Filumul Muşchii (Bryophyta)

20 000 sp.
• Plante mici , ierboase, veşnic verzi.
• Corpul tulpini
frunze
rizoizi ( nu au ţesut
conducător, nu pot asigura
nutriţia radiculară)
• Absorb apa cu toată suprafaţa corpului.
• Preferă locuri umede din păduri, izvoare,
mlaştini, stînci aride.
 gametofit (n)(dominant)
Corpul (corm)
sporofit (mic)
Sporofitul parazitează pe gametofit.
funcţia reproductivă,
Gametofitul
fotosinteza
Sporofitul are funcţia de formare a sporilor.
Nutriţia: autotrofă (clorofila), heterotrofă
Substanţe de rezervă: aminoacizi, proteine,
Hidraţi de carbon, uleiuri.
 Ciclul de dezvoltare

anteridie
(anterozoizi)
Spor protonema muşchi zigot sporogon spor

arhegon
(oosferă)

Gametofit (n) Sporofit (2n)

Clasa muşchilor hepatici
• Include muşchi care păstrează multe din
caracterele algelor.
• Fierea pămîntului (Marchanţia polymorfha)
Veţuieşte în locuri umede, umbrite, lîngă
mlaştini, izvoare.
Corpul este turtit, tîrîtor:
Pe partea inferioară- rizoizii (înfing în pămînt)
Pe partea superioară – îngroşare- propagule-
muguraşi ce asigură înmulţirea vegetativă.
Fierea pămîntului
 De pe suprafaţa plantelor femele, se
ridică un picioruş (5cm), care poartă în
vîrf o umbrelă. Pe suprafaţa inferioară a
ei se află arhegoanele (formă de balon).
Indivizii masculi poartă pălărioare pe
un picioruş lung. Pe partea lor
inferioară se află anteridiile care
comunică cu exteriorul printr-un por. Pe
timp ploios anteridiile crapă eliberând
spermatozoizi. Cu picăturile de apă ei
ajung la indivizii femeli. Unul din ei
fecundează oosfera. Zigotul se dezvoltă
într-un sporange, care nu părăseşte
arhegonul şi prezintă o capsulă lipsită de
căpăcel. Disiminarea sporilor se face
prin 6-8 dinţi. Din spori rezultă o
protonemă (filament verde ramificat)-
aminteşte algele. Mai tîtziu din pe ea se
dezvoltă planta adultă.
1 - fragment de tal % cu un anteridiofor; 2 - secţiune longitudinală prin
anteridiofor; 3 - fragment de tal cu arhegoniofori; 4- secţiune longitudinală
prin arhegoniofor; an - anteridie; ar - arhegon; lb - lobi; pc - picior
(peduncul); per - pericheţiu; pp - pseudo-periant; pr - propagule; rzi -
rizoizi; sp - sporogon cu setă şi capsulă eliberând sporii; st - stomate.
 Clasa MUŞCHILOR
FRUNZOŞI Inul cucului
(Politrichum commune) - Cel mai
răspândit muşchi la noi.
Are o tulpină lungă, cilindrică,
poziţie verticală, prinsă de pîmînt
cu rizoizi; poartă numeroase frunze
dispuse spiralat, înguste ascuţite la
vîrf.
Tulpina şi frunzele (partea
mediană) sunt formate din mai
multe tipuri de ţesuturi:
•Epiderma- la exterior
•Scoarţă din celule bogate în
clorofilă.
•Central- celule mici- fascicul
primitiv.
•La vîrful tulpinii – o celulă ce se
divide în 3 direcţii (asigură
creşterea în lungime).
Absorbţia apei – prin osmoză.
Înmulţirea:Anteridia se află pe
un picioruş scurt. Celulele din
interiorul ei dau naştere la cîte 2
anterozoizi (spermatozoizi).
Arhegonul (formă de butelie), în
partea centrală se află celula
sexuală femelă- oosfera.
Vîrful arhegonului se deschide şi
spermatozoizii pătrund în
arhegon. Un spermatozoid +
oosfera = zigot (2n) în vîrful
gametofitului femel se dezvoltă
sporofitul (2n)- generaţia
asexuată, - un picior şi capsulă
acoperită de un căpăcel. În
capsulă celulele se divid (meioză)
generând sporii (n).
Prin deschiderea capsulei sporii
sunt diseminaţi. La germinare
sporul dă naştere protonemei,
care dă naştere gametofitului.
 Importanţa muşchilor:

1.Circuitul substanţelor şi energiei în natură.

2.Nu sunt pretenţioşi, de aceea populează
substraturi sărace, unde nu pot creşte alte plante
(pietre, stînci, depresiuni etc.)
3.Prin pierirea lor pregătesc substrat pentru
alte plante.
4.Componenţii pincipali ai vegetaţiei
mlaştinilor.
5.Muşchiul de turbă este folosit pentru
proprietăţile sale antiseptice, termoizolatoare (în
construcţii), şi de absorbţie a apei în medicină-
material de pansament.
 Reprezentanţii
Hypnum cupressiforme Pogonatum urnigerum
 Polytrchum
Tortula ruralis juniperinum
Homalothecium Atrichum
sericeum undulatum
Funaria Hydrometrica-
Franghiuţa
Ferigile
• Sunt primele plante vasculare pe uscat.
• 12000 specii.
• Preferă locurile umede, umbroase, sunt şi forme
acvatice, şi care trăiesc pe stînci golaşe.
• sporofit (dominant)
• Corpul
gametofit (stadia de spor)
rădăcină
Corpul tulpină
frunză (peţiol, teacă, limb)- au
vase conducătoare.
F-ţia frunzei: fotosinteza, formarea sporilor
 Înmulţirea
• În ciclil vital are loc alternarea celor 2 generaţii
asexuată şi sexuată, care sunt independente.
anteridie (anterozoizi)

Spor protal zigot feriga sporange

arhegon (oosfera)

Gametofit (n) sporofit (2n) spor

Unele ferigi se pot înmulţi vegetativ, prin
rizomi. La altele, pe frunze cresc plante noi
(specii vivipare)
Comparativ cu muşchii
ferigile dispun de ţesut
conducător, reprezentat de
traheide şi tuburi perforate,
fără celule anexe.
 Importanţa ferigilor
 rizomul ferigii – la combaterea helminţilor.
Ghirlande – plante decorative, frunzele
pentru formarea buchetelor .
 coada calului - remediu pentru rinichi.
Formarea zăcămintelor de cărbune.
 Reprezentanţii
Acul pămîntului Spinarea lupului
Limba cerbului -
navalnic Creasta cucoşului