Sistematica

Știința ce se ocupă de identificarea, descrierea, clasificarea și gruparea organismelor

existente și a celor fosile, de stabilirea legăturilor de rudenie dintre ele, de evidențierea
trăsăturilor comune și particulare.
Taxonomia- compartiment al sistematicii ce se ocupă de clasificarea organismelor vii.
Clasificarea lumii vii se face în baza taxonilor.

Taxon ce grupează totalitatea genurilor cu caracteristici comune.

Taxon ce cuprinde mai multe specii, care au caracteristici esențiale comune
Taxon format din indivizi cu aceiași garnitură de cromozomi, același aspect și
comportament, care populează același areal și se încrucișează liber, dând urmași fecunzi.

Organismele vii

Celulare Acelulare

 Eucariote  Virușii
 Procariote
 Bacteriile
 Algele

Virușii
Forme acelulare de viață ce se manifestă ca paraziți intracelulari.
ADN- adeno-viruși
ARN- areno-viruși

Înmulțirea/ multiplicarea virușilor

1. Fixarea virionului pe membrana celulară.
2. Pătrunderea virionilor în interiorul celulei:
 în cea animală are loc prin pinocitoză sau fagocitoză.
 în cea vegetală – prin leziunile din peretele celular.
3. „Fabricarea” componentelor virale (a proteinelor capsidei şi a acidului nucleic)
folosindu-se de celula-gazdă.
4. Autoasamblarea componentelor virale.
5. Părăsirea celulei-gazdă de către virusurile nou formate, care atacă o altă celulă sau
trec în forma latentă.

Bacteriofag
virus care distruge bacterii
 Cum ucide bacteriofagul bacteria ?

ROLUL VIRUȘILOR
1. Virușii sunt paraziţi care provoacă gazdei (plantelor, animalelor şi omului) diferite
boli, numite viroze. Viroze răspândite la animale sunt: gripa aviară, pesta porcină,
pesta la păsări.
2. Virozele la plante sunt însoţite de apariţia pe frunze a petelor gălbui (aşa-numitul
mozaic) sau de încreţirea lor, de reducerea dimensiunilor frunzelor sau a plantei în
ansamblu.
3. Cele mai răspândite boli virale la om sunt gripa, afecţiunile respiratorii acute, variola,
hepatita virală, herpesul, negii ş.a.
 Regnul MONERA
Bacterii+ceanobacterii
Tipuri:

Coci Bacili Vibrioni Spirili

Sterptococi

Caracteristici:
 Nutriţia poate fi heterotrofă şi autotrofă.
 Bacteriile se înmulțesc prin diviziune.

ROLUL BACTERIILOR
1. Bacteriile de putrefacţie asigură formarea humusului.
2. Bacteriile descompun cadavrele animalelor moarte/plantelor ofilite.
3. Unele specii de bacterii formează flora normală a intestinului gros al omului.

Regnul PROTISTA
cele mai simplu organizate organisme vii
 Protozoare Alge Oomycota
Înrudite cu animalele Înrudite cu plantele Înrudite cu ciupercile

Protozoarele

Încrengătura rizopodelor Încrengătura flagelatelor Încrengătura ciliatelor

Ordinul amibelor-unicelular Tripanosoma rhodensiense Paramaciul, stentor

Algele
Înmulțirea:

Alge
 Încrengătura A. Încrengătura A. Încrengătura A. Încrengătura A.
Brune Roșii Aurii Verzi
Clorofilă + Clorofilă + Clorofilă + Clorofilă
ficoxantină + IOD ficoeritrină + diatomină
carotenoizi
Laminaria, fucus, Palmaria, Dinaria, navicula  Unicelulare:
ptilota, salgrasum polysifonia, Clamidomonada,
phyllophora clorela
 Pluricelulare:
Ulva/salata-de-mare,
spirogira/mătasea-
broaștei
 Coloniale:
Volvox

Regnul CIUPERCILOR/Mycota/Fungii
 Încrengătura Zygomycota Încrengătura Basidiomycota Încrengătura Ascomycota
(cu pălărie)
 Comestibile:
Ghebele, păstrăvul Drojdia-de-panificaţie,
Mucegaiul alb  Necomestibile: Penicillium şi Aspergillus,
Entomophtora Amanita Panterei, buretele Zbârciogul, trufa-neagră,
viperei Cammember, Roquefort
 Parazite:
Tăciunele porumbului,

Asemănări cu plantele Deosebiri Asemănări cu animalele

 Sunt fixate de substrat  Structura:  Au substanța de
 Au creștere nelimitată Hife, formează miceliul rezervă glicogenul
 Se reproduc asexuat Picioruș Corpul de  Sunt heterotrofe- NU
prin spori Pălărie fructificație fotosintetizează
 Au perete celular  Au peretele celular
 Sunt talofite- corpul format din chitină
prezintă un tal
nediferențiat

*Lichenii
Simbioza dintre algele monocelulare (ce efectuiază fotosinteza) și ciuperci (fixează planta de
substrat prin rizine)

Regnul PLANTE
 Bryophita Pteridophita Coniferophyta Magnoliophyta
Mușchii Ferigile Gimnospermele Angiospermele
Plante cu semința Plantele cu flori
golașă
Conifere

Organisme

Talofite Cormofite
Tal NEDIFERENȚIAT în organe și țesuturi Corm DIFERENȚIAT în organe și țesuturi
Alge, ciuperci, licheni Restul plantelor

Plante

Sporofite Spermatofite
(prin spori) (prin semințe)
Mușchii, ferigile Gimnospermele, angiospermele

Plante

Avasculare Vasculare
Algele, mușchii Ferigile, gimnospermele, angiospermele

Încrengătura Bryophyta/Mușchii
 Hepatica Musci/bryopsida
Marshantia Inul-cucului
Fierea pământului Mușchiul-de-turbă
Polytricum juniperinum
Polytricum commune

Muşchii au corpul alcătuit din două generaţii suprapuse şi

subordonate:
 gametofitul dominant (muşchiul propriu-zis)
 sporofitul mărunt

Gametofitul este diferenţiat în tulpini, frunze şi rizoizi, ce

înlocuiesc rădăcinile.

În vârful tulpinii se formează organele de reproducere:

 masculine – anteridiile
 feminine – arhegoanele

În ciclul vital alternează înmulţirea asexuată şi cea sexuată.

Încrengătura Pteridophita/Ferigi
Polypodiophyta Licopodiophyta Ecvizetophyta
Feriga comună Brădișor Coada calului

Frunzele îndeplinesc, de regulă, două funcţii:

 de fotosinteză
 de sporificaţie

Pentru ferigi este caracteristică alternarea celor două

generaţii:
asexuată şi sexuată.

Organele sexuale:
 masculine – anteridiile
 feminine – arhegoanele

Încrengătura Gimnosperme
 Pinopsida Gingophyta Gnetophyta Cicadophyta
Brad, pin,
chiparos, zada Gingobiloba Cârcel, welwicialis Cicadele
(frunze (cu frunza bilobată) (conuri gigantice)
scavuliforme/
arcuite)

Caracteristici:
 Se înmulţesc sexuat, prin seminţe.
 Majoritatea coniferelor au conurile unisexuate. Acestea pot fi amplasate pe aceeaşi
plantă (plantă monoică) sau pe plante diferite (plantă dioică).

Încrengătura Angiosperme
 Clasa Monocotiledonate Criterii Clasa Dicotiledonate
1 Numărul de cotiledoane 2
Paralelă/arcuită Nervațiunea Palmată/penată/radiculată
Fasciculat Sistemul radicular Pivotant
Fasciculele libero-lemnoase Dispoziția țesuturilor Fasciculele libero-lemnoase
sunt dispuse haotic conducătoare sunt delimitate de cambiu
Dimeră/trimeră Tipul florii Tetrameră/ pentameră

Monocotiledonate
Familia Inflorescența Tipul fructului Reprezentanți
Liliacee Spic, racem, umbelă Bacă Ceapa, lăcrimioara
Graminee Spic compus Cariopsă Ovăz, orz, grâu
Dicotiledonatele
Familia Inflorescența Tipul fructului Reprezentanți
Rozacee Umbelă/corimb Polinuculă/drupă Toți pomii fructiferi
Leguminoase Racem Păstaie Soia, lintea, mazărea
Solanacee Cimă Capsulă, bacă Tutun, petunia, ardei
Asteracee Calatidium simplu Achenă Susaiul, păpădia