BOTANICA FARMACEUTICA

CURS NR. 3

SUBREGNUL CORMOBIONTHA (CORMOPHYTA) Plante superioare

corpul vegetativ difereniat n rdcin, tulpin i frunze = CORM organe vegetative cu structur morfoanatomic complex, esuturi bine difereniate, cilindrul central STEL (lipsete total la plantele inferioare) organe de reproducere sexuat: arhegon pluricelular n urma fecundrii oosferei, din celula ou sau zigot (diviziuni repetate) EMBRION numr dublu de Cormofite (aprox. 300000 specii) majoritatea terestre fa de Talofite (aprox. 175000 specii), rspndite preponderent n mediul acvatic clasificare 3 ncrengturi: Pteridophyta, Pinophyta

(Gymnospermatophyta), Magnoliophyta (Angiospermatophyta

ncrengtura Pteridophyta

peste 100000 specii, cu ecologie foarte variat Cormofite terestre, cu organe vegetative i esuturi bine difereniate, mai ales cel libero-lemnos CRIPTOGAME VASCULARE prezint 2 generaii independente, cu alternan obligatorie: sporofitul (planta propriu-zis sporangi spori) gametofitul (protal), de scurt durat gamei. majoritatea Pteridofitelor actuale ierbacee, perene, cu rizomi frunzele foarte variate ca form (simple, cu marginea ntreag multifidate) i structur, cu dispoziie spiralat sau verticilat pe tulpin/rizomi de dimensiuni mici = MICROFILE de dimensiuni mari = MACROFILE trofofile (rol n fotosintez) sporofile (rol n nmulire) se pot grupa n spice sporifere

Ciclul de dezvoltare la ferigi

CLASIFICARE Clasa Lycopodiatae (Lycopsida) Clasa Equisetatae (Sphenopsida) Clasa Filicatae (Pteropsida) 1.Clasa Lycopodiatae (Lycopsida) plante ierbacee, perene, cu frunze mici, alterne apare diferenierea frunzelor n trofofile i sporofile = n spice (strobili) Ordinul Lycopodiales monotipic, reprezentat de o singur familie = Familia Lycopodiaceae cu 2 genuri, mai important genul Lycopodium n flora rii noastre se gsesc 6 specii de Lycopodium

Lycopodium clavatum (pedicut, brdisor) specie montan (pduri de conifere), sempervirescent i plagiotrop rdcini adventive tulpina trtoare, se ramific aparent dichotomic i are frunzulie mici solzoase care o acoper n ntregime ramuri erecte pe care se formeaz 1-3 spice de sporofile la extremitate sporofila frunz ascuit, sesil i cu baza dilatat pe faa superioar sporange reniform ntrebuinri farmaceutice - sporii sunt sicativi, se utilizeaz la conspergarea pilulelor Lycopodium selago (brdior)- sin. Huperzia selago specie peren, 35 cm nlime tulpina cu ramuri arcuite sau drepte, grupate n fascicule cilindrice, aproape egale n lungime frunzele acoper n ntregime tulpina sporofilele sunt situate la mijlocul ramurilor Rspndire: pduri umbroase, turbrii, stncrii, pajiti din regiunea montan i alpin Lycopodium annotinum spic sesil

Lycopodium clavatum

Lycopodium annotinum

Lycopodium annotinum

Lycopodium selago

2.Clasa Equisetatae (Sphenopsida) tulpini articulate, la noduri cu verticile de frunze concrescute unele specii prezint la noduri verticile de ramuri sporangii/sporofilele dispuse n spice la extremitatea ramurilor Ordinul Equisetales Familia Equisetaceae Equisetum sp. (cca. 30) Equisetum arvense (coada calului, barba ursului, prul porcului) cea mai comun specie de Equisetum i totodat specia cu ntrebuinri medicamentoase rspndire: terenuri nisipoase i argiloase, fnee umede, ogoarele din lungul vilor plant peren prezint rizom cu rdcini adventive are 2 feluri de tulpini i frunze (trofo/sporofile) fertile i sterile; primvara apar tulpinile fertile, apoi dup ce acestea se usuc apar cele sterile pe tulpini se gsesc noduri i internoduri pe tulpinile fertile n vrf spic de sporofile strobil

tulpinile fertile lipsite de ramuri, au culoare brun roietic sporofilele = peltate peiol - lamin hexagonal - pe faa inferioar a laminei 6 sporangi reducere cromatic n sporangi celule mam ale sporilor = arhespor tetrade de spori haploizi ( i ) care prin germinare protale mascule i femele Tulpinile sterile sunt verzi, asimilatoare prezint gulerae de frunze la noduri ramuri dispuse n verticil la noduri ( 4 costate) Structura anatomic ( seciunea transversal) contur sinuat coaste i valecule epiderma silicificat

scoara+parenchim asimilator hipoderma mai dezvoltat n dreptul coastelor a treia zon a scoarei: esut parenchimatic incolor mrginit de endoderm n parenchimul cortical lacune valeculare cilindrul central = ncepe cu periciclul i are dispuse fascicule libero-lemnoase n dreptul coastelor (carinelor) fiecare fascicul conductor = lacun fascicular (carinal) n partea central a seciunii = lacun medular (mare) ramurile NU au lacun central Importana farmaceutic ceai diuretic, antireumatic, remineralizant (SiO2) proprieti hemostatice, antibronitice (saponine)

Tulpini fertile cu strobil si tulpini sterile virgate

Tulpini fertile cu spice de sporofile (strobil)

Tulpini sterile virgate

Structura anatomic a tulpinii sterile ( seciunea transversal)

Equisetum maximum (E. telmateia) specie robust, cu 2 feluri de tulpini (sterile i fertile) tulpinile sterile = 1 m nlime Equisetum palustre vegeteaz n locuri umede are un singur fel de tulpini cu ramuri asimilatoare , care are la vrf spic de sporofile Equisetum hiemale un singur fel de tulpin asimilatoare (neramificat) triete pn la 3 ani i poarta n vrf strobilul

Equisetum maximum sin. Equisetum telmateia (tulpina fertila si tulpina sterila)

Equisetum palustre
TOXIC

Equisetum palustre

Equisetum hiemale

Equisetum sylvaticum

3. Clasa Filicatae (Pteropsida)

-ferigirspndire: locuri umede, zone montane frunze mari, cu limb ntreg sau divizat i grupe de sporangi = SORI, situati pe partea inferioara a limbului tulpin subteran = RIZOM cu rdcini adventive histologic: fascicule conductoare hadrocentrice STRUCTUR POLISTELIC chemotaxonomie: unii reprezentani conin FLOROGLUCIDE

Ordinul Filicales areal: rspndire larg, de la tropice la regiunile nordice componen: cca 900 specii grupate n mai multe familii majoritate specii ierboase clasificare: mai multe familii, cea mai important Polypodiaceae (i cea mai cuprinztoare), in prezent impartita in mai multe familii

Familia Aspidiaceae: gen Dryopteris = cca 150 sp. Dryopteris filix-mas sin. Aspidium, Nephrodium (feriga, spata dracului brbteasc, limba arpelui) n sol rizom cu rdcini adventive subiri i puin ramificate deasupra solului buchet de frunze trofosporofile, mari, de 2 ori penat-compuse, cu peiol mare, acoperit de palei sporangi grupai n sori de o parte i de alta a nervurii mediane, acoperii de o induzie reniform, fixat de nervur; sporangii sunt pedicelai (capsul + pedicel lung i subire) arhespor = celul mam a sporilor = la maturitate, prin meioz 4 spori haploizi

Dryopteris filix-mas

Dryopteris filix-mas

sporul germinare protal cordiform = lam de celule verzi asimilatoare, cu diametrul de 1 cm; pe faa inferioar rizoizi i organe sexuale; specific - anterozoizi alungii i rsucii n spiral, cu numeroi flageli fecundare ou (zigot) diviziune embrion cu 4 regiuni (picior, rdcini, tulpini, frunzuli) structura anatomic: seciune transversal prin rizom: suber, hipoderma, parenchim general n care sunt mplntate steluri cu structur hadrocentric STRUCTUR POLISTELIC Aciune i ntrebuinri: datorit derivailor butirofenonici (filicina) aciune antihelmintic (teniaz); se utilizeaza extractul cu 20-25% filicin

Ciclul evolutiv la Pterydophytae

Familia Athyriaceae: Athyrium filix-femina (spinarea lupului) distribuit n pduri umbroase montane frunze mari de 1,5 m, 3-4 ori penat-compuse, pe spate cu sori induziai, reniformi sau rotunzi, lobi nguti, ascuit-serai Familia Aspleniaceae: Asplenium viride (ferig mic) frunze penat-sectate pe stnci montane, ziduri umede i umbroase peiol i rahis verde Asplenium trichomanes rahis negru Asplenium ruta-muraria

Athyrium filix-femina

Asplenium viride

Asplenium trichomanes

Asplenium ruta-muraria

Familia Polypodiaceae cuprinde cel mai mare numr de ferigi (cca 1200 sp.) Polypodium vulgare (ferigua, iarb dulce) crete pe stncile umbroase i in pdurile montane ferig mic frunze simplu penat sectate, pe faa inferioar a pinulelor sori mari, rotunzi, fr induzie, dispui pe 2 rnduri paralele coninut: ecdisone (cca 1-2% n rizom), glucide, saponine aciune i ntrebuinri: laxativ, folosit pentru obinerea de fitoecdisone

Polypodium vulgare (feriguta)

Polypodium vulgare

ncrengtura Pinophyta (Gymnospermatophyta)

plante lemnoase ce fac trecerea de la Pteridofite la Angiosperme semine libere (fructul lipsete) ovulul fecundat rmne neacoperit denumirea de Gymnosperme (gymnos = nud, sperma = smn) vase de lemn = traheide cu punctuaii areolate liberul nu are celule anexe flori unisexuate, pe indivizi monoici sau dioici, lipsite de periant; florile mascule = numai stamine reduse la antere ca nite solzi pe spate saci polinici cu celule mame ale gruncioarelor de polen; florile femele = fr periant, formate dintr-o carpel (solz carpelar) ce are pe partea superioar ovule nude polenizare anemofil

Clasificare:
1. Clasa Cycadatae 2. Clasa Bennettitatae 3. Clasa Ginkgoatae: Ordinul Ginkgoales: Familia Ginkgoaceae: Ginkgo biloba 4. Clasa Pinatae: Ordinul Pinales (Coniferales): Familia Taxaceae: Taxus baccata, T. braevifolia Familia Pinaceae: Pinus silvestris, P. cembra, P. strobus, P. nigra, P. maritima, P. mugo (sin. P. montana), Abies alba, A. balsamea, A. sibirica, Picea excelsa (sin. P. abies), Larix decidua Familia Cupressaceae: Thuja orientalis, T. occidentalis, Juniperus communis, J. nana, J. sabina, J. oxycedrus, Cupressus sempervirens 5. Clasa Gnetatae: Ordinul Ephedrales: Familia Ephedraceae: Ephedra distachya

Clasa Ginkgoatae

20 specii, dar numai una este actual, restul fosile arbori simpodiali, dioici, cu frunze dicotomic nervate i bilobate ovulele, dup fecundare nu se modific n semine tipice seminele nu au un embrion bine difereniat

Ord. Ginkgoales Fam. Ginkgoaceae Ginkgo biloba (arborele pagodelor) arbore simpodial, dioic, din estul Chinei, decorativ frunze bilobate i caduce, cu nervaie dicotomic inflorescenele mascule = spiciforme (amentiforme) ovulele pedicelate dicotomic, la maturitate asemntoare unor ciree galbene cu tegumentul crnos, comestibil ntrebuinri farmaceutice: fitogeriatric, activator al circulaiei arteriale i venoase (varice, tromboze, ulcer varicos), arteriopatie diabetic, scleroz cerebral produse farmaceutice: TANAKAN, TEBONIN, GINKOR, BILOBIL, ROKAN, GINKOBIL

Ginkgo biloba

Ginkgo frunza, microblaste

Ginkgo floare mascula si femela

Ginkgo samanta (fruct fals)

Clasa Pinatae (Coniferophytae)

tulpina monopodial frunze ntregi i simple flori unisexuate monoice clasificare: Ord. Cordaitales, Ord. Pinales (Coniferales)

Ord. Pinales (Coniferales) denumirea RINOASE au canale rezinifere n aparatul vegetativ; CONIFERE inflorescena femel, de cele mai multe ori = CON plante lemnoase = arbori, arbuti ramificaie monopodial lemn format din traheide cu punctuaii areolate n aparatul vegetativ se gasesc canale rezinifere frunze pleiociclice (aparent persistente), excepie zada (Larix decidua) = pierde frunzele toamna

Reproducerea: flori mascule i femele plante monoice sau dioice Florile mascule = stamine solz cu saci polinici pe spate, plini cu gruncioare de polen = microspori Structura grunciorului de polen: celul haploid ce provine din celulele mam ale sacului polinic = la nceput cu timpul structura se complic: apare exina (membran cutinizat); apare intina (membran celulozic subire); la interior apar prin difereniere: o celul mare vegetativ i una mic germinativ, 2 celule degenerate = protaliene Florile femele = dispuse mai multe ntr-o inflorescen conic conurile situate la vrful ramurilor tinere, formate dintr-un ax pe care sunt dispuse flori n spiral floare = solz dublu format din 2 lame concrescute: - superioar = fertil (solz carpelar), poart 2 ovule nude - inferioar = steril (solz bracteal)

Floarea mascula la conifere

Grauncior de polen cu camere aerifere

Structura ovulului se formeaz pe faa superioar a solzului fertil mic pedicel = funicul nveli simplu = integument, ce las la partea superioar o deschidere = micropil n interior: nucel = parenchim celular diploid (macