, săli
grafică, sculptură. • Operă de artă plastică. de expoziții, galerii de arte.
4.2. Exprimarea atitudinilor, opiniilor, • Maeştri şi capodopere. Conversații: compararea și analiza operelor
emoţiilor și sentimentelor faţă de • Creaţii de pictură, grafică, sculptură. de pictrură, grafică și sculptură; determinarea
mesajul unei opere de artă plastică. mesajului plastic al operelor de artă.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: Aplicații practice: joc de rol: critici și artiști;
creaţie/operă de artă plastică, capodoperă. organizarea unei expoziții cu lucrările plastice
realizate pe parcursul anului.
Produse: mesaj oral; colaborarea în echipă;
expoziție de lucrări.
• identifica elemente de limbaj plastic (punct, linie, pată, formă, culoare), materiale, instrumente și tehnici de artă valorificate într-o
imagine plastică;
• aplica tehnici grafice, picturale, sculpturale pentru valorificarea elementelor de limbaj plastic în lucrări și compoziții;
• exprima în cuvinte proprii mesajul unei imagini plastice (opere create de artiști plastici, lucrări personale și ale colegilor),
123
124
CLASA a III-a

1.1. Recunoașterea peisajului realizat în 1. Frumosul în jurul nostru Conversații cu sprijin în observare:
diverse tehnici în imagini. Perceperea în arta plastică observarea și analizarea culorilor în natură,
1.2. Explorarea materialelor • Perceperea culorilor în artă și natură. a elementelor specifice peisajului (cer,
tradiționale și netradiționale • Peisajul – ca imagine a naturii. pământ, pomi, case, drum etc.) în natură și
pentru accentuarea expresivității • Materiale create de natură. în imagini, a materialelor și tehnicilor de artă
compozițiilor plastice. • Expresivitatea materialelor de artă netradiționale în diverse contexte plastice.
(netradiționale sau moderne) în realizarea Aplicații practice: exersări și experimentări
imaginii plastice. în diverse materiale și tehnici; modelarea și
Materiale şi tehnici de artă plastică construirea formelor din lut, carton, polistirol,
• Materiale tradiționale: suport de hârtie/carton, fructe etc.
creioane, carioci, vopsele de apă. Produse: lucrare plastică utilizând creioane
• Materiale netradiționale: boabe, semințe, colorate/cariocă/vopsele de apă; mesaj oral;
frunze etc.; sârmă, cutii/carton, aluat etc. colaj (folosind materiale netradiționale).
• Imagini: hașurate, colorate, modelate, aplicate.
• Tehnici: hașurare, pictare, modelare, aplicare,
mixtă.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: peisaj.

2.1. Identificarea calităților 2. Alfabetul artei plastice Conversații cu sprijin în observare: observarea
constructive și decorative ale Elemente de limbaj plastic caracterului constructiv și a celui decorativ al
elementelor de limbaj plastic în •Punctul – element constructiv și decorativ. punctelor, liniilor, culorilor în imagini; analiza
imagini plastice. • Linia – element constructiv și decorativ. spectrului de culori (6 culori).
2.2. Explorarea calităților constructive • Pata picturală și pata decorativă. Aplicații practice: exersări, experimentări cu
și decorative ale elementelor de • Spectrul de culori: primare, binare; calde, reci; instrumente și materiale variate pentru a
limbaj plastic. amestecul culorilor. obține:
2.3. Realizarea compozițiilor plastice Materiale, instrumente şi tehnici de artă plastică - puncte decorative (amplasarea ritmică:
expresive, pe baza valorificării • Materiale: grafice, picturale. vertical, orizontal, oblic), puncte cu rol
culorilor spectrului. • Instrumente: pensulă. constructiv (construirea formelor cu
• Tehnici: ștampilare, hașurare, pictură, fuzionare. ajutorul punctelor de diverse mărimi);
- linii decorative (drepte, ondulate,
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: spiralate), linii de construire a formelor
spectrul de culori, culori calde/reci. (linii ajutătoare, linii de contur);
- spectrul culorilor (6 culori): primare,
binare; calde, reci.
Produse: lucrare plastică utilizând creioane
colorate/cariocă/vopsele de apă/lut/
plastilină; lucrare plastică utilizând punctul/
linia/culoarea/pata ca elemente de limbaj
plastic.
3.1. Explorarea modalităților de 3. Cum realizăm o lucrare plastică Conversații cu sprijin în observare:
aranjare armonioasă a elementelor Inițiere în compoziție identificarea specificului compozițiilor
compoziționale. • Compoziția figurativă/nonfigurativă. figurative (flori, copaci, păsări etc.) și
3.2. Realizarea compozițiilor figurative/ • Amplasarea armonioasă a elementelor nonfigurative (imagini care nu sugerează
nonfigurative prin organizarea compoziționale în spațiul plastic. realitatea).
cromatică a spațiului plastic. • Organizarea cromatică a spațiului plastic. Analiza compozițiilor realizate în diverse
Materiale, instrumente şi tehnici de artă plastică tehnici și materiale, în baza reproducerilor de
• Materiale: creioane, carioci etc. artă; analiza, observarea organizării cromatice
• Vopsele de apă: acuarelă, guașă. în compoziții figurative/nonfigurative create
• Instrumente: pensulă, paleta, de artiști plastici.
pseudoinstrumente. Aplicații practice: exersări de amplasare a
• Tehnici: pictură, grafică. elementelor compoziționale în spațiul plastic,
cu diverse materiale pe diverse suporturi;
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: organizarea cromatică a spațiului plastic prin
compoziţie; cromatic. întinderea uniformă a culorilor.
Produse: compoziție plastică; proiect de grup;
compoziție grafică.
125
126
4.1. Explicarea în cuvinte proprii a unor 4. De ce ne place arta plastică Excusii/vizite: săli de expoziții, expoziții
caracteristici specifice creațiilor de • Opere de artă universale. foto-artistice, galerii de artă, ateliere ale
artă universală și națională. • Opere de artă națională. artiștilor plastici, vizionarea filmelor despre
4.2. Transpunerea valorilor general- arta plastică.
umane în lucrările proprii. Conversații: compararea și analiza operelor
de artă plastică, specificul operelor de
artă naționale (imagini tradiționale, culori
specifice, forme ), discuții despre conținutul
operei/capodoperei.
Aplicații practice: organizarea expozițiilor
tematice, expoziții de reproduceri de artă
universală și națională.
poster; expoziție de lucrări.
• recunoaște elemente de limbaj plastic, materiale, instrumente și tehnici de artă valorificate într-un peisaj și în alte imagini plastice;
• aplica elemente de limbaj plastic în realizarea compoziților figurative/nonfigurative;
• explica în cuvinte proprii caracteristici specifice creațiilor de artă universală și națională,
CLASA a IV-a

1.1. Identificarea semnificației culorilor 1. Frumosul în jurul nostru Conversații cu sprijin în observare:
în opera de artă. Perceperea în arta plastică explicarea semnificației culorilor și
1.2. Reprezentarea florei și faunei în • Semnificația culorilor în artă și în natură. identificarea acesteia în arta plastică,
compoziții plastice. • Reprezentarea florei. în ilustrarea operelor literare, în mediul
Reprezentarea faunei. înconjurător; valorifiarea culorilor în
Materiale, instrumente şi tehnici de artă plastică redarea unor dispoziţii, stări, atitudini;
• Materiale grafice, picturale, maleabile; observarea elementelor de floră și faună în
• Tehnici: foto-colaj, aplicație, modelare, mixte. mediul natural și în imagini plastice.
Aplicații practice: realizarea compozițiilor
utilizând semnificația culorilor;
reprezentarea florei (plante ierboase,
arbuști, arbori), a faunei (insecte, păsări,
pești, mamifere); realizarea imaginilor
plastice create în tehnici mixte pe suprafață
plană și în volum.
Produse: lucrare plastică utilizând creioane
plastilină; compoziție plastică în culoare;
mesaj oral; colaj.
2.1. Explorarea materialelor și tehnicilor 2. Alfabetul artei plastice Conversații cu sprijin în observare:
specifice pentru obținerea formelor Elemente de limbaj plastic observarea expresivității elementelor
plane/volumetrice. • Expresivitatea elementelor de limbaj plastic: de limbaj plastic în natură și în artă;
2.2. Crearea compozițiilor cromatice punct, linie, pată, culoare. identificarea formelor plate și celor
prin aplicarea tonului și a nuanțelor. • Forma plană (bidimensională). volumetrice; discuții despre calitatea
Forma volumetrică (tridimensională). culorilor (închis – deschis, nuanțe) discuţii
• Tonul culorii: închis, deschis. despre dominanta cromatică etc.
Amestec cromatic, nuanțe.
Dominanta cromatică.
127
128
Materiale, instrumente şi tehnici de artă plastică Aplicații practice: modelarea și modularea
• Materiale: creioane, carioci, etc. (materiale liniilor, culorilor; crearea formelor plate și
grafice); vopsele de apă: acuarelă, guașă volumetrice prin diferite materiale și tehnici
(materiale picturale). de artă; exersări de amestec cromatic (ton,
• Instrumente: pensulă, eboșoar. nuanțe).
• Tehnici: hașurare, pictare, modelare. Produse: lucrare plastică utilizând creioane
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: plastilină; compoziție plastică în culoare;
formă plană/volumetrică; nuanță, dominantă lucrare plană/volumetrică.
cromatică.
3.1. Identificarea motivelor naturale în 3. Cum realizăm o lucrare plastică Conversații cu sprijin în observare:
compoziții decorative. Inițiere în compoziție identificarea compozițiilor figurative și
3.2. Realizarea compozițiilor figurative • Compoziție figurativă. Subiectul compoziției determinarea subiectului; observarea
cu un subiect dat. (mitologic, cotidian) în grafică, pictură și elementelor compoziționale pe imagini
3.3. Crearea compozițiilor decorative cu sculptură. Redarea planurilor (aproape, departe) plastice și foto, amplasate în două planuri
motive stilizate. prin linie culoare, mărime și ton. (aproape, departe); recunoașterea
• Compoziția decorativă. Motive naturale și motivelor decorative în natură; identificarea
decorative (florile, pomul vieții, păsările, omul, transformării artistice a motivelor naturale
soarele și luna etc.). Modificarea (stilizarea) în motive decorative.
formelor. Aplicații practice: exerciții-joc de amplasare
Materiale, instrumente şi tehnici de artă plastică a formelor în compoziții figurative; exersări
• Materiale tradiționale: creioane, carioci, vopsele de redare a planurilor (aproape – mare,
de apă (acuarelă, guașă). culori vii, calde; departe – mic, culori
• Instrumente: pensulă, paletă. deschise, reci); exersări de stilizare a
• Tehnici: pictură în pete, grafică monocromă/ formelor simple naturale.
policromă, grataj, modelare. Produse: compoziție plastică; lucrare plană/
volumetrică; compoziție decorativă.
4.1. Explicarea în limbaj specific 4. De ce ne place arta plastică Vizite, excursii: în ateliere ale meșterilor
disciplinei a caracteristicilor • Arta populară: ceramică, covor, port național. populari, săli de expoziții, vizionarea
specifice creațiilor de artă populară. • Meșter popular. filmelor despre valorile ținutului natal;
4.2. Aprecierea valorică a creațiilor de • Atelier meșteșugăresc. galerii de artă.
artă populară.
Conversații: analiza istoricului creerii
obiectelor de artă populară (obiecte de
ceramică, covoare etc.); organizarea unei
expoziții cu lucrările plastice realizate pe
parcursul anului.
Aplicații practice: organizarea expozițiilor de
lucrări plastice realizate pe parcursul anului.
poster; expoziție de lucrări.
• descrie în cuvinte proprii expresivitatea elementelor de limbaj plastic valorificate într-o imagine plastică;
• realiza compoziții figurative, decorative cu un subiect dat, în baza expresivității elementelor de limbaj plastic;
• aprecia în limbaj specific disciplinei creaţii de artă populară,
129
2.6. Aria curriculară „Sport”
Educația fizică
COMPETENŢELE SPECIFICE DISCIPLINEI
1. Recunoașterea noţiunilor elementare specifice educaţiei fizice în situații de

învățare și cotidiene, manifestând interes pentru cunoașterea și dezvoltarea
propriului organism, practicarea unui mod sănătos de viaţă.
2. Aplicarea achiziţiilor dobândite la disciplină în diverse activităţi individuale şi
colective, dând dovadă de interes pentru sporirea potențialului motric.
3. Adoptarea unui comportament adecvat în cadrul activităţilor motrice educaţio-
nale, competiţionale şi recreative, demonstrând implicare şi dorință de a-și ajuta
colegii.

Clasa
I 2 66
II 2 66
Obligatorie Sport
III 2 66
IV 2 66
1
130
REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂŢI DE CONŢINUT2
Clasa Unităţi de conţinut Nr. de ore2

Formații în activitatea motrice 6
Exerciții utilitar-aplicative 12
Dezvoltarea fizică armonioasă 8
I Elemente acrobatice 10
Ritmică și elemente de dans 10
Jocuri de mișcare și ștafete 16
La discreția cadrului didactic 4
Dezvoltarea fizică armonioasă 6
II Elemente acrobatice 10
Ritmică și elemente de dans 12
Dezvoltarea calităților motrice 6
Elemente specifice gimnasticii 16
III
Elemente specifice atletismului 8
Elemente specifice jocurilor sportive3 12
Dezvoltarea calităților motrice 10
Elemente specifice gimnasticii 16
Elemente specifice atletismului 8
IV
Jocuri sportive3 16
Turism activ 4
2
Se va decide de către cadrul didactic în funcție de condițiile și inventarul disponibil, de tradițiile
instituției etc.
3
În funcție de terenul de joc și echipamentul tehnic disponibil, se vor alege două jocuri sportive.
131
132
CLASA I
Unităţi de competenţe Activităţi de învăţare

Unităţi de conţinut
(sub-competenţe) şi produse şcolare recomandate
1. Recunoașterea noţiunilor elementare specifice educaţiei fizice în situații de învățare și cotidiene,
manifestând interes pentru cunoașterea și dezvoltarea propriului organism, practicarea unui mod sănătos de viaţă
1.1. Receptarea regulilor de securitate Noi și exercițiul fizic Conversații despre regulile de: igienă personală
la lecțiile de educație fizică. • Igiena personală și a echipamentului și echipamentul sportiv adecvat; securitate la
1.2. Explicarea în cuvinte proprii a sportiv. lecţiile de educaţie fizică;
importanței igienei personale în • Reguli de securitate la lecțiile de educație Demonstrarea ținutei corecte a corpului (așezat,
viața de zi cu zi. fizică. Importanța încălzirii în activitatea stând, în deplasare); imitarea abaterilor;
1.3. Recunoașterea ținutei corecte a motrice. Exemple de mișcări și deplasări în vederea
corpului. • Ținuta corectă a corpului. înțelegerii solicitărilor învățătorului
1.4. Executarea mișcărilor corpului • Părțile corpului: cap, gât, umăr, mână, braț, (a comenzilor).
și a deplasărilor la solicitarea trunchi, bazin, picior etc. Mișcări specifice și Produse: mesaj oral, răspunsuri la întrebări,
învățătorului. deplasări. executarea acțiunilor la solicitare.
2. Aplicarea achiziţiilor dobândite la disciplină în diverse activităţi individuale şi colective,
dând dovadă de interes pentru sporirea potențialului motric
2.1. Coordonarea acțiunilor motrice 1. Formații în activitatea motrice Aranjări în formații la comanda învățătorului,
individuale în formație, la • Aranjare: în linie pe un rând, în coloană. cu schimbul locului formației, jocuri pentru
solicitarea învățătorului. • Pozițiile: Aliniere! Drepți! Pe loc repaos! aranjarea în formații etc.;
2.2. Încadrarea în activitatea comună • Întoarceri pe loc și prin săritură, la stânga – Îndeplinirea comenzilor: Aliniere! Drepți! Pe loc
de deplasare în coloană. la dreapta. repaos!;
• Mers pe loc. Deplasare în coloană pe cerc Exerciții pentru întoarceri la stânga, la dreapta în
câte unul. diferite formații;
Jocuri pentru dezvoltarea atenției.
Produse: poziții, întoarceri, deplasări în formații.
2.3. Explorarea variațiilor de mers, 2. Exerciții utilitar-aplicative Mers: pe vârfuri, pe călcâi, cu spatele înainte,
a alergărilor și săriturilor. • Variații de mers. Mers cu depășirea printre și peste obstacole etc.;
2.4. Demonstrarea acţiunilor motrice obstacolelor. Alergări: lente, în cerc, în pătrat, în triunghi, pe
utilitar-aplicative: aruncări, • Alergări obișnuite și în diferite figuri. diagonală; cu pășirea și ocolirea obstacolelor etc.,
prinderi, târâri, cățărări, escaladări Alergări cu depășirea obstacolelor. Sărituri: pe ambele picioare, pe dreptul, pe
și coborâri din diferite poziţii şi pe • Sărituri pe ambele picioare și pe un picior. stângul, cu întoarceri, pe loc și în mișcare; peste
suprafeţe variate. Sărituri peste obstacole. jaloane etc.;
• Aruncarea și prinderea mingii din diferite Aruncări și prinderi: a mingii de volei din stând,
poziţii. din genuflexiune, din așezat, din culcat dorsal; a
• Târâri, cățărări, escaladări și coborâri pe mingii de tenis de câmp în perete de la distanțe
diferite suprafețe. mici și medii; în perechi; în cerc;
Târâri: din sprijin pe mâini, antebrațe, coate și
genunchi; a corpului pe banca de gimnastică etc.;
Cățărări, escaladări și coborâri: pe obiecte
de diferite înălțimi și suprafețe de sprijin; pe
peretele de gimnastică etc.;
Jocuri și parcursuri aplicative ce conțin alergări,
sărituri, târâri, cățărări, escaladări, coborâri etc.
Produse: parcursuri aplicative cu depășirea
obstacolelor.
2.5. Practicarea exercițiilor fizice pentru 3. Dezvoltarea fizică armonioasă Utilizarea pozițiilor de bază a picioarelor (stând
dezvoltarea fizică armonioasă din • Ținuta corpului și pozițiile de bază în depărtat, mult depărtat, pe genunchi etc.) și a
poziţii de bază ale corpului. activitatea motrice. brațelor (înainte, lateral, sus etc.);
• Pregătirea motrice. Exerciții pentru mușchii gâtului și centurii
scapulare, membrelor superioare, trunchiului,
membrelor inferioare;
Jocuri de imitare a diferitor mișcări.
Produse: ținuta corpului, poziții de bază, exerciții
de dezvoltare fizică armonioasă.
133
134
2.6. Menținerea echilibrului static în 4. Elemente acrobatice Echilibru: din stând (pe vârfuri, pe călcâi, cu
diferite poziții. • Echilibru static în diferite poziții. picioarele încrucișate); din aplecat înainte;
2.7. Îndeplinirea elementelor • Rulare înapoi și revenire. cu poziții diferite ale brațelor; jocuri pentru
acrobatice elementare cu fixarea • Semisfoara. echilibru static;
pozițiilor finale. • Podul din poziție culcat dorsal cu ajutor. Exerciții pentru învățarea:
- rulării: rulare înapoi și revenire în: așezat,
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: așezat picioarele depărtate, sprijin ghemuit;
rulare, semisfoară, pod. - semisfoarei: stând pe genunchiul unui picior,
celălalt întins pe vârf înainte, lateral și înapoi;
cu sprijin pe saltea, brațele lateral și sus;
- podului: din culcat dorsal trecere în sprijin pe
picioare și omoplați; fixarea poziției mâniilor;
podul din culcat dorsal cu ajutor etc.
Produse: reproducerea elementelor acrobatice
(echilibru în diferite poziții, rulare înapoi, pod).
2.8. Reproducerea mișcărilor de brațe și 5. Ritmică și elemente de dans Balansări și fluturări simultane de brațe înainte și
a pașilor de bază în ritmică și dans. • Mișcări de brațe în ritmică și dans. lateral, cu și fără acompaniament etc.;
• Pași de bază în ritmică și dans. Pași ritmici: gimnastici, ascuțiți, alăturați, înalți,
• Complex de gimnastică ritmică și elemente de polcă, cu și fără acompaniament etc.;
de dans. Mișcări de brațe și pași ritmici în complexe, cu
acompaniament.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: Produse: complexe de gimnastică ritmică și dans.
fluturări, pași ritmici.
2.9. Aplicarea achizițiilor motrice în 6. Jocuri de mișcare și ștafete Jocuri:
condiții de joc. • Jocuri de mișcare frontale. - de atenție, de cunoaștere, de imitare etc.;
2.10. Încadrarea în activitatea motrice • Jocuri de mișcare în perechi. - pentru echilibru, reacție, anticipare etc.;
de grup. • Jocuri de mișcare colective și în echipe. - pentru dezvoltarea calităților motrice
• Jocuri cu elemente din jocuri sportive. (coordonarea, viteza, suplețea, rezistență);
• Ștafete sportive. - pentru ținere, transmiteri, prinderi, aruncări;
Ștafete cu depășire a obstacolelor, individual și
în grup.
Produse: jocuri, ștafete, colaborarea în echipă.
3. Adoptarea unui comportament adecvat în cadrul activităţilor motrice educaţionale,
competiţionale şi recreative, demonstrând implicare şi dorință de a-și ajuta colegii
3.1. Acceptarea regulilor de securitate • Securitatea în activități motrice. Conversații despre consecințele respectării,
în activitățile motrice. • Condițiile sanitaro-igienice la lecțiile de nerespectării: regulilor de securitate; cerințelor
3.2. Conformarea la cerințele educație fizică. sanitaro-igienice;
sanitaro-igienice specifice lecțiilor • Implicarea sistematică în activități motrice. Jocuri în activitățile motrice pentru dezvoltarea
de educație fizică. • Comportamentul adecvat și respectul față armonioasă și menținerea sănătății;
3.3. Susținerea relațiilor pozitive de colegi în jocurile de mișcare. Distribuiri de roluri în activitatea de joc și
interpersonale în activitatea educativă.
motrice. Produse: practicarea independentă a activităților
motrice și a jocurilor.
La sfârşitul clasei I, elevul poate:
• recepta regulile de securitate și de igienă specifice lecțiilor de educație fizică;
• identifica părțile și pozițiile de bază ale corpului;
• executa acțiuni motrice păstrând echilibrul și ritmicitatea;
• participa în jocuri de mișcare, activități motrice de grup,
manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:
• interes pentru cunoașterea și dezvoltarea propriului organism, practicarea unui mod sănătos de viaţă;
• interes pentru sporirea potențialului motric;
• implicare şi dorință de a-și ajuta colegii.
135
136
CLASA a II-a

