Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURRICULUM NAȚIONAL
Învățământul primar
Chișinău, 2018
1
Aprobat la Consiliul Naţional pentru Curriculum (Ordinul Ministerului Educației,
Culturii și Cercetării nr. 1124 din 20 iulie 2018)
COORDONATORI NAȚIONALI:
• Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC
• Valentin CRUDU, șef Direcție Învățământ General, MECC
EXPERȚI-COORDONATORI NAȚIONALI:
• Ludmila Ursu, dr., prof. univ., UPS „Ion Creangă” din Chișinău
• Vladimir Guțu, dr. hab., prof. univ., USM
• Anatol Gremalschi, dr. hab., prof. univ., IPP
• MATEMATICĂ:
Lilia Cîrlan (coordonator), lector univ., UPS „Ion Creangă” din Chișinău
Stela Baltag, grad did. superior, IPLT „Ion Creangă”, mun. Chișinău
Tamara Cerbușcă, grad did. superior, LT „Orizont”, mun. Chișinău Lucia
Cotorobai, grad did. unu, IPG „Cobusca Nouă”, r. Anenii Noi
2
• ȘTIINȚE:
Stela Gînju (coordonator), dr., conf. univ., UPS „Ion Creangă” din
Chișinău Angela Teleman, dr., conf. univ., UPS „Ion Creangă” din
Chișinău Zinaida Galben-Panciuc, grad did. superior, IPLT „Gheorghe
Asachi”, mun. Chișinău
• EDUCAȚIA MORAL-SPIRITUALĂ:
Angela Cara (coordonator), dr., conf. univ., IȘE
Natalia Popa, lector univ., UPS „Ion Creangă” din
Chișinău Ana Vartic, grad did. unu, DGETS Chișinău
• EDUCAȚIA MUZICALĂ:
Marina Morari (coordonator), dr., conf. univ., USARB
Paulina Zavatin, grad did. superior, IPLT „George Coșbuc”, mun. Bălți
Nina Toma, grad did. unu, IPLT „Principesa Natalia Dadiani”, mun. Chișinău
• EDUCAȚIA PLASTICĂ:
Ala Vitcovschi (coordonator), dr., conf. univ., UPS „Ion Creangă” din
Chișinău Zinaida Ursu, grad did. superior, IPLT „Ginta Latină”, mun.
Chișinău Aurelia Chicu, grad did. unu, IPLT „Dante Alighieri”, mun. Chișinău
• EDUCAȚIA FIZICĂ:
Nicolae Bragarenco (coordonator), dr., grad did. superior, USEFS
Grigore Crăciun, dr., grad did. superior, IPLT „Vasile Vasilache”, mun. Chișinău
Alexandra Prodan, grad did. superior, IPLT „Gheorghe Asachi”, mun. Chișinău
• EDUCAȚIA TEHNOLOGICĂ:
Ala Vitcovschi (coordonator), dr., conf. univ., UPS „Ion Creangă” din
Chișinău Lilia Prisăcaru, grad did. superior, IPLT „Ion și Doina Aldea-
Teodorovici”, mun. Chișinău
Elena Dubinin, grad did. superior, IPLT „Ion Creangă”, mun. Chișinău
EDUCAȚIA DIGITALĂ:
Sergiu Corlat (coordonator), grad did. superior, LT „Orizont”, mun.
Chișinău Dorina Cheptănaru, grad did. unu, DRÎTS or. Rîșcani
Gheorghe Chistruga, grad did. superior, IPLT „Mihai Eminescu”, or.
Drochia Elena Erizanu-Pînzari, grad did. unu, IPLT „Alexandru Ioan Cuza”,
mun. Chișinău
Arcadie Malearovici, grad did. superior, LT ORT „B. Z. Herzli”, mun. Chișinău
3
ROBOTICA:
Irina Ciobanu (coordonator), grad did. superior, CTICE, mun. Chișinău
Sergiu Burlacu, grad did. superior, IPLT „Alexandru Ioan Cuza”, mun.
Chișinău Viorica Juc, grad did. superior, IPLT „Ion Creangă”, mun. Chișinău
Lilia Mihalache, dr., grad did. superior, IPLT „Ion Creangă”, mun. Chișinău
Grigore Vasilache, grad did. superior, IPLT „Mircea Eliade”, mun. Chișinău
• DEZVOLTAREA PERSONALĂ:
Otilia Dandara (coordonator), dr. hab., prof. univ., USM
Valentina Olaru, dr., grad did. superior, IPLT „Lucian Blaga”, mun.
Chișinău Tatiana Mistreanu, dr., grad did. superior, IPLT „Ștefan Vodă”,
or. Vadul-lui-Vodă
Pavel Cerbușcă, dr., grad did. superior, LTR „Aristotel”, mun.
Chișinău Lia Sclifos, dr., grad did. superior, CEDA, Chișinău
Svetlana Nastas, dr., IȘE
Tatiana Turchină, lector univ., USM
Daniela Vacarciuc, grad did. superior, IPLT „Vasile Alecsandri”, mun.
Chișinău Eugenia Buruian, grad did. unu, DÎ Hâncești
Svetlana Gorea, grad did. unu, DGETS Chișinău
Silvia Cricovan, grad did. unu, IPLT „Alexandru Ioan Cuza”, mun. Chișinău
• ACTIVITĂȚI TRANSDISCIPLINARE:
Tatiana Dubineanschi (coordonator), dr., conf. univ., UPS „Ion
Creangă” din Chișinău
Daniela State, grad did. superior, LT „Columna”, mun. Chişinău
4
Cuprins
PRELIMINARII 6
1. CADRUL CONCEPTUAL AL CURRICULUMULUI PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR 10
1.1. Curriculumul pentru învățământul primar: abordare sistemică 10
1.2. Sistemul de competențe pentru învățământul primar 11
1.3. Sistemul de conținuturi pentru învățământul primar 14
1.4. Curriculumul pentru învățământul primar ca sistem de procese 15
2. CURRICULA DISCIPLINELOR 16
2.1. Curriculumul disciplinar: produs curricular 16
2.2. Aria curriculară „Limbă și comunicare” 18
Limba și literatura română 18
2.3. Aria curriculară „Matematică și Științe” 53
Matematică 53
Științe 72
2.4. Aria curriculară „Educație socioumanistică” 86
Istoria românilor și universală 86
Educația moral-spirituală 90
2.5. Aria curriculară „Arte” 99
Educația muzicală 99
Educația plastică 118
2.6. Aria curriculară „Sport” 130
Educația fizică 130
2.7. Aria curriculară „Tehnologii” 150
Educația tehnologică 150
2.8. Aria curriculară „Consiliere și dezvoltare personală” 179
Dezvoltarea personală 179
3. REPERE PRIVIND STRATEGIILE DIDACTICE 198
3.1. Orientări generale 198
3.2. Sugestii metodologice 199
4. REPERE PRIVIND EVALUAREA 203
4.1. Evaluarea criterială prin descriptori. Orientări generale 203
4.2. Strategii de evaluare 205
4.3. Autoevaluarea în contextul autoreglării 205
5. ACTIVITĂȚI TRANSDISCIPLINARE 207
5.1. Orientări generale 207
5.2. Zilele de activități transdisciplinare 207
BIBLIOGRAFIE 210
5
Preliminarii
6
structuri unice a unităților de învățare pe clase, eșalonându-le la majoritatea
disciplinelor pe parcursul temporal al anului școlar, fapt ce va facilita
activita-tea de proiectare didactică eșalonată.
Revizuirea sistemelor de unități de competențe (sub-competențe) în
contextul dinamic al formării competențelor specifice pe unități de învățare,
pe clase. Eșalonarea sistemelor de finalități preconizate pentru sfârșitul
fiecăreia dintre clasele I-IV, care conduc progresiv elevii spre dobândirea
competențelor spe-cifice disciplinei la finele nivelului primar de învățământ.
Corelarea abordărilor intra- și interdisciplinare la nivelul conținuturilor pe
discipline, pe clase și unități de învățare: sincronizări (Limba străină și Limba
română; Științe și Matematică), reconfigurări, optimizări, descongestionări
ju-dicioase. Evidențierea în cadrul unităților de conținut a termenilor
specifici disciplinei care trebuie să intre în vocabularul activ al elevului.
Asigurarea continuității în implementarea evaluării criteriale prin descriptori
(ECD) în învățământul primar prin listarea produselor școlare evaluabile în
fie-care unitate de învățare.
Asigurarea numărului de ore necesar pentru un parcurs eficient de predare-
învățare-evaluare: dobândirea, înțelegerea, aplicarea, analiza-sinteza
achizițiilor; realizarea strategiilor de evaluare în contextul ECD.
Intensificarea centrării curriculumului pe elev prin diversificarea ofertelor de
discipline: propunerea ariei curriculare „Consiliere și dezvoltare personală”
cu disciplina de studiu „Dezvoltarea personală”.
Corelarea curriculumului cu procesele de globalizare, internaţionalizare, eu-
ropenizare, tehnologizare etc.:
- propunerea modulelor „Educația digitală” și „Robotica” la disciplina
„Educația tehnologică”, de rând cu recomandarea la toate disciplinele a
unor activități de învățare și produse școlare care valorifică TIC – în cheia
implementării Strategiei „Moldova Digitală 2020” [20];
- racordarea competențelor specifice disciplinelor din aria curriculară „Limbă
și comunicare” la Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi [1];
- racordarea disciplinei „Științe” la concepțiile OECD/PISA.
Promovarea strategiilor didactice (inter)active, a învățării experiențiale, a
ele-mentelor de învățare prin sarcini, prin proiecte, studii de caz, în
combinare judicioasă cu strategii consacrate pentru vârsta școlară mică:
ludice, conversa-tive, exersative etc.
Promovarea abordărilor curriculare transdisciplinare: activități transdiscipli-
nare încadrate într-o zi (7 zile pe an) și încadrate într-o lecție.
7
Aceste componente ale curriculumului se regăsesc în compartimentele prezen-
tului document:
În Cadrul conceptual al curriculumului pentru învățământul primar se descriu
la nivel general componentele teleologică, conținutală și procesuală.
Curricula disciplinelor (programa școlară) prezintă aceleași componente la
ni-velul concret al fiecărei discipline obligatorii incluse în Planul-cadru pentru
învățământul primar.
Prin Repere privind strategiile didactice pedagogii sunt orientați să aplice
curricula disciplinelor la nivelul proiectării și realizării demersului didactic în
conformitate cu specificul disciplinei și particularitățile de vârstă ale elevilor.
Prin Repere privind evaluarea cadrele didactice sunt orientate să aplice curri-
cula disciplinelor la proiectarea și realizarea procesului de evaluare, în
contex-tul noii paradigme a evaluării criteriale prin descriptori.
În Activități transdisciplinare se stabilesc oportunități de abordare transdisci-
plinară a curriculumului în activitatea didactică la clasă.
8
Managerii în educație vor utiliza acest document pentru monitorizarea calităţii
procesului educaţional.
Drept condiții pentru implementarea eficientă a curriculumului dezvoltat,
evidențiem:
promovarea unui management eficient al implementării curriculumului în
învățământul primar;
asigurarea unui climat psihologic și relațional favorabil;
fortificarea mediului de învățare adecvat;
crearea unui cadru motivațional pentru cadre didactice și elevi;
acceptarea conștientă de către subiecții procesului educațional a
schimbărilor din cadrul curricular;
parteneriatul eficient cu părinții în cheia „Strategiei intersectoriale de dezvol-
tare a abilităţilor şi competenţelor parentale pentru anii 2016-2022” [19];
parteneriatul eficient cu reprezentanții comunității.
Elevii pot să se activizeze în procesul propriei formări, familiarizându-se cu
finalitățile proiectate pentru sfârșitul anului școlar.
Părinţii se pot orienta în baza curriculumului pentru a urmări şi a-şi ajuta copiii
în procesul învăţării.
9
1. Cadrul conceptual al curriculumului
pentru învățământul primar
10
Cunoștințe
Atitutdini
și valori
11
Transversalitatea este o caracteristică importantă a competențelor-cheie.
Competențele-cheie/transversale traversează diferitele sfere ale vieții sociale, pre-
cum și, în mod firesc, frontierele disciplinare. Astfel, competențele transversale pot
fi, în același timp, și transdisciplinare – vizate pe o scară mai largă de disciplinele de
studiu.
Competențele transdisciplinare concretizează competențele transversale în ca-
drul unor domenii de cunoaștere/arii curriculare; integrează diferite acțiuni comu-
ne/asociate diferitor discipline, de regulă, dintr-o arie curriculară; se „conturează”
în „jurul” unor subiecte comune pentru diferite discipline școlare.
Competențele -cheie/transversale/transdiscipli-
„Profilul de formare al absolventu- nare se formează și se dezvoltă progresiv și gradu-al
lui reprezintă o componentă regla- pe niveluri și cicluri de învățământ. În funcție de
toare a Curriculumului Național. misiunea și oportunitățile învățământului primar, se
Capacitățile, atitudinile și valorile evidențiază două etape specifice: etapa achiziţiilor
(competențele) vizate de profilul
fundamentale – clasele I, a II-a; etapa dezvoltării –
de formare au un caracter transdis-
ciplinar și definesc rezultatele clasele a III-a, a IV-a.
învățării, urmărite prin aplicarea Competențele transdisciplinare pentru învăță-
Curriculumului Național.” mântul primar sunt circumscrise de Profilul de for-
Cadrul de Referință mare al absolventului – un alt concept cu valențe
al Curriculumului Național semantice de finalitate a sistemului învățământ.
Profilul absolventului claselor primare proiectea-
ză idealul educațional pe primul nivel al sistemului
de învățământ.
„Idealul educaţional al şcolii din Republica Moldova constă în formarea perso-
nalităţii cu spirit de iniţiativă, capabile de autodezvoltare, care posedă nu nu-
mai un sistem de cunoştinţe şi competenţe necesare pentru angajare pe piaţa
muncii, dar şi independenţă de opinie şi acţiune, fiind deschisă pentru dialog
intercultural în contextul valorilor naţionale şi universale asumate.”
Codul Educației al Republicii Moldova, Art. 6
12
• Persoanele deschise pentru învățare pe parcursul întregii vieți:
manifestă curiozitate pentru a afla lucruri noi;
îşi exprimă opinia cu privire la modalităţile de învăţare la care sunt expuşi;
cunosc domeniile în care au nevoie de sprijin în procesul de învăţare;
solicită sprijinul necesar;
manifestă atenţie şi interes pentru opiniile altor persoane;
participă activ la activităţile de învăţare formală şi nonformală oferite;
descriu situaţii de învăţare informală cu care se întâlnesc în viaţa cotidiană;
manifestă atenţie şi concentrare în procesul de învăţare.
• Persoanele active, proactive, productive, creative şi inovatoare:
cunosc şi aplică reguli ale unui mod de viaţă sănătos;
cunosc şi aplică regulile de comunicare corectă şi eficientă în diverse contexte;
participă cu interes la activităţi comune cu semenii lor;
manifestă dorinţa de a-şi ajută colegii;
identifică probleme legate de viaţa cotidiană şi învăţare;
solicită şi oferă ajutor la rezolvarea acestora;
manifestă curiozitate pentru activităţi inovative;
manifestă creativitate în domeniile de interes;
se implică în activităţi de voluntariat.
• Persoanele angajate civic și responsabile:
cunosc drepturile fundamentale ale copilului şi responsabilităţile asociate
fie-cărui drept;
demonstrează interes şi participă la evenimente culturale şi sociale din
şcoală şi din comunitate;
observă probleme cotidiene cu care se confruntă familiile lor, vecinii, colegii
de clasă;
manifestă interes pentru problemele persoanelor aflate în dificultate;
manifestă interes şi respect pentru valorile şi opiniile altor persoane;
cunosc şi respectă simbolurile naţionale ale Republicii Moldova;
cunosc tradiţiile şi obiceiurile populare principale din Republica Moldova în
diversitatea lor culturală şi participă la activităţi consacrate acestora.
13
dezvoltate la fiecare disciplină pentru fiecare dintre clasele I-IV pe parcursul unei
unități de învățare/unui an şcolar, fiind prezentate în curriculumul disciplinar
respectiv [2, p. 24-25].
ă A
r ri
c
la a
u
ic
u
r r
r
re M r
u a
at i
c
c ic e
u
n
m
a u
m a l
i tii a
r
r o c
ă
A
i
c ă
ș
ș i
ă Ș
b ti
tu
ra M i
a n
im a
r
t ț
L e
it
e
m e
l
i a
ș ă ti
a c E
t
b ă
r
in Ș
tii ă d
s
a ț
n u
im b e c A
a r
e
r L im
L ț
i
i
a
a
ă c
s
e
t u
r l m o
a o o I r
c
s r
v ă
l E i
t
u a
r i
ad o
z o c
e e lu u
ă
c l
a
-
i r
d s u
r r c i l
r
n a l p a ma
i
u ș t
a a
i r
l n rț
c o
s o
a
ă
o ii
t
e
a r v s a n
z
r i
u
s
Curriculum
i e r
e
ri ee a
lp
Dp ti
i
l
A
s
n CONȚINUT ă ă
c
o
C ă
l
a ă
c c
E i
ti
td z s
eu u a
hc m
A na p
r o ț
i
ia i a ă
i l a ț
o a ț
r
a
g c a
a
c i u c
l
u
u u
i
T c d
ă E
e
r d
h r
E
r
n i
c
r
ou u e
ll c t
r
o a ia
g r Ed uc zic
ă r A
i ă
ațiafi
A
i
A
ri
a c ă
urricular
Sport
15
2. Curricula disciplinelor
2.1. Curriculumul disciplinar: produs curricular
16
Activitățile de învățare și produsele școlare recomandate prezintă o listă des-
chisă de contexte semnificative de manifestare a unităților de competențe proiec-
tate pentru formare/dezvoltare și evaluare în cadrul unității respective de învățare.
Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă în mod
personalizat la nivelul proiectării și realizării lecțiilor, dar și să o completeze în
funcție de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc.
Axarea învățământului primar pe formarea de competențe nu anulează concep-
tul de obiectiv, ci invers, presupune valorificarea acestuia la nivelul proiectării
didac-tice de scurtă durată, corelând acele componente ale unității de învățare,
care se vizează prin lecția dată.
17
2.2. Aria curriculară „Limbă și comunicare”
ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
18
CLASA I
Unități de competențe Activități de învățare
Unități de conținut
(sub-competențe) și produse școlare recomandate
Competența specifică 1. Receptarea mesajului oral în situații de comunicare, manifestând atitudine pozitivă, atenție și concentrare
1.1. Identificarea semnificației unui mesaj scurt, Comunicarea orală: înţelegerea după auz2 Lectura imaginilor;
1.2. rostit cu claritate, pe teme accesibile. • Omul şi comunicarea. Jocuri literare;
Recunoașterea sensului cuvintelor dintr-un • Modul în care comunicăm. Jocuri-dramatizare;
1.3. enunț audiat. • Ascultăm și înțelegem mesajul. Jocuri didactice;
Desprinderea unor informaţii dintr-un mesaj • Cuvântul. Informații prezentate succint;
1.4. audiat, rostit clar. • Componenţa sonoră a cuvântului. Răspunsuri la întrebări;
Distingerea cuvintelor dintr-o propoziţie, a • Propoziția. Recunoaşterea sunetelor,
silabelor dintr-un cuvânt, a sunetelor dintr-o • Semnificaţia propoziţiei: enunţiativă, interogati- a grupurilor de sunete, a
1.5. silabă. vă, exclamativă. cuvintelor, a enunţurilor simple
Evidențierea cuvântului și a propoziției ca • Conţinutul propoziţiei. în mesajul scris şi oral;
elemente esențiale de structură a comunicării. • Intonarea propoziţiilor conform conţinutului Аudierea unor emisiuni pentru
exprimat. copii;
Terminologie specifică: comunicare, cuvânt. Colaborarea în echipă.
Competența specifică 2. Producerea mesajului oral, demonstrând abordare eficientă în diferite contexte de comunicare
2.1. Pronunţarea clară, precisă şi articulată a Comunicarea dialogată Lectura imaginilor;
2.2. enunţurilor. • Dialogul. Activităţi de grup;
Descrierea ghidată a obiectelor după culoare, • Componentele dialogului: vorbitorul, Răspunsuri la întrebări;
2.3. formă, mărime, dimensiune, mod de utilizare. ascultătorul. Jocuri de rol;
Identificarea dialogului în comunicare. • Dialogul simplu. Exerciţii de dialog;
2.4. Implicarea în dialog prin respectarea regulilor • Dialogul în funcţiune. Dialogul oral;
2.5. de etichetă. • Eticheta comunicării în dialog. Informații prezentate succint;
Combinarea elementelor nonverbale cu cele • Formule elementare de solicitare și de
verbale în situații reale sau modelate. permisiune.
2.6. Formularea enunţurilor potrivite unor situaţii Comunicarea monologată Situația de comunicare (prezentare
cunoscute de comunicare. • Prezentarea personală. orală);
2.7. Prezentarea informației desprinse din lectura • Prezentarea membrilor familiei (prenume, grade Discuţii libere;
unei imagini. de rudenie primară). Repovestirea clară şi cu intonaţie
• Relatări/povestiri de fapte, întâmplări, a unui text audiat;
fragmente din poveşti, texte audiate, citite. Exerciții de descriere/prezentare a
Comunicarea descriptivă unor obiecte;
• Descrieri de obiecte după formă, dimensiune, Jocuri literare;
culoare, mod de utilizare. Jocuri-dramatizare;
• Lectura imaginii. Jocuri didactice;
Comunicarea nonverbală Colaborarea în echipă.
• Gestul, mimica.
• Unele semnale ale serviciilor: asistență medicală
de urgenţă, pompieri, poliţie; semne rutiere;
afişe informaţionale etc.
Terminologie specifică: dialog, vorbitor, ascultător.
