Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAȚIONAL
ARIA CURRICULARĂ
CONSILIERE
ȘCOLARĂ
ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ
DISCIPLINA
DEZVOLTARE PERSONALĂ
CLASELE V-IX
Curriculumul disciplinar
Ghidul de implementare a curriculumului disciplinar
Chișinău, 2018
1
Aprobat la Consiliul Naţional pentru Curriculum (Ordinul Ministerului Educaţiei, AUTORII GHIDULUI DE IMPLEMENTARE
Cul- turii și Cercetării nr. 1124 din 20 iulie 2018)
A CURRICULUMULUI DISCIPLINAR:
COORDONATORI NAȚIONALI: Otilia Dandara (coordonator), dr. hab., prof. univ., USM, mun. Chișinău
Lia Sclifos, dr., grad did. sup., CEDA, Chișinău
Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educaţiei, MECC
Tatiana Mistreanu, dr., grad did. sup., IPLT „Ștefan Vodă”, or. Vadul-lui-Vodă
Valentin CRUDU, șef Direcţie Învăţământ General, MECC
Pavel Cerbușcă, dr., grad did. sup., LTR „Aristotel”, mun. Chișinău
Mariana Goraș, șef-adjunct Direcţie Învăţământ General, MECC
Svetlana Gorea, grad did. unu, DGETS Chișinău
Valentina Gaiciuc, consultant principal, MECC
Natalia Grîu, consultant principal, MECC
Ala Nichitcenco, consultant principal, MECC RECENZENȚI:
Corina Lungu, consultant principal, MECC Cuznețov Larisa, dr. hab. în pedagogie, prof. univ., UPS „Ion Creangă”,
Daniela Cotovițcaia, consultant principal, MECC mun. Chișinău;
Vasile Onică, consultant principal, MECC Tolstaia Svetlana, dr. în psihologie, conf. univ., USM, mun. Chișinău;
Angela Prisacaru, consultant principal, MECC Botnari Ina, grad did. unu, IPLT „Lucian Blaga”, mun. Chișinău.
Viorica Marț, consultant principal, MECC
CONSULTANȚI NAȚIONALI:
Ludmila Ursu, dr., prof. univ., UPS „Ion Creangă”, mun. Chișinău
Vladimir Guțu, dr. hab., prof. univ., USM, mun. Chișinău
Anatol Gremalschi, dr. hab., prof. univ., IPP, mun. Chișinău
2 3
CUPRINS I. PRELIMINARII
Quidquid discis, tibi discis –
Orice ai învăța, înveți pentru
PARTEA I. CURRICULUMUL DISCIPLINAR tine.
secvenţe de film;
Obligatorie și dezvoltare per- VII 1 34
sonală VIII 1 34
IX 1 34
Produs
Repartizarea orientativă a orelor pe unități de învățare
•
Clasa
Unități de învățare (module)
V VI VII VIII IX
V. UNITĂȚI DE
Unități de conținut
ÎNVĂȚARE
perspectivă.
IV. COMPETENȚE SPECIFICE
• Exprimarea identităţii personale în relaţionarea constructivă cu familia și
•
ceilalţi, prin explorarea sinelui și resurselor sociale;
modalităţi adecvate de
nevoi, calităţi, atitudini
exprimare a opiniilor și
Unități de competență
emoţiilor în contextul
Utilizarea diverselor
spre valorificarea optimă a resurselor personale și a mediului de viaţă;
• Manifestarea comportamentului centrat pe modul de viaţă sănătos, prin
priei persoane.
implica- re activă în menţinerea sănătăţii proprii;
derii în sine;
• Proiectarea carierei, prin determinarea traseului școlar și/sau profesional, din
perspectiva valorificării potenţialului personal și oportunităţilor pieţei muncii;
școlii;
• Adoptarea comportamentului activ, centrat pe responsabilitate, privind
securita- tea personală, starea de bine a sa și a celor din jur.
1
Poate varia în funcţie de structura anului școlar și datele calendaristice.
8 9
10
Relatarea despre norme • Respectul. Manifestări în diverse situaţii. • Elaborarea unor fișe personale cu acţiuni care să in-
etice și comportament Respect versus servilism. cludă activităţi de menţinere a ordinii și curăţeniei în
respectuos, care asigură • Regulile de comportament etic în clasă și clasă și în școală;
o atmosferă de colegia- școală. Corectitudinea relaţiilor dintre colegi. • Exerciţii de identificare a comportamentelor respec-
litate, confort emoţional Comportament etic la lecţii și în afara lor. tuoase demonstrate de către colegii din clasă, școală,
și fizic; • Ordinea și curățenia în clasă și în școală. persoanele din comunitate;
Demonstrarea atitudinii Menţinerea în ordine a rechizitelor școlare. • Jocuri de rol/scenete cu personaje aflate în situaţii
grijulii faţă de animale, Importanţa menţinerii ordinii și curăţeniei diverse: „Cum mă comport în cadrul unei lecţii”, „Știu
păsări, natură; pentru sănătatea și confortul personal și al să mă comport la școală, acasă, în localitate”;
Aprecierea unui celor din jur. • Mesaje de recunoștinţă profesorilor, părinţilor, mem-
compor- tament corect • Respectul pentru muncă. Respect pentru brilor comunităţii pentru munca realizată;
și respec- tuos faţă de munca adulţilor, părinţilor, profesorilor, • Intervievarea membrilor familiei despre importanţa
munca celor din jur. persoanelor care asigură condiţiile de viaţă respectului faţă de muncă;
și studii. • Prezentarea prin desen/fotografie a unei flori, arbust,
• Prietenul meu care nu cuvântă. Atitudinea copac, pasăre, animal preferat.
grijulie faţă de animale, păsări, natură.
Produs
Codul unui comportament respectuos și etic: activitate
în grup
3.1. Descrierea regimului per- • Sănătatea. Importanţa sănătăţii pentru • Elaborarea unui regim al elevului pentru o zi obișnuită
sonal de activitate, odih- viaţă. Importanţa regimului de activitate și și una de odihnă;
nă și alimentaţie, centrat odihnă pentru sănătate. • Joc didactic: Norul cuvintelor (pe tablă/ flipchart se
pe acţiuni specifice de • Igiena și anotimpurile. Modalităţi de pre- scriu amestecat 10 beneficii ale modului sănătos de
menţinere a sănătăţii; venire a bolilor prin respectarea regulilor viaţă și 10 riscuri);
3.2. Compararea stării fiziolo- de igienă personală. • Comunicare: Sportul contribuie la dezvoltarea mea;
gice și emoţionale în • Organismul elevului și pubertatea. Proce- • Prezentarea și analiza piramidei alimentare;
se fiziologice, stări emoţionale.
peri- oada de pubertate • Studiu de caz: Respect regulile de igienă – protejez
• Sportul. Rolul exerciţiilor fizice asupra dez-
cu pe- rioada anterioară, sănătatea;
voltării fizice a corpului copilului.
în baza informaţiei • Regimul alimentar acasă, la școală. Acţiuni • Elaborarea unui program de reguli privind igiena per-
relevante; în caz de intoxicaţie alimentară. Riscurile sonală;
3.3. Proiectarea acţiunilor fast-foodurilor. • Alcătuirea unui poster cu fotografii personale de la
de menţinere a stării de cea mai mică vârstă până în prezent.
sănătate prin respecta-
rea regulilor de igienă în Produs
condiţii casnice, școlare și Concurs: Cel mai bun eseu Știu să respect igiena perso-
în spaţii publice. nală în diferite anotimpuri
11
12
Identificarea informaţiilor • Profesia preferată. Factori de influenţă, • Crearea bazelor de date cu exemple de oameni pentru
despre muncă, meserii înţelegerea profesiei. Utilitatea și care muncă este o plăcere;
și profesioniști din di- importanţa unor profesii. • Elaborarea posterelor la diferite teme (individual sau
ferite domenii, pentru • Munca și vocația. Noţiunea de muncă. împreună cu prietenii, colegii). De exemplu: „Munca
înţelegerea diversităţii Profesiile, îndeletnicirile părinţilor. Munca din vocaţie – plăcere și creaţie”;
profesiilor; din vocaţie. • Prezentări ale profesiilor prin diverse modalităţi: arbo-
Valorificarea • Prima impresie contează. Comportamente rele profesiei, text coerent, versuri, colaj etc.;
oportunităţilor oferite de care influenţează stabilirea unor relaţii efi- • Realizarea interviurilor cu bunicii, părinţii, prietenii,
comunitatea școlară pen- ciente cu persoanele la prima prezentare. alte persoane apropiate, consăteni etc. privind deci-
tru lansarea iniţiativelor • Regulile pentru o prezentare reușită. zia lor de a alege o anumită profesie, specificul acestei
și dezvoltarea calităţilor Importanţa producerii unei bune impresii profesii și dezvoltarea carierei lor în domeniu;
de lider; la prima prezentare. • Identificarea calităţilor unui lider în baza poveștilor și/
Aprecierea beneficiilor • Calitățile specifice unui lider și ale unui sau istoriilor reale din comunitate;
proiectării carierei în baza membru de echipă. Calităţile unui lider. • Elaborarea cărţilor de vizită pe foi A4;
unor decizii informate Distribuirea rolurilor în echipă. Lansarea • Descrierea viitorului profesional în baza unui algoritm
pentru dezvoltarea per- iniţiativelor. dat.
sonală. • Decizia în proiectarea carierei. Noţiunile
de decizie. Factori care influenţează deci- Produs
zia. Proiectarea carierei. Proiect de carieră. În proiect se va indica profesia pre-
ferată și cel puţin o acţiune pe care o pot întreprinde
elevii pentru a face visul profesional realitate.