(sub-competenţe) şi produse şcolare recomandate
1.1. Confirmarea importanței Exercițiul fizic și sănătatea Discuții despre rolul și efectele:
gimnasticii matinale, a igienei • Gimnastica matinală. - practicării sistematice a gimnasticii matinale;
personale în activitatea • Igiena personală în activitatea - respectării igienei personale;
motrice. motrice. - practicării independente a exercițiului fizic;
1.2. Recunoașterea compoziției • Importanța practicării independente a - compoziției corporale;
corporale. exercițiului fizic. Aprecierea nivelului propriu de dezvoltare și a colegilor
1.3. Receptarea terminologiei • Compoziția corporală. de clasă; mijloacele de măsurare a înălțimii și a masei
specifice dezvoltării fizice a • Dezvoltarea fizică a omului. Înălțime și corporale;
omului. masă corporală. Descoperirea tablei de șah, pieselor de șah,
1.4. Identificarea pieselor, mutărilor • Alfabetul șahului. amplasamentul inițial pe tablă, mutări și capturări pe tabla
și capturărilor pe tabla de șah, de șah, șahul și matul;
reproducerea jocurilor. Elemente noi de limbaj specific disciplinei: Recunoașterea regulilor elementare, a valorilor pieselor în
piese de șah, șah, mat. jocul de șah; modele de jocuri simple.
Produse: mesaj oral, răspunsuri la întrebări, executarea
acțiunilor la solicitare.
2.1. Coordonarea acțiunilor motrice 1. Formații în activitatea motrice Aranjări în formații la comanda învățătorului, cu schimbul
individuale în formație, la • Aranjare în linie pe un rând, pe două locului formației, regrupări din unu în două rânduri,
solicitarea învățătorului. rânduri, în coloană câte unul, câte doi. coloane;
2.2. Încadrarea în activitatea • Deplasări în coloană câte unul, câte doi. Exerciții pentru întoarceri la stânga, la dreapta, prin
comună de deplasare în • Întoarceri pe loc și prin săritură, la săritură și împrejur, în diferite formații;
coloană. stânga, la dreapta, împrejur. Jocuri de mișcare pentru exersarea acțiunilor motrice în
• Pornire pe loc în coloană și oprire din formații.
deplasare. Produse: întoarceri, regrupări, deplasări în formații.
2.3. Explorarea deprinderilor 2. Exerciții cu caracter aplicativ Mers: pe vârfuri, pe călcâi, cu spatele înainte, cu genunchii
motrice de bază pentru • Variații de mers. Mers în diferite pozițiiridicați; în semighemuit cu pași mărunți și obișnuiți;
consolidarea variațiilor de ale corpului. ghemuit; cu depășirea obstacolelor etc.;
deplasări cu caracter aplicativ. • Variații de alergări. Alergări în diferiteAlergări: lente, cu joc de glezne, cu pendularea gambei, cu
2.4. Îndeplinirea acțiunilor figuri, cu depășirea obstacolelor. ridicarea genunchilor; în cerc, în pătrat, în triunghi; printre
motrice achiziționate pentru • Sărituri pe loc și în deplasare, peste și peste obstacole;
manevrarea/manipularea obstacole mici, individual și în grup, Sărituri: pe ambele și pe un picior pe loc; cu întoarceri;
obiectelor și depășirea cu coarda. la diferite înălțimi; în deplasare și după deplasări; peste
obstacolelor. • Aruncări și prinderi ale mingii în jaloane; cu coarda, individual și în grup etc.;
perechi. Aruncări și prinderi: ale mingii de volei din diferite poziții,
• Împingeri în perechi. individual și în grup câte 2-3 elevi; ale mingii de tenis
• Transportări ale obiectelor. de câmp la țintă, de la perete câte 2 elevi; jocuri pentru
• Târâri pe diferite segmente ale prinderea și transmiterea mingii;
corpului, pe banca de gimnastică. Împingeri ale partenerului din stând facial;
• Atârnări și cățărări, escaladări și Transportări de mingi, bastoane, cercuri de diferite
coborâri pe diferite suprafețe. dimensiuni;
Târâri: mers din sprijin pe mâini, antebraț, coate și
genunchi; culcat facial pe banca de gimnastică orizontală
și înclinată;
Atârnări din apucat de sus cu picioarele întinse înainte,
depărtate, în unghi drept;
Cățărări, escaladări, coborâri pe suprafețe cu diferite
forme și înălțimi, orizontale-înclinate și verticale, cu și fără
ajutorul mâinilor;
Jocuri și parcursuri aplicative cu transportări, târâri,
cățărări, escaladări, coborâri etc.
Produse: parcursuri aplicative cu depășirea obstacolelor.
2.5. Practicarea exercițiilor fizice 3. Dezvoltarea fizică armonioasă Exerciții din diferite poziții inițiale; complexe de 3-4
pentru dezvoltarea fizică • Dezvoltarea selectivă a grupelor de exerciții pentru fiecare grup de mușchi;
armonioasă în diferite poziţii mușchi. Menținere/flotări în/din poziția culcat, mâinile pe banca
de bază ale corpului. • Dezvoltarea calităților motrice. de gimnastică; ridicarea trunchiului din culcat dorsal;
alergări de suveică;
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: Jocuri-exerciții pentru formarea mișcărilor etc.
flotare, alergare de suveică. Produse: exerciții pentru dezvoltarea fizică armonioasă.
137
138
2.6. Îndeplinirea elementelor 4. Elemente acrobatice Echilibru din stând pe un picior: celălalt întins înainte/
acrobatice în structuri simple, • Echilibru din stând pe un picior. lateral/înapoi; cu poziții de brațe variate; jocuri pentru
cu și fără ajutor, cu fixarea • Rostogolire înainte. echilibru static etc.
poziției și menținerea • Podul din poziție culcat dorsal. Exerciții pentru învățarea:
echilibrului. • Stând pe omoplați. - rostogolirii: rulare înapoi și revenire în sprijin ghemuit;
înainte cu trecere în poziție culcat pe spate/așezat/în
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: poziție ghemuit etc.;
rostogolire, stând pe omoplați. - podului din culcat dorsal cu și fără ajutor;
- stând pe omoplați: rulare înapoi cu îndreptarea
picioarelor în sus, menținere; poziția mâinilor; stând pe
omoplați cu ajutor;
Concursuri pentru îndeplinirea corectă a elementelor
acrobatice.
Produse: reproducerea elementelor acrobatice
(rostogolire, stând pe omoplați).
2.7. Coordonarea mișcărilor de 5. Ritmică și elemente de dans Fluturări simultane și alternative înainte și înapoi, valuri
brațe și a pașilor de bază în • Mișcări de brațe în ritmică și dans. înainte, înapoi;
ritmică și dans. • Pași de bază în ritmică și dans. Pași ritmici: gimnastici, ascuțiți, alăturați, înalți, alternativi,
2.8. Reproducerea în ritm și • Complex de gimnastică ritmică și arcuiți, de polcă, de vals;
armonie a complexelor de elemente de dans. Mișcări de brațe și pași ritmici în complexe la 2 timpi sub
gimnastică ritmică și dans cu acompaniament.
acompaniament. Elemente noi de limbaj specific disciplinei: Produse: complexe de gimnastică ritmică și dans.
pași de dans.
2.9. Încadrarea acțiunilor motrice 6. Jocuri de mișcare și ștafete Jocuri:
în situații mereu schimbătoare • Jocuri de mișcare frontale. - de atenție, de cunoaștere, de imitare;
în dependență de regulile • Jocuri de mișcare în perechi. - pentru echilibru, reacție, anticipare;
jocului. • Jocuri de mișcare colective și în - pentru dezvoltarea calităților motrice (coordonarea,
2.10. Aplicarea achizițiilor motrice echipe. viteza, suplețea, rezistență);
și de interacționare de grup în • Jocuri cu elemente din jocuri sportive. - pentru ținere, transmiteri, prinderi, aruncări;
condiții de joc. • Ștafete sportive. Ștafete cu depășire a obstacolelor individual și în grup.
Produse: jocuri frontale și colective, ștafete, colaborarea
în grup.
3. Adoptarea unui comportament adecvat în cadrul activităţilor motrice educaţionale,
competiţionale şi recreative, demonstrând implicare şi dorință de a-și ajuta colegii
3.1. Acceptarea regulilor de • Securitatea și cerințele Conversații: cauzele accidentării la lecția de educație
securitate și a cerințelor sanitaro-igienice în educația fizică. fizică; semnificația igienei personale pentru menținerea
sanitaro-igienice în activitățile • Dezvoltarea motrice armonioasă a sănătății;
motrice. propriului organism. Relatări despre: propria ținută corporală; mișcările
3.2. Aprecierea dezvoltării motrice • Activitatea motrice independentă. armonioase ale părților propriului corp; tendințe de
și armonioase a propriului • Disciplina și respectul în activitatea de dezvoltare continuă prin activitatea motrice individuală;
organism. joc. Prezentări: poziții neobișnuite pentru menținerea
3.3. Practicarea independentă a echilibrului; exerciții fizice pentru anumite părți ale
activităților motrice. corpului;
3.4. Susținerea ordinii și Roluri de conducător de joc, de observator la ștafete;
disciplinei, a relațiilor pozitive prezentarea unui joc pentru colegii de clasă.
interpersonale în activitățile Produse: practicarea independentă a activităților motrice
motrice de joc. și a jocurilor.
La sfârşitul clasei a II-a, elevul poate:
• specifica reguli de securitate și de igienă pentru lecțiile de educație fizică;
• recunoaște influența practicării independente a exercițiilor fizice asupra ținutei corpului, dezvoltării propriului organism, fortificării
sănătății;
• îndeplini exerciții utilitar-aplicative (mers, alergări, sărituri, târâri, cățărări, coborâri, escaladări), elemente acrobatice, ritmice,
de dans;
• să se încadreze în jocuri motrice și ștafete,
139
140
CLASA a III-a
Unităţi de competenţe
Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi produse şcolare recomandate
(sub-competenţe)
1.1. Identificarea calităților motrice Descopăr viaţa sportivă Enumerarea și explicarea calităților motrice: viteză,
în activități sportive. • Calitățile motrice. forță, rezistentă, suplețe, coordonare;
1.2. Exemplificarea alimentației • Alimentaţia corectă și sănătatea. Discuții despre:
zilnice corecte. • Călirea organismului. Mijloacele călirii. - alimentația corectă în viața cotidiană;
1.3. Confirmarea importanței călirii • Gimnastica matinală. - scopul și mijloacele călirii organismului;
organismului. • Reguli de bază ale jocurilor sportive. - forme de organizare a gimnasticii matinale;
1.4. Descrierea formelor de - regulile elementare ale jocurilor sportive.
practicare a gimnasticii Elemente noi de limbaj specific disciplinei: Produse: mesaj oral, răspunsuri la întrebări, executarea
matinale. viteză, forță, rezistentă, suplețe, acțiunilor la solicitare.
coordonare.
dând dovadă de interes pentru sporirea potențialului motrice
2.1. Coordonarea acțiunilor motrice 1. Formații în activitatea motrice Aranjări în formații și formații de adunare la comanda
individuale în formație și la • Formații de adunare, în linie, rând, cerc învățătorului, schimbul formației;
organizarea colectivului de și semicerc. Întoarceri la stânga, la dreapta și împrejur; prin săritură;
elevi. • Întoarceri pe loc și prin săritură. Jocuri de mișcare cu rezolvarea sarcinilor în coloană.
• Pornire și oprire din mers. Produse: întoarceri, regrupări, deplasări în formații.
2.2. Practicarea acțiunilor motrice 2. Exerciții cu caracter aplicativ Mers, alergări și sărituri în tempo variat, cu întoarceri,
utilitar-aplicative în explorarea • Variații de mers, alergări, sărituri. cu pași încrucișați, cu ocolirea obstacolelor, cu
deplasărilor, depășirea • Aruncări și prinderi. transportarea obiectelor, pe suprafețe înguste, înclinate,
obstacolelor și manipularea • Tracțiuni și împingeri ale partenerului cu coarda, individual și în grup;
obiectelor, individual și în grup. din diferite poziții. Aruncări și prinderi cu o mănă și cu două mâini, prin/
• Transportarea obiectelor. după săritură, din diferite poziţii, aruncarea mingii mici
la distanță și în țintă;
• Cățărări, escaladări și coborâri pe Tracțiuni și împingeri ale partenerului: cu o mână, cu
diferite suprafețe. două mâini, din stând facial, umăr la umăr;
Transportări: de mingi, bastoane, cercuri de diferite
dimensiuni; individual, în perechi, în grup;
Cățărări, escaladări și coborâri pe suprafețe de diferite
forme și înălțimi; orizontale, înclinate și verticale, cu și
fără ajutor;
Jocuri și parcursuri aplicative cu transportări, cățărări,
escaladări, coborâri și târâri etc.
2.3. Utilizarea exercițiilor fizice în 3. Dezvoltarea calităților motrice Exerciții pentru coordonarea segmentelor corpului în
condiții variabile de viteză, • Capacitățile coordinative (îndemânare). spațiu și timp;
durată și grad de dificultate. • Suplețea. Acțiuni motrice în relație cu partenerul, de manevrare
• Viteză de reacție. a obiectelor, de păstrare a echilibrului;
• Rezistența. Menținerea pozițiilor cu grad sporit de mobilitate
• Forța. articulară și plasticitate musculară;
Reacționare la stimuli vizuali și auditivi, viteză de
execuție și de deplasare;
Exerciții de durată pentru stimularea funcțiilor
cardio-respiratorii;
Exerciții de menținere a poziției/greutății propriului corp
(forța statică), cu împingeri și tracțiuni ale partenerului
(forța explozivă);
Jocuri pentru dezvoltarea calităților motrice.
Produse: demonstrarea calităților motrice în
conformitate cu standardele de eficiență.
2.4. Practicarea exercițiilor cu 4. Elemente specifice gimnasticii Repetarea exercițiilor cu și fără obiecte, din diferite
obiecte pentru dezvoltarea • Dezvoltare fizică armonioasă: exerciții poziții inițiale;
fizică armonioasă. pentru dezvoltarea armonioasă cu și Complexe de 3-4 exerciții pentru fiecare grup de mușchi;
2.5. Îndeplinirea în ordine fără obiecte. jocuri-exerciții pentru formarea mișcărilor armonioase;
consecutivă a 2-3 elemente
acrobatice.
141
142
2.6. Reproducerea mișcărilor • Elemente acrobatice. Îmbinarea Rostogolire înainte cu trecere în poziție culcat, pe spate,
estetice în gimnastică ritmică și elementelor de rostogolire înainte, așezat, în poziție ghemuit, semisfoară; exersarea și
dans, cu și fără acompaniament. stând pe omoplați, rulare înapoi, pod, îmbinarea a 2-3 elemente acrobatice;
2.7. Coordonarea pașilor aerobici în semisfoară. Pași de dans: de polcă, de vals, de dans popular; în
exerciții la 2 și 4 timpi. • Elemente ritmice și de dans: pași de perechi;
dans și sărituri; balansări de brațe; Fluturări, valuri de brațe înainte/înapoi; sărituri: cu
elemente cu acompaniament muzical. îndreptarea corpului, cu extensie, prin balans de
• Elemente aerobice: pași aerobici de picioare înainte și înapoi;
bază; pași aerobici în ritm. Executarea complexelor de pași aerobici în 2 și 4 timpi
cu și fără acompaniament.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: Produse: complexe de exerciții de dezvoltare fizică
pași aerobici. armonioasă, gimnastică acrobatică, ritmică și aerobică,
dans popular.
2.8. Practicarea alergărilor de viteză 5. Elemente specifice atletismului Alergări speciale: joc de glezne, pendularea în urmă a
și de tempo moderat. • Exerciții speciale ale alergării. gambei, ridicarea înaltă a coapselor;
• Alergare de viteză. Alergări: de suveică, 20 m, 30 m, 40 m;
• Alergare tempo moderat. Alergare tempo moderat 3-4 min, 300 m, cros
300-500 m;
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: Ștafete sportive şi jocuri de mișcare specifice
cros. atletismului.
Produse: alergări de viteză și tempo moderat.
2.9. Reproducerea pozițiilor 6. Elemente specifice jocurilor sportive Variații de mers, alergări, sărituri și întoarceri specifice
fundamentale ale jucătorului • Deplasările și pozițiile fundamentale în jocurilor;
și a deplasărilor specifice jocurile sportive. Pozițiile fundamentale de atac și apărare ale jucătorului;
jocurilor sportive. • Elemente tehnice de posesie a mingii Exerciții pentru: ținerea mingii, posesia mingii,
2.10. Demonstrarea elementelor în jocurile sportive: baschet, volei, transmiterea și prinderea, aruncarea la coş de pe loc,
tehnice de control al mingii de handbal, minifotbal, rugby-tag. aruncarea și prinderea/preluarea mingii, dribling cu
diferite dimensiuni, specifice control vizual de pe loc, aruncarea mingii peste fileu,
jocurilor sportive. aruncarea la poartă cu o mână de pe loc, jonglarea
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: mingii, purtarea, culegerea de la sol a mingii, prinderea
baschet, volei, handbal, minifotbal, tag-ului; exerciții individuale și în doi;
rugby-tag; poartă, fileu, coș, tag; ținere, Aplicarea regulilor specifice jocului sportiv;
pasare, dribling, jonglare a mingii. Jocuri: de mișcare cu elemente din jocuri sportive,
convenționale, pregătitoare.
Produse: elemente tehnico-tactice de posesie a mingii.
2.11. Explorarea capacităților 7. Jocuri de mișcare și ștafete Jocuri: pentru dezvoltarea calităţilor motrice
motrice individuale, de • Jocuri de mișcare: frontale, în perechi, (coordonarea, viteza, supleţea, rezistenţă); pentru
interacțiune și colaborare, în colective. rezolvarea sarcinilor în echipă;
funcție de condițiile și regulile • Ștafete sportive. Ștafete cu depășirea obstacolelor, individual și în grup.
enunțate ale jocului. Produse: jocuri și ștafete pentru dezvoltarea calităților
motrice și de colaborare în echipă.
3. Adoptarea unui comportament adecvat în cadrul activităţilor motrice educaţionale, competiţionale şi recreative,
demonstrând implicare şi dorință de a-și ajuta colegii
3.1. Respectarea regulilor de • Regulile de securitate și cerințele Manifestarea grijii și atenției față de prevenirea
securitate și a cerințelor sanitaro-igienice în procesul de învățare. accidentărilor la lecția de educație fizică; asigurarea la
sanitaro-igienice la lecția de • Gimnastica matinală. Călirea învățarea elementelor noi;
educație fizică. organismului. Expunere despre practicarea gimnasticii matinale și
3.2. Practicarea sistematică a • Dezvoltarea motrice și armonioasă a aplicarea mijloacelor de călire; demonstrarea a 2-3
gimnasticii matinale și a călirii propriului organism în cadrul activității exerciții pentru o grupă de mușchi;
organismului. independente. Practicarea activităților sportive extracurriculare și
3.3. Aprecierea dezvoltării motrice • Roluri în activitatea de joc. extrașcolare;
și armonioase a propriului • Comunicarea în activitatea motrice. Respectarea și acceptarea rolurilor de arbitru, căpitan
organism. de echipă, participant la ștafete; jocuri dinamice și
3.4. Acceptarea regulilor de pregătitoare;
comunicare în activitatea Demonstrarea atitudinii comunicative în relațiile
educațională și de joc. interpersonale.
Produse: practicarea independentă a activităților
motrice.
143
144
La sfârşitul clasei a III-a, elevul poate:
• enumera regulile de igienă colectivă înainte, în timpul și după desfășurarea lecției de educație fizică;
• explica rolul alimentației corecte și a călirii în dezvoltarea propriului organism și fortificarea sănătății;
• practica acțiuni motrice utilitar-aplicative, individual și în grup, în condiții variabile de viteză, durată și grad de dificultate;
• ��
demonstra: un complex de 4-5 exerciții pentru dezvoltarea fizică armonioasă; procedee tehnice simple de control al mingii (ținere, pasa-
re, dribling) specifice jocurilor sportive; mișcări estetice din gimnastica ritmică și dans, cu și fără acompaniament,
CLASA a IV-a
Unităţi de competenţe Activităţi de învăţare şi

(sub-competenţe) produse şcolare recomandate
1.1. Explicarea rolului exercițiului Sunt activ și sănătos Redarea propriului punct de vedere despre rolul
fizic în fortificarea sănătății. • Rolul exercițiului fizic în fortificarea exercițiului fizic în fortificarea sănătății;
1.2. Recunoașterea formelor sănătății. Determinarea: masei corporale; propriei înălțimi;
de practicare a activităților • Masa corporală și înălțimea. Frecvența frecvenței cardiace a colegului; frecvenței respiratorii
motrice. cardiacă și respiratorie. înainte și după efort;
1.3. Formularea regulilor specifice • Regimul zilei. Activități motrice în timpul Enumerarea formelor de practicare a activităților
activităților sportive și liber. motrice în timpul zilei;
competiționale. • Reguli specifice activităților sportive și Descrierea regulilor elementare de participare la
competiționale. competițiile specifice probelor de sport (atletism,
acrobatică, jocuri sportive).
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: Produse: mesaj oral, răspunsuri la întrebări, executarea
frecvența cardiacă, respiratorie. acțiunilor la solicitare.
Explorarea capacităților motri-
2.1. �� 1. Exerciții utilitar-aplicative Mers aplicativ, alergări, sărituri pe diferite suprafețe și
ce în condiții special adaptate. • Varietăţi de mers, alergări și sărituri. depășirea obstacolelor;
• Escaladări. Escaladări prin apucare, sprijin, rulare și depășire;
• Tracțiuni și împingeri. Tracțiuni și împingeri a partenerului din poziții variate;
• Transportări. Transportări ale obiectelor de diferite dimensiuni;
• Aruncări şi prinderi. Aruncări şi prinderi ale obiectelor pe loc și în mișcare:
• Cățărări și coborâri. minge, cerc, baston de gimnastică;
Cățărări și coborâri: pe odgon la 2-3 timpi; pe scară fixă
în trepte, cu și fără ajutor; jocuri și parcursuri aplicative.
145
146
2.2. Utilizarea exercițiilor fizice 2. Dezvoltarea calităților motrice Exerciții pentru: coordonarea segmentelor corpului
în condiții variabile de • Capacități coordinative (îndemânare). în spațiu și timp, manevrarea obiectelor specifice
volum, intensitate și grad de • Suplețea. disciplinelor sportive, coordonarea acțiunilor motrice cu
dificultate. • Viteză. partenerul, echilibrul;
• Rezistența. Menținerea pozițiilor cu grad sporit de mobilitate
• Forța. articulară și plasticitate musculară;
Exerciții pentru viteză de execuție în acțiuni complexe,
de deplasare pe distanțe și direcții variate;
Exerciții în regim aerob;
Exerciții de menținere și mișcare segmentară cu greutăți
(forța segmentară statică și explozivă);
Jocuri pentru dezvoltarea calităților motrice.
Produse: demonstrarea calităților motrice în
conformitate cu standardele de eficiență.
2.3. Coordonarea acțiunilor motrice 3. Elemente specifice gimnasticii Regrupări dintr-o coloană în 2, 3, 4, de pe loc și din mers;
individuale în formații. • Front și formații: regrupări în formații; mers în coloană câte 2 pe cerc;
2.4. Practicarea exercițiilor fizice cu deplasări și întoarceri din mers. Exerciții cu și fără obiecte, pe loc și în deplasare în
obiecte pe loc și în deplasare • Dezvoltarea fizică armonioasă: diferite figuri;
pentru dezvoltarea armonioasă. complexe de exerciții pentru dezvoltarea Îmbinarea a 3-4 elemente acrobatice în complexe de
2.5. Îndeplinirea complexelor de armonioasă cu obiecte, pe loc și în concurs;
elemente acrobatice apropiate deplasare. Exerciții pentru sfoară: menținerea pozițiilor stând pe
condițiilor de concurs. • Acrobatice: rostogolire înainte; podul genunchiul unui picior, celălalt întins pe vârf înainte,
2.6. Practicarea complexelor de din stând; stând pe omoplaţi, braţele pe stând fandat, sfoara cu mâinile pe sol, cu brațele lateral;
gimnastică ritmică și aerobică, a podea; sfoara. Variații de pași și mișcări de brațe în ritmică și dans;
dansurilor populare. • Ritmice și de dans: pași specifici, întoarceri prin săritură și prin încrucișare;
întoarceri, sărituri; balansări de brațe. Sărituri: închisă, deschisă, prin forfecarea ambelor
• Aerobice: pași aerobici de bază în 4 picioare înainte și înapoi;
timpi; pași aerobici de bază în 8 timpi. Echilibru pe unul, celălalt: înainte îndoit la 90 grade,
întins înainte; Complexe de mișcări în pereche și dansuri
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: populare cu acompaniament;
sfoară. Executarea complexului aerobice în 4 și 8 timpi,
cu îmbinarea mișcărilor simple de brațe, cu
acompaniament.
Produse: întoarceri, regrupări, deplasări în formații;
complexe de: exerciții de dezvoltare fizică armonioasă,
gimnastică acrobatică, ritmică și aerobică; dans popular.
2.7. Practicarea exercițiilor speciale 4. Elemente specifice atletismului Alergări speciale: joc de glezne, pendularea în urmă a
ale alergării. • Exerciții speciale ale alergării. gambei, pendularea gambei înainte, ridicarea înaltă a
2.8. Reproducerea săriturilor în lun- • Alergare de viteză. coapselor, cu pași încrucișați;
gime și a aruncării mingii mici. • Startul de sus. Alergare de viteză: 30m, 40m, de suveică;
• Alergare tempo uniform și variat. Ieșirea din start de sus individual și în grup;
• Săritura în lungime de pe loc, cu elan. Alergare tempo moderat: 4-5 min, 800-500m; cros:
• Aruncarea mingii mici. 300m, 500m;
Sărituri în lungime: de pe loc, din diferite poziții, din elan
scurt, cu realizarea bătăii cu un și două picioare, bătaia
din poziții fixe;
Aruncarea mingii mici respectând: poziția brațului, priza
mingii, faza finală; îndeplinirea aruncării la distanță de
pe loc;
Ştafete sportive şi jocuri motrice cu elemente din
atletism.
Produse: alergări de viteză și tempo moderat, sărituri în
lungime, aruncarea mingii mici.
2.9. Demonstrarea tehnicii de 5. Jocuri sportive Demonstrarea tehnicii: pasării cu o mână și cu două
posesie a mingii specifice • Baschet. Elemente tehnice ale jocului de pe loc și în deplasare, prinderii, aruncarea la coş de
jocurilor sportive practicate. ofensiv. Acțiuni tactice individuale. pe loc, dribling pe loc și în deplasare; acțiuni tactice
2.10. Reproducerea acțiunilor • Volei. Elemente de acomodare cu individuale: marcajul și demarcajul;
tehnico-tactice individuale de mingea. Tehnica pasării cu două mâini. Aruncarea și prinderea mingii cu o mână și cu două
atac și de apărare. • Handbal. Elemente tehnice ale jocului mâini, la distanță, peste fileu; tehnica pasării de sus cu
ofensiv. Sisteme amplasare în atac și două mâini;
apărare.
2.11. Aplicarea sistemelor simple de • Minifotbal. Elemente tehnice ale jocului Formarea deprinderilor tehnice: pasarea cu o mână și
aranjare a jucătorilor în teren, ofensiv. Acțiuni tactice individuale. prinderea cu două de pe loc și în deplasare, aruncarea
în atac și apărare. • Rugby-Tag. Elemente tehnice ale jocului la poartă cu o mână de pe loc și în deplasare, așezare pe
ofensiv. Sisteme de așezare în atac și semicerc în atac și apărare;
apărare. Demonstrarea tehnicii: controlul mingii, pasarea şi
• Deplasările în jocurile sportive. preluarea mingii cu piciorul de pe loc, jonglarea mingii,
conducerea mingii; acțiuni tactice individuale: marcajul
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: și demarcajul;
pivotare, marcaj, demarcaj, evantai.
147
148
Purtarea culegerea mingii, pasarea în axul lateral,
deposedarea de tag; sisteme de așezare atac – evantai și
apărare – linie;
Mers, alergări, sărituri, întoarceri;
Gestionarea regulilor de joc elementare;
Joc pe teren, număr de jucători și timp de joc redus;
jocuri bilaterale.
Produse: elemente tehnico-tactice de atac și apărare.
2.12. Explorarea capacităților 6. Jocuri de mișcare și ștafete Jocuri:
motrice individuale, de • Jocuri de mișcare: frontale, în perechi, - pentru dezvoltarea calităților motrice (coordonarea,
interacțiune și colaborare, în colective. viteza, suplețea, rezistența, forța);
funcție de condițiile și regulile • Ștafete sportive. - pentru rezolvarea sarcinilor în echipă;
enunțate ale jocului. Ștafete cu depășirea obstacolelor individual și în grup.
Produse: jocuri și ștafete pentru dezvoltarea calităților
motrice și de colaborare în echipă, starturi vesele.
2.13. Utilizarea mijloacelor din 7. Turismul activ Explorarea inventarului turistic sportiv: rucsac, sac de
turism în activitățile recreative. • Inventarul turistic. dormit, cort; aranjarea echipamentului individual etc.;
• Orientare turistică după elementele Estimarea orientativ-vizuală a distanței; determinarea
naturii. condițiilor meteorologice; orientarea după elementele
naturii și în labirint.
Produse: utilizarea adecvată a echipamentului turistic
sportiv; elemente de orientare în turism.
3. Adoptarea unui comportament adecvat în cadrul activităţilor motrice educaţionale, competiţionale şi recreative,
demonstrând implicare şi dorință de a-și ajuta colegii
3.1. Promovarea regulilor de • Regulile de securitate și cerințele Acceptarea și susținerea regulilor de securitate și
securitate și a cerințelor sanitaro-igienice în procesul de învățare. prevenire a accidentărilor, a menținerii igienei personale
sanitaro-igienice în activitățile • Dezvoltarea fizică armonioasă a în activitățile motrice colective;
motrice colective. propriului organism. Determinarea: înălțimii și masei corporale; pregătirea
3.2. Estimarea dezvoltării fizice • Jocurile de mișcare și sportive în motrice în raport cu colegii de clasă; utilizarea
armonioase a propriului activitatea motrice. Reguli de joc. mijloacelor pentru a influența indicii motrici insuficient
organism în corespundere cu • Noi, turism, natură. dezvoltați;
indicii antropometrici. • Activitatea în grup. Procedee de Aplicarea și respectarea regulilor de desfășurare
acordare a ajutorului în activitățile a jocurilor și a jocurilor sportive în activitățile
motrice. educaționale, competiționale și recreative;
3.3. Implicarea în organizarea Participarea la manifestări cu caracter
jocurilor de mișcare și sportive cultural-explorator: excursii, marșuri turistice etc.;
în activitățile extracurriculare. Încurajarea și ajutorul în situații dificile de exersare,
3.4. Demonstrarea atitudinii colaborarea în grup etc.
proactive pentru sporirea Produse: practicarea independentă a activităților
coeziunii echipei. motrice și a jocurilor.
La sfârşitul clasei a IV-a, elevul poate:
• explica importanța regulilor pentru securitatea și protecția sănătății în timpul jocurilor sportive;
• explica importanța calităților motrice pentru dezvoltarea propriului organism;
• aplica: variante optime de depășire a obstacolelor în parcursuri aplicative; tehnica posesiei mingii în jocurile sportive; elemente din
gimnastică și dans;
• utiliza mijloace turistice în excursii, marșuri turistice;
• demonstra calități și capacități motrice de bază în conformitate cu standardele de eficiență a învățării la nivelul primar de învățământ,
Standarde de eficiență a învățării la nivelul primar de învățământ