Competența specifică 3. Receptarea textelor literare și nonliterare prin tehnici de lectură adecvate,
dând dovadă de citire corectă, cursivă și expresivă
3.1. Citirea corectă şi conştientă a silabelor, Citirea Exerciții specifice metodei
cuvintelor și propozițiilor scrise cu litere de • Sunetele şi literele. fonetice, analitico-sintetice;
tipar sau de mână. • Literele mici şi mari de tipar și de mână. Lectura imaginilor;
3.2. Citirea corectă, cursivă, fluentă a unui text • Cuvintele. Analiza sonoră. Recunoaşterea sunetelor, a
literar/nonliterar. • Grupurile de litere: ce, ci, che, chi, ge, gi, ghe, grupurilor de sunete, a cuvintelor,
3.3. Raportarea argumentată a imaginilor la textul ghi, oa. a enunţurilor simple în mesajul
citit. • Grupurile de sunete gz, cs scrise cu litera x. scris şi oral;
3.4. Reproducerea poeziilor propuse şi a celor • Citirea silabisită. Citirea cu voce a unui text
alese la dorinţă. • Citirea cuvintelor. cunoscut;
3.5. Reproducerea ghidată a unui fragment • Norme de pronunţie. Textul (literar/nonliterar) citit la
dintr-un text literar. • Citirea propoziţiilor. prima vedere;
• Alfabetul. Generalizarea literelor și a sunetelor
învăţate.
• Textul. Citirea textului. Textul nonliterar informativ:
• Vocabularul textului. orarul lecțiilor, programul de
• Cuvinte noi din text. lucru (magazin, bibliotecă, punct
• Cuvinte cu sens asemănător. medical), adresele străzilor,
• Cuvinte cu sens opus. orarul circulației transportului în
• Textul şi imaginea. localitate, prețul mărfurilor;
• Textul-poezie: strofă, vers3. Textul nonliterar funcțional:
• Personajul literar şi faptele sale. felicitarea orală scurtă, bilețelul de
• Atitudinea faţă de comportamentul personajelor informare, scrisoarea cu text scurt
descrise în textele citite4. și desen;
• Învăţătura textului4. Poezia recitată;
• Tematica textului4. Textul literar povestit;
• Emoţiile trăite4. Antrenamente de dicţie;
• Reproduceri ghidate ale unor fragmente de text. Exerciţii de automatizare a citirii;
• Poezia. Memorarea şi recitarea expresivă. Prezentarea unui text literar
• Textul nonliterar informativ. cunoscut;
• Textul nonliterar funcțional. Citirea multiplă: citirea în perechi,
• Specii literare (pentru textele din manual): citirea în lanţ, citirea în ştafetă,
povestea, poezia, ghicitoarea, proverbul. citirea ghidată şi/sau selectivă;
Jocuri literare;
Terminologie specifică: sunet, literă, grup de litere, Jocuri-dramatizare;
text, poezie, bilețel, felicitare, scrisoare, personaj. Jocuri didactice;
Tehnici de lectură interpretativă;
Colaborarea în echipă.
Folclor, „Vocea tare şi şoapta”, „Culorile bobiţelor de poamă”, „Baba Dochia”, „Doi
fraţi”, „Cearta nu aduce folos”, „Fata cea harnică”, „Ulciorul cu galbeni”, „Mo-rarul”,
„Joacă-joacă, tânără fetiță”, „Țăranul e pe câmp”, „Podul de piatră”, Frămân-tări de
limbă, „Cântec de leagăn”; Ion Creangă, „Punguţa cu doi bani”, „Capra cu trei iezi”,
„Mere putrede şi mere bune”; Spiridon Vangheli, „Guguţă”, „Buchiile lui Ion Creangă”,
„Banca lui Guguţă”, „Scrânciobul lui Guguţă”, „Urătorii”, „Primăvara”; Ion Druţă,
„Trofimaş se găteşte de şcoală”, „Mama”; Alexei Mateevici, „Limba noas-tră”; Grigore
Vieru, „Frumoasă-i limba noastră”, „Plaiul meu”, „Zilele săptămânii”, „Câte litere ştii”,
„Albinuţa”, „Tu, iarbă, tot ai mamă?”, „Mama”; Constantin Drago-mir, „Omul harnic”,
„Cartea”, „Plăcinţele cu bucluc”; Dumitru Matcovschi, „Patrie”, „Creionul roşu”; Vasile
Romanciuc „Moldova”, „Ciocârlia”; Elena Farago, „Bondarul leneş”, „Doi fraţi cuminţi”,
„De ziua mamei”; Ada Zaporojanu „Mi-i dor de buni-cuţa”, „Gustul fulgilor de nea”;
Vladimir Beşleagă, „Moldova mea”; Leonida Lari, „Pâinea”; Vladimir Rusnac, „Dragu
mi-i să cânt”; Victor Prohin, „De ce are girafa gâ-tul lung”; Elvira Creţu, „Povestea
Mărioarei”; Nicolae Esinencu, „Bună dimineaţa”; Anton Pann, „Povestea vorbei”; Iuliu
Cârchelan, „Puiul”; Traian Dorz, „Învaţă tu, co-pile”; Petru Cărare, „Legea politeții”,
„Micul Păcălici”; Liviu Deleanu, „Fii ordonat”; Anatol Ciocanu, „Tot pe drum şi pe
ninsoare”; Arcadie Suceveanu, „Bal mascat”; Nicolae Dabija, „În satul bunicilor”;
Ştefan Iosif, „Cântec de primăvară”; Titus Știrbu, „Pomul cu litere”, „Alfabet cu
zâmbet”, „Pomul cu cifre”; Ana Manole, „Mămica şi pâinica”; Ianoș Țurcanu, „O girafă
supărată”; Nicolae Savostin, „Omul bun”; Florin Costinescu, „Să-nvăţăm de la furnici”;
Vinciu Gafiţă, „Supărarea Mărioarei”; Ion Vieru, „Cuptorul”; Constantin Uşinski, „Cele
dintâi raze”; Gheorghe Gheorghiu, „Bu-chetul de flori”; Vasile Suhomlinski, „Furnica
stăruitoare”; Spiridon Vangheli, „Carte de citire şi gândire”, Cartea 1.; Fraţii Grimm,
„Albă-ca-Zăpada”. Din colecţia Cărţile copilăriei; Fraţii Grimm, „Frăţior şi surioară”. Din
colecţia Cărţile copilăriei; Charles Perrault, „Cenuşăreasa”. Din colecţia Cărţile
copilăriei; Charles Perrault, „Piele-de-măgar”. Din colecţia Cărţile copilăriei; Hans
Cristian Andersen, „Bobocelul cel urât”. Din colecţia Cărţile copilăriei; „Aventura unei
gogoaşe. O poveste care se vrea nu doar citită, ci şi scrisă”; „Tărâmul literelor. Prima
mea carte de lectură: povestioare”, Selectare şi adaptare: Ala Bujor; Cristina Bujor,
„Întâmplări cu tâlc despre ceartă”, „Întâmplări cu tâlc despre prietenie”, „Întâmplări cu
tâlc despre responsabilitate”; Iulian Filip, „Copăcel, copăcel”, „Rochița leneșă”,
„Urmele mele frumoase”; Nicolae Rusu, „Coada iepuraşului” (proză scurtă pentru
copii); Aurelian Silvestru, „Templul bunătății” etc.
8 Tematica lecturii particulare este de obicei liberă, însă e bine să fie apropiată de tematica lecturii
din clasă pentru a realiza legături tematice, comparaţii şi extensii valorice. Lista recomandată este
flexibilă şi constituie un reper de orientare, ținând cont de situaţia de facto în bibliotecile personale
şi locale. Atenţionăm că elevii nu vor fi orientați spre un anumit număr de cărţi citite pe an.
26
CLASA a II-a
Competența specifică 2. Producerea mesajului oral, demonstrând abordare eficientă în diferite contexte de comunicare
2.1. Articularea clară și corectă a enunţurilor, Comunicarea dialogată Dialogul oral;
cu intonaţia corespunzătoare intenţiei de • Componentele dialogului: ascultător, vorbitor. Formularea unor enunțuri de
comunicare. • Organizarea dialogului simplu: întrebare – adresare, solicitare, mulțumire;
2.2. Descrierea ghidată a obiectelor, a răspuns. Informații prezentate succint;
personajelor pe baza faptelor sesizate în • Linia de dialog. Situația de comunicare (prezentarea
2.3. context sau a reperelor propuse. • Formule de inițiere, de menținere și de încheiere orală);
Utilizarea dialogului în situații cunoscute a unui dialog. Lectura imaginilor;
2.4. de comunicare. • Eticheta comunicării. Formule de salut, de Povestirea orală;
Aplicarea normelor elementare de adresare, de mulţumire. Oferirea unor informații;
etichetă verbală și de comportament • Formule de prezentare (Prezentarea personală, Personajul literar caracterizat/obiectul
2.5. nonverbal asociat. prezentarea unui prieten). descris;
Redarea prin cuvinte proprii a • Formule de permisiune şi de solicitare. Caracterizarea personajelor după
conţinutului unui fragment dintr-un text Comunicarea monologată faptele descrise;
2.6. citit sau audiat. • Consecutivitatea ideilor într-o naraţiune. Jocuri-dramatizări;
Construirea textelor orale scurte pe baza • Relatarea unor întâmplări, povestioare alcătuite Jocuri didactice;
2.7. unor imagini. după un șir de ilustrații, benzi desenate. Jocuri literare;
Exprimarea propriei opinii în anumite • Relatarea unor evenimente, informaţii din mass- Discuții libere;
situații de comunicare, cu ajutorul media. Colaborarea în echipă.
informațiilor cumulate. Comunicarea descriptivă
• Descrieri de obiecte după formă, dimensiune,
culoare, mod de utilizare (actualizare).
• Descrieri de plante, animale (cu sau fără repere).
• Caracterizări de personaje.
• Gestul, mimica.
• Unele semnale ale serviciilor (asistență
medicală de urgenţă, pompieri, poliţie); semne
rutiere; afişe informaţionale etc.
• Ajustarea elementelor nonverbale
la comunicarea verbală.
12
30
Vocabularul textului
• Cuvintele noi din text.
• Sensurile cuvântului: cuvinte cu sens
asemănător, cuvinte cu sens opus (identificare).
• Cuvinte cu sens propriu, cuvinte cu sens figurat.
• Cuvinte ce denumesc obiecte, cuvinte ce arată
însușiri, cuvinte ce exprimă acţiuni.
Identificarea lor în textele citite.
• Cuvinte care descriu emoţia postlectorală.
Morfologia
• Cuvinte care denumesc obiecte. Semnificaţia lor
în vorbire.
• Cuvinte care exprimă acţiuni. Semnificaţia lor în
vorbire.
• Cuvinte care arată însușiri. Semnificaţia lor în
vorbire.
• Modificarea cuvintelor în procesul comunicării
şi în contexte concrete.
• Acordul dintre substantiv și adjectiv13.
Sintaxa
• Tipurile de propoziţii după scopul comunicării:
enunţiativă, interogativă, exclamativă. Semnele
de punctuaţie respective.
• Mijloace de intonare a fiecărui tip de propoziţie
în conformitate cu semnele de punctuație
respective.
• Părţile principale de propoziţie: subiectul şi
predicatul13.
• Acordul dintre subiect și predicat13.
• Propoziţia simplă, dezvoltată.
35
36
CLASA a III-a
Unități de competențe Activități de învățare și produse
Unități de conținut
(sub-competențe) școlare recomandate
Competența specifică 1. Receptarea mesajului oral în situații de comunicare, manifestând atitudine pozitivă, atenție și concentrare
1.1. Identificarea semnificaţiei unui Comunicarea orală: înţelegerea după auz Informații prezentate succint;
mesaj oral în situaţii variate de • Omul şi comunicarea. Răspunsul la întrebări;
1.2. comunicare. • Modul în care comunicăm. Exerciţii de dezvoltare şi
Explicarea sensului cuvintelor în • Ascultăm și înțelegem mesajul. restrângere a propoziţiilor;
diferite contexte de comunicare. Situaţii de comunicare: cuvântul şi propoziţia – elemente de Expunerea orală a textului audiat;
1.3. Determinarea informaţiilor bază ale comunicării verbale Jocuri didactice;
esențiale şi a succesiunii • Cuvântul – grup de sunete cu un înţeles. Jocuri-dramatizări;
cronologice a întâmplărilor dintr-un • Cuvinte care denumesc obiecte, cuvinte care arată însușiri, Audierea unor emisiuni pentru
1.4. mesaj audiat. cuvinte care exprimă acţiuni. Semnificaţia lor în vorbire. copii;
Distingerea după auz a unităților • Propoziţia ca mod de exprimare a unui gând scris sau spus. Colaborarea în echipă.
lexicale și a corectitudinii logice a • Propoziţiile după scopul comunicării: enunţiativă,
1.5. enunțurilor. interogativă, exclamativă. Semnele de punctuaţie
Receptarea de mesaje orale în respective.
contexte variate de comunicare. • Intonarea corectă a propoziţiei.
• Propoziţia simplă, propoziţia dezvoltată; afirmativă,
negativă14.
• Textul audiat.
Competența specifică 3. Receptarea textelor literare și nonliterare prin tehnici de lectură adecvate,
dând dovadă de citire corectă, cursivă și expresivă
3.1. Utilizarea adecvată a tehnicilor de Lectura Citirea cu voce a unui text cunoscut;
3.2. lectură corectă, conştientă şi fluidă. • Tehnica citirii (cu voce şi în gând). Textul (literar/nonliterar) citit la
Distingerea informaţiilor esenţiale • Calităţile citirii: corectă, conştientă, cursivă, expresivă prima vedere;
3.3. și de detaliu dintr-un text citit. (dezvoltarea lor). Textul analizat (în limita
Recunoașterea modului de • Textul literar. standardelor);
expunere utilizat într-un text literar • Semnificaţia componentelor textului: titlul, autorul, Poezia recitată;
și a speciilor literare în baza celor conţinutul. Mijloacele artistice;
mai simple trăsături de structură • Structura conţinutului: introducerea, cuprinsul, încheierea. Textul literar povestit;
3.4. specifice. • Modurile de expunere: naraţiune, dialog, descriere. Planul de idei (elaborare);
Desprinderea unor trăsături fizice • Alineatul în text. Jocuri literare;
şi morale ale personajelor unui text • Personajele literare pozitive şi negative15. Jocuri-dramatizări;
3.5. literar citit. • Calităţile (însuşirile, trăsăturile) personajului literar. Jocuri didactice;
Exprimarea gândurilor, emoţiilor • Atitudinea faţă de comportamentul personajelor descrise 15. Personajul literar caracterizat;
şi a sentimentelor faţă de mesajul • Ideea principală, ideile secundare (ghidat). Textul nonliterar informativ:
unui text citit sau a unor secvenţe • Reproducerea orală a textelor citite (succesiunea pe baza articole informative, subtitre,
3.6. textuale. unor repere logice sau a unui plan de idei dat). articole de ziar, reviste,
Povestirea unui text literar citit • Povestirea selectivă a fragmentului indicat sau a unei instrucțiuni de joc, adresele
3.7. după un plan simplu de idei. ilustraţii la text. străzilor, orarul circulației
Utilizarea vocabularului din textul • Versificaţia. Poezia cu tematică diversă. transportului în localitate, prețul
literar/nonliterar (cuvinte, expresii) • Textul nonliterar informativ. mărfurilor; enciclopedii pentru
3.8. în exprimarea orală şi scrisă. • Textul nonliterar funcțional. copii;
Identificarea mijloacelor artistice15 • Specii literare (pentru textele din manual): povestea, Textul nonliterar funcțional:
în textul citit. povestirea, legenda, fabula, poezia, ghicitoarea, proverbul. anunţul; afișul; felicitarea orală
Vocabularul textului scurtă; bilețelul de informare;
• Cuvintele noi din text. scrisoarea; biletul de mulțumire;
• Categorii semantice ale limbajului textual: sinonime și bilețelul de solicitare; răspuns
antonime; omonime și paronime16. la bilețel; scurte mesaje scrise
• Sensurile propriu şi figurat ale cuvintelor. Mijloace artistice. electronice (SMS); răspuns la
mesaje; felicitarea scurtă;
Terminologie specifică: text, descriere, dialog, alineat, Colaborarea în echipă.
fragment, poezie, vers, strofă, rimă, personaj.
15 actualizare
16 fără folosirea terminologiei
Competența specifică 4. Producerea de mesaje simple în situații de comunicare,
demonstrând tendințe de autocontrol și atitudine creativă
4.1. Scrierea corectă, lizibilă a Scrisul Scrisul;
propozițiilor și textelor mici cu • Tehnica scrisului (intensificare şi automatizare). Propoziția alcătuită și
litere de mână și de tipar, cu • Lizibilitate, înclinaţie uniformă, acurateţe, poziţia scrisă; Dialogul scris;
respectarea spaţiului, înclinaţiei și corpului şi a caietului, igiena scrisului. Cuvinte cu ortograme;
a aspectului îngrijit. • Organizarea estetică a scrisului pe caiete, în pagină. Compoziția (scris);
4.2. Folosirea în contexte cunoscute Ortografia şi punctuaţia Caietul meu; Jocuri
a regulilor de ortografie şi de • Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin grupuri de litere didactice;
punctuaţie învățate. (ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi), a cuvintelor ce se scriu cu Compunerea după o ilustraţie
4.3. Producerea textelor literare/ m înainte de b, p, a cuvintelor cu î, â, x (actualizare). sau un şir de ilustraţii (legate de
funcționale, cu sau fără repere. • Scrierea cuvintelor cu cratimă: sa/s-a; sau/s- un subiect);
4.4. Exprimarea disponibilităţii pentru au (actualizare); ea/ia/i-a; la/l-a. Compunerea după un tablou
transmiterea în scris a unor idei. • Virgula la enumerare. artistic sau didactic cu un
• Punctul, semnul interogativ şi exclamativ. început dat;
• Linia de dialog (actualizare). Scrieri imaginative (după un
• Majuscula la început de propoziţie (actualizare). început dat; după un sfârșit
• Majuscula în scrierea substantivelor proprii. dat; după cuvinte/expresii
Contexte de realizare reper); după un plan de idei;
• Lucrări scrise – copieri, dictări, autodictări. Textul nonliterar informativ:
• Transcrieri/copieri de texte nonliterare. știrile, articole din ziare, de pe
• Compunerea. Tipuri de compuneri. Internet, textele științifice din
Părţi componente: introducerea, cuprins, încheiere. enciclopediile pentru copii, de
• Textul nonliterar informativ. pe site-uri, definițiile cuvintelor
• Textul nonliterar funcțional. din dicționar;
Textul nonliterar funcțional:
Terminologie specifică: grup de litere, majusculă, semne anunţul, afișul, felicitarea
de punctuație, linie de dialog, compunere, început, orală scurtă, scurte mesaje
cuprins, încheiere. scrise electronice (SMS);
răspuns la mesaje; felicitarea
scurtă; Colaborarea în echipă.
39
40
43
44
CLASA a IV-a
Unități de competențe Activități de învățare și produse școlare
Unități de conținut
(sub-competențe) recomandate
Competența specifică 1. Receptarea mesajului oral în situații de comunicare, manifestând atitudine pozitivă, atenție și concentrare
1.1. Identificarea semnificaţiei Comunicarea orală: înţelegerea după auz Informații prezentate succint;
unui mesaj oral în situații • Omul şi comunicarea. Identificarea greşelilor de exprimare;
noi de comunicare. • Modul în care comunicăm. Explicarea sensului cuvântului;
1.2. Deducerea sensului unui • Ascultăm și înțelegem mesajul. Răspunsuri la întrebări;
cuvânt prin raportare la • Ascultare activă. Formularea ideilor principale dintr-un
mesajul audiat în contexte Situaţii de comunicare mesaj audiat;
variate de comunicare. • Cuvântul. Sensul cuvântului. Executarea unor acţiuni după
1.3. Determinarea informaţiilor • Propoziţia ca mod de exprimare a unui gând scris instrucţiuni transmise oral;
principale și secundare sau spus. Exerciţii de dezvoltare şi restrângere
şi a succesiunii logice a • Semnificaţia verbală a tipurilor de propoziţii: a propoziţiilor;
întâmplărilor dintr-un propoziţia simplă, dezvoltată. Povestirea orală a unui fragment
mesaj audiat. • Tipuri de propoziţii după scopul comunicării: audiat; Jocuri de rol, dramatizări;
1.4. Distingerea după auz a enunţiativă, interogativă şi exclamativă19. Audierea unor povești, reclame, anunțuri,
abaterilor lingvistice • Acordul cuvintelor în propoziție. emisiuni pentru copii;
în mesaje audiate. • Mesajul oral. Formularea unor întrebări de clarificare;
1.5. Aplicarea regulilor de • Textul scurt audiat. Reformularea unor enunțuri;
ascultare activă în situații • Anunțul publicitar audiat. Semnale nonverbale de încurajare;
noi de comunicare. Colaborarea în echipă.
Terminologie specifică: comunicare, ascultare activă,
propoziție enunțiativă, interogativă, exclamativă,
mesaj oral.
19 cu utilizarea terminologiei
Competența specifică 2. Producerea mesajului oral, demonstrând abordare eficientă în diferite contexte de comunicare
2.1. Utilizarea corectă în Comunicarea dialogată Situația de comunicare;
exprimarea orală proprie a • Modalități de exprimare orală: dialogul. Dialogul oral;
elementelor de construcție • Vorbitorul, mesajul, ascultătorul. Răspunsuri la întrebările propuse;
2.2. a comunicării. • Eticheta comunicării în dialog. Formule de inițiere, Expunerea orală a textului;
Descrierea obiectelor, a de menținere, de încheiere a unui schimb verbal. Cooperarea în grup;
personajelor literare pe • Dialogul: tema, replicile, exprimarea acordului/ Prezentarea produsului;
baza unui plan simplu. dezacordului, răspunsuri eliptice. Jocuri literare;
2.3. Expunerea clară şi corectă Comunicarea monologată Jocuri-dramatizări;
a ideilor într-un dialog. • Modalități de exprimare orală: monologul. Jocuri didactice;
2.4. Aplicarea normelor Comunicare descriptivă Comunicare nonverbală: gest, mimică;
elementare de • Descrierea de tip portret a persoanei proprii (ghidat). Lectura particulară: texte narative,
etichetă verbala si de Comunicarea nonverbală ghicitori, proverbe;
comportament nonverbal • Gest, mimică. Informaţii libere sau tematice, alese
2.5. asociat. • Semne convenționale. indepen-dent, la dorinţă, din diferite alte
Prezentarea unor informaţii • Semnale ale serviciilor. surse; Poezia recitată;
selectate din cărţile citite • Mijloace de transmitere a informaţiei (televizor, radio, Monologul alcătuit pe baza unor imagini;
2.6. sau audiate. telefon, Internet). Mesajul argumentativ;
Crearea unor povestiri Colaborarea în echipă.
orale pe baza planului Terminologie specifică: emițător, mesaj, destinatar, replici,
propriu de idei sau a celui dialog, descriere, text narativ, comunicare nonverbală.