5.1. Identificarea situaţiilor • Securitatea individuală și colectivă în • Discuţii dirijate despre importanţa securităţii vieţii
și acţiunilor din spaţiul spațiul școlar și casnic. Obiecte și acţiuni personale în spaţiul școlar și casnic; Jocul cu spray-uri-
școlar și casnic, care pot periculoase. le cu gaz lacrimogen în interiorul clădirilor;
provoca risc pentru se- • Spațiile și situațiile periculoase. Locuri și • Exerciţii de analiză a situaţiilor de risc la drum și în
curitatea personală și a trasee periculoase în comunitate. spaţii periculoase din comunitate;
celor din jur; • Acțiunile în caz de incendiu casnic. Plan de • Simularea acţiunii în caz de incendiu acasă și la școală;
5.2. Analiza modalităţilor de evacuare acasă și la școală. • Vizite în instituţiile publice care asigură securitatea în
• Traseul zilnic al elevului și intersecțiile.
prevenire și depășire comunitate, protecţia civilă; dialog cu reprezentanţii
Disciplina pe drum, selectarea corectă a
a situaţiilor de risc, in- instituţiilor respective (pompieri, poliţiști etc.);
drumului spre școală, casă, bibliotecă, ma-
clusiv prin contactarea gazin etc. • Elaborarea traseului sigur spre școală.
instituţiilor publice ce asi- • Instituțiile publice ce asigură protecția
gură protecţia copilului; copilului. Descrierea activităţii. Modalităţi Produs
5.3. Proiectarea unui traseu de contactare. Reprezentare grafică (tabel, schemă, desen, plan de
sigur spre școală, în baza idei) a propriilor achiziții la una dintre teme:
recomandărilor propuse. Securitatea mea în școală și acasă; Acțiuni în caz de in-
cendiu; Instituții publice care ne protejează
13
14
CLASA a VI-a
Determinarea legăturii • Puncte forte, limite și acceptarea de sine. • Exerciţii de reflectare asupra resurselor personale și
între emoţii, acţiuni și Atitudine pozitivă faţă de sine și cei din jur. sociale, de descriere a caracteristicilor personale po-
consecinţele acestora ca • Relațiile interpersonale și comportament zitive și negative, de completare a fișelor de tipul Ce
știu?, Ce pot?, Ce vreau?, Ce-mi place?;
parte a mecanismului de prosocial. Modalităţi de prevenire a eti-
• Exerciţii de auto-reflecţie cu privire la emoţiile per-
apreciere a comporta- chetării și hărţuirii. sonale, de formulare argumentată a opiniei personale;
mentului; • Conflictele: pro și contra. Modalităţi de • Discuţii asupra studiilor de caz cu referire la tematica
Evaluarea resurselor pro- soluţionare constructivă a conflictelor. etichetărilor;
prii pentru consolidarea • Emoții, comportamente și consecințe. • Jocuri de rol: simulare de situaţii pentru soluţionarea
atitudinii pozitive faţă de Importanţa și rolul emoţiilor. Modalităţi conflictelor, pentru prevenirea sau depășirea etiche-
sine; de control și menţinere a echilibrului tărilor;
Luarea deciziilor pri- emoţional. • Discuţii Conflictul în viața mea, Factori ce contribuie la
inițierea și menținerea unui conflict;
vind comportamentul • Viața în familie: relații și rezultate poziti-
• Vizionarea unor secvenţe din filme, exemple din viaţa
prosocial și tehnicile de ve. Relaţii în familie. Condiţii de manifesta- reală pentru identificarea și înţelegerea relaţiei dintre
soluţionare constructivă re. Strategii de depășire a dificultăţilor. emoţii, conduite și consecinţe.
a conflictelor în clasă,
școală, familie, comuni- Produs
tate. Pliant: Dezvolt relații cooperante
2.1. Relatarea despre nor- • Integritatea persoanei. Integritate. Situaţii • Interviuri adresate colegilor despre valoarea compor-
mele morale și valori: și contexte de manifestare. tamentului integru;
binele, frumosul, munca, • Garanția calității vieții prin învățare. Viaţă • Vizionarea unor secvenţe de film/imagini pentru iden-
perseverenţa, ca surse ale de calitate, caracteristici și modalităţi de tificarea elementelor unei vieţi de calitate;
succesului; realizare: afirmarea personală, relaţiile • Colaje ale imaginilor despre faptele bune;
2.2. Stabilirea relaţiei dintre dintre oameni, buna gospodărire. Rolul • Postere cu enunţuri privind deciziile corecte luate pe
deciziile bazate pe norme învăţării în asigurarea perspectivei de parcursul unui an;
și valori și calitatea rezul- viaţă. Atitudinea faţă de manuale ca sursă • Studii de caz despre o persoană de succes realizată
tatelor obţinute; de învăţare. prin perseverenţă și muncă;
2.3. Gestionarea resurselor • Perseverența și munca – surse ale suc- • Elaborarea și rezolvarea în perechi a unui careu de
proprii și ale familiei cesului. Perseverenţă. Modalităţi de cuvinte încrucișate, care să conţină pașii în luarea unei
din perspectiva utilizării manifestare. Statornicia în convingeri și decizii corecte;
raţionale. atitudini, munca, condiţii pentru afirmarea • Joc de rol privind buna gospodărire și gestionarea
perseverenţei. resurselor.
• Binele și frumosul din jur. Crearea binelui
și frumosului. Posibilităţi și limite de vârstă. Produs
Beneficiile pentru sine și comunitate. Jurnalul reflexiv, în care să prezinte 2-3 decizii corecte,
• Decizia corectă. Algoritmul de luare a care i-au îmbunătăţit calitatea vieţii.
deciziilor. Decizia și problemele cotidiene.
Posibilităţi și limite în raport cu vârsta.
Insistenţa asupra corectitudinii deciziei.
• Resursele proprii și ale familiei.
Economisirea, gestionarea banilor de buzu-
nar, bugetul familiei.
15
16
Descrierea propriei • Sănătatea. Importanţa sănătăţii pentru • Portofoliu „Mediu în care trăiesc îmi asigură sănătatea
stări de sănătate, prin dezvoltarea elevului. mea!”;
utilizarea adecvată a • Mediul înconjurător și sănătatea elevului. • Discuţii ghidate despre nevoile personale;
noţiunilor specifice cu Efectele poluării asupra sănătăţii. • Redactarea unui referat Când pot fi sigur că dieta e
referire la sănătatea fizică • Sănătatea fizică și mintală. Caracteris- sănătoasă;
și mintală; tici, factori de influenţă, modalităţi de • Formularea și rezolvarea de situaţii-problemă privind
Stabilirea corelaţiei menţinere. starea de sănătate, modificările organismului la pu-
• Regimul alimentar corect versus dieta.
dintre calitatea mediului bertate;
Dieta: modalităţi de percepţie și abordări
ambiant și sănătate, • Realizarea unui poster: Tentațiile periculoase.
corecte. Diversitatea dietelor și scopul lor.
prin elucidarea efectelor Dieta și vârsta. Dieta versus alimentaţia
poluării; incorectă. Efectele alimentaţiei incorecte Produs
Manifestarea și abţinerii forţate și neîntemeiate de la Proiect ecologic: Mă implic în activitățile de protecție a
responsabilităţii pentru alimentaţie. mediului
propria sănătate prin • Fumatul și alcoolul – tentații periculoase. Album: Așa îmi doresc să fiu
rezistenţă la diverse Cauze ale consumului. Influenţa asupra
tentaţii periculoase. preadolescentului. Efecte negative sociale,
psihologice și fiziologice. Dependenţa.
Identificarea profesiilor • Clubul cunoscătorilor de profesii. Profesii • Proiecte de grup pentru studierea specificului profe-
solicitate în comunitate vechi și profesii noi. Tipuri de profesii în siilor;
pentru o bună proiectare funcţie de obiectul muncii. Stereotipuri: • Colectarea informaţiilor despre profesia părinţilor,
a carierei; profesiile „pentru femei” și „pentru care este atractivă pentru elev, sau a unui profesionist
Corelarea rezultatelor la bărbaţi”. recunoscut în comunitate;
diferite discipline școlare • Domeniile profesionale. Tipuri de interese • Participarea la licitaţii de profesii;
cu perspective de dezvol- profesionale, testul lui Holland, preferinţe • Aplicarea testului Inventarul intereselor profesionale
tare personală și profesio- profesionale. (adoptat după Holland);
nală în anumite domenii; • Potențialul meu. Dezvoltarea și valorifi- • Prezentarea aspiraţiilor și profesiei selectate părinţilor
Formularea iniţiativelor carea calităţilor forte. Valori personale. sau unei persoane apropiate;
personale, orientate spre Corelarea dintre potenţialul școlar și cel • Discuţii privind posibilităţile de realizare a aspiraţiilor
activităţi antrepreno- profesional. Harta mentală a potenţialului prin diferite profesii;
riale, prin valorificarea propriu. • Elaborarea clusterelor la un domeniu profesional, în
potenţialului propriu și a • Brand-ul personal. Imaginea de sine ca baza cerinţelor prezentate din timp;
imaginii de sine. element al brand-ului personal. • Elaborarea Brand-ului personal în baza unui set de
• Calitățile unui antreprenor. Noţiunea de întrebări;
antreprenor. Iniţiative antreprenoriale în • Discuţii cu antreprenori, angajatori din comunitate;
comunitate. Pot fi eu oare antreprenor? • Elaborarea Hărților mentale ale potenţialului.
• Arborele profesiilor. Clusterul profesiei
dorite. Produs
Proiect de carieră. Proiectul de carieră poate fi pre-
zentat colegului de bancă, părinţilor, altor persoane de
încredere.
Proiect de grup: „Arborele profesiilor”
17
18
Descrierea unor situaţii • Odihna activă în mediul înconjurător. • Simularea comportamentului în situaţii excepţionale
excepţionale și a Reguli de comportament. Posibile riscuri. din traficul rutier;
consecinţelor lor privind Riscuri de utilizare a bazinelor acvatice. • Discuţia dirijată, exerciţii de identificare a soluţiilor
securitatea umană; Pericolul de înec. Măsuri de prevenire. proprii pentru consolidarea securităţii personale;
Aprecierea rolului hobby- • Atenție în situații excepționale! Situaţie • Exerciţii de descriere, analiză, comentariu al situaţiilor
urilor personalităţii, din excepţională: cauze, modalităţi de acţiune. simulate, reale, în situaţii excepţionale și incendii;
perspectiva dezvoltării • Hobby-ul și riscuri posibile. Tipuri de hob- • Realizarea unor mini-cercetări ce vizează preferinţele/
by-uri. Avantajele. Hobby-uri periculoase.
unor capacităţi și satisfa- hobby-ul și riscurile posibile; Prezentarea hobby-ului
• Dispozitivul exploziv – pericol. Substanţe
cerii unor interese; personal;
și dispozitive explozive; tipuri, caracte-
Adaptarea comporta- ristici, dispozitive casnice cu risc, mod de • Participarea la scurte scenete, prin atribuirea de ro-
mentului la reguli de utilizare. luri, exersarea comportamentului în stradă și în alte
securitate privind situaţii • Eticheta on-line – siguranța în mediul vir- locuri periculoase;
excepţionale, contactul cu tual. Etichetă, mod de prezentare on-line: • Exerciţii de identificare a soluţiilor proprii pentru con-
materialul exploziv, ex- posibilităţi și limite. Prevenirea situaţiilor solidarea securităţii în mediul virtual;
plorarea mediului virtual, de risc. • Simularea elementelor de comportament în situaţii
prin simulare și activităţi excepţionale de provenienţă naturală (cutremure și
concrete. alunecări de pământ etc.).