Flotări din sprijin culcat,
Aruncarea mingii (150 g) Săritură în lungime de pe
Alergare de viteză 30 m (s) Alergare de rezistenţă (min) mâinile pe banca de
la distanţă cu elan (m) loc (cm)
gimnastică (nr. de repetări)
Elevi Eleve Elevi 800 m Eleve 500 m Elevi Eleve Elevi Eleve Elevi Eleve
6,5 6,6 4.0 2.32 18 12 130 120 8 8
149
2.7. Aria curriculară „Tehnologii”
Educaţia tehnologică
COMPETENŢELE SPECIFICE DISCIPLINEI
1. ��
Utilizarea materialelor, ustensilelor şi tehnicilor specifice în diverse activități teh-
nologice, manifestând curiozitate și interes pentru inovații.
2. Confecționarea unor obiecte simple utilitare și decorative, dând dovadă de
motivație pentru creativitate și gust estetic.
3. Apelarea la instrumente și resurse digitale în situații de învăţare, dând dovadă de
corectitudine, adecvare și respect pentru etica mediilor virtuale.
4. ��
Transpunerea achiziţiilor tehnologice, digitale în contexte educaţionale și cotidi-
ene, demonstrând grijă pentru mediul natural și cei din jur.

I 1 33
II 1 33
Obligatorie Tehnologii III 1 33
IV 1 33
REPARTIZAREA MODULELOR PE CLASE*
Clasa
Modulul
I II III IV
1. Modelarea artistică 2   
2. Colaje şi decoraţiuni    
3. Educaţia digitală obligatoriu   
4. Arta culinară şi sănătatea   
5. Reciclarea creativă   
6. Activităţi agricole  
7. Meşteşuguri populare (arta acului) 
8. Robotica 
*Note:
• ��
În fiecare an de studii, se vor alege două module din lista celor propuse pen-
tru clasa respectivă, ținând cont de opțiunea elevilor şi în funcţie de dotările
disponibile.
• În clasa I, modulul „Educaţia digitală” este obligatoriu.
• Pe durata anului de studii, se vor aloca circa 15 ore pentru fiecare modul ales.

1
Modul opțional.
2
150
CLASA I

(sub-competențe) şi produse şcolare recomandate
Modulul 1. Modelarea artistică
1.1. Recunoaşterea caracteristicilor Modelarea formelor simple Conversaţii cu sprijin în observare: varietatea
formelor modelate. Modelarea formelor circulare. formelor simple, compararea formelor.
1.2. Explorarea motricităţii fine prin Modelarea formelor cilindrice. Aplicaţii practice: exerciţii-joc, exersări,
tehnici de modelare a formelor Modelarea decorativă modulară (din forme experimentări cu materiale de modelare,
simple. rotunde, circulare). pentru a obţine: forme rotunde: bile (mari/
1.3. Respectarea normelor de igienă Procedee de modelare mici, colorate/necolorate, modelate etc.);
personală şi de securitate a muncii. Modelarea în relief. forme cilindrice: bastonașe (drepte, ondulate;
Procedee de aplatizare a formelor, ciupirea, subţiri, groase; colorate, modelate);
alungirea detaliilor. forme simple: legume, fructe etc.;
Modelarea obiectelor. forme plane prin decuparea cu șablon,
Procedeul obţinerii formelor cu ajutorul (biscuiţi, flori, broșe etc.);
şablonului. modelarea veselei prin metoda constructivă
Modelarea veselei, panourilor decorative. (pe detalii);
Materiale, instrumente şi tehnici de modelare modelarea panourilor decorative.
Materiale: plastilină, aluat, lut.
Ustensile: eboşoar.
Tehnici: mişcări circulare, mişcări liniare, turtire,
alungire, ciupire etc.
Modulul 2. Colaje şi decoraţiuni
2.1. Recunoaşterea materialelor şi Materiale şi ustensile utilizate în realizarea Conversaţii cu sprijin în observare: varietatea
ustensilelor utilizate în tehnica colajelor lucrărilor colaj, varietatea felurilor de hârtie:
colaj. Varietatea materialelor. Ustensile utilizate în hârtia albă de scris, hârtia colorată seturi,
2.2. Realizarea colajelor simple din tehnica colajului. Organizarea locului de lucru. hârtia adezivă; observarea particularităţilor
forme geometrice. Reguli sanitaro-igienice şi de protecţie a muncii. imaginii colaj: expresivitatea formelor,
armonia culorilor, caşerarea imaginii etc.
151
152
2.3. Aprecierea în cuvinte proprii a Tehnica realizării imaginilor colaj. Corectitudinea Aplicaţii practice: exersarea procedeului de
lucrărilor personale şi ale colegilor. decupării detaliilor. Consecutivitatea caşerării decupare pe linie dreaptă, decupării formelor
detaliilor. Cerinţele estetice. geometrice: pătrat, triunghi, dreptunghi etc.;
Realizarea colajelor simple realizarea lucrărilor colaj din forme
Procedeul decupării pe linie dreaptă. Tehnica geometrice.
decupării formelor geometrice. Confecţionarea decoraţiunilor simple.
Colaje din forme geometrice. Colaje modulare. Produse: lucrări individuale şi colective;
Reprezentarea formelor, obiectelor prin tehnica colaborarea în echipă.
colaj.
Realizarea decoraţiunilor
Procedee simple de decorare a formelor plane şi
volumetrice.
Realizarea obiectelor decorative specifice unor
sărbători calendaristice.
Modulul 3. Educaţia digitală
3.1. Recunoașterea dispozitivelor Ce este lumea digitală? Conversații cu sprijin în observare: varietatea
digitale. Digital. Ce înseamnă? dispozitivelor din jurul nostru; noțiune de
3.2. Identificarea componentelor Dispozitive digitale. instrucțiune; programul – set de instrucțiuni
dispozitivului digital. Instrucțiuni şi programe. executate de către un dispozitiv digital; rolul
3.3. Identificarea instrucțiunilor şi a Omul şi lumea digitală. dispozitivelor digitale în viaţa/activitatea
formelor de descriere a acestora. cotidiană.
3.4. Explorarea posibilităților de Exerciții de: recunoaștere a componentelor de
utilizare a dispozitivelor digitale. bază ale calculatorului.
Joc educațional: formularea şi executarea
instrucțiunilor.
Aplicații practice: desenarea unui calculator/
tabletă
3.5. Recunoașterea formelor Comunicăm digital Conversații cu sprijin în observare: conectăm/
(modelelor) de comunicare, care Comunicăm cu dispozitivul digital. deconectăm corect un dispozitiv digital;
implică dispozitive digitale. Comunicăm între noi... digital. cum transmitem/recepționăm informații/
Şi dispozitivele comunică între ele! instrucțiuni către dispozitivul digital; cum
comunicăm între noi folosind dispozitive
digitale; schimb de date/instrucțiuni între
dispozitivele digitale.
Exerciții de: identificare a controalelor de
lansare a dispozitivelor digitale.
Joc educațional: modelarea adunării în
calculator.
Aplicații practice: desenarea unei perechi de
dispozitive digitale conectate.
3.6. Identificarea beneficiilor utilizării Ce e bine şi ce e rău? Conversații cu sprijin în observare: de ce au
corecte a dispozitivelor digitale. Dispozitivul digital ne ajută să cunoaștem. apărut dispozitivele digitale.
3.7. Recunoașterea pericolelor utilizării Cei care ne protejează sunt mereu aproape. Exerciții de: completare a enunțurilor
incorecte sau abuzive a dispozitive- Pericolele din spatele ecranului. lacunare, tabelelor, schemelor.
lor digitale. A picat bateria! – dispozitivul digital are nevoie de Conversații cu sprijin în observare: cum să
3.8. Respectarea regulilor de utilizare a grija noastră. utilizăm corect dispozitivele digitale.
dispozitivelor digitale. Exerciții de: identificare a cazurilor de utilizare
corectă/incorectă a dispozitivelor digitale.
3.9. Identificarea componentelor Gândim digital (I) Conversații cu sprijin în observare: ce este un
mediului vizual de programare. Instrucțiuni. program de calculator? Alcătuirea şi rularea
3.10. Controlul deplasării obiectelor pe Program? – nimic mai simplu. programului – două etape distincte!
ecran. Formarea listei de instrucțiuni. Exerciții de: completare a enunțurilor
3.11. Formarea secvențelor de Rularea listei de instrucțiuni. lacunare, tabelelor, schemelor.
instrucțiuni. Corectarea listei de instrucțiuni. Aplicații practice: modelare grafică a
3.12. Rularea secvențelor de instrucțiuni Dirijarea mișcării personajului digital. programelor.
în mediul visual. Aplicații în sala de calculatoare: alcătuirea
şi rularea programelor pentru deplasarea
liniară; pentru deplasare cu ocoliri de
obstacole.
153
154
• recunoaște specificul formelor/obiectelor plane şi volumetrice realizate în materiale şi tehnici diverse;
• efectua prelucrări digitale elementare;
• realiza lucrări şi decoraţiuni cu materiale, instrumente şi tehnici potrivite;
• aprecia în cuvinte proprii lucrări personale şi ale colegilor,
• curiozitate și interes pentru inovații;
• motivație pentru creativitate și gust estetic;
• corectitudine, adecvare și respect pentru etica mediilor virtuale;
• grijă pentru mediul natural și cei din jur.
CLASA a II-a

1.1. Recunoaşterea caracteristicilor Modelarea formelor compuse prin metoda constructivă Conversaţii cu sprijin în observare:
formelor compuse. (pe părţi) varietatea formelor compuse (obiecte:
1.2. Explorarea motricităţii fine prin Diversitatea formelor compuse. vază, cană, jucării, păsări, animale etc.);
tehnici de modelare a formelor Procedee de respectare a proporţiilor de bază a formei compararea formelor şi evidenţierea
compuse. modelate. părţilor constructive ale acestora,
1.3. Respectarea normelor de igienă Modelarea formei de bază şi a detaliilor. analizarea diverselor obiecte modelate
personală şi securitate a muncii. Procedee de asamblare a detaliilor. Netezirea suprafeţei şi din plastilină, aluat, lut: jucării, figurine
finisarea obiectului. de păsări, animale, obiecte decorative
Modelarea formelor prin metoda plastică etc.
(dintr-o bucată) Aplicaţii practice: exerciţii-joc, exersări,
Procedee de redare a formei şi proporţiilor obiectului experimentări cu materiale de modelare:
modelat. - modelarea formelor compuse
Modelarea părţilor mari ale obiectului. Prelucrarea părţilor alcătuite din 2-3 părţi constructive:
mici. Textura suprafeţei modelate. păsări, animale etc.;
Modelarea decorativă - obţinerea formelor decorative în
Modelarea obiectelor decorative funcţionale în relief şi relief şi volum (accesorii, jucării,
volumetrice. decoraţiuni etc.);
Procedeul de modelare a formelor compuse prin - modelarea veselei prin metoda
suprapunerea vergilor. constructivă;
Procedee de aplicare a decorului: incizare, suprapunerea - modelarea panourilor decorative;
elementelor decorative, pictare. - decorarea obiectelor modelate
Materiale, ustensile şi tehnici de modelare prin pictare şi incizare a suprafeţei;
Materiale: plastilină, aluat, lut. prin suprapunerea elementelor
Ustensile: eboşoar, pseudoinstrumente. decorative.
Tehnici: mişcări circulare, translatorii; aplatizare, alungire, Produse: lucrări plane şi volumetrice,
adâncire, ciupire, suprapunere a vergilor etc. individuale şi colective.
155
156
2.1. Recunoaşterea tehnologiilor Materiale şi ustensile utilizate în realizarea colajelor Conversaţii cu sprijin în observare: tipuri
de creare a colajelor plane şi Proprietăţile calitative ale hârtiei. de hârtie utilizate la crearea colajelor,
volumetrice. Valorificarea proprietăţilor hârtiei în expresivitatea proprietăţile calitative ale hârtiei
2.2. Realizarea colajelor simple cu imaginilor colaj . Corectitudinea decupării detaliilor după (netedă, cu textură, poate fi pliată,
diverse materiale pe diverse clişeu. Consecutivitatea caşerării detaliilor. Cerinţele răsucită, ruptă, şifonată etc.); alegerea
suporturi. estetice. Reguli sanitaro-igienice şi de protecţie a muncii. suportului pentru colaje în funcţie de
2.3. Explorarea materialelor, Realizarea colajelor plane şi volumetrice materiale, mărimea formelor decupate;
ustensilelor, tehnicilor şi Tehnica conturării formelor după clişeu. selectarea materialelor, ustensilelor şi
suporturilor pentru crearea Procedeul decupării figurilor pe linie curbă. tehnicilor; analiza cerinţelor estetice faţă
unor decoraţiuni. Colaje siluetă. de o lucrare colaj.
Modalităţi de pliere a hârtiei: după axe, după diagonală. Aplicaţii practice: exersări de conturare a
Tehnici: origami, decuparea simetrică. formelor după clişeu; decupare pe linie
Realizarea decoraţiunilor curbă, decuparea siluetei obiectelor;
Confecţionarea decoraţiunilor plane şi volumetrice. experimentări de îmbinare a figurilor
Realizarea obiectelor decorative din panglici, fâşii (tehnica decupate în compoziţii pe diverse
quiling). suporturi (hârtie, carton), realizarea
Realizarea panourilor, obiectelor decorative specifice unor colajelor obiectuale, tematice, cu subiect
sărbători calendaristice. şi decorative.
Produse: lucrări individuale şi colective,
colaborarea în echipă.
3.1. Identificarea unităților primare Unități de informație Conversații: Cum se măsoară informația?
de informație. Povestea unui bit. De ce sunt atât de importante cifrele 0 şi
3.2. Cunoașterea noțiunilor Byte-ul – prietenul mai mare al bitului. 1? Cum se reprezintă în calculator literele
elementare ce țin de Construim din biți (cuvinte, desene). alfabetului? 0 – alb şi 1 – negru. Cum se
codificarea/decodificarea reprezintă în calculator cele mai simple
datelor. desene?
3.3. Rezolvarea problemelor
elementare de codificare/
decodificare.
Exerciții de: completare a enunțurilor
lacunare, tabelelor, schemelor; codificare
şi decodificare a mesajelor; completare
a enunțurilor lacunare, tabelelor,
schemelor, codificare şi decodificare a
literelor şi mesajelor scrise;
completare a enunțurilor lacunare,
tabelelor, schemelor, recunoaștere a
imaginilor după un cod binar, formare a
codului binar pentru o imagine
alb-negru.
3.4. Recunoașterea mediilor de Scriem şi desenăm digital (I) Conversații: Tastatura – ce rol are?
introducere şi editare a textelor Unde putem să scriem? – aplicații de scris. Blocuri de taste pe tastatură, destinația
precum şi a componentelor Pagina, cursorul, tastatura. tastelor; pagina de pe ecran – cum să
principale ale acestora. Litere majuscule, minuscule şi alte semne. scriem în ea? Unde mai e nevoie să
3.5. Utilizarea tastaturii (reale Așezăm textul... în paragrafe. scriem pe ecran?
sau virtuale) pentru scrierea Scriem mai repede şi mai corect (aplicații typing – Cum desenăm folosind calculatorul sau
textelor simple. opțional). tableta?
3.6. Recunoașterea mediilor creare Desenăm... pe ecran Exerciții de: identificare a tastelor pentru
şi editare a imaginilor precum şi Pagina pentru desen. Creionul, pensula şi radiera digitală. scrierea literelor, a tastelor pentru
a componentelor principale ale Paleta de culori. Linii şi forme geometrice. scrierea semnelor speciale, tastelor
acestora. de control; identificare a elementelor
3.7. Utilizarea unității mouse (sau a mediului vizual de scriere: pagină, cursor,
unității stylus) pentru desenare. casetă text; scriere corectă a cuvintelor,
3.8. Utilizarea instrumentelor folosire a majusculelor, semnelor
de desenare pentru crearea speciale, tastelor de control, divizare a
imaginilor cu elemente de textului în paragrafe;
formă şi culoare selectată.
157
158
identificare a elementelor mediului
pentru desenare: pagină, instrumentul
pentru desenare, zona de desenare,
instrumente de corectare, paleta de
culori, forme geometrice; desenare
a formelor geometrice preselectate,
asociere culori linii, tip linii, alocare culori
domenii interioare
Aplicație practică: desenează cea mai
comodă pentru tine tastatură. De ce e
anume așa? Scrierea unui text simplu în
mediul de scriere (editor de text) pregătit
apriori.
Aplicații în sala de calculatoare:
desenarea unui calculator/tabletă într-un
mediu de desenare (editor grafic);
Concurs în sala de calculatoare: cel mai
reușit desen tematic (tema – la alegerea
profesorului) realizat la calculator.
3.9. Formarea secvențelor de Gândim digital (II) Conversații: îndeplinirea repetată
instrucțiuni (programelor) cu De la complicat – la simplu. a instrucțiunilor: Cum poate fi scris
instrucțiuni repetitive. Reutilizăm instrucțiuni. programul mai simplu? Ce înseamnă
3.10. Rularea programelor cu Programe cu repetări: scriere, rulare, depanare. „repetă n ori?”.
instrucțiuni repetitive în mediul Exerciții de: completare a enunțurilor
vizual. lacunare, tabelelor, schemelor.
Aplicații practice: modelare grafică a
programelor.
alcătuirea şi rularea programelor pentru
deplasarea liniară; pentru deplasare cu
ocoliri de obstacole, folosind instrucțiuni
repetitive.
Modulul 4. Arta culinară şi sănătatea
4.1. Recunoaşterea varietăţii Alimentaţia sănătoasă Conversaţii: Discuţii dirijate privind
produselor alimentare. Varietatea produselor alimentare. rolul unei alimentaţii sănătoase în
4.2. Respectarea normelor de igienă Alimente de origine vegetală. viaţa şi activitatea omului (a copiilor);
personală în timpul consumului Alimente de origine animală. Varietatea produselor lactate. produse alimentare consumate zilnic;
alimentar. Hrana necesară unei alimentaţii sănătoase. identificarea alimentelor de origine
4.3. Explicarea preferinţelor în Bucate ce pot dăuna sănătăţii. vegetală şi animală.
alegerea alimentelor pentru o Normele de igienă şi protecţie în timpul Exerciţii-joc: clasificarea alimentelor
alimentaţie sănătoasă. consumului alimentar în cinci grupe de alimente: cereale şi
Igiena personală. produse cerealiere; legume şi fructe;
Servirea mesei (micul dejun). lapte şi produse lactate; carne, peşte şi
Utilizarea corectă a veselei şi tacâmurilor. produse din acestea; fasolea, mazărea
Norme de comportament la masă. etc.; servirea corectă a mesei (veselei,
*Tehnologii de preparare a bucatelor tacâmurilor, şerveţelelor etc.).
Prepararea tartinelor. Aplicaţii practice: respectarea normelor
Formarea obiceiurilor unei alimentaţii sănătoase. de igienă şi protecţie în timpul
consumului alimentar; utilizarea corectă
a veselei, tacâmurilor etc. (farfurii, ceşti,
linguri, furculiţe, şerveţele); prepararea
tartinelor sănătoase; prezentarea
ingredientelor şi a etapelor procesului
tehnologic.
Produse: proiect de grup.
Modulul 5. Reciclarea creativă
5.1. Diferenţierea materialelor Varietatea materialelor reciclabile Conversaţii cu sprijin în observare:
reciclabile din hârtie şi carton. Materiale reciclabile din hârtie şi carton. observarea şi compararea materialelor
5.2. Crearea formelor volumetrice Reciclabile din carton (cutii, ambalaje, pahare etc.). reciclabile: expresivitatea formei,
din materiale reciclabile. Lucrări decorative plane, în relief şi volumetrice. particularităţile calitative (grosime,
5.3. Descrierea, în cuvinte proprii, a Ustensile utilizate în construirea din materiale reciclabile. rezistenţă); varietatea materialelor
demersului tehnologic parcurs Reguli sanitaro-igienice şi de protecţie a muncii. reciclabile: hârtie tehnică, hârtie de
în realizarea lucrărilor personale Confecţionarea lucrărilor volumetrice din cutii şmirghel, carton cu 3 şi 5 straturi, hârtie
şi ale colegilor de ambalaj (ex.: a obiectelor de cofetărie,
159
produselor industriale etc.),
160
Varietatea formelor cutiilor. Posibilităţi de poziţionare. carton ondulat; proprietăţile
Procedee de decorare a cutiilor: învelirea cu hârtie, materialelor; diversitatea mărimilor
înfăşurarea cu fibre, pictarea etc. cutiilor de ambalaj: mari, medii, mici;
Crearea lucrărilor volumetrice: chipurilor de personaje posibilităţi de poziţionare: orizontal,
literare, animale, păsări, jucării etc. vertical, în colţ, pe muchie.
Tehnologii de asamblare a detaliilor. Aplicaţii practice: realizarea lucrărilor,
Prezentarea/evaluarea proiectelor obiectelor decorative plane şi
Expoziţie de lucrări. volumetrice, însuşirea procedeelor de
Evaluarea/autoevaluarea lucrărilor realizate: decorare a cutiilor reciclabile. Crearea
- evaluarea aspectului estetic, a calităţii lucrărilor expresivităţii formelor prin perforare,
executate. transformare, asamblare (lipire, şnuruire,
intercalare etc.).
Produse: lucrări individuale şi colective,
• recunoaște specificul unui anumit proces tehnologic şi materialele, ustensilele şi tehnicile potrivite acestuia;
• realiza activităţi/lucrări practice cu materiale, ustensile şi tehnici potrivite;
• crea conţinuturi digitale elementare;
• prezenta în cuvinte proprii succesiunea etapelor de realizare a unei lucrări (personale şi ale colegilor),
CLASA a III-a