2.7. elaborat în grup.
Argumentarea opiniei/
opiniilor în anumite situații
de comunicare, cu ajutorul
informațiilor cumulate.
45
46
Competența specifică 3. Receptarea textelor literare și nonliterare prin tehnici de lectură adecvate,
dând dovadă de citire corectă, cursivă și expresivă
3.1. Utilizarea eficientă a Lectura Textul (literar/nonliterar) citit la prima
tehnicilor de lectură • Automatizarea tehnicii lecturii cu voce şi în gând. vedere;
corectă, conştientă şi • Calităţile citirii: corectă, conştientă, cursivă, expresivă. Citirea cu voce a unui text cunoscut;
3.2. fluidă. • Înţelegerea şi interpretarea celor citite în gând. Lectura interpretativă;
Extragerea informaţiilor • Textul literar. Textul analizat (în limita standardelor);
esenţiale și de detaliu • Textul literar narativ. Povestirea despre textul literar;
3.3. dintr-un text citit. • Descrierea. Fragmentul de text ce conţine descriere. Planul de idei (elaborare în colectiv, în grup,
Formularea ideilor • Organizarea logico-semantică a textului. încercări individuale, în mod ghidat);
principale ale unui text • Componentele textului: titlul, autorul, conţinutul. Exerciţii de transformare a dialogului în
3.4. narativ. • Tema, ideea, locul şi timpul acţiunii. povestire (oral);
Recunoaşterea unor specii • Personajele literare. Însușiri/trăsături fizice, trăsături Textul literar povestit;
literare în baza celor morale (conform faptelor descrise). Personajul literar caracterizat;
mai simple trăsături de • Atitudinea cititorului faţă de comportamentul, Mesajul argumentativ;
3.5. structură specifice. activitățile, preocupările personajelor. Mijloace artistice (identificare);
Caracterizarea personajelor • Delimitarea textului în fragmente. Formularea ideilor Notițe de lectură;
dintr-un text literar, după principale. Jocuri literare;
3.6. algoritmul propus. • Planul simplu de idei. Jocuri-dramatizări;
Povestirea unui text literar • Planul dezvoltat de idei. Ideile secundare. Jocuri didactice;
sau informativ după un • Povestirea orală (integrală, succesivă, selectivă). Exerciții de utilizare a diferitelor formule de
plan simplu de idei. • Mijloacele expresive ale comunicării orale. solicitare potrivite situațiilor cotidiene;
• Dialogul şi descrierea ca elemente constitutive ale unor Poezia recitată;
texte (analiza contextuală). Colaborarea în echipă.
• Tablourile naturii descrise în text.
• Versificaţia: poezia, pastelul.
• Citirea textului nonliterar/informativ, nonliterar de tip
utilitar, nonliterar funcțional.
• Specii literare: povestea, povestirea, fabula, snoava,
poezia, ghicitoarea, proverbul, pastelul.
Vocabularul textului
• Cuvintele noi din text.
• Categorii semantice ale limbajului textual: sinonime
şi antonime; omonime şi paronime20.
• Mijloace artistice de modificare a sensului:
comparaţia şi personificarea (recunoaștere).
• Sensurile propriu şi figurat ale cuvintelor.
Terminologie specifică: citire corectă, conștientă, cursivă,
expresivă; personaj literar, trăsături fizice, trăsături morale;
plan de idei; vers; comparație, personificare; sinonim,
antonim.
Competența specifică 4. Producerea de mesaje simple în situații de comunicare,
demonstrând tendințe de autocontrol și atitudine creativă
4.1. Scrierea corectă, lizibilă a Scrisul Dictarea, autodictarea;
propozițiilor și a textelor • Organizarea estetică a textului în pagină. Organizarea textului redactat: titlul
mici, cu litere de mână și • Redactarea conţinutului textului. textului, tema, ideea principală,
de tipar, cu respectarea Ortografia şi punctuaţia desfăşurarea ideilor într-un plan simplu;
spaţiului, înclinaţiei, a • Scrierea cuvintelor cu cratimă în ortograme. redactarea conţinutului textului:
aspectului îngrijit. • Ortografia la căderea unei vocale: într-o; într-un; succesivitatea gândurilor, părţilor textului,
4.2. Folosirea regulilor de dintr-o; dintr-un; n-au; n-aţi (venit). legătura dintre ele, alineate şi ortografie,
ortografie şi de punctuaţie • Punctul. Două puncte. scrierea şi aranjarea corectă în pagină;
învățate, în diverse • Virgula la enumerare. Compunerea (scrisă): redactarea
4.3. contexte de realizare. • Virgula în vocativ. textelor proprii cu şi fără repere.
Redactarea textelor • Linia la dialog. Tipuri de compuneri:
literare/funcționale, cu şi Contexte de realizare Compuneri-descriere a unui colţ din natură
4.4. fără repere. • Scriere funcţională: copieri, transcrieri, dictări, (ghidat);
Exprimarea în scris a unor autodictări. Compuneri după un plan dat sau
opinii personale, emoții. • Compunerea (scris): redactarea textelor proprii cu şi alcătuit independent;
fără repere. Compuneri cu început/sfârşit dat; cu
• Tipuri de compuneri. titlu/ temă dată;
21 cu utilizarea terminologiei
5.3. Utilizarea formelor Morfologia Propoziția simplă/dezvoltată alcătuită
flexionare ale părților de • Verbul. Timpul. Persoana. Numărul. Analiza și scrisă;
vorbire în diferite verbului după timp, persoană, număr. Transformarea propozițiilor simple
contexte de comunicare • Substantivul. Felul substantivelor: comune şi în propoziții dezvoltate;
orală și scrisă. proprii. Numărul, genul. Stabilirea acordului dintre predicat şi
5.4. Identificarea părților • Pronumele. Pronumele personal. Persoana. subiect; Dictare;
principale și secundare ale Numărul. Genul. Colaborarea în echipă.
propoziției. • Pronumele personal de politeţe.
5.5. Pronunţarea corectă a • Adjectivul. Acordul adjectivului cu substantivul (în
cuvintelor limbii române. gen, număr). Poziția adjectivului față de substantiv.
• Numeralul. Cazuri simple de ortografie a numeralelor.
Sintaxa
• Cuvântul – parte de propoziție. Predicatul.
• Subiectul. Acordul predicatului cu subiectul.
• Părţi principale de propoziție: predicatul, subiectul.
• Propoziția simplă.
• Propoziţia dezvoltată.
• Părţi secundare de propoziție:
atributul, complementul22.
• Propoziţiile după scopul comunicării şi semnele
de punctuaţie respective.
22 ghidat
49
50
52
2.3. Aria curriculară „Matematică și Științe”
Matematică
ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
53
REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂȚI DE CONȚINUT
54
CLASA I
3.1. Receptarea elementelor de limbaj 3. Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 10 Citirea și scrierea numerelor naturale;
matematic aferent conceptelor de • Tabla adunării şi scăderii. Adunări şi scăderi Formarea șirurilor de numere după o
3.2. adunare şi scădere. succesive. regulă dată; completarea șirurilor de
Efectuarea adunării şi scăderii • Proprietăţi ale adunării şi scăderii: numere;
numerelor naturale în concentrul - intuirea proprietăţilor adunării: comutativitatea, Calcul oral în baza: unui exercițiu dat;
3.3. 0–10. asociativitatea, elementul neutru 0 (fără utilizarea înțelegerii terminologiei matematice;
Aplicarea operaţiilor de adunare, terminologiei specifice); Rezolvarea problemelor simple;
scădere şi a proprietăţilor - legătura dintre adunare şi scădere. Formularea problemelor simple;
acestora pentru: compunerea, • Probleme simple: de aflare a sumei, a restului, de Determinarea valorii de adevăr a unei
descompunerea numerelor naturale mărire/micşorare a unui număr cu câteva unităţi. propoziții matematice;
0 – 10; aflarea unor numere Exercițiu lacunar (cu numere/semne
3.4. necunoscute în exerciţii, șiruri date. Elemente noi de limbaj matematic: lipsă); enunț lacunar (cu numere/
Rezolvarea problemelor simple de - adunare, scădere: +, –; termen, sumă; descăzut, cuvinte lipsă);
adunare și de scădere, cu sprijin în scăzător, diferenţă/rest; mărire/micşorare a unui Completarea tabelelor/schemelor;
3.5. obiecte/desene și prin exercițiu. număr cu câteva unităţi; Activități ludice;
Formularea problemelor simple de - problemă: condiţie, întrebare, rezolvare, răspuns. Activități de modelare/figurare;
adunare și de scădere, cu sprijin în: Scrierea pe caietul de matematică.
imagini; enunţ incomplet.
4.1. Receptarea elementelor de limbaj 4. Numerele naturale 0 – 20. Citirea și scrierea numerelor naturale;
matematic aferent conceptelor de Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 20 Formarea șirurilor de numere după o
număr natural, adunare, scădere. • Numerele naturale de la 11 până la 20. regulă dată; completarea șirurilor de
4.2. Identificarea, citirea şi scrierea Relaţii de comparaţie a numerelor naturale. numere;
numerelor naturale 0 – 20. • Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 20, fără Calcul oral în baza: unui exercițiu dat;
4.3. Compararea şi ordonarea trecere peste ordin. înțelegerii terminologiei matematice;
numerelor naturale 0 – 20. • Probleme cu două adunări şi/sau scăderi succesive, Rezolvarea problemelor simple;
4.4. Efectuarea adunării şi scăderii în care presupun aflarea sumei şi/sau a restului. Formularea problemelor simple;
concentrul 0 – 20, fără trecere peste • Probleme simple: de comparare prin scădere; de Efectuarea măsurărilor;
ordin. aflare a unui termen. Determinarea valorii de adevăr a unei
propoziții matematice;
4.5. Aplicarea operaţiilor de adunare, • Măsurarea masei: kilogramul. Exercițiu lacunar (cu numere/semne
scădere şi a proprietăţilor • Măsurarea capacităţii: litrul. lipsă); enunț lacunar (cu numere/
acestora pentru: compunerea, cuvinte lipsă);
descompunerea numerelor Elemente noi de limbaj matematic: Completarea tabelelor/schemelor;
naturale 0 – 20; aflarea numerelor - număr natural: număr de o cifră, număr de două Activități ludice;
4.6. necunoscute în exerciţii, șiruri date. cifre; zeci, unităţi; Activități de modelare/figurare;
Exprimarea şi compararea - operaţie aritmetică: proba operaţiei. Scrierea pe caietul de matematică.
rezultatelor unor măsurători, în
unităţi standard de măsură: pentru
4.7. masă; pentru capacitate.
Rezolvarea problemelor simple de
adunare și de scădere, cu sprijin în
4.8. schemă, rezolvare și răspuns.
Formularea problemelor simple de
adunare și de scădere, cu sprijin
în: imagini; enunţ incomplet;
reprezentări schematice.
5.1. Identificarea, citirea şi scrierea 5. Numerele naturale 0 – 100. Citirea și scrierea numerelor naturale;
5.2. numerelor naturale 0 – 100. Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 100 Formarea șirurilor de numere după o
Compararea şi ordonarea • Numerele naturale până la 100 formate din zeci. regulă dată; completarea șirurilor de
5.3. numerelor naturale 0 – 100. Numerele naturale de la 21 până la 100, formate numere;
Efectuarea adunării şi scăderii în din zeci şi unităţi. Calcul oral în baza: unui exercițiu dat;
concentrul 0 – 100, fără trecere Relaţii de comparaţie a numerelor naturale. înțelegerii terminologiei matematice;
5.4. peste ordin. • Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 100, fără Calcul în coloniță;
Utilizarea elementelor de limbaj trecere peste ordin. Rezolvarea problemelor simple;
matematic aferent conceptelor de • Probleme simple de aflare a descăzutului, Formularea problemelor simple;
5.5. număr natural, adunare, scădere. a scăzătorului. Efectuarea măsurărilor;
Aplicarea operaţiilor de adunare, • Măsurarea lungimii: centimetrul, metrul. Determinarea valorii de adevăr a unei
scădere şi a proprietăţilor • Măsurarea timpului. Ceasul: ora. Calendarul: ziua, propoziții matematice;
acestora pentru: compunerea, săptămâna, luna. Exercițiu lacunar (cu numere/semne
descompunerea numerelor 0 – 100; Unităţi monetare: banul, leul. lipsă); enunț lacunar (cu numere/
aflarea numerelor necunoscute în cuvinte lipsă);
exerciţii, șiruri date; schimb de bani. Elemente noi de limbaj matematic: Completarea tabelelor/schemelor;
57
2.1. Efectuarea înmulţirii prin adunare 2. Înmulţirea şi împărţirea tabelară Calcul oral în baza: unui exercițiu
repetată şi pe baza tablei înmulţirii, • Operaţia de înmulţire ca adunare repetată. dat; înțelegerii terminologiei
a împărţirii exacte prin scădere Proprietăţile înmulţirii: comutativitatea, matematice; Rezolvarea ecuațiilor
repetată şi ca probă a înmulţirii. asociativitatea, elementul neutru 1 (fără simple; Rezolvarea problemelor
2.2. Utilizarea elementelor de limbaj utilizarea terminologiei specifice). Înmulţirea cu simple, compuse;
matematic aferent conceptelor 0. Tabla înmulţirii. Rezolvarea de situații de problemă din
de înmulţire, împărţire. • Operaţia de împărţire ca scădere repetată. cotidian, care solicită calcule;
2.3. Aplicarea înmulţirii, împărţirii şi a Legătura dintre împărţire şi înmulţire. Cazuri Formularea problemelor;
proprietăţilor acestora pentru speciale: a : 1; a : a; 0 : a; a : 0. Tabla împărţirii Formarea șirurilor de numere după o
aflarea unor numere necunoscute în dedusă din tabla înmulţirii. regulă dată; completarea șirurilor de
exerciţii, șiruri date. • Probleme simple: de aflare a produsului; de numere;
2.4. Rezolvarea problemelor, cu sprijin în împărţire în părţi egale, de împărțire prin Determinarea valorii de adevăr a
schemă, rezolvare și răspuns. cuprindere; de mărire/micşorare a unui număr de unei propoziții matematice;
2.5. Formularea problemelor, cu sprijin câteva ori; de comparare prin împărţire. Exercițiu lacunar (cu
în: imagini; enunţ incomplet; Dependenţa dintre cantitate, preţ şi cost. Probleme numere/semne lipsă); enunț
schemă; operaţii aritmetice; compuse rezolvabile prin două operaţii (inclusiv cu lacunar (cu numere/ cuvinte lipsă);
tematică. formula de rezolvare: a + (b × a); Completarea tabelelor/schemelor;
(b × a) – a; a ± (a : b)). Scrierea rezolvării cu Activități ludice;
plan, cu justificări. Colaborarea în echipă.
4.1. Recunoașterea figurilor și a 4. Elemente intuitive de geometrie şi măsurări Recunoaşterea formelor geometrice;
corpurilor geometrice în modele • Figuri geometrice: punct, linie dreaptă, segment Completarea șirurilor de numere/forme
4.2. date şi în mediul înconjurător. de dreaptă, linie frântă, linie curbă, cerc, triunghi, geometrice;
Completarea unor șiruri de forme pătrat. Efectuarea măsurărilor;
geometrice, de rezultate ale unor • Corpuri geometrice: sferă, cub. Determinarea valorii de adevăr a unei
măsurători, asociate după reguli • Unităţi de măsură: propoziții matematice;
simple indicate sau identificate prin - pentru lungime: cm, m; Exercițiu lacunar (cu numere/semne
4.3. observare. - pentru masă: kg; lipsă); enunț lacunar (cu numere/
Exprimarea şi compararea - pentru capacitate: l; cuvinte lipsă);
rezultatelor unor măsurători, în - pentru timp: minutul, ora, ziua, săptămâna, Rezolvarea de situații de problemă din
unităţi standard de măsură: pentru luna; cotidian, care solicită calcule;
lungime; pentru masă; pentru - monetare: banul, leul. Completarea tabelelor/schemelor;
4.4. capacitate; pentru timp; monetare. Activități ludice;
Investigarea unor contexte Activități de modelare/figurare;
problematice reale, legate de Atelier de măsurare;
măsurări. Colaborarea în echipă.
La sfârșitul clasei a II-a, elevul poate:
• identifica, citi și scrie, compara și ordona numere naturale până la 100;
• utiliza elemente de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural, operație aritmetică;
• efectua operaţii aritmetice în concentrul 0 – 100: adunarea şi scăderea fără şi cu trecere peste ordin; înmulţirea şi împărţirea tabelară;
• explica modul de calcul şi ordinea efectuării operaţiilor în exerciţii cu două operaţii, fără şi cu paranteze;
• aplica operaţiile aritmetice şi proprietăţile acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii, șiruri date;
• recunoaște figuri geometrice (punct, linie dreaptă, segment de dreaptă, linie curbă, linie frântă, cerc, triunghi, pătrat),
corpuri geometrice (sferă, cub), în modele date şi în mediul înconjurător;
• exprima și compara rezultatele unor măsurători, în unităţi de măsură standard: pentru lungime (cm, m); pentru masă (kg);
pentru capacitate (l); pentru timp (minutul, ora, ziua, săptămâna, luna); monetare (banul, leul);
• rezolva probleme cu, cel mult, două operaţii, cu plan sau cu justificări, prin exerciţiu;
• formula probleme, cu sprijin în: imagini; enunţ incomplet; schemă; operaţii aritmetice; exerciţiu; tematică;
• investiga contexte problematice reale legate de cumpărare-vânzare, de măsurări,
manifestând ca atitudini și valori specifice predominante:
• corectitudinea și coerența limbajului matematic;
• atenția și interesul pentru calcul corect, rațional, fluent;
• valorificarea gândirii critice pentru adoptarea unui plan pertinent în rezolvarea problemelor;
• curiozitatea și creativitatea în integrarea achizițiilor matematice cu cele din alte domenii.
CLASA a III-a
2.3. Aplicarea adunării, scăderii şi a • Exerciţii cu, cel mult, trei operaţii, fără şi Rezolvarea problemelor simple, compuse;
proprietăţilor acestora pentru aflarea cu paranteze. rezolvarea de situații de problemă din
unor numere necunoscute în exerciţii, • Probleme de adunare şi scădere, cotidian, care solicită calcule; formularea
2.4. șiruri date. rezolvabile prin 1-3 operaţii. problemelor;
Rezolvarea problemelor, cu plan sau cu Formarea șirurilor de numere după o regulă
2.5. justificări, prin exerciţiu. dată; Completarea șirurilor de numere;
Formularea problemelor, cu sprijin Determinarea valorii de adevăr a unei
în: enunţ incomplet, schemă, operaţii propoziții matematice;
2.6. aritmetice, exerciţiu. Exercițiu lacunar (cu numere/semne lipsă);
Explorarea unor modalităţi elementare Enunț lacunar (cu numere/cuvinte lipsă);
de organizare şi clasificare a datelor: Completarea tabelelor/schemelor;
scheme, tabele. Calcul digital;
Activități ludice;
Colaborarea în echipă.
3.1. Efectuarea operaţiilor de înmulţire şi 3. Înmulţirea şi împărţirea Calcul oral în baza: unui exercițiu dat;
împărţire în concentrul 0 – 1 000 000, în concentrul 0 – 1 000 000 înțelegerii terminologiei matematice;
3.2. fără şi cu treceri peste ordin. • Înmulţirea şi împărţirea exactă a Calcul în coloniță;
Explicarea modului de calcul şi a ordinii numerelor ce se termină cu zerouri. Determinarea ordinii operațiilor într-un
efectuării operaţiilor în exerciţii cu şi fără Înmulţirea şi împărţirea la un număr de exercițiu fără/cu paranteze; rezolvarea unui
3.3. paranteze. o cifră. Înmulţirea cu un număr de două exercițiu fără/cu paranteze;
Aplicarea înmulţirii, împărţirii şi a cifre. Rezolvarea ecuațiilor simple;
proprietăţilor acestora pentru aflarea • Proprietăţile înmulţirii şi împărţirii Rezolvarea problemelor simple, compuse;
unor numere necunoscute în exerciţii, (fără utilizarea terminologiei specifice). rezolvarea de situații de problemă din
3.4. șiruri date. Legături între operaţiile învăţate. cotidian, care solicită calcule; formularea
Rezolvarea problemelor, cu plan sau cu • Exerciţii cu, cel mult, trei operaţii, fără şi problemelor;
3.5. justificări, prin exerciţiu. cu paranteze. Formarea șirurilor de numere după o regulă
Formularea problemelor, cu sprijin • Probleme rezolvabile prin 1-3 operaţii. dată; completarea șirurilor de numere;
în: enunţ incomplet, schemă, operaţii Probleme care relevă dependența Determinarea valorii de adevăr a unei
aritmetice, exerciţiu, tematică. proporțională. Metoda reducerii la propoziții matematice;
unitate. Metoda proporțiilor. Exercițiu lacunar (cu numere/semne lipsă);
enunț lacunar (cu numere/cuvinte lipsă);
3.6. Explorarea unor modalităţi elementare Completarea tabelelor/schemelor;
de organizare şi clasificare a datelor: Calcul digital;
3.7. scheme, tabele. Activități ludice;
Investigarea unor situaţii-problemă din Colaborarea în echipă.
cotidian, care solicită aplicarea operaţiilor
aritmetice şi a metodelor de rezolvare
învăţate.