Produs
Rebus, elaborat în grup: Securitate personală, cuvinte-
cheie: seism/cutremur de pământ, inundaţii, alunecări
de teren, întroieniri, furtuni etc.
CLASA a VII-a
1.1. Stabilirea relaţiei dintre • Imaginea de sine și stima de sine. • Exerciţii de completare a fișelor, discuţii, studii de caz,
schimbările specifice Oportunităţile și provocările vârstei. exerciţii de auto-reflecţie privitor la provocările vâr-
vârstei și oportunităţile • Emoțiile, sentimentele și voința de a face stei;
formării unei imagini de • Analizarea unor texte pentru identificarea semnelor
față acestora. Rezistenţa la pierderi și
sine autentice; unui comportament de intimidare;
1.2. Analiza factorilor con- schimbare. • Discuţii asupra unor studii de caz, vizionarea filmelor,
structivi și distructivi în • Factorii constructivi și distructivi ai unei lectura textelor literare cu referire la comunicare și
relaţiile cu semenii și relații. Stop intimidarea. relaţii iniţiate în spaţiul virtual;
adulţii în vederea preve- • Comportamentul tolerant și non-discrimi- • Exerciţii-dezbateri cu tematica Relația constructivă
nirii intimidărilor; natoriu în relații. versus relația toxică, Comunicarea reală versus comu-
1.3. Modelarea unui compor- • Arta comunicării reale și virtuale. nicarea virtuală;
tament tolerant și non- Deschidere spre comunicare, beneficii. • Exerciţii individuale și de grup pentru ilustrarea unui
discriminatoriu în relaţiile comportament tolerant.
reale și virtuale.
Produs
Proiect de grup: Relaționez cu ceilalți
19
20
Descrierea caracteristi- • Sursele de informare: avantaje și deza- • Elaborarea unui eseu despre manifestarea demnităţii
cilor demnităţii și com- vantaje. Comunicarea directă, sursă de în comunicarea cu diferite grupuri – ţintă;
portamentului demn, informare. Noile tehnologii: posibilităţi și • Realizarea unor scurte interviuri adresate colegilor de
demonstrate în raport cu limite. clasă sau părinţilor despre traiul decent;
sine și cu cei din jur; • Demnitatea. Identitatea preadolescentului • Sondaje de opinie cu privire la identificarea probleme-
Analiza condiţiilor și și demnitatea. Manifestarea demnităţii în lor comunităţii;
modalităţilor de realizare grupul de semeni, în relaţia cu adulţii, în • Autoprezentare cu genericul: „A fi stăpânul propriei
a traiului decent; relaţia cu persoanele de sex opus. vieți/propriului destin”;
Argumentarea rolului • Traiul decent. Percepţii, caracteristici, • Realizarea unei hărţi a viitorului;
implicării personale și priorităţi ale vieţii. Studiile și munca – • Prezentarea unor personaje , din opere literare citite
a deciziei corecte în modalităţi de asigurare. recent, care manifestă demnitate.
soluţionarea probleme- • Impactul deciziilor asupra viitorului.
lor. Diversitatea situaţiilor de viaţă și deciziile. Produs
Factorii care influenţează deciziile: familia, Dialog cu caracter prospectiv, în care doi elevi să simu-
grupul de prieteni, colegii de clasă, oamenii leze întâlnirea lor de peste 10 ani și să relateze despre
din comunitate. corectitudinea deciziilor luate.
• Problemele comunității – probleme
personale. Identificarea problemelor
comunităţii. Voluntariatul, modalitate de
soluţionare a problemelor comunitare.
Descrierea schimbărilor • Schimbările organismului în perioa- • Discuţie: Caracteristici și reguli pentru modul de viaţă
fiziologice în perioada da adolescenței. Schimbări fiziologice. sănătos;
adolescenţei, din per- Particularităţi de vârstă la băieţi și fete. • Utilizarea TIC în prezentarea vestimentaţiei adecvate
spectiva de gen; • Vestimentația. Ținuta vestimentară în di- particularităţilor de vârstă ale elevilor;
Analiza posibilităţilor de verse situaţii. Moda vestimentară și igiena • Interviu pe trepte: Mit și realitate legate de sexualitate;
prevenire a riscului pen- personală. Rolul vestimentaţiei adecvate în • Prezentare: Schimbări ale organismului băieţilor și
tru sănătate, prin utiliza- menţinerea sănătăţii. fetelor în perioada adolescenţei;
rea corectă a produselor • Produse și servicii cosmetice. Beneficii și • Studiu de caz: O faţă curată și îngrijită necesită atenţie
și serviciilor cosmetice, riscuri. zilnică;
vestimentaţiei adecvate, • Sexualitate și mituri. Sexualitate și sex, • Dezbateri : Sunt de acord/nu sunt de acord cu utiliza-
percepţii sociale, sexualitatea și vârsta
renunţării la droguri; rea produselor cosmetice în adolescenţă.
adolescenţei, provocări și comportament
Aprecierea riscului aso-
adecvat.
ciat comportamentului • Spune NU drogurilor și altor substanțe pe- Produs
sexual în preadolescenţă, riculoase. Pericolul consumului drogurilor. Plan de idei: Moda vestimentară și produsele cosmetice
din perspectiva posibile- Pericolul consumului medicamentelor fără în raport cu sănătatea adolescentului
lor consecinţe de ordin prescripţia medicului.
social și fiziologic.
21
22
Autoevaluarea • Trasee profesionale și școlare. Traseul • Identificarea persoanelor din comunitate care au mai
potenţialului individual școlar și perspectiva pentru traseul pro- multe trasee profesionale;
din perspectiva proiec- fesional. Calităţile personale și succesul în • Interviuri cu persoane de succes din comunitate în
tării carierei școlare și carieră. Avantaje și riscuri ale diferitor tra- baza unui set de întrebări;
profesionale; see profesionale. • Realizarea testului pentru stabilirea tipului de tem-
Formularea iniţiativelor • Temperamentul și profesia. Tipuri de perament și identificării profesiilor potrivite diferitor
personale și/sau a temperament. Compatibilitatea cu diverse tipuri de temperament;
activităţilor de an- profesii. • Descrierea intereselor, preferinţelor și calităţilor per-
treprenoriat, în baza • Interesele și preferințele profesiona- sonale;
oportunităţile oferite de le. Preferinţe pentru viitoarea profesie. • Cercetarea resurselor comunitare din perspectiva
comunitatea școlară și Domeniile profesionale și potenţialul per- elaborării ideilor de afaceri;
locală; sonal. • Formularea obiectivelor și acţiunilor pentru proiectul
Argumentarea deciziei • Istorii de succes în carieră. Factori pozitivi de carieră.
privind profesia potrivită și negativi în dezvoltarea carierei. Calităţile
în baza cercetării lumii unui om de succes. Efortul școlar și perso- Produs
profesiilor și a sistemului nal în devenirea profesională. Proiect de carieră. Obiective, acţiuni, termeni și rezulta-
de atitudini și valori. • Ideea mea de afaceri. Resursele și proble- te ale realizării scopului final.
mele comunităţii. Idei pentru rezolvarea
problemelor.
• Obiective și acțiuni pentru proiectul de
carieră. Obiective pe termen lung și scurt.
Importanţa obiectivelor în apropierea visu-
lui profesional.
Descrierea recoman- • Situațiile de risc de origine naturală: geofi- • Prezentarea diverselor situaţii de risc de origine na-
dărilor instituţiilor pu- zică; geologică; meteorologică. turală, în baza lecturii textelor tematice, a vizionării
blice privind acţiunile • Recomandările instituțiilor publice secvenţelor video, imagini;
populaţiei în situaţii privind acțiunile populației în situații • Exerciţii de simulare a acţiunilor în caz de diverse
excepționale. Acţiuni colective și perso-
excepţionale; situaţii excepţionale (evacuare etc.);
nale.
Acordarea primului aju- • Studiu de caz: Mod de comportament în locuri aglome-
• Siguranța în locurile publice și în mulțime.
tor în caz de traume, Posibile situaţii de risc. Mod de comporta- rate;
prin simularea diverselor ment. • Vizite în instituţiile publice care asigură protecţia
situaţii posibile; • Primul ajutor în caz de traume și înec. Ti- în situaţii excepţionale și de risc major; dialog cu
Adaptarea comporta- puri de traume. Acţiuni urgente. Modalităţi reprezentanţii instituţiilor respective;
mentului în reţelele on- de contactare a instituţiilor specializate. • Activităţi practice: Trusa medicală, Chem ambulanța,
line, din perspectiva pre- • Drepturile utilizatorilor la o experiență Acord primul ajutor;
venirii situaţiilor de risc. on-line sigură. Posibilităţi și limite ale • Discuţii frontale: Cum evit situațiile de risc în spațiul
utilizatorului on-line. Siguranţa utilizării on-line.
surselor on-line. Prevenirea situaţiilor de
risc. Luarea deciziilor privind acţiunile de Produs
protecţie cu referire la situaţiile de risc. Galeria: Securitatea personală în locuri publice, în natu-
• Siguranța în utilizarea dispozitivelor elec- ră, pe rețelele on-line.
trice. Pericolul de electrocutare.
