Jocuri didactice pentru lecţiile de fizică

Jocul reprezintă un ansamblu de acţiuni şi operaţiuni care a ca scop devoltarea intelectuală a elevilor.
Incorporat în activitatea didactică, elementul de joc imprimă acesteia un caracter mai viu si mai
atragător, aduce varietate si o stare de bună dispoziţie functională..
Jocul didactic este un tip specific de activitate prin care învaţătorul consolidează, precizează şi chiar
verifică cunoştinţele elevilor, le îmbogăţeşte sfera lor cognitivă, pune în valoare şi le antrenează
capacităţile creatoare ale acestora. Atunci când jocul este utilizat în procesul de învăţământ, el dobândeşte
funcţii psihopedagogice semnificative, asigurând participarea activă a elevului la lecţii, sporind interesul de
cunoaştere faţă de conţinutul lecţiei.
Jocul didactic reprezintă o metodă de învăţământ în care predomină acţiunea didactică simulată.
Această acţiune valorifică finălităţile adaptive de tip recreativ, proprii activităţii umane, Analiza sa permite
cadrului didactic valorificarea principalelor cinci direcţii de dezvoltare:
- de la grupurile mici spre grupurile tot mai numeroase ;
- de la grupurile instabile spre grupurile tot mai stabile ;
- de la jocurile fară subiect spre cele cu subiect ;
- de la şirul de episoade nelegate între ele spre jocul cu subiect şi cu desfăşurare sistematică;
- de la reflectarea vieţii personale şi a ambianţei apropiate, la reflectarea evenimentelor vieţii sociale.
Această metodă dinamizează acţiunea didactică prin intermediul motivaţiilor ludice care sunt
subordonate scopului activităţii de predare-nvăţare -evaluare într-o perspectivă pronunţat formativă.
Sunt evidenţiate următoarele criteri de clasificare a jocurilor didactice, după:
 Obiectivele prioritare: jocuri senzoriale (auditive, vizuale,motorii, tactile ), jocuri de
observare, jocuri de dezvoltare a limbajului, jocuri de stimulare a cunoaşterii interactive;
 Conţinutul instruirii: jocuri matematice, jocuri muzicale, jocuri sportive, jocuri literare/
lingvistice;
 Formă de exprimare: jocuri simbolice, jocuri de orientare, jocuri de sensibilizare, jocuri
conceptuale, jocuri-ghicitori, jocuri de cuvinte încrucişate ;
 Resursele utilizate: jocuri materiale, jocuri orale, jocuri pe bază de întrebări, jocuri pe bază
de fişe individuale, jocuri pe calculator;
 Regulile instituite: jocuri cu reguli transmise prin tradiţie, jocuri cu reguli inventate, jocuri
spontane, jocuri protocolare;
 Competenţele psihologice stimulate: jocuri de mişcare, jocuri de observaţie, jocuri de
imaginaţie, jocuri de atenţie, jocuri de memorie, jocuri de gândire, jocuri de limbaj, jocuri de creaţie.
Prin joc, elevii pot ajunge la descoperiri de adevăruri, îşi pot antrena capacitatea lor de a acţiona
creativ. Strategiile jocului sunt în fond strategii euristice, în care se manifestă isteţimea, spontaneitatea,
inventivitatea, initiaţiva, rabdarea, îndrazneala,etc.
Jocurile copiilor devin metodă de instruire în cazul în care ele capătă o organizare şi se succed în
ordinea implicată de logica cunoaşterii şi a învăţăturii. În acest caz, intenţia principală a jocului nu este
divertismentul, rezultat din încercarea puterilor, ci învăţătura care pregăteşte copilul pentru muncă şi viaţă.
Pentru a atinge aceste scopuri, jocul didactic trebuie să fie instructiv, să le consolideze cunoştinţele.
Folosirea jocului didactic ca activitate de completare cu întreaga clasă, aduce variaţie în procesul de
instruire a copiilor, făcându-l mai atractiv.
Jocul didactic poate fi folosit cu succes scontat în captarea atenţiei elevilor pe tot parcursul activităţii
didactice şi înlăturarea plictiselii a dezinteresului.
 Reuşita jocului didactic este condiţionată de proiectarea, de organizarea lui metodică, de modul în care
noi învăţătorii ştim să asigurăm o concordanţă deplină între elementele ce-l definesc.
Metoda jocului didactic prespne cîteva momente:
 pregătirea jocului didactic;
 organizarea judicioasă a lui;
 respectarea momentelor jocului didactic;
 ritmul şi strategia conducerii lui;
 stimularea elevilor în vederea participării active la joc;
 asigurarea unei atmosfere prielnice de joc;
 varietatea elementelor de joc.
Jocul reprezintă o metodă activă de organizare a activităţii elevilor la lecţiile de fizică. Prin sistemul de
jocuri didactice, la treapta gimnazială, activitatea educaţională capătă un caracter atrăgător, mai viu,
formează o stare psihologică la elevi de bună dispoziţie, de veselie şi bucurie, este contraversă monotoniei,
plictiselii şi oboselii. Prin jocul didactic profesorul pune în vigoare şi evidenţiază capacităţile intelectuale
ale elevilor, dezvoltă creaţia îmbogăţeşte sistemul de cunoştinţe şi chiar le verifică.
Pe parcursul mai multor ani împreună cu elevii am alcătuit un şir de jocuri pe care le utilizăm cu
succes în cadrul orelor şi în cadrul activităţilor extracurriculare. Aceste jocuri nu se folosesc la toate
lecţiile, dar la unele lecţii de formare a deprinderilor şi priceperilor le putem folosi cu succes. Ele pot fi
folosite şi la anumite etape ale altor tipuri de lecţii sau în cadrul activităţilor extracurriculare în dependenţă
de obiectivele propuse spre realizare. Regulile de joc le stabilim împreună cu elevii reeşind din obiectivele
lecţiei în cauză. Pe larg este necesar de alcătuit jocuri individuale care dezvoltă memoria elevilor şi ajută la
studierea formulelor de calcul.
Prezint în continuare câteva jocuri didactice desfăşurate cu interes de elevi la lecţiile de fizică.