4.1. Identificarea, citirea şi scrierea fracţiilor. 4. Fracţii Scrierea fracțiilor; reprezentarea fracțiilor;
4.2. Explorarea modalităţilor de reprezentare • Formarea, citirea şi scrierea, Calcul oral în baza: unui exercițiu dat;
prin desen a fracţiilor cu numitorul până reprezentarea fracţiilor. înțelegerii terminologiei matematice;
4.3. la 20. • Adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi Rezolvarea problemelor simple, compuse;
Utilizarea elementelor de limbaj numitor. Rezolvarea de situații de problemă din
4.4. matematic aferent conceptului de fracţie. • Aflarea unei fracţii dintr-un număr cotidian, care solicită calcule; formularea
Efectuarea adunării şi scăderii fracţiilor natural. problemelor;
cu acelaşi numitor, aflarea unei fracţii • Probleme cu fracţii. Formarea șirurilor de numere după o regulă
4.5. dintr-un număr dat. dată; completarea șirurilor de numere;
Rezolvarea problemelor cu fracţii, cu Elemente noi de limbaj matematic: Determinarea valorii de adevăr a unei
sprijin în reprezentare figurativă. - fracţie, numitor, numărător, linie de propoziții matematice;
fracţie. Exercițiu lacunar (cu numere/semne lipsă);
enunț lacunar (cu numere/cuvinte lipsă);
Completarea tabelelor/schemelor;
Activități ludice;
Activități de modelare/figurare;
Colaborarea în echipă;
Proiect individual; proiect de grup.
69
70
ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
CLASA a III-a
Unități de competenţe Activități de învățare
Unități de conţinut
(sub-competențe) și produse școlare recomandate
1.1. Identificarea condițiilor de viață 1. Aerul, apa și solul Activități comunicative:
1.2. ale lumii vii. • Condițiile de viață ale lumii vii: aer, apă, - descrierea aerului, apei, solului după proprietățile
Enumerarea proprietăților sol, lumină, căldură. lor;
1.3. aerului, apei, solului. • Aerul. Proprietăți. - relatarea informațiilor/rezultatelor/concluziilor;
Desfășurarea unui demers • Apa. Proprietăți. - prezentarea datelor obţinute prin observaţii.
investigativ privind proprietățile • Stările de agregare. Activități de explorare/investigare (investigații simple):
apei, aerului, solului, după un • Circuitul apei în natură. - observări dirijate: de scurtă durată și de lungă
1.4. plan dat. • Solul. Proprietăți. Soluri: cernoziomuri, durată;
Compararea solurilor după argiloase, nisipoase. - comparări: componente ale naturii;
1.5. proprietăți principale. - modelări: circuitul apei în natură; tipuri de sol;
Distingerea stărilor de agregare în Elemente noi de limbaj specific disciplinei: - experimente/experiențe: „Condițiile de viață ale
1.6. mediul înconjurător. solid, lichid, gazos; transparență, dizolvare; lumii vii”, „Proprietățile aerului”, „Proprietățile
Ordonarea etapelor circuitului circuitul apei: evaporare, condensare; hu- apei”, „Proprietățile solului”, „Circuitul apei în
1.7. apei în natură. mus, permeabilitate, fertilitate. natură”;
Aprecierea influenței condițiilor - înregistrări grafice: fișe de observare, tabele,
de viață asupra organismelor. scheme;
- investigarea valorii de adevăr a unor informații;
- elaborări: proiecte, postere, jurnalul de observații;
- plimbări de studiu/excursii: curtea școlii/pădure/
parc.
Activități de protecție a mediului:
- întocmirea unui tabel cu responsabilitățile elevilor
pentru păstrarea aerului curat în clasă;
- organizarea unor dezbateri privind influența
condițiilor de viață asupra organismelor;
- realizarea unor activități de protecție și îngrijire a
componentelor mediului: aer, apă, sol.
2.1. Recunoașterea diversității lumii 2. Mediile de viață Activități comunicative:
2.2. vii. • Diversitatea lumii vii. - descrierea mediilor de viață și a diversității lumii vii;
Descrierea unor medii de viață, • Mediul de viață terestru-aerian. - relatarea informațiilor/rezultatelor/concluziilor;
2.3. utilizând terminologia specifică. • Mediul de viață subteran. - prezentarea datelor obţinute prin observaţii.
Desfășurarea unui demers • Mediul de viață acvatic. Activități de explorare/investigare (investigații simple):
investigativ privind mediile de • Medii de viață ale omului. - observări dirijate: relații dintre organisme și mediile
2.4. viață, după un plan dat. de viață;
Clasificarea și compararea Elemente noi de limbaj specific disciplinei: - clasificări: componente ale naturii;
plantelor și animalelor din diverse diversitate; insectă, pește, amfibie, reptilă, - modelări grafice ale diversității lumii vii;
medii de viață, din diverse pasăre, mamifer; plantă ierboasă, plantă - experimente/experiențe: „Râmele – plugurile
2.5. grupuri. lemnoasă; mediu de viață; mediu de viață solului”; „Semințele dansatoare”, „Submarinul”,
Explicarea relațiilor dintre terestru-aerian, mediu de viață subteran; „Portocala plutitoare”;
organismele diferitor medii de lanț de nutriție; relații dintre organisme; - înregistrări grafice: fișe de observare, tabele,
2.6. viață. ierbivor, carnivor, omnivor; rural, urban. scheme;
Propunerea unor acțiuni de - investigarea valorii de adevăr a unor informații;
protecție a mediului local. - elaborări: proiecte, postere;
- plimbări de studiu/excursii: curtea școlii/parc/
pădure/lac/localitatea natală.
Activități de protecție a mediului:
- organizarea și realizarea acțiunilor de salubrizare a
curții școlii;
- prezentări digitale consacrate Zilei Mondiale a
Animalelor.
3.1. Recunoașterea diversității 3. Zonele naturale Activități comunicative:
plantelor și animalelor din diverse • Deșerturile reci. Tundra. - descrierea unor locuri geografice/fenomene din
zone naturale. • Taigaua. Pădurile de foioase și mixte. natură/viețuitoare;
3.2. Descrierea zonelor naturale • Pădurile ecuatoriale. Savana. - relatarea informațiilor/rezultatelor/concluziilor;
utilizând terminologia specifică. • Deșerturile calde. - prezentarea datelor obţinute prin observaţii.
3.3. Clasificarea plantelor și • Stepele. Zonele naturale din Republica
animalelor din diverse zone Moldova.
naturale.
79
80
3.4. Compararea unor zone naturale. Elemente noi de limbaj specific disciplinei: Activități de explorare/investigare (investigații simple):
3.5. Argumentarea influenței zonă naturală, deșert cald, deșert rece, - observări directe și indirecte;
condițiilor de mediu asupra pădure de foioase, pădure mixtă, taiga, - documentarea din diverse surse informaționale;
viețuitoarelor din diverse zone pădure ecuatorială, tundră, stepă, savană. - clasificarea: componente ale naturii;
naturale. - experimente/experiențe: „Cum pot supraviețui
plantele în deșerturile calde?”;
- înregistrări grafice: fișe de observare, tabele,
scheme;
- elaborări: proiecte, postere;
- excursii: pădure/stepă.
Activități de protecție a mediului:
- confecționarea unei cărțulii despre plante și
animale rare din diverse zone naturale.
4.1. Identificarea elementelor 4. Republica Moldova Activități comunicative:
4.2. orizontului apropiat. • Elemente ale orizontului apropiat. - descrierea unor locuri geografice/componente ale
Recunoașterea părților Harta. naturii;
4.3. componente ale unui râu. • Locul Republicii Moldova pe hartă. - relatarea informațiilor/rezultatelor/concluziilor;
Demonstrarea pe hartă a apelor • Relieful Republicii Moldova. - prezentarea datelor obţinute prin observaţii.
și formelor de relief ale Republicii • Apele Republicii Moldova. Activități de explorare/investigare (investigații simple):
4.4. Moldova. • Protecția mediului înconjurător: resurse - observări directe și indirecte;
Compararea formelor de relief naturale. - comparări: componente ale naturii;
4.5. ale Republicii Moldova. - modelări: tipuri de relief; părțile componente ale
Argumentarea importanței Elemente noi de limbaj specific disciplinei: unui râu; filtrul de apă;
4.6. mijloacelor de orientare pe teren. orizont, linia orizontului, puncte cardinale; - experimente/experiențe: „Filtrarea apei”,
Proiectarea unor acțiuni hartă: legenda hărții, semne convenționale; „Determinarea poluării aerului”;
pentru conservarea şi protecţia râu: izvor, albie, gură de vărsare, afluent; - înregistrări grafice: fișe de observare, tabele,
resurselor naturale. relief: câmpie, podiș, deal; resurse scheme;
naturale. - elaborări: proiecte, postere;
- plimbări de studiu: localitatea natală, orientări pe
teren.
Activități de protecție a mediului:
- elaborarea și aplicarea unui plan de acțiuni pentru
salubrizarea localității natale;
- întocmirea unor hărți cu indicarea zonelor poluate
din localitate.
La sfârșitul clasei a III-a, elevul poate:
• descrie condiții și medii de viață ale lumii vii;
• relata despre Republica Moldova: localizare pe hartă, relief, ape;
• aplica un demers investigativ după un plan dat;
• clasifica plante și animale din diverse grupuri, diverse zone naturale;
• indica pe hartă ape și forme de relief ale Republicii Moldova;
• explica circuitul apei în natură;
• argumenta influența condițiilor de viață asupra organismelor;
• proiecta acțiuni de protecție a mediului înconjurător,
manifestând ca atitudini și valori specifice predominante:
• corectitudine și coerență în utilizarea terminologiei specifice;
• curiozitate și interes în valorificarea metodelor și instrumentelor specifice de colectare și organizare a rezultatelor;
• atitudine critică și creativă în demersuri de cunoaștere a mediului înconjurător;
• interes pentru promovarea activă a valorilor de mediu și a unui mod sănătos de viață.
81
82
CLASA a IV-a
3.4. Desfășurarea unui demers Elemente noi de limbaj specific disciplinei: Activități de explorare/investigare (investigații simple):
investigativ privind procesele vitale scheletul, mușchii, craniul, coloana - observări dirijate și libere;
specifice omului, după un plan vertebrală; relaxarea, contractarea; - documentarea despre efectele nocive ale unor
3.5. propus. circulația sângelui, vasele sangvine: alimente asupra corpului uman;
Argumentarea rolului scheletului arterele, venele, capilarele; - modelări: „Expirație – inspirație”, „Sistemul
și mușchilor în mișcarea corpului plămânii, căile respiratorii; respirația: digestiv”, „Tipuri de dinți”, „Piramida alimentară”;
3.6. uman. inspirația, expirația; - experimente/experiențe: „Determinarea
Formularea regulilor de igienă a digestia: tubul digestiv. pulsului”, „Importanța aerului”, „Cum
corpului uman. reacționează corpul meu la efort?”;
- înregistrări grafice: fișe de observare, tabele,
scheme;
- elaborări: proiecte, postere.
Activități de menținere a sănătății:
- practicarea exercițiilor fizice și respectarea unui
regim alimentar corect;
- aplicarea tehnicilor de respirație pentru
îmbunătățirea sănătății.
4.1. Identificarea componentelor 4. Pământul – parte a Universului Activități comunicative:
Sistemului Solar, ale globului • Spațiul. Universul. - descrierea Sistemului Solar, planetei Pământ;
geografic. • Sistemul Solar. - relatarea informațiilor/rezultatelor/concluziilor;
4.2. Localizarea unor elemente din • Planeta Pământ. Globul geografic. - prezentarea datelor obţinute prin observaţii/
realitate pe globul geografic. • Luna – satelit natural al Pământului. experimente/experiențe.
4.3. Determinarea locului unui corp în • Mișcările Pământului. Succesiunea Activități de explorare/investigare (investigații simple):
spaţiu după anumite puncte de zi – noapte. Succesiunea anotimpurilor. - observări dirijate și libere;
referinţă. • Protecția mediului înconjurător: - documentarea din diverse surse informaționale;
4.4. Desfășurarea unui demers impactul activității omului. - modelări: Sistemul Solar, planeta Pământ, Luna,
investigativ referitor la fazele lunii. alte corpuri cerești, succesiunea anotimpurilor;
4.5. Argumentarea efectelor mișcării - experimente/experiențe: „Zi-noapte”, „Pana
Pământului. plutitoare”, „Ploaia acidă”;
- înregistrări grafice: fișe de observare, tabele,
scheme;
- elaborări: proiecte, postere.
4.6. Realizarea unor proiecte pentru Elemente noi de limbaj specific disciplinei: Activități de protecție a mediului:
soluționarea unor probleme simple spațiu, spațiu terestru: spațiu deschis, - flashmob „Ziua Pământului”;
din mediul înconjurător local. spațiu închis; spațiu cosmic; - elaborarea unui plan de măsuri pentru
planetă, glob geografic: poli, ecuator, axă; diminuarea/eliminarea unor acțiuni poluante în
stele; mediul înconjurător local.
fazele Lunii; Lună nouă; Lună plină;
semilună, satelit;
mișcarea: în jurul axei, pe orbită.
ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
86
CLASA a IV-a
ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Clasa
Unități de conținut (module)
I II III IV
1. Eu la școală 6 6 6 6
2. Eu în familie 6 6 6 6
3. Eu în comunitate 6 6 7 7
4. Învăț să fiu om 8 8 8 8
La discreția cadrului didactic 7 7 6 6
90
CLASA I
4.1. Exprimarea în cuvinte proprii a moralei 4. Învăț să fiu om Activități de învățare: discuții dirijate;
4.2. pildelor biblice. Valori moral-spirituale. Respectul sinelui și a jocuri de rol, cooperative; situații-problemă
Adoptarea atitudinii responsabile faţă celor din jur, iertarea și acceptarea. Povețele lui cu sprijin în imagini, texte audiate/citite,
de acţiunile proprii în situații școlare șiIisus Hristos pe înțelesul copiilor. Pilde biblice exemple din cotidian; exerciții creative.
extrașcolare. despre înțelegere, respect, cooperare, prietenie, Produse: mini-proiectul de grup; agenda
bunătate. Calitățile morale ale unui copil. faptelor bune.
Succesele mele și ale altora.
Comportamente morale. Îmi pasă de mine și de
ceilalți.
La sfârșitul clasei I, elevul poate:
• identifica valori moral-spirituale în contexte legate de școală, familie, comunitate;
• exprima în cuvinte proprii morala pildelor biblice;
• aprecia valoric comportamentele copiilor la școală, în familie, în comunitate,
manifestând ca atitudini și valori specifice predominante:
• atitudine pozitivă și responsabilă față de sine și cei din jur;
• atitudine critică și comunicare asertivă;
• tendință spre virtuți moral-spirituale.
CLASA a II-a
4.1. Aprecierea valorică a faptelor unor 4. Învăț să fiu om Activități de învățare: discuții dirijate;
personaje ale textelor biblice/artistice/ Valori moral-spirituale. Faptele bune și jocuri de rol, cooperative; situații-problemă
folclorice principalele calități morale ale unui om. Povețele cu sprijin în imagini, texte, exemple din
4.2. Adoptarea atitudinii responsabile faţă lui Iisus Hristos și pilde biblice despre adevăr, cotidian, mini studii de caz; vizite în centrele
de acţiunile proprii în situații școlare șisinceritate, încredere, onestitate, iubirea culturale.
extrașcolare. părinților față de copii și a copiilor față de părinți. Produse: mini-proiectul de grup; agenda
Morala textelor biblice. Personaje ale textelor faptelor bune; alfabetul valorilor; portretul
biblice/artistice/folclorice. moral al personajului.
Comportamente morale. Sunt responsabil
pentru faptele mele.
La sfârșitul clasei a II-a, elevul poate:
• recunoaște valori moral-spirituale în contexte legate de școală, familie, comunitate;
• descrie în cuvinte proprii sărbătorile calendaristice din comunitate;
• aprecia valoric: comportamentele elevilor la școală, în familie, în comunitate; faptele personajelor din texte
biblice/artistice/folclorice, manifestând ca atitudini și valori specifice predominante:
• atitudine pozitivă și responsabilă față de sine și cei din jur;
• atitudine critică și comunicare asertivă;
• tendință spre virtuți moral-spirituale.
CLASA a III-a
4.1. Raportarea moralei textelor 4. Învăț să fiu om Activități de învățare: discuții dirijate;
4.2. biblice la situații de viață. Valori moral-spirituale. Împreună facem lumea mai jocuri cooperative; situații-problemă; studii
Formularea judecăților de valoare bună. Povețele lui Iisus Hristos și pilde biblice despre de caz; vizite în centre culturale.
referitoare la acțiuni și virtuți răbdare, cumpătare, grijă, bunăvoință, angajament, Produse: mesajul oral; proiect de grup;
morale. responsabilitate, recunoștința copiilor față de părinți. agenda faptelor bune; alfabetul valorilor;
4.3. Adoptarea atitudinilor cooperante Comportamente morale. Cooperez pozitiv cu oamenii implicare în acțiuni comunitare.
cu cei din jur. din jurul meu.
La sfârșitul clasei a III-a, elevul poate:
• raporta morala textelor biblice la situații din viață;
• aprecia situaţii de viaţă în baza normelor din sfera valorilor moral-spirituale;
• formula judecăți de valoare referitor la acțiuni și virtuți morale,
manifestând ca atitudini și valori specifice predominante:
• atitudine pozitivă și responsabilă față de sine și cei din jur;
• atitudine critică și comunicare asertivă;
• tendință spre virtuți moral-spirituale.
CLASA a IV-a
4.1. Raportarea unor situații din viață la 4. Învăț să fiu om Activități de învățare: discuții dirijate;
4.2. morala textelor biblice. Valori moral-spirituale. Integritate și ajutorul situații-problemă; studii de caz, vizite în
Formularea judecăților de valoare reciproc. Acțiunile și virtuțile morale. Religia centrele culturale, religioase.
4.3. referitoare la acțiuni și virtuți morale. creștină ortodoxă: religia oficială a Republicii Produse: proiect de grup, proiect de acțiuni;
Adoptarea atitudinii responsabile Moldova. Valori centrale ale religiei creştine. Alfabetul valorilor; portretul moral al
față de sine ca o persoană unică și Biblia: model de înţelepciune. Valorile morale ale personajului.
valoroasă. religiilor lumii.
Comportamente morale. Sunt responsabil
pentru faptele mele și încrezut în forțele proprii.
La sfârșitul clasei a IV-a, elevul poate:
• argumenta atitudinea responsabilă față de păstrarea și promovarea valorilor spirituale ale comunității;
• aprecia situaţii de viaţă: în baza normelor din sfera valorilor moral-spirituale; cu raportare la morala textelor biblice;
• formula judecăți de valoare referitor la acțiuni și virtuți morale,
manifestând ca atitudini și valori specifice predominante:
• atitudine pozitivă și responsabilă față de sine și cei din jur;
• atitudine critică și comunicare asertivă;
• tendință spre virtuți moral-spirituale.
2.5. Aria curriculară „Arte”
Educația muzicală
ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
99
REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂȚI DE CONŢINUT
100
CLASA I
2.3. Interpretarea unor cântece • Muzica sărbătorilor tradiționale. Sinteză. Muzica Exerciții:
despre copilărie, natură, sărbătorilor de iarnă: colindul, sorcova, cântecul, - de mișcare organizată pe silabele ritmice;
țară. dansul. - de intonație: dialog, ecou, lănțișor sonor.
Activități muzical-didactice:
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: - interpretarea ghidată a unor cântece,
durata sunetului: silabele ritmice pas, iu-te. cântece-jocuri, invocări, cântece pentru
pauze dinamice;
- audiția pieselor muzicale cu respectarea
regulilor;
- acompanierea cântecelor cu percuţie
corporală;
- improvizații ritmice cu și fără text.
3.1. Identificarea după auz 3. Cum „povesteşte” muzica? Discuții dirijate:
a interpretării vocale și • Sufletul muzicii – melodia. Interacțiunea sunetelor în - varietatea melodiei în muzică;
instrumentale a muzicii. melodie. Sensul mișcării melodiei. Modele de contur - expresivitatea melodiei prin ritm, tempo,
3.2. Recunoașterea elementelor melodic. Sunetul și nota: sol, mi. nuanțe dinamice și timbru.
de limbaj muzical în • Inima muzicii – ritmul. Ritmul în muzică: cadență, Exerciții:
piese audiate și cântece mișcare, ordine, energie, organizare, pășire etc. - de intonare a sunetelor sol și mi în
interpretate. Cadența ritmului în muzica de marș. Ritmul dansului. succesiuni, pe silabe ritmice, după gestul
• Viteza muzicii – tempo. Tempoul în muzică: rar, mâinii;
potrivit, repede. Expresivitatea mișcării muzicii. - de percuție corporală.
• Puterea muzicii – nuanţele dinamice. Nuanțele Activități muzical-didactice:
dinamice în muzică: mărite, potrivite, scăzute. - interpretarea ghidată a unor cântece
Efectul apropierii/îndepărtării exprimat prin nuanțele simple cu diapazon limitat, învățate după
dinamice. auz, cultură vocală elementară (inclusiv,
• Culoarea muzicii – timbrul. Vocea omului. Familiile de cântece didactice cu tematica: alfabetul,
instrumente muzicale: cu corzi, de suflat, de percuție. tabla adunării);
- audiția pieselor muzicale cu respectarea
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: regulilor;
sunetul și nota: sol, mi; melodie, ritm, tempo, nuanțe - improvizare de melodii pe sunetele și
dinamice, timbru. notele sol și mi cu și fără text.
4.1. Propunerea unor piese 4. De ce avem nevoie de muzică? Discuții dirijate:
muzicale pentru evenimente • Cântul rotește pământul. Când și de ce cântă omul. - rolul cântecului și dansului în viața unui
din viața școlară și cotidiană. Cântecele copilăriei. Cântecele în viața unui om și a om, a unui popor;
4.2. Reprezentarea unor unui popor: de leagăn, de voie bună, de dor, patriotic. - preferințele muzicale.
evenimente sonore din piese • Muzica mișcării – dansul. Când și de ce dansează Exerciții:
muzicale prin limbajul altor oamenii. Varietatea muzicii de dans. - de reprezentare a elementelor de limbaj
arte. • Eu şi muzica. Preferințe muzicale. Experiențe muzicale muzical prin: mijloace artistico-plastice,
proprii. mișcări plastice ale corpului, gestul
mâinilor în spațiu.
Activități muzical-didactice:
- interpretarea expresivă a unor cântece
simple;
- audiția pieselor muzicale;
- improvizații ritmico-timbrale la
instrumente muzicale pentru copii.
