Sunteți pe pagina 1din 30

Ministerul Educaţiei Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova

ARIA CURRICULARĂ

Consiliere şcolară şi dezvoltare personală

DEZVOLTAREA PERSONALĂ
Curriculum pentru clasele V – IX

Chişinău 2018
2
Autori:

1. Dandara Otilia coordonator


2. Buruian Eugenia
3. Cerrbuşcă Pavel
4. Cricovan Silvia
5. Gore Svetlana
6. Mistreanu Tatiana
7. Nastas Svetlana
8. Olaru Valentina
9. Sclifos Lia
10. Turchină Tatiana
11. Vacarciuc Daniela

CUPRINS

I. Preliminarii
II. Repere conceptuale
III. Administrarea disciplinei
IV. Competenţe specifice şi unităţi de învăţare
V. Sugestii metodologice
VI. Sugestii de evaluare
VII. Referinţe bibliografice

3
I. PRELIMINARII
Motto: "Quidquid discis, tibi discis." -
Orice ai învăţa, înveţi pentru tine.

Curriculumul pentru disciplina Dezvoltare personală, este un document normativ - reglator


proiectat în baza Cadrului de referinţă a Curriculumului Naţional (2017) şi reprezintă una dintre
modalităţile de implementare a politicilor educaţionale vizate de Codului Educaţiei al Republicii
Moldova (2014) ; se raportează la Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii
Europene privind competenţele cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi. care
orientează absolvenţii învăţământului general obligatoriu spre formarea competenţelor-cheie,
incluse în curriculumul naţional, dar în special se referă la competenţa de a învăţa să înveţi,
competenţe sociale şi civice, acţional strategice, de autocunoaştere şi autorealizare şi competenţe
antreprenoriale, etc.
Disciplina Dezvoltare personală, face parte din aria curriculară Consiliere şcolară şi
dezvoltare personală şi se implementează în învăţământul primar, gimnazial şi liceal. Acest
curriculum este construit pe baza valorificării cercetărilor din domeniul educaţional şi a teoriei
dezvoltării personalităţii. Conceptele şi ideile ce se conţin în curriculum au rezultat din
valorificarea bunelor practici ale specialiştilor din diverse domenii şi din partea societăţii civile.
Dezvoltarea personală reprezintă o disciplină de studiu ce include activităţi şi experienţe care
au scopul să susţină elevii în procesul de autocunoaştere, relaţionare corectă cu colegii, familia şi
mediul din care face parte; să dezvolte abilităţile de comunicare eficientă şi management eficient
al emoţiilor¸să îmbunătăţească starea de conştientizare a propriului potenţial, să dezvolte talentele
şi abilităţile personale, orientate spre îmbunătăţirea calităţii vieţii prin aderarea la valorile
societăţii contemporane, prin a contribui la realizarea aspiraţiilor şi viselor personale într-un mediu
de viaţă sănătos şi sigur.
Disciplina proiectează ca ţintă grupul formal - clasa de elevi, care spre deosebire de alte grupuri
sociale, este un grup prin excelenţă educaţional. Acest curriculum urmăreşte să răspundă nevoilor
tuturor elevilor, în sensul că propune activităţi structurate de stimulare a dezvoltării în domeniul
social, cognitiv, afectiv, şi domeniile de carieră. Vizează formarea comportamentelor care permit
elevului să-şi exploreze trăsăturile de personalitate şi abilităţile sale specifice, să-şi asume
responsabilitatea pentru comportamentul personal, pentru dezvoltarea atitudinii pozitive faţă de
sine şi a modului de interacţiune eficientă cu ceilalţi pe tot parcursul vieţi.
Viziunea pedagogică promovată prin disciplina indicată, recomandată pentru ciclul primar,
gimnazial şi liceal abordează variate subiecte în cadrul cinci module a căror complexitate creşte
de la o clasă la alta, astfel încât să răspundă aşteptărilor membrilor societăţii, privind pregătirea
generaţiilor în creştere pentru viaţă şi integrare în câmpul social.
Prezentul document se adresează cadrelor didactice care vor preda disciplina Dezvoltarea
personală, cu posibilitatea de a avea alături, în calitate de parteneri educaţionali, colegii de breaslă,
părinţii, comunitatea şi alţi actori educaţionali ( medicul, inspectorul de poliţie, reprezentantul
APL-ului, reprezentanţii ONG-urilor, etc.)

II. REPERE CONCEPTUALE


Curriculumul la disciplina Dezvoltare personală este documentul normativ - reglator,
care stabileşte cadrul operaţional de realizare a prevederilor de politici educaţionale, reieşind din
perspectiva de evoluţie a statului Republica Moldova, axat pe priorităţile de formare a
cetăţenilor, orientat spre atingerea unui nivel înalt al calităţii în educaţie.
Este conceput pentru a ajuta elevii să dezvolte competenţele de care au nevoie pentru a se
cunoaşte, a se accepta, a duce o viaţă sănătoasă, independent, pentru a deveni cetăţeni informaţi,
activi, integri, a relaţiona cu alţii într-o atmosferă sigură, a fi responsabili în luarea deciziilor de
carieră şi dezvoltarea personală pe parcursul întregii vieţi.
Curriculum la disciplina Dezvoltare personală are ca finalitate formarea competenţelor, prin
achiziţii specifice disciplinei, dar şi prin valorificarea interdisciplinară a achiziţiilor căpătate în

4
cadrul altor discipline şcolare.
Dezvoltare personală este structurată în cinci module:
1. Identitatea personală si relationarea armonioasă care pune accent pe cunoaşterea şi
acceptarea de sine, explorarea şi autoevaluarea resurselor personale, familia ca valoare:
responsabilităţi, roluri de gen, stereotipuri, comunicarea asertivă, non-conflictuală şi non-
violentă, autoeducarea, voluntariatul etc.
2. Asigurarea calităţii vieţii, cu accent pe integritate, gestionarea eficientă a resurselor,
responsabilitate pentru o dezvoltare durabilă, o bună gospodărire etc.
3. Modul de viaţă sănătos care îi ghidează pe elevi în aspecte care ţin de sănătatea fizică,
emoţională, alimentaţia sănătoasă, contracararea viciilor: drogarea, alcool, fumat, influenţe de
diferit gen etc.
4. Proiectarea carierei profesionale şi dezvoltarea spiritului antreprenorial, care
pune accent pe înţelegerea profesiilor din perspectiva pieţei muncii, planificarea carierei şi luarea
deciziilor de carieră, dezvoltarea spiritului antreprenorial ca opţiune de carieră etc.
5. Securitatea personală ce oferă elevilor contextul de formare a unui comportament
orientat spre asigurarea securităţii proprii şi a celorlalţi.
Abordarea modulară nu semnifică o delimitare strictă a problematicii abordate, ci insistă
asupra unei intervenţii educaţionale cu un pronunţat caracterul integrator, specific dezvoltării
competenţelor. Demersul integrator este aplicat atât în cadrul fiecărui modul, între cele cinci
module, cât şi în valorificarea achiziţiilor din cadrul altor discipline şcolare, precum din mediul
de viaţă al elevului. Curriculumul de faţă se axează pe această abordare, deoarece disciplina
Dezvoltare personală este orientată spre dezvoltarea competenţelor cu un accent deosebit pe
valori, atitudini.
Elaborarea curriculumului Dezvoltare personală se bazează pe următoarele principii:
 Principiul axiologic
 Principiul abordării sistemice şi dezvoltării graduale a competenţelor
 Principiul învăţării centrate pe elev în relație activă cu mediul său de viață;
 Principiul valorificării responsabile şi productive a parteneriatului profesor –elev – familie –
comunitate
 Principiul motivaţiei optime şi implicării active
 Principiul creării unui mediu favorabil educaţiei de calitate
 Principiul respectării autonomiei şi libertăţii individuale.
Se doreşte ca disciplina respectivă să fie una prietenoasă copilului, să-l sprijine în
cunoaşterea şi acceptarea de sine, respectul pentru sine şi pentru ceilalţi, responsabilitatea de a-şi
organiza viaţa personală, a se integra armonios în context socioprofesional.
Această disciplină va fi una de suflet şi utilitate imediată în care copilul se descoperă pe sine,
explorează şi experimentează comportamente cunoscute şi noi, în contexte cu diferită intensitate
valorică, învăţând cum să se dezvolte independent, dar şi împreună cu alţii, să pună în valoare
calităţile şi să depăşească dificultăţile.
Disciplina Dezvoltare personală răspunde la necesităţile elevilor de diferite vârste.
În ciclul gimnazial, curriculumul se va axa pe următoarele principii:
 Valorificarea tendinţei elevului de a-şi manifesta identitatea;
 Valorificarea tendinţei elevului de a învăţa de la semeni şi a acţiona în grup;
 Organizarea procesului didactic prin utilizarea diverselor posibilităţi de abordare a
problemei: de la particular la general şi de la general spre particular;
 Axarea procesului didactic pe modele acceptate de către preadolescent;
 Învăţarea activ- participativă;
În timpul preadolescenţei începe să se dezvolte maturitatea şi se vor aplica exerciţii care vor
sprijini elevii în procesul de auto cunoaştere şi înţelegere; de conturare a eu-lui şi nevoii de
exprimare; vor experimenta roluri constructive diferite, punând accent pe adoptarea şi
manifestarea identităţii; manifestarea modului responsabil şi sănătos de viaţă; respectarea
condiţiilor ce-i asigură securitatea şi siguranţa vieţii; identificarea vocaţiei şi elaborarea unui plan

5
de realizare în carieră. Activităţile educaţionale se vor axa pe un sistem de valori şi idealuri
autentice, care să-i asigure o viaţă demnă.
Elevii sunt încurajaţi să participe la o gamă largă de activităţi şi experienţe dincolo de
curriculum, implicându-se în viaţa şcolii şi a comunităţii, dezvoltând, astfel, competenţele care să
le asigure o viaţă decentă. În acest sens, elevii învaţă să-şi recunoască propria valoare, să-şi
dezvolte un sentiment al propriei identităţi şi capacitatea de a-şi lua locul în comunitate, precum
şi respectul pentru alţii. Ei sunt încurajaţi să reflecteze asupra experienţelor lor şi să recunoască
modul în care ei se dezvoltă personal în diferite contexte: familial, social, moral şi cultural.
Unităţile de competenţe sunt deduse din competenţele specifice disciplinei şi sunt corelate cu
exemple de activităţi de învăţare. Competenţele specifice disciplinei se formează pe parcursul
şcolarităţii şi se exprimă în diferite grade de complexitate. Pentru realizarea competenţelor
specifice sunt propuse diferite tipuri de activităţi de învăţare, care valorifică experienţa concretă a
elevului la alte discipline şcolare şi care integrează diferite contexte de învăţare. Curriculumul
propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să
înlocuiască activităţile de învăţare, în funcţie de nevoile grupului cu care lucrează, astfel încât
acestea să asigure un demers didactic personalizat.

III. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI


Administrarea disciplinei
Statutul Aria Nr. de ore Nr. de ore
Clasa
disciplinei curriculară pe săptămână pe an1
V 1 34
VI 1 34
Consiliere şcolară şi
Obligatorie VII 1 34
dezvoltare personală
VIII 1 34
IX 1 34

Repartizarea orientativă a orelor pe unităţi de învățare


Clasa
Unități de învățare (module)
V VI VII VIII IX
1. Identitatea personală si relationarea armonioasă 6 6 6 6 6
2. Asigurarea calităţii vieţii 6 6 6 6 6
3. Modul de viaţă sănătos 6 6 6 6 6
4. Proiectarea carierei profesionale şi dezvoltarea spiritului
6 6 6 6 6
antreprenorial
5. Securitatea personală 6 6 6 6 6
La discreția cadrului didactic 4 4 4 4 4

1
Poate varia în funcție de structura anului școlar și datele calendaristice.

6
IV. COMPETENŢE SPECIFICE

 Exprimarea identităţii personale în relaţionarea constructivă cu familia şi


ceilalţi, prin explorarea sinelui şi resurselor sociale;
 Demonstrarea autonomiei personale în realizarea unui comportament orientat
spre valorificarea optimă a resurselor personale şi a mediului de viaţă;
 Manifestarea comportamentului centrat pe modul de viață sănătos, prin
implicare activă în menţinerea sănătăţii proprii;
 Proiectarea carierei, prin determinarea traseului şcolar şi/sau profesional, din
perspectiva valorificării potenţialului personal şi oportunităţilor pieţei muncii
 Adoptarea comportamentului activ, privind securitatea personală, centrat pe
responsabilitate pentru starea de bine a sa şi a celor din jur.

7
V. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

CLASA V

Dimensiunea 1. Unitatea de învățare Identitatea personală si relationarea armonioasă


Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi produse recomandate
1.1.Recunoaşterea  Elevul din perspectiva trecutului, prezentului  Exerciţii de stimulare a exprimării orale a gândurilor şi
propriilor nevoi, calități, şi viitorului. Realizări, succese, puncte tari, emoţiilor legate de schimbări.
atitudini pentru puncte slabe; posibilităţi de perspectivă.  Exersarea capacităţii de analiză a calităţilor personale
fortificarea încrederii în  Nevoile, dorinţele personale şi ale celuilalt. dezvoltate în diferite contexte.
sine. Încrederea în sine şi în celălalt.  Exerciţii de identificare a emoţiilor utilizând suporturi
1.2.Utilizarea diverselor  Comunicarea: ascultarea activă, exprimarea şi diverse: imagini, fotografii, poveşti, piese de teatru,
modalităţi adecvate de argumentarea opiniei. secvenţe de film.
exprimare a opiniilor şi  Cercul relațional al elevului. Principii ale  Exersarea abilităţii de ascultare activă, exprimării
emoțiilor în contextul relaționării pozitive cu semenii, colegii de clasă, trăirilor afective, abilităţii de exprimare clară a opiniilor
școlii. profesorii, familia. şi formulare de argumente pentru susţinerea acestora.
1.3. Aprecierea schimbărilor  Joc de rol – perceperea libertăţii şi flexibilităţii în
specifice treptei de exprimarea emoţiilor şi a opiniilor.
gimnaziu pentru Produs
evoluţia propriei Proiect individual „Povestea familie mele”.
persoane.

Dimensiunea 2. Unitatea de învățare Asigurarea calității vieții


Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi produse recomandate

8
2.1 Relatarea despre norme  Respectul. Manifestări în diverse situații. Respect  Elaborarea unor fişe personale cu acțiuni, care să includă
etice şi comportament versus servilism. activități de menținere a ordinii și curățeniei în clasă și în
respectuos care asigură  Regulile de comportament etic în clasă şi şcoală. școală;
o atmosferă de Corectitudinea relaţiilor dintre colegi.  Exerciţii de identificare a comportamentelor respectuoase
colegialitate şi confort Comportament etic la lecţii şi în afara lor. demonstrate de către colegii din clasă, școală, persoanele
emoţional şi fizic;  Ordinea şi curăţenia în clasă şi în şcoală. din comunitate;
2.2 Demonstrarea atitudinii Menţinerea ordinii. Modalităţi de implicare.  Jocuri de rol/ scenete cu personaje aflate în situaţii
grijulii față de animale, Menținerea în ordine a rechizitelor școlare. diverse: „Cum mă comport în cadrul unei lecţii, „Știu să
păsări, natură; Importanţa menţinerii ordinii și curățeniei pentru mă comport la şcoală, acasă, în localitate”;
2.3 Aprecierea unui sănătatea și confortul personal .și a celor din jur.  Mesaje de recunoştinţă profesorilor, părinților, membrilor
comportament corect şi  Respectul pentru muncă. comunității pentru munca realizată;
respectuos, faţă de Munca adulţilor, părinţilor, profesorilor, persoanelor  Interviuri aplicate membrilor familiei despre importanţa
munca celor din jur; care asigură condiţiile de viaţă şi studii. respectului faţă de muncă;
 Prietenul meu care nu cuvântă. Atitudinea grijulie  Prezentarea prin desen, fotografie a unei flori, arbust,
faţă de animale, păsări, natură. copac, pasăre, animal preferat;
Produs
 Elaborarea, în grup, a codului unui comportament
respectuos și etic;
Dimensiunea 3. Unitatea de învățare Modul de viață sănătos
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi produse recomandate
.3.1. Descrierea regimului  Sănătatea. Importanţa sănătăţii pentru viaţă.  Elaborarea unui regim al elevului pentru o zi obişnuită şi
personal de activitate, Importanța regimului de activitate şi odihnă una de odihnă.
odihnă şi alimentar, centrat pentru sănătate.  Joc didactic: Norul cuvintelor.(pe tablă/ flipchart se scriu
pe acțiuni specifice de  Igiena şi anotimpurile. Modalităţi de prevenire a amestecat 10 beneficii ale modului sănătos de viaţă şi
menţinere a sănătăţii. bolilor prin respectarea regulilor de igienă 10 riscuri).
3.2. Compararea stării personală.  Comunicare: Sportul contribuie la dezvoltarea mea.
fiziologice și emoționale în  Organismul elevului şi pubertatea. Procese  Prezentarea şi analiza piramidei alimentare.
perioada de pubertate cu fiziologice, stări emoţionale.  Studiu de caz: Respect regulilor de igienă – protejez
perioada anterioară, în baza  Sportul. Rolul exerciţiilor fizice asupra sănătatea.
informației relevante; dezvoltării fizice a corpului copilului.  Elaborarea unui program de reguli privind igiena
3.3. Proiectarea acţiunilor  Regimul alimentar acasă, la şcoală. Acţiuni în personală.
de menţinere a stării de caz de intoxicaţie alimentară. Riscurile fast food-  Alcătuirea unui poster cu fotografii personale de la cea
sănătate prin respectarea urilor. mai mică vârstă vârsta până în prezent.
regulilor de igienă în

9
condiții casnice, școlare și în Produs
spații publice. Concurs: Cel mai bun eseu ” Știu să respect igiena personală
în diferite anotimpuri”
Dimensiunea 4. Unitatea de învățare Proiectarea carierei profesionale și dezvoltarea spiritului antreprenorial
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi produse recomandate
4.1. Identificarea  Profesia preferată. Factori de influenţă
informaţiilor despre înalegerea profesiei. Utilitatea şi importanţa unor  Crearea bazelor de date cu exemple de oameni, pentru
muncă, meserii şi profesii. care muncă este o plăcere.
profesionişti din  Munca şi vocaţia. Noţiunea de muncă.  Elaborarea Posterelor la diferite teme (individual sau
diferite domenii, pentru Profesiile, îndeletnicirile părinţilor. Munca din împreună cu colegii, prietenii). De exemplu:„Munca din
înţelegerea diversităţii vocaţie. vocaţie – plăcere şi creaţie”
profesiilor  Prima impresie contează. Comportamente care  Prezentări a profesiilor prin diverse modalităţi:Poster,
4.2. Valorificarea influenţează stabilirea unor relaţii eficiente cu Proiect Personal de Performanţă, arborele profesiei, text
oportunităţilor oferite persoanele la prima prezentare. coerent, versuri, colaj etc.
de comunitatea şcolară  Regulile pentru o prezentare reuşită.  Realizarea interviurilor cu buneii, părinţii, prietenii, alte
pentru lansarea Importanţa producerii unei bune impresii la persoane apropiate, consăteni etc. privind decizia lor de a
iniţiativelor şi prima prezentare. alege o anumită profesie, specificul acestei profesii şi
dezvoltarea calităţilor  Calităţile specifice unui lider şi a unui dezvoltarea carierei lor în domeniu.
de lider membru de echipă. Calităţile unui lider.  Identificarea calităţilor unui lider în baza poveştilor
4.3. Aprecierea beneficiilor Distribuirea rolurilor în echipă.Lansarea şi/sau istoriilor reale din comunitate.
proiectării carierei în iniţiativelor.  Elaborarea Cărţilor de vizită pe o foi A4.
baza unor decizii  Decizia în proiectarea carierii. Noţiunile de  Descrierea viitorului profesional după un algoritm dat.
informate pentru decizie. Factori care influenţează decizia. Produs: Proiectul de carieră. În proiect se va indica
dezvoltarea personală Proiectarea carierei. profesia preferată şi cel puţin o acţiune pe care o pot
întreprinde pentru a face visul profesional realitate.
Dimensiunea 5. Unitatea de învățare Securitatea personală
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi produse recomandate
5.1.Identificarea situațiilor  Securitatea individuală și colectivă în spaţiul  Discuţii dirijate despre importanţa securităţii vieţii
și acțiunilor din spațiul şcolar şi casnic. Obiecte și acțiuni periculoase. personale în spaţiu şcolar şi casnic; Jocul cu șpray-urile cu gaz
școlar și casnic, care pot  Spaţiile și situațiile periculoase. Locuri și trasee lacrimogen în interiorul clădirilor.
provoca risc pentru periculoase în comunitate.  Exerciţii de analiză a situaţiilor de risc la drum şi spaţii
securitatea personală și  Acţiunile în caz de incendiu casnic. Plan de periculoase în comunitate;
acelor din jur; evacuare acasă și la școală.  Simularea acțiunii în caz de incendiu acasă și la școală;
5.2.Analiza modalităților de  Vizite în instituţiile publice care asigură securitatea în
10
prevenire și depășire a  Traseul zilnic al elevului şi intersecţiile. comunitate pompieri, protecţia civilă; dialog cu
situațiilor de risc, înclusiv Disciplina pe drum, selectarea corectă a drumului reprezentanţii instituţiilor respective;
prin contactatea instituțiilor spre şcoală, casă, bibliotecă, magazin etc.  Elaborarea traseului sigur spre școală;
publice ce asigură protecția  Instituţiile publice ce asigură protecţia copilului. Produs.
copilului; Descrierea activității. Modalități de contactare. Reprezentare grafică (tabel, schemă, desen, plan de idei)
5.3.Proiectarea unui traseu a propriilor achiziţii la una din teme:
sigur spre școală, în baza Securitatea mea în şcoală şi acasă; Acţiuni în caz de
recomandărilor propuse. incendiu; Instituţii publice care ne protejează.

11
CLASA VI

Dimensiunea 1. Unitatea de învățare Identitatea personală si relationarea armonioasă


Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi produse recomandate
1.1.Determinarea legăturii  Puncte forte, limite şi acceptarea de sine.  Exerciţii de reflectare asupra resurselor personale şi
între emoţii, acţiuni şi Atitudine pozitivă faţă de sine şi cei din jur. sociale, de descriere a caracteristicilor personale pozitive
consecinţele acestora ca  Relaţiile interpersonale și comportament şi negative, de completarea de fişe de tipul Ce ştiu? Ce
parte a mecanismului de prosocial. Modalităţi de prevenire a etichetării pot? Ce vreau? Ce-mi place?
apreciere a și hărțuirii.  Exerciţii de auto-reflecţie cu privire la emoţiile personale,
comportamentului.  Conflictele: pro şi contra. Modalităţi de de formulare argumentată a opiniei personale.
1.2.Evaluarea resurselor soluţionare constructivă conflictelor.  Discuții asupra studiilor de caz cu referire la tematica
proprii, pentru  Emoţii, comportamente şi consecinţe. etichetărilor. Utilizarea de carduri/imagini ce ar ajuta
consolidarea atitudinii Importanţa şi rolul emoţiilor. Modalităţi de înţelegerea impactului etichetelor asupra persoanei.
pozitive faţă de sine. control și menținere a echilibrului emoţional.  Jocuri de rol: simulare situaţii pentru soluţionarea
1.3.Luarea deciziilor privind  Viaţa în familie: relaţii şi rezultate pozitive. conflictelor, pentru prevenirea sau depăşirea etichetărilor.
comportamentul prosocial Relaţii în familie. Condiţii de manifestare.  Discuţii „Conflictul în viaţa mea”, „Factori ce contribuie
și tehnicile de soluţionare Strategii de depăşire a dificultăţilor. la iniţierea şi menţinerea unui conflict”.
constructivă a conflictelor  Vizionarea unor secvenţe din filme, exemple din viaţa
în clasă, școală, familie, reală pentru identificarea și înţelegerea relaţiei dintre
comunitate. emoţii, conduite şi consecinţe.
Produs
Realizarea unui produs comun: „Dezvolt relaţii
cooperante.”
Dimensiunea 2. Unitatea de învățare Asigurarea calității vieții
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi produse recomandate
2.1 Relatarea despre normele  Integritatea persoanei. Integritate.  Interviuri, adresate colegilor despre valoarea
morale şi valori: binele, Situații și contexte de manifestare; comportamentului integru;
frumosul, munca,  Garanţia calităţii vieţii prin învăţare.  Vizionarea unor secvenţe de film/ imagini pentru
perseverența, ca surse ale Viaţă de calitate, caracteristici şi modalităţi de identificarea elementelor unei vieţi de calitate;
succesului; realizare: afirmarea personală, relațiile dintre  Colaje ale imaginilor despre faptele bune;
2.2 Stabilirea relaţiei dintre oameni, buna gospodărire. Rolul învăţării în  Postere cu enunțuri privind deciziile corecte luate pe
deciziile bazate pe norme asigurarea perspectivei de viaţă. Atitudinea față parcursul unui an;
şi valori şi calitatea de manuale ca sursă de învățare.  Studii de caz despre o persoană de succes realizată prin
rezultatelor obţinute;  Perseverenţa şi munca – surse ale
12
2.3 Gestionarea resurselor succesului. Perseverenţă. Modalităţi de perseverență și muncă;
proprii și a familiei din manifestare. Statornicia în convingeri şi  Elaborarea şi rezolvarea în perechi, a unui careu de cuvinte
perspectiva utilizării atitudini, munca - condiții pentru afirmarea încrucişate, care să conţină paşii în luarea unei decizii
raționale; perseverenței. corecte;
 Binele şi frumosul din jur. Crearea  Joc de rol privind buna gospodărire și gestionarea
binelui și frumosului. Posibilităţi şi limite de resurselor;
vârstă. Beneficiile pentru sine şi comunitate. Produs
 Decizia corectă. Algoritmul de luare a  Elaborarea Jurnalului reflexiv, în care să prezinte 2-3
deciziilor. Decizia și problemele cotidiene. decizii corecte care i-au îmbunătățit calitatea vieții;
Posibilităţi şi limite în raport cu vârsta. Insistenţa
pentru corectitudinea deciziei.
 Resursele proprii şi ale familiei.
Economisirea, gestionarea banilor de buzunar,
bugetul familiei.

Dimensiunea 3. Unitatea de învățare Modul de viață sănătos


Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi produse recomandate
3.1. Descrierea propriei stări  Sănătatea. Importanţa sănătăţii pentru  Portofoliu ”Mediu în care trăiesc îmi asigură
de sănătate, prin utilizarea dezvoltarea elevului. sănătatea mea!”
adecvată a noţiunilor specifice  Mediul înconjurător şi sănătatea elevului.  Discuţii ghidate despre nevoile personale.
cu referință la sănătatea fizică Efectele poluării asupra sănătăţii.  Redactarea unui referat” Când pot fi sigur că dieta e
și mintală.  Sănătatea fizică şi mintală. Caracteristici, sănătoasă”.
3.2. Stabilirea corelației dintre factori de influenţă, modalităţi de menţinere.  Formularea şi rezolvarea de situaţii de problemă
calitatea mediului ambiant și  Regimul alimentar corect vs dieta. Dieta: privind starea de sănătate, modificările organismului
sănătate, prin elucidarea modalități de percepție și abordări corecte. la pubertare.
efectelor poluării; Diversitatea dietelor și scopul lor. Dieta şi vârsta.  Realizarea unui poster: Tentațiile periculoase
3.3. Manifestarea Dieta versus alimentaţia incorectă. Efectele
responsabilității pentru propria alimentaţiei incorecte. Efectele abținerii forțate și Produs
sănătate prin rezistenţă la neîntemeiate de la alimentație. Proiect ecologic ”Mă implic în activităţile de protecţie a
tentaţii periculoase diverse;  Fumatul şi alcoolul – tentaţii periculoase. mediului”
Cauze ale consumului. Influenţa asupra  Realizarea unui album ” Aşa îmi doresc să fiu”.
preadolescentului. Efecte negative sociale,
psihologice şi fiziologice. Dependenţa.
Dimensiunea 4. Unitatea de învățare Proiectarea carierei profesionale și dezvoltarea spiritului antreprenorial

