?

?
 Practica școlară a demonstrat că
dintre toate ciclurile din învățământ ,
ciclul primar este segmentul cel mai
stabil.
 De aici și rezultă rolul celui care îl
conduce, învățătorul.
 El este primul care dezvăluie copilului
setea de a cunoaște, de a obține o
victorie, dorința de cercetare.
 Noțiunea de problemă matematică
textuală
 Situație reală sau modelată, descrisă verbal, soluționarea
căreia necesita implicarea cunoştinţelor matematice cu
cerinţa de a determina o caracteristică numerică a
acestei situaţii, de a determina prezenţa sau lipsa unor
relaţii (matematice) între componentele ei, determinarea
tipului acestei relaţii sau determinarea unei succesiuni de
operaţii matematice
 Sistemul de probleme din manual s-a constituit în
premisa unei gradări și ierarhizări atente, în
conformitate cu gradul de dezvoltare a competențelor de
calcul,respectând un ritm mediu de învățare al școlarilor.
Fiecare tip nou de problemă apare însoțit de un model de
scriere a rezolvării, integrându-se apoi prin alternanță cu
tipurile învățate anterior. Tematica problemelor este
variată și reflectă înafară de interesele și ocupațiile
tradiționale ale copiilor, aspecte ale Noilor Educații:
civică,ecologică,economică, pentru sănătate,pentru
familie etc.
 Modificând și creând probleme elevul va
deprinde să matematizeze realitatea
înconjurătoare și, invers, să exemplifice
propoziții și expresii matematice prin situații
cotidiene. Astfel va percepe matematica ca pe o
componentă necesară în dezvoltarea propriei
personalități.
 Strucrura problemei

 Condiții
 Cerințe (întrebare)

 La alimentară au adus 30 de
franzele și cu 10 mai puțini colaci.
Câte pâini au adus în total la
alimentară?
 Identificați în cele de urmează ceea ce poate fi
numit problemă:
 1. Intr-o menajerie erau 8 căprioare și 5 arici.
 2. Ce cantitate de vopsea trebuie pentru a vopsi podeaua sălii
633?
 3. În magazinul de birotică erau 45 caiete de matematică și 27
caiete de dictando la același preț. Cât costă un caiet, dacă toate
caietele împreună costă 234 lei?
 4. Când oare va ninge?
 5. Ionică, de câte ori trebuie să citești un text, ca să-l poți povesti?
 6. Cum putem amenaja frumos casa pentru sărbătoarea de Anul
Nou?
 7. Găsiți toate numerele, care satisfac următoarele condiții:
 cifra sutelor de mii este 6, cifra zecilor de mii este identică cu cifra
unităților de mii, cifra sutelor este cu 3 mai mare decât cifra
zecilor, suma cifrelor numărului este 35.
Competențele specifice
disciplinei :
 1.Identificarea și utilizarea conceptelor
matematice și a limbajului matematic în
situații de învățare și cotidiene,dând
dovadă de corectitudine și coerență.
 2.Aplicarea operațiilor aritmetice și al
proprietății acestora în contexte
variate,manifestând atenție și interes
pentru calcul corect,rațional,fluent.
 3. Rezolvarea problemelor pe baza
utilizării achizițiilor matematice ,dând
dovadă de gândire critică în adoptarea
unui plan pertinent de rezolvare.
 4. Realizarea demersurilor explorative-
investigative pentru
soluționarea/formularea unor situații
de problemă/probleme, manifestând
curiozitate și creativitate în integrarea
achizițiilor matematice cu cele din alte
domenii.
 Produsele școlare
evaluate:
 P8. Rezolvarea problemelor
simple.
 P9.Rezolvarea problemelor
compuse.
 P10. Rezolvarea de situații de
probleme din cotidian,care
solicită calcule.
 P11. Formularea problemelor.
Clasificarea problemelor după
numărul de operații:
 Simple: care se rezolvă printr-o
singură operație aritmetică,
aplicată o singură dată.
 Compuse: care se rezolvă prin
mai multe operații aritmetice
Clasificarea problemelor simple:

 Probleme de adunare
 Probleme de scădere
 Probleme de înmulțire
 Probleme de împărțire
 Probleme de adunare
 De aflare a sumei
Anișoara are 5 mere, iar Maria 4 mere. Câte mere
au fetele împreună?
 De mărire cu câteva unități
Mama a cumpărat 2 pixuri negre și cu 3 mai multe
albastre. Câte pixuri albastre a cumpărat mama?
 De aflare a descăzutului
Pe o rămurică erau câteva vrăbiuțe. După ce două
au zburat, au rămas trei. Câte vrăbiuțe erau pe
rămurică la început?
 Probleme de scădere
 Probleme de aflare a restului
 Într-o farfurie erau 10 bomboane 3 au fost
mâncate. Câte bomboane au rămas?
 Probleme de aflare a scăzătorului
 Într-o farfurie erau 10 bomboane. După ce au
fost mâncate câteva, au rămas 3. Câte
bomboane au fost mâncate?
 Probleme de aflare a termenului necunoscut
 Vlăduț are 7 baloane: albastre și roșii. 3
baloane sunt roșii. Câte baloane albastre are
Vlăduț?
 Probleme de înmulțire
 Probleme de adunare repetată
 Câte picioare au trei cățeluși?
 Probleme de mărire de câteva ori
 Ana are 7 lei, iar Elena de 3 ori mai mulți. Câți lei are
Elena?
 Probleme de mărire de câteva ori, forma inversă
 O cutie de carioci costă 21 lei, ceea ce e de trei ori
mai ieftin decât o cutie de vopsele de ulei. Cât costă
vopsele?
 Probleme de aflare a deîmpărțitului.
 Ionel a împărțit bomboanele sale câte trei pentru
fiecare zi a săptămânii. Câte bomboane a avut Ionel?
 Probleme de împărțire
 Probleme de aflare a unui factor necunoscut
 Ionel a cumpărat 10 caiete la același preț și a
plătit 30 lei. Cât costă un caiet?
 Probleme de comparație prin împărțire
 Ana are 24 agrafe, iar Elena -6 agrafe. De câte
ori mai puține agrafe are Elena decât Ana?
 Probleme de micșorare de câteva ori
 Ana are 10 mere, de 2 ori mai multe decât
Elena. Câte mere are Elena?
Etapele formării deprinderilor
de rezolvare a problemelor
simple în clasele primare
I etapă
Actualizarea achizițiilor matematice necesare
Scopul: Pregătirea elevilor pentru însușirea tipului nou de
problemă

Conținutul: actualizarea priceperilor și deprinderilor

privind numerația, operația aritmetică corespunzătoare
problemei și operația inversă, terminologia aferentă
operației, diferite forme de citire a operației, posibil
probleme simple studiate anterior cu structuri
asemănătoare;

Metode utilizate: joc didactic, interogare, concursuri,

salut matematic, floare de lotus, cubul etc.
 II etapă
Prezentarea problemei noi
Scopul: structurarea tipului de problemă, crearea
modelului matematic sub formă de schemă și realizarea
transferului cuvânt cheie – operație aritmetică
Conținutul: mai întâi se rezolvă câteva probleme oral (de
preferat rimate sau sub formă de joc), apoi se prezintă
regulile de perfectare în scris a rezolvării problemei. Se
accentuează transferul cuvânt-cheie – operație
matematică și se lucrează intens la structurarea datelor
în schemă.
Metode didactice utilizate: Explicația, demonstrația,
conversație euristică
 III etapă
Formarea deprinderilor de rezolvare
Scopul:
Asigurarea deprinderii de rezolvare a problemelor
Conținutul:
Rezolvarea de probleme oral și în scris,
introducerea sistematică a acestui tip de
problemă în calcul oral și ca contexte de
aplicare a procedeelor noi de calcul sau a
mărimilor studiate
Metode utilizate:
Exercițiul, rezolvare frontală, rezolvare
creativă,rezolvare în lanț,jocul didactic etc.
 Probleme – tip studiate în
ciclul primar
 Probleme de reducere la unitate;
 Probleme cu trei sume;
 Probleme, rezolvabile prin metoda mersului
invers;
 Probleme cu 2 diferențe și probleme cu două
sume;
 Probleme rezolvabile prin metoda proporției;
 Probleme de adunare a două diferențe sau de
scădere a două sume;
 Probleme rezolvabile prin metoda figurativă;
 Probleme de falsă ipoteză;
 Probleme logice
 Exemple
 Probleme de reducere la unitate: 4 caiete identice
costă 16 lei. Câte caiete de acest fel pot fi
cumpărate cu 20 lei?
 Probleme cu trei sume: În parcul Izvoare cresc în
total 985 de stejari, arțari, brazi. Stejari și arțari sunt
în total 607, stejari și brazi sunt în total 596. Aflați
câți copaci de fiecare fel sunt?
 Probleme, rezolvabile prin metoda mersului
invers: M-am gândit la un număr, l-am dublat,
produsul obținut l-am micșorat cu 5 și am obținut
jumătatea lui 30. La ce număr m-am gândit?
Metodologia generală de studiere a
problemelor - tip
 Se actualizează cunoștințele necesare
(operațiile aritmetice, probleme simple și
compuse, componente sau suport pentru
introducerea problemei tip);
 Introducerea problemei – tip (demers didactic
complet, caracteristic tipului dat de problemă);
 Activitate de fixare primară a cunoștințelor
(lucru asupra schemei și algoritmului de
rezolvare);
 Formarea de deprinderi de rezolvare a acestui
tip de probleme
Etapele procesului de rezolvare a
problemelor
 Citirea conştientă a textului problemei
 Analiza textului
 Elaborarea planului de rezolvare a
problemei
 Realizarea planului de rezolvare a
problemei
 Verificarea rezolvării
 Scrierea răspunsului
 Reflexie
 Citirea conştientă a textului
problemei:
 Prima etapă de abstractizare a textului
 Ana, Maria şi Elena au împreună 35
flori de primăvară. Ana are 11 flori, iar
Maria are cu 6 flori mai multe ca Ana.
Câte flori are Elena?
 Prin intonaţie se evidenţiază cuvintele
cheie, caracteristicile numerice,
relaţiile cantitative, cerinţa problemei
 Analiza textului problemei:
 Se conştientizează sensul problemei;
 Se determină condiţiile şi cerinţele
problemei;
 Se construieşte schema (dacă e posibil)
Ana ... 11 flori
Maria ...? fl., cu 6 m.m. 35 fl.
Elena... ? fl.
Elaborarea planului rezolvării:
Prin intermediul unei discuţii euristice se precizează ce operaţii
şi în ce ordine se vor efectua.
Scenariul analitic (de la întrebare)
 Ce trebuie să aflăm?
 Ce trebuie pentru aceasta să cunoaştem?
 Ce nu cunoaştem?
 Dar cum putem afla?
 Dacă vom şti, câte flori are Maria, cum vom afla
câte flori au Ana şi Maria împreună?
 Dacă vom şti, câte flori au Ana şi Maria, cum vom
afla câte flori are Elena?
 Deci, vom efectua 3 operaţii ...
 Scenariul sintetic (de la date)
 Dacă Ana are 11 flori, iar Maria cu 6 m.m.,
cum putem afla câte flori are Maria?
 Dacă vom şti, câte flori are Maria, cum vom
afla câte flori au Ana şi Maria împreună?
 Dacă fetele au în total 35 flori şi vom şti,
câte flori au Ana şi Maria, cum vom afla
câte flori are Elena?
 Deci, vom efectua 3 operaţii ...
 Scenariul analitico-sintetic
 Ce trebuie să aflăm?
 Ce trebuie pentru aceasta să
cunoaştem?
 Dacă Ana are 11 flori, iar Maria cu 6
m.m., cum putem afla câte flori are
Maria?
 Dacă vom şti, câte flori are Maria, cum
vom afla câte flori au Ana şi Maria
împreună?
 Dacă vom şti, câte flori au Ana şi
Maria, cum vom afla câte flori are
Elena?
 Deci, vom efectua 3 operaţii ...
 Scrierea rezolvării
 Îndeplinirea şi înscrierea operaţiilor realizarea rezolvării
(planului) elaborate anterior
Scrierea rezolvării cu plan:
Rezolvare:
1)Câte flori are Maria?
11+6=17 (fl.)
2) Câte flori au Ana şi Maria împreună?
11+17=28 (fl.)
3) Câte flori are Elena?
35-28=7(fl.)

Scrierea rezolvării cu justificări:

Rezolvare:
1)11+6=17 (fl.)- are Maria
2) 11+17=28 (fl.) – au Maria şi Ana împreună
3) 35-28=7(fl.) – are Elena
Scrierea rezolvării prin exerciţiu:
Rezolvare:
35-11-(11+6)=7 (fl.)- are Elena
 Verificarea rezolvării

 Substituirea rezultatului în schema

problemei cu verificarea relaţiilor
date;
 Rezolvarea problemei inverse;
 Rezolvarea problemei prin altă
metodă;
 Estimarea preventivă
 Scrierea răspunsului

Formularea concluziei
privin rezolvare
 Răspuns: Elena are 7 flori
 Răspuns: 7 flori
 Reflexie
 Determinarea înţelegerii rezolvării;
 Generalizarea algoritmului
 Se organizează o discuţie după caz
 Despre ce era problema?
 De ce prima operaţie, care s-a efectuat a
fost adunarea?
 Care ar fi fost prima operaţie, dacă Maria
avea nu cu 6 m.m. ci cu 6 m.p.?
 Reformulaţi problema astfel, ca în
rezolvare să fie o înmulţire etc.
?