La sfârșitul clasei I, elevul poate:
• descrie în cuvinte proprii dispoziția și conținutul unor piese muzicale audiate și interpretate;
• interpreta cântece despre copilărie, natură, țară, cu și fără acompaniament, cu stări emoționale de veselie/tristețe, solemnitate/glumă;
• improviza formule ritmice (pe silabele pas, iu-te) și melodii (pe sunetele și notele sol și mi) cu și fără text, la instrumente muzicale
pentru copii;
• caracteriza expresivitatea pieselor muzicale vocale și instrumentale cu ajutorul unor elemente de limbaj muzical (melodie, ritm,
tempo, nuanțe dinamice, timbru);
• reprezenta unele evenimente sonore din piese muzicale prin limbajul altor arte (mișcări ritmice corporale, linii și culori, gestul
mâinii etc.),
manifestând ca atitudini și valori specifice predominante:
• sensibilitate și interes pentru cunoașterea sinelui și a lumii prin arte;
• atitudine creativă în valorificarea mijloacelor limbajului muzical;
• respect pentru valorile culturii naționale și universale.
103
104
Repertoriul muzical pentru audiții muzicale Repertoriul muzical pentru interpretare vocal-corală
MODULUL 1: C. Rusnac, „Sărbătoreasca”; T. Chiriac, corul MODULUL 1: Cântece didactice (inclusiv pentru abordările educaționale
„Veverița”, „Nucul” din cantata „Luci, soare, luci!”; inter- și transdisciplinare); „Vine toamna, vine”, vers. Ion Ungureanu, muz.
J. Ph. Rameau, „Chemarea păsărilor”; R. Schumann, E. Doga; „Bună dimineața”, vers. Gr. Vieru, muz. V. Vilinciuc; „A, U, O!”, vers.
„Secerătorii” și „Arlechinul”; W. A. Mozart, „Gavotă” din Gr. Vieru, muz. T. Zgureanu; „Cine-ascultă muzica”, vers. Gr. Vieru, muz.
albumul „Les petits riens”; E. Coca, „Joc”; P. Ceaikovski, B. Dubosarschi; „Casa mea”, vers. Gr. Vieru, muz. Iu. Țibulschi; „Dragu-mi-i
„Octombrie” din albumul „Anotimpurile”. să cânt”, vers. Vl. Rusnac, muz. T. Sobolevski-Corj; „Tricolorul”, versuri și
MODULUL 2: P. Ceaikovski, „Păpușa bolnavă”, „Păpușa nouă”; muzică de Gr. Vieru.
C. Saint-Saens, piese din albumul „Grădina zoologică”; MODULUL 2: „Căsuța din pădure”, muz. I. Nicorescu; „Doina”, vers.
C. Rusnac, tabloul muzical „Moldova”; W. A. Mozart, „Dans C. Dragomir, muz. D. Radu; „Frigu-frigușor”, vers. N. Roșioru, muz.
german”; P. Ceaikovski, piese din „Albumul pentru copii”. D. Radu; „Haide, săniuță”, vers. Gr. Vieru, muz. D. Radu; colindele „Steaua
MODULUL 3: Gh. Mustea, „Melodie”; L. van Beethoven, sus răsare”, „Domn, Domn, să-nălțăm” și „Iată, vin colindători”.
„Marș”; J. Strauss (tatăl), polca „Tritsch-Tratsch”; F. Schubert, MODULUL 3: „Iarna șugubeață”, vers. Iu. Filip, muz. M. Ungureanu;
„Galop grațios”, „Vals grațios”; Gr. Dinicu, „Hora staccato”; „Mărțișor”, vers. A. Ciocanu, muz. D. Radu; „Trenul”, vers. Gr. Vieru, muz.
A. Haciaturean, „Povestea de seară”; J. Haydn, Simfonia Z. Tcaci; „Toba ariciului”, versuri și muzică de Gr. Vieru.
„Surpriză”, partea I-a (fragment). MODULUL 4: „Ciocârlia”, vers. V. Romanciuc, muz. M. Ungureanu; „Doină,
MODULUL 4: Piese folclorice „Ciocârlia”, „Hora”, „Sârba”; doiniță”, vers. S. Ghimpu, muz. A. Tamazlâcaru; „Moldova mea”, versuri și
E. Doga, valsul „Izvorașul”; F. Chopin, Vals (a-moll). muzică de L. Palii-Păduraru.
CLASA a II-a
CLASA a III-a
CLASA a IV-a
ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
118
CLASA I
3.1. Compunerea elementelor de limbaj 3. Cum realizăm o lucrare plastică Conversații cu sprijin în observare: alegerea
plastic pe diverse suporturi. Inițiere în compoziție suportului în funcție de mărimea obiectelor/
3.2. Explicarea preferințelor în alegerea • Spațiul plastic: foaie de hârtie (în poziție formelor reprezentate; alegerea materialelor,
materialelor, instrumentelor, orizontală/verticală), asfalt, alte suporturi. instrumentelor și tehnicilor; amplasarea imaginii
tehnicilor, suporturilor pentru • Organizarea elementelor de limbaj plastic în în spațiul plastic (aproape/departe, mare/mic;
crearea unor imagini plastice. spațiul plastic. centru);
Materiale, instrumente şi tehnici de artă Aplicații practice: exerciții-joc, exersări,
plastică experimentări de îmbinare a elementelor plastice
• Materiale: creioane, carioci, cretă etc. în compoziții pe diverse suporturi (hârtie, asfalt,
(materiale grafice); vopsele de apă: zăpadă etc.); lucrări plastice cu subiect propus de
acuarelă, guașă (materiale picturale). învățător sau la propria alegere a elevului.
• Instrumente: pensulă. Produse: lucrare plastică utilizând punctul/linia/
• Tehnici: amprentare, fuzionare, monotipie, culoarea/pata ca elemente de limbaj plastic;
modelare. compoziție plastică.
4.1. Diferențierea creațiilor de pictură, 4. De ce ne place arta plastică Excusii/vizite la muzee, expoziții, galerii de artă,
grafică, sculptură. • Expoziție, muzeu. ateliere ale artiștilor plastici.
4.2. Aprecierea ghidată (prin răspunsuri • Opere de artă plastică: pictură, grafică, Conversații: observarea și compararea
la întrebări) a operelor create de sculptură. mijloacelor de realizare a creațiilor de pictură,
artiști plastici, a lucrărilor personale • Artiști plastici: pictori, graficieni, sculptori. grafică, sculptură; emoții și sentimente transmise
și ale colegilor. de operele artistico-plastice.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: Aplicații practice: organizarea unei expoziții cu
pictură, grafică, sculptură, artist plastic. lucrările plastice realizate pe parcursul anului.
Produse: colaborarea în echipă; expoziție de
lucrări.
La sfârșitul clasei I, elevul poate:
• identifica elemente de limbaj plastic (punct, linie, formă, culoare) în natură și într-o operă de artă propusă;
• utiliza materiale, instrumente și tehnici potrivite în realizarea unor lucrări/compoziții plastice simple;
• aprecia ghidat (prin răspunsuri la întrebări) lucrări plastice (opere create de artiști plastici, lucrări personale și ale
colegilor), manifestând ca atitudini și valori specifice predominante:
• curiozitate și admirație pentru frumosul din viață și artă;
• interes pentru creativitate și gust estetic în exprimarea sinelui;
• respect față de valorile naționale și cele ale altor culturi.
CLASA a II-a
2.1. Identificarea elementelor de limbaj 2. Alfabetul artei plastice Conversații cu sprijin înobservare: elementele de
plastic în natură, imagini plastice și Elemente de limbaj plastic limbaj plastic în natură şi imagini; modalități de
opere de artă. • Punctul în arta plastică şi natură. Modalităţi amplasare a punctului și a liniei în spațiul plastic;
2.2. Explorarea elementelor de limbaj de realizare şi amplasare a punctului în forma-contur a obiectelor; analiza şi compararea
plastic pe diverse suporturi, cu spaţiul plastic. formelor; clasificarea petelor spontane;
utilizarea materialelor, tehnicilor • Linia în arta plastică şi natură. Punctul și deosebirile dintre culori și nonculori.
potrivite. linia – modalități de expresie plastică. Aplicații practice: exerciții-joc, exersări,
• Pata spontană. experimentări cu instrumente și materiale variate
• Forma realistă. pentru a obține:
• Clasificarea culorilor: culori binare, - puncte (aerate, aglomerate, de aceeași
nonculori. Amestecul culorilor. mărime, de diverse culori);
Materiale, instrumente şi tehnici de artă - linii (verticale, orizontale, oblice, modulate și
plastică cromatice);
• Materiale: creioane, carioci, cretă etc. - forme (plată, volumetrică; simplă, compusă);
(materiale grafice); vopsele de apă: - culori (binare, nonculori; culorile curcubeului;
acuarelă, guașă (materiale picturale). amestecul fizic al culorilor);
• Instrumente: pensulă. - pata spontană (monotip, amprentare,
• Tehnici: amprentare, fuzionare, monotipie. ștampilare, fuzionare).
Produs: lucrare plastică utilizând punctul/linia/
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: culoarea/pata ca elemente de limbaj plastic.
pată, formă, culori binare, nonculori.
3.1. Descrierea unor caracteristici 3. Cum realizăm o lucrare plastică Conversații cu sprijin înobservare: varietatea
specifice varietății imaginilor Inițiere în compoziție imaginilor plastice (pictate, desenate, modelate
plastice. • Varietatea imaginii plastice. etc.); modalităţi de selectare a suportului în
3.2. Explorarea modalităţilor de • Compunerea elementelor în spațiul plastic: funcție de materiale și tehnica aleasa.
compunere a elementelor în sus – jos; mare – mic; aranjare pe verticală, Descrierea efectelor obținute în urma organizării,
spaţiului plastic. orizontală. compunerii elementelor în spaţiul plastic.
Identificarea tehnicilor și materialelor de artă în
operele artiștilor plastici.
Materiale, instrumente şi tehnici de artă Aplicații practice: exerciții-joc, exersări și
plastică experimentări în tehnici de artă cu diverse
• Materiale tradiționale: creioane, carioci, materiale pe diverse suporturi (hârtie, carton,
vopsele de apă (acuarelă, guașă), zăpadă, nisip).
lut/plastilină. Materiale netradiționale: Produse: lucrare plastică utilizând punctul/linia/
boabe, nisip, pietre, fire textile etc. culoarea/pata ca elemente de limbaj plastic;
• Instrumente: pensulă, paletă, eboșoar. compoziție plastică; proiect de grup.
Pseudoinstrumente (bucăți de carton,
plastic, bureti).
• Tehnici: pictură, amprentare, fuzionare,
monotipie; tehnici grafice; modelare.
4.1. Diferențierea creațiilor de pictură, 4. De ce ne place arta plastică Vizite, excursii: ateliere ale artiștilor plastici, săli
grafică, sculptură. • Operă de artă plastică. de expoziții, galerii de arte.
4.2. Exprimarea atitudinilor, opiniilor, • Maeştri şi capodopere. Conversații: compararea și analiza operelor
emoţiilor și sentimentelor faţă de • Creaţii de pictură, grafică, sculptură. de pictrură, grafică și sculptură; determinarea
mesajul unei opere de artă plastică. mesajului plastic al operelor de artă.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: Aplicații practice: joc de rol: critici și artiști;
creaţie/operă de artă plastică, capodoperă. organizarea unei expoziții cu lucrările plastice
realizate pe parcursul anului.
Produse: mesaj oral; colaborarea în echipă;
expoziție de lucrări.
La sfârșitul clasei a II-a, elevul poate:
• identifica elemente de limbaj plastic (punct, linie, pată, formă, culoare), materiale, instrumente și tehnici de artă valorificate într-
o imagine plastică;
• aplica tehnici grafice, picturale, sculpturale pentru valorificarea elementelor de limbaj plastic în lucrări și compoziții;
• exprima în cuvinte proprii mesajul unei imagini plastice (opere create de artiști plastici, lucrări personale și ale
colegilor), manifestând ca atitudini și valori specifice predominante:
• curiozitate și admirație pentru frumosul din viață și artă;
• interes pentru creativitate și gust estetic în exprimarea sinelui;
• respect față de valorile naționale și cele ale altor culturi.
123
124
CLASA a III-a
2.1. Identificarea calităților 2. Alfabetul artei plastice Conversații cu sprijin în observare: observarea
constructive și decorative ale Elemente de limbaj plastic caracterului constructiv și a celui decorativ al
elementelor de limbaj plastic în •Punctul – element constructiv și decorativ. punctelor, liniilor, culorilor în imagini; analiza
imagini plastice. • Linia – element constructiv și decorativ. spectrului de culori (6 culori).
2.2. Explorarea calităților constructive • Pata picturală și pata decorativă. Aplicații practice: exersări, experimentări cu
și decorative ale elementelor de • Spectrul de culori: primare, binare; calde, reci; instrumente și materiale variate pentru a
limbaj plastic. amestecul culorilor. obține:
2.3. Realizarea compozițiilor plastice Materiale, instrumente şi tehnici de artă plastică - puncte decorative (amplasarea ritmică:
expresive, pe baza valorificării • Materiale: grafice, picturale. vertical, orizontal, oblic), puncte cu rol
culorilor spectrului. • Instrumente: pensulă. constructiv (construirea formelor cu
• Tehnici: ștampilare, hașurare, pictură, fuzionare. ajutorul punctelor de diverse mărimi);
- linii decorative (drepte, ondulate,
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: spiralate), linii de construire a formelor
spectrul de culori, culori calde/reci. (linii ajutătoare, linii de contur);
- spectrul culorilor (6 culori): primare,
binare; calde, reci.
Produse: lucrare plastică utilizând creioane
colorate/cariocă/vopsele de apă/lut/
plastilină; lucrare plastică utilizând punctul/
linia/culoarea/pata ca elemente de limbaj
plastic.
3.1. Explorarea modalităților de 3. Cum realizăm o lucrare plastică Conversații cu sprijin în observare:
aranjare armonioasă a elementelor Inițiere în compoziție identificarea specificului compozițiilor
compoziționale. • Compoziția figurativă/nonfigurativă. figurative (flori, copaci, păsări etc.) și
3.2. Realizarea compozițiilor figurative/ • Amplasarea armonioasă a elementelor nonfigurative (imagini care nu sugerează
nonfigurative prin organizarea compoziționale în spațiul plastic. realitatea).
cromatică a spațiului plastic. • Organizarea cromatică a spațiului plastic. Analiza compozițiilor realizate în diverse
Materiale, instrumente şi tehnici de artă plastică tehnici și materiale, în baza reproducerilor de
• Materiale: creioane, carioci etc. artă; analiza, observarea organizării cromatice
• Vopsele de apă: acuarelă, guașă. în compoziții figurative/nonfigurative create
• Instrumente: pensulă, paleta, de artiști plastici.
pseudoinstrumente. Aplicații practice: exersări de amplasare a
• Tehnici: pictură, grafică. elementelor compoziționale în spațiul plastic,
cu diverse materiale pe diverse suporturi;
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: organizarea cromatică a spațiului plastic prin
compoziţie; cromatic. întinderea uniformă a culorilor.
Produse: compoziție plastică; proiect de grup;
compoziție grafică.
125
126
4.1. Explicarea în cuvinte proprii a unor 4. De ce ne place arta plastică Excusii/vizite: săli de expoziții, expoziții
caracteristici specifice creațiilor de • Opere de artă universale. foto-artistice, galerii de artă, ateliere ale
artă universală și națională. • Opere de artă națională. artiștilor plastici, vizionarea filmelor
4.2. Transpunerea valorilor general- despre arta plastică.
umane în lucrările proprii. Conversații: compararea și analiza operelor
de artă plastică, specificul operelor de artă
naționale (imagini tradiționale, culori
specifice, forme ), discuții despre
conținutul operei/capodoperei.
Aplicații practice: organizarea expozițiilor
tematice, expoziții de reproduceri de
artă universală și națională.
Produse: mesaj oral; colaborarea în
echipă; poster; expoziție de lucrări.
La sfârșitul clasei a III-a, elevul poate:
• recunoaște elemente de limbaj plastic, materiale, instrumente și tehnici de artă valorificate într-un peisaj și în alte imagini plastice;
• aplica elemente de limbaj plastic în realizarea compoziților figurative/nonfigurative;
• explica în cuvinte proprii caracteristici specifice creațiilor de artă universală și națională,
manifestând ca atitudini și valori specifice predominante:
• curiozitate și admirație pentru frumosul din viață și artă;
• interes pentru creativitate și gust estetic în exprimarea sinelui;
• respect față de valorile naționale și cele ale altor culturi.
CLASA a IV-a
Educația fizică
ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
130
REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂŢI DE CONŢINUT 2
13
1
132
CLASA I
Unităţi de competenţe Activităţi de învăţare
Unităţi de conţinut
(sub-competenţe) şi produse şcolare recomandate
1. Recunoașterea noţiunilor elementare specifice educaţiei fizice în situații de învățare și cotidiene,
manifestând interes pentru cunoașterea și dezvoltarea propriului organism, practicarea unui mod sănătos de viaţă
1.1. Receptarea regulilor de securitate Noi și exercițiul fizic Conversații despre regulile de: igienă personală
1.2. la lecțiile de educație fizică. • Igiena personală și a echipamentului și echipamentul sportiv adecvat; securitate la
Explicarea în cuvinte proprii a sportiv. lecţiile de educaţie fizică;
importanței igienei personale în • Reguli de securitate la lecțiile de educație Demonstrarea ținutei corecte a corpului (așezat,
1.3. viața de zi cu zi. fizică. Importanța încălzirii în activitatea stând, în deplasare); imitarea abaterilor;
Recunoașterea ținutei corecte a motrice. Exemple de mișcări și deplasări în vederea
1.4. corpului. • Ținuta corectă a corpului. înțelegerii solicitărilor învățătorului
Executarea mișcărilor corpului • Părțile corpului: cap, gât, umăr, mână, braț, (a comenzilor).
și a deplasărilor la solicitarea trunchi, bazin, picior etc. Mișcări specifice și Produse: mesaj oral, răspunsuri la întrebări,
învățătorului. deplasări. executarea acțiunilor la solicitare.
2. Aplicarea achiziţiilor dobândite la disciplină în diverse activităţi individuale şi
colective, dând dovadă de interes pentru sporirea potențialului motric
2.1. Coordonarea acțiunilor motrice 1. Formații în activitatea motrice Aranjări în formații la comanda
individuale în formație, la • Aranjare: în linie pe un rând, în coloană. învățătorului, cu schimbul locului formației,
solicitarea învățătorului. • Pozițiile: Aliniere! Drepți! Pe loc repaos! jocuri pentru aranjarea în formații etc.;
2.2. Încadrarea în activitatea comună • Întoarceri pe loc și prin săritură, la stânga – Îndeplinirea comenzilor: Aliniere! Drepți! Pe
de deplasare în coloană. la dreapta. loc repaos!;
• Mers pe loc. Deplasare în coloană pe Exerciții pentru întoarceri la stânga, la dreapta
cerc câte unul. în diferite formații;
Jocuri pentru dezvoltarea atenției.
Produse: poziții, întoarceri, deplasări în formații.
2.3. Explorarea variațiilor de mers, 2. Exerciții utilitar-aplicative Mers: pe vârfuri, pe călcâi, cu spatele înainte,
2.4. a alergărilor și săriturilor. • Variații de mers. Mers cu depășirea printre și peste obstacole etc.;
Demonstrarea acţiunilor motrice obstacolelor. Alergări: lente, în cerc, în pătrat, în triunghi, pe
utilitar-aplicative: aruncări, • Alergări obișnuite și în diferite figuri. diagonală; cu pășirea și ocolirea obstacolelor etc.,
prinderi, târâri, cățărări, escaladări Alergări cu depășirea obstacolelor. Sărituri: pe ambele picioare, pe dreptul, pe
și coborâri din diferite poziţii şi pe • Sărituri pe ambele picioare și pe un picior. stângul, cu întoarceri, pe loc și în mișcare; peste
suprafeţe variate. Sărituri peste obstacole. jaloane etc.;
• Aruncarea și prinderea mingii din diferite Aruncări și prinderi: a mingii de volei din stând,
poziţii. din genuflexiune, din așezat, din culcat dorsal; a
• Târâri, cățărări, escaladări și coborâri pe mingii de tenis de câmp în perete de la distanțe
diferite suprafețe. mici și medii; în perechi; în cerc;
Târâri: din sprijin pe mâini, antebrațe, coate și
genunchi; a corpului pe banca de gimnastică etc.;
Cățărări, escaladări și coborâri: pe obiecte
de diferite înălțimi și suprafețe de sprijin; pe
peretele de gimnastică etc.;
Jocuri și parcursuri aplicative ce conțin alergări,
sărituri, târâri, cățărări, escaladări, coborâri etc.
Produse: parcursuri aplicative cu depășirea
obstacolelor.
2.5. Practicarea exercițiilor fizice pentru 3. Dezvoltarea fizică armonioasă Utilizarea pozițiilor de bază a picioarelor (stând
dezvoltarea fizică armonioasă din • Ținuta corpului și pozițiile de bază în depărtat, mult depărtat, pe genunchi etc.) și a
poziţii de bază ale corpului. activitatea motrice. brațelor (înainte, lateral, sus etc.);
• Pregătirea motrice. Exerciții pentru mușchii gâtului și centurii
scapulare, membrelor superioare, trunchiului,
membrelor inferioare;
Jocuri de imitare a diferitor mișcări.
Produse: ținuta corpului, poziții de bază, exerciții
de dezvoltare fizică armonioasă.
133
134
2.6. Menținerea echilibrului static în 4. Elemente acrobatice Echilibru: din stând (pe vârfuri, pe călcâi, cu
diferite poziții. • Echilibru static în diferite poziții. picioarele încrucișate); din aplecat înainte;
2.7. Îndeplinirea elementelor • Rulare înapoi și revenire. cu poziții diferite ale brațelor; jocuri pentru
acrobatice elementare cu fixarea • Semisfoara. echilibru static;
pozițiilor finale. • Podul din poziție culcat dorsal cu ajutor. Exerciții pentru învățarea:
- rulării: rulare înapoi și revenire în: așezat,
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: așezat picioarele depărtate, sprijin ghemuit;
rulare, semisfoară, pod. - semisfoarei: stând pe genunchiul unui picior,
celălalt întins pe vârf înainte, lateral și înapoi;
cu sprijin pe saltea, brațele lateral și sus;
- podului: din culcat dorsal trecere în sprijin pe
picioare și omoplați; fixarea poziției mâniilor;
podul din culcat dorsal cu ajutor etc.