13
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activități de învățare și produse recomandate
4.1. Identificarea profesiilor  Clubul cunoscătorilor de profesii. Profesii  Proiecte de grup pentru studierea specificului profesiilor.
solicitate în comunitate vechi şi profesii noi. Tipuri de profesii în  Pregătirea discursurilor privind evoluţia profesiilor din
pentru o bună proiectare a funcţie de obiectul muncii. Stereotipuri: comunitate.
carierei profesiile „pentru femei” şi „pentru bărbaţi”.  Colectarea informaţiilor despre profesia părinţilor, care
4.2. Corelarea rezultatelor  Domeniile profesionale. Tipuri de interese este atractivă pentru elev sau a unui profesionist
la diferite discipline profesionale, testul lui Holland, preferinţe recunoscut în comunitate.
şcolare cu perspectivele de profesionale.  Participarea la licitaţii a profesiilor.
dezvoltare personală şi  Potenţialul meu. Dezvoltarea şi valorificarea  Aplicarea testului Inventarul intereselor profesionale
profesională în anumite calităţilor forte. Valori personale. Corelarea (adoptat după Holland).
domenii dintre potenţialul şcolar şi cel profesional.  Prezentarea aspiraţiilor şi profesiei selectate părinţilor sau
4.3. Formularea Hartă mentală a potenţialului propriu. unei persoane apropiate.
iniţiativelor personale,  Brand-ul personal. Imaginea de sine ca ca  Discuţii privind posibilităţile de realizare a aspiraţiilor prin
orientate spre activităţi element a brand-ului personal. diferite profesii.
antreprenoriale, prin  Calităţile unui antreprenor. Noţiunea de  Elaborarea Clusterelor la un domeniu profesional,în baza
valorificarea potenţialului antreprenor. Iniţiative antreprenoriale în cerinţelor prezentate din timp.
propriu şi a imaginii de comunitate. Pot eu oare fi antreprenor?  Elaborarea şi prezentarea Brand-ului personal în baza
sine  Arborele profesiilor. Clusterul profesiei unui set de întrebări.
dorite.  Discuţii cu antreprenori, angajatori din comunitate.
 Elaborarea Hărţilor mentale a potenţialului.
Produs
Proiectul de carieră. Proiectul de carieră poate fi prezentat
colegului de bancă, părinţilor, altor persoane de încredere.
Proiectul de grup „Arborele profesiilor”
Dimensiunea 5. Unitatea de învățare Securitatea personală
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activități de învățare și produse recomandate
5.1. Descrierea unor situaţii  Odihna activă în mediul înconjurător. Reguli  Simularea compotamentului în situaţii trafic rutier și
excepţionale și a consecinţelor de comportament. Posibile riscuri. Riscuri de excepţionale
lor privind securitatea umană. utilizare a bazinelor acvatice. Pericolul de înnec.  Discuția dirijată, Exerciţii de identificare a soluţiilor
5.2. Aprecierea rolului Măsuri de prevenire. proprii pentru consolidarea securităţii personale;
hobyurilor personalității, din  Atenţie în situaţii excepţionale! Situaţie  Exerciţii de descriere, analiză, comentariu a situaţiilor
perspectiva dezvoltării unor excepţională: cauze, modalităţi de acţiune. simulate, reale in situaţii excepţionale şi incendii.
capacități și satisfacerii unor  Hobbyul si riscuri posibile. Tipuri de hobby-uri.  Realizarea unor mini-cercetări ce vizează
interese;
14
5.3. Adaptarea Avantajele. Hobby periculoase. preferinţele/hobbyul şi riscurile posibile;
comportamentului la reguli de  Dispozitivul exploziv - pericol. Substanţe şi Prezentarea hobbyului personal
securitate privind situaţii dispozitive explozive; tipuri, caracteristici,  Participarea la scurte scenete, prin atribuirea de roluri,
excepţionale, contactul cu dispozitive casnice cu risc, mod de utilizare. exersarea comportamentul în stradă şi alte locuri de
materialul exploziv, explorarea  Eticheta on-line - siguranţa în mediul virtual. risc
mediului virtual, prin simulare Etichetă, mod de prezentare on- line: posibilităţi  Exerciţii de identificare a soluţiilor proprii pentru
și activități concrete. şi limite. Prevenirea situaţiilor de risc. consolidarea securităţii în mediul virtual
 Simularea elementelor de comportament în situaţii
excepţionale de provenienţă naturală (cutremure şi
alunecări de pământ etc.)
Produs.
Elaborarea unui Rebus, în grup: Securitate personală,
cuvinte-cheie: seisme/cutremur de pământ, inundaţii,
alunecări de teren, întroieniri, furtuni etc.

15
CLASA VII

Dimensiunea 1. Unitatea de învățare Identitatea personală si relationarea armonioasă


Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi produse recomandate
1.1.Stabilirea relației dintre  Imaginea de sine și stima de sine.  Exerciții de completare a fișelor, discuții studii de caz,
schimbările specifice vârstei Oportunităţile și provocările vârstei. exerciții de auto-reflecție privitor la provocările vârstei.
și oportunitățile formării unei  Emoţiile, sentimentele şi voinţa de a  Analizarea unor texte pentru identificarea semnelor unui
imagini de sine autentice. face faţă acestora. Rezistenţa la pierderi comportament de intimidare.
1.2.Alegerea strategiilor optime şi schimbare.  Discuții asupra unor studii de caz, vizionarea filmelor,
de gestionare a emoțiilor prin  Factorii constructivi şi distructivi ai lectura textelor literare referitor la comunicarea și relațiile
valorificarea capacităților unei relaţii. Stop intimidarea. inițiate în spațiul virtual.
volitive.  Comportamentul tolerant şi non-  Exerciții-dezbateri cu tematica „Relația constructivă vs
1.3.Analiza factorilor constructivi discriminatoriu în relaţii. relația toxică”, „Comunicarea reală vs comunicarea
și distructivi în relațiile cu  Arta comunicării reale şi virtuale. virtuală”.
semenii și adulții în vederea Deschiderea spre comunicare, beneficii  Exerciţii individuale şi de grup pentru ilustrarea unui
prevenirii intimidărilor. comportament tolerant.
1.4.Modelarea unui Produs
comportament tolerant şi non- Proiect de grup „Relaţionez cu ceilalţi”
discriminatoriu în relațiile
reale și virtuale
Dimensiunea 2. Unitatea de învățare Asigurarea calității vieții
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi produse recomandate
2.1. Descrierea  Sursele de informare: avantaje şi  Elaborarea unui eseu despre manifestarea demnităţii în
caracteristicilor demnităţii şi dezavantaje. Comunicare directă ca sursă comunicarea cu diferite grupuri – țintă;
comportamentului demn, de informare. Noile tehnologii: posibilități  Realizarea unor scurte interviuri adresate colegilor de clasă

16
demonstrate în raport cu sine şi și limite. sau părinţilor despre traiul decent;
cu cei din jur;  Demnitatea. Identitatea preadolescentului  Sondaje de opinie cu privire la identificarea problemelor
2.2. Analiza condiţiilor şi și demnitatea. Manifestarea demnității în comunităţii;
modalităților de realizare a grupul de semeni, în relația cu adulții, în  Autoprezentare cu genericul: ”A fi stăpânul propriei
traiului decent ; relația cu persoanele de sex opus. vieţi/propriului destin”;
2.3. Argumentarea rolului  Traiul decent. Percepţii, caracteristici,  Realizarea unei hărţi a viitorului;
implicării personale și a priorităţile vieţii. Studiile, munca ca  Prezentarea unor personaje care manifestă demnitate,
deciziei corecte în soluționarea modalităţi de asigurare. selectate din opere literare, citite recent;
problemelor;  Impactul deciziilor asupra viitorului. Produs
Diversitatea situaţiilor de viaţă şi deciziile. Prezentarea unui dialog, cu caracter prospectiv, în care doi
Factorii care influențează deciziile: elevi să simuleze întâlnirea lor de peste 10 ani şi să relateze
familia, grupul de prieteni, colegii de despre corectitudinea deciziilor luate;
clasă, oamenii din comunitate. 
 Problemele comunităţii – probleme
personale. Identificarea problemelor
comunității. Voluntariatul ca modalitate
de soluţionare a problemelor comunitare.

Dimensiunea 3. Unitatea de învățare Modul de viață sănătos


Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi produse recomandate
3.1. Descrierea schimbărilor Schimbările organismului în perioada  Discuţie: Caracteristici și reguli pentru modul de viață
fiziologice în perioada adolescenţei. Schimbări fiziologice. sănătos.
adolescenței, din perspectiva de Particularitățile creșterii la băieți și fete.  Utilizarea TIC în prezentarea vestimentației adecvate
gen;  Vestimentaţia. Ținuta vestimentară în particularităților de vîrstă vs elevi.
3.2. Analiza posibilităților de diverse situaţii. Moda vestimentară şi igiena  Interviu pe trepte: Mit și realitate legate de sexualitate.
prevenire a riscului pentru personală. Rolul vestimentaţiei adecvate în  Prezentare: Schimbări ale organismului băieților și fetelor
sănătate, prin utilizarea corectă a menținerea sănătății. în perioada adolescenței;
produselor și serviciilor  Produse şi servicii cosmetice. Beneficii şi  Studiu de caz: O faţă curată şi îngrijită necesită atenţie
cosmetice, vestimentației riscuri. zilnică;
adecvate, renunțării la droguri;  Sexualitate şi mituri. Sexualitate şi sex,  Dezbateri : Sunt de acord /nu sunt de acord cu utilizarea
3.3. Aprecierea riscului pe care îl percepţii sociale, sexualitate şi vârsta produselor cosmetice în adolescență.
comportă comportamentul sexual adolescenţei, provocări şi comportament Produs
în preadolescență, din perspectiva adecvat. Plan de idei: Moda vestimentară și cosmetică în raport cu
 Spune NU drogurilor şi a altor substanţe sănătatea adolescentului.
17
posibilelor consecințe de ordin periculoase. Pericolul consumului  .
social și fiziologic. drogurilor. Pericolul consumului
medicamentelor fără prescripția medicului.
Dimensiunea 4. Unitatea de învățare Proiectarea carierei profesionale și dezvoltarea spiritului antreprenorial
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi produse recomandate
 Trasee profesionale şi şcolare.  Identificarea persoanelor din comunitate care au mai multe
4.1. Autoevaluarea Traseul şcolar şi perspectiva pentru traseul trasee profesionale.
potenţialului individual din profesional. Calităţile personale şi succesul  Interviuri cu persoane de succes din comunitate în baza unui
perspectiva proiectării carierei în carieră. Aavantaje şi riscuri ale diferitor set de întrebări.
şcolare şi profesionale trasee profesionale.  Realizarea testului pentru stabilirea tipului de temperament
4.2. Formularea iniţiativelor  Temperamentul şi profesia. Tipuri şi în baza lui identificarea profesiilor potrivite diferitor
personale şi/sau a activităţilor de temperament.Compatibilitatea cu diverse tipuri de temperament.
de antreprenoriat, în baza profesii.  Descrierea intereselor, preferinţelor şi calităţilor personale.
oportunităţile oferite de  Interesele şi preferinţele  Cercetarea resurselor comunitare din perspectiva elaborării
comunitatea şcolară şi locală profesionale. Preferinţe pentru viitoarea ideilor de afaceri.
4.3. Argumentarea deciziei profesie. Domeniile profesionale şi  Formularea obiectivelor şi acţiunilor pentru proiectul de
privind profesia potrivită în potenţialul personal. carieră.
baza cercetării lumii  Istorii de succes în carieră. Factori Produs.
profesiilor şi a sistemului de pozitivi şi negativi în dezvoltarea carierei. Proiectul personal de carieră. Parte a proiectului de
atitudini şi valori Calităţile unui om de succes. Efortul şcolar carieră vor fi obiective, acţiuni, termeni şi rezultate a
şipersonal în devenirea profesională. realizării obiectivelor..
 Ideea mea de afaceri. Resursele şi
problemele comunităţii. Idei pentru
rezolvarea problemelor.
 Obiective şi acţiuni pentru
proiectul de carieră. Obiective pe termen
lung şi scurt.. Importanţa obiectivelor în
apropierea visului profesional.

Dimensiunea 5. Unitatea de învățare Securitatea personală


Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi produse recomandate
5.1. Descrierea recomandărilor  Situaţiile de risc de origine naturală:  Prezentarea diverselor situaţii de risc de origine naturală, în
instituțiilor publice privind geofizică; geologică; meteorologică. baza lecturii textelor tematice, a vizionării secvenţe vidio,
acțiunile populației în situații  Recomandările instituţiilor publice imagini.

18
excepționale. privind acţiunile populaţiei în situaţii  Exerciţii de simulare a acţiunilor în caz de diverse situaţii
5.2. Acordarea primului ajutor în excepţionale. Acțiuni colective și excepţionale (evacuare, etc.)
caz de traume, prin simularea personale.  Studiu de caz: Mod de comportament în locuri aglomerate.
diverselor situații posibile;  Siguranţa în locurile publice şi în  Vizite în instituţiile publice care asigură protecţia în situații
5.3. Adaptarea comportamentului mulţime. Posibile situații de risc. Mod de excepționale și de risc major; dialog cu reprezentanţii
în rețelele on-line, din perspectiva comportament. instituţiilor respective;
prevenirii situațiilor de risc.  Primul ajutor în caz de traume și înnec.  Activităţi practice: Trusa medicală, Chem ambulanţa.
Tipuri de traume. Acţiuni urgente. Acord primul ajutor.
Modalități de contactare a instituţiilor  Discuții frontale: Cum evit situaţiile de risc în spaţiul on-
specializate; line.
 Drepturile utilizatorilor pentru Produs.
experienţă on-line sigură. Posibilităţi şi  Galeria: Securitatea personală în locuri publice; în
limite ale utilizatorului on-line. Siguranţa natură; pe rețelele on-line.
utilizării surselor on-line. Prevenirea
situaţiilor de risc. Luarea deciziilor
privind acţiunile de protecţie
 Siguranța în utilizarea dispozitivelor
electrice. Pericolul de electrocutare.

19
CLASA VIII

Dimensiunea 1. Unitatea de învățare Identitatea personală si relationarea armonioasă


Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi produse recomandate
1.1 Prezentarea cauzelor  Resursele personale. Capacități și calități.  Exerciții de realizare a unor prezentări cu referire la
conflictelor și efectele lor  Succesul şi eşecului în dezvoltare. Paşi în resurse personale și valoarea propriei persoane.
asupra relațiilor interpersonale. depăşirea barierelor, dificultăţilor,  Discuţii dirijate „Decalogul asertivităţii” pentru
1.2 Stabilirea relației dintre succes, obstacolelor. clarificarea celor 10 caracteristici ale comunicării
eșec și resurse personale, în  Comportamentul asertiv, pasiv, agresiv. asertive.
adaptarea eficientă la diferite Tipuri şi forme de comunicare. Modalităţi  Jocuri de rol pentru exersarea abilităților de
situații de viață. de exprimare. Avantaje, dezavantaje. exprimare și soluționare a conflictelor.
1.3 Aplicarea normelor unui  Conflictele – cauze şi reacţii. Aspecte  Identificarea modalităţilor de comunicare a
comportament asertiv din pozitive şi negative. Inevitabilitatea persoanelor asertive, pasive, agresive prin exerciţii
perspectiva unor interacțiuni conflictelor.Metode de soluţionare. variate
pozitive şcolare, familiale şi  Relaţionarea şi acceptarea. Diversitatea  Dezbateri cu referire la efectele succesului și
din comunitate. emoţiilor și sentimentelor: manifestare, eșecului asupra personalității.
1.4 Modelarea stilurilor de acceptare/neacceptare, posibilităţi şi limite. Produs
exprimare a emoţiilor şi Portofoliu „Reflecţii personale”
sentimentelor în acord cu
nevoile personale şi ale
celorlalţi.
Dimensiunea 2. Unitatea de învățare Asigurarea calității vieții
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi produse recomandate
2.1 Identificarea posibilităţilor de  Viaţa ca sursă de învăţare. Roluri şi implicaţii.  Analiza unor experienţe de învăţare din viaţa
învățare prin implicarea în Diversitatea comportamentului, elevilor;

20
viața comunității; acceptare/neacceptare.  Crearea unor povestiri/poveţe despre
2.2 Argumentarea beneficiilor  Publicitatea şi consumul raţional. Necesităţi comportamentul corect manifestat în diverse
consumului rațional al unor reale şi false. Calitatea produselor. Cheltuieli situații din viață;
produse și servicii, din raţionale.  Organizarea unei galerii a eroilor preferaţi din
perspectiva unei vieți de  Comportamentul corect. Caracteristici. opere literare, cinema, arte, sport, etc., care au
calitate; Diversitatea situaţiilor de manifestare: în familie; la manifestat verticalitate și curaj;
2.3 Aprecierea importanţei  Discuţii dirijate cu genericul: ”Știu să consum
școală; în locuri publice; activități de divertismet; în
verticalității și curajului în natură, în vacanță. Apreciere şi autoapreciere. raţional
manifestarea unui  Verticalitatea şi curajul. Semnificaţia şi  Lecturi comentate ” Accentuarea individualităţii
comportament corect; caracteristicile. Necesitatea şi importanţa prin verticalitate şi curaj”
manifestării. Modalităţi şi context de manifestare.  Exerciţii de formulare a argumentelor pro sau
 Implicarea ca sursă de dezvoltare. Importanța contra pentru o dezbatere de grup: ”
vieții active. Posibilităţi de implicare în viaţa Voluntariatul trebuie să devină obligaţie”;
comunităţii. Proiecte personale şi de grup. Beneficii
Produs
personale și comunitare. Prezentarea unui poster „ Sunt mândru de
comportamentul meu”desene, naraţiuni, prin care să
demonstreze un comportament corect de valoare pentru
sine şi cei din jur.
Dimensiunea 3. Unitatea de învățare Modul de viață sănătos
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi produse recomandate
3.1. Relatarea despre aspectele  Tendinţele modei şi sănătatea elevilor. Moda,  Discuţie dirijată: Moda în diversitate și efectele
riscante ale modului de viață a caracterul temporar. Diversitatea exprimării. ei asupra sănătăţii adolescenților.
adolescentului cu accentuarea Situaţiile de viaţă şi moda. Atitudinea moderată şi  Prezentarea unor filmuleţe cu secvenţe despre
impactului asupra sănătăţii lui. raţională în raport cu sănătatea. tendinţa adolescenţilor de a fi moderni (cool) şi
3.2. Stabilirea relației dintre  Comportamente riscante şi infecţiile sexual riscurile la care se supun.
responsabilitate / iresponsabilitate transmisibile. Infecţii sexual transmisibile. Mod de  Redactarea unor fişe informaţionale pentru
față de propria sănătate și manifestare. Riscuri pentru sănătate şi dezvoltarea adolescenţi despre factorii de risc în cazul
consecințele pentru dezvoltarea ulterioară. Modalităţi de prevenire a riscurilor. relațiilor sexuale neprotejate.
ulterioară și starea de bine;  Sarcina în adolescenţă: riscuri pentru mamă  Aplicaţii „Imaginea de sine”, desenează-te aşa
3.3. Argumentarea necesității de a şi copil. Procese fiziologice în timpul sarcinii. cum te vezi, discută cu colegul tău despre desen.
rezista tentațiilor periculoase pentru Particularităţi ale sarcinii la vârsta adolescenţei.  Prezentarea unor filmuleţe despre sarcină în
propria sănătate, în baza Riscuri de ordin fiziologic şi social. adolescență, infecţii sexual transmisibile.
informațiilor accesibile. Comportamentul responsabil şi asumarea  Studiu de caz: Toxicomaniei și consecințe

21
responsabilităţii de către fată şi băiat. nefaste asupra organismului şi a societăţii în
 Adolescenţa şi nutriţia corectă. Nutriţie, rolul întregime.
în creşterea şi dezvoltarea organismului. Produs
Corectitudinea. Pericolele unei alimentaţii Poster elaborat în grup: Substanţe toxice care pot
incorecte. Riscurile fast food-urilor declanşa dependenţa.
 Toxicomania: consecinţe nefaste individuale şi
sociale. Cauze, ale toxicomaniei. Influenţa supra
dezvoltării psihofiziologice şi sociale. Dificultatea
renunţării la substanţele toxice. Pericolul utilizării
medicamentelor fără prescripția medicului.
Dimensiunea 4. Unitatea de învățare Proiectarea carierei profesionale și dezvoltarea spiritului antreprenorial
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi produse recomandate
4.1. Corelarea acţiunilor de  Proiect individual la tema „Eu, profesia şi piaţa
evoluţie în carieră cu  Piaţa muncii şi deciziile de carieră. Piaţa muncii”.
potenţialul individual şi muncii, specificul funcţionării, factori de  Identificarea angajatorilor care pot oferi
perspectivele pieţei muncii dezvoltare. Profesii şi meserii solicitate pe piaţa oportunităţi de practică în domeniul ales.
4.2. Valorificarea oportunităţilor muncii din R. Moldova. Piaţa muncii şi decizia de  Cercetarea gradului de solicitare a diferitor
oferite de comunitatea şcolară, carieră. profesii pe piaţa muncii din Republica Moldova
locală şi piaţa muncii pentru  Inteligenţele multiple şi profesiile.  Analiza diferitor surse pentru a lua o decizie de
lansarea iniţiativelor personale Caracteristici ale diferitor tipuri de inteligenţă. carieră: rapoarte ANOFM (www.anofm.md),
şi a activităţilor antreprenoriale Corelarea profesiilor cu tipul de inteligenţă anunţuri de angajare, articole ale experţilor,
4.3. Proiectarea traseului dominant. opinii ale părinţilor, profesioniştilor etc.
educaţional şi profesional în  CV-ul şi scrisoarea de intenţie. Structura,  Colectarea informaţiilor despre instituţii care
baza sistemului de atitudini şi secţiunile importante. Evaluarea produselor. oferă studii în domeniile preferate.
valori  Voluntariatul şi dezvoltarea personală.  Realizarea testelor de cunoaştere a aptitudinilor
Dezvoltare personală prin activităţi de voluntariat. pentru a planifica dezvoltarea lor.
Domenii de implicare în activităţi de voluntariat.  Realizarea Proiectelor de grup, Colajelor,
Planificarea activităţii de voluntariat. Posterelor împreună cu colegii, care au aceleaşi
 De la idee la afacere. Evaluarea iniţială a tipuri de inteligenţă dominante pentru a
ideilor de afaceri. Corelarea cu interesele prezenta specificul diferitor profesii din
comunităţii. Dezvoltarea ideii de afacere. perspectiva inteligenţelor multiple.
 Proiectul de carieră. Atitudini şi valori în  Redactarea CV-urilor cu diferită destinaţie.
deciziile de carieră. Traseu educaţional\traseu  Identificarea persoanelor cu experienţă de

22
profesional. Elaborarea şi evaluarea proiectului în voluntariat în comunitate şi a oportunităţilor
baza criteriilor stabilite, necesitatea şi importanţa pentru activitatea de voluntariat.
activităţilor de dezvoltare personală Produs
Proiectul de carieră. În Proiect sunt incluse şi acţiunile
de voluntariat. Proiectul de carieră poate fi prezentat
diferitor persoane pentru a colecta feedback, precum şi
celor care pot sprijini realizarea activităţilor planificate.
Dimensiunea 5. Unitatea de învățare Securitatea personală
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi produse recomandate
5.1. Descrierea modalității de  Regulile de comportament în cazul incendiilor  Simularea diferitor situaţii (prin imagini, filmuleţe,
acțiune în caz de incendiu, în baza casnice şi în localuri publice. Acțiuni personale și
instrumente TIC) cu întreprinderea acţiunilor de
regulilor de securitate; colective de protecție și salvare. formare a unui comportament adecvat şi responsabil în
5.2.Analiza posibilelor capcane  Traficul rutier. Semnele de circulaţie rutieră. cazul incendiilor casnice şi localuri publice;
on-line, privind riscul pentru Necesitatea cunoaşterii ca pieton, pasager şi  Joc de rol pentru exersarea comportamentului în
integritatea morală și viața conducător al mijloacelor de transport. stradă şi alte locuri de risc;
elevului;  Securitatea elevului pe timpul vacanţei.  Elaborarea unor proiecte de activități cu referire la
5.3.Aprecierea securității Situaţii de pericol şi risc. Reguli de odihna activă a elevului şi securitatea lui în vacanţă;
ecologice în comunitate, în comportament. Utilizarea bazinelor acvatice.  Analizarea unor studii de caz sau din viaţa reală cu
baza unor criterii oferite. Riscul de înnec Prim ajutor în caz de înec, muşcătură
referire la securitatea ecologică în comunitate;.
5.4.Proiectarea activităților în de insecte, intoxicații alimentare, etc;  Referate, postere cu tematica: Viaţă on-line:
vacanță, din perspectiva  Securitatea ecologică în comunitate. Securitate oportunităţi şi capcane;
asigurării securității ecologică. Modalităţi de asigurare. Implicare Produs.
personale. personală. Elaborarea în grup a unui pliant, care va fi repartizat
 Oportunităţile şi capcanele on-line. Avantajele în instituţie, despre securitatea elevului în vacanţă
şi riscurile utilizării surselor de informare şi
comunicare on-line. Posibile capcane. Mod de
reacţionare.

CLASA IX

Dimensiunea 1. Identitatea personală si relationarea armonioasă


Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi produse recomandate

23
1.1.Identificarea asemănărilor şi  Eu-l real, Eu-l ideal, Eu-l dinamic - evoluţie  Exerciţii de exprimare a identităţii personale prin
deosebirilor dintre pasiune şi personală. Realizările şi aspiraţiile personale. identificarea realizărilor, performanţelor personale
iubire pentru asumarea  Autoreglarea emoţională. Stresul academic, sub diferite forme: eseu, compunere liberă, poster
responsabilităţii în relaţiile de impactul stresului asupra performanţei.  Elaborarea hărţii mintale pornind de la aspiraţiile
gen. Prevenirea şi depăşirea stresului.. personale şi traseul de realizare a lor.
1.2.Aplicarea strategiilor de  Conflictul. Responsabilitatea personală în  Discuţii de înţelegere a fenomenului de stres, de
autoreglare emoțională și managementul conflictelor. Strategii de identificare a semnelor stresului, analiza relaţiei
soluţionare a conflictelor prin negociere. dintre stres şi consecinţe.
asumarea responsabilității  Iubirea, pasiunea şi responsabilitatea în  Utilizarea tehnicilor de relaxare în situaţiile
proprii. relaţiile de gen. Semnificaţiii, comportament stresante.
1.3.Corelarea realizărilor şi responsabil, riscuri, modalităţi de depăşire a  Discuții și studii de caz cu referire la asemănările
aspiraţiilor cu evoluția dificultăţilor. şi diferenţele dintre pasiune şi iubire.
personală în contextul școlar și  Valoarea familiei. Familia ca mediu de viaţă.  Discuţia „Panel” privind responsabilitatea în
extracurricular. Comunicarea în familie și starea de siguranţă. relaţiile de gen, real şi virtual
1.4.Argumentarea rolului familiei Posibilităţi de realizare în familie și cu Produs
în posibilitățile de realizare și susținerea membrilor familiei. Spiritul de Dezbateri cu referire la responsabilităţile într-o
evoluție personală. solidaritate şi ajutor reciproc. Responsabilităţi relaţie şi familie.
versus beneficii. Pledoarie Pro-Familie.

Dimensiunea 2. Unitatea de învățare Asigurarea calității vieții


Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi produse recomandate
2.1. Descrierea priorităţilor şi a  Priorităţile unui tânăr/tânără. Semnificaţia  Crearea unor postere “ Priorităţi importante pentru
modalităţilor/ mijloacelor de priorităţii. Stabilirea priorităţilor. Priorităţile şi devenirea mea” (colaj, desen, pictură, grafică);
realizare a acestora în raport cu calitatea vieţii. Priorităţile în raport cu genul: mit şi  Analiza propriei experienţe: ”Îmi evaluez propriile
valorile personale şi normele realitate. competenţe de muncă”.
acceptate în societate;  Valorile şi nonvalorile. Caracterul polar al  Comentarea secvenţelor din literatură, presă,
2.2. Analiza posibilităţilor de valorii. Influenţa mediului de viaţă: familie, clasă, emisiuni radio şi TV despre nevoi, dorinţe şi
asigurare a unei vieţi de calitate, comunitate, asupra sistemului de valori. modalităţi de realizare;
axat pe muncă şi respectul de  Sursele de venit prin muncă şi respectul de sine.  Analiza informaţiilor obţinute din diferite surse
sine; Munca și venitul. Condițiile de muncă și respectul despre priorităţile vieţii;
2.3. Proiectarea unei gospodării de sine. Integritatea persoanei şi modalităţile de  Completarea de fişe individuale, postere, prezentări
virtuale, bazate pe valori și obţinere a venitului. despre muncă şi importanţa ei pentru respectul de
gestionarea economicoasă a  Nevoi şi dorinţe versus resurse. Bugetului sine;
resurselor; familiei şi bugetului personal. Gestionarea,  Poster „Arborele dorinţelor” pentru a pune în