Jocul didactic „Ceasornicul mărimilor fizice”

În clasa VI un joc numit „Ceasornicul mărimilor fizice”, care ajută elevii la studierea mărimilor
studiate la tema “Densitatea substanţelor” – densitatea, masa şi volumul”. Acest joc este prevăzut pentru a
dezvolta la elevi deprinderi de caracterizare a unei mărimi fizice conform schemei:
1. Denumirea mărimii fizice.
2. Simbolul mărimii fizice.
3. Unitatea de măsură în SI.
4. Instrumentul de măsură.
5. Formula de calcul.
Masa de joc are aspectul unui ceasornic cu cinci ace indicatoare pe care sunt scrise caracteristicile
mărimii fizice conform schemei de mai sus. Cadranul ceasornicului este împărţit în 15 părţi pe care sunt
indicate caracteristicile celor trei mărimi studiate densitatea - , volumul - V şi masa - m. Elevului I se
propune să determine caracteristicile unei mărimi fizice. Pentru aceasta elevul trebuie să aranjeze
corespunzător acele ceasornicului . Acest joc permite elevilor să-şi autoevalueze cunoştinţele la tema dată
şi să obţină deprinderi de caracterizare a unei mărimi fizice ceea ce este foarte important la etapa aceasta de
învăţare a fizicii. Etapa de formare a cunoştinţelor ştiinţifice este foarte importantă în procesul dezvoltării
intelectuale a alevului.
Acest joc poate fi alcătuit pentru clase sau teme aparte, de către profesor sau de către însăşi elevii sub
conducerea profesorului şi poate fi utilizat la diferite etape ale lecţiei sau în cadrul activităţilor
extracurriculare din şcoală. Odată cu studierea mai multor mărimi ceasornicul poate fi modificat astfel ca
pe cadranul lui să fie înscrise caracteristicile mai multor mărimi fizice şi în acest caz selectarea
caracteristicilor unei mărimi fizice de către elev devine din ce în ce mai dificilă.
Jocul didactic „Dominoul fizic”