Produse: reproducerea elementelor acrobatice
(echilibru în diferite poziții, rulare înapoi, pod).
2.8. Reproducerea mișcărilor de brațe și 5. Ritmică și elemente de dans Balansări și fluturări simultane de brațe înainte și
a pașilor de bază în ritmică și dans. • Mișcări de brațe în ritmică și dans. lateral, cu și fără acompaniament etc.;
• Pași de bază în ritmică și dans. Pași ritmici: gimnastici, ascuțiți, alăturați, înalți,
• Complex de gimnastică ritmică și elemente de polcă, cu și fără acompaniament etc.;
de dans. Mișcări de brațe și pași ritmici în complexe, cu
acompaniament.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: Produse: complexe de gimnastică ritmică și dans.
fluturări, pași ritmici.
2.9. Aplicarea achizițiilor motrice în 6. Jocuri de mișcare și ștafete Jocuri:
condiții de joc. • Jocuri de mișcare frontale. - de atenție, de cunoaștere, de imitare etc.;
2.10. Încadrarea în activitatea motrice • Jocuri de mișcare în perechi. - pentru echilibru, reacție, anticipare etc.;
de grup. • Jocuri de mișcare colective și în echipe. - pentru dezvoltarea calităților motrice
• Jocuri cu elemente din jocuri sportive. (coordonarea, viteza, suplețea, rezistență);
• Ștafete sportive. - pentru ținere, transmiteri, prinderi, aruncări;
Ștafete cu depășire a obstacolelor, individual și
în grup.
Produse: jocuri, ștafete, colaborarea în echipă.
3.Adoptarea unui comportament adecvat în cadrul activităţilor motrice educaţionale,
competiţionale şi recreative, demonstrând implicare şi dorință de a-și ajuta colegii
3.1. Acceptarea regulilor de securitate • Securitatea în activități motrice. Conversații despre consecințele respectării,
3.2. în activitățile motrice. • Condițiile sanitaro-igienice la lecțiile de nerespectării: regulilor de securitate; cerințelor
Conformarea la cerințele educație fizică. sanitaro-igienice;
sanitaro-igienice specifice lecțiilor • Implicarea sistematică în activități motrice. Jocuri în activitățile motrice pentru dezvoltarea
3.3. de educație fizică. • Comportamentul adecvat și respectul față armonioasă și menținerea sănătății;
Susținerea relațiilor pozitive de colegi în jocurile de mișcare. Distribuiri de roluri în activitatea de joc și
interpersonale în activitatea educativă.
motrice. Produse: practicarea independentă a activităților
motrice și a jocurilor.
La sfârşitul clasei I, elevul poate:
• recepta regulile de securitate și de igienă specifice lecțiilor de educație fizică;
• identifica părțile și pozițiile de bază ale corpului;
• executa acțiuni motrice păstrând echilibrul și ritmicitatea;
• participa în jocuri de mișcare, activități motrice de grup,
manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:
• interes pentru cunoașterea și dezvoltarea propriului organism, practicarea unui mod sănătos de viaţă;
• interes pentru sporirea potențialului motric;
• implicare şi dorință de a-și ajuta colegii.
135
136
CLASA a II-a
2.6. Îndeplinirea elementelor 4. Elemente acrobatice Echilibru din stând pe un picior: celălalt întins înainte/
acrobatice în structuri simple, • Echilibru din stând pe un picior. lateral/înapoi; cu poziții de brațe variate; jocuri pentru
cu și fără ajutor, cu fixarea • Rostogolire înainte. echilibru static etc.
poziției și menținerea • Podul din poziție culcat dorsal. Exerciții pentru învățarea:
echilibrului. • Stând pe omoplați. - rostogolirii: rulare înapoi și revenire în sprijin ghemuit;
înainte cu trecere în poziție culcat pe spate/așezat/în
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: poziție ghemuit etc.;
rostogolire, stând pe omoplați. - podului din culcat dorsal cu și fără ajutor;
- stând pe omoplați: rulare înapoi cu îndreptarea
picioarelor în sus, menținere; poziția mâinilor; stând pe
omoplați cu ajutor;
Concursuri pentru îndeplinirea corectă a elementelor
acrobatice.
Produse: reproducerea elementelor acrobatice
(rostogolire, stând pe omoplați).
2.7. Coordonarea mișcărilor de 5. Ritmică și elemente de dans Fluturări simultane și alternative înainte și înapoi, valuri
brațe și a pașilor de bază în • Mișcări de brațe în ritmică și dans. înainte, înapoi;
ritmică și dans. • Pași de bază în ritmică și dans. Pași ritmici: gimnastici, ascuțiți, alăturați, înalți, alternativi,
2.8. Reproducerea în ritm și • Complex de gimnastică ritmică și arcuiți, de polcă, de vals;
armonie a complexelor de elemente de dans. Mișcări de brațe și pași ritmici în complexe la 2 timpi sub
gimnastică ritmică și dans cu acompaniament.
acompaniament. Elemente noi de limbaj specific disciplinei: Produse: complexe de gimnastică ritmică și dans.
pași de dans.
2.9. Încadrarea acțiunilor motrice 6. Jocuri de mișcare și ștafete Jocuri:
în situații mereu schimbătoare • Jocuri de mișcare frontale. - de atenție, de cunoaștere, de imitare;
în dependență de regulile • Jocuri de mișcare în perechi. - pentru echilibru, reacție, anticipare;
jocului. • Jocuri de mișcare colective și în - pentru dezvoltarea calităților motrice (coordonarea,
2.10. Aplicarea achizițiilor motrice echipe. viteza, suplețea, rezistență);
și de interacționare de grup în • Jocuri cu elemente din jocuri sportive. - pentru ținere, transmiteri, prinderi, aruncări;
condiții de joc. • Ștafete sportive. Ștafete cu depășire a obstacolelor individual și în grup.
Produse: jocuri frontale și colective, ștafete, colaborarea
în grup.
3.Adoptarea unui comportament adecvat în cadrul activităţilor motrice educaţionale,
competiţionale şi recreative, demonstrând implicare şi dorință de a-și ajuta colegii
3.1. Acceptarea regulilor de • Securitatea și cerințele Conversații: cauzele accidentării la lecția de educație
securitate și a cerințelor sanitaro-igienice în educația fizică. fizică; semnificația igienei personale pentru menținerea
sanitaro-igienice în activitățile • Dezvoltarea motrice armonioasă a sănătății;
3.2. motrice. propriului organism. Relatări despre: propria ținută corporală; mișcările
Aprecierea dezvoltării motrice • Activitatea motrice independentă. armonioase ale părților propriului corp; tendințe de
și armonioase a propriului • Disciplina și respectul în activitatea de dezvoltare continuă prin activitatea motrice individuală;
3.3. organism. joc. Prezentări: poziții neobișnuite pentru menținerea
Practicarea independentă a echilibrului; exerciții fizice pentru anumite părți ale
3.4. activităților motrice. corpului;
Susținerea ordinii și Roluri de conducător de joc, de observator la ștafete;
disciplinei, a relațiilor pozitive prezentarea unui joc pentru colegii de clasă.
interpersonale în activitățile Produse: practicarea independentă a activităților motrice
motrice de joc. și a jocurilor.
La sfârşitul clasei a II-a, elevul poate:
• specifica reguli de securitate și de igienă pentru lecțiile de educație fizică;
• recunoaște influența practicării independente a exercițiilor fizice asupra ținutei corpului, dezvoltării propriului organism,
fortificării sănătății;
• îndeplini exerciții utilitar-aplicative (mers, alergări, sărituri, târâri, cățărări, coborâri, escaladări), elemente acrobatice,
ritmice, de dans;
• să se încadreze în jocuri motrice și ștafete,
manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:
• interes pentru cunoașterea și dezvoltarea propriului organism, practicarea unui mod sănătos de viaţă;
• interes pentru sporirea potențialului motric;
• implicare şi dorință de a-și ajuta colegii.
139
140
CLASA a III-a
2.6. Reproducerea mișcărilor • Elemente acrobatice. Îmbinarea Rostogolire înainte cu trecere în poziție culcat, pe spate,
estetice în gimnastică ritmică și elementelor de rostogolire înainte, așezat, în poziție ghemuit, semisfoară; exersarea și
dans, cu și fără acompaniament. stând pe omoplați, rulare înapoi, pod, îmbinarea a 2-3 elemente acrobatice;
2.7. Coordonarea pașilor aerobici în semisfoară. Pași de dans: de polcă, de vals, de dans popular; în
exerciții la 2 și 4 timpi. • Elemente ritmice și de dans: pași de perechi;
dans și sărituri; balansări de brațe; Fluturări, valuri de brațe înainte/înapoi; sărituri: cu
elemente cu acompaniament muzical. îndreptarea corpului, cu extensie, prin balans de
• Elemente aerobice: pași aerobici de picioare înainte și înapoi;
bază; pași aerobici în ritm. Executarea complexelor de pași aerobici în 2 și 4 timpi
cu și fără acompaniament.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: Produse: complexe de exerciții de dezvoltare fizică
pași aerobici. armonioasă, gimnastică acrobatică, ritmică și aerobică,
dans popular.
2.8. Practicarea alergărilor de viteză 5. Elemente specifice atletismului Alergări speciale: joc de glezne, pendularea în urmă a
și de tempo moderat. • Exerciții speciale ale alergării. gambei, ridicarea înaltă a coapselor;
• Alergare de viteză. Alergări: de suveică, 20 m, 30 m, 40 m;
• Alergare tempo moderat. Alergare tempo moderat 3-4 min, 300 m, cros
300-500 m;
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: Ștafete sportive şi jocuri de mișcare specifice
cros. atletismului.
Produse: alergări de viteză și tempo moderat.
2.9. Reproducerea pozițiilor 6. Elemente specifice jocurilor sportive Variații de mers, alergări, sărituri și întoarceri specifice
fundamentale ale jucătorului • Deplasările și pozițiile fundamentale în jocurilor;
și a deplasărilor specifice jocurile sportive. Pozițiile fundamentale de atac și apărare ale jucătorului;
jocurilor sportive. • Elemente tehnice de posesie a mingii Exerciții pentru: ținerea mingii, posesia mingii,
2.10. Demonstrarea elementelor în jocurile sportive: baschet, volei, transmiterea și prinderea, aruncarea la coş de pe loc,
tehnice de control al mingii de handbal, minifotbal, rugby-tag. aruncarea și prinderea/preluarea mingii, dribling cu
diferite dimensiuni, specifice control vizual de pe loc, aruncarea mingii peste fileu,
jocurilor sportive. aruncarea la poartă cu o mână de pe loc, jonglarea
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: mingii, purtarea, culegerea de la sol a mingii, prinderea
baschet, volei, handbal, minifotbal, tag-ului; exerciții individuale și în doi;
rugby-tag; poartă, fileu, coș, tag; ținere, Aplicarea regulilor specifice jocului sportiv;
pasare, dribling, jonglare a mingii. Jocuri: de mișcare cu elemente din jocuri sportive,
convenționale, pregătitoare.
Produse: elemente tehnico-tactice de posesie a mingii.
2.11. Explorarea capacităților 7. Jocuri de mișcare și ștafete Jocuri: pentru dezvoltarea calităţilor motrice
motrice individuale, de • Jocuri de mișcare: frontale, în perechi, (coordonarea, viteza, supleţea, rezistenţă); pentru
interacțiune și colaborare, în colective. rezolvarea sarcinilor în echipă;
funcție de condițiile și regulile • Ștafete sportive. Ștafete cu depășirea obstacolelor, individual și în grup.
enunțate ale jocului. Produse: jocuri și ștafete pentru dezvoltarea calităților
motrice și de colaborare în echipă.
3. Adoptarea unui comportament adecvat în cadrul activităţilor motrice educaţionale, competiţionale şi
recreative, demonstrând implicare şi dorință de a-și ajuta colegii
3.1. Respectarea regulilor de • Regulile de securitate și cerințele Manifestarea grijii și atenției față de prevenirea
securitate și a cerințelor sanitaro-igienice în procesul de învățare. accidentărilor la lecția de educație fizică; asigurarea
sanitaro-igienice la lecția • Gimnastica matinală. la învățarea elementelor noi;
de educație fizică. Călirea organismului. Expunere despre practicarea gimnasticii matinale
3.2. Practicarea sistematică a • Dezvoltarea motrice și armonioasă a și aplicarea mijloacelor de călire; demonstrarea a
gimnasticii matinale și a călirii propriului organism în cadrul 2-3 exerciții pentru o grupă de mușchi;
organismului. activității independente. Practicarea activităților sportive extracurriculare
3.3. Aprecierea dezvoltării motrice • Roluri în activitatea de joc. și extrașcolare;
și armonioase a propriului • Comunicarea în activitatea motrice. Respectarea și acceptarea rolurilor de arbitru,
organism. căpitan de echipă, participant la ștafete; jocuri
3.4. Acceptarea regulilor de dinamice și pregătitoare;
comunicare în activitatea Demonstrarea atitudinii comunicative în
educațională și de joc. relațiile interpersonale.
Produse: practicarea independentă a
activităților motrice.
143
144
Educaţia tehnologică
COMPETENŢELE SPECIFICE DISCIPLINEI
ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Modulul Clasa
I II III IV
1.Modelarea artistică 2
2.Colaje şi decoraţiuni
3.Educaţia digitală obligatoriu
4.Arta culinară şi sănătatea
5.Reciclarea creativă
6.Activităţi agricole
7.Meşteşuguri populare (arta acului)
8.Robotica
*Note:
• În fiecare an de studii, se vor alege două module din lista celor propuse
pen-tru clasa respectivă, ținând cont de opțiunea elevilor şi în funcţie de
dotările disponibile.
• În clasa I, modulul „Educaţia digitală” este obligatoriu.
• Pe durata anului de studii, se vor aloca circa 15 ore pentru fiecare modul ales.
2.3. Aprecierea în cuvinte proprii a Tehnica realizării imaginilor colaj. Corectitudinea Aplicaţii practice: exersarea procedeului de
lucrărilor personale şi ale colegilor. decupării detaliilor. Consecutivitatea caşerării decupare pe linie dreaptă, decupării formelor
detaliilor. Cerinţele estetice. geometrice: pătrat, triunghi, dreptunghi etc.;
Realizarea colajelor simple realizarea lucrărilor colaj din forme
Procedeul decupării pe linie dreaptă. Tehnica geometrice.
decupării formelor geometrice. Confecţionarea decoraţiunilor simple.
Colaje din forme geometrice. Colaje modulare. Produse: lucrări individuale şi colective;
Reprezentarea formelor, obiectelor prin tehnica colaborarea în echipă.
colaj.
Realizarea decoraţiunilor
Procedee simple de decorare a formelor plane şi
volumetrice.
Realizarea obiectelor decorative specifice unor
sărbători calendaristice.
Modulul 3. Educaţia digitală
3.1. Recunoașterea dispozitivelor Ce este lumea digitală? Conversații cu sprijin în observare: varietatea
digitale. Digital. Ce înseamnă? dispozitivelor din jurul nostru; noțiune de
3.2. Identificarea componentelor Dispozitive digitale. instrucțiune; programul – set de instrucțiuni
dispozitivului digital. Instrucțiuni şi programe. executate de către un dispozitiv digital; rolul
3.3. Identificarea instrucțiunilor şi a Omul şi lumea digitală. dispozitivelor digitale în viaţa/activitatea
formelor de descriere a acestora. cotidiană.
3.4. Explorarea posibilităților de Exerciții de: recunoaștere a componentelor de
utilizare a dispozitivelor digitale. bază ale calculatorului.
Joc educațional: formularea şi executarea
instrucțiunilor.
Aplicații practice: desenarea unui calculator/
tabletă
3.5. Recunoașterea formelor Comunicăm digital Conversații cu sprijin în observare: conectăm/
(modelelor) de comunicare, care Comunicăm cu dispozitivul digital. deconectăm corect un dispozitiv digital;
implică dispozitive digitale. Comunicăm între noi... digital. cum transmitem/recepționăm informații/
Şi dispozitivele comunică între ele! instrucțiuni către dispozitivul digital; cum
comunicăm între noi folosind dispozitive
digitale; schimb de date/instrucțiuni între
dispozitivele digitale.
Exerciții de: identificare a controalelor de
lansare a dispozitivelor digitale.
Joc educațional: modelarea adunării în
calculator.
Aplicații practice: desenarea unei perechi de
dispozitive digitale conectate.
3.6. Identificarea beneficiilor utilizării Ce e bine şi ce e rău? Conversații cu sprijin în observare: de ce au
corecte a dispozitivelor digitale. Dispozitivul digital ne ajută să cunoaștem. apărut dispozitivele digitale.
3.7. Recunoașterea pericolelor utilizării Cei care ne protejează sunt mereu aproape. Exerciții de: completare a enunțurilor
incorecte sau abuzive a dispozitive- Pericolele din spatele ecranului. lacunare, tabelelor, schemelor.
lor digitale. A picat bateria! – dispozitivul digital are nevoie de Conversații cu sprijin în observare: cum să
3.8. Respectarea regulilor de utilizare a grija noastră. utilizăm corect dispozitivele digitale.
dispozitivelor digitale. Exerciții de: identificare a cazurilor de utilizare
corectă/incorectă a dispozitivelor digitale.
3.9. Identificarea componentelor Gândim digital (I) Conversații cu sprijin în observare: ce este un
mediului vizual de programare. Instrucțiuni. program de calculator? Alcătuirea şi rularea
3.10. Controlul deplasării obiectelor pe Program? – nimic mai simplu. programului – două etape distincte!
ecran. Formarea listei de instrucțiuni. Exerciții de: completare a enunțurilor
3.11. Formarea secvențelor de Rularea listei de instrucțiuni. lacunare, tabelelor, schemelor.
instrucțiuni. Corectarea listei de instrucțiuni. Aplicații practice: modelare grafică a
3.12. Rularea secvențelor de instrucțiuni Dirijarea mișcării personajului digital. programelor.
în mediul visual. Aplicații în sala de calculatoare: alcătuirea
şi rularea programelor pentru deplasarea
liniară; pentru deplasare cu ocoliri de
obstacole.
153
154
3.4. Identificarea aplicațiilor de scriere Scriem şi desenăm digital (II) Exerciții de: identificare şi lansarea
şi editare a textelor, creare și Lansarea aplicațiilor: a aplicației pentru editarea textelor;
3.5. editare a imaginilor. - pentru scrierea și editarea textelor; păstrare în memoria dispozitivului digital
Utilizarea operațiilor cu fragmente - pentru crearea și editarea imaginilor. a fișierelor cu texte scrise de elevi;
de text (imagine) selectate pentru Selectăm fragmente de text sau imagine – cum şi identificare a fragmentelor de text/
3.6. scrierea (desenarea)eficientă. pentru ce? Operații cu fragmentele selectate: imagine selectate; copiere, decupare,
Stocarea fișierelor create în - copiere, inserare, mutare a fragmentelor de text/
memoria dispozitivului digital. - decupare, imagine selectate.
- inserare (lipire), Aplicații în sala de calculatoare:
- mutare. scrierea textelor cu fragmente care se
repetă;
desenarea imaginilor cu fragmente care se
repetă.
3.7. Utilizarea noțiunilor aferente Lumea digitală în extindere – Rețele şi Internet Conversaţii: informaţia digitală devine
rețelelor de calculatoare şi Dispozitivele digitale comunică între ele – cum şi accesibilă la distanţă. Cum comunică
3.8. Internet. pentru ce? calculatoarele? Ce este Internetul? Pagina
Identificarea programelor de Unde se află informația digitală? Internet, pagină web, web, programe de navigare, controale.
navigare prezente pe dispozitive program de navigare. Căutăm informaţii, folosind programul
3.9. digitale. Vreau să știu mai multe, de unde să aflu? – primele de navigare. Ce înseamnă cuvânt-cheie?
Identificarea elementelor de experiențe de căutare web. Ce înseamnă date personale? De ce este
control ale programului de Acces interzis! Pericolele navigării pe Internet. Datele important să le păstrăm în siguranţă?
navigare. mele le cunosc doar eu! Exerciţii de: completare a enunţurilor
3.10. Realizarea căutărilor simple, cu lacunare, tabelelor, schemelor;
ajutorul programului de navigare. identificare a componentelor reţelei
3.11. Protecția datelor personale în Internet; identificare a controalelor
mediul digital. programului de navigare (completare
a enunţurilor lacunare, tabelelor,
schemelor); identificare în programul de
navigare a casetelor text pentru căutare
după cuvinte-cheie.
Aplicaţii în sala de calculatoare: căutarea
informaţiei despre localitatea în care
locuim.
3.12. Utilizarea instrucțiunilor de Gândim digital (III) Conversații: acțiuni dependente de
selecție în programele elaborate Adevărat sau fals în lumea digitală. condiții: Ce înseamnă „Dacă..., atunci” şi
3.13. Combinarea diferitor tipuri Condiții, selecții, acțiuni. „Dacă..., atunci, altfel...”.
de instrucțiuni în programele Exerciții de: completare a enunțurilor
elaborate lacunare, tabelelor, schemelor; modelare
3.14. Rularea şi depanarea programelor a acțiunilor în dependență de condiții.
(secvențelor de instrucțiuni) în Aplicații practice: modelare grafică a
mediul vizual programelor cu instrucțiuni de selecție.
Aplicații în sala de calculatoare:
alcătuirea şi rularea programelor folosind
instrucțiuni de selecție; alcătuirea şi
rularea programelor folosind secvențe
de instrucțiuni simple, repetitive şi de
selecție.