1.1. Identificarea caracteristicilor Modelarea formelor compuse prin metoda Conversaţii cu sprijin în observare:
formelor compuse modelate prin combinată specificul formelor compuse modelate
metoda combinată. Procedee de modelare a formei de bază prin prin metoda combinată şi suprapunere
1.2. Recunoaşterea trăsăturilor metoda plastică. Modelarea detaliilor prin metoda spiralică a vergelelor; varietatea obiectelor
caracteristice obiectelor de constructivă. tradiţionale: vase pentru preparat bucate
ceramică tradiţională. Procedee de asamblare a detaliilor. Netezirea (oale de diverse tipuri), vase pentru apă
1.3. Modelarea obiectelor simple prin suprafeţei şi finisarea obiectului. (ulcioare, căni etc.), farfurii, platouri etc.;
metoda tradiţională. Modelarea tradiţională a obiectelor figurine-jucării, ţuruiece etc.; compararea
1.4. Evaluarea lucrărilor proprii și a Obiecte de ceramică tradiţională. Materiale şi formelor şi evidenţierea părţilor
celor confecţionate de colegi. ustensile utilizate în ceramica tradiţională. constructive ale acestora, analizarea
Tehnici de modelare tradiţională: tehnica modelării diverselor obiecte modelate din lut;
prin suprapunerea spiralică a vergelelor: tehnica prin analiza materialelor şi ustensilelor utilizate
suprapunerea bilelor mici, modelarea liberă. în ceramică.
Elemente decorative, motive populare Aplicaţii practice: exerciţii-joc, exersări,
Cromatica ceramicii tradiţionale. experimentări cu materiale de modelare:
Elemente decorative simple. - modelarea formelor compuse alcătuite
Materiale, ustensile şi tehnici de modelare din mai multe părţi constructive;
Materiale: plastilină, aluat, lut. - modelarea veselei prin metoda
Ustensile: eboşoar, şlicher, angobă, pânză, sârmuliţă tradiţională;
etc. - modelarea panourilor decorative;
Tehnici: aplatizare, alungire, adâncire, ciupire, - decorarea obiectelor modelate prin
suprapunere a vergilor, netezire, incizare etc. pictare şi incezire a suprafeţei; prin
suprapunerea elementelor decorative.
Produse: lucrări plane şi volumetrice,
individuale şi colective.
161
162
2.1. Recunoaşterea tehnologiei de Realizarea colajelor tematice şi cu subiect Conversaţii cu sprijin în observare:
creare a colajelor tematice şi cu Colaje tematice şi cu subiect. Redarea particularităţilor varietatea colajelor tematice şi cu subiect,
subiect, în mai multe straturi. caracteristice ale formelor/personajelor şi acţiunilor specificul colajelor plane realizate în
2.2. Efectuarea operaţiilor simple de acestora. mai multe straturi, observarea aplicării
pliere şi decupare a formelor Etape de realizare a colajelor tematice şi cu subiect, în adecvate a felurilor de hârtie; utilizarea
simetrice. mai multe straturi. Alegerea subiectului. Compunerea proprietăţilor calitative ale hârtiei la
2.3. Realizarea colajelor şi elementelor pe suprafaţă. Selectarea hârtiei. Decupa- redarea expresivităţii lucrării; alegerea
decoraţiunilor plane şi volumetrice. rea şi aranjarea detaliilor pe fundal. Tehnologia caşe- suportului pentru colaje, în funcţie de
2.4. Explicarea preferinţelor în alegerea rării detaliilor şi de uscare a lucrării. materiale, mărimea formelor decupate;
materialelor, ustensilelor, tehnicilor, Reguli sanitaro-igienice şi de protecţie a muncii. selectarea materialelor, ustensilelor şi
pentru crearea unor colaje şi Realizarea colajelor plane şi volumetrice tehnicilor; analiza cerinţelor estetice faţă
decoraţiuni. Tehnica decupării formelor simetrice. de o lucrare colaj.
Modalităţi de pliere a hârtiei în 2, 4, 6, conform axelor, Aplicaţii practice: exersări de decupare a
după diagonală. formelor simetrice din foaia pliată în 2,
Tehnici: origami modular, decuparea simetrică. 4, 6; a detaliilor conturate după clişeu;
Realizarea decoraţiunilor decuparea detaliilor, formelor, obiectelor
Procedee simple de confecţionare a florilor, jucăriilor, şi personajelor respectând raporturile
panourilor. proporţionale; experimentări de redare
Realizarea obiectelor decorative în diverse tehnici ale a particularităţilor specifice prin gesturi,
colajului. poziţie, vestimentaţie, culoare etc.;
îmbinarea figurilor decupate în compoziţii
pe diverse suporturi (hârtie, carton),
realizarea colajelor tematice, cu subiect şi
a decoraţiunilor.
Produse: colaje, decoraţiuni individuale şi
colective; colaborarea în echipă.
3.1. Gestionarea fișierelor şi Resurse digitale Conversații: Unde se păstrează informația
directoarelor pe suprafața de lucru. Istoria unui fișier. Conținutul, numele şi pictograma în calculator? Cum este organizată pentru
3.2. Identificarea fișierelor şi fișierului. un acces cât mai rapid? Introducerea prin
directoarelor după nume, Directoare – cartiere de fișiere. exemple a noțiunilor de fișier şi director.
pictogramă. Memoria – orașul informației digitale. Demonstrații: prezentarea sistemului de
3.3. Rularea şi controlul fișierelor Multimedia – din lumea reală – în digital. fișiere a unui calculator, a operațiilor de
multimedia. navigare prin sistemul de fișiere.
Exerciții de: identificare a fișierelor cu
nume sau proprietăți specifice;
a directoarelor etc.
Exerciții de: completare a enunțurilor
lacunare, tabelelor, schemelor.
Conversații: Cum informația devine
digitală? Imaginea, sunetul, animația
digitală
Exerciții de: recunoaștere a controalelor
aplicațiilor pentru vizualizarea imaginilor,
rularea secvențelor video.
Aplicații practice în sala de calculatoare:
lansarea pe dispozitivul digital a
aplicațiilor de vizualizare a secvențelor
grafice/rulare a secvențelor video sau
sonore.
163
164
3.4. Identificarea aplicațiilor de scriere Scriem şi desenăm digital (II) Exerciții de: identificare şi lansarea
şi editare a textelor, creare și Lansarea aplicațiilor: a aplicației pentru editarea textelor;
editare a imaginilor. - pentru scrierea și editarea textelor; păstrare în memoria dispozitivului digital
3.5. Utilizarea operațiilor cu fragmente - pentru crearea și editarea imaginilor. a fișierelor cu texte scrise de elevi;
de text (imagine) selectate pentru Selectăm fragmente de text sau imagine – cum şi identificare a fragmentelor de text/
scrierea (desenarea)eficientă. pentru ce? Operații cu fragmentele selectate: imagine selectate; copiere, decupare,
3.6. Stocarea fișierelor create în - copiere, inserare, mutare a fragmentelor de text/
memoria dispozitivului digital. - decupare, imagine selectate.
- inserare (lipire), Aplicații în sala de calculatoare:
- mutare. scrierea textelor cu fragmente care se
repetă;
desenarea imaginilor cu fragmente care se
repetă.
3.7. Utilizarea noțiunilor aferente Lumea digitală în extindere – Rețele şi Internet Conversaţii: informaţia digitală devine
rețelelor de calculatoare şi Dispozitivele digitale comunică între ele – cum şi accesibilă la distanţă. Cum comunică
Internet. pentru ce? calculatoarele? Ce este Internetul? Pagina
3.8. Identificarea programelor de Unde se află informația digitală? Internet, pagină web, web, programe de navigare, controale.
navigare prezente pe dispozitive program de navigare. Căutăm informaţii, folosind programul
digitale. Vreau să știu mai multe, de unde să aflu? – primele de navigare. Ce înseamnă cuvânt-cheie?
3.9. Identificarea elementelor de experiențe de căutare web. Ce înseamnă date personale? De ce este
control ale programului de Acces interzis! Pericolele navigării pe Internet. Datele important să le păstrăm în siguranţă?
navigare. mele le cunosc doar eu! Exerciţii de: completare a enunţurilor
3.10. Realizarea căutărilor simple, cu lacunare, tabelelor, schemelor;
ajutorul programului de navigare. identificare a componentelor reţelei
3.11. Protecția datelor personale în Internet; identificare a controalelor
mediul digital. programului de navigare (completare
a enunţurilor lacunare, tabelelor,
schemelor); identificare în programul de
navigare a casetelor text pentru căutare
după cuvinte-cheie.
Aplicaţii în sala de calculatoare: căutarea
informaţiei despre localitatea în care
locuim.
3.12. Utilizarea instrucțiunilor de Gândim digital (III) Conversații: acțiuni dependente de
selecție în programele elaborate Adevărat sau fals în lumea digitală. condiții: Ce înseamnă „Dacă..., atunci” şi
3.13. Combinarea diferitor tipuri Condiții, selecții, acțiuni. „Dacă..., atunci, altfel...”.
de instrucțiuni în programele Exerciții de: completare a enunțurilor
elaborate lacunare, tabelelor, schemelor; modelare
3.14. Rularea şi depanarea programelor a acțiunilor în dependență de condiții.
(secvențelor de instrucțiuni) în Aplicații practice: modelare grafică a
mediul vizual programelor cu instrucțiuni de selecție.
alcătuirea şi rularea programelor folosind
instrucțiuni de selecție; alcătuirea şi
rularea programelor folosind secvențe
de instrucțiuni simple, repetitive şi de
selecție.
4.1. Identificarea meniului zilei alcătuit Alimentaţia sănătoasă Conversaţii, discuţii dirijate privind:
din trei mese principale şi două Noţiuni despre o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată. alimentaţia echilibrată; produsele
gustări considerate importante în Meniul zilei. alimentare; meniul zilei; identificarea
alimentarea copiilor. Importanţa respectării unui regim alimentar pentru unor bucate pentru dejun, prânz, cină;
4.2. Recunoaşterea etapelor sănătatea omului. Ce mâncăm? Cât mâncăm? Cum identificarea alimentelor consumate la
tehnologice de preparare a unor mâncăm? diferite mese ale zilei; condiţiile necesare
bucate simple. Piramida alimentară. de păstrare a produselor alimentare
4.3. Realizarea activităţilor necesare Păstrarea în condiţii adecvate a produselor alimentare. perisabile şi neperisabile.
la aranjarea mesei cu veselă şi Păstrarea produselor perisabile şi neperisabile. Exerciţii-joc: clasificarea alimentelor în
tacâmuri. Normele de igienă şi protecţie baza treptelor piramidei alimentare;
4.4. Respectarea regulilor elementare Igiena personală în procesul de preparare şi servirea corectă a mesei de prânz (veselei,
de comportament la masă. consumare a alimentelor. tacâmurilor, şerveţelelor etc.).
Îngrijirea şi spălarea veselei, a tacâmurilor şi Aplicaţii practice: respectarea regulilor
ustensilelor de bucătărie. de igienă şi protecţie în timpul preparării
Servirea mesei pentru prânz. bucatelor; prelucrarea primară a
produselor alimentare (spălarea,
curăţarea, tăierea, mărunţirea etc.);
165
166
Utilizarea corectă a veselei şi tacâmurilor. utilizarea corectă a veselei, tacâmurilor
Limbajul tacâmurilor. etc. (farfurii, ceşti, linguri, furculiţe,
*Tehnologii de preparare a bucatelor şerveţele); prelucrarea primară a
Prelucrarea primară a produselor alimentare. produselor alimentare (spălarea,
Prepararea salatei din legume fierte şi crudităţi. curăţarea, tăierea); lucrul în grup:
Decorarea salatelor. prepararea salatei din legume fierte şi
Formarea obiceiurilor alimentare sănătoase. crudităţi; prezentarea ingredientelor şi a
etapelor procesului tehnologic; evaluarea
lucrărilor de servire a mesei.
Produse: proiecte individuale şi de grup.
5.1. Identificarea materialelor Varietatea materialelor reciclabile Conversaţii cu sprijin în observare:
reciclabile de provenienţă Materiale reciclabile artificiale. observarea şi compararea materialelor
artificială. Reciclabile din plastic. reciclabile din plastic: expresivitatea
5.2. Realizarea formelor volumetrice Lucrări decorative plane, în relief şi volumetrice. formei, particularităţile calitative (grosime,
din materiale reciclabile. Ustensile utilizate în lucrul cu materialele de reciclare. rezistenţă); varietatea materialelor:
5.3. Prezentarea demersului tehnologic Regulile tehnicii securităţii. policlorvinilul (pielea artificială), buretele,
parcurs în realizarea unei lucrări din Confecţionarea lucrărilor volumetrice obiecte uzuale, ambalaje ale obiectelor
materiale reciclabile. din materiale reciclabile de cofetărie, produselor industriale,
5.4. Aprecerea valorică a reciclării Tehnologia confecţionării florilor. Decuparea materiale de papetărie etc.; proporţiile
creative. elementelor. Decorarea marginilor cu franjuri, răsucire materialelor; diversitatea mărimilor: mari,
etc. Ondularea petalelor. Asamblarea detaliilor. medii, mici; posibilităţi de decorare.
Procedee de realizare a mijlocului florii, a tulpinii. Aplicaţii practice: realizarea lucrărilor,
Procedee de decorare a obiectelor prin înfăşurarea cu obiectelor decorative plane şi volumetrice
fibre, pictarea suprafeţei etc. din materiale reciclabile, confecţionarea
Crearea lucrărilor volumetrice: jucăriilor, obiectelor florilor, însuşirea procedeelor de
decorative etc. asamblare: cusut, încleiat, prins cu sârmă,
Tehnologii de asamblare a detaliilor. împletit şi asamblat, învelire/decorare a
obiectelor reciclabile.
Prezentarea/evaluarea lucrărilor Crearea expresivităţii formelor prin
Expoziţie de lucrări. decorare, decorare cu fire textile, pânză;
Evaluarea/autoevaluarea lucrărilor realizate: transformare prin secţionare şi asamblare.
- evaluarea aspectului estetic, a calităţii lucrărilor Produse: lucrări (vaze, jucării, obiecte
executate. decorative) individuale şi colective;
Modulul 6. Activităţi agricole
6.1. Enumerarea lucrărilor agricole de Lucrări de toamnă realizate pe sol Conversaţii cu sprijin în observare:
toamnă realizate pe sol. Lucrări agricole de toamnă. Recoltarea legumelor conversaţii despre recoltarea legumelor
6.2. Descrierea plantelor de cameră şi a Strângerea seminţelor. Curăţarea terenului. toamna (morcovilor, sfeclei, cepei,
condiţiilor de creştere a lor. Afânarea solului. usturoiului, cartofilor, vinetelor, ardeilor,
6.3. Evidențierea factorilor ce Recoltarea şi depozitarea seminţelor unor plante. porumbului etc.); evidenţierea factorilor
influenţează obţinerea roadei. Pregătirea seminţelor pentru semănat. ce au influenţat obţinerea unei roade
6.4. Realizarea activităților de îngrijire a Semănarea culturilor de primăvară. bogate; observarea-cercetarea plantelor
plantelor de cameră. Importanţa cultivării plantelor în viaţa omului. cultivate pe teren/a plantelor de cameră;
6.5. Argumentarea importanţei Creşterea şi îngrijirea plantelor decorative de cameră activităţi de îngrijire a plantelor, inclusiv
plantelor în viaţa omului. Varietatea plantelor de cameră. a celor de cameră (udarea, afânarea,
Condiţii de creştere şi îngrijire a plantelor de cameră. transplantarea) etc.;
Plantarea, transbordarea plantelor de cameră. Aplicaţii practice: activităţi de recoltare,
Reguli sanitaro-igienice şi de protecţie a muncii de selectare a legumelor mai măşcate,
Igiena personală. Vestimentaţia de protecţie. sănătoase pentru extragerea seminţelor;
Reguli de protecţie a muncii. Mânuirea corectă şi cu uscarea, păstrarea seminţelor ce vor
atenţie a ustensilelor specifice. fi utilizate (semănate) în următorul an
agricol; activităţi de evaluare a calităţii şi
cantităţii recoltei obţinute (legume, flori
decorative);
Proiect de grup: plantarea şi îngrijirea
plantelor de cameră.
Produse: lucrări practice de domeniu,
mesaj argumentativ; colaborare în echipă.
167
168
• realiza activităţi/lucrări practice cu materiale, ustensile şi tehnici potrivite;
• prezenta în cuvinte proprii succesiunea etapelor de realizare a unei lucrări (personale şi a colegilor);
• selecta informaţii din spaţiile digitale;
• implementa algoritmi simpli în mediile vizuale,
CLASA a IV-a