23
24
CLASA a VIII-a
Stabilirea relaţiei dintre • Resursele personale. Capacităţi și calităţi. • Exerciţii de realizare a unor prezentări cu referire la
succes, eșec și resurse • Succesul și eșecul în dezvoltare. Pași în resurse personale și valoarea propriei persoane;
personale, în adapta- depășirea barierelor, dificultăţilor, obsta- • Discuţii dirijate „Decalogul asertivităţii” pentru clarifi-
rea eficientă la diferite carea celor 10 caracteristici ale comunicării asertive;
situaţii de viaţă; colelor.
• Jocuri de rol pentru exersarea abilităţilor de exprimare
Aplicarea normelor unui • Comportamentul asertiv, pasiv, agresiv. și soluţionare a conflictelor;
comportament asertiv Tipuri și forme de comunicare. Modalităţi • Dezbateri cu referire la efectele succesului și eșecului
din perspectiva unor de exprimare. Avantaje, dezavantaje. asupra personalităţii.
interacţiuni pozitive • Conflictele – cauze și reacții. Aspecte pozi-
școlare, familiale și din tive și negative. Inevitabilitatea conflictelor. Produs
comunitate; Metode de soluţionare. Portofoliu Reflecții personale
Modelarea stilurilor de • Relaționarea și acceptarea. Diversitatea
exprimare a emoţiilor și
sentimentelor în acord emoţiilor și sentimentelor: manifestare,
cu nevoile personale și acceptare/neacceptare, posibilităţi și limite.
ale celorlalţi.
Identificarea • Viața ca sursă de învățare. Roluri și • Analiza unor experienţe de învăţare din viaţa elevilor;
posibilităţilor de învăţare implicaţii. Diversitatea comportamentului, • Crearea unor povestiri/poveţe despre comportamen-
prin implicarea în viaţa acceptare/neacceptare. tul corect manifestat în diverse situaţii din viaţă;
comunităţii; • Publicitatea și consumul rațional. • Organizarea unei galerii a eroilor preferaţi din opere
Argumentarea Necesităţi reale și false. Calitatea produse- literare, cinema, arte, sport etc., care au manifestat
beneficiilor consumului lor. Cheltuieli raţionale. verticalitate și curaj;
raţional al unor • Comportamentul corect. Diversitatea • Discuţii dirijate cu genericul: „Știu să consum raţional”;
produse și servicii, din situaţiilor de manifestare: în familie, la • Lecturi comentate „Accentuarea individualităţii prin
perspectiva unei vieţi de școală, în locuri publice, în activităţi de di- verticalitate și curaj”;
calitate; vertisment, în natură, în vacanţă. Apreciere • Exerciţii de formulare a argumentelor pro sau contra
Aprecierea importanţei și autoapreciere. pentru o dezbatere de grup: „ Voluntariatul trebuie să
verticalităţii și curajului • Verticalitatea și curajul. Semnificaţie și devină obligaţie”.
în manifestarea unui caracteristici. Necesitatea și importanţa
comportament corect. manifestării. Modalităţi și context de mani- Produs
festare. Poster Sunt mândru de comportamentul meu (desene,
• Implicarea ca sursă de dezvoltare. naraţiuni, prin care să demonstreze un comportament
Importanţa vieţii active. Posibilităţi de corect, de valoare pentru sine și cei din jur).
implicare în vi aţa comunităţii. Proiecte
personale și de grup. Beneficii personale și
comunitare.
25
26
Relatarea despre aspec- • Tendințele modei și sănătatea elevilor. • Discuţia dirijată: Moda în diversitate și efectele ei asu-
tele riscante ale modului Moda, caracterul temporar. Diversitatea pra sănătății adolescenților;
de viaţă a adolescentului exprimării. Situaţiile de viaţă și moda. Ati- • Prezentarea unor filmuleţe despre tendinţa
tudinea moderată și raţională în raport cu
cu accentuarea impactu- adolescenţilor de a fi moderni (cool) și riscurile la care
sănătatea.
lui asupra sănătăţii lui; • Comportamente riscante și infecțiile sexu- se supun;
Stabilirea relaţiei dintre al transmisibile. Infecţii sexual transmisibi- • Redactarea unor fișe informaţionale pentru
responsabilitate/irespon- le. Mod de manifestare. Riscuri pentru să- adolescenţi despre factorii de risc în cazul relaţiilor
sabilitate faţă de propria nătate și dezvoltarea ulterioară. Modalităţi sexuale neprotejate;
sănătate și consecinţele de prevenire a riscurilor. • Aplicaţii „Imaginea de sine”, desenează-te așa cum te
pentru dezvoltarea ulte- • Sarcina în adolescență: riscuri pentru vezi, discută cu al tău coleg despre desen;
rioară și starea de bine; mamă și copil. Riscuri de ordin fiziologic și • Prezentarea unor filmuleţe despre sarcină în
social. Comportamentul adecvat și asuma-
Argumentarea necesităţii adolescenţă, infecţii sexual transmisibile;
rea responsabilităţii de către fată și băiat.
de a rezista tentaţiilor • Adolescența și nutriția corectă. Nutriţia • Studiu de caz: Toxicomania și consecinţele nefaste
periculoase pentru pro- și rolul acesteia în creșterea și dezvoltarea asupra organismului și a societăţii în întregime.
pria sănătate, în baza organismului. Regimul alimentar corect. Pe-
informaţiilor accesibile. ricolele unei alimentaţii incorecte. Riscurile Produs
consumului de fast food. Poster elaborat în grup: Substanțe toxice, care pot
• Toxicomania: consecințe nefaste indivi- declanșa dependența
duale și sociale. Cauze ale toxicomaniei.
Influenţe asupra dezvoltării psihofiziolo-
gice și sociale. Dificultatea renunţării la
substanţele toxice. Pericolul utilizării medi-
camentelor fără prescripţia medicului.
Corelarea acţiunilor de • Piața muncii și deciziile de carieră. Piaţa • Proiect individual la tema „Eu, profesia și piaţa mun-
evoluţie în carieră cu muncii, specificul funcţionării, factori de cii”;
potenţialul individual dezvoltare. Profesii și meserii solicitate pe • Identificarea angajatorilor care pot oferi oportunităţi
și perspectivele pieţei piaţa muncii din Republica Moldova. Piaţa de practică în domeniul ales;
muncii; muncii și decizia de carieră. • Cercetarea gradului de solicitare a diferitor profesii pe
Valorificarea • Inteligențele multiple și profesiile. piaţa muncii din Republica Moldova;
oportunităţilor oferite de Caracteristici ale diferitor tipuri de • Analiza diferitor surse pentru a lua o decizie de carieră:
comunitatea școlară, lo- inteligenţă. Corelarea profesiilor cu tipul de rapoarte ANOFM (www.anofm.md), anunţuri de
cală și piaţa muncii pen- inteligenţă dominant. angajare, articole ale experţilor, opinii ale părinţilor,
tru lansarea iniţiativelor • CV-ul și scrisoarea de intenție. Structură, profesioniștilor etc.;
personale și activităţilor secţiuni importante. Evaluarea produselor. • Colectarea informaţiilor despre instituţii care oferă
antreprenoriale; • Voluntariatul și dezvoltarea personală. studii în domeniile preferate;
Proiectarea traseului Dezvoltare personală prin activităţi de vo- • Realizarea testelor de cunoaștere a aptitudinilor pen-
educaţional și profesio- luntariat. Domenii de implicare în activităţi tru a planifica dezvoltarea lor;
nal în baza sistemului de de voluntariat. Planificarea activităţii de • Redactarea CV-urilor cu diferită destinaţie;
atitudini și valori. voluntariat. • Identificarea persoanelor cu experienţă de voluntariat
• De la idee la afacere. Evaluarea iniţială a în comunitate și a oportunităţilor pentru activitatea
ideilor de afaceri. Corelarea cu interesele de voluntariat.
comunităţii. Dezvoltarea ideii de afacere.
• Proiectul de carieră. Atitudini și valori în Produs
deciziile de carieră. Traseu educaţional/ Proiect de carieră. Proiectul de carieră poate fi prezen-
traseu profesional. Elaborarea și evaluarea tat diferitor persoane pentru a colecta feedback, pre-
proiectului în baza criteriilor stabilite.
cum și celor care pot sprijini realizarea activităţilor plani-
ficate. În Proiect sunt incluse și acţiunile de voluntariat.
27
28
Descrierea modalităţii de • Reguli de comportament în cazul incen- • Simularea diferitor situaţii (prin imagini, filmuleţe, in-
acţiune în caz de incen- diilor casnice și în localuri publice. Acţiuni strumente TIC) cu întreprinderea acţiunilor de formare
diu, în baza regulilor de personale și colective de protecţie și sal- a unui comportament adecvat și responsabil în cazul
securitate; vare. incendiilor casnice și în localuri publice;
Analiza posibilelor capca- • Traficul rutier. Semnele de circulaţie • Joc de rol pentru exersarea comportamentului în stra-
ne on-line, privind riscul rutieră. Necesitatea cunoașterii semnelor dă și în alte locuri periculoase;
pentru integritatea mo- de circulaţie ca pieton, pasager și • Elaborarea unor proiecte de activităţi referitoare la
conducător al mijloacelor de transport.
rală și viaţa elevului; odihna activă a elevului și securitatea lui în vacanţă;
• Securitatea elevului pe timpul vacanței.
Aprecierea securităţii • Analiza unor studii de caz sau din viaţa reală cu referi-
Situaţii de pericol și risc. Reguli de com-
ecologice în comunitate, re la securitatea ecologică în comunitate;.
portament. Utilizarea bazinelor acvatice.
în baza unor criterii ofe- • Referate, postere cu tematica: Viață on-line:
Riscul de înec. Prim-ajutor în caz de înec,
rite; oportunități și capcane
mușcătură de insecte, intoxicaţii alimenta-
Proiectarea activităţilor
re etc.
în vacanţă, din perspec- Produs
• Securitatea ecologică în comunitate.
tiva asigurării securităţii Pliant despre securitatea elevului în vacanţă, elaborat în
Securitate ecologică. Modalităţi de asigura-
personale. grup și repartizat în instituţie.
re. Implicare personală.
• Oportunitățile și capcanele on-line.