24
economisirea, contribuţia la economisirea valoare interesele şi aspiraţiile personale;
resurselor familie.  Organizarea unei mese rotunde„Cultura şi stilul
 Casa mea de vis. „ Cuib familial. Valori materiale propriu de viaţă – expresie a individualităţii”;
versus valori spirituale. Copiii valoare a familiei, Produs:
sensul vieții. Organizarea gospodăriei. Elaborarea eseului“Îmi construiesc o casă de vis
şi o viaţă de calitate, învăţând din modele
comunitare”,
Dimensiunea 3. Unitatea de învățare Modul de viață sănătos
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi produse recomandate
3.1. Descrierea bioritmului  Ceasul biologic al organismului. Bioritmul.  Disuție dirijată după lecturarea textelor tematice:
organismului și a manifestărilor Manifestarea în raport cu particularităţile Ce importanţă are apa pentru om? Câtă apă trebuie
lui în raport cu diferite condiții și individuale. Timpul zilei, al săptămânii, anului, să consume omul pe zi? Cum putem şti că apa este
particularităţi individuale vârstei, condițiilor climaterice, etc. potabilă?
3.2. Analiza capacității de efort a  Apa şi sănătatea. Rolul apei în menținerea  Realizarea unui sondaj: Cât efort trebuie să facă un
adolescentului din perspectiva sănătății organismului. Resursele de alimentație cu adolescent? Ce activități sunt peste puterile
promovării unui mod activ de apă. Calitatea apei. Prevenirea poluării apei. adolescentului? Care sunt insemnele oboselii
viață;  Efortul și sănătatea. Efortul fizic și mintal. mintale, fizice?
3.3. Aprecierea importanței Capacitatea de efort a adolescentului. Efortul ca  Prezentarea unor informații selectate, prvind
menținerii stării de sănătate, prin factor al dezvoltății. Riscul supraefortului. Oboseala bioritmul individual.
modul activ de viață, rezistența la influența asupra sănătății. Modalități de diminuare a  Prezentarea unui poster: Dauna lipsei de mișcare
tentațiile periculoase pentru oboselii.  Vizionare de filmuleţe cu tematica: Consecinţe ale
sănătate;  Drogurile. Situații de risc. Racolarea utilizării drogurilor.
consumatorului. Impactul consumului de Produs
drogurilor asupra sănătății fizice, mintale și Prezentare PPT: Eu particip conştiincios în activităţi
emoționale în adolescenţă. de protecţie a mediului în localitatea mea.
 Modul sedentar de viață și sănătatea. Mișcarea Spot publicitar: Spun NU utilizării drogurilor
ca factor de dezvoltare. Modalități de prevenire a
sedentarismului.
Dimensiunea 4. Unitatea de învățare Proiectarea carierei profesionale și dezvoltarea spiritului antreprenorial
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi produse recomandate
4.1. Identificarea oportunităţilor  Oportunităţile educaţionale şi profesionale  Elaborarea articolelor, posterelor, discursurilor la
educaţionale şi profesionale pentru absolvenţii de gimnaziu. Semnificaţia tema “Munca în adolescenţă: drepturi şi
din perspectiva cunoaşterii de termenului oportunitate în contextul proiectării responsabilităţi”.

25
sine şi a pieţei muncii carierei. Criterii de alegere. Valorificarea  Realizarea interviurilor pentru consultarea opiniei
4.2. Argumentarea deciziilor oportunităţilor pentru dezvoltarea personală. persoanelor adulte de vârstă diferită despre munca
privind traseul educaţional şi  Traseul educaţional şi prin contract şi fără contract.
perspective
profesional în baza sistemului  Elaborarea propriului traseu educaţional care
profesionale. Instituţiile de învăţământ secundar
de atitudini şi valori general. Instituţiile de învăţământ profesional. trebuie parcurs până şi după absolvirea
4.3. Formularea unor inițiative Cerinţe de înmatriculare şi condiţii oferite. gimnaziului.
pentru activitățile  Personalitatea şi profesia. Diferenţa dintre  Identificarea acţiunilor pentru realizarea traseului
antreprenoriale în diferite calităţi şi abilităţi. Atitudini şi valori. Tipuri de
educaţional\profesional.
domenii profesionale personalitate. Rolul trăsăturilor de personalitate
 Discuţii cu părinţii şi/sau alte persoane de
dezvoltate în comunitate în decizia de carieră şi realizarea profesională. încredere privind decizia de carieră.
 Cum se caută un loc de muncă. Modalităţile de  Descrierea competenţelor necesare pentru
identificare a locului de muncă. Anunţuri de practicarea diferitor profesii.
angajare şi analiza lor.  Identificarea valorilor dominante cu ajutorul
 Cariera profesională. Interviul de angajare. testului elaborat de către D. Super.
Comportamente non-verbale utile pentru un  Simularea interviurilor de angajare.
interviu de angajare. Echilibrul emoţional în  Participarea la târguri de cariere pentru a comunica
timpul unui interviu. Pregătirea pentru interviu. cu angajatorii.
 Antreprenoriatul – opţiune de carieră. Planul  Analizarea resurselor, problemelor din comunitate
de afaceri. Componentele constitutive. Schiţa şi elaborarea ideilor de afaceri care ar contribui la
unui plan de afaceri, consultarea lui în dezvoltarea comunităţii.
comunitate. Produs. Proiectul de carieră. Proiectul include
Proiectul de carieră. Planificarea traseului traseul educaţional\profesional: obiective, acţiuni
profesional\ traseu educaţional. Oportunităţile de realizare şi monitorizare. Proiectul poate fi
educaţionale stipulate în Codul Educaţiei prezentat în cadrul unei activităţi publice. El este
definitivat, utilizând experienţa acumulată în anii
de studii la gimnaziu.
Dimensiunea 5. Unitatea de învățare Securitatea personală
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi produse recomandate
5.1. Relatarea despre regulile de  Traficul rutier. Reguli de circulație. Utilizarea  Prezentarea imaginilor despre atacurile teroriste;
circulație, utilizarea mijloacelor de mijloacelor de transport. Acces legal conform  Ateliere practice: Ştiu să mă comport în stradă. Ştiu
transport din perspectiva securității vârstei. Contravenţii. să citesc grupurile de semne; Știu să utilizez
personale și colective;  Comportamentul recomandat în caz de mijloacele de transport.
5.2. 5.2. Analiza contextelor de ameninţare a unui act terorist. Surse ale  Discuţii dirijate cu privire la securitatea personală în
asigurare a securității datelor cu terorismului. Modalităţi de manifestare. Reguli
26
caracter personal, în baza cadrului de comportament în raport cu tipul actului contextul securităţii naţionale;
normativ existent; terorist.  Formularea şi rezolvarea de situaţii problemă
5.3. Argumentarea necesității  Securitatea personală în contextul securităţii privind securitatea datelor personale, agresiunea în
cunoașterii fenomenului bullying și naţionale. Securitate naţională; modalităţi de mediul on-line.
a modalităților de comportament, asigurare. Comportament legal şi corect în caz de
din perspectiva asigurării ameninţare a securităţii naţionale. Produs
securității personale  Securitatea datelor personale. Cadrul legal. Activitate de grup. Elaborarea afişului
Posibilităţi şi limite ale securizării datelor cu publicitar (care va fi plasat în clasă/în şcoală ), în
caracter personal. Riscuri ale accesului la datele cadrul unei campanii de promovare a securităţii
cu caracter personal. Mod de reacţionare a personale cu una din tematici: Traficul rutier,
încălcării dreptului la securitatea datelor cu Securitatea datelor personale, Pericolul unui act
caracter personal. terorist, etc.
Bullyingul. Agresiunea în mediul on-line.
Modalităţi de protecţie. Reacţie şi comportament
în caz de bullying.

27
V. SUGESTII METODOLOGICE
Elementul conceptual-cheie al curriculumului sunt finalităţile educaţionale, exprimate în
competenţe specifice şi unităţi de competenţă. Această abordare reflectă esenţa teoriei curriculare,
care constituie baza conceptuală a predării – învăţarii – evaluării. Din această perspectivă, procesul
didactic este axat pe cel ce învaţă în relație cu mediul său de viață. Profesorul are rol de facilitator
care creează contextul favorabil atingerii finalităţilor proiectate. Reieşind din aceste repere
conceptuale, recomandăm profesorilor să utilizeze paradigma constructivistă în proiectarea şi
realizarea procesului didactic, care pune în valoare: personalitatea elevului, prin implicarea lui activă;
orientarea procesului de învăţare spre situaţii concrete din viaţă; demararea procesului de învăţare de
la experienţa elevului; îmbinarea judicioasă a activităţii individuale şi a activităţii în grup; axarea pe
formarea de atitudini şi valori.
Procesul didactic se realizează în baza celor cinci module. Conform abordării modulare, prin
intermediul fiecăruia se contribuie prioritar la formarea unei competenţe specifice, fapt care nu neagă
şi contribuţia altor module la formarea competenţei specifice concrete.
În scopul formării competenţelor proiectate, profesorul poate să reeşaloneze modulele, în
dependenţă de condiţii disponibile ( inclusiv cu luarea în consideraţie a condiţiilor din natură,
structurii anului şcolar, etc.), dar se recomandă parcurgerea integrală a modulului, a căror unităţi de
competenţă sunt într-un raport de inter -relaţionare şi contribuie, prin mesajul educaţional ( unităţile
de conţinut/problemele propuse ), la realizarea competenţei specifice.
Profesorul poate ( este încurajat ) să propună, prin proiectarea didactică şi alte unităţi de conţinut,
care după părea lui, sau prin consultarea elevilor, părinţilor, membrilor comunităţii, vor contribui la
formarea competenţelor specifice. În propunerea unităţilor de conţinut, profesor va ţine cont şi de
resursele disponibile.
Disciplina Dezvoltarea personală este o disciplină ce are misiunea de a integra resursele
educaţionale a diverşilor factori educaţionali, şcolii revenindu-i rolul de coordonare şi de ordonare a
acestor influenţe. Din această perspectivă, formele de realizare a procesului didactic trebuie să fie cât
mai diverse: lecţii realizate în clasa de elevi; activităţi realizate în şcoală ( posibil şi cu implicarea
elevilor din alte clase); excursii, vizite, activităţi practice în instituţii şi întreprinderi; activităţi de
voluntariat; activităţi realizate în comunitate, cu implicarea familiei şi altor membri ai comunităţii. În
scop de cunoaştere şi formare de atitudini, recomandăm organizarea unor vizite a elevilor din oraş în
localităţi rurale; a elevilor din localităţile rurale la întreprinderi şi instituţii din oraş. Pentru a crea
condiţii favorabile dezvoltării personale, această disciplină poate să-şi atingă obiectivele doar cu
implicarea plenară a tuturor factorilor educaţionali: şcoală, familie, APL, comunitate, ONG-uri, etc.
În scopul utilizării potenţialului formativ al mediului de trai, se va pune accent pe aspectele
pozitive şi resursele de valoare ale mediului de viaţă: personalităţi şi exemple de comportament moral
al persoanelor cunoscute; aprecierea resurselor din localitate ( natura, felul de utilizare şi gospodărire
a resurselor, etc. ).
Profesorul este încurajat să utilizeze o gamă largă de metode şi procedee didactice. Recomandăm
aplicarea cât mai largă a strategiilor de învăţare prin rezolvare de probleme şi utilizarea metodei
proiectelor, care valorifică:
 învăţarea experienţială, prin care elevul este implicat direct şi activ într-o experienţă
concretă de învăţare, relevantă pentru viaţa sa şi pentru contextul specific în care trăieşte, utilizând
observarea şi analiza critică a propriilor percepţii şi reprezentări, stări, comportamente, atitudini,
experimentarea activă a ceea ce a învăţat în situaţii noi, reflecţia personală asupra experienţelor trăite;
 învăţarea socială şi comunicaţională, care încurajează învăţarea prin observarea celorlalţi,
prin conversaţiile structurate cu ceilalţi şi prin colaborarea şi cooperarea cu aceştia, utilizând variate
modalităţi de comunicare (conversația în perechi, conversaţia de grup, dezbaterea etc.);
 învăţarea reflexivă, prin care elevul analizează propriile sale experienţe de învăţare pentru a-
şi îmbunătăţi strategiile şi instrumentele de învăţare eficientă în situaţii viitoare (autoevaluarea,
evaluarea în perechi, jurnalul de învăţare, jurnalul de observare, comentarii reflexive etc.).

