Gesturile si pozitia conducatorului

Pogor Dorina
COMUNICAREA

• este procesul social al înţelegerii oamenilor pe baza

vehiculării unei informaţii prin intermediul limbii,
mimicii, gesturilor sau al altor sisteme tehnice şi de
semnalizare;

• într-un sens foarte larg, desemnează orice proces prin

care o informaţie este transmisă de la un element la
altul.

Delimitari conceptuale
MIMICA

• configuraţie de mişcări faciale care însoţeşte diferite

comportamente umane şi animale

GESTUL

• mişcare exterioară a corpului care este purtătoarea

unei semnificaţii
a) gesturi incidentale
b) gesturi sociale – simbolice, iconice, expresive
LIMBAJUL
• funcţie de exprimare şi de comunicare a gândirii prin
utilizarea de semne care au o valoare identică pentru toţi
indivizii din aceeaşi specie, în limitele unei arii determinate.

LIMBAJUL PARAVERBAL
• ceea ce oamenii comunică prin voce (volum, intonaţie, ritm,
tonalitate, accent, pauze) şi prin manifestări vocale fără
conţinut verbal (râsul, dresul vocii, geamătul, oftatul,
mormăieli, plescăituri, urlete, ţipete, fluierături etc.).

LIMBAJUL VERBAL
• ceea ce oamenii comunică prin rostirea şi descifrarea
înţelesului cuvintelor.
LIMBA
• sistem hipercomplex de comunicare socială, îndeplinind
funcţii esenţiale în elaborarea şi conservarea culturii
(dispune de mai multe sisteme componente: lexicul,
sintactica şi semantica).

POSTURA
• ceea ce ţine de poziţia corpului şi de organizarea dinamică a
sistemului muscular.

TONUSUL
• stare permanentă de contracţie uşoară în care se găsesc
muşchii, îndeosebi muşchii striaţi. Tonusul contribuie la
echilibrul static al organelor şi al membrelor; el intervine în
controlul şi coordonarea mişcărilor, precum şi în menţinerea
atitudinilor. Tonusul este foarte sensibil la influenţele
psihice.
• Comunicarea nonverbală (CNV) între oameni
este comunicarea prin trimiterea și primirea de indicii
nonverbale.
• Aceasta include utilizarea de indicii vizuale, cum ar
fi limbajul corpului (kinezică), postura fizică
(proxemică), tonalitatea vocii (paralimbaj) și contactul
fizic (haptică).Acesta poate include, de asemenea,
cronemica (folosirea timpului) și oculezica (contactul
vizual și acțiunea de a privi în timpul vorbirii și ascultării,
frecvența privirii, modele de fixare vizuală, dilatarea
pupilei și ritmul clipirii).

Nonverbalul
• Limbajul trupului este o formă de comunicare non-verbală mentală și
fizică a omului, constând din poziția corpului, gesturi, expresia facială și
mișcarea ochilor. Trimiterea și interpretarea acestor semnale se face
aproape în întregime în subconștient.
• James Borg spunea că limbajul omenesc constă din 93 la sută în
comunicare non-verbală, în timp ce doar 7% din comunicare este formată
din cuvinte; Cu toate acestea, Albert Mehrabian, cercetătorul a cărui
lucrare din 1960 este sursa acestor statistici, a declarat că asta este o
neînțelegere a constatărilor.
• Alții au afirmat: "Cercetările au sugerat că între 60 și 70 la sută din toate
semne sunt derivate din comportamentul non-verbal"
• Limbajul corpului poate oferi indicii cu privire la atitudinea sau starea de
spirit a unei persoane. De exemplu, acesta poate
indica agresiune, atenție, plictiseală, relaxare, plăcere, distracție sau intox
icație.

Limbajul trupului
 Expresia fizică
• Expresiile fizice cum ar fi legănarea mâinii în semn de salut,
arătarea cu degetul, atingerea, aplecarea sunt exemple de forme
de comunicare nonverbală. Oamenii muta corpurile lor în
timpul comunicării, deoarece, așa cum au arătat cercetările,
acesta ajută la ușurarea efortului mental atunci când
comunicarea este dificilă.

• Utilizarea expresiilor fizice dezvăluie multe lucruri despre

persoană. De exemplu, gesturile pot evidenția un punct de
vedere sau un mesaj, postura poate dezvălui interesul sau
dimpotrivă plictiseala, iar atingerea poate transmite încurajare
sau prudență.
• Contactul vizual consecvent poate indica faptul că o persoană se
gândește pozitiv la ceea ce spune vorbitorul. Aceasta poate însemna,
de asemenea, faptul că cealaltă persoană nu are suficientă încredere
în ceea ce spune vorbitorul, pentru a își „lua ochii” de la acesta. Lipsa
de contact vizual poate indica negativitate. Pe de altă parte,
persoanele cu tulburări de anxietate sunt adesea în imposibilitatea de
a avea contact vizual, fără disconfort. Contactul vizual poate fi, de
asemenea, un gest secundar și înșelător, deoarece normele culturale
legate de acesta variază foarte mult. Dacă o persoană se uită la tine,
dar face gestul de încrucișare a brațelor de-a lungul pieptului,
contactul vizual ar putea fi un indicator că există ceva care
deranjează persoana, și că el vrea să vorbească despre aceasta. Sau,
dacă o persoană este neliniștită sau neatentă, chiar și în timp ce se
uită la tine direct, ar putea indica faptul că atenția îi este în altă parte.

Contactul vizual
• Unul dintre cele mai de bază și puternice semnale ale limbajului
corpului este atunci când o persoană își încrucișează brațele peste
piept. Acest lucru poate indica intenția subconștientă de a pune o
barieră între acea persoană și pe alți oameni. Cu toate acestea,
încrucișarea brațelor mai poate însemna și faptul că brațele persoanei
sunt reci, ceea ce ar putea fi întărit prin frecarea sau strângerea
brațelor. Atunci când atmosfera generală este amiabilă, aceasta mai
poate însemna că o persoană se gândește profund la ceea ce se
discută, dar într-o situație tensionată, aceasta poate însemna că o
persoană își exprimă opoziția. Acest lucru este cu atât mai mult în
cazul în care persoana este la o distanță mai mare de vorbitor.

Alte semnale ale

limbajului corpului
• Există cel puţin 6 poziţii ale corpului la care să fim foarte
atenţi atunci când vorbim cu o persoană. Dacă vom fi mai
atenţia la posturile pe care le adoptăm atunci când purtăm
o conversaţie cu o altă persoană, vom observa imediat că
acea persoană devine mai receptivă, mai interesată şi mai
deschisă în raport cu noi.

Braţele şi picioarele
“vorbesc” mai mult ca noi
1. Atunci când persoana cu care vorbești își încrucișează brațele
la piept înseamnă, de cele mai multe ori, că persoana caută la un
nivel inconștient să se protejeze și folosește brațele pe post de
scurt. “Modul în care își încrucișează brațele precum și momentul
din discuție în care o face poate determina cauza pentru care
cealaltă persoană adoptă această postură. Cele mai întâlnite
motive pentru care oamenii îşi încrucișează brațele la piept sunt:
nesiguranța sau neîncrederea în sine, reticență sau reținere în
exprimarea emoțiilor, invadarea spațiului personal și nevoia de
protejarea a acestuia, plictiseală sau ostilitate

Brate incrucisate la piept

 2. Atunci când persoana cu care suntem în dialog îşi bagă
mâinile în buzunar, poate fi de asemenea un semn de
nesiguranță ori un semn de rușine. În funcție de context și
de modul în care este făcut acest gest, poate fi privit și ca un
gest de disponibilitate sexuală, mâinile acționând ca niște
indicatoare către organele sexuale”, crede specialistul.

Miini in buzunar
• 3. Atunci când observăm o persoană cu brațele relaxate,
pe lângă corp, acesta este un semn că persoana se simte
relaxată, confortabilă, fiind în majoritatea cazurilor un
indicator al unei persoane calme și deschise. Îmbinată cu
o postură dreaptă (spatele drept, pieptul în față, privirea
ridicată), aceasta poate indica faptul că persoana este
încrezătoare și sigură pe sine”, declară psihologul.

Brate deschise,relaxate
• 4. La fel ca în cazul braţelor încrucişate, şi în cazul
picioarelor lipite, strânse sau încrucişate, persoana simte
nevoia de a se proteja. Această protecție poate să fie un
indicator al nesiguranței sau al neîncrederii în sine, ori al
senzației de pierdere a controlul, din teamă, etc”

Picioare strinse,lipite sau

incrucisate
• 5. Atunci când observăm o persoană așezată cu picioarele
întinse și încrucișate, poate însemna că acea persoană se simte
nesigură și încearcă să mascheze acest lucru adoptând o poziție
care pare relaxată. Dacă își ține picioarele întinse în față, dar
fără să le încrucișeze, atunci persoana caută să își mărească
spațiul pe care îl ocupă și astfel domină prin poziție si printr-o
atitudune relaxată. În funcție de situație și context, aceasta
poziția chiar poate fi într-adevăr și o dorință relaxare după o zi
lungă, persoana în cauză căutând să se odihnească într-o
poziție comodă, lejeră”

Picioare
intinse,incrucisate sau
drepte
• 6. „În majoritatea cazurilor, acest tip de poziție o adoptă
persoanele sigure, încrezătoare, optimiste și deschise. De
asemenea, o persoană care stă în acest fel, știe ce are de
făcut, cum să o facă și este conștientă de propriile forțe și
capacități. Cunoaște modul în care poate să acționeze și
mai mereu reușește să găsească o soluție sau o cale pentru
a duce lucrurile la bun sfârșit”

Picioare relaxate,cu
talpile pe podea
• Începând din anii 1960, a existat un interes uriaș în studierea
indiciilor comportamentale care ar putea fi utile pentru dezvoltarea
unui sistem om-mașină interactive si adaptiv. Gesturile neintenționate
ale omului, cum ar fi frecarea ochiilor, relaxarea bărbiei, atingerea
buzelor, mâncărimea nasului, scarpinarea capului sau a urechilor,
încrucișarea brațelor, precum și blocarea degetelor au fost asociate cu
transmiterea unor informații utile în contexte specifice.
• Există, de asemenea, un interes uriaș în procesul de învățare pentru a
evita orice gest neintenționat care ar putea lăsa o impresie negativă
asupra privitorilor. Un număr mare de oameni au început să participe
la sesiuni speciale cu privire la controlarea comportamentului
corpului și consultarea unor experți sociologi.
• Buna învățare a limbajului corpului este importantă în interacțiune, în
orice fel de comunitate globală

Gesturile neintentionate