CURRICULUM ADAPTAT PENTRU ELEVII CU CERINTE

SPECIALE EDUCATIONALE(CES)
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASA a V-a

COMPETENŢE GENERALE, SOCIALE ŞI CIVICE

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare
monologată şi dialogată
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse
4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de
realizare, cu scopuri diverse

VALORI ŞI ATITUDINI

 Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare prin conştientizarea impactului limbajului asupra
celorlalţi şi prin nevoia de a înţelege şi de a folosi limbajul într-o manieră pozitivă, responsabilă din punct de
vedere social
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea
personală şi îmbogăţirea orizontului cultural
1
  Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală

COMPETENŢE SPECIFICE

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare

1.1 identificarea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii sensului global al acestuia;
1.2 identificarea secvenţelor de dialog, de naraţiune şi de descriere dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii modului de structurare
a acestora;
1.3 sesizarea unităţilor lexicale necunoscute în fluxul vorbirii, în scopul clarificării acestora;

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi
dialogată
2.1 înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral;
2.2 selectarea elementelor de lexic adecvate situaţiilor de comunicare:
2.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical;
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse
3.1 identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text;
3.2 recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ;
3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar;

4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu
scopuri diverse
4.1 redactarea unor lucrări scurte pe o anumită temă, urmărind un plan;
4.2 utilizarea, în redactare, a unor sinonime, antonime şi derivate adecvate temei date;
4.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect semnele ortografice şi de punctuaţie;

2
 PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
DISCIPLINA – LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
SEMESTRUL I– CLASA a V-a

Curriculum adaptat
Nr Unitatea de învăţare Competenţe specifice Conţinuturi asociate Săptămâna/ Observaţii
crt. Data

1. RECAPITULARE
INIŢIALĂ I
Prezentarea manualului 2.1. înlănţuirea clară a ideilor într-un -rezumarea orală a unor texte narative
Recapitularea noţiunilor mesaj oral/scris; citite sau ascultate;
din clasa a IV-a: 2.2. selectarea elementelor de lexic -sensul unor cuvinte în diferite
literatură, adecvate situaţiilor de comunicare; contexte;
comunicare, -părţi de vorbire flexibile şi neflexibile,
morfologie, sintaxă funcţii sintactice;
Test predictiv

2. CARTEA II-III
Cartea. Părţile compo-
nente ale cărţii 2.1. înlănţuirea clară a ideilor într-un -cartea- obiect cultural: titlul, autorul;
Interiorul cărţii mesaj oral/scris; -biblioteca;
„Cele dintâi lecturi” -citirea corectă şi fluentă a unui text
de Mircea Eliade cunoscut;
Observarea textului -formularea ideilor principale şi a celor
Explorarea textului secundare dintr-un text citit/ascultat;
Interpretarea textului
Invitaţie la lectură:
„Povestea fără sfârşit”
de Michael Ende

3
 Noţiuni elementare de
sintaxă:
Propoziţia simplă şi
propoziţia dezvoltată.
Părţile de propoziţie.
Părţile de vorbire
Clasificarea propoziţiilor.
Punctuaţia propoziţiei
Comunicare:
Tipuri şi modalităţi de
comunicare.
3. CUVÂNTUL ŞI
TEXTUL
Vocabularul:
Vocabularul limbii
române
Cuvântul
Familia lexicală.
Derivarea
Sinonime.Antonime
Câmpul lexical
Textul integral:
„O furnică”
de Tudor Arghezi
Observarea textului
Explorarea textului.
2.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze
corecte din punct de vedere gramatical;
1.1 identificarea informaţiilor esenţiale
dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii
sensului global al acestuia;
1.3. sesizarea unităţilor lexicale necu-
noscute în fluxul vorbirii, în scopul
clarificării acestora;
2.2. selectarea elementelor de lexic
adecvate situaţiilor de comunicare;
3.1. identificarea ideilor principale
după citirea globală a unui text;
3.3. identificarea expresiilor şi a
-propoziţia simplă şi propoziţia
dezvoltată;
-dezvoltarea unei propoziţii simple;
-părţi de vorbire, părţi de propoziţie,
semnele de ortografie şi de punctuaţie;
-rolul de emiţător şi rolul de receptor în
diverse situaţii de comunicare;
-mesaje orale care evidenţiază elemen-
tele specifice situaţiei de comunicare:
emiţător, receptor, mesaj, cod, canal,
context;
-dificultăţi în desprinderea informaţiei
dintr-un mesaj oral;
IV-VI
-vocabularul limbii române;
-cuvântul – unitate de bază a vocabula-
rului;
-cuvânt de bază; cuvinte derivate;
rădăcină, sufixe şi prefixe; sinonime şi
antonime; câmpuri lexico-semantice;
-sinonime şi antonime;
-opera literară; texte literare
-conţinutul şi structurarea formală a
textului poetic (în strofe şi în versuri);
rima în poeziile studiate
4
 Personificarea cuvintelor noi într-un text literar sau -raportul dintre realitate şi literatură;
Interpretarea textului nonlitere; -sinonime şi antonime;
Fragmentul de text: -figuri de stil: personificarea;
„Cărţile cu Apolodor”
frag. - de Gellu Naum
Observarea textului
Explorarea textului
Interpretarea textului
Comunicare:
Organizarea textului scris
Textul scris (Aşezarea -părţile componente ale unei
corectă a textului în compuneri;
pagină. Semnele de -aşezarea corectă a textului în pagină;
punctuaţie) -povestirea unor întâmplări reale sau
imaginare;
-sinonime şi antonime;
-câmpuri lexico-semantice;

4. TIPURI DE TEXT 1.3. sesizarea unităţilor lexicale -cuvânt de bază; cuvinte derivate; VII-IX
Textul literar: necunoscute în fluxul vorbirii, în rădăcină, sufixe şi prefixe; sinonime şi
„Sfârşit de toamnă” scopul clarificării acestora; antonime;
de Vasile Alecsandri 3.1. identificarea ideilor principale -opera literară; texte literare;
Observarea textului după citirea globală a unui text; -conţinutul şi structurarea formală a
Explorarea textului. 3.3. identificarea expresiilor şi a textului poetic (în strofe şi în versuri);
Versul. Strofa. Rima cuvintelor noi într-un text literar rima;
Explorarea textului. sau nonliterar; -sinonime şi antonime;
Comparaţia 4.2 utilizarea, în redactare, a unor -figuri de stil (comparaţie);
Interpretarea textului sinonime, antonime şi derivate adecvate
temei date;
Textul nonliterar: -texte nonliterare (articolul de dicţionar,
Receptarea textelor reclama);
nonliterare. Observarea şi
explorarea textelor
nonliterare (Articolul de

5
 dicţionar. Reclama)

Fonetica: Sunetele limbii -corespondenţa dintre sunet şi literă;

române -vocalele, consoanele, semivocalele;
Diftongul. Triftongul. -grupurile de sunete (diftongul,
Hiatul triftongul); hiatul;
Silaba -silaba;
-ortografierea grupurilor de litere; des-
părţirea cuvintelor în silabe; semnele de
Comunicare: punctuaţie;
Organizarea textului scris -părţile componente ale unei
Notiţele. Lucrarea compuneri;
semestrială -aşezarea corectă a textului în pagină;
Evaluare-Unitatea 3 -structurarea notiţelor la diferite disci-
pline; elemente auxiliare (sublinieri,
paranteze) care evidenţiază ideile prin-
cipale prin raportare la cele secundare;

5. NARAŢIUNEA
„Căprioara”
de Emil Gârleanu 1.3. sesizarea unităţilor lexicale
Observarea textului necunoscute în fluxul vorbirii, în
Explorarea textului. scopul clarificării acestora;
Etapele acţiunii. Ideile 3.1. identificarea ideilor principale
principale după citirea globală a unui text;
Explorarea textului. 3.2. recunoaşterea modurilor de
Interpretarea textului expunere utilizate într-un text narativ;
3.3. identificarea expresiilor şi a cuvin-
telor noi într-un text literar sau
nonliterar;
3.1. identificarea ideilor principale
după citirea globală a unui text;
4.1 redactarea unor lucrări scurte pe o
IX-XIII
-cuvânt de bază; cuvinte derivate;
rădăcină, sufixe şi prefixe; sinonime şi
antonime;
-idei principale, idei secundare;
-opera literară; texte literare;
-moduri de expunere (naraţiune);
-întrebările specifice abordării textelor
narative: „ce“ se povesteşte (ce se în-
tâmplă, care este acţiunea relatată),
„cine” ia parte la acţiune (personajele,
trăsături fizice şi morale ale personaje-
lor), „cine“ povesteşte (naratorul);
-sinonime şi antonime;
-figuri de stil (personificare,

6
 anumită temă, urmărind un plan; comparaţie);
-idei principale, idei secundare;

Comunicare:
Planul simplu de idei 2.2. selectarea elementelor de lexic -idee principală, idee secundară
Planul dezvoltat de idei adecvate situaţiilor de comunicare; -formularea ideilor principale şi a celor
2.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze secundare dintr-un text citit/ascultat;
corecte din punct de vedere gramatical; -sensul unor cuvinte în diferite
contexte;
Morfologie. Verbul:
Verbul – nucleul comuni- -părţi de vorbire şi categorii gramatica-
cării le specifice acestora: verbul (timp, per-
Modurile personale soană, număr, moduri personale şi
Modurile nepersonale nepersonale);
Timpurile modului -verbul (timp, persoană, număr, moduri
indicativ: personale şi nepersonale), verbele
Prezentul auxiliare a fi, a avea a vrea;
Imperfectul -părţi de vorbire şi categorii gramatica-
Perfectul compus le specifice acestora: verbul (timp, per-
Perfectul simplu soană, număr, moduri personale şi
Mai mult ca perfectul nepersonale);
Viitorul ) -verbul (timp, persoană, număr, moduri
Verbele auxiliare personale şi nepersonale), verbele
Predicatul verbal. auxiliare a fi, a avea a vrea;
Predicatul nominal
Evaluare -Unitatea 4

6. TEZA 4.1 redactarea unor lucrări scurte pe o XIII

Recapitulare pentru teză anumită temă, urmărind un plan;
Teză
Discutarea tezei

7. AUTOR. NARATOR. 1.3. sesizarea unităţilor lexicale -cuvânt de bază; cuvinte derivate;
PERSONAJ necunoscute în fluxul vorbirii, în rădăcină, sufixe şi prefixe; sinonime şi XIV-XVI

7
 „Amintiri din copilărie” scopul clarificării acestora; antonime; regionalisme;
de Ion Creangă 3.1. identificarea ideilor principale -idei principale, idei secundare;
Plăcerea lecturii. după citirea globală a unui text; -opera literară;
Regionalismele -raportul dintre realitate şi literatură;
Observarea textului. Enu- 3.2. recunoaşterea modurilor de -întrebările specifice abordării textelor
meraţia. Repetiţia expunere utilizate într-un text narativ; narative: „ce“ se povesteşte (ce se
Explorarea textului.Autor întâmplă, care este acţiunea relatată),
Narator. Personaj „cine” ia parte la acţiune (personajele,
trăsături fizice şi morale ale personaje-
lor), „cine“ povesteşte (naratorul);
Invitaţie la lectură: 3.3. identificarea expresiilor şi a -sinonime şi antonime;
Colinde cuvintelor noi într-un text literar -figuri de stil (enumeraţie, repetiţie);
sau nonliterar;
Comunicare: 2.1. înlănţuirea clară a ideilor într-un
Rezumatul: mesaj oral; -rezumarea orală a unor texte narative
-Pregătirea rezumării 2.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze citite sau ascultate;
-Redactarea rezumatului corecte din punct de vedere gramatical;
Morfologie.Substantivul -părţi de vorbire şi categorii gramaticale
Substantivul specifice acestora: substantivul (gen,
Articolul număr, articolul hotărât şi articolul
Cazul nominativ nehotărât, cazurile substantivului);
Cazul acuzativ.
Prepoziţia -substantivul (substantive comune şi
Cazul dativ proprii ,gen, număr, articolul hotărât şi
Cazul genitiv. Articolul articolul nehotărât, cazurile
genitival ) substantivului);
Cazul vocativ
Evaluare-Unitatea 5

8. DIALOGUL 1.2. identificarea secvenţelor de dialog, -structura secvenţelor descriptive, XVII

„Vizită…” de naraţiune şi de descriere dintr-un narative şi dialogate;
de I. L. Caragiale mesaj oral, în scopul înţelegerii modului
Plăcerea lecturii de structurare a acestora; -cuvânt de bază; cuvinte derivate;
Observarea textului 1.3. sesizarea unităţilor lexicale necu- rădăcină, sufixe şi prefixe; sinonime şi

8
 Explorarea textului. noscute în fluxul vorbirii, înscopul
Acţiunea. Personajele clarificării acestora;
Dialogul ca mod de 3.2. recunoaşterea modurilor de
expunere expunere utilizate într-un text narativ;
3.3. identificarea expresiilor şi a
cuvintelor noi într-un text literar
sau nonliterar;
antonime;
-moduri de expunere: dialogul;
-întrebările specifice abordării textelor
narative: „ce“ se povesteşte (ce se în-
tâmplă, care este acţiunea relatată),
„cine” ia parte la acţiune (personajele,
trăsături fizice şi morale ale persona-
jelor), „cine“ povesteşte (naratorul)
-specii literare: schiţa
-sinonime şi antonime;
-figuri de stil;

9. RECAPITULARE XVIII
SEMESTRIALĂ
1. Cuvântul şi textul 4.1 redactarea unor lucrări scurte pe o -părţile componente ale unei
2. Tipuri de texte anumită temă, urmărind un plan; compuneri;
3. Naraţiunea 4.2 utilizarea, în redactare, a unor -aşezarea corectă a textului în pagină;
4. Autor. Narator. sinonime, antonime şi derivate adecvate -plan de idei pentru un text propriu;
Personaj temei date; -povestirea unor întâmplări reale sau
5. Dialogul 4.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze imaginare;
corecte din punct de vedere gramatical,
folosind corect semnele ortografice şi
de punctuaţie;.

9
 PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
DISCIPLINA – LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
SEMESTRUL al II-lea – CLASA a V-a

Curriculum adaptat
Nr Unitatea de învăţare Competenţe specifice Conţinuturi asociate Săptămâna/ Observaţii
crt. Data

1. DIALOGUL I-III
Comunicare: -dialoguri simple pe diverse teme de (XIX-XXI)
De la textul dialogat la interes pentru elevi;
textul narativ -transformarea textului dialogat în text
Organizarea dialogului narativ; .

Morfologie. Pronumele:
Pronumele personal în 2.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze -părţi de vorbire şi categorii gramaticale
nominativ corecte din punct de vedere gramatical; specifice acestora: pronumele personal
Pronumele personal în şi pronumele personal de politeţe
acuzativ (persoană, număr, gen;
Pronumele personal în
dativ
Pronumele personal în
genitiv şi în vocativ
Pronumele personal de
politeţe

10
 Morfologie. Numeralul:
Numeralul cardinal 2.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze -părţi de vorbire şi categorii gramaticale
Numeralul ordinal corecte din punct de vedere gramatical; specifice acestora: numeralul (cardinal
Numeralul – Funcţii şi ordinal);
sintactice
Evaluare-Unitatea 6

2. DESCRIEREA III-V
„În pădurea 1.2. identificarea secvenţelor de dialog, (XXI-XXIII)
Petrişorului” de naraţiune şi de descriere dintr-un -structura secvenţelor descriptive,
de Mihail Sadoveanu mesaj oral, în scopul înţelegerii modului narative şi dialogate;
Plăcerea lecturii de structurare a acestora; -stabilirea ideilor în jurul cărora se or- .
Observarea textului 2.2. selectarea elementelor de lexic ganizează o temă dată (idee principală,
Explorarea textului. adecvate situaţiilor de comunicare; idee secundară);
Epitetul 3.1. identificarea ideilor principale -idei principale, idei secundare;
Descrierea după citirea globală a unui text; -moduri de expunere (naraţiune,
Alte tipuri de descriere: 3.2. recunoaşterea modurilor de expu- descriere);
Descrierea ştiinţifică nere utilizate într-un text narativ; -figuri de stil (epitet);
3.3. identificarea expresiilor şi a
cuvintelor noi într-un text literar
sau nonliterar;
Morfologie. Adjectivul:
Adjectivul 2.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze -părţi de vorbire şi categorii gramaticale
Formarea adjectivelor corecte din punct de vedere gramatical; specifice acestora:
Funcţii sintactice -adjectivul (adjective propriu-zise,
adjective variabile şi invariabile,
acordul cu substantivul);

Comunicare: -compuneri după un suport vizual;

Cum descriem?
Descrierea orală
Evaluare-Unitatea 7

11
3. PORTRETUL 3.1. identificarea ideilor principale după -idei principale, idei secundare; VI-VIII
„Mihai Viteazul” citirea globală a unui text; (XXIV-XXVI
de Nicolae Bălcescu 3.2. recunoaşterea modurilor de expu- -moduri de expunere (naraţiune,
Observarea textului nere utilizate într-un text narativ; descriere, dialog);
Explorarea textului 3.3. identificarea expresiilor şi a -sinonime şi antonime;
Portretul. Interpretarea cuvintelor noi într-un text literar sau -figuri de stil (personificare, compa-
textului nonliterar; raţie, enumeraţie, repetiţie, epitet);
Morfologie. Adverbul: .
Adverbul. Clasificare 2.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze - părţi de vorbire şi categorii
Adverbul. Formare corecte din punct de vedere gramatical; gramaticale specifice acestora: adverbul
Adverbul – Funcţii (de loc, de timp, de mod); interjecţia
sintactice (relaţii şi funcţii sintactice);
Morfologie. Interjecţia:
Interjecţia. Tipuri
Comunicare:
Caracterizarea 4.1 redactarea unor lucrări scurte pe o -plan de idei pentru un text propriu;
personajului: anumită temă, urmărind un plan;
1. Modalităţi de 4.2 utilizarea, în redactare, a unor
caracterizare sinonime, antonime şi derivate adecvate
2. Redactarea unei temei date;
caracterizări 4.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze
Evaluare-Unitatea corecte din punct de vedere gramatical,
folosind corect semnele ortografice şi
de punctuaţie;.

12
4. BASMUL VIII-X
„Prâslea cel voinic şi (XXVI-
merele de aur” XXVIII)
după Petre Ispirescu
Plăcerea lecturii 1.3. sesizarea unităţilor lexicale -formularea ideilor principale şi a celor
Observarea textului necunoscute în fluxul vorbirii, în secundare dintr-un text citit/ascultat;
Explorarea textului. Timp scopul clarificării acestora; -rezumarea orală a unor texte narative
şi spaţiu 2.1. înlănţuirea clară a ideilor într-un citite sau ascultate;
Personaje mesaj oral; -moduri de expunere (naraţiune,
Basmul. Formule 3.2 recunoaşterea modurilor de descriere, dialog);
specifice basmului expunere utilizate într-un text narativ; -întrebările specifice abordării textelor
Invitaţie la lectură. 4.1 redactarea unor lucrări scurte pe o narative: „ce“ se povesteşte (ce se
Basmul cult anumită temă, urmărind un plan; întâmplă, care este acţiunea relatată),
4.2 utilizarea, în redactare, a unor „cine” ia parte la acţiune (personajele,
sinonime, antonime şi derivate adecvate trăsături fizice şi morale ale personaje-
temei date; lor), „cine“ povesteşte (naratorul);
4.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze -specii literare: basmul;
corecte din punct de vedere gramatical, -sinonime şi antonime;
folosind corect semnele ortografice şi -figuri de stil (personificare, compa-
de punctuaţie;. raţie, enumeraţie, repetiţie, epitet);
Sintaxa. Predicatul:
Predicatul verbal 2.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze -părţi de propoziţie: predicatul (verbal
Predicatul nominal corecte din punct de vedere gramatical; şi nominal);
Comunicare: -plan de idei pentru un text propriu;
Povestirea -povestirea unor întâmplări reale sau
Evaluare-Unitatea 9 imaginare;

13
5. LEGENDA
„Dragoş-Vodă”
- text suplimentar 1.3. sesizarea unităţilor lexicale
Observarea textului necunoscute în fluxul vorbirii, în
Explorarea textului. scopul clarificării acestora;
Parabola - „Despre oaia 2.1. înlănţuirea clară a ideilor într-un
pierdută” mesaj oral;
- text suplimentar 3.2 recunoaşterea modurilor de
Invitaţie la lectură. expunere utilizate într-un text narativ;
Cărţile cavalereşti 3.3. identificarea expresiilor şi a
cuvintelor noi într-un text literar sau
nonliterar;
4.1 redactarea unor lucrări scurte pe o
anumită temă, urmărind un plan;
4.2 utilizarea, în redactare, a unor
sinonime, antonime şi derivate adecvate
temei date;
4.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze
corecte din punct de vedere gramatical,
folosind corect semnele ortografice şi
de punctuaţie;.
Sintaxa. Subiectul:
Subiectul exprimat 2.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze
Acordul predicatului cu corecte din punct de vedere gramatical;
subiectul
Comunicare: 4.1 redactarea unor lucrări scurte pe o
Relatarea unor întâmplări anumită temă, urmărind un plan;
personale 4.2 utilizarea, în redactare, a unor
Evaluare-Unitatea 10 sinonime, antonime şi derivate adecvate
temei date;
14
XI-XII
(XXIX-XXX)
-forma şi conţinutul cuvintelor;
-cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii
derivative; rădăcină, sufixe şi prefixe;
sinonime şi antonime;
-formularea ideilor principale şi a celor
secundare dintr-un text citit/ascultat;
-rezumarea orală a unor texte narative
citite sau ascultate;
-moduri de expunere (naraţiune,
descriere, dialog);
-întrebările specifice abordării textelor
narative: „ce“ se povesteşte (ce se
întâmplă, care este acţiunea relatată),
„cine” ia parte la acţiune (personajele,
trăsături fizice şi morale ale personaje-
lor), „cine“ povesteşte (naratorul);
-specii literare: legenda;
-sinonime şi antonime;
-figuri de stil (personificare, compa-
raţie, enumeraţie, repetiţie, epitet);
-funcţii sintactice;
-părţi de propoziţie: subiectul
(exprimat); acordul predicatului cu
subiectul în persoană şi număr;
 4.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze
corecte din punct de vedere gramatical,
folosind corect semnele ortografice şi
de punctuaţie;.

4.1. redactarea unor lucrări scurte pe o

6. TEZA anumită temă, urmărind un plan; XIII / XXXI
Recapitulare pentru teză 4.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze
Teză corecte din punct de vedere gramatical,
Discutarea tezei folosind corect semnele ortografice şi
de punctuaţie.
7. POEZIA
„Ce te legeni…” 1.3. sesizarea unităţilor lexicale -forma şi conţinutul cuvintelor; XIII-XV
de Mihai Eminescu necunoscute în fluxul vorbirii, în -cuvânt de bază; cuvinte derivate; (XXXI-
Observarea textului scopul clarificării acestora; rădăcină, sufixe şi prefixe; sinonime şi XXXIII)
Explorarea textului 3.3. identificarea expresiilor şi a antonime;
Invitaţie la lectură. cuvintelor noi într-un text literar sau -figuri de stil (personificare, compa-
Poezia şi jocul nonliterar; raţie, enumeraţie, repetiţie, epitet);

Sintaxa. Atributul:
Atributul 2.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze -părţi de propoziţie: atributul .
corecte din punct de vedere gramatical; (elementele regente);
Comunicare:
Cum scriem despre textul -compuneri după un suport vizual;
literar

Evaluare-Unitatea 11

8. SNOAVA XV-XVII
„Boierul şi Păcală” 1.3. sesizarea unităţilor lexicale -cuvânt de bază; cuvinte derivate;

15
- text suplimentar necunoscute în fluxul vorbirii, în rădăcină, sufixe şi prefixe; sinonime şi (XXXIII-
Observarea textului scopul clarificării acestora; antonime; XXXV)
Explorarea textului. 2.1. înlănţuirea clară a ideilor într-un
-formularea ideilor principale şi a celor
Invitaţie la lectură. mesaj oral; secundare dintr-un text citit/ascultat;
Personaje hazlii din alte 3.2 recunoaşterea modurilor de -rezumarea orală a unor texte narative
literaturi expunere utilizate într-un text narativ;
citite sau ascultate;
3.3. identificarea expresiilor şi a -moduri de expunere (naraţiune,
cuvintelor noi într-un text literar sau
descriere, dialog);
nonliterar; -întrebările specifice abordării textelor
narative: „ce“ se povesteşte (ce se
întâmplă, care este acţiunea relatată),
„cine” ia parte la acţiune (personajele,
trăsături fizice şi morale ale personaje-
lor), „cine“ povesteşte (naratorul);
-specii literare: legenda;
-sinonime şi antonime;
-figuri de stil (personificare, compa-
Sintaxa.Complementul: raţie, enumeraţie, repetiţie, epitet);
Complementul 2.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze -părţi de propoziţie: complementul
corecte din punct de vedere gramatical; (elementele regente);
Sintaxa. Fraza: -propoziţii simple şi dezvoltate; propo-
Fraza ziţie principală şi propoziţie secundară;
Morfologie. Conjuncţia: fraza formată din propoziţii principale
Conjuncţia şi propoziţii secundare; propoziţia afir-
mativă şi propoziţia negativă; propoziţia
enunţiativă şi propoziţia interogativă;
-dezvoltarea unei propoziţii simple;
Comunicare: -organizarea dialogului simplu; formule
Formule specifice 1.2. identificarea secvenţelor de dialog, de menţinere a dialogului;
dialogului de naraţiune şi de descriere dintr-un - situaţia de comunicare dialogată;
Evaluare-Unitatea 12 mesaj oral, în scopul înţelegerii modului organizarea dialogului simplu; formule
de structurare a acestora; elementare de menţinere a dialogului;

16
9. RECAPITULARE
FINALĂ XVII-XVIII
1.„Literatura populară 2.2. selectarea elementelor de lexic -structura secvenţelor descriptive, (XXXV-
-izvor de inspiraţie” – adecvate situaţiilor de comunicare; narative şi dialogate; XXXVI)
Basmul 2.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze -stabilirea ideilor în jurul cărora se or-
2.„Personaje tipice în corecte din punct de vedere gramatical; ganizează o temă dată (idee principală,
împrejurări tipice” – 3.2 recunoaşterea modurilor de idee secundară);
Schiţa (dialogul) expunere utilizate într-un text narativ; -moduri de expunere (naraţiune,
3.„Din lumea celor care 3.3. identificarea expresiilor şi a descriere);
nu cuvântă”(naraţiunea) cuvintelor noi într-un text literar sau -figuri de stil (epitet, personificare,
4.„Natura: cadru fizic – nonliterar; comparaţie, repetiţie, enumeraţie);
paradis terestru” 4.1 redactarea unor lucrări scurte pe o -compuneri după un suport vizual;
(descrierea) anumită temă, urmărind un plan;
4.2 utilizarea, în redactare, a unor
sinonime, antonime şi derivate adecvate
temei date;
4.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze
corecte din punct de vedere gramatical,
folosind corect semnele ortografice şi
de punctuaţie;.

17