Procesul didactic, ca proces de predare –învăţare- evaluare, pune accent pe învăţare, predarea

28
fiind contextul didactic creat, prin care profesorul facilitează învăţarea, iar evaluarea, fiind
mecanismul de feedback, care îl învaţă pe elev să se autoaprecieze şi să acţioneze spre formare
competenţelor proiectate.

VI. SUGESTII DE EVALUARE

Evaluarea este parte integrantă a procesului de învăţare şi mecanism de gestionare şi


autogestionare a deciziilor, privind dezvoltarea personală în ciclul primar, gimnazial şi liceal. La
disciplina Dezvoltarea personală accentul este pus pe evaluarea autentică şi autoevaluare. Evaluarea
în cadrul acestei discipline, nu va fi cu note. Evaluarea va avea un caracter calitativ şi va fi axată pe
instrumente care permit înregistrarea progresului fiecărui elev. În cadrul disciplinei se vor practica trei
tipuri de evaluare:
- evaluare formativă iniţială;
- evaluarea formativă interactivă;
- evaluarea sumativă.
La evaluarea iniţială profesorul va organiza o activitate interactivă în care elevii vor avea
posibilitatea să-şi exprime opiniile despre cum se văd ei la sfârşitul anului şcolar ce vor ei să înveţe
la şcoală şi ce cred că se va schimba în comportamentul lor. Ulterior primului an de implementare a
disciplinei, la prima lecţie din fiecare clasă se evaluează realizarea acţiunilor proiectate în anul
precedent şi la ultima lecţie se elaborează un nou Plan de acţiuni pentru dezvoltarea personală. Astfel
elevul poate urmări evoluţia intereselor, abilităţilor, valorilor, îşi asumă responsabilitate pentru
acţiunile realizate şi însuşeşte un set de instrumente care îl ajută în luarea deciziilor privind
autocunoaşterea, modul de viaţă, cariera, sănătatea, securitatea, etc.
Pentru a armoniza şi facilita activitatea de învăţare a elevilor, recomandăm utilizarea Portofoliului
de dezvoltare personală.
Portofoliul de dezvoltare personală se va completa cu rezultate din activităţile realizate de elevi
la fiecare oră şi va reprezenta o sursă pentru oferirea de feedback permanent şi constructiv. Cadrul
didactic va avea în vedere faptul că portofoliul este un produs personal, de aceea elevii vor fi stimulaţi
să îşi utilizeze imaginaţia şi creativitatea, atât în ceea ce priveşte conţinutul acestuia, cât şi modul de
prezentare. Este important ca să se discute împreună cu elevii importanţa portofoliului şi a rolului
acestuia în dezvoltarea personală.
Fiecare modul finalizează cu elaborarea unui produs, care va reflecta gradul de formare a
competenţei specifice. Produsele sugerate la disciplina Dezvoltare personală cumulează achiziţiile
elevilor din cadrul unui întreg modul curricular (pe parcursul a 5-6 ore) şi solicită valorificarea tuturor
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor în realizarea produsului recomandat. Produsele elaborate sunt
evaluate recproc şi/sau autoevaluate în baza criteriilor de succes şi păstrate în Portofoliul de
dezvoltare personală. Acest portofoliul este completat pe parcursul ciclului gimnazial. La finele
ciclului gimnazial, în baza instrumentelor de evaluare/autoevaluare, se iau decizii privind următoarea
etapă a traseului educaţional.
Portofoliul de dezvoltare personală, va conține și Tabelul de performanță școlară, care se va completa
la finalul fiecărui modul. Tabelul de performanță școlară la disciplina Dezvoltare personală este un instrument
de monitorizare a performanțelor elevului și reprezintă o sinteză a rezultatelor obținute pe parcursul anului de
studii. Este un document obligatoriu pentru toți elevii claselor de gimnaziu..

VII. REFERINȚE BIBLIOGRAFIE

1. Activităţi psiho-sociale în domeniul egalităţii de gen pentru adolescenţi, Terre des hommes,
Chisinau, 2016, 98 p.
2. Baban, A. (coord.). Consiliere educationala. Cluj Napoca, Editura Imprimeria Ardealul, 2001.

29
3. Băban Adriana. Consiliere educaţională, ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi
consiliere. Cluj-Napoca: Ardealul, 2001
4. Băban, A. Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi consiliere,
2009.
5. Băban, A.; Petrovai, D.; Lemeni, G. Consiliere şi orientare. Bucureşti, Humanitas Educaţional,
2002.
6. Burt, Shelley. Fii pregătit pentru interviu. Bucureşti, Editura Tehnica, 1999.
7. Copacinschi M., Turchină T., Olaru V. Relaţii armonioase în familie. Suport informaţional. Ed.
II-a revizuită. Chişinău: Centru Internaţional La Strada, 2017.
8. Cornelius, H., Faire, S., Ştiinţa rezolvării conflictelor, Editura Ştiinţă şi Tehnică, Bucureşti, 1996.
9. Cristea S. (coord.) Reforma învăţământului între proiectare şi realizare, Bucureşti: Editura
Didactică şi Pedagogică, 2012..
10. Dumitraşcu D. (coord), T. Turchină (2006): Învăţ să fiu, ghid pentru psihologi şcolari, diriginţi,
profesori. Chişinău: Centrul Educaţional Pro Didactica;
11. Goleman, D. Inteligenţa emoţională, Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2002.
12. Golovei Lilia. Școala – prietena preadolescenţilor. Ghid metodologic pentru psihologii şcolari şi
diriginţi. Chişinău: Imprint Star, 2017. - 96 p. ISBN 978-9975-4304-9-4
13. Grimalschi A. (coord.) Educaţia pentru o societate a cunoaşterii: Cadrul de referinţă al
Curriculumui naţional. Chişinău, 2017. 74 p.
14. Gulei M.-E., Serea A. Orientarea şi consilierea în carieră. Ghidul profesorului. Iaşi: Editura
Spiru Haret, 2011. 142 p.
15. Henry J., Cormier V. Qu’est-ce qu’une compétence? In: Les archives de DISCAS, 2006.
16. Jigău, M. Consilierea carierei. Compendiu de metode şi tehnici. Editura SIGMA, Bucureşti, 2007.
17. Kincher Jonni. Psihologia pentru copii. Bucureşti: Erc Press, 2008. - 139 p.
18. Marcinschi Călineci, M., Start pentru o carieră de succes, Centrul Educaţia 2000+, Humanitas
Educaţional, 2004.
19. Neculau A., Cunoaşte-l pe celălalt/, Editura Polirom, Iaşi, 2003.
20. Racu, E., Coadă, C. şi col., Ghidul educatorului de la egal la egal în prevenirea HIV/SIDA,
Chişinău, 2003.
21. Robbins, A. Descoperă forţa din tine, Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2002.
22. Roegiers X. La pédagogie de l'intégration. En bref. Mars, 2006.
23. Salomia, E., Marcinschi, M., Cîrlea, S., David, C, Marcinschi, F., Murgu, A., Oancea, A., Şandru,
I. 2003. Ghidul carierei mele. Ediţia a 2-a, Centrul Educaţia 2000+, Humanitas Educaţional.
24. Sclifos L., Goraş-PosticăV.ş.a., O competenţă-cheie: a învăţa să înveţi. Ghid metodologic,
Chişinău, C. E.PRO DIDACTICA, 2010.
25. Temple, Ch.; Steele, J.L.; Meredith, K.S., Aplicarea tehnicilor de dezvoltare a gândirii critice.
Centrul Educaţional PRO DIDACTICA, Chişinău, 2003.
26. Terzi-Barbaroşie Daniela, Parentaj conştient sensibil la gen, Suport de curs, Chişinău, 2016, 114
p.
27. Tunyagi, O. Managementul furiei. Psihologie practică pentru adulţi şi adolescenţi, Ed. Vladimed-
Rovimed, Bacău, 2014.
28. Turchină T. Broşură „Familii fără hotare: 20 Întrebări şi Răspunsuri despre copii, pentru părinţii
care pleacă peste hotare”, Chişinău: Reprezentanţa din RM a Fundaţiei „Terre des hommes”,
2016. 64 p.
29. Turchină T. Broşură „Familii fără hotare: Copii rămaşi acasă? Părinţi plecaţi în străinătate?
Răspunsuri pentru profesionişti”, Chişinău: Reprezentanţa din RM a Fundaţiei „Terre des
hommes”, 2017. 27.p
30. Резапкина Г. Профессия и карьера. //În: Школьныйпсихолог, № 02/2009.
www.psy.1september.ru/view_article.php?ID=200900204
31. Тамонова Е. Я поступаю учиться. //În: Школьный психолог, №
23/2003.www.psy.1september.ru/article.php?ID=200302318

30

S-ar putea să vă placă și