Avantajele și riscurile utilizării surselor de
informare și comunicare on-line. Posibile
capcane. Mod de reacţionare.
CLASA a IX-a
Identificarea asemă- • Eu-l real, Eu-l ideal, Eu-l dinamic - evoluție • Exerciţii de exprimare a identităţii personale prin iden-
nărilor și deosebirilor personală. Realizări și aspiraţii personale. tificarea realizărilor, performanţelor personale sub
dintre pasiune și iubi- • Autoreglarea emoțională. Stresul diferite forme: eseu, compunere liberă, poster etc.;
re pentru asumarea • Elaborarea hărţii mintale pornind de la aspiraţiile per-
responsabilităţii în academic, impactul stresului asupra
sonale și traseul de realizare a lor;
relaţiile de gen; performanţei. Prevenirea și depășirea stre- • Discuţii de înţelegere a fenomenului de stres, de iden-
Aplicarea strategiilor de sului. tificare a semnelor stresului, analiza relaţiei dintre
autoreglare emoţională • Conflictul. Responsabilitate personală în stres și consecinţe;
și soluţionare a con- managementul conflictelor. Strategii de • Exerciţii de utilizare a tehnicilor de relaxare în situaţii
flictelor prin asumarea negociere. de stres;
responsabilităţii proprii; • Iubirea, pasiunea și responsabilitatea în • Discuţii și studii de caz cu referire la asemănările și
Argumentarea rolului relațiile de gen. Semnificaţii, comporta- diferenţele dintre pasiune și iubire;
familiei în posibilităţile • Discuţia „Panel” privind responsabilitatea în relaţiile
ment responsabil, riscuri, modalităţi de
de realizare și evoluţie de gen în realitate și în spaţiul virtual.
personală. depășire a dificultăţilor.
• Valoarea familiei. Familia ca mediu de Produs
viaţă. Comunicarea în familie și starea de Dezbateri cu referire la responsabilităţile într-o relaţie și
siguranţă. Posibilităţi de realizare în fa- familie.
milie și cu susţinerea membrilor familiei. Pledoarie Pro-Familie
Spiritul de solidaritate și ajutor reciproc.
Responsabilităţi versus beneficii.
29
30
Descrierea priorităţilor • Prioritățile unui/unei tânăr/tine- • Crearea unor postere „Priorităţi importante pentru
și a modalităţilor/mijloa- re. Semnificaţia priorităţii. Stabilirea devenirea mea” (colaj, desen, pictură, grafică);
celor de realizare a aces- priorităţilor. Priorităţile și calitatea vieţii. • Comentarea secvenţelor din literatură, presă, emisiuni
tora în raport cu valorile Priorităţile în raport cu genul: mit și reali- radio și TV despre nevoi, dorinţe și modalităţi de rea-
personale și normele tate. lizare;
acceptate în societate; • Valorile și nonvalorile. Caracterul polar al • Analiza informaţiilor obţinute din diferite surse despre
Analiza posibilităţilor de valorii. Influenţa mediului de viaţă – fami- priorităţile vieţii;
asigurare a unei vieţi de lie, clasă, comunitate – asupra sistemului • Completarea de fișe individuale, postere, prezentări
calitate, axate pe muncă de valori. despre muncă și importanţa ei pentru respectul de
și respectul de sine; • Sursele de venit prin muncă și respectul sine;
Proiectarea unei de sine. Munca și venitul. Condiţiile de • Poster „Arborele dorinţelor” – valorificarea intereselor
gospodării virtuale, muncă și respectul de sine. Integritatea și aspiraţiilor personale;
bazate pe valori și persoanei și modalităţi de obţinere a veni- • Organizarea unei mese rotunde Cultura și propriul stil
gestionare eficientă a tului. de viață – expresie a individualității.
resurselor. • Nevoi și dorințe versus resurse. Bugetul
familiei și bugetul personal. Gestionare și Produs
economisire. Contribuţia la economisirea Eseu „Îmi construiesc o casă de vis și o viaţă de calitate,
resurselor familiei. învăţând din modele comunitare”
• Casa mea de vis. Cuibul familial. Valori
materiale versus valori spirituale. Copiii,
valoare a familiei, sensul vieţii. Organizarea
gospodăriei.
Descrierea rolului apei • Apa și sănătatea. Rolul apei în menţinerea • Discuţie dirijată după lecturarea textelor tematice: Ce
în menţinerea și consoli- sănătăţii organismului. Resurse de importanță are apa pentru om?, Câtă apă trebuie să
darea sănătăţii organis- alimentaţie cu apă. Calitatea apei. consume omul pe zi?, Cum putem ști că apa este
mului în baza informaţiei Prevenirea poluării apei. pota- bilă?;
prezentate; • Efortul și sănătatea. Efortul fizic și mintal. • Realizarea unui sondaj: Cât efort trebuie să facă un
Analiza capacităţii de Capacitatea de efort a adolescentului. adolescent?, Ce activități sunt peste puterile
efort a adolescentului din Efortul ca factor al dezvoltării. Riscul su- adolescen- tului?, Care sunt semnele oboselii mintale,
perspectiva promovării praefortului. Oboseala, efectele ei asupra fizice?;
unui mod activ de viaţă. sănătăţii. Modalităţi de diminuare a obo- • Prezentarea unui poster: Dauna lipsei de mișcare;
selii. • Vizionare de filmuleţe cu tematica: Consecințe ale utili-
• Drogurile. Situaţii de risc. Racolarea con- zării drogurilor.
sumatorului. Impactul consumului de
droguri asupra sănătăţii fizice, mintale și
Produs
emoţionale în adolescenţă.
• Sănătatea și modul sedentar de viață. Prezentare PPT: Particip conștiincios la activități de
Mișcarea ca factor de dezvoltare. protecție a mediului în localitatea mea
Modalităţi de prevenire a sedentarismului. Spot publicitar: Spun NU utilizării drogurilor
31
32
Identificarea • Traseul educațional și perspective profe- • Elaborarea articolelor, posterelor, discursurilor la tema
oportunităţilor sionale. Oportunităţi educaţionale și pro- „Munca în adolescenţă: drepturi și responsabilităţi”;
educaţionale și profe- fesionale pentru absolvenţii de gimnaziu. • Realizarea interviurilor pentru consultarea opiniei per-
sionale din perspectiva Criterii de alegere. Instituţii de învăţământ soanelor adulte, de vârstă diferită, despre munca prin
cunoașterii de sine și a secundar general. Instituţii de învăţământ contract și fără contract;
pieţei muncii; profesional. Cerinţe de înmatriculare și • Identificarea acţiunilor pentru realizarea traseului
Argumentarea deci- condiţii oferite. educaţional/profesional;
ziilor privind traseul • Personalitatea și profesia. Diferenţa dintre • Discuţii cu părinţii și/sau alte persoane de încredere
educaţional și profesio- calităţi și abilităţi. Atitudini și valori. Tipuri privind decizia de carieră;
nal în baza sistemului de de personalitate. Rolul trăsăturilor de per- • Descrierea competenţelor necesare pentru practicarea
atitudini și valori; sonalitate în decizia de carieră și realizarea diferitor profesii;
Formularea unor profesională. • Identificarea valorilor dominante cu ajutorul testului
iniţiative pentru • Cum se caută un loc de muncă. Modalităţi elaborat de către D. Super;
activităţile antrepreno- de identificare a locului de muncă. • Simularea interviurilor de angajare;
riale în diferite domenii Anunţuri de angajare și analiza lor. • Participarea la târguri de cariere pentru a comunica cu
profesionale dezvoltate • Cariera profesională. Interviul de anga- angajatorii;
în comunitate. jare. Comportamente non-verbale utile • Analiza resurselor, problemelor din comunitate și ela-
pentru un interviu de angajare. Echilibrul borarea ideilor de afaceri care ar contribui la dezvolta-
emoţional în timpul unui interviu. rea comunităţii.
Pregătirea pentru interviu.
• Antreprenoriatul – opțiune de carieră. Produs
Planul de afaceri. Componente constituti- Proiect de carieră. Proiectul include traseul educaţional/
ve. Schiţa unui plan de afaceri, prezentarea profesional: obiective, acţiuni de realizare și monitoriza-
lui în comunitate. re. Proiectul poate fi prezentat în cadrul unei activităţi
• Proiectul de carieră. Planificarea traseului publice. El este definitivat, utilizând experienţa acumula-
profesional/traseului educaţional. tă în anii de studii la gimnaziu.
Oportunităţi educaţionale stipulate în
Codul Educaţiei.
5.1. Relatarea despre regulile • Traficul rutier. Reguli de circulaţie. Utiliza- • Prezentarea imaginilor despre atacuri teroriste;
de circulaţie, utilizarea rea mijloacelor de transport. Acces legal • Ateliere practice: Știu să mă comport în stradă. Știu să
mijloacelor de trans- conform vârstei. Contravenţii. citesc grupurile de semne; Știu să utilizez mijloacele de
• Comportamentul recomandat în caz de
port din perspectiva transport;
amenințare a unui act terorist. Surse ale
securităţii personale și terorismului. Modalităţi de manifestare. • Discuţii dirijate cu privire la securitatea personală în
colective; Reguli de comportament în raport cu tipul contextul securităţii naţionale;
5.2. Analiza contextelor de actului terorist. • Formularea și rezolvarea de situaţii-problemă privind
asigurare a securităţii • Securitatea personală în contextul securitatea datelor personale, agresiunea în mediul
datelor cu caracter per- securității naționale. Securitate naţională; on-line.
sonal, în baza cadrului modalităţi de asigurare. Comportament
normativ existent; legal și corect în caz de ameninţare a Produs
securităţii naţionale.
5.3. Argumentarea necesităţii Afiș publicitar, elaborat în grup (care va fi plasat în
• Securitatea datelor personale. Cadrul
cunoașterii fenomenului legal. Posibilităţi și limite ale securizării clasă/în școală), în cadrul unei campanii de promovare
bullying și a modalităţilor datelor cu caracter personal. Riscuri ale a securităţii personale cu una dintre tematici: Traficul
de comportament, din accesului la datele cu caracter personal. rutier, Securitatea datelor personale, Pericolul unui act
perspectiva asigurării Mod de reacţionare în caz de încălcare a terorist etc.
securităţii personale. dreptului la securitatea datelor cu caracter
personal.