Un alt joc care poate fi folosit cu succes în cadrul lecţiilor este “Dominoul fizic”. Acest joc
constă în alcătuirea de către elevi a formulelor avînd ca bază formulele principale studiate. Spre exemplu
în clasa VII la capitolul „Forţa” elevii studiază formulele:

din care se pot obţine încă 22 formule derivate pe care elevii le vor alcătui din 44 figuri de domino.
Regulile de joc se vor stabili împreună cu elevii în aşa fel ca ei să fie cointeresaţi să cunoască
formulele studiate şi să poată stabili din ele formulele derivate(pentru ca jocul să fie posibil de jucat am
utilizat atît pentru forţa de greutate cît şi pentru forţa elastică simbolul F). Se va acorda un punct acelui
elev care va finaliza corect formula începută de adversar. Elevul, care în timpul jocului obţine un punctaj
mai mare va fi notat cu o notă mare. Pentru a evita diferite conflicte de joc, la fiecare echipă de jucători se
va numi un arbitru (moderator) din răndurile elevilor care cunosc bine formulele care se pot obţine pe
parcursul jocului.

Dominourile sînt reprezentate mai jos:

 “Dominoul fizic” permite elevilor să-şi dezvolte memoria, gîndirea logică şi totodată le permite să-
şi evaluieze nivelul de competenţe în comparaţie cu colegii săi de joc sau clasă. Jocul dat poate fi folosit
cu succes şi în alte clase la alte compartimente. Este destul de important faptul ca eleviisă poată utiliza
formulele mărimilor fizice în diverse situaţii, să poată stabili relaţia dintre două sau char şi mai multe
formule. Obţinînd aceste deprinderi elevului îi va fi mai uşor la rezolvarea problemelor, deoarece el va fi
capabil să prevadă relaţia dintre mărimile fizice propuse într-o problemă sau alta.Mai multe figuri ne de
domino se vor confecţiona la capitolul „Curentul electric” în clasa a VIII. (Toate rechizitele pentru joc se
vor confecţiona de către elevi sub îndrumarea profesorului).

Jocul didactic „Sistemul Internaţional al unităţilor de măsură”

Un rol important în studierea fizicii îl are cunoaşterea de către elevi a mărimilor fizice fundamentale
ale Sistemei Internaţionale şi a multiplilor şi submultiplilor unităţilor de măsură. Pentru a ridica nivelul de
cunoaştere al elevilor a acestor două elemente de bază, propun două jocuri didactice pe care elevii le
efectuează individual în cadrul lecţiilor.

Jocul “Sistemul Internaţional al unităţilor de măsură” este prevăzut pentru studierea de către elevi a
mărimilor fizice fundamentale ale SI. Şi pentru acest joc este prevăzut un moderator care va supraveghea
lucrul individual. Masa de joc are următorul aspect:
 SISTEMUL INTERNAŢIONAL AL UNITĂŢILOR DE MĂSURĂ

Denumirea MF Simbolul mărimii Denumirea unităţii de Simbolul unităţii de

fizice măsură măsură
Lungimea
t
Kilogram
K
Cantitatea de subst
I
candela

Pe fişe aparte se scriu celelalte componente ale acestui tabel:

Elevului i se propune un interval limitat de timp în care el trebuie să aranjeze componentele sistmului
internaţional al unităţilor de măsură corespunzător rîndurilor şi coloanelor. Poate fi propus în orice clasă la
diferite etape ale lecţiei. Jocul poate fi prezentat şi sub formă de tabele individuale fiecărui elev, în care
elevul va trebui să completeze celulele libere. Tabelul poate fi alcătuit în diverse moduri schimbînd cu
locul celulele deja completate.
Jocul didactic „Culesul florilor fizice”