1.1. Recunoaşterea caracteristicilor Modelarea formelor compuse prin Conversaţii cu sprijin în observare: specificul
formelor compuse modelate prin utilizarea carcasei modelării formelor compuse; varietatea
metoda combinată. Procedee de redare a formei compuse utilizând obiectelor de ceramică tradiţională: ulcioare,
1.2. Descrierea trăsăturilor carcasa. Particularităţi de aplicare a carcasei în căni, vase pentru păstrat/pregătit produse,
caracteristice obiectelor de modelare. bucate (oale mari, gavanoase etc.); vase
ceramică tradiţională. Realizarea carcaselor simple din sârmă. Modelarea pentru apă şi lapte etc. (ulcioare, ulcele, căni
1.3. Modelarea obiectelor simple prin formelor mari. Procedee de asamblare a detaliilor. etc.); ghivece, sfeşnice etc.
metoda tradiţională. Modelarea tradiţională a obiectelor Asemănarea antropologică a ulcioarelor de
1.4. Prezentarea demersului tehnologic Varietatea obiectelor de ceramică tradiţională. ceramică tradiţională (gură, buză, gât, umeri,
parcurs în modelarea unui obiect. Asemănarea antropologică a vaselor de ceramică burtă, toartă, mănuşă, fund); compararea
tradiţională. formelor şi evidenţierea părţilor constructive
Materiale şi ustensile utilizate în modelarea ale ulcioarelor; analizarea diverselor ulcioare
veselei: lut preparat în condiţii de casă; şlicher, modelate din lut; analiza materialelor şi
angobă, coloranţi, vas cu apă; pânză, pensulă, ustensilelor utilizate la modelarea veselei
sârmuliţă etc. tradiţionale.
Tehnici de modelare: Aplicaţii practice: exerciţii-joc, exersări,
- tehnica modelării prin presarea pe suprafaţa experimentări cu materiale de modelare:
şablonului; - modelarea formelor compuse alcătuite
- tehnica suprapunerii spiralice; din mai multe părţi constructive;
- modelarea liberă prin suprapunerea bilelor mici; - modelarea veselei prin metoda
- încleierea vergelelor cu şlicher. tradiţională;
Elemente decorative, motive populare. - modelarea panourilor decorative;
Cromatica ceramicii tradiţionale - decorarea obiectelor modelate prin
Elemente decorative simple. Culori tradiţionale: pictare şi incizare a suprafeţei; prin
cărămiziu, brun, negru, alb, verde etc. suprapunerea elementelor decorative.
Tehnici de aplicare a decorului: adâncire, Produse: lucrări modelate în relief şi
suprapunere a elementelor, netezire, incizare etc. volumetrice, individuale şi colective.
169
170
2.1. Recunoaşterea tehnologiei de crea- Realizarea colajelor din materiale mixte Conversaţii cu sprijin în observare: varietatea
re a colajelor mixte. Reguli sanitaro-igienice şi de protecţie a muncii. materialelor mixte utilizate în colaj (pânză,
2.2. Realizarea colajelor şi decoraţiunilor Tehnica decupării formelor simetrice din foaia materiale naturale etc.), colaje realizate în
plane şi volumetrice cu materiale pliată în formă de evantai. mai multe straturi, combinarea materialelor
variate. Modalităţi de pliere a hârtiei: conform axelor, după mixte utilizate pentru expresivitatea imaginii,
2.3. Explicarea preferinţelor în alegerea diagonală, în formă de evantai. alegerea suportului pentru colaje în funcţie
materialelor, ustensilelor, tehnicilor Realizarea colajelor tematice şi cu subiect de materiale, mărimea formelor decupate;
pentru crearea unor colaje şi deco- Colaje tematice şi cu subiect. Redarea selectarea materialelor, ustensilelor şi
raţiuni din materiale mixte. particularităţilor caracteristice ale formelor/ tehnicilor; analiza cerinţelor estetice faţă de o
personajelor şi acţiunilor acestora. lucrare colaj.
Etape de realizare a colajelor tematice şi cu Aplicaţii practice: exersări de decupare a
subiect: formelor din diverse materiale; detaliilor
alegerea subiectului, compunerea suprafeţei, conturate după clişeu/șablon; decuparea
selectarea hârtiei, decuparea şi aranjarea detaliilor detaliilor, formelor, obiectelor şi personajelor,
pe suportul plastic, tehnologia caşerării detaliilor, respectând raporturile proporţionale;
uscarea lucrării. îmbinarea formelor decupate în compoziţii
Realizarea decoraţiunilor pe diverse suporturi (hârtie, carton) cu
Realizarea obiectelor decorative în diverse tehnici diverse materiale.
studiate. Procedee de confecţionare a obiectelor Produse: colaje, decoraţiuni individuale şi
decorative pentru variate ocazii şi sărbători. colective; colaborarea în echipă.
Realizarea florilor, jucăriilor, felicitărilor, invitațiilor,
afișelor, măștilor, ramelor foto, elementelor de
decor etc.
3.1. Identificarea adreselor web şi a În permanentă căutare: Conversații: cum se localizează o pagină web.
componentelor acestora. Adresa Web – prima cunoștință. Adrese web.
3.2. Utilizarea controalelor programului De la pagină la pagină – navigăm inteligent. Exerciții de: identificare a adreselor corecte
de navigare pentru deplasarea Revenim la paginile preferate – memorăm adresele a paginilor web; accesare a resurselor
rapidă între paginile web şi web. educaționale online; utilizare a elementelor
memorarea adreselor web pentru de control în programul de navigare;
revenire ulterioară. identificare a controalelor programului de
navigare.
Aplicații în sala de calculatoare: căutarea
şi localizarea resurselor educaționale după
cuvinte-cheie şi memorarea adreselor pentru
acces rapid
3.3. Utilizarea elementelor limbajului Bune maniere şi corectitudine digitală Conversații: proprietatea privată în lumea
informatic aferent navigării web. Resursele digitale pe paginile Web: Cine este digitală. Permisiuni şi interdicții. Ce înseamnă
3.4. Utilizarea resurselor web – proprietarul? Cum avem dreptul să le folosim? copyright şi distribuție liberă?
permisiuni şi restricții. Comunicăm împreună cu dispozitivele digitale – Exerciții de: completare a enunțurilor
3.5. Protejarea datelor personale câteva reguli simple. lacunare, tabelelor, schemelor; descărcare în
în timpul navigării/comunicării Din nou despre pericole – virușii informatici. memoria dispozitivului digital a resurselor în
digitale. distribuție liberă; completare a enunțurilor
3.6. Cunoașterea pericolelor prezentei, lacunare, tabelelor, schemelor.
recunoașterea simptomelor Aplicații în sala de calculatoare: accesarea
infectării și utilizarea măsurilor resursei online wikipedia.org (în varianta
de protecție împotriva virușilor națională) pentru identificarea marcajelor
informatici. resurselor în distribuție liberă.
Conversații: accesarea directă a resurselor
digitale, folosind adresele web. De ce e corect
așa?
Conversații: Aplicații malware şi viruși
informatici. Cum să luptăm cu virușii.
171
172
3.7. Selectarea și utilizarea aplicațiilor Învățăm digital: dispozitivele şi aplicațiile Aplicații în sala de calculatoare: localizarea
şi resurselor educaționale pentru digitale la lecții în fiecare zi! şi audierea textelor literare; localizarea şi
diferite discipline de studii. Citim, ascultăm şi vizualizăm texte literare: limba vizualizarea secvențelor video, a textelor
română – digital. literare, expresii matematice, informațiilor
Matematica digitală – exercițiile şi problemele utilitare conform recomandărilor pentru
prind viață! disciplinele școlare: Limba şi literatura
Universul pe ecranul dispozitivului digital – Științe. română, Matematica, Științe.
Exerciții de explorare: conform
recomandărilor pentru disciplina Științe, cu
ajutorul aplicațiilor GoogleMaps, Google
Earth sau similare.
3.8. Descrierea algoritmilor de Gândim digital (IV) Conversații: Algoritm – de ce e atât
rezolvare a problemelor Algoritmul – asistentul universal în lumea digitală. de important? Metode de descriere a
elementare în limbaj uman sau Proprietățile algoritmului pe înțelesul tuturor. algoritmilor. De la algoritm – la program.
grafic. Algoritm şi program – care este diferența? Exerciții de: elaborare a algoritmilor pentru
3.9. Expunerea argumentată a sarcini elementare (aranjarea cărților pe
proprietăților algoritmului. poliță sau în ghiozdan, pregătirea ceaiului,
3.10. Recunoaşterea deosebirilor dintre spălarea corectă pe mâini etc.) şi descrierea
algoritm şi program. lor în limbaj uman (oral/scris)
Aplicații în sala de calculatoare: descrierea în
limbaj uman a algoritmilor pentru programele
cu instrucțiuni vizuale. Vizualizarea paralelă a
codului-program în mediul de programare.
Conversații: diferențele între algoritm,
program vizual şi program în limbaj de
programare.
4.1. Identificarea componenţei nutritive Componenţa nutritivă a alimentelor Conversaţii, discuţii dirijate privind:
a alimentelor. Proteine. Carbohidraţi. Lipide. Vitamine. Minerale. componenţa nutritivă a alimentelor: proteine,
4.2. Descrierea etapelor tehnologice de Verificarea calităţii produselor alimentare. carbohidraţi, lipide, vitamine, minerale;
preparare a unor bucate simple. Condiţiile adecvate de păstrare a produselor alimentaţia echilibrată; produse alimentare;
4.3. Realizarea activităţilor necesare alimentare. meniul zilei; identificarea unor bucate pentru
la aranjarea mesei cu veselă şi Regimul alimentar. dejun, prânz, cină; identificarea alimentelor
tacâmuri. Regulile de igienă şi protecţie în bucătărie consumate la diferite mese ale zilei; condiţiile
Igiena bucătăriei; necesare de păstrare a produselor alimentare
Igiena personală; perisabile şi neperisabile.
Igiena echipamentului; Exerciţii-joc: clasificarea alimentelor în baza
Igiena locului de preparare şi păstrare a treptelor piramidei alimentare, servirea
alimentelor. corectă a mesei de cină (veselei, tacâmurilor,
Servirea mesei pentru cină. Aspecte estetice. şerveţelelor etc.).
Aranjarea corectă a veselei şi tacâmurilor la Aplicaţii practice: respectarea regulilor
servirea mesei. de igienă şi protecţie în timpul preparării
*Tehnologii de preparare a bucatelor bucatelor; prelucrarea primară a produselor
Prelucrarea termică a produselor alimentare. alimentare (spălarea, curăţarea, tăierea,
Prepararea aperitivelor, bucatelor simple. mărunţirea etc.); utilizarea corectă a veselei,
Formarea obiceiurilor alimentare sănătoase. tacâmurilor etc.; lucrul în grup: prepararea
aperitivelor, bucatelor simple; prezentarea
ingredientelor şi a etapelor procesului
tehnologic; evaluarea lucrărilor de servire a
mesei pentru cină.
Produs: colaborarea în echipă.
5.1. Identificarea materialelor reciclabi- Varietatea materialelor reciclabile Conversaţii cu sprijin în observare: reciclarea
le de provenienţă artificială. Materiale reciclabile artificiale. creativă şi educaţia ecologică; observarea
5.2. Realizarea formelor volumetrice Valorificarea proprietăţilor estetice ale şi compararea posibilităţilor de reciclare a
din materiale reciclabile. materialelor reciclabile artificiale. materialelor în funcţie de originea lor, analiza
Lucrări decorative volumetrice. calităţilor estetice ale materialelor artificiale
reciclabile.
173
174
5.3. Prezentarea demersului tehnologic Ustensile şi materiale auxiliare utilizate în lucrul cu Aplicaţii practice: realizarea lucrărilor,
parcurs în realizarea unei lucrări din materialele artificiale de reciclare. obiectelor decorative volumetrice din
materiale reciclabile. Tangenţele reciclării creative cu educaţia materiale reciclabile, procedee de asamblare:
5.4. Propunerea unor acțiuni de ecologică. lipire, şnuruit, împletit. Crearea expresivităţii
valorificare creativă a materialelor Confecţionarea lucrărilor volumetrice formelor prin decorare, decorare cu fire
reciclabile în școală/comunitate. din material artificial reciclabil textile, transformare prin secţionare şi
Tehnologia decupării elementelor. asamblare.
Asamblarea detaliilor. Produse: lucrări (vaze, jucării, obiecte
Modalităţi de finisare, decorare a obiectelor. decorative) individuale şi colective,
Crearea lucrărilor volumetrice: jucăriilor, obiectelor colaborarea în echipă; implicarea în acțiuni
decorative etc. comunitare.
Prezentarea/evaluarea lucrărilor
Expoziţie de lucrări.
Evaluarea/autoevaluarea lucrărilor realizate:
- evaluarea aspectului estetic, a calităţii lucrărilor
executate.
Modulul 6. Activităţi agricole
6.1. Enumerarea lucrărilor agricole de Lucrări de primăvară realizate pe sol Conversaţii cu sprijin în observare: conversaţii
primăvară realizate pe sol. Lucrări agricole de primăvară. Pregătirea terenului. despre semănatul, săditul culturilor
6.2. Descrierea plantelor de cameră şi a Greblarea, afânarea solului. primăvara morcovilor, sfeclei, cepei,
condiţiilor de creştere a lor. Semănatul seminţelor unor plante. usturoiului, cartofilor, vinetelor, ardeilor,
6.3. Realizarea activităţilor simple Semănarea culturilor de vară. porumbului etc.); evidenţierea factorilor ce
de semănat, sădit a culturilor de Factori ce influenţează creşterea şi obţinerea unei influenţează obţinerea unei roade bogate;
primăvară. roade bogate. observare-cercetarea plantelor cultivate pe
6.4. Realizarea activităților de îngrijire a Creşterea şi îngrijirea plantelor decorative de teren/a plantelor de cameră; activităţi de
plantelor de cameră. cameră. selectare a plantelor; a celor de cameră,
6.5. Argumentarea importanţei Importanţa cultivării plantelor decorative de (udarea, afânarea, transplantarea) etc.;
cultivării plantelor în viaţa omului. cameră.
Plantele de cameră în sala de clasă. Aplicaţii practice: activităţi de recoltare, de
Plantarea plantelor de cameră. selectare a legumelor mai măşcate, sănătoase
Îngrijirea plantelor de cameră. pentru extragerea, uscarea, păstrarea
Respectarea condiţiilor de creştere şi îngrijire a seminţelor, ce vor fi utilizate (semănate) în
plantelor de cameră. următorul an agricol; activităţi de evaluare a
Reguli sanitaro-igienice şi de protecţie a muncii calităţii şi cantităţii recoltei obţinute (legume,
Igiena personală. Vestimentaţia de protecţie. flori decorative); proiect de grup: plantarea şi
Reguli de protecţie a muncii. Mânuirea corectă îngrijirea plantelor de cameră.
şi cu atenţie a ustensilelor specifice prelucrării Produse: lucrări practice de domeniu, mesaj
solului. argumentativ, colaborarea în echipă.
Modulul 7. Meşteşuguri populare (Arta acului)
7.1. Recunoaşterea specificului Meşteşugul brodatul tradiţional (Arta acului) Conversaţii cu sprijin în observare: specificul
meşteşugului – brodatul Varietatea obiectelor de port popular, de uz obiectelor de port popular, de uz casnic şi
tradiţional. casnic şi ritual: aspectul tradiţional, funcţiile, ritual decorate cu broderii; evaluarea calităţii
7.2. Identificarea elementelor dimensiunile, forma. şi proprietăţilor materialelor şi ustensilelor
decorative tradiţionale utilizate în Materiale şi ustensile utilizate în broderie. utilizate în confecţionarea obiectelor.
decorarea articolelor populare. Proprietăţile materialelor. Funcţiile ustensilelor. Observarea broderiei costumelor populare;
7.3. Selectarea şi păstrarea, utilizarea în Cerinţe calitative în funcţie de necesitatea lor. discuţii dirijate privind elementele decorative
condiţii adecvate a materialelor şi Reguli de igienă şi protecţie a muncii la păstrarea şi (linii drepte, întrerupte, văluroase, zigzag,
ustensilelor necesare. utilizarea ustensilelor. vrâste) şi cromatica tradiţională utilizată la
7.4. Executarea punctelor de cusut: Elemente decorative, culori tradiţionale privind confecţionarea obiectelor tradiţionale.
însăilătura, înaintea acului, tighel, aspectul obiectelor populare. Aplicaţii practice: activităţi practice de selectare,
cruciuliţe; Tehnici de cusut şi brodat: punctul înaintea acului; păstrare şi utilizare în condiţii adecvate
7.5. Evaluarea calităţii lucrului punctul tighel; punctul cruciuliţă. a materialelor şi ustensilelor utilizate la
îndeplinit: în aspect tehnologic, în Realizarea unui milieu în miniatură. confecţionarea unui milieu în miniatură; exerciţii
aspect estetic. Prezentarea lucrării. practice de executare a punctelor de cusut pe
Evaluarea şi autoevaluarea lucrului îndeplinit în fire numărate: punctul înaintea acului; punctul
aspect tehnologic şi în aspect estetic. tighel, punctul cruciuliţă; activităţi practice
individuale ce angajează elevii la confecţionarea
unui articol brodat de mărime mică.
Autoevaluarea privind respectarea normelor
de igienă şi protecţie a muncii.
175
176
Modulul 8. Robotica
8.1. Identificarea de noţiuni, fenomene, Iniţiere în robotică Exerciţii de: identificare a caracteristicilor
procese, relaţii comune fiinţelor vii.Evocare: caracteristice comune fiinţelor vii; comune fiinţelor vii – creierul, memoria,
8.2. Identificarea particularităţilor comportamentul fiinţelor vii în funcţie de mediul scheletul, sistem muscular, organe de simţ;
distinctive ale roboţilor. înconjurător. identificare a fenomenelor, proceselor,
8.3. Identificarea domeniilor de utilizare Istoria roboticii: ce este un robot; primul robot; relaţiilor care determină comportamentul
a roboţilor. evoluţia roboţilor; roboţii în viaţa noastră. fiinţelor vii în funcţie de mediul înconjurător;
Tipuri de roboţi: clasificarea roboţilor; la ce enumerare a particularităţilor distinctive ale
folosim roboţii; misiuni ale roboţilor; roboţii roboţilor; indicare a domeniilor de utilizare a
viitorului. roboţilor; clasificare a roboţilor; descriere a
Legile roboticii: relaţia robot – om; relaţia robot – roboţilor viitorului;explicare a legilor roboticii;
robot; roboţii şi umanitatea. Produs: mesaj argumentativ.
8.4. Recunoaşterea unităţilor Cum este construit un robot Exerciţii de: identificare a unităţilor
funcţionale și a componentelor Schema funcţională a robotului: unitatea de funcţionale ale roboţilor şi a fluxurilor de
fizice ale robotului. comandă; unitatea de achiziţie a informaţiei; informaţie şi de energie între ele; explicare a
8.5. Asamblarea şi dezasamblarea unitatea de extragere a informaţiei; unitatea de destinaţiei unităţilor de comandă, de achiziţie
unităţilor funcţionale ale robotului. acţionare; unitatea de locomoţie. şi de extragere a informaţiei, de acţionare şi
8.6. Instalarea şi dezinstalarea senzorilor Structura fizică a robotului: structuri de rezistenţă; de locomoţie; identificare a componentelor
modelelor de roboţi. sisteme de locomoţie; sisteme de execuţie; surse fizice ale roboţilor; explicare a destinației
de alimentare; senzori; centre de comandă; structurii de rezistenţă, sistem de locomoţie,
elemente de conexiune. sistem de execuţie, senzor, centru de
Protecţia mediului ambiant şi munca în siguranţă: comandă, sursă de alimentare ale roboţilor;
regulile de protecţie a mediului ambiant şi de recunoaştere și clasificare a pieselor din
muncă în siguranţă; organizarea ergonomică a componenţa modelelor de structuri de
locului de muncă. rezistenţă; identificarea elementelor din
Structuri de rezistenţă: destinaţia structurilor de componenţa sistemelor de locomoţie a
rezistenţă; piesele din componenţa modelelor modelelor de roboţi; explicare a destinaţiei
de structuri de rezistenţă; metode de fixare a unităţii de comandă,a interfeţei om – robot,a
pieselor din componenţa modelelor de structuri de porturilor de intrare, de ieşire şi de intrare-
rezistenţă; proceduri de asamblare a modelor de ieşire ale unităţii de comandă;
structuri de rezistenţă; proceduri de dezasamblare
a modelor de structuri de rezistenţă.
Sisteme de locomoţie: destinaţia sistemelor de identificare a destinaţiei senzorilor
locomoţie; procedurile de asamblare a modelelor ultrasonici, tactili, de sunet, de luminozitate,
sistemelor de locomoţie a roboţilor; procedurile de culori, de orientare în spaţiu; identificare
de dezasamblare a modelelor sistemelor de a senzorilor, elementelor şi dispozitivelor
locomoţie a roboţilor. de fixare a senzorilor modelelor de roboţi;
Unitate de comanda: destinaţia unităţii de clasificare a senzorilor modelelor de roboţi
comandă; schimbul de informaţii între unitatea după destinaţie și caracteristicile funcţionale;
de comandă şi componentele ale robotului; identificare a relaţiilor de reciprocitate
încorporare a unităţilor de comandă în modelele între caracteristicile senzorilor, sistemelor
de roboţi. de execuţie, caracteristicile sistemelor de
Senzori: destinaţia senzorilor; senzori activi locomoţie şi misiunile roboţilor.
şi senzori pasivi; proceduri de instalare şi de Activităţi de modelare: organizarea
dezinstalare a senzorilor. ergonomică a locului de muncă; asamblarea
Sisteme de execuţie: destinaţia sistemelor de şi dezasamblarea modelelor de structuri
execuţie; controlul sistemelor de execuţie. de rezistenţă, modelelor de transmisiuni,
sistemelor de locomoţie, modelelor
sistemelor de execuţie; fixarea unităţii de
comandă pe modelul de robot; conectarea
sistemului de locomoţie la unitate de
comandă; instalarea şi dezinstalarea
senzorilor.
Produse: structuri de rezistenţă, sisteme de
locomoţie, sisteme de execuţie asamblate/
dezasamblate; surse de alimentare, unităţi
de comandă, senzori instalaţi/dezinstalaţi;
colaborare în echipă.
177
178
8.7. Crearea mediilor simulate de lucru Conducem roboţii Exerciţii de: identificare a zonelor şi obiectelor
ale roboţilor. Mediile de lucru ale roboţilor: modele de medii din mediile de lucru ale roboţilor din viaţa
8.8. Identificarea repertoriului de de lucru; modele de medii simulate; modele de reală și din mediile simulate de lucru propuse
comenzi ale roboţilor. obiecte, obstacole şi denivelări. de către cadrul didactic; utilizare a comenzilor
8.9. Utilizarea metodelor de control ale Mediile de lucru ale roboţilor: modele de medii din repertoriul de comenzi al robotului;
roboţilor. de lucru; modele de medii simulate; modele de identificare a relaţiilor de reciprocitate între
obiecte, obstacole şi denivelări. comenzi, mediul de lucru, caracteristicile
Sisteme de comenzi ale roboţilor: comenzi de roboţilor şi misiunile acestora;explicare
deplasare; comenzi de introducere şi de extragere a metodelor de control ale roboţilor;
a informaţiei; comenzi de acţiune. identificare a relaţiilor de reciprocitate
Metode de control al roboţilor: Coordonarea între metodele de control, mediul de lucru,
execuţiei misiunilor de către modele de roboţi; caracteristicile roboţilor şi misiunile acestora.
avantajele şi dezavantajele metodelor de control Activităţi de modelare: crearea mediilor
ale roboţilor. simulate de lucru de tip: parcare auto,
labirint, teren de fotbal, drum cu obstacole.
Produse: Controlul manual, automat şi
manumatic al modelelor de roboţi asamblaţi
de către elevi.
• recunoaște specificul unui anumit proces tehnologic şi a materiale, ustensilelor şi tehnicilor potrivite;
• realiza activităţi/lucrări practice cu materiale, ustensile şi tehnici potrivite activităţii selectate;
• prezenta în cuvinte proprii succesiunea etapelor de realizare a unei lucrări (personale şi ale colegilor);
• elabora și implementa în medii vizuale algoritmi de comandă cu executanţii;
• respecta regulile de securitate digitală,
2.8. Aria curriculară „Consiliere și dezvoltare personală”
Dezvoltarea personală
1. Aprecierea identităţii personale și a celorlalți în contexte educaționale/familiale/

comunitare, demonstrând încredere în forțele proprii și atitudine pozitivă.
2. Utilizarea rațională a resurselor personale, sociale și ale mediului, demonstrând
integritate și responsabilitate.
3. Adoptarea modului de viață sănătos în contexte variate, demonstrând interes și
implicare în activități de menţinere a sănătăţii proprii şi a celor din jur.
4. Proiectarea carierei din perspectiva potențialului individual și a intereselor profe-
sionale, manifestând atitudine pozitivă faţă de dezvoltarea personală și învățare
ca muncă de bază a elevului.
5. Adaptarea comportamentului privind securitatea personală şi a celor din jur în
situaţii cotidiene, demonstrând atenție și atitudine responsabilă față de sine și
cei din jur.
Statutul Aria Nr. de ore Nr. de ore

Clasa
disciplinei curriculară pe săptămână pe an1
I 1 33
Consiliere
II 1 33
Obligatorie şi dezvoltare
III 1 33
personală
IV 1 33
REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂŢI DE CONȚINUT
Clasa
I II III IV
1. Arta cunoaşterii de sine şi a celuilalt 6 6 6 6
2. Asigurarea calităţii vieţii 6 6 6 6
3. Modul sănătos de viaţă 6 6 6 6
4. Proiectarea carierei profesionale şi dezvoltarea
6 6 6 6
spiritului antreprenorial
5. Securitatea personală 6 6 6 6
1
179
180
CLASA I

(sub-competențe) şi produse școlare recomandate
1.1. Recunoaşterea emoţiilor proprii 1. Arta cunoaşterii de sine şi a celuilalt Exerciţii-joc:
şi ale celorlalţi, exprimate prin • Unicitatea proprie și a celuilalt: numele ₋ de autocunoaştere; de prezentare; de cunoaștere
gesturi, mimică, cuvinte. și prenumele, data şi locul naşterii, interpersonală;
1.2. Descrierea unicităţii proprii și a adresa, preferințe. ₋ de tip „Ascultă-Gândește-Continuă” (de exemplu:
celorlalți în contextul statutului de • Comportamentul elevului în clasa I. „A fi elev însemnă a fi (cum?)...”; „Îmi place/
elev. Regulamentul şcolar. Regulile de nu-mi place la mine faptul că sunt...”; „Mă pricep
1.3. Demonstrarea unui comportament în clasă. Comportament bine la...” etc.);
comportament corespunzător nonviolent, prietenos. ₋ de recunoaștere, de exprimare a emoțiilor prin
regulilor clasei și ale școlii. • Comunicarea cu învățătorii, colegii. Arta gesturi, mimică, cuvinte.
comunicării: ascult, înțeleg, mă exprim. Jocuri de rol:
• Trăiri emoţionale ale elevului de clasa I. ₋ de tip vorbitor-ascultător, cu folosirea păpușilor
Emoţii de bază: bucurie, tristeţe, frică, de deget, de mâna, a marionetelor, măștilor etc.;
furie. Recunoaşterea și exprimarea ₋ dramatizarea unor situații cu adulții și cu semenii
emoţiilor în mediul școlar.
Managementul clasei: abordări situaționale Mini-studii de caz cu referire la unicitatea proprie
concrete. și a celuilalt, comportament, comunicare, emoţii
etc., în baza: utilizării software-urilor educative;
vizionării desenelor animate; povestirii unor situații
din cotidian.
Confecționare de materiale-suport individuale/
colective pe care se schițează/aplică emoticoane/
chipuri ce exprimă diverse emoții: seturi de cartele;
paletare (tip evantai); postere („Paleta emoțiilor”;
„Alfabetarul emoțiilor” etc.);
Produse: aprecierea/exprimarea prin simboluri;
mesajul oral.
2.1. Recunoaşterea comportamentelor 2. Asigurarea calităţii vieţii Exerciţii-joc:
corecte, privind salutul, ţinuta, • Salutul. Modalităţi de salut, contexte. - de cunoaștere; de prezentare;
ordinea, interrelaţionarea. • Ținuta elevului. Vestimentaţia. Selectarea - de ordonare a lucrurilor pe bancă, în geantă;
2.2. Distingerea beneficiilor statutului vestimentaţiei în diferite situaţii. - de completare a desenelor lacunare.
de elev și a activității de învățare,
• Politeţea. Semnificaţia și manifestarea Joc de rol:
în baza unor criterii oferite. politeţii. - de tip vorbitor-ascultător cu referire la diferite
2.3. Adaptarea comportamentului la • Lucrurile personale. Ordonarea lucrurilor modalităţi de salut: verbale şi nonverbale;
situaţii reale din viaţă. personale. Ordinea acasă şi la şcoală. - dramatizarea manifestării politeții în diferite
• Învăţarea – principala activitate a situații: exprimare verbală și nonverbală.
elevului. Beneficiile școlarizării și a Mini-studii de caz, privind ținuta vestimentară: Prima
studiilor. Dorința de a merge la școală și a zi de şcoală; Sunt invitat la o zi de naştere; Întâmpin
învăța. Dreptul și obligația de a învăța. oaspeţii; Îmi place sa vin la școală etc.
Managementul clasei: abordări situaționale Produse: aprecierea/exprimarea prin simboluri;
concrete. Simularea comportamentului intr-un context creat.
3.1. Descrierea regulilor de igienă 3. Modul de viață sănătos Exerciţii-joc:
personală şi alimentaţie corectă în • Regimul zilei unui elev din clasa I. ₋ de descriere a regulilor de igienă la școală, acasă,
condiții cotidiene. • Noţiunile elementare de igienă în locuri publice;
3.2. Programarea regimului zilei, în personală. Igiena cavităţii bucale, igiena ₋ de selectare a produselor alimentare sănătoase.
baza recomandărilor. mâinilor şi a unghiilor, igiena corpului. Discuţii ghidate cu referire la importanţa igienei
3.3. Aprecierea rolului activităților • Reguli de igienă personală: la școală, pentru sănătate (igiena cavităţii bucale, igiena
fizice şi al odihnei în menţinerea acasă, în locuri publice. mâinilor şi a unghiilor, igiena corpului) pe baza
sănătăţii. • Sănătatea elevului. Timp de activitate şi software-urilor educative, a filmuleţelor educative
odihnă pentru menținerea sănătății. despre autonomie personală în activităţile de igienă.
• Regimul de alimentație a elevului. Confecționare de materiale-suport individuale/
Managementul clasei: abordări situaționale colective pe care se aplică imagini cu activități/
concrete. ocupații ale copiilor; produse alimentare; postere
„Activități pentru întremarea sănătății” etc.).
Produse: adoptarea de reguli și respectarea lor.
181
182
4.1. Descrierea diverselor activități 4. Proiectarea carierei profesionale Exerciţii-joc:
preferate de către elevi. și dezvoltarea spiritului antreprenorial - de identificare a necesităţilor şi dorinţelor;
4.2. Clasificarea dorințelor și • Dorinţele şi necesităţile individuale hobby-urilor, activităţilor preferate; a meseriilor/
necesităților din perspectiva utili- pentru dezvoltarea personală. Necesităţi profesiilor cunoscute;
zării eficiente a resurselor proprii. individuale, dorinţe în dezvoltarea - de identificare și prezentare a unor obiecte
4.3. Aprecierea muncii și utilității ei, propriilor talente și interese, folosind personale care exprimă cel mai bine ceea ce îi
în baza exemplelor din familie și diverse resurse. place fiecăruia să facă, indiferent de domeniu.
comunitate. • Activităţile preferate. Hobby-uri. Discuţii ghidate cu referire la muncă şi rolul ei în
Activităţi preferate şi calităţi necesare. viaţa fiecăruia.
• De ce oamenii muncesc. Munca și Joc de rol cu prezentarea diverselor meserii.
utilitatea ei. Munca – modalitate de Confecționare de lucrări: albume (care cuprind date/
satisfacere a necesităţilor şi dorinţelor. imagini), postere despre meserii cunoscute; ilustrații,
Activităţile casnice şi dezvoltarea fotografii, cărți de vizită.
abilităţilor. Concurs: ghicitori despre meserii şi identificarea
• Copiii şi meseriile. Meserii/activităţi/ instrumentelor specifice unor meserii.
profesii cunoscute. Utilaje şi instrumente. Produse: proiect individual: „Obiectul meu pentru
Condiţii de desfăşurare. expoziţia noastră”, în cadrul căruia elevul va prezenta
• Abilităţile şi interesele. Abilităţi un obiect confecționat de el, care va reflecta unul
personale. Profesii de vis. din talentele/interesele sale (desen, modelare din
Managementul clasei: abordări situaționale plastilină, fotografie etc.) și va explica ce resurse și ce
concrete. efort a depus pentru a-l elabora.
5.1. Relatarea, prin cuvinte proprii, 5. Securitatea personală Exerciții-joc:
despre regulile de securitate în • Securitatea elevului la şcoală. Reguli de - de tip exprimare prin simboluri: Traseul meu spre
situații potențial periculoase. securitate în diferite spații școlare. şcoală;
5.2. Alegerea traseului sigur spre • Jocul cu focul – pericol. Prevenirea - elaborarea unei liste de obiecte care pot provoca
școală și a locului de joacă în incendiilor în spaţii închise: apartament, incendii.
baza recomandărilor. casă, clasă etc. Jocul de rol:
5.3. Aprecierea riscului comunicării • Atenţie la persoanele necunoscute! - de simulare a regulilor de siguranță în situații
cu persoane necunoscute pentru Comunicarea în stradă cu persoane potențial periculoase: Spune NU!;
securitatea personală. necunoscute. Reguli de siguranță în Îndepărtează-te!; Caută ajutor!; Spune unui adult
situații potențial periculoase Persoanele de încredere!;
de încredere. Solicitarea ajutorului.
• Traseul sigur spre şcoală. Strada, ₋ de simulare a adresării la Telefonul copilului
trotuarul, carosabilul 116 111;
• Siguranţa în stradă şi în transportul ₋ de simulare a apelului la persoane/servicii ce pot
public. Semaforul, transportul public, acorda ajutor;
traversarea străzii ₋ de simulare a situaţilor posibile de comunicare cu
• Locurile de joacă sigure. Siguranţa locului persoane necunoscute şi sesizarea riscurilor;
de joacă în: curte, mahala, toloacă, teren ₋ de simulare a traversării străzii.
sportiv etc. Discuţii ghidate de întrebări interogative: Ce este
Managementul clasei: abordări situaționale securitatea? Unde, când trebuie să fiu atent?; Care
concrete. sunt locurile de joacă preferate şi locurile de joacă
sigure.
Mini-studii de caz în baza filmuleţelor educative
despre siguranţa copiilor în stradă şi în transport.
Confecționare lucrări: desene, întocmirea de scheme
simple, privind traseul casă-școală.
Produse: adoptare de reguli și respectarea lor;
activitate de simulare a evacuării din clasă, în baza
planului de evacuare.
La sfârşitul clasei I, elevul poate:
• descrie: caracteristici personale, comportamente corecte/adecvate în raport cu sine și cu ceilalți; activități/meserii preferate; reguli de
securitate în condiții casnice și la școală;
• demonstra: respectarea igienei personale; înțelegerea necesităților și dorințelor; respectarea regulilor de circulație rutieră;
• manifesta: relații pozitive cu ceilalți; dorință de a frecventa școala; interes pentru menținerea sănătății; implicare în activități cotidiene,
asigurarea securității personale,
implicând ca atitudini şi valori specifice predominante:
• încredere în forțele proprii și atitudine pozitivă;
• responsabilitatea față de reguli;
• aprecierea proprie și a celor din jur;
• mândria pentru statutul de elev;
• deschiderea pentru comunicare.
183
184
CLASA a II-a