• Bullyingul. Agresiunea în mediul on-line.
Modalităţi de protecţie. Reacţie și compor-
tament în caz de bullying.
33
V. SUGESTII METODOLOGICE Profesorul este încurajat să utilizeze o gamă variată de metode și procedee di-
dactice. Recomandăm aplicarea cât mai largă a strategiilor de învăţare prin
Finalităţile educaţionale, exprimate în competenţe specifice și unităţi de rezolva- re de probleme și utilizare a metodei proiectelor, care valorifică:
competenţă, reprezintă elementul conceptual-cheie al curriculumului. Această • învățarea experiențială, prin care elevul este implicat activ și direct într-o
abor- dare reflectă esenţa teoriei curriculare, care constituie baza conceptuală a experienţă concretă de învăţare, relevantă pentru viaţa sa și pentru contextul
predării specific în care trăiește, utilizând observarea și analiza critică a propriilor
– învăţării – evaluării. În acest sens, procesul didactic este axat pe cel ce învaţă în percepţii și reprezentări, stări, comportamente, atitudini, experimentarea
relaţie cu mediul său de viaţă. Profesorul are rol de facilitator care creează contextul activă a ceea ce a învăţat în situaţii noi, reflecţia personală asupra
favorabil atingerii finalităţilor proiectate. Reieșind din aceste repere conceptuale, experienţelor trăite;
recomandăm profesorilor să utilizeze paradigma constructivistă în proiectarea și • învățarea socială și comunicațională, care încurajează învăţarea prin observa-
realizarea procesului didactic, care pune în valoare: personalitatea elevului prin im- rea celorlalţi, prin conversaţiile structurate cu ceilalţi și prin colaborarea și co-
plicarea lui activă; orientarea procesului de învăţare spre situaţii concrete din viaţă; operarea cu aceștia, utilizând variate modalităţi de comunicare (conversaţia în
demararea procesului de învăţare de la experienţa elevului; îmbinarea judicioasă a perechi, conversaţia de grup, dezbaterea etc.);
activităţii individuale și a activităţii în grup; axarea pe formarea de atitudini și valori. • învățarea reflexivă, prin care elevul analizează propriile sale experienţe de
Procesul didactic se realizează în baza celor cinci module. Conform abordă- învăţare pentru a-și îmbunătăţi strategiile și instrumentele de învăţare
rii modulare, prin intermediul fiecăruia, se contribuie prioritar la formarea unei eficientă în situaţii viitoare (autoevaluarea, evaluarea în perechi, jurnalul de
competenţe specifice, fapt care nu neagă contribuţia altor module la formarea învăţare, jur- nalul de observare, comentarii reflexive etc.).
competenţei specifice concrete.
În scopul formării competenţelor proiectate, profesorul poate să reeșaloneze Procesul didactic, ca proces de predare-învăţare-evaluare, pune accent pe
modulele, în funcţie de condiţiile disponibile (inclusiv cu luarea în consideraţie a învăţare, predarea fiind contextul didactic creat, prin care profesorul facilitează
condiţiilor din natură, structurii anului școlar etc.), dar se recomandă parcurgerea învăţarea, iar evaluarea fiind mecanismul de feedback, care îl învaţă pe elev să se
integrală a modulului, ale cărui unităţi de competenţă sunt într-un raport de inter- autoaprecieze și să acţioneze spre dezvoltarea competenţelor proiectate.
relaţionare și contribuie, prin mesajul educaţional (unităţile de
conţinut/problemele propuse), la realizarea competenţei specifice.
Profesorul poate (este încurajat) să propună, prin proiectarea didactică, și alte VI. STRATEGII DE EVALUARE
unităţi de conţinut, care, după părea lui sau prin consultarea elevilor, părinţilor,
membrilor comunităţii, vor contribui la formarea competenţelor specifice. În Evaluarea este parte integrantă a procesului de învăţare și mecanism de
propu- nerea unităţilor de conţinut, profesorul va ţine cont de resursele gestionare și autogestionare a deciziilor, privind dezvoltarea personală în ciclul
disponibile. primar, gimnazial și liceal. La disciplina Dezvoltare personală accentul este pus pe
Dezvoltarea personală este o disciplină ce are misiunea de a integra resursele evaluarea autentică și autoevaluare. Evaluarea în cadrul acestei discipline nu va fi cu
educaţionale ale diverșilor factori educaţionali, școlii revenindu-i rolul de coordo- note. Evaluarea va avea un caracter calitativ și va fi axată pe instrumente care
nare și ordonare a acestor influenţe. Din această perspectivă, formele de realizare permit înregistrarea progresului fiecărui elev. În cadrul disciplinei se vor practica
a procesului didactic trebuie să fie cât mai diverse: lecţii desfășurate în clasa de trei tipuri de evaluare:
elevi; activităţi realizate în școală (cu implicarea elevilor din alte clase); excursii, vi- - evaluare inițială;
zite, activităţi practice în instituţii și întreprinderi; activităţi de voluntariat; activităţi - evaluare continuă /formativă;
realizate în comunitate, cu implicarea familiei și altor membri ai comunităţii. În - evaluare sumativă.
scop de cunoaștere și formare de atitudini, recomandăm organizarea unor excursii La evaluarea iniţială, profesorul va organiza o activitate interactivă în care elevii
la în- treprinderi și instituţii din localitatea natala sau alte localităţi din apropiere. vor avea posibilitatea să-și exprime opiniile despre cum se văd ei la sfârșitul anului
Pentru a crea condiţii favorabile dezvoltării personale, această disciplină poate școlar, ce vor ei să înveţe la școală și ce cred că se va schimba în comportamentul
să-și atingă obiectivele doar cu implicarea plenară a tuturor factorilor educaţionali: lor. Ulterior primului an de implementare a disciplinei, la prima lecţie din fiecare
școală, familie, APL, comunitate, ONG-uri etc. clasă, se evaluează realizarea acţiunilor proiectate în anul precedent și, la ultima
În scopul utilizării potenţialului formativ al mediului de trai, se va pune accent lecţie, se elaborează un nou Plan de acțiuni pentru dezvoltarea personală. Astfel,
pe aspectele pozitive și resursele de valoare ale mediului de viaţă: personalităţi și elevul poate urmări evoluţia intereselor, abilităţilor, valorilor, își asumă
exemple de comportament moral al persoanelor cunoscute; aprecierea resurselor responsabilitatea pentru acţiunile realizate și însușește un set de instrumente care
din localitate (natura, felul de utilizare și gospodărire a resurselor etc.). îl ajută în luarea deciziilor privind autocunoașterea, modul de viaţă, cariera,
sănătatea, securitatea etc.
34 35
Pentru a armoniza și facilita activitatea de învăţare a elevilor, recomandăm utili- Golovei L. Școala – prietena preadolescenților. Ghid metodologic pentru psiho-
zarea Portofoliului de dezvoltare personală. logii școlari și diriginți. Chișinău: Imprint Star, 2017.
Portofoliul de dezvoltare personală se va completa cu rezultate din activităţile Gremalschi A. (coord.) Educația pentru o societate a cunoașterii: Cadrul de
realizate de către elevi la fiecare oră și va reprezenta o sursă pentru oferirea de referință al Curriculumui național. Chișinău, 2017.
feed- back permanent și constructiv. Cadrul didactic va avea în vedere faptul că Gulei M.-E., Serea A. Orientarea și consilierea în carieră. Ghidul profesorului. Iași:
portofo- liul este un produs personal, de aceea elevii vor fi stimulaţi să își utilizeze Editura Spiru Haret, 2011.
imaginaţia și creativitatea, atât în ceea ce privește conţinutul acestuia, cât și modul Jigău, M. Consilierea carierei. Compendiu de metode și tehnici. București, Editura
de prezen- tare. Este important să se discute împreună cu elevii necesitatea SIGMA, 2007.
portofoliului și a rolului acestuia în dezvoltarea personală. Kincher J. Psihologia pentru copii. București: Erc Press, 2008.
Fiecare modul finalizează cu elaborarea unui produs care va reflecta gradul de Marcinschi Călineci, M. Start pentru o carieră de succes. Centrul Educaţia 2000+,
formare a competenţei specifice. Produsele sugerate la disciplina Dezvoltare perso- Humanitas Educaţional, 2004.
nală cumulează achiziţiile elevilor din cadrul unui întreg modul curricular (pe Neculau A. Cunoaște-l pe celălalt. Iași, Editura Polirom, 2003.
parcur- sul a 5-6 ore) și solicită valorificarea tuturor cunoștinţelor, abilităţilor și Racu, E., Coadă, C. și col. Ghidul educatorului de la egal la egal în prevenirea HIV/
atitudinilor în realizarea produsului recomandat. Produsele elaborate sunt SIDA. Chișinău, 2003.
evaluate reciproc și/ sau autoevaluate în baza criteriilor de succes și păstrate în Robbins, A. Descoperă forța din tine. București, Editura Curtea Veche, 2002.
Portofoliul de dezvoltare personală. Acest portofoliul este completat pe parcursul Salomia, E., Marcinschi, M., Cîrlea, S., David, C, Marcinschi, F., Murgu, A., Oan-
ciclului gimnazial. La finele treptei gimnaziale, în baza instrumentelor de cea, A., Șandru, I. Ghidul carierei mele. Ediţia a 2-a, Centrul Educaţia 2000+,
evaluare/autoevaluare, se iau decizii privind următoarea etapă a traseului Hu- manitas Educaţional, 2003.
educaţional.
Sclifos L., Goraș-Postică V. ș.a. O competență-cheie: a învăța să înveți. Ghid me-
Portofoliul de dezvoltare personală va conţine și Tabelul de performanță
todologic. Chișinău, C. E.PRO DIDACTICA, 2010.
școlară, care se va completa la finalul fiecărui modul. Tabelul de performanță
școlară la dis- ciplina Dezvoltare personală este un instrument de monitorizare a Temple, Ch.; Steele, J.L.; Meredith, K.S. Aplicarea tehnicilor de dezvoltare a gân-
performanţelor elevului și reprezintă o sinteză a rezultatelor obţinute pe parcursul dirii critice. Chișinău, Centrul Educaţional PRO DIDACTICA, 2003.
anului de studii. Este un document obligatoriu pentru toţi elevii claselor de Terzi-Barbaroșie D. Parentaj conștient sensibil la gen. Suport de curs, Chișinău,
gimnaziu. 2016.