Un alt joc pe care îl puteţi folosi în cadrul lecţiilor de fizică în orice clasă este jocul “ Culesul florilor
fizice”. Florile sunt alcătuite în felul următor: În centru este scris simbolul mărimii fizice. Pe petale vor fi
scrise caracteristicile mărimii fizice:
1. Denumirea mărimii fizice.
2. Formula de calcul a mărimii fizice.
3. Unitatea de măsură în SI.
4. Instrumentul de măsură.
5. Ce caracterizează mărimea fizică.
Spre exemplu „Floarea” volumului va avea următoarele componente:

Aşa la o temă sau un modul se pot confecţiona mai multe flori care mai apoi elevii va trebui să le
„culeagă”, adică să găsească componentele tuturor florilor propuse. Spre exemplu în clasa VIII la
compartimentul „Fenomene termice” se pot confecţione florile temperaturii, căldurii, căldurii specifice,
puterii calorice, masei corpului şi tuturor celorlalte mărimi fizice studiate sau care sunt atinse în acest
capitol. Fiecărui elev i se va propune să „culeagă” doar căteva flori (să alipească cît mai multe petale corect
la simbolul mărimilor propuse, petalele fiind amestecate), astfel ocupînd o mare parte a clasei în activitate
individuală. Acest joc este foarte util de folosit în clasele VI, VII, VIII deoarece el dă posibilitatea elevilor
să-şi autoevalueze cunoştinţele despre mărimile fizice studiate anterior. În dependenţă de numărul de flori
propuse jocul devine ma dificil sau mai puţin dificil. Este clar că caşi celelalte jocuri propuse „Culesul
florilor fizice” trezeşte interesul tuturor elevilor şi anume a elevilor cu un potenţial mediu de însuşire, ceea
ce dă posibilitate profesorului de încadrare maximă îă activitate a tuturor elevilor din clasă şi de a obţine un
randament mai înalt al activităţii de instruire.
 Jocul didactic „Volei fizic”

Pentru stimularea lucrului individual în cadrul lecţiilor, sau în cadrul activităţilor extracurriculare,
se poate propune jocul “Volei fizic”. Regulile sînt aceleaşi ca la voleiul sportiv. Echipa este formată din
şase membri şi jucători de rezervă. Fiecare membru al echipei are din timp pregătite cît mai multe întrebări
referitoare la o temă sau un modul. Jocul se desfăşoară în felul următor: echipa care este la servire
(jucătorul) propune o întrebare unui membru din echipa adversă acest jucător trebue să răspundă, dacă nu
cunoaşte răspunsul pasează altui jucător, dacă şi acesta nu ştie răspunsul mai dă o pasă dacă şi în acest caz
nu se dă răspunsul corect răspunde cel ce a servit şi echipa lui cîştigă un punct. În caz că echipa adversă
răspunde corect se pierde servirea şi serveşte echipa a doua. Jocul se joacă pînă o echpă obţine 15 sau 25
puncte. În caz că şi cel care a servit nu ştie răspunsul este perdută servirea. În cadrul acestui joc fiecare
membru de echipă trebue să pregătească cît mai multe întrebări. Regulile de joc pot fi modificate la dorinţa
profesorului şi elevilor din şcoala respectivă.

Jocul didactic „Mlaştina unităţilor de măsură”

De multe ori profesorii se întîlnesc cu situaţia cînd elevilor le este dificil să facă transformările
unităţilor de măsură. Pentru formarea acestor deprinderi elevilor li se propune jocul „Mlaştina unităţilor
de măsură”. Pentru a trece cu succes mlaştina elevul va trebui să facă corect transformările unităţilor de
măsură, adică călcînd pe locul vîrtos (solid) din mlaştină, în caz contrar va fi înghiţit.

Acest joc se poate propune la toate clasele gimnaziale la diferite teme sau module. Este clar că
denumirea acestui joc poate fi schimbat după dorinţă şi acomodat la condiţiile date ale procesului
educaţional.
 Jocul didactic „Găseşte figura”

Un alt joc pentru antrenarea capacităţilor de transformare a unităţilor de măsură este jocul „Găseşte
figura”. Acest joc reprezită o tablă pe care este desenată o tabelă ăn care sunt înscrise valorile unei mărimi
fizice în diferitţi multipli şi submultipli ai săi. În mijlocul fiecărei celule a tabelei este bătut un cui. De cuiul
din celula „Start” este legată o sfoară. Condiţia jocului este ca elevul să treacă cu sfoara prin celulele cu
valorile egale ale acestei mărimi şi în rezultat să obţină o figură ascunsă de conducătorul jocului. O altă
variantă mai uşoară şi mai comodă ar fi prezentarea acestui joc pe foi pentru fiecare elev în parte. Elevilor
li se vapropune să unească celulele cu valori egale cu o careocă sau cu un creion colorat. Mai jos vă
propun un model a acestui joc la unităţile de măsură a forţei:

Start
80 cN 800 MN 8 10-5 cN 8 104 nN 8 102 kN 80 N
8000 N
80 102 mN 8 108 cN 8 10-2 kN 80 103 N 0.8 kN 8 106 N 8 105 daN

8 109 N 8 mN 8 104 dN 8 hN 8 10-3 MN 8 daN 8 106 mN

8 102 kN 8 kN 8 106 nN 8 108 dN 8 106 MN 8 1012 nN 8 10-4 kN

8 cN 8 10-8 kN 8 10-3 cN 8 1010 nN 8 102 kN 8 105 N 8 105 hN

80 MN 800 kN 8 102 MN 8 102 daN 8 103 N 8 104 mN 8 103 cN

8 102 dN 8 104 daN 8 105 kN 8 108 N 8 10-8 kN 8 1010 nN 8 102 mN

80 hN 80 cN 80 N 8 103 cN 8 nN 8 103 kN 8 105 cN

/Jocul didactic „Fizicieni şi descoperirile lor”

Este necesar de menţionat că în timpul studierii fizicii elevii fac cunoştinţă cu diferite legi, care au fost
descoperite şi formulate de fizicieni remarcabili. În ultima perioadă se acordă mai puţină atenţie istoriei
descoperirilor şi activităţii fizicienilor. În jocul pe care ţin să vi-l prezint mai jos elevii trebuie să
recunoască fizicienii şi legile forulate de ei. Jocul reprezintă o tabelă în care sînt fotografiile fizicienilor şi
nişte fişe pe care sînt înscrise legile formulate de ei. Elevul va fi pus în situaţia de a aranja fişele pe tabelă
astfel încît ceea ce este înscris pe fişă să- i aparţină fizicianului în cauză. Ac est joc stimulează cunoaşterea
istoriei fizicii şi cunoaşterea de către elevi alegilor descoperite de marii savanţi pe parcursul istoriei. Este
clar că un astfel de joc poate fi utilizat în cazul cînd elevii au un bogat bagaj de cunoştinţe în domeniul
fizicii, adică în clasele mai VIII, IX . Dar este posibil de simplificat jocul şi de acomodat la legile şi
noţiunile studiate într-o clasă sau la un singur modul. Acest lucru îl poate face fiecare profesor reeşind din
condiţiile existente în şcoală.
Aristotel Arhimede Newton Watt
384 – 322 î. Hr. 287 – 212 î. Hr. 1642 - 1727 1736 - 1819

Joule Hertz Pascal Toricelli

1818 - 1889 1857 - 1894 1623 - 1662 1608 – 1647

Galilei Coulomb
1564 - 1642 Celsius Kelvin 1736 - 1806
1701 - 1744 1824 - 1907

Franklin Ampere Volta Ohm

1706 - 1790 1775 - 1836 1745 - 1827 1787 - 1854

Euclid Tesla Galvani

Sec. III î. Hr. Democrit 1856 - 1943 1737 - 1798
460 – 370 î. Hr.
 Toate corpurile
Asupra unui corp
din Univers se atrag
Acest savant scufundat în lichid
cu o forţă direct
considera că la cădere sau gaz acţionează o A construit primul
proporţională cu
corpurile cad cu o forţă orientată vertical motor cu aburi, care
produsul dintre
viteză direct în sus egală cu putea fi instalat pe
masele corpurilor şi
proporţională cu greutatea lichidului diferite maşini.
invers proporţională
masa corpului. sau gazului dezlocuit
cu patratul distanţei
de acest corp.
dintre ele.
Căldura degajată
de un conductor
Pentru prima dată
parcurs de current
Presiunea a întrodus termenul de
electric este egală cu În cinstea lui este
exercitată asupra unui “presiune
produsul dintre denumită unitatea de
lichid sau gaz se atmosferică” şi
patratul intensităţii măsură a frecvenţei
transmite la fel în metoda de
curentului, rezistenţa oscilaţiilor.
toate direcţiile. determinare a acestei
conductorului şi
presiuni.
timpul trecerii
curentului.
A întrodus aşa- Orice două
A descoperit
A propus scara numita scara absolută corpuri electrizate
principiul inerţiei,
centizimală de a temperaturilor. înteracţionează cu o
conform căruia corpul
măsurare a Originea acestei scări forţă direct
se află în repaos sau
temperaturii, care are se numeşte “zero proporţională cu
se mişcă rectiliniu
puncte de reper absolute” şi produsul sarcunilor şi
uniform dacă asupra
topirea gheţii şu corespunde stării cînd invers proporţională
lui nu acţionează alte
fierberea apei. mişcarea termică a cu patratul distanţei
corpuri.
moleculelor încetează. dintre ele.
Intensitatea
A inventat prima
curentului electric pe
Pentru prima dată sursă de current
o porţiune de circuit
A studiat a ăntrodus noţiunea electric, care era
este direct
fenomenele electrice de current electric. cămpusă din plăci de
proporţională cu
din atmosferă şi a Aconstruit primele zinc şi cupru între
tensiunea aplicată la
inventat aparate de măsură a care erau plasate nişte
capetele acestei
paratrăsnetul. intensităţii curentului bucăţi de ţesătură
porţiuni şi invers
electric. îmbibate cu soluţie
proporţională cu
diluată de acid.
rezistenţa ei.
Pentru prima dată A lansat ipoteza că Unitatea de Sursele de current
a definit noţiunea toate corpurile ce ne măsură a inducţiei electric pe care le
rază de lumină şi a înconjoară sun magnetice a primit folosim la lanterna de
formulat legea compuse din particule denumirea în cinstea buzunat au primit
propagării rectilinii a indivizibile foarte acestui remarcabil denumirea datorită
luminii. mici, numite atomi. electrotehnician. acestui savant.

Jocul didactic „Caracterizarea mărimilor fizice”

 Pentru evaluarea cunoştinţelor în diferite clase se poate propune pentru lucru individual o matrice
perforată, în care elevul va completa căsuţele libere (ferestrele deschise). Aici în dependenţă de
obiectivele evaluării, de nivelul elevilor, de clasă se pot propune diferite niveluri de însărcinări. Aceste
matrice pot fi făcute pe foi aparte sau pot fi executate din carton, iar ferestrele tăiate (deschise). În cazul
ferestrelor tăiate elevul îşi pune sub matrice foaia iscălită şi completează în ferestre, aceasta ajută
profesorul la economisirea timpului şi la economisirea materialelor folosite. Mai jos vă propun un
exemplu de asemenea matrice care poate fi utilizat în clasa VII.
Simbolul Denumirea Unitatea de Instrumentul de Formula de
mărimii fizice mărimii fizice măsură în SI măsură (dacă are) calcul
V
lungime
s
Balanţa
m/V
F
Viteza
N/m
Manometru
N/kg

Completînd o asemenea matrice elevul este pus în situaţia de a recunoaşte mărimile fizice studiate
după una dintre caracteristicile propuse, ceea ce-i stimulează gîndirea logică şi imaginaţia. Totodată
asemenea grile îi permit elevului să-şi consolideze cunoştinţele dobîndite anterior.