1.1. Identificarea asemănărilor şi 1. Arta cunoaşterii de sine şi a celuilalt Exerciţii-joc:
deosebirilor între sine şi ceilalţi • Unicitatea și diversitatea persoanelor. - de cunoaștere interpersonală: „Eu pot, el/ea
în bază de criterii simple. Asemănări şi deosebiri după criterii simple: poate”, „Eu sunt..., el/ea este”, „Cu cine mă
1.2. Corelarea drepturilor și a aspect fizic, preferinţe, aptitudini. asemăn? De cine mă deosebesc?”;
responsabilităților elevilor în • Drepturile și responsabilitățile copiilor. - de recunoaştere și exprimare a emoţiilor în
contexte școlare și cotidiene. „Convenția privind drepturile copilului” pe baza semnelor verbale și nonverbale, utilizând
1.3. Solicitarea ajutorului în cazurile înțelesul celor mici. imagini, basme etc.
când sunt victime sau martori ai • Abuzul față de copii. Situații periculoase. Exerciții creative:
abuzului. Semne de recunoaștere a situațiilor - de alcătuire și prezentare a unor scurte
periculoase. Acțiuni de a face față povestiri, poezii despre sine, colegi.
provocărilor. Adresarea după ajutor. Acțiuni Jocuri de rol:
de protecție. - de imitare a dispozițiilor, emoţiilor cu ajutorul
• Emoții plăcute și neplăcute. Semne verbale mimicii, gesturilor, limbajului;
şi nonverbale ale emoţiilor: mimică, gesturi, - de tip vorbitor-ascultător pentru exersarea
poziții ale corpului, reacții fizice. exprimării de opinii și a ascultării active;
• Ascultarea activă. Exprimarea opiniei. - de simulare a acțiunilor de protecție față de
Menținerea dialogului. Formularea abuz: Spune NU!; Îndepărtează-te!; Caută
întrebărilor. Răspunsul empatic. Respect față ajutor!; Spune unui adult de încredere!;
de părerea celuilalt. - de simulare a adresării la Telefonul copilului
Managementul clasei: abordări situaționale 116 111;
concrete. - dramatizare „Drepturile și responsabilitățile
mele”.
Mini-studii de caz cu referire la diversitatea
emoțiilor, drepturile și responsabilitățile copiilor,
situații de abuz etc., în baza: utilizării software-
urilor educative; vizionării desenelor animate;
povestirii unor situații din cotidian, lecturării unor
texte mici.
Produs: mini-proiect de grup.
2.1. Identificarea comportamentelor 2. Asigurarea calității vieții Exerciţii-joc:
corecte în grupul școlar și în • Calităţile colegilor şi prietenilor. Valoarea - de prezentare a calităților prietenilor/colegilor
mediul natural. calităţii. Diversitatea calităților. Completarea de clasă;
2.2. Relaționarea în contexte variate reciprocă prin manifestarea calităților în grup. - de identificare/selectare a unor situații de
cu semenii de ambele genuri. • Comportamentul corect. Reguli de comportament corect din diverse surse.
2.3. Demonstrarea atitudinii grijulii comportament în grup. Confecționare de lucrări:
față de lucrurile personale și a • Fetele şi băieţii. Oportunităţi de manifestare. - desene, album cu imagini, minibuclet cu
celorlalți în mediul familial și Activităţi comune. reguli de comportament în grup; în natură; pe
școlar. • Grija faţă de natură. Acțiuni de protejare a terenul de joacă;
naturii. Mediu favorabil de joacă şi activitate. - elaborarea posterului cu imagini despre un
• Respectul faţă de lucrurile personale şi ale mediu natural curat.
colegilor. Protejarea lucrurilor personale. Discuție dirijată: Lucruri personale și ale colegilor.
Corectitudinea delimitării lucrurilor: al meu, Mini-studii de caz cu referire la activitățile
al tău, al nostru. Respect pentru lucrurile și oportunitățile de manifestare a fetelor și
celuilalt. băieților;la acțiunile de protecție a naturii,
Managementul clasei: abordări situaționale protejarea bunurilor etc., în baza: utilizării
concrete. software-urilor educative; vizionării desenelor
animate; povestirii unor situații din cotidian;
lecturării textelor mici.
Produse: simularea comportamentelor corecte
în grup, în relațiile cu colegii de ambele genuri, a
atitudinii grijulii față de lucrurile personale și ale
celorlalți.
3.1. Recunoașterea alimentelor 3. Modul de viață sănătos Exerciţii-joc:
utile/dăunătoare sănătății și • Activităţile elevului pe parcursul zilei. ₋ de recunoaștere; de prezentare a produselor
produselor periculoase, în baza Alternarea activităţilor de învățare, odihnă, dăunătoare/toxice utilizate acasă, la școală
unor caracteristici oferite. sport pentru menținerea sănătății. și a modalităţilor de protecție/evitare a lor;
3.2. Aplicarea regulilor de igienă • Regulile de igienă în situaţii cotidiene. Boli a alimentelor de origine vegetală, de origine
personală pentru menținerea cauzate de lipsa igienei. animală, bogate în vitamine;
sănătății proprii. - de aplicare a regulilor igienei personale prin
simularea unor situaţii.
185
186
3.3. Aprecierea diversificării • Alimentele și sănătatea elevului. Alimente Discuţii ghidate cu referire la regulile de igienă în
activităților zilnice, prin utile sănătăţii elevului. Alimente care pot situații cotidiene; la mesajele și publicitatea din
alternarea activităților de provoca probleme de sănătate. mass-media privind alimentația sănătoasă.
învățare, odihnei și sportului. • Produsele periculoase. Produse din spaţiul Confecționare de lucrări: desen, album cu
casnic, școlar și public dăunătoare sănătăţii imagini, mini-broșură, poster cu imagini ale
copilului. activităților zilnice, alimente sănătoase; piramida
Managementul clasei: abordări situaționale alimentelor.
concrete. Produse: mesaj argumentativ; ciorchinele:
„Duşmanii sănătăii mele – Prietenii sănătății
mele”.
4.1. Relatarea despre profesiile 4. Proiectarea carierei profesionale Joc de rol despre distribuirea banilor pentru
oamenilor cu care relaţionează și dezvoltarea spiritului antreprenorial cheltuielile cotidiene.
în context familial și comunitar. • Profesiile persoanelor dragi. Profesiile Simularea „La supermarket/magazin”.
4.2. Estimarea corectă a resurselor membrilor familiei/persoanelor apropiate. Discuii ghidate despre bani şi rolul lor; despre
personale pentru satisfacerea Rolul studiilor pentru practicarea diferitor activităţile preferate şi beneficiul acestora pentru
necesităților. profesii. dezvoltarea personală, în baza lecturării diferitor
4.3. Luarea deciziilor de implicare • Cunoştinţe şi abilităţi necesare diferitor poveşti, poezii, ghicitori, susţinute de imagini.
în activităţi cotidiene care profesii. Modalităţi de informare despre Interviuri cu membrii familiei, persoane
contribuie la dezvoltarea profesii. cunoscute (bunici, rude, vecini etc.) cu privire
propriului potenţial. • Banii: ce şi cât costă. Apariţia meseriilor, la profesiile/ocupaţiile pe care le practică sau în
banilor. Banii ca mijloc de apreciere a valorii care au activat.
bunurilor și a satisfacerii necesităților. Vizite la diferite locuri de muncă ale maturilor,
• La magazin. Necesităţi și dorinţe. Bunuri şi aflate în apropierea şcolii.
servicii. Vânzătorul şi cumpărătorul. Mini-studii de caz: identificarea și prioritizarea
• Activităţi cotidiene şi interese. Tipuri de activităților cotidiene ale persoanelor apropiate și
activităţi cotidiene în familie. Tipuri de din comunitate (mamă, tată, învăţătoare, bunici,
activităţi în comunitate. Interese. Activități, director de şcoală, primar, medic, polițist etc.).
potențial individual și profesii. Produs: proiect de grup: „Parada profesiilor”
Managementul clasei: abordări situaționale (elevii se vor costuma în reprezentanți ai diferitor
concrete. profesii, confecționând din materiale reciclabile
elemente distinctive ale profesiei dorite, cu
ajutorul adulților).
5.1. Recunoașterea situațiilor de 5. Securitatea personală Exerciții-joc:
risc pentru siguranța corpului în • Siguranța corpului. Părțile corpului. ₋ de recunoaștere a părților corpului și
mediul cotidian. Protejarea zonei intime. Atingerile bune/ conștientizare că propriul corp aparține
5.2. Demonstrarea unui sigure și atingerile rele/nesigure. Secrete fiecărui copil;
comportament organizat în bune, secrete rele. Persoane de încredere. - de recunoaștere și distingere a atingerilor
situații excepționale conform • Securitatea acasă şi în şcoală. Obiecte, locuri bune/sigure și rele/nesigure; a secretelor
recomandărilor. periculoase. Planul de evacuare. bune și rele;
5.3. Respectarea regulilor privind • Protecția personală pe timp de vânt, ploaie, - de identificare a persoanelor de încredere;
securitatea elevului în condiţiile ninsoare. - de recunoaștere a semnelor de avertizare
casnice, şcolare, stradă, • Regulile de circulaţie. Pieton în diferite plasate lângă bazinele acvatice, păduri etc.
transport şi în mediul natural. anotimpuri. Securitate personală în diverse Joc de rol:
unităţi de transport. - de simulare a protejării părților intime ale
• Situaţiile excepţionale cu caracter corpului prin aplicarea regulilor de siguranță;
natural. Cutremur de pământ, inundații, - simularea respectării regulilor de
furtuni, întroieniri, grindină. Modalităţi de comportament în stradă; a evacuării din
comportament personal și colectiv. școală; apelului la persoane/servicii ce pot
Managementul clasei: abordări situaționale acorda ajutor.
concrete. Discuţii ghidate despre securitatea acasă şi în
şcoală; în baza imaginilor: Îmi place să
călătoresc – pasager mă numesc.
Studii de caz privind stabilirea categoriilor de
persoane cărora li se permite accesul la corpul
copilului.
Exprimare prin simboluri: Desenarea unităților
de transport, cu înscrierea a cel puțin 2 reguli de
securitate în fiecare.
Produse: confecționare de lucrări; mesaj oral.
187
188
La sfârşitul clasei a II-a, elevul poate:
• identifica: asemănări și deosebiri dintre sine și ceilalți, calitățile proprii și a celor din jur, semnele abuzului față de copii, profesii utile
pentru societate, factori care contribuie la creșterea sănătoasă, reguli de comportament care asigură securitatea personală;
• stabili relații între: exprimarea emoțiilor și limbajul nonverbal; reguli, calități și relațiile cu lumea din jur; acțiuni și menținerea sănătății;
estimarea resurselor pentru achiziționarea unui produs; respectarea regulilor rutiere și securitate;
• aprecia: susținerea reciprocă; buna gestionare a lucrurilor proprii; necesitatea respectării recomandărilor privind securitatea în mediu
casnic, școlar și în natură,
• încredere în forțele proprii și atitudine pozitivă;
• încrederea în mediul familial și cel școlar;
• aprecierea pozitivă a calităților;
• gestionarea ordonată a lucrurilor personale;
• grija față de sănătatea proprie;
• respectarea recomandărilor.
CLASA a III-a

1.1. Recunoașterea situațiilor de 1. Arta cunoaşterii de sine şi a celuilalt Exerciții:
umilire, tachinare, hărțuire, în baza • Încrederea în sine și ceilalți. Nevoia de - de stabilire a spațiului personal fizic, psihologic,
caracteristicilor oferite. intimitate. Rolul și necesitatea spațiului emoțional, social;
1.2. Delimitarea spațiului personal în personal. - de aplicare a tehnicilor de control al furiei, a
raport de semeni și adulți. • Controlul și exprimarea emoțiilor. tehnicilor de relaxare musculară, de control al
1.3. Aplicarea unor tehnici de Controlul furiei. Relaxarea. Exprimarea respirației etc.
soluționare a conflictelor prin prin comportamente dezirabile la școală Jocuri de rol:
comunicare și control al emoțiilor. și acasă. - în perechi și/sau în grup pentru sesizarea nevoii
• Comunicarea și conflictele. Cauzele de intimitate a fiecăruia;
conflictelor între semeni. Emoțiile - înscenarea unor situaţii de viaţă pentru
în situații de conflict. Modalități de dezvoltarea abilităţilor de soluționare a
soluționare a conflictelor la școală conflictelor, de reacţionare adecvată în situaţii
(compromisul, evitarea, aplanarea). de umilire, tachinare, hărțuire.
• Abuzul din partea semenilor. Semnele Mini-studiu de caz în baza exemplelor din situații
comportamentului abuziv din partea cotidiene: identificarea cauzelor conflictelor între
semenilor. Tehnici de autoapărare și semeni; recunoașterea și comentarea situațiilor de
apărare în situații de umilire, tachinare, abuz.
hărțuire. Învățare prin sarcini: interviuri cu adulții despre
Managementul clasei: abordări situaționale încredere în sine, spațiu personal; analizarea unei
concrete. situații de conflict între semeni.
Produs: proiect individual; mesaj argumentativ.
2.1. Identificarea posibilităților de 2. Asigurarea calității vieții Exerciții:
depășire a greșelilor, prin apel la • Timpul– resursă importantă. Tipuri de - de prezentare; de clasificare a activităților,
persoanele de încredere. activităţi și dozarea eficientă a timpului. surselor de informare, a resurselor necesare de
2.2. Utilizarea econoamă a resurselor • Modalităţile de informare. Comunicarea economisit;
în mediul școlar și casnic. cu cei din jur, mass-media, biblioteca. - de recunoaștere a succeselor și greșelilor
personale;
189
190
2.3. Estimarea posibilităţilor de învățare • A greşi e omeneşte. Recunoaşterea și - de elaborare a unui program de repartizare a
de la cei din jur și de informare în acceptarea greşelilor. Depăşirea stării de timpului de învățare și a timpului liber, zilnic și
baza modelelor din comunitate. frustrare. Solicitarea ajutorului. săptămânal.
• Resursele care trebuie economisite. Mini-studii de caz cu referire la experienţe pozitive
Tipuri de resurse: apă, energie electrică, privind utilizarea timpului; la recunoașterea,
căldura, consumabile etc. Modalităţi de acceptarea și depășirea unor greșeli comise.
economisire și beneficii. Discuții ghidate despre necesitatea, rolul și
• Sursele de învăţare. Modele comunitare importanța economisirii resurselor.
de la care putem învăța. Învățare prin sarcini:
Managementul clasei: abordări situaționale - planificarea sarcinilor/activităților zilnice
concrete. respectând timpul necesar pentru odihnă;
- interviu cu elevii mai mari, cu cei mai mici, cu
părinții, cu adulți din comunitate referitor la
acțiuni de economisire a resurselor, inclusiv a
timpului.
Produse: proiect de grup: „Cum economisesc
resursele școlii”; „Cum economisesc resursele
acasă” etc.
3.1. Descrierea beneficiilor respectării 3. Modul de viață sănătos Exerciții:
igienei personale, a alimentaţiei • Igiena personală. Menținerea sănătății - de cunoaștere a acțiunilor de igienă personală
echilibrate, activităţii fizice, odihnei și prevenirea îmbolnăvirii. Modalităţi de pentru un elev în baza planşelor; a regimul
pentru sănătatea omului. realizare corectă a acțiunilor igienice. alimentar echilibrat;
3.2. Evaluarea produselor alimentare, • Alimentaţia. Beneficiile alimentației - de prezentare a observațiilor și informațiilor
utilizate în alimentaţie. echilibrată asupra sănătății elevului. colectate referitor la alimentație echilibrată.
3.3. Aprecierea echilibrului dintre • Învăţarea şi odihna activă. Posibilităţi Confecționare de lucrări:
activitățile de învățare și odihnă şi limite ale activităţii de învăţare. - minibroșură, poster, afiș publicitar cu tematica
activă. Particularităţi de vârstă și forme de igienei personale, alimentației echilibrate,
odihnă activă. odihna activă, sportul.
• Sportul şi sănătatea. Genuri de sport. Exerciții de explorare:
Influenţa asupra dezvoltării organismului. - observații directe și indirecte: regimul de
Activităţi sportive preferate. activitate și odihnă, alimentația, practicarea
Managementul clasei: abordări situaționale sportului de către adulții din familie/comunitate;
concrete.
- compararea regimului alimentar al unui elev și
al unui adult.
Discuţii ghidate cu referire la sănătate, boală,
igienă personală, alimentație, sport, odihnă în
baza textelor din reviste; afișelor publicitare; vizitei
la instituții, organizații, hală alimentară, magazin
alimentar, sală de sport etc.
Produs: proiect de grup.
4.1. Identificarea punctelor forte 4. Proiectarea carierei profesionale Exerciții:
personale şi ale aspectelor ce și dezvoltarea spiritului antreprenorial ₋ de explorare a calităților și punctelor forte;
necesită dezvoltare. • Calităţile descoperite în fiecare zi. ₋ de exprimare prin cuvinte/imagini, a ceea ce îi
4.2. Aprecierea valorii muncii personale Calităţi, puncte forte. Modalităţi place şi ceea ce nu îi place să înveţe la şcoală,
şi a celorlalţi. de descoperire a punctelor forte: acasă, pe stradă, în parc, în vacanţă, la teatru, la
4.3. Argumentarea deciziilor privind autoevaluarea, evaluarea reciprocă. muzeu, la televizor, pe internet etc.;
viitorul său și a rolului studiilor în • Singur şi în echipă. Forme de activitate – ₋ de elaborare a planului de acțiuni de realizat
acest proces. avantaje, dezavantaje şi riscuri. pentru o zi/o săptămână acasă, la şcoală.
• A învăţa înseamnă a munci. Studiile – Jocuri de rol despre meseriile preferate ale elevilor
formă de muncă, mijloc de satisfacere a din clasă „De-a vânzătorul”, „De-a prezentatorul TV”,
dorinţelor și dezvoltarea potențialului. „De-a bucătarul” etc.
Cunoştinţele și viitoarea profesie. Discuţii ghidate despre lucru în echipă ca parte a
• Orice muncă e frumoasă. Muncă/ procesului de învăţare (“Putem învăţa mai bine
ocupaţie/profesie. Respectul faţă de împreună?”).
muncă, profesii. Alegerea profesiei. Vizite la locuri de muncă interesante pentru copii
Consultarea opiniei celor apropiați. (fabrica de ciocolată, cabinet de stomatologie,
Managementul clasei: abordări situaționale primărie, redacţie de ştiri, centrul pompierilor etc.).
concrete. Produs: proiect de grup: „Iarmarocul meseriilor,
profesiilor”.
5.1. Identificarea locurilor și situațiilor 5. Securitatea personală Exerciții:
sigure în natură, mediul public și • Siguranţa elevului în locuri publice. ₋ de identificare, de recunoaștere a locuri sigure și
on-line, în baza criteriilor oferite. Locuri sigure și nesigure. Caracteristici/ nesigure din vecinătate/comunitate/localitate;
5.2. Utilizarea corectă a aparatelor condiții. Perioade de timp adecvate ₋ de enumerare, de aranjare coerentă a
electrice și de gaz în baza aflării în anumite locuri publice. imaginilor/simbolurilor reprezentative a reguli
instrucțiunilor. de utilizare corectă a aparatelor de gaz şi
electrice;
191
192
5.3. Estimarea riscurilor utilizării • Siguranţa elevului în situații de utilizare ₋ de analiză a situațiilor în baza imaginilor: în
bunurilor personale de valoare în a aparatelor de gaz și electrice. Reguli stradă (pieton, strada, trotuar, carosabil,
locuri publice. de utilizare corectă a aparatelor de gaz şi autovehicule);
electrice, avantaje și limite posibile. ₋ de simulare (dacă există condiții ) a utilizării
• Bunurile personale şi securitatea aragazului şi aparatelor electrice;
elevului. Bunuri personale și ₋ de simulare a utilizării bunurilor personale şi
raționalitatea utilizării, prezenței acestora posibilele pericole.
în diverse situații. Situaţii periculoase Studii de caz cu referire la respectarea/
provocate de bunuri personale de nerespectarea regulilor de protecţie în locurile
valoare. publice; consecințele nerespectării regulilor de
• Situaţiile de risc în natură. Locuri protecție; riscuri posibile provocate de vegetaţie
accesibile/neaccesibile pentru odihnă şi animale, bazinele acvatice, în baza vizionării
şi joacă în natură. Locuri necunoscute și filmelor.
puţin umblate. Riscuri posibile provocate Discuții ghidate cu referire la riscurile jocurilor
de vegetaţie şi animale, bazinele acvatice. online.
• Riscurile jocurilor on-line. Timp disponibil Produs: confecționare de lucrări; proiect individual.
pentru jocurile on-line. Raţionalitatea
practicării. Deschiderea spre lucruri şi
persoane necunoscute.
Managementul clasei: abordări situaționale
concrete.
La sfârşitul clasei a III-a, elevul poate:
• descrie: caracteristicile unui comportament empatic, posibilitățile de utilizare a resurselor proprii, normele de menținere și fortificarea a
sănătății, punctele forte și cele ce trebuie dezvoltate pentru evoluția proprie; abilități necesare pentru realizarea unor profesii;
• aplica: tehnici de gestionare a emoțiilor, autoapărare împotriva tachinării și intimidării; algoritmi recomandați pentru utilizarea eficientă
a resurselor; norme de igienă pentru menținerea sănătății; modele comportamentale pentru asigurarea securității;
• aprecia: colaborarea, cooperarea și necesitatea înțelegerii celuilalt, precum și manifestarea grijii față de propria persoană; necesitatea
ordonării activităților în timp; legătura dintre activitățile curente de învățare și viitorul profesional; prevenirea unor situații de risc,
• implicare activă;
• grijă pentru utilizarea resurselor;
• atitudine pozitivă față de sine și ceilalți;
• aprecierea muncii celor din jur;
• atenție în comunicare;
• interes pentru viitorul profesional.
CLASA a IV-a