Modulul 4. Arta culinară şi sănătatea
4.1. Identificarea meniului zilei alcătuit Alimentaţia sănătoasă Conversaţii, discuţii dirijate privind:
din trei mese principale şi două Noţiuni despre o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată. alimentaţia echilibrată; produsele
gustări considerate importante în Meniul zilei. alimentare; meniul zilei; identificarea
4.2. alimentarea copiilor. Importanţa respectării unui regim alimentar pentru unor bucate pentru dejun, prânz, cină;
Recunoaşterea etapelor sănătatea omului. Ce mâncăm? Cât mâncăm? Cum identificarea alimentelor consumate la
tehnologice de preparare a unor mâncăm? diferite mese ale zilei; condiţiile necesare
4.3. bucate simple. Piramida alimentară. de păstrare a produselor alimentare
Realizarea activităţilor necesare Păstrarea în condiţii adecvate a produselor alimentare. perisabile şi neperisabile.
la aranjarea mesei cu veselă şi Păstrarea produselor perisabile şi neperisabile. Exerciţii-joc: clasificarea alimentelor în
4.4. tacâmuri. Normele de igienă şi protecţie baza treptelor piramidei alimentare;
Respectarea regulilor elementare Igiena personală în procesul de preparare şi servirea corectă a mesei de prânz (veselei,
de comportament la masă. consumare a alimentelor. tacâmurilor, şerveţelelor etc.).
Îngrijirea şi spălarea veselei, a tacâmurilor şi Aplicaţii practice: respectarea regulilor
ustensilelor de bucătărie. de igienă şi protecţie în timpul preparării
Servirea mesei pentru prânz. bucatelor; prelucrarea primară a
produselor alimentare (spălarea,
curăţarea, tăierea, mărunţirea etc.);
165
166
colective.
170
3.7. Selectarea și utilizarea aplicațiilor Învățăm digital: dispozitivele şi aplicațiile Aplicații în sala de calculatoare: localizarea
şi resurselor educaționale pentru digitale la lecții în fiecare zi! şi audierea textelor literare; localizarea şi
diferite discipline de studii. Citim, ascultăm şi vizualizăm texte literare: limba
vizualizarea secvențelor video, a textelor
română – digital. literare, expresii matematice, informațiilor
Matematica digitală – exercițiile şi problemele utilitare conform recomandărilor pentru
prind viață! disciplinele școlare: Limba şi literatura
Universul pe ecranul dispozitivului digital – Științe.
română, Matematica, Științe.
Exerciții de explorare: conform
recomandărilor pentru disciplina Științe, cu
ajutorul aplicațiilor GoogleMaps, Google
Earth sau similare.
3.8. Descrierea algoritmilor de Gândim digital (IV) Conversații: Algoritm – de ce e atât
rezolvare a problemelor Algoritmul – asistentul universal în lumea digitală. de important? Metode de descriere a
elementare în limbaj uman sau Proprietățile algoritmului pe înțelesul tuturor. algoritmilor. De la algoritm – la program.
3.9. grafic. Algoritm şi program – care este diferența? Exerciții de: elaborare a algoritmilor pentru
Expunerea argumentată a sarcini elementare (aranjarea cărților pe
proprietăților algoritmului. poliță sau în ghiozdan, pregătirea ceaiului,
3.10. Recunoaşterea deosebirilor dintre spălarea corectă pe mâini etc.) şi descrierea
algoritm şi program. lor în limbaj uman (oral/scris)
Aplicații în sala de calculatoare: descrierea în
limbaj uman a algoritmilor pentru programele
cu instrucțiuni vizuale. Vizualizarea paralelă a
codului-program în mediul de programare.
Conversații: diferențele între algoritm,
program vizual şi program în limbaj de
programare.
Modulul 4. Arta culinară şi sănătatea
4.1. Identificarea componenţei nutritive Componenţa nutritivă a alimentelor Conversaţii, discuţii dirijate privind:
4.2. a alimentelor. Proteine. Carbohidraţi. Lipide. Vitamine. Minerale. componenţa nutritivă a alimentelor: proteine,
Descrierea etapelor tehnologice de Verificarea calităţii produselor alimentare. carbohidraţi, lipide, vitamine, minerale;
4.3. preparare a unor bucate simple. Condiţiile adecvate de păstrare a produselor alimentaţia echilibrată; produse alimentare;
Realizarea activităţilor necesare alimentare. meniul zilei; identificarea unor bucate pentru
la aranjarea mesei cu veselă şi Regimul alimentar. dejun, prânz, cină; identificarea alimentelor
tacâmuri. Regulile de igienă şi protecţie în bucătărie consumate la diferite mese ale zilei; condiţiile
Igiena bucătăriei; necesare de păstrare a produselor alimentare
Igiena personală; perisabile şi neperisabile.
Igiena echipamentului; Exerciţii-joc: clasificarea alimentelor în baza
Igiena locului de preparare şi păstrare a treptelor piramidei alimentare, servirea
alimentelor. corectă a mesei de cină (veselei, tacâmurilor,
Servirea mesei pentru cină. Aspecte estetice. şerveţelelor etc.).
Aranjarea corectă a veselei şi tacâmurilor la Aplicaţii practice: respectarea regulilor
servirea mesei. de igienă şi protecţie în timpul preparării
*Tehnologii de preparare a bucatelor bucatelor; prelucrarea primară a produselor
Prelucrarea termică a produselor alimentare. alimentare (spălarea, curăţarea, tăierea,
Prepararea aperitivelor, bucatelor simple. mărunţirea etc.); utilizarea corectă a veselei,
Formarea obiceiurilor alimentare sănătoase. tacâmurilor etc.; lucrul în grup: prepararea
aperitivelor, bucatelor simple; prezentarea
ingredientelor şi a etapelor procesului
tehnologic; evaluarea lucrărilor de servire a
mesei pentru cină.
Produs: colaborarea în echipă.
Modulul 5. Reciclarea creativă
5.1. Identificarea materialelor reciclabi- Varietatea materialelor reciclabile Conversaţii cu sprijin în observare: reciclarea
5.2. le de provenienţă artificială. Materiale reciclabile artificiale. creativă şi educaţia ecologică; observarea
Realizarea formelor volumetrice Valorificarea proprietăţilor estetice ale şi compararea posibilităţilor de reciclare a
din materiale reciclabile. materialelor reciclabile artificiale. materialelor în funcţie de originea lor, analiza
Lucrări decorative volumetrice. calităţilor estetice ale materialelor artificiale
reciclabile.
173
174
5.3. Prezentarea demersului tehnologic Ustensile şi materiale auxiliare utilizate în lucrul cu Aplicaţii practice: realizarea lucrărilor,
parcurs în realizarea unei lucrări din materialele artificiale de reciclare. obiectelor decorative volumetrice din
materiale reciclabile. Tangenţele reciclării creative cu educaţia materiale reciclabile, procedee de asamblare:
5.4. Propunerea unor acțiuni de ecologică. lipire, şnuruit, împletit. Crearea expresivităţii
valorificare creativă a materialelor Confecţionarea lucrărilor volumetrice formelor prin decorare, decorare cu fire
reciclabile în școală/comunitate. din material artificial reciclabil textile, transformare prin secţionare şi
Tehnologia decupării elementelor. asamblare.
Asamblarea detaliilor. Produse: lucrări (vaze, jucării, obiecte
Modalităţi de finisare, decorare a obiectelor. decorative) individuale şi colective,
Crearea lucrărilor volumetrice: jucăriilor, obiectelor colaborarea în echipă; implicarea în acțiuni
decorative etc. comunitare.
Prezentarea/evaluarea lucrărilor
Expoziţie de lucrări.
Evaluarea/autoevaluarea lucrărilor realizate:
- evaluarea aspectului estetic, a calităţii lucrărilor
executate.
Modulul 6. Activităţi agricole
6.1. Enumerarea lucrărilor agricole de Lucrări de primăvară realizate pe sol Conversaţii cu sprijin în observare: conversaţii
primăvară realizate pe sol. Lucrări agricole de primăvară. Pregătirea terenului. despre semănatul, săditul culturilor
6.2. Descrierea plantelor de cameră şi a Greblarea, afânarea solului. primăvara morcovilor, sfeclei, cepei,
condiţiilor de creştere a lor. Semănatul seminţelor unor plante. usturoiului, cartofilor, vinetelor, ardeilor,
6.3. Realizarea activităţilor simple Semănarea culturilor de vară. porumbului etc.); evidenţierea factorilor ce
de semănat, sădit a culturilor de Factori ce influenţează creşterea şi obţinerea unei influenţează obţinerea unei roade bogate;
primăvară. roade bogate. observare-cercetarea plantelor cultivate pe
6.4. Realizarea activităților de îngrijire a Creşterea şi îngrijirea plantelor decorative de teren/a plantelor de cameră; activităţi de
plantelor de cameră. cameră. selectare a plantelor; a celor de cameră,
6.5. Argumentarea importanţei Importanţa cultivării plantelor decorative de (udarea, afânarea, transplantarea) etc.;
cultivării plantelor în viaţa omului. cameră.
Plantele de cameră în sala de clasă. Aplicaţii practice: activităţi de recoltare, de
Plantarea plantelor de cameră. selectare a legumelor mai măşcate, sănătoase
Îngrijirea plantelor de cameră. pentru extragerea, uscarea, păstrarea
Respectarea condiţiilor de creştere şi îngrijire a seminţelor, ce vor fi utilizate (semănate) în
plantelor de cameră. următorul an agricol; activităţi de evaluare a
Reguli sanitaro-igienice şi de protecţie a muncii calităţii şi cantităţii recoltei obţinute (legume,
Igiena personală. Vestimentaţia de protecţie. flori decorative); proiect de grup: plantarea şi
Reguli de protecţie a muncii. Mânuirea corectă îngrijirea plantelor de cameră.
şi cu atenţie a ustensilelor specifice prelucrării Produse: lucrări practice de domeniu, mesaj
solului. argumentativ, colaborarea în echipă.
Modulul 7. Meşteşuguri populare (Arta acului)
7.1. Recunoaşterea specificului Meşteşugul brodatul tradiţional (Arta acului) Conversaţii cu sprijin în observare: specificul
meşteşugului – brodatul Varietatea obiectelor de port popular, de uz obiectelor de port popular, de uz casnic şi
7.2. tradiţional. casnic şi ritual: aspectul tradiţional, funcţiile, ritual decorate cu broderii; evaluarea calităţii
Identificarea elementelor dimensiunile, forma. şi proprietăţilor materialelor şi ustensilelor
decorative tradiţionale utilizate în Materiale şi ustensile utilizate în broderie. utilizate în confecţionarea obiectelor.
7.3. decorarea articolelor populare. Proprietăţile materialelor. Funcţiile ustensilelor. Observarea broderiei costumelor populare;
Selectarea şi păstrarea, utilizarea în Cerinţe calitative în funcţie de necesitatea lor. discuţii dirijate privind elementele decorative
condiţii adecvate a materialelor şi Reguli de igienă şi protecţie a muncii la păstrarea şi (linii drepte, întrerupte, văluroase, zigzag,
7.4. ustensilelor necesare. utilizarea ustensilelor. vrâste) şi cromatica tradiţională utilizată la
Executarea punctelor de cusut: Elemente decorative, culori tradiţionale privind confecţionarea obiectelor tradiţionale.
însăilătura, înaintea acului, tighel, aspectul obiectelor populare. Aplicaţii practice: activităţi practice de selectare,
7.5. cruciuliţe; Tehnici de cusut şi brodat: punctul înaintea acului; păstrare şi utilizare în condiţii adecvate
Evaluarea calităţii lucrului punctul tighel; punctul cruciuliţă. a materialelor şi ustensilelor utilizate la
îndeplinit: în aspect tehnologic, în Realizarea unui milieu în miniatură. confecţionarea unui milieu în miniatură; exerciţii
aspect estetic. Prezentarea lucrării. practice de executare a punctelor de cusut pe
Evaluarea şi autoevaluarea lucrului îndeplinit în fire numărate: punctul înaintea acului; punctul
aspect tehnologic şi în aspect estetic. tighel, punctul cruciuliţă; activităţi practice
individuale ce angajează elevii la confecţionarea
unui articol brodat de mărime mică.
Autoevaluarea privind respectarea normelor
de igienă şi protecţie a muncii.
175
176
Modulul 8. Robotica
8.1. Identificarea de noţiuni, fenomene, Iniţiere în robotică Exerciţii de: identificare a caracteristicilor
procese, relaţii comune fiinţelor vii.Evocare: caracteristice comune fiinţelor vii; comune fiinţelor vii – creierul, memoria,
8.2. Identificarea particularităţilor comportamentul fiinţelor vii în funcţie de mediul scheletul, sistem muscular, organe de simţ;
distinctive ale roboţilor. înconjurător. identificare a fenomenelor, proceselor,
8.3. Identificarea domeniilor de utilizare Istoria roboticii: ce este un robot; primul robot; relaţiilor care determină comportamentul
a roboţilor. evoluţia roboţilor; roboţii în viaţa noastră. fiinţelor vii în funcţie de mediul înconjurător;
Tipuri de roboţi: clasificarea roboţilor; la ce enumerare a particularităţilor distinctive ale
folosim roboţii; misiuni ale roboţilor; roboţii roboţilor; indicare a domeniilor de utilizare a
viitorului. roboţilor; clasificare a roboţilor; descriere a
Legile roboticii: relaţia robot – om; relaţia robot – roboţilor viitorului;explicare a legilor roboticii;
robot; roboţii şi umanitatea. Produs: mesaj argumentativ.
8.4. Recunoaşterea unităţilor Cum este construit un robot Exerciţii de: identificare a unităţilor
funcţionale și a componentelor Schema funcţională a robotului: unitatea de funcţionale ale roboţilor şi a fluxurilor de
fizice ale robotului. comandă; unitatea de achiziţie a informaţiei; informaţie şi de energie între ele; explicare a
8.5. Asamblarea şi dezasamblarea unitatea de extragere a informaţiei; unitatea de destinaţiei unităţilor de comandă, de achiziţie
unităţilor funcţionale ale robotului. acţionare; unitatea de locomoţie. şi de extragere a informaţiei, de acţionare şi
8.6. Instalarea şi dezinstalarea senzorilor Structura fizică a robotului: structuri de rezistenţă; de locomoţie; identificare a componentelor
modelelor de roboţi. sisteme de locomoţie; sisteme de execuţie; surse fizice ale roboţilor; explicare a destinației
de alimentare; senzori; centre de comandă; structurii de rezistenţă, sistem de locomoţie,
elemente de conexiune. sistem de execuţie, senzor, centru de
Protecţia mediului ambiant şi munca în siguranţă: comandă, sursă de alimentare ale roboţilor;
regulile de protecţie a mediului ambiant şi de recunoaştere și clasificare a pieselor din
muncă în siguranţă; organizarea ergonomică a componenţa modelelor de structuri de
locului de muncă. rezistenţă; identificarea elementelor din
Structuri de rezistenţă: destinaţia structurilor de componenţa sistemelor de locomoţie a
rezistenţă; piesele din componenţa modelelor modelelor de roboţi; explicare a destinaţiei
de structuri de rezistenţă; metode de fixare a unităţii de comandă,a interfeţei om – robot,a
pieselor din componenţa modelelor de structuri de porturilor de intrare, de ieşire şi de intrare-
rezistenţă; proceduri de asamblare a modelor de ieşire ale unităţii de comandă;
structuri de rezistenţă; proceduri de dezasamblare
a modelor de structuri de rezistenţă.
Sisteme de locomoţie: destinaţia sistemelor de identificare a destinaţiei senzorilor ultrasonici,
locomoţie; procedurile de asamblare a modelelor tactili, de sunet, de luminozitate, de culori, de
sistemelor de locomoţie a roboţilor; procedurile orientare în spaţiu; identificare a senzorilor,
de dezasamblare a modelelor sistemelor de elementelor şi dispozitivelor de fixare a
locomoţie a roboţilor. senzorilor modelelor de roboţi; clasificare a
Unitate de comanda: destinaţia unităţii de senzorilor modelelor de roboţi după destinaţie
comandă; schimbul de informaţii între unitatea și caracteristicile funcţionale; identificare a
de comandă şi componentele ale robotului; relaţiilor de reciprocitate între caracteristicile
încorporare a unităţilor de comandă în modelele senzorilor, sistemelor de execuţie,
de roboţi. caracteristicile sistemelor de locomoţie şi
Senzori: destinaţia senzorilor; senzori activi misiunile roboţilor.
şi senzori pasivi; proceduri de instalare şi de Activităţi de modelare: organizarea
dezinstalare a senzorilor. ergonomică a locului de muncă;
Sisteme de execuţie: destinaţia sistemelor de asamblarea şi dezasamblarea modelelor de
execuţie; controlul sistemelor de execuţie. structuri de rezistenţă, modelelor de
transmisiuni, sistemelor de locomoţie,
modelelor sistemelor de execuţie; fixarea
unităţii de comandă pe modelul de robot;
conectarea sistemului de locomoţie la
unitate de comandă; instalarea şi
dezinstalarea senzorilor.
Produse: structuri de rezistenţă, sisteme
de locomoţie, sisteme de execuţie
asamblate/ dezasamblate; surse de
alimentare, unităţi de comandă, senzori
instalaţi/dezinstalaţi; colaborare în echipă.
17
178
8.7. Crearea mediilor simulate de lucru Conducem roboţii Exerciţii de: identificare a zonelor şi obiectelor
ale roboţilor. Mediile de lucru ale roboţilor: modele de medii din mediile de lucru ale roboţilor din viaţa
8.8. Identificarea repertoriului de de lucru; modele de medii simulate; modele de reală și din mediile simulate de lucru propuse
comenzi ale roboţilor. obiecte, obstacole şi denivelări. de către cadrul didactic; utilizare a comenzilor
8.9. Utilizarea metodelor de control ale Mediile de lucru ale roboţilor: modele de medii din repertoriul de comenzi al robotului;
roboţilor. de lucru; modele de medii simulate; modele de identificare a relaţiilor de reciprocitate între
obiecte, obstacole şi denivelări. comenzi, mediul de lucru, caracteristicile
Sisteme de comenzi ale roboţilor: comenzi de roboţilor şi misiunile acestora;explicare
deplasare; comenzi de introducere şi de extragere a metodelor de control ale roboţilor;
a informaţiei; comenzi de acţiune. identificare a relaţiilor de reciprocitate
Metode de control al roboţilor: Coordonarea între metodele de control, mediul de lucru,
execuţiei misiunilor de către modele de roboţi; caracteristicile roboţilor şi misiunile acestora.
avantajele şi dezavantajele metodelor de control Activităţi de modelare: crearea mediilor
ale roboţilor. simulate de lucru de tip: parcare auto,
labirint, teren de fotbal, drum cu obstacole.
Produse: Controlul manual, automat şi
manumatic al modelelor de roboţi asamblaţi
de către elevi.
La sfârșitul clasei a IV-a, elevul poate:
• recunoaște specificul unui anumit proces tehnologic şi a materiale, ustensilelor şi tehnicilor potrivite;
• realiza activităţi/lucrări practice cu materiale, ustensile şi tehnici potrivite activităţii selectate;
• prezenta în cuvinte proprii succesiunea etapelor de realizare a unei lucrări (personale şi ale colegilor);
• elabora și implementa în medii vizuale algoritmi de comandă cu executanţii;
• respecta regulile de securitate digitală,
manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:
• curiozitate și interes pentru inovații;
• motivație pentru creativitate și gust estetic;
• corectitudine, adecvare și respect pentru etica mediilor virtuale;
• grijă pentru mediul natural și cei din jur.
2.8. Aria curriculară „Consiliere și dezvoltare personală”
Dezvoltarea personală
ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Clasa
Unități de conținut (module)
I II III IV
1. Arta cunoaşterii de sine şi a celuilalt 6 6 6 6
2. Asigurarea calităţii vieţii 6 6 6 6
3. Modul sănătos de viaţă 6 6 6 6
4. Proiectarea carierei profesionale şi dezvoltarea 6 6 6 6
spiritului antreprenorial
5. Securitatea personală 6 6 6 6
La discreția cadrului didactic 3 3 3 3
179
180
CLASA I
CLASA a II-a
3.3. Aprecierea diversificării • Alimentele și sănătatea elevului. Alimente Discuţii ghidate cu referire la regulile de igienă în
activităților zilnice, prin utile sănătăţii elevului. Alimente care pot situații cotidiene; la mesajele și publicitatea din
alternarea activităților de provoca probleme de sănătate. mass-media privind alimentația sănătoasă.
învățare, odihnei și sportului. • Produsele periculoase. Produse din spaţiul Confecționare de lucrări: desen, album cu
casnic, școlar și public dăunătoare sănătăţii imagini, mini-broșură, poster cu imagini ale
copilului. activităților zilnice, alimente sănătoase; piramida
Managementul clasei: abordări situaționale alimentelor.
concrete. Produse: mesaj argumentativ; ciorchinele:
„Duşmanii sănătăii mele – Prietenii sănătății
mele”.
4.1. Relatarea despre profesiile 4. Proiectarea carierei profesionale Joc de rol despre distribuirea banilor pentru
oamenilor cu care relaţionează și dezvoltarea spiritului antreprenorial cheltuielile cotidiene.
4.2. în context familial și comunitar. • Profesiile persoanelor dragi. Profesiile Simularea „La supermarket/magazin”.
Estimarea corectă a resurselor membrilor familiei/persoanelor apropiate. Discuii ghidate despre bani şi rolul lor; despre
personale pentru satisfacerea Rolul studiilor pentru practicarea diferitor activităţile preferate şi beneficiul acestora pentru
4.3. necesităților. profesii. dezvoltarea personală, în baza lecturării diferitor
Luarea deciziilor de implicare • Cunoştinţe şi abilităţi necesare diferitor poveşti, poezii, ghicitori, susţinute de imagini.
în activităţi cotidiene care profesii. Modalităţi de informare despre Interviuri cu membrii familiei, persoane
contribuie la dezvoltarea profesii. cunoscute (bunici, rude, vecini etc.) cu privire
propriului potenţial. • Banii: ce şi cât costă. Apariţia meseriilor, la profesiile/ocupaţiile pe care le practică sau în
banilor. Banii ca mijloc de apreciere a valorii care au activat.
bunurilor și a satisfacerii necesităților. Vizite la diferite locuri de muncă ale maturilor,
• La magazin. Necesităţi și dorinţe. Bunuri şi aflate în apropierea şcolii.
servicii. Vânzătorul şi cumpărătorul. Mini-studii de caz: identificarea și prioritizarea
• Activităţi cotidiene şi interese. Tipuri de activităților cotidiene ale persoanelor apropiate și
activităţi cotidiene în familie. Tipuri de din comunitate (mamă, tată, învăţătoare, bunici,
activităţi în comunitate. Interese. Activități, director de şcoală, primar, medic, polițist etc.).
potențial individual și profesii. Produs: proiect de grup: „Parada profesiilor”
Managementul clasei: abordări situaționale (elevii se vor costuma în reprezentanți ai diferitor
concrete. profesii, confecționând din materiale reciclabile
elemente distinctive ale profesiei dorite, cu
ajutorul adulților).