Tunyagi, O. Managementul furiei. Psihologie practică pentru adulți și adolescenți.
Bacău, Ed. Vladimed-Rovimed, 2014.
VII. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE Turchină T. Broșură Familii fără hotare: 20 Întrebări și Răspunsuri despre co-
pii, pentru părinții care pleacă peste hotare. Chișinău: Reprezentanţa din RM a
Activități psiho-sociale în domeniul egalității de gen pentru adolescenți. Fundaţiei „Terre des hommes”, 2016.
„Terre des hommes”, Chișinău, 2016. Turchină T. Broșură Familii fără hotare: Copii rămași acasă? Părinți plecați în
Băban, A. Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenție străinătate? Răspunsuri pentru profesioniști. Chișinău: Reprezentanţa din RM a
și consiliere. 2009. Fundaţiei „Terre des hommes”, 2017.
Băban, A.; Petrovai, D.; Lemeni, G. Consiliere și orientare. București, Резапкина Г. Профессия и карьера. //În: Школьныйпсихолог, № 02/2009.
Humanitas Educaţional, 2002. www.psy.1september.ru/view_article.php?ID=200900204
Burt, Sh. Fii pregătit pentru interviu. București, Editura Tehnica, 1999. Тамонова Е. Я поступаю учиться. //În: Школьный психолог, № 23/2003.
Copacinschi M., Turchină T., Olaru V. Relații armonioase în familie. Suport www.psy.1september.ru/article.php?ID=200302318.
informațional. Ed. II-a revizuită. Chișinău: Centru Internaţional La Strada,
2017.
Cornelius, H., Faire, S. Știința rezolvării conflictelor. București, Editura Știinţă și
Tehnică, 1996.
Cristea S. (coord.) Reforma învățământului între proiectare și realizare.
București: Editura Didactică și Pedagogică, 2012.
Dumitrașcu D. (coord), Turchină T. (2006): Învăț să fiu, ghid pentru psihologi
școlari, diriginți, profesori. Chișinău: Centrul Educaţional Pro Didactica.
Goleman, D. Inteligența emoțională. București, Editura Curtea Veche, 2002.
36 37
PARTEA II. GHIDUL DE IMPLEMENTARE A COMPETENȚE SPECIFICE
Eprimarea identităţii personale în relaţionarea constructivă cu familia și ceilalţi, prin explorarea sinelu
CURRICULUMULUI DISCIPLINAR
COMPETENȚE TRANSVERSALE
să se dezvolte pe parcursul întregii vieţi. Formarea și educarea unor tineri capa-
42 43
44
Unitatea de învățare „Proiectarea carierei profesionale și dezvoltarea spiritului antreprenorial” (clasa a V-a )
Competența specifică pe care este centrată această unitate de învățare:Demonstrarea unui comportament axat pe autonomie personală, în determinarea
traseului școlar și/sau profesional, din perspectiva valorificării potenţialului personal și oportunităţilor pieţei muncii
Produs: Proiectul de carieră. Fiecare elev va elabora, va completa periodic un Proiect de carieră pe care, la final, de modul îl va evalua. Acest Proiect de carieră
va fi parte a Portofoliul de dezvoltare personală, completat la fiecare unitate de învăţare. În cadrul orelor, elevii vor realiza interviuri cu bunicii, părinţii, prietenii,
consătenii etc. despre decizia lor de a alege o anumită profesie, specificul acestei profesii și dezvoltarea carierei în domeniu, vor colecta istorii ale oamenilor
pentru care muncă este o plăcere, vor crea materiale cu prezentarea diferitor profesii, vor identifica trăsăturile unui lider, vor elabora cărţi de vizită etc. Toate
acestea
se vor păstra în Portofoliul de dezvoltare personală. În baza lor, la ultima oră din modul, elevii vor definitiva primul Proiect de carieră, în care vor descrie succint
viitorul școlar și profesional și vor formula minimum de acţiuni pentru dezvoltarea personală în timp de jumătate de an sau un an (de comun acord cu profesorul).
Proiectele pot fi prezentate în perechi și apoi în grup mare (clasă sau chiar în public, cu alte persoane invitate). Portofoliul de dezvoltare personală este o tehnică
de învăţare care, în cazul nostru, reprezintă și instrumentul ce îl ajută pe elev să-și monitorizeze dezvoltarea și să definitiveze un proiect de carieră.
• Prima impresie contează. Comportamente care influenţează stabilirea unor relaţii eficiente cu E. Găsește
persoanele de la prima întâlnire. corespon-
Mesajul-cheie: Înțeleg importanța primei impresii și sunt atent/ă la comportamentul meu la prima denţa
Valorificarea
prezentare într-un grup nou de oameni.
oportunităţi-
Evocare. Elevii pregătesc în grupuri discursuri referitoare la profesia de vis și le expun colegilor. Se RS. Joc de
lor oferite de
arată diferite imagini și se selectează afirmaţiile care corespund impresiilor generate de prezenta- rol
comunitatea
re. Ulterior, elevii le discută în grup.
școlară pen-
Realizarea sensului. Se aleg 3-4 voluntari care vor juca diferite roluri și vor avea un exterior diferit. R. GPP –
2 tru lansarea 1
Voluntarii ies din clasă, apoi intră pe rând și colegii îi urmăresc atent. Se discută în plen despre Gândește
iniţiativelor și
impresii, după care se studiază un text la temă și se revine la discuţii despre impresii. / Discută
dezvoltarea
Reflecție. Elevii scriu individual, apoi discută în perechi despre consecinţele unei impresii bune în perechi/
calităţilor de
și ale unei impresii proaste despre cineva. Răspund la întrebarea: „Ce trebuie să facă o persoană Prezintă
lider
pentru a crea o impresie bună de la prima cunoștinţă?”
Extindere. Elevii își imaginează că s-au mutat la o altă școală. Pregătesc pentru lecţia următoare un E. Simulare
discurs de 30 de secunde, prin care să producă o impresie bună asupra viitorilor colegi de clasă. Prezentare
Completează Proiectul de carieră cu aspecte ce ţin de prezentarea personală. Portofoliu
45
46
• Calități specifice unui lider și unui membru de echipă. Calităţile unui lider, distribuirea roluri-
lor în echipă. E. Studiu de
Mesajul-cheie: Înțeleg importanța muncii în echipă și cred că o repartizare corectă a rolurilor este caz
primul pas spre succes.
Evocare. Se prezintă o problemă din școală sau comunitate, care necesită implicarea unui lider. Ele- RS. Mozaic
vii, în grup, selectează calităţile necesare acestui lider pentru a rezolva problema. Prezintă ideile. 1
Realizarea sensului. Se identifică și se analizează informaţii despre calităţile unui lider și ale unui R. Eseu
membru de echipă, despre roluri în echipă. reflexiv
Reflecție. Elevii se autoevaluează și stabilesc rolurile lor predominante. Apreciază importanţa
cunoașterii acestor roluri pentru dezvoltarea lor personală și a carierei.
Extindere. Elevii planifică acţiuni pentru dezvoltarea unor calităţi care le-ar permite să fie lider sau E.
un bun membru de echipă. Includ aceste acţiuni în Proiectul lor de carieră. Portofoliu
• Decizia în proiectarea carierei. Noţiunile de decizie, tipuri, factori care influenţează decizia de
carieră. Proiectarea carierei. E. Studiu de
Mesajul-cheie: Pentru a proiecta viitorul, am nevoie să mă cunosc, să cunosc lumea profesiilor, să caz
posed abilități de autopromovare și de luare a deciziilor.
Evocare. Elevii rezolvă, în grupuri, un studiu de caz cu esenţă contradictorie. Prezintă decizia finală. RS. Predare
Discută împreună despre procesul de luare a deciziei. 1 comple-
Aprecierea Realizarea sensului. Se studiază materiale despre etapele unei decizii, factorii care influenţează mentară
decizia etc. Se revine la studiul de caz și se adoptă o decizie. R. Scriere
beneficiilor
proiectării Reflecție. Elevii comentează, în scris, decizia cu referire la viitorul lor profesional din perspectiva liberă
celor învăţate. E.
carierei în baza
unor decizii Extindere. Revin la Proiectul de carieră și îl revizuiesc din perspectiva noilor experienţe. Portofoliu
3
informate
• Proiectul de carieră. Profesii, ocupaţii descrise; calităţi și abilităţi specifice relevante diferitor
pentru
profesii; acţiuni de dezvoltare personală proiectate etc.
dezvoltarea
Mesajul-cheie: Eu elaborez primul meu proiect de carieră și acționez pentru realizarea lui!
personală
Evocare. Elevii analizează Proiectul de carieră și identifică ce au învăţat nou în cadrul acestei unităţi
de învăţare (se va aplica metodologia de evaluare elaborată). E.
Realizarea sensului. Elevii prezintă Proiectul de carieră colegilor și colectează feedback de la colegi 1
Portofoliu
și profesor (se va aplica metodologia de evaluare elaborată).
Reflecție. Se comentează, în scris, afirmaţia „Proiectul meu de carieră este un pas important în
dezvoltarea mea personală”
Extindere. Elevii pot discuta Proiectul lor de carieră cu părinţii, rudele și prietenii, planificând
acţiuni de monitorizare a realizării lui etc.
5.4. Relatarea des- Traficul rutier. Reguli de circulaţie. Ateliere practice: Știu să mă comport în stra-
pre regulile de Utilizarea mijloacelor de transport. Acces 1 dă; Știu să citesc grupurile de semne; Știu să
circulaţie, utili- legal conform vârstei. Contravenţii. utilizez mijloacele de transport.
zarea mijloace-
lor de transport Comportamentul recomandat în caz de Prezentarea imaginilor despre atacurile tero-
din perspectiva amenințare a unui act terorist. Surse ale
riste;
securităţii per- terorismului. Modalităţi de manifestare. 1
Reguli de comportament în raport cu tipul Studiu de caz: Terorismul: cauze, surse, pe-
sonale și colec-
actului terorist. ricol.
tive;
Adoptarea com- 5.5. Analiza con-
portamentului textelor de Securitatea personală în contextul secu-
asigurare a rității naționale. Securitate naţională; mo- Discuţii dirijate cu privire la securitatea per-
activ privind
securităţii date- dalităţi de asigurare. Comportament legal 1
securitatea per- sonală în contextul securităţii naţionale.