1.1. Identificarea priorităților în 1. Arta cunoaşterii de sine şi a celuilalt Exerciții:
dezvoltarea personală, raportate la • Potențialul personal şi limitele personale. - de identificare, de prezentare, de apreciere a
potențialul și limitele personale. Priorităţi şi obiective ale elevului. potențialului personal, a resurselor sociale, a
1.2. Rezolvarea unor situații-problemă • Comunicarea în cadrul grupului de limitelor personale și specifice vârstei;
în contexte școlare, în baza unui semeni. Reguli ale comunicării în grup. - de analiză și comparare a Eu-lui prezent, Eu-lui
algoritm oferit. Acceptarea opiniilor diferite de cele trecut, Eu-lui viitor, a schimbărilor legate de
1.3. Adecvarea comunicării la contexte personale. Formularea cererii, refuzului. dezvoltarea personală;
variate în cadrul grupului de Acceptarea cererii, refuzului. - de identificare a priorităților și formulare a
semeni. • Situațiile-problemă în contexte școlare. obiectivelor de dezvoltare personală.
Alternative de soluţionare a problemelor, Jocuri de rol:
a situaţiilor cu efecte emoţionale negative - simularea regulilor de comunicare în grup;
(nemulţumire, frustrare, frică, îngrijorare). - în perechi pentru dezvoltarea abilității de
• Schimbările din viața elevului. Ciclul de formulare a cererii, refuzului; de acceptare a
studii gimnaziale. Provocări, emoții și cererii, refuzului;
soluții. - dramatizarea situațiilor-problemă în
Managementul clasei: abordări situaționale contexte școlare cu aplicarea algoritmului de
concrete. soluționare eficientă;
- pentru dezvoltarea abilităţilor de a face faţă
emoţiilor negative.
Studiu de caz privind soluționarea unor situații
de neînțelegeri, cu implicarea de diverse trăiri
emoționale, în baza unor exemple cotidiene,
povestioare etc.
Produse: proiect individual; proiect de grup.
193
194
2.1. Identificarea limitelor și 2. Asigurarea calității vieții Exerciții:
modalităților de satisfacere a • Demnitatea personală și respectul - de identificare; de prezentare a
dorințelor și necesităților, în baza celuilalt. Caracteristicile demnități. caracteristicilor unei persoane cu demnitate;
resurselor disponibile. Modalități de manifestare a demnității și a portretului consumatorului; a resurselor de
2.2. Corelarea consumului rațional al respectului. învățare; a relației dintre dorințe, necesități și
bunurilor și protecția mediului. • Resursele de învăţare. Efortul propriu posibilități;
2.3. Aprecierea importanţei respec- ca resursă de învățare. Posibilitatea de a
- de simulare a unei acţiuni din viaţa reală, care
tului față de sine și cei din jur, învăța de la învățători și colegi, părinți. demonstrează demnitate și respect;
demnității, onestității, bunelor Utilizarea corectă a timpului disponibil.- de creare a unor povestioare, poezii, ghicitori:
maniere. Gestionare raţională a resurselor. Urmările despre bunele maniere; dedicate persoanelor
copiatului. cu comportament onest.
• Dorinţe și necesităţi. Interdependenţa Confecționare de lucrări:
lor. Limite şi modalităţi de satisfacere.- poster, colaj, panou de imagini, desene
Implicarea activă prin muncă și învățare a privind decorarea ecologică a camerei, casei/
elevului în realizarea dorințelor. apartamentului, grădinii/curții/spațiului în
• Portretul consumatorului. Selectarea şi jurul școlii.
Învățare prin sarcini:
utilizarea raţională a bunurilor și serviciilor.
Proiectarea cheltuielilor. - interviu privind modalități de manifestare a
• Mediul ecologic. Contribuţia fiecăruia la demnității și respectului; utilizarea raţională a
protecţia mediului. Plan de acțiuni pentru bunurilor și serviciilor; contribuţia fiecăruia la
un mediu curat. protecţia mediului;
• Bunele maniere. Respectare și beneficii. - implicarea în activități comunitare pentru
Managementul clasei: abordări situaționale protecția mediului;
concrete. Discuții ghidate cu referire la urmările copiatului.
Produse: mesaj argumentativ; proiect individual.
3.1. Descrierea modificărilor corporale 3. Modul de viață sănătos Exerciții:
în pubertate, în dependență de • Surse de informare despre un mod de - de autocunoaștere, autoevaluare a
particularitățile de gen. viaţă sănătos. Exemple în familie şi modificărilor corporale, a stărilor emoționale;
3.2. Compararea diverselor surse de comunitate. Campanii mass-media. Acţiuni - de recunoaștere a etapelor de creștere și
informare despre modul de viață de promovare. dezvoltare a omului;
sănătos.
3.3. Aprecierea importanței dozării • Modificările corporale la pubertate. - de diminuare a oboselii după efort mental şi
echilibrate a efortului fizic Modificări fiziologice, stări emoţionale, fizic;
și mental, în dependență de particularităţi de gen. - de prezentare a combinației alimentelor –
particularitățile de vârstă. • Efortul fizic şi mental. Echilibrul dintre substanțe minerale, vitamine, microelemente.
activitățile fizice și mintale. Reguli și Discuţii ghidate cu referire la modul de viaţă
recomandări de prevenire a oboselii sănătos, în baza situațiilor concrete, utilizării
mentale. Modalități de diminuare a software-urilor educative, desenelor animate.
oboselii fizice și mentale. Învățare prin sarcini:
• Munca și drepturile copiilor în raport cu - analiza și compararea acțiunilor de promovare
sănătatea. Prevenirea exploatării copilului a modului de viață sănătos, a strategiilor de
prin muncă fizică. prevenire a exploatării copilul prin muncă
• Regimul alimentar sănătos. Combinația fizică;
alimentelor și impactul asupra sănătății. - realizarea unei investigații simple: Munca și
Managementul clasei: abordări situaționale drepturile copilului în comunitate.
concrete. Produse: proiect de grup, studii de caz.
4.1. Descrierea responsabilităților tipice 4. Proiectarea carierei profesionale și Exerciții:
și abilităților necesare profesiei dezvoltarea spiritului antreprenorial - de exprimare prin imagini sau cuvinte: cum
preferate. • Abilităţile şi preferinţele în activitatea de învăţ; cu ce îmi place să mă ocup; uşor şi greu
4.2. Analiza disciplinelor de studii din învăţare. Disciplinele de studiu preferate. în activitatea de învăţare; cine mă ajută;
perspectiva profesiilor preferate. Competenţe relevante profesiei preferate - de prezentare a experiențelor de voluntariat,
4.3. Aprecierea beneficiilor muncii și şi disciplinele de studiu. desfășurate în şcoală sau comunitate; a
voluntariatului în contextul dezvol- • Oamenii şi profesiile. Profesii meseriilor de către specialişti invitaţi: medic,
tării personale. necunoscute/neexplorate. Cunoştinţe, artist, mecanic, pictor, poliţist, preot, zugrav,
abilităţi, studii necesare. Experiențe cercetător, pompier, contabil etc.
descoperite. Confecționare de lucrări:
• Activităţile profesionale care inspiră. - elaborarea unor postere originale despre
Domenii profesionale prioritare. Valoarea specificul meseriilor şi beneficiile acestora
profesiilor pentru societate. pentru membrii comunităţii.
• Munca şi aprecierea ei. Valoarea şi
importanţa muncii. Munca şi prosperitatea.
Aprecierea muncii. Salariul.
195
196
• A fi sau a nu fi voluntar. Esenţa Dezbateri cu referire la produsele/rezultatele unor
voluntariatului. Forme şi activităţi ale meserii, utilitatea meseriilor (mecanicul repară o
muncii voluntare. Beneficiul activităţii de maşină stricată, medicul ne tratează când suntem
voluntariat pentru dezvoltarea personală. bolnavi etc.) şi despre aprecierea lor.
Managementul clasei: abordări situaționale Produs: mesaj argumentativ; proiect de carieră.
concrete.
5.1. Identificarea regulilor privind 5. Securitatea personală Exerciții:
securitatea personală în locuri • Incendiul – acţiuni și modalități de - de simulare a situațiilor periculoase posibile
publice, stradă, condiţii casnice şi prevenire. Cauze ale incendiului, în anumite locuri publice și în utilizarea unor
mediul naturii, în baza exemplelor. comportament responsabil/iresponsabil. obiecte, aparate; a situațiilor de comunicare
5.2. Recunoașterea situațiilor potențial Activitatea serviciului de pompieri. Mod de cu diverse persoane, pentru evitarea situațiilor
periculoase din mediul online. apelare. Comportament adecvat în raport de risc;
5.3. Proiectarea modului de cu această instituţie. - de exprimare a diferitelor stări emoţionale cu
comportament sigur pe timp de • Situaţiile de risc în stradă. referire la cazurile de încălcări a regulilor de
vacanță, în baza regulilor studiate. Comportamentul pietonului. Carosabilul, securitate (Blitz, Cuvântul şi obiecte etc.);
vehicule. Activitatea poliţiei rutieră. Mod - de simulare a comportamentului pietonului
de apelare. Comportament adecvat în (Traversarea străzii, Repede – Încet. Stau – Mă
raport cu această instituție. mişc, Semnele agentului de circulaţie) etc.;
• Acţiunile în situaţii excepţionale. Tipuri de - de analiză a conținuturilor de pe Internet și a
situaţii excepţionale. Surse de informare consecințelor accesării acestora.
despre situaţiile excepţionale. Mod Mini-studii de caz cu referire la comunicarea
personal și colectiv de comportare. sigură online în baza utilizării software-urilor
• Comunicarea online. Consecințele educative; vizionării spoturilor sociale la subiect;
negative ale creării, transmiterii, publicării povestirii unor situații din cotidian.
și comentării unor materiale cu tentă Confecționare de lucrări:
sexuală pe Internet, a jocurilor periculoase, - elaborare de broșuri, pliante, postere despre
a programelor malware. serviciile de urgență; situații excepționale;
• Regulile de securitate pe timpul vacanţei. pregătirea de vacanţă.
Locuri, obiecte şi aparate periculoase. Mod - elaborare mini-ghid de comportament în
de comportament în apropierea bazinelor situații excepționale, situații de risc.
acvatice. Produs: adoptarea de reguli și respectarea lor.
Managementul clasei: abordări situaționale
concrete.
La sfârşitul clasei a IV-a, elevul poate:
• analiza, în baza unui algoritm: modalitățile de influență a comportamentului propriu asupra relației cu cei din jur; posibilitățile de
învățare pentru satisfacerea necesităților și dorințelor; legătura dintre abilitățile proprii și domeniul ocupațional preferat; recomandările
privind securitatea personală în activități casnice, la școală, odihnă; modalități de manifestare a unui mod sănătos de viață;
• aprecia: importanța resurselor de învățare; beneficiile muncii pentru dezvoltarea personală și socială, participarea activă în asigurarea
unui mediu sănătos și sigur;
• adopta decizii privind: securitatea personală; implicarea în activități de voluntariat; selectarea alimentelor folositoare/sănătoase; traseul
școlar în clasele de gimnaziu,
• implicarea activă;
• tendința relaționării în baza comunicării asertive;
• aprecierea învățării și studiilor ca oportunitate de dezvoltare personală;
• onestitate, demnitate, aprecierea muncii și oamenilor care realizează diverse profesii;
• alimentația sănătoasă;
• valorificarea propriilor resurse și efectuarea efortului fizic și intelectual conform particularităților de vârstă.
197
3. Repere privind strategiile didactice
3.1. Orientări generale
Curriculumul pentru învăţământul primar fixează următoarele precepte privind

strategiile didactice:
 asigurarea accesului egal la educaţie a tuturor copiilor, inclusiv a celor cu ce-
rinţe educative speciale (CES), promovând individualizarea și diferențierea în
procesul educațional;
 centrarea pe elev și nu pe conținuturile de învățare, acestea constituind mij-
loc de realizare a finalităților;
 unitatea abordării psiho- și sociocentriste: fiecare copil este valoros prin uni-
citatea sa și prin aceasta conferă valoare societății, totodată însușirea valorilor
societății susține valoarea personalității copilului.
Orientarea generală este determinata de accentul pus pe învățare, iar predarea
și evaluarea se orientează pentru activizarea învățării. În acest sens, în premisa res-
pectării particularităților de vârstă ale elevilor, strategiile vor fi orientate de urmă-
toarele paradigme.
 Paradigma învățării ca elaborare (inter)activă de cunoştințe – învățarea în
grup, prin cooperare, prin reciprocitate, în contextul alternării formelor de
organizare: „o grupare flexibilă şi mobilă a elevilor cu treceri de la activităţi cu
grupuri mari, la acţiuni în grupuri mici, omogene şi apoi la activități individua-
le” [26, p. 36].
 Paradigma învățării ca o construcție a cunoaşterii (constructivism) care sub-
liniază importanța învățării autonome, a implicării în situații deschise de for-
mare și comunicare, a managementului cunoașterii. Elevul se formează ca un
constructor al învățării și propriei cunoașteri, cadrul didactic având rolul de
model și manager al situațiilor de instruire, oferind sprijin activ și încurajând
autonomia.
 Paradigma învățării ca autoexplorare şi autodescoperire (de exemplu, strate-
giile de reflecție sau strategiile metacognitive) – pe măsură ce reflectă asupra
experiențelor proprii, elevii reușesc să integreze noua achiziție. Reflecția este
importantă și în vederea formării competenței de învățare/a învăța să înveți,
care include conştientizarea procesului şi a nevoilor proprii de învăţare.
Proiectarea strategiilor didactice este determinată de curriculum, dar se reali-

zează personalizat, în raport de factori multipli: necesitățile de instruire ale elevilor,
specificul disciplinei, personalitatea didactică a învățătorului, cultura organizațională
a școlii, accesul la mijloacele comunicaționale și informaționale moderne etc.
198
Promovând diversificarea și personalizarea strate- „A promova învăţarea activă
giilor didactice, curriculumul accentuează: înseamnă a-i ajuta pe cei care
 orientarea spre învățarea activă; învaţă să îşi gestioneze propria
 orientarea spre a învăța să înveți; învăţare, implicându-se epis-
 orientarea spre formarea de competențe; temologic şi motivațional în
 orientarea spre dezvoltarea creativității elevilor. procesul acesteia.”
Mușata Bocoș, 2008
3.2. Sugestii metodologice
Proiectarea demersurilor didactice se recomandă a fi realizată din perspectiva

alegerii modelului de structurare a activităţilor.
 Modelul învăţării secvenţiale a cunoştinţelor în lecţie (ISC) (R. M. Gagné,
1968) este fundamentat pe o serie de evenimente ale instruirii care se produc
în concordanţă cu obiectivele prevăzute, precum şi cu finalităţile urmărite.
Astfel, se pot obține diferite structuri de activități – tipuri de lecție.
Tabelul 1. Tipurile de lecție din perspectiva formării competențelor.

Secvențe instrucționale
Lecția de formare a Lecția de formare a Lecția de formare a

capacităților de dobândire capacităților de înțelegere capacităților de aplicare
a cunoștințelor a cunoștințelor a cunoștințelor
1. Organizarea clasei 1. Organizarea clasei 1. Organizarea clasei
2. Verificarea temei pentru 2. Verificarea temei pentru 2. Verificarea temei pentru
acasă. Reactualizarea acasă. Reactualizarea acasă. Reactualizarea
cunoștințelor și a cunoștințelor și a cunoștințelor și a
capacităților capacităților capacităților
3. Predarea-învățarea 3. Consolidarea materiei și 3. Consolidarea materiei și
materiei noi formarea capacităților la formarea capacităților la
4. Consolidarea materiei și nivel: nivel:
formarea capacităților: la a) de reproducere; a) productiv;
nivel de reproducere b) productiv b) de transferuri în alte
5. Evaluarea curentă, 4. Evaluarea curentă, domenii
instructivă, pentru instructivă 4. Evaluarea curentă,
materia nouă 5. Bilanțul lecției. Concluzii instructivă
6. Bilanțul lecției. Concluzii 6. Anunțarea temei pentru 5. Bilanțul lecției. Concluzii
7. Anunțarea temei pentru acasă 6. Anunțarea temei pentru
acasă acasă
199
Lecția de formare a Lecția de formare a Lecția mixtă
capacităților de analiză- capacităților de evaluare 1. Organizarea clasei
sinteză a cunoștințelor a cunoștințelor 2. Verificarea temei pentru
1. Organizarea clasei 1. Organizarea clasei acasă. Reactualizarea
2. Verificarea temei pentru 2. Instrucțiuni privind cunoștințelor și a
acasă realizarea lucrării de capacităților
3. Analiza-sinteza materiei evaluare 3. Predarea-învățarea
teoretice studiate 3. Realizarea lucrării de materiei noi
(sistematizarea, evaluare 4. Consolidarea materiei și
clasificarea, generalizarea) 4. Bilanțul lecției. Concluzii formarea capacităților la
4. Analiza-sinteza metodelor 5. Anunțarea temei pentru nivel:
de rezolvare studiate la acasă a) de reproducere;
nivel: b) productiv, cu unele
a) productiv, cu transferuri transferuri în alte
în alte domenii; domenii
b) creativ 5. Evaluarea curentă,
5. Evaluarea curentă, instructivă, pentru
instructivă materia nouă
6. Bilanțul lecției. Concluzii 6. Bilanțul lecției. Concluzii
7. Anunțarea temei pentru 7. Anunțarea temei pentru
acasă acasă
 Modelul „Evocare – Realizarea sensului – Reflecţie – Extindere” (ERRE)

(J.L. Meredith, K.S. Steele, 1995) configurat ca un cadru metodologic de pro-
iectare și învățare, favorabil dezvoltării gândirii critice. Corelarea dintre fazele
ERRE și procesul de formare a competențelor poate fi prezentată printr-o suită
de 6 pași care facilitează metodologic formarea competențelor:
Evocare 1. Implică-te!
2. Informează-te!
Realizarea sensului
3. Procesează informaţia!
4. Comunică şi decide!
Reflecție
5. Apreciază!
Extindere 6. Acţionează!
Pentru a asigura orientările stabilite de curriculum privind strategiile didactice, se

recomandă îmbinarea armonioasă a metodelor active moderne cu cele consacrate
în învățământul primar.
Jocurile didactice reprezintă o filieră aparte în compartimentul metodelor didac-
tice specifice învățământului primar. Sinergia psihomotorului şi cognitivului consti-
tuie unul dintre punctele forte esenţiale ale acestei metode la vârsta școlară mică.
Metodele active și interactive au o varietate mare, este important de a le alege pe
cele potrivite, adaptabile vârstei elevilor și eficiente în vederea atingerii obiectivelor.
200
Tabelul 2. O selecție de metode interactive
• Cubul • Ghidul de anticipație

• Învățarea dramatizată • Știu, Vreau să știu, Am învățat
• Schimbarea perechii (Share-Pair • Pixuri în pahar (Consultaţii în
Metode de Circles) grup)/Creioanele la mijloc
predare- • Piramida • Turul galeriei
învățare • Mozaic • Citate
interactive de • Turniruri între echipe (TGT/ • Ghidul pentru învățare
grup Teams Games Tournaments) • În căutarea autorului
• Învățarea pe grupe mici (STAD/ • Graffiti
Student Teams Achievement
Division)
• R.A.I. • SINELG
• Organizatorul grafic: tabelul • Cercetarea împărtăşită
consecinţelor, tabelul • Cinquain
comparativ, tabelul conceptelor, • Discuția ghidată
friza cronologică, diagrama • Găsește numărul (cuvântul)
Venn, diagrama cauzelor țintă
şi a efectului (fishbone • Graficul conceptual
map – scheletul de peşte), • Lectura ghidată
Metode
diagrama Spider Map (pânza • Lectura intensivă
de fixare și
de păianjen), hexagonul, • Lectură în perechi/Rezumate în
sistematizare a
ciorchinele, tabelul „T”, lanţul perechi
cunoștințelor și
evenimentelor, bula dublă, • Mâna oarbă
de verificare
harta evenimentului, harta • Lasă-mi mie ultimul cuvânt!
conceptuală, network tree; • Requiest
• Floarea de nufăr (Lotus Blossom • Revizuirea circulară
Technicque) • Secvenţe contradictorii
• Jurnalul dublu (cu dublă intrare) • Interogarea multiprocesuală
• Jurnalul triplu • 6 De ce?
• Tabelul trăsăturilor semantice/ • Eseu de cinci minute
Analiza trăsăturilor semantice • Jurnalul reflexiv
• Brainstorming • Tehnica 6/3/5 (brainwriting)
• Explozia stelară • Controversa creativă/
• Metoda Pălăriilor gânditoare academică/constructivă
• Caruselul • Colțuri/Patru colţuri (Four
• Multi-voting corners)
Metode de • Interviul în trei trepte • Acvariul (Fishbowl)
rezolvare a • Studiul de caz • Argumente pe cartele
problemelor • Incidentul critic • Generalizarea categorială
prin stimularea • Phillips 6/6 • Pânza discuției
creativității • Bliț • Gândește-perechi-prezintă
• Sinectica (GPP)
• Buzz-groups • Masa rotundă – cercul
• Argument în patru pași • Frisco
• Presupunerea prin termeni
• Scrierea liberă/freewriting
Metode de • Proiectul de cercetare în grup • Eu cercetez (în grup)
cercetare în • Experimentul pe echipe • Intra-act
grup • Portofoliul de grup
201
Noile tehnologii ale informaţiei şi comunicării (TIC) schimbă perspectiva asupra
practicii educaţionale. Competența digitală a cadrului didactic este un imperativ al
succesului în zilele noastre. Procesul educațional devine mai atractiv şi mai eficient
și prin realizarea de activităţi orientate spre dezvoltarea competențelor digitale ale
elevilor, de exemplu:
 colectarea de informaţii/informarea, culegerea şi procesarea datelor: utiliza-
rea adecvată a resurselor Internet (site-uri informaţionale şi de cultură gene-
rală, biblioteci electronice, oferte de e-learning etc.); utilizarea resurselor dis-
ponibile pe CD-uri (cărţi, înregistrări audio şi video etc.); realizarea de diverse
proiecte şi portofolii conform unor sarcini concrete;
 redactarea şi prezentarea de diverse lucrări: prezentări în PowerPoint cu uti-
lizarea de proiectoare multimedia; redactarea de texte diferite (eseuri, refe-
rate, compuneri etc.); redactarea de texte utilitare, formulare (scrisori, cereri,
CV etc.).
202
4. Repere privind evaluarea
4.1. Evaluarea criterială prin descriptori. Orientări generale
Conform Codului Educației al Republicii Moldova, Art. 16 (5), evaluarea rezultate-

lor învăţării în clasele primare este criterială şi se efectuează prin descriptori.
Cadrul conceptual al evaluării criteriale prin descriptori (ECD) în învățământul pri-
mar este reperat prin următoarele accepțiuni [apud 11, 12, 13, 14].
 Baza metodologică a ECD este evaluarea pentru învăţare.
 Obiectivul principal al ECD rezidă în îmbunătăţirea rezultatelor obţinute indivi-
dual sau în grup, contribuind la motivarea pentru învăţare, la (auto)corectarea
greşelilor, prin urmare la o evoluţie a dezvoltării personalităţii şcolarului mic.
 Fiind subordonat interesului superior al copilului, procesul ECD se fundamen-
tează pe un sistem unitar de principii:

principii psiho-pedagogice principii didactice
• principiul centrării pe personalitatea • principiul relevanţei și eficienţei;
celui evaluat (educat), pe • principiul integranţei procesului
caracteristicile sale individuale şi de educaţional de predare-învăţare-
vârstă; evaluare;
• principiul motivării pentru învăţare; • principiul priorității autoevaluării;
• principiul confidențialității; • principiul flexibilității în alegerea
• principiul succesului; instrumentelor de evaluare;
• principiul transparenţei şi participării • principiul corelării evaluării
la procesul evaluării (copil/părinte/ formative cu cea sumativă.
reprezentant legal al copilului).
 Obiectul evaluării în şcoala primară îl constituie rezultatele școlare individuale

ale copilului.
Spectrul rezultatelor vizate este determinat de finalitățile stipulate în curricula
disciplinelor.
 Produsul școlar reprezintă un rezultat școlar proiectat pentru a fi realizat de către
elev și măsurat, apreciat de către cadrul didactic, elevul însuși, colegii și, eventu-
al, părinții.
Curricula disiplinelor conțin liste de produse școlare evaluabile în fiecare unitate
de învățare.
 Criteriile de evaluare sunt seturi de calităţi importante care se regăsesc în pro-
dusele învăţării şi care trebuie să se prezinte ca un sistem, într-o unitate integră
și inseparabilă cu produsul respectiv. Criteriile de evaluare se prezintă elevilor în
formă de criterii de succes, formulate în limbaj accesibil, pe scurt, folosind verbe,
de obicei la persoana I singular. Criteriile de succes pot fi formulate cu focalizare
pe dimensiunea operațională și/sau pe cea atitudinală.
203
 Descriptorii reprezintă criterii calitative care descriu modul de manifestare a
competenţelor elevului şi permit determinarea gradului de realizare a acesto-
ra; constituie indicatori operaţionali direct observabili în comportamentul per-
formanţial al elevilor şi la nivelul rezultatelor şi produselor activităţii concrete a
acestora.
Astfel, descriptorii generali pentru învățământul primar descriu modul de ma-
nifestare a competenţelor elevului în procesul realizării finalităților curriculare pe
două dimensiuni intercondiționate:
• dimensiunea cumulativă vizează nemijlocit performanțele elevului la discipli-
nele școlare și permite atribuirea calificativelor: foarte bine, bine, suficient;
• dimensiunea formativă vizează comportamentul performanțial al elevului și
permite stabilirea nivelului de performanță: independent, ghidat de învățător,
cu mai mult sprijin.
ELEVUL
CARE A DOBÂNDIT COMPETENȚE
• constituite • care necesită • aflate în curs
stabil, antrenament de formare
indicatori de performanță
capabile de pentru
autodezvoltare consolidare
REALIZEAZĂ PRODUSE ȘCOLARE
• corect • cu greşeli mici • cu greşeli
• complet • cu incompletitu- • cu incompleti-
• coerent dini mici tudini
• fără ezitări • cu incoerențe • cu incoerențe
mici • cu ezitări depășite
• cu ezitări mici, ca rezultat descriptori de performanță
depășite ca real sprijinului
zultat al ghidării (indicațiilor,
(întrebărilor ori- explicațiilor) oferit
entative) oferite de învățător
de învățător
MANIFESTĂ COMPORTAMENT PERFORMANȚIAL
dimensiunea
niveluri de formativă
independent ghidat de învățător cu mai mult sprijin
performanță (dinamică)
ATESTĂ REZULTATELE ȘCOLARE APRECIABILE PRIN

dimensiunea
foarte bine bine suficient calificative cumulativă
(decizională)
Fig. 3. Aprecierea rezultatelor școlare în contextul ECD
204
În clasele I-IV se acordă prioritate dimensiunii formative a aprecierii rezultatelor
școlare. Astfel, școlarului mic i se oferă șanse sporite pentru succes în contextul in-
dividual al formării.
Pentru copiii cu CES se folosește acelaşi sistem criterial în evaluare, dar aplicat pe
baza Planului educaţional individualizat.
4.2. Strategii de evaluare
În funcție de aplicarea unor instrumente de evaluare (test, probă orală, scri-

să, practică sau combinată etc.), se evidențiază evaluarea instrumentală și cea
non-instrumentală.
În funcție de momentul unui act evaluativ într-un parcurs de învățare, se dis-
ting trei strategii de evaluare: inițială – predictivă; formativă – continuă; sumativă –
finală.
În cadrul strategiei de evaluare formativă, se diferențiază:
 evaluarea formativă în etape – instrumentală, raportată la câteva unități de
competențe; evaluările formative în etape trebuie să asigure „pregătirea”
evaluării sumative la finele parcursului de învățare respectiv;
 evaluarea formativă punctuală – instrumentală, raportată la o unitate de
competență;
 evaluarea formativă interactivă – non-instrumentală, feedback emoțional, de
conținut, de activitate, de atitudine, raportat la obiectivele lecției.
unități de competențe
evaluare inițială
evaluare formativă punctuală
evaluare formativă în etape
evaluare sumativă
evaluare formativă interactivă
parcursul temporal al unității de învățare
Fig. 4. Un model posibil de valorificare a strategiilor

de evaluare într-o unitate de învățare
4.3. Autoevaluarea în contextul autoreglării
Prezentul curriculum promovează orientarea demersului evaluativ către stimula-

rea autoreflecției, autocontrolului şi autoreglării.
În acest context se accentuează diversificarea strategiilor evaluative şi alternarea
metodelor, tehnicilor şi instrumentelor tradiţionale de evaluare cu cele moderne
(alternative/complementare): observarea sistematică a activităţii şi a comportamen-
tului elevului, portofoliul, proiectul, studiul de caz, autoevaluarea etc.
205
Evidențiem condițiile necesare pentru realizarea eficientă a autoevaluării:
 prezentarea sarcinii de lucru (produsului) și a criteriilor de succes;
 încurajarea elevilor pentru a-şi pune întrebări legate de modul de realizare a
sarcinii (conștientizarea criteriilor);
 aplicarea controlată a unor grile de autoverificare;
 încurajarea evaluării în cadrul grupului sau al clasei (evaluarea reciprocă);
 completarea unui chestionar (fișă de autoevaluare) la finalizarea unei sarcini
de lucru relevante.
Pentru dezvoltarea capacității de autoevaluare la elevi, se recomandă următoa-

rele procedee care necesită ghidare din partea învățătorului: autocorectarea; corec-
tarea reciprocă; autoaprecierea; aprecierea reciprocă.
Formarea capacităţii de autoevaluare la elevi este strâns legată de ideea acceptă-
rii elevilor ca parteneri în actul evaluării. Elevii participă astfel la propria formare, se
cunosc mai bine, fapt util pentru întreaga lor viaţă socială.
206
5. Activități transdisciplinare
5.1. Orientări generale
Activitățile transdisciplinare presupun abor- „Transdisciplinaritatea priveşte –

darea integrată a curriculumului prin centrarea
aşa cum indică prefixul „trans” –
pe probleme ale lumii reale în contexte cotidie-
ceea ce se află în acelaşi timp şi
ne, urmărind dezvoltarea competentelor pentru
viață. între disciipline, şi înăuntrul di-
Abordarea integrata a curriculumului solicită verselor discipline, şi dincolo de
crearea de conexiuni între competențe/unități orice disciplină. Finalitatea ei este
de competențe dobândite disparat, în cadrul înţelegerea lumii prezente, unul
diferitor discipline. O asemenea abordare nu dintre imperativele ei fiind unita-
se mai centrează pe discipline, ci le transcende, tea cunoaşterii.”
subordonându-le copilului – subiectului formă- Basarab Nicolescu
rii.
Prezentul curriculum promovează demersuri transdisciplinare:
• încadrate într-o zi de școală – 7 zile pe an;
• încadrate într-o lecție – în special, lecții de Educație moral-spirituală, Dezvol-
tare personală.
5.2. Zilele de activități transdisciplinare
Școala fără manuale: să înțelegem mai bine lumea din jur,

să devenim mai buni
Se vor realiza 7 zile de activități transdisciplinare pe an, în fiecare dintre clasele

I-IV1.
Se recomandă a alege:
• în săptămâna ce precede vacanța intersemestrială – 1 zi;
• în săptămâna ce precede vacanța de Paști – 1 zi;
• în luna mai – 5 zile.
În funcție de factori particulari, cadrul didactic are libertatea să opteze și pentru
alegerea zilelor transdisciplinare în alte perioade ale anului școlar.
În fiecare dintre aceste zile se va realiza un demers transdisciplinar unitar.
Activitățile pot fi realizate atât în afara sălii de clasă, cât și în clasă.
Se va pune accentul pe abordări flexibile care încurajează interacțiunea poziti-
vă, motivarea și implicarea elevilor în procesul propriei formări, valorificând în mod
judicios elemente de:
Se recomandă a alege pentru activități transdisciplinare zilele care au în orar doar discipline
1
predate de învățătorul clasei.
207
- învățare-aventură/de tip expediționar; - învățare prin descoperire;
- învățare experiențială; - învățare prin cercetare;
- învățare bazată pe proiect; - învățare prin colaborare;
- învățare bazată pe sarcini de lucru; - învățare prin excursii2;
- învățare bazată pe probleme; - învățare în muzee/educația muzeală.
Se propun șapte conținuturi generice cu subiecte tematice recomandate pentru
fiecare clasă. Conținuturile generice determină cadrul formării transdisciplinare a
valorilor și atitudinilor. Subiectele tematice transdisciplinare conturează contexte de
legătură cu viața cotidiană a elevilor și fac posibilă comunicarea dintre fluxul de in-
formaţie ce străbate lumea exterioară şi fluxul de conştiinţă ce traversează universul
interior al copilului.
În funcție de necesitățile și preferințele elevilor, de resursele deținute etc., ca-
drul didactic va alege conținutul generic pentru ziua respectivă (5-7 conținuturi pe
an). Subiectul tematic poate fi ales dintre cele recomandate sau propus de către
învățător/elevi/părinți.
Conținuturi generice și subiecte tematice recomandate

pentru zilele de activități transdisciplinare
Conținuturi Subiecte tematice recomandate

generice Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a
1. Educație • Învățăm din • Limba • Îmi iubesc • Expediție în
patriotică folclorul local noastră-i orașul, școala trecut pentru
o comoară – asta-i țara viitor
mea natală
2. Educație pen- • În fiecare • Învățăm de la • Sport, • Un meniu
tru sănătate anotimp agentul rutier mișcare, sănătos și
sănătatea-i sănătate gustos
lucru sfânt
3. Educație • În curtea • Se bucură • Căsuțe pentru • Paşi mici
pentru școlii pomii în prietenii pentru o
mediu/ • Un Crăciun floare înaripați Planetă mare
Educație ECO • Câte unul, • Patrula și curată
ecologică pe cărare ECO intră în • Cei patru R
mergem acțiune! în aplicare:
în pădurea Reciclare,
mare Refolosire,
Reducere,
Regândire
4. Educație • Acasă de • Vin la şcoală • Scrisoare lui • Harta
pentru familie Paști mari şi mici Moș Crăciun vacanței de
cu părinţi şi de la familia vis
cu bunici mea
Excursii didactice, excursii tematice, vizite pe teren, vizite de documentare, vizite de studiu.
2
208
5. Educație an- • Prețul pâinii • De sărbătoa- • Proiect de • La o între-
treprenorială re – iarmaroc organizare a prindere din
cu publicitate unei sărbători localitate
mare în clasa
noastră
6. Educație • Jocurile și • Din tainele • Spune-mi cine • Expediție
interculturală jucăriile copii- muzeelor ești, spune-mi turistică:
lor lumii ce iubești* Împreună
prin Moldova
noastră *
7. Educație • Caleidoscopul • Să nu uităm • Start din • Parlamentul
pentru profesiilor de cei mai pagina web a copiilor
societate trişti ca noi primăriei din
localitate
În cadrul fiecărui subiect tematic (abordat în una sau două zile succesive) se va
elabora și prezenta un produs comun al activităților. La fel ca și lista subiectelor te-
matice, este deschisă și lista acestor produse.
Produse recomandate pentru zilele de activități transdisciplinare:
• Album (poze, desene, aplicații, • Organizatori grafici

comentarii/reflecții etc.) • Poezie colectivă alcătuită
• Buletin informativ • Portofoliu tematic
• Carte confecționată • Poster/Pliant
• Cod de reguli pentru utilizarea noilor • Prezentare orală/digitală
medii • Program de valorificare a timpului
• Dezbatere liber
• Dramatizare • Proiect/mini proiect (eventual,
• Experiment implementat)
• Jurnal de reflecții • Scrisoare (recomandată, cu mesaj
• Iarmaroc organizat și realizat reflexiv)
• Interviu alcătuit și realizat, • Flashmob
prelucrarea datelor • Simulări: comportamente în situații
• Lapbook de urgență; comportamente
• Maraton (sportiv, literar, intelectual, favorabile/nefavorabile integrării în
teatral etc.) colectivitate; comunicare în diverse
• Meniu/Regim alimentar contexte cotidiene etc.
• Mesaj colectiv • Situații-problemă rezolvate/
• Model elaborat/reprodus experimentate
• Studiu de caz soluționat
• Tabele de sistematizare a datelor
observărilor sau investigațiilor
• Vernisaj/expoziție de creații
* Activități în aer liber împreună cu o clasă de elevi dintr-o instituție cu o altă limbă de instruire. Se va
valorifica forma de organizare în perechi, unind în perechi elevi care au limbi diferite de instruire.
209
Bibliografie:
Cadrul legal și normativ
1. Cadre Européen Commun de Référence pour les Langues: apprendre, enseigner,

évaluer. Volume complémentaire avec de nouveaux descripteurs. Conseil de
l’Europe, Février 2018.
2. Cadrul de referință al curriculumului național, aprobat prin Ordinul Ministerului
Educației, Culturii și Cercetării nr. 432 din 29 mai 2017.
3. Codul Educației al Republicii Moldova, modificat LP138 din 17.06.16,
MO184-192/01.07.16 art.401, intrat în vigoare 01.07.16.
4. Concepţia educaţiei în Republica Moldova, 2000.
5. Convenţia cu privire la Drepturile Copilului, ratificată de Parlamentul Republicii
Moldova în 1990 şi intrată în vigoare în 1993.
6. Curriculum școlar, clasele I-IV. Chișinău: ME, 2010.
7. Instrucțiune cu privire la implementarea Metodologiei evaluării criteriale prin
descriptori în învățământul primar, clasa I, aprobată la Consiliul Național pentru
Curriculum, Ordinul Ministerului Educației nr. 862 din 07 septembrie 2015.
8. ISCED – Clasificarea Internațională Standard a Educației, UNESCO, 2011.
9. Hotărârea Guvernului nr. 727 din 16.06.2003 despre „Aprobarea strategiei naţi-
onale privind protecţia copilului şi a familiei”.
10. Legea Republicii Moldova cu privire la Drepturile Copilului, nr. 338-XIII din
15 decembrie 1994.
11. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, clasa I,
aprobată la Consiliul Național pentru Curriculum, Ordinul Ministerului Educației
nr. 862 din 07 septembrie 2015; Ediția a II-a, aprobată la Consiliul Științifico-
Didactic al IȘE din 27.12.2017.
12. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori,
clasa a II-a, aprobată la Consiliul Național pentru Curriculum, Ordinul nr. 862 din
07 septembrie 2015; Ediția a II-a, aprobată la Consiliul Științifico-Didactic al IȘE
din 27.12.2017.
clasa a III-a, aprobată la Consiliul Național pentru Curriculum, Ordinul Ministeru-
lui Educației nr.70 din 05 septembrie 2017.
clasa a IV-a, aprobată la Consiliul Național pentru Curriculum, Ordinul Ministeru-
lui Educației, Culturii și Cercetării nr.1124 din 20 iulie 2018.
15. Standarde de învăţare şi dezvoltare pentru copil de la naştere până la 7 ani: Stan-
darde profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educa-
ţie timpurie, aprobate de către Consiliul Naţional pentru Curriculum, 23 august
2010.
210
16. Programul de modernizare a sistemului de învăţământ din Republica Moldova,
aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 863 din 26 august 2005.
17. Standarde de eficiență a învățării, Ministerul Educației al Republicii Moldova,
2012.
18. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 ,,Educația 2020”,
publicat: 21.11.2014 în Monitorul Oficial Nr. 345-351; art. Nr. 1014.
19. Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităților și competențelor paren-
tale pentru anii 2016-2022, MECC, publicat: 07.10.2016 în Monitorul Oficial
Nr. 347-352, art. Nr. 1198.
20. Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial
Nr. 252-257, art. Nr. 963.
21. Strategia Naţională Educaţie pentru toţi, publicată: 15.04.2003 în Monitorul
Oficial Nr. 070, art. Nr. 441.
Studii/rapoarte
22. Evaluarea curriculumului naţional în învăţământul general. Studiu. Chișinău:

MECC, IȘE, 2018.
23. Bucun, N.; Guţu, Vl.; Ghicov, A. [et al.] Evaluarea curriculumului școlar. Ghid
metodologic. Chișinău: IȘE, 2017.
Literatură în domeniu
24. Ausubel, D. Învăţarea semnificativă. Iași: Polirom, 2001.

25. Bocoș, M. Instruirea interactivă. Iași: Polirom, 2013.
26. Cerghit, I. Metode de învăţământ. Iași: Polirom, 2005.
27. Cartaleanu, T.; Cosovan O. ş.a. Formarea de competenţe prin strategii didactice
interactive. Chişinău: C. E. Pro didactica, 2008.
28. Ciolan, L. Dincolo de discipline. Ghid pentru învățarea integrată/crosscurriculară.
București: Editura Humanitas Educațional, 2003.
29. Ciolan, L. Învățarea integrată. Iași: Polirom, 2008.
30. Darling-Hammond, L., Ancess, J., Falk, B, Authentic Assessment in Action. Studies
of School sand Students at Work. Columbia University: Teachers College Press,
1995.
31. Gagné, R.M. Condiţiile învăţării. Bucureşti: EDP, 1975.
32. Guţu, Vl. Curriculum educaţional. Chișinău: CEP USM, 2014.
33. Guţu, Vl. (coord.), Chicu, V., Dandara, O., [et. al.]. Psihopedagogia centrată pe
copil. Chișinău: CEP USM, 2008.
34. (de) Hadji Ch. L’evaluation, regles du jeu. Des intentions aux outils. Paris: ESF,
1989.
211
35. Houart, M. Evaluer des compétence... Oui mais comment ? Département Éduca-
tion et technologie (UNamur), 2001.
36. Joiţa, E. (coord.), Profesorul şi alternativa constructivistă a instruirii. Craiova:
Universitaria, 2007.
37. Mihăescu, M.; Dulman, A.; Mihai, C. Activități transdisciplinare. Ghid pentru
invățători. București: Radical, 2004.
38. Nicolescu, B. La transdisciplinarité (manifeste). Monaco: Éditions du Rocher,
1996 (trad. rom. Transdisciplinaritatea (manifest), Iași: Polirom, Junimea, 2007).
39. Oprea, C.L. Strategii didactice interactive. București: EDP, 2006.
40. Peretti, A.; Legrand, J-A.; Boniface, J. Tehnici de comunicare. Iași: Polirom, 2001.
41. Petrescu, P.; Pop, V. Transdisciplinaritatea, o nouă abordare a situațiilor de
învățare. Ghid pentru cadre didactice. București: EDP, 2007.
42. Pogolșa, L., Bucun, N. [et al]. Monitorizarea procesului de implementare a curri-
culumului şcolar. Chişinău: IȘE, 2011.
43. Saranciuc-Gordea, L. Metodologia învățământului primar, Suport de curs.
Chișinău: UPS „Ion Creangă”, 2014.
44. Stelle, J., Meredith, K., Temple, C. Învăţarea prin cooperare, Ghidul nr. V. Chișinău:
C.E. Pro Didactica, 1998.
45. Temple, C. Critical thinking in cross-curricular approach, Open Society Institute –
New York, RWCT, 2001.
212

Curriculum Primare 05.09.2018 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curriculum Primare 05.09.2018 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

• Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC

• Mariana Goraș, șef-adjunct Direcție Învățământ General, MECC

GRUPURI DE LUCRU PENTRU DEZVOLTAREA CURRICULA

• LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ:

• ISTORIA ROMÂNILOR ȘI UNIVERSALĂ:

Redactor: Tatiana NICULCEA

1. CADRUL CONCEPTUAL AL CURRICULUMULUI PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR 10

Curriculumul pentru învățământul primar este parte componentă a Curriculu-

Dezvoltarea curriculară a fost reperată printr-un proces de evaluare sistemică și

Evidențiem schimbările/dezvoltările realizate.

Curriculumul pentru învățământul primar dezvoltat generează un sistem de

Funcțiile reglatoare și strategică ale curriculumului pentru învățământul primar

1.1. Curriculumul pentru învățământul primar:

Curriculumul pentru învățământul primar este parte componentă a Curriculu-

„Educația are ca finalitate „Misiunea învăţământului „Competența școlară este

Abilități Competențe Acțiuni

Fig.1. Structura dinamică a competenței (Model PISA)

1.2. Sistemul de competențe pentru învățământul primar

Sistemul de competențe pentru învățământul primar se structurează astfel:

A. Competențele-cheie/transversale constituie o categorie curriculară esențială,

Codul Educației al Republicii Moldova, Art. 11(2), stipulează

Profilul absolventului se structurează în conformitate cu patru atribute generice

B. Competențele specifice disciplinelor derivă din competențele transdiscipli-

C. Unitățile de competențe sunt constituente ale competențelor și facilitea-

1.3. Sistemul de conținuturi pentru învățământul primar

În curriculumul pentru învățământul primar, sistemul de conținuturi (în sens larg)

Fig. 2. Sistemul de conținuturi în cadrul curricular

Din punct de vedere procesual, curriculumul pentru învățământul primar se

În cadrul abordării sistemice a curriculumului pentru învățământul primar,

Structura acestui document include următoarele elemente:

Competențele specifice, fiind proiectate pentru tot parcursul claselor primare,

Limba şi literatura română

1. Receptarea mesajului oral în situații de comunicare, manifestând atitudine pozi-

Statutul Nr. de ore pe Nr. de ore

REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂŢI DE CONȚINUT

Terminologie specifică: litere mici, litere mari, litere

Terminologie specifică: sunet, literă, silabă, cuvânt,

Texte literare/cărţi din literatura pentru copii

Folclor, „Vocea tare şi şoapta”, „Culorile bobiţelor de poamă”, „Baba Dochia”,

Unități de competențe Activități de învățare și produse

Terminologie specifică: comunicare, ascultător,

Terminologie specifică: dialog, ascultător, vorbitor,

Terminologie specifică: text, alineat, fragment,

Terminologie specifică: sunet, literă, grup de litere,

Terminologie specifică: alfabet, sunet, vocală,

Terminologie specifică: copertă, file, cuprins, agenda

Texte literare/cărţi din literatura pentru copii

Fraţii Grimm, „Scufiţa Roşie”, „Hansel şi Gretel”, „Crăiasa albinelor”, Poveste

Unități de competențe Activități de învățare și produse

Terminologie specifică: comunicare, ascultător, vorbitor,

Terminologie specifică: dialog, descriere.

Texte literare/cărţi din literatura pentru copii

Mihai Eminescu, „Ce te legeni…. ”, „Revedere”, „Povestea codrului”, „Crăiasa din

Unități de competențe Activități de învățare și produse școlare

Terminologie specifică: citire corectă, conștientă, cursivă,

Terminologie specifică: sinonime, antonime, familie

Texte literare/cărţi din literatura pentru copii

Mihai Eminescu, „Poezii”, „Făt-Frumos din lacrimă”; Alexandru Donici, „Fabule”;

COMPETENȚELE SPECIFICE DISCIPLINEI

1. Identificarea și utilizarea conceptelor matematice și a limbajului matematic în

Statutul Aria Nr. de ore pe

Unități de competenţe Activități de învățare