5.1. Recunoașterea situațiilor de risc 5. Securitatea personală Exerciții-joc:
pentru siguranța corpului în • Siguranța corpului. Părțile corpului. ₋ de recunoaștere a părților corpului și
mediul cotidian. Protejarea zonei intime. Atingerile bune/ conștientizare că propriul corp
5.2. Demonstrarea unui sigure și atingerile rele/nesigure. Secrete aparține fiecărui copil;
comportament organizat în bune, secrete rele. Persoane de încredere. - de recunoaștere și distingere a
situații excepționale • Securitatea acasă şi în şcoală. Obiecte, locuri atingerilor bune/sigure și rele/nesigure;
conform recomandărilor. periculoase. Planul de evacuare. a secretelor bune și rele;
5.3. Respectarea regulilor privind • Protecția personală pe timp de vânt, - de identificare a persoanelor de încredere;
securitatea elevului în condiţiile ploaie, ninsoare. - de recunoaștere a semnelor de avertizare
casnice, şcolare, stradă, • Regulile de circulaţie. Pieton în diferite plasate lângă bazinele acvatice, păduri etc.
transport şi în mediul natural. anotimpuri. Securitate personală în Joc de rol:
diverse unităţi de transport. - de simulare a protejării părților intime ale
• Situaţiile excepţionale cu caracter corpului prin aplicarea regulilor de siguranță;
natural. Cutremur de pământ, inundații, - simularea respectării regulilor de
furtuni, întroieniri, grindină. Modalităţi de comportament în stradă; a evacuării din
comportament personal și colectiv. școală; apelului la persoane/servicii ce pot
Managementul clasei: abordări acorda ajutor.
situaționale concrete. Discuţii ghidate despre securitatea acasă şi
în şcoală; în baza imaginilor: Îmi place să
călătoresc – pasager mă numesc.
Studii de caz privind stabilirea categoriilor de
persoane cărora li se permite accesul la
corpul copilului.
Exprimare prin simboluri: Desenarea unităților
de transport, cu înscrierea a cel puțin 2 reguli
de securitate în fiecare.
Produse: confecționare de lucrări; mesaj oral.
187
188
2.3. Estimarea posibilităţilor de învățare • A greşi e omeneşte. Recunoaşterea și - de elaborare a unui program de repartizare a
de la cei din jur și de informare în acceptarea greşelilor. Depăşirea stării de timpului de învățare și a timpului liber, zilnic și
baza modelelor din comunitate. frustrare. Solicitarea ajutorului. săptămânal.
• Resursele care trebuie economisite. Mini-studii de caz cu referire la experienţe pozitive
Tipuri de resurse: apă, energie electrică, privind utilizarea timpului; la recunoașterea,
căldura, consumabile etc. Modalităţi de acceptarea și depășirea unor greșeli comise.
economisire și beneficii. Discuții ghidate despre necesitatea, rolul și
• Sursele de învăţare. Modele comunitare importanța economisirii resurselor.
de la care putem învăța. Învățare prin sarcini:
Managementul clasei: abordări situaționale - planificarea sarcinilor/activităților zilnice
concrete. respectând timpul necesar pentru odihnă;
- interviu cu elevii mai mari, cu cei mai mici, cu
părinții, cu adulți din comunitate referitor la
acțiuni de economisire a resurselor, inclusiv a
timpului.
Produse: proiect de grup: „Cum economisesc
resursele școlii”; „Cum economisesc resursele
acasă” etc.
3.1. Descrierea beneficiilor respectării 3. Modul de viață sănătos Exerciții:
igienei personale, a alimentaţiei • Igiena personală. Menținerea sănătății - de cunoaștere a acțiunilor de igienă personală
echilibrate, activităţii fizice, odihnei și prevenirea îmbolnăvirii. Modalităţi de pentru un elev în baza planşelor; a regimul
pentru sănătatea omului. realizare corectă a acțiunilor igienice. alimentar echilibrat;
3.2. Evaluarea produselor alimentare, • Alimentaţia. Beneficiile alimentației - de prezentare a observațiilor și informațiilor
utilizate în alimentaţie. echilibrată asupra sănătății elevului. colectate referitor la alimentație echilibrată.
3.3. Aprecierea echilibrului dintre • Învăţarea şi odihna activă. Posibilităţi Confecționare de lucrări:
activitățile de învățare și odihnă şi limite ale activităţii de învăţare. - minibroșură, poster, afiș publicitar cu tematica
activă. Particularităţi de vârstă și forme de igienei personale, alimentației echilibrate,
odihnă activă. odihna activă, sportul.
• Sportul şi sănătatea. Genuri de sport. Exerciții de explorare:
Influenţa asupra dezvoltării organismului. - observații directe și indirecte: regimul de
Activităţi sportive preferate. activitate și odihnă, alimentația, practicarea
Managementul clasei: abordări situaționale sportului de către adulții din familie/comunitate;
concrete.
- compararea regimului alimentar al unui elev și
al unui adult.
Discuţii ghidate cu referire la sănătate, boală,
igienă personală, alimentație, sport, odihnă în
baza textelor din reviste; afișelor publicitare; vizitei
la instituții, organizații, hală alimentară, magazin
alimentar, sală de sport etc.
Produs: proiect de grup.
4.1. Identificarea punctelor forte 4. Proiectarea carierei profesionale Exerciții:
personale şi ale aspectelor ce și dezvoltarea spiritului antreprenorial ₋ de explorare a calităților și punctelor forte;
4.2. necesită dezvoltare. • Calităţile descoperite în fiecare zi. ₋ de exprimare prin cuvinte/imagini, a ceea ce îi
Aprecierea valorii muncii personale Calităţi, puncte forte. Modalităţi place şi ceea ce nu îi place să înveţe la şcoală,
4.3. şi a celorlalţi. de descoperire a punctelor forte: acasă, pe stradă, în parc, în vacanţă, la teatru, la
Argumentarea deciziilor privind autoevaluarea, evaluarea reciprocă. muzeu, la televizor, pe internet etc.;
viitorul său și a rolului studiilor în • Singur şi în echipă. Forme de activitate – ₋ de elaborare a planului de acțiuni de realizat
acest proces. avantaje, dezavantaje şi riscuri. pentru o zi/o săptămână acasă, la şcoală.
• A învăţa înseamnă a munci. Studiile – Jocuri de rol despre meseriile preferate ale elevilor
formă de muncă, mijloc de satisfacere a din clasă „De-a vânzătorul”, „De-a prezentatorul TV”,
dorinţelor și dezvoltarea potențialului. „De-a bucătarul” etc.
Cunoştinţele și viitoarea profesie. Discuţii ghidate despre lucru în echipă ca parte a
• Orice muncă e frumoasă. Muncă/ procesului de învăţare (“Putem învăţa mai bine
ocupaţie/profesie. Respectul faţă de împreună?”).
muncă, profesii. Alegerea profesiei. Vizite la locuri de muncă interesante pentru copii
Consultarea opiniei celor apropiați. (fabrica de ciocolată, cabinet de stomatologie,
Managementul clasei: abordări situaționale primărie, redacţie de ştiri, centrul pompierilor etc.).
concrete. Produs: proiect de grup: „Iarmarocul meseriilor,
profesiilor”.
5.1. Identificarea locurilor și situațiilor 5. Securitatea personală Exerciții:
sigure în natură, mediul public și • Siguranţa elevului în locuri publice. ₋ de identificare, de recunoaștere a locuri sigure și
on-line, în baza criteriilor oferite. Locuri sigure și nesigure. Caracteristici/ nesigure din vecinătate/comunitate/localitate;
5.2. Utilizarea corectă a aparatelor condiții. Perioade de timp adecvate ₋ de enumerare, de aranjare coerentă a
electrice și de gaz în baza aflării în anumite locuri publice. imaginilor/simbolurilor reprezentative a reguli
instrucțiunilor. de utilizare corectă a aparatelor de gaz şi
electrice;
191
192
5.3. Estimarea riscurilor utilizării • Siguranţa elevului în situații de utilizare ₋ de analiză a situațiilor în baza imaginilor: în
bunurilor personale de valoare în a aparatelor de gaz și electrice. Reguli stradă (pieton, strada, trotuar, carosabil,
locuri publice. de utilizare corectă a aparatelor de gaz şi autovehicule);
electrice, avantaje și limite posibile. ₋ de simulare (dacă există condiții ) a utilizării
• Bunurile personale şi securitatea aragazului şi aparatelor electrice;
elevului. Bunuri personale și ₋ de simulare a utilizării bunurilor personale şi
raționalitatea utilizării, prezenței acestora posibilele pericole.
în diverse situații. Situaţii periculoase Studii de caz cu referire la respectarea/
provocate de bunuri personale de nerespectarea regulilor de protecţie în locurile
valoare. publice; consecințele nerespectării regulilor de
• Situaţiile de risc în natură. Locuri protecție; riscuri posibile provocate de vegetaţie
accesibile/neaccesibile pentru odihnă şi animale, bazinele acvatice, în baza vizionării
şi joacă în natură. Locuri necunoscute și filmelor.
puţin umblate. Riscuri posibile provocate Discuții ghidate cu referire la riscurile jocurilor
de vegetaţie şi animale, bazinele acvatice. online.
• Riscurile jocurilor on-line. Timp disponibil Produs: confecționare de lucrări; proiect
individual. pentru jocurile on-line. Raţionalitatea
practicării. Deschiderea spre lucruri
şi persoane necunoscute.
Managementul clasei: abordări situaționale
concrete.
La sfârşitul clasei a III-a, elevul poate:
• descrie: caracteristicile unui comportament empatic, posibilitățile de utilizare a resurselor proprii, normele de menținere și fortificarea
a sănătății, punctele forte și cele ce trebuie dezvoltate pentru evoluția proprie; abilități necesare pentru realizarea unor profesii;
• aplica: tehnici de gestionare a emoțiilor, autoapărare împotriva tachinării și intimidării; algoritmi recomandați pentru utilizarea
eficientă a resurselor; norme de igienă pentru menținerea sănătății; modele comportamentale pentru asigurarea securității;
• aprecia: colaborarea, cooperarea și necesitatea înțelegerii celuilalt, precum și manifestarea grijii față de propria persoană; necesitatea
ordonării activităților în timp; legătura dintre activitățile curente de învățare și viitorul profesional; prevenirea unor situații de risc,
implicând ca atitudini şi valori specifice predominante:
• implicare activă;
• grijă pentru utilizarea resurselor;
• atitudine pozitivă față de sine și ceilalți;
• aprecierea muncii celor din jur;
• atenție în comunicare;
• interes pentru viitorul profesional.
CLASA a IV-a
198
Promovând diversificarea și personalizarea strate- „A promova învăţarea activă
giilor didactice, curriculumul accentuează: înseamnă a-i ajuta pe cei care
orientarea spre învățarea activă; învaţă să îşi gestioneze propria
orientarea spre a învăța să înveți; învăţare, implicându-se epis-
orientarea spre formarea de competențe; temologic şi motivațional în
orientarea spre dezvoltarea creativității elevilor. procesul acesteia.”
Mușata Bocoș, 2008
199
Lecția de formare a Lecția de formare a Lecția mixtă
capacităților de analiză- capacităților de evaluare 1. Organizarea clasei
sinteză a cunoștințelor a cunoștințelor 2. Verificarea temei pentru
1. Organizarea clasei 1. Organizarea clasei acasă. Reactualizarea
2. Verificarea temei pentru 2. Instrucțiuni privind cunoștințelor și a
acasă realizarea lucrării de capacităților
3. Analiza-sinteza materiei evaluare 3. Predarea-învățarea
teoretice studiate 3. Realizarea lucrării de materiei noi
(sistematizarea, evaluare 4. Consolidarea materiei și
clasificarea, generalizarea) 4. Bilanțul lecției. Concluzii formarea capacităților la
4. Analiza-sinteza metodelor 5. Anunțarea temei pentru nivel:
de rezolvare studiate la acasă a) de reproducere;
nivel: b) productiv, cu unele
a) productiv, cu transferuri transferuri în alte
în alte domenii; domenii
b) creativ 5. Evaluarea curentă,
5. Evaluarea curentă, instructivă, pentru
instructivă materia nouă
6. Bilanțul lecției. Concluzii 6. Bilanțul lecției. Concluzii
7. Anunțarea temei pentru 7. Anunțarea temei pentru
acasă acasă
Evocare 1. Implică-te!
Realizarea sensului 2. Informează-te!
3. Procesează informaţia!
Reflecție 4. Comunică şi decide!
5. Apreciază!
Extindere 6. Acţionează!
200
Tabelul 2. O selecție de metode interactive
201
Noile tehnologii ale informaţiei şi comunicării (TIC) schimbă perspectiva asupra
practicii educaţionale. Competența digitală a cadrului didactic este un imperativ al
succesului în zilele noastre. Procesul educațional devine mai atractiv şi mai eficient
și prin realizarea de activităţi orientate spre dezvoltarea competențelor digitale ale
elevilor, de exemplu:
colectarea de informaţii/informarea, culegerea şi procesarea datelor: utiliza-
rea adecvată a resurselor Internet (site-uri informaţionale şi de cultură gene-
rală, biblioteci electronice, oferte de e-learning etc.); utilizarea resurselor
dis-ponibile pe CD-uri (cărţi, înregistrări audio şi video etc.); realizarea de
diverse proiecte şi portofolii conform unor sarcini concrete;
redactarea şi prezentarea de diverse lucrări: prezentări în PowerPoint cu uti-
lizarea de proiectoare multimedia; redactarea de texte diferite (eseuri, refe-
rate, compuneri etc.); redactarea de texte utilitare, formulare (scrisori,
cereri, CV etc.).
202
4. Repere privind evaluarea
4.1. Evaluarea criterială prin descriptori. Orientări generale
Conform Codului Educației al Republicii Moldova, Art. 16 (5), evaluarea rezultate-
lor învăţării în clasele primare este criterială şi se efectuează prin descriptori.
Cadrul conceptual al evaluării criteriale prin descriptori (ECD) în învățământul
pri-mar este reperat prin următoarele accepțiuni [apud 11, 12, 13, 14].
Baza metodologică a ECD este evaluarea pentru învăţare.
Obiectivul principal al ECD rezidă în îmbunătăţirea rezultatelor obţinute indivi-
dual sau în grup, contribuind la motivarea pentru învăţare, la (auto)corectarea
greşelilor, prin urmare la o evoluţie a dezvoltării personalităţii şcolarului mic.
Fiind subordonat interesului superior al copilului, procesul ECD se
fundamen-tează pe un sistem unitar de principii:
203
Descriptorii reprezintă criterii calitative care descriu modul de manifestare a
competenţelor elevului şi permit determinarea gradului de realizare a acesto-
ra; constituie indicatori operaţionali direct observabili în comportamentul per-
formanţial al elevilor şi la nivelul rezultatelor şi produselor activităţii concrete a
acestora.
Astfel, descriptorii generali pentru învățământul primar descriu modul de ma-
nifestare a competenţelor elevului în procesul realizării finalităților curriculare pe
două dimensiuni intercondiționate:
• dimensiunea cumulativă vizează nemijlocit performanțele elevului la discipli-
nele școlare și permite atribuirea calificativelor: foarte bine, bine, suficient;
• dimensiunea formativă vizează comportamentul performanțial al elevului și
permite stabilirea nivelului de performanță: independent, ghidat de
învățător, cu mai mult sprijin.
ELEVUL
CARE A DOBÂNDIT COMPETENȚE
• constituite • care necesită • aflate în curs
stabil, antrenament de formare
indicatori de performanță
capabile de pentru
autodezvoltare consolidare
REALIZEAZĂ PRODUSE ȘCOLARE
• corect • cu greşeli mici • cu greşeli
• complet • cu incompletitu- • cu incompleti-
• coerent dini mici tudini
• fără ezitări • cu incoerențe • cu incoerențe
mici • cu ezitări depășite
• cu ezitări mici, ca rezultat descriptori de performanță
depășite ca re- al sprijinului
zultat al ghidării (indicațiilor,
(întrebărilor ori- explicațiilor) oferit
entative) oferite de învățător
de învățător
MANIFESTĂ COMPORTAMENT PERFORMANȚIAL
dimensiunea
niveluri de
independent ghidat de învățător cu mai mult sprijin
formativă performanță
(dinamică)
204
În clasele I-IV se acordă prioritate dimensiunii formative a aprecierii rezultatelor
școlare. Astfel, școlarului mic i se oferă șanse sporite pentru succes în contextul in-
dividual al formării.
Pentru copiii cu CES se folosește acelaşi sistem criterial în evaluare, dar aplicat
pe baza Planului educaţional individualizat.
unități de competențe
parcursul temporal al unității de învățare
evaluare inițială
evaluare formativă punctuală
evaluare formativă în etape
evaluare sumativă
evaluare formativă interactivă
205
Evidențiem condițiile necesare pentru realizarea eficientă a autoevaluării:
prezentarea sarcinii de lucru (produsului) și a criteriilor de succes;
încurajarea elevilor pentru a-şi pune întrebări legate de modul de realizare a
sarcinii (conștientizarea criteriilor);
aplicarea controlată a unor grile de autoverificare;
încurajarea evaluării în cadrul grupului sau al clasei (evaluarea reciprocă);
completarea unui chestionar (fișă de autoevaluare) la finalizarea unei sarcini
de lucru relevante.
206
5. Activități transdisciplinare
5.1. Orientări generale
207
- învățare-aventură/de tip expediționar; - învățare prin descoperire;
- învățare experiențială; - învățare prin cercetare;
- învățare bazată pe proiect; - învățare prin colaborare;
- învățare bazată pe sarcini de lucru; - învățare prin excursii2;
- învățare bazată pe probleme; - învățare în muzee/educația muzeală.
Se propun șapte conținuturi generice cu subiecte tematice recomandate pentru
fiecare clasă. Conținuturile generice determină cadrul formării transdisciplinare a
valorilor și atitudinilor. Subiectele tematice transdisciplinare conturează contexte
de legătură cu viața cotidiană a elevilor și fac posibilă comunicarea dintre fluxul de
in-formaţie ce străbate lumea exterioară şi fluxul de conştiinţă ce traversează
universul interior al copilului.
În funcție de necesitățile și preferințele elevilor, de resursele deținute etc., ca-
drul didactic va alege conținutul generic pentru ziua respectivă (5-7 conținuturi pe
an). Subiectul tematic poate fi ales dintre cele recomandate sau propus de către
învățător/elevi/părinți.
2 Excursii didactice, excursii tematice, vizite pe teren, vizite de documentare, vizite de studiu.
208
5. Educație an- • Prețul pâinii
• De sărbătoa- • Proiect de • La o între-
treprenorială re – iarmaroc organizare a prindere din
cu publicitate unei sărbători localitate
mare în clasa
noastră
6. Educație • Jocurile și • Din tainele • Spune-mi cine • Expediție
interculturală jucăriile copii- muzeelor ești, spune-mi turistică:
lor lumii ce iubești* Împreună
prin Moldova
noastră *
7. Educație • Caleidoscopul • Să nu uităm • Start din • Parlamentul
pentru profesiilor de cei mai pagina web a copiilor
societate trişti ca noi primăriei din
localitate
În cadrul fiecărui subiect tematic (abordat în una sau două zile succesive) se va
elabora și prezenta un produs comun al activităților. La fel ca și lista subiectelor te-
matice, este deschisă și lista acestor produse.
* Activități în aer liber împreună cu o clasă de elevi dintr-o instituție cu o altă limbă de instruire. Se va
valorifica forma de organizare în perechi, unind în perechi elevi care au limbi diferite de instruire.
209
Bibliografie:
Cadrul legal și normativ
210
16. Programul de modernizare a sistemului de învăţământ din Republica Moldova,
aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 863 din 26 august 2005.
17. Standarde de eficiență a învățării, Ministerul Educației al Republicii Moldova,
2012.
18. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 ,,Educația 2020”,
publicat: 21.11.2014 în Monitorul Oficial Nr. 345-351; art. Nr. 1014.
19. Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităților și competențelor paren-tale
pentru anii 2016-2022, MECC, publicat: 07.10.2016 în Monitorul Oficial Nr. 347-
352, art. Nr. 1198.
20. Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial Nr.
252-257, art. Nr. 963.
21. Strategia Naţională Educaţie pentru toţi, publicată: 15.04.2003 în Monitorul
Oficial Nr. 070, art. Nr. 441.
Studii/rapoarte
Literatură în domeniu
211
35. Houart, M. Evaluer des compétence... Oui mais comment ? Département
Éduca-tion et technologie (UNamur), 2001.
36. Joiţa, E. (coord.), Profesorul şi alternativa constructivistă a instruirii. Craiova:
Universitaria, 2007.
37. Mihăescu, M.; Dulman, A.; Mihai, C. Activități transdisciplinare. Ghid pentru
invățători. București: Radical, 2004.
38. Nicolescu, B. La transdisciplinarité (manifeste). Monaco: Éditions du Rocher,
1996 (trad. rom. Transdisciplinaritatea (manifest), Iași: Polirom, Junimea, 2007).
39. Oprea, C.L. Strategii didactice interactive. București: EDP, 2006.
40. Peretti, A.; Legrand, J-A.; Boniface, J. Tehnici de comunicare. Iași: Polirom, 2001.
41. Petrescu, P.; Pop, V. Transdisciplinaritatea, o nouă abordare a situațiilor de
învățare. Ghid pentru cadre didactice. București: EDP, 2007.
42. Pogolșa, L., Bucun, N. [et al]. Monitorizarea procesului de implementare a curri-
culumului şcolar. Chişinău: IȘE, 2011.
43. Saranciuc-Gordea, L. Metodologia învățământului primar, Suport de curs.
Chișinău: UPS „Ion Creangă”, 2014.
44. Stelle, J., Meredith, K., Temple, C. Învăţarea prin cooperare, Ghidul nr. V.
Chișinău: C.E. Pro Didactica, 1998.
45. Temple, C. Critical thinking in cross-curricular approach, Open Society Institute
– New York, RWCT, 2001.
212