și corect în caz de ameninţare a securităţii
sonală centrat pe lor cu caracter
naţionale.
responsabilitate personal, în
pentru starea de baza cadrului Securitatea datelor personale. Cadrul Formularea și rezolvarea de situaţii-proble-
bine a sa și a celor normativ exis- legal. Posibilităţi și limite ale securizării mă, privind securitatea datelor personale,
din jur tent; datelor cu caracter personal. Riscuri ale agresiunea în mediul on-line;
accesului la da- tele cu caracter personal. 1
5.6. Argumentarea Activitate de grup. Elaborarea afișului publi-
necesităţii Mod de reacţionare în caz de încălcare a citar: Securitatea datelor personale – preve-
dreptului la securitatea datelor cu caracter deri normative.
cunoașterii personal.
fenomenului
Bullyingul. Agresiunea în mediul on-line. Formularea/rezolvarea de situaţii-problemă
bullying și a
Modalităţi de protecţie. Reacţie și com- 1 referitoare la securitatea datelor personale,
modalităţilor
portament în caz de bullying. agresiunea în mediul on-line.
de comporta-
ment, din per- Prezentarea produsului:
spectiva asigu- Exemple de produs Activitate de grup: Elaborarea afișului publi-
rării securităţii (prezentat în cadrul lecţiei de sinteză/de 1 citar (plasat în clasă, școală) în campania de
autoevaluare) promovare a securităţii personale și a celor
personale.
din jur, luând în considerare temele studiate.
personală.
un set de instrumente care îl ajută în luarea deciziilor privind dezvoltarea
a dezvoltării sale, își asumă responsabilitatea pentru acţiunile realizate și însușește
rea personală în anul precedent. Astfel, elevul poate urmări evoluţia intereselor și
prima lecţie din an, se evaluează realizarea acţiunilor proiectate pentru dezvolta-
lecţie din fiecare unitate de învăţare, se face o evaluare sau autoevaluare, iar la
10.тельности.
7. ности учащихся. 5 -11 классы: Методическое пособие. М.: Дрофа, 2008, 156
6. 21.08.2009.
mai 2017).
REPEMOL și distribuite în instituţiile de învăţământ în cadrul Campaniei (martie-
Repere bibliografice
формирование у детей и подростков навы-
49
Este evident că evaluarea competenţelor implică confruntarea cu situaţii com- La sfârșitul unităţii de învăţare, profesorul va realiza activităţi de evaluare suma-
plexe în al căror context competenţa trebuie exercitată. Aceste situaţii-probleme tivă și va măsura/aprecia cum și în ce măsură s-au realizat unităţile de competenţă
trebuie să poarte un caracter semnificativ pentru viaţa elevului și să necesite, pen- proiectate în baza produsului recomandat la finele modului.
tru soluţionare, integrarea unui sistem de cunoștinţe, abilităţi și atitudini achiziţio-
nate de elev pe parcurs. Potenţialul educativ al orelor de Dezvoltare personală este incontestabil, deoa-
Orice situaţie semnificativă de învăţare, care implică activitatea elevului, își are rece va contribui la formarea personalităţii și promovarea modelelor de comporta-
rolul său în formarea competenţelor de dezvoltare și cu cât mai des acestea sunt ment necesare pentru integrarea în societate.
proiectate și realizate, cu atât mai mult elevul este capabil să abordeze o situaţie
nouă. De exemplu: în scopul formării subcompetenţei de a scrie și a prezenta o co-
municare cu genericul „Am realizat să fiu eficient în învăţare”, profesorul are IV. Referințe bibliografice
posibi- litatea de a crea un sistem întreg de situaţii semnificative de învăţare: de
autoana- liză și autocunoaștere (a imaginii de sine, a temperamentului personal, a Activități psihosociale în domeniul egalității de gen pentru adolescenți. Suport
calităţilor personale), de organizare eficientă a timpului personal, de elaborare și cu materiale didactice, „Terre des Homes”, Moldova, 2017.
realizare a obiectivelor personale, de învăţare și exersare a regulilor de învăţare Anderson Walter. Curs practic de încredere. București: Curtea veche, 2000. 230.
eficientă și de depășire a insuccesului școlar, de autoapreciere a locului și rolului ISBN 973-99127-6-1.
personal în comunitate. În acest mod, elevul, ca subiect de învăţare, este actorul Baban, A.; Petrovai, D.; Lemeni, G. Consiliere și orientare. Bucuresti, Humanitas
principal în procesul de autoevaluare: el participă direct la evaluarea gradului de Educational, 2002.
dezvoltare a competenţelor sale. Balan, E.; Anghel, E.; Marcinschi, M.; Ciohodaru, E. Fete, băieți – parteneriat în
Pentru evaluarea fiecărei competenţe, prin produsele elaborate, se vor aplica viața privată și în viața publică. Bucuresti, Editura Nemira, 2003.
criterii pe baza cărora se va măsura/aprecia reușita, progresul. Beldiga C. etc. Învăț să fiu, Ghid pentru psihologii școlari, diriginți, profesori.
Evaluarea competenţelor solicită transparenţă totală în proces, dar creează di- Chișinău: Pro Didactica, 2006.
ficultăţi, deoarece mulţi elevi nu pot enunţa și judeca prin criterii, ei pot oferi doar Beldiga C., Cojocaru V., ș. a. Învăț să fiu. Ghid pentru psihologii școlari, diriginți,
aprecieri generale și emotive. În consecinţă, profesorii sunt cei care formează com- profesori. Chișinău: Centrul Educaţional Pro Didactica, 2006.
petenţe și învaţă elevii să-și aprecieze capacităţile, aplicând cele mai simple criterii Bocoș Mușata-D. Instruirea interactivă. Ghidul profesorului. Iași: Polirom, 2013.
de evaluare. Bogorin V., Tudose R. Jocul de-a viața. Exerciții pentru orele de dirigenție. Cluj-
Deoarece competenţele la disciplina Dezvoltare personală sunt orientate direct Napoca: Eikon, 2007.
spre integrarea elevului în societate, profesorul apreciază nu doar performanţa, Cartea mare a jocurilor. CIDDC. Chișinău, 2003.
dar și coeficientul de progres realizat. Totodată este important de a monitoriza Dezvoltă-ți afacerea. Ghid de autoangajare pentru tineri. OIM, 2006.
schimbă- rile de atitudine, a combina eficient evaluarea, monitorizarea cu Gheorghe, A., Măţan, I., Maftei, M. Dirigenția și consilierea. Ghid metodologic.
evaluarea reciprocă și autoevaluarea elevului. Craiova, Editura Alexandru Gheorghe, 2004.
În prim-plan apar mai multe întrebări: Ce este mai important în aprecierea/eva- Materiale pentru profesori, diriginţi și elevi la modulul Dezvoltarea personală
luarea competenței: rezultatul atins sau capacitatea de a fi gata pentru schimbare și proiectarea carierei pentru clasele V-XII. Ministerul Educaţiei, Centrul pentru
și dezvoltare continuă?; Cum putem măsura performanțele (coeficientul de Educaţie Antreprenorială și Asistenţă în Afaceri, Chișinău, 2016,
progres) rezultate dintr-o situație de învățare orientată spre formarea www.ceda.md.
competențelor?; Care sunt cele mai importante și necesare competențe pentru elev D’Ambra G. Teste pentru a te cunoaște mai bine. Litera Internaţional, 2008.
din perspectiva inte- grării sociale? Gîlca, B. Manual de educație pentru viața de familie. Chișinău, 2002.
Pe parcursul fiecărui demers didactic, cadrul didactic va oferi un feedback con- Golovei L. 28 ore pentru cariera mea (ghid metodologic pentru psihologii școlari
structiv privitor la activitatea elevului, va oferi sugestii clare pentru perspectiva lui și diriginți). Chișinău: Primexcom, 2015.
de dezvoltare personală. Golovei L. Cariera mea începe în școală. Ghid metodologic pentru psihologi, ca-
Evaluarea formativă în cadrul fiecărei lecţii va fi interactivă și centrată pe o mo- dre didactice și educatori. Chișinău: Sofart Studio, 2018. - 187 p. ISBN 978-
nitorizare atentă și oferire de feedback constructiv verbal și nonverbal. Profesorul 9975- 3181-7-4.
poate utiliza și variante de oferire de feedback reciproc, învăţând elevii să Golovei L. Familia – promotor al valorilor. Ghid metodologic pentru psihologii
aprecieze succesele colegilor. școlari și diriginți. Chișinău: Imprint Star, 2017. - 103 p. ISBN 978-9975-4304-8-
7.
50 51
Lemeni G., Miclea M. Consiliere și orientare: Ghid de educație pentru carieră.
Cluj-Napoca: Editura ASCR, 2004.
Moldovanu I., Coadă C., Tomșa S., ș. a. 855 de Jocuri și Activități. Ghidul anima-
torului. Chișinău: Unicef. 176 p.
Programa școlară pentru disciplina Consiliere și dezvoltare personală clasele a
V-a – a VIII-a. București, 2017.
Stratan E., Balan A. Dirigenție clasa a V-a. Chișinău: Editura Poligraf-Design,
2010.
Turchină T. Relații armonioase în familie. Caietul elevului. Ed. II-a revizuită.
Chișinău: Centru Internaţional La Strada, 2017.
Zepca V. și alţii Viața are prioritate. Ghidul elevului. Siguranța vieții umane.
Chișinău, 2013.
Zepca V. și alţii Alege sănătatea. Ghidul elevului. Formarea stilului sănătos de
viață. Chișinău, 2012.
Zepca V. și alţii Siguranța vieții în mediul habitual și rezidențial, Ghid pentru
învă- țători. Chișinău, 2015.
Резапкина Г. Уроки выбора профессии. //În: Школьный психолог, №
14/2006. www.psy.1september.ru/article.php?ID=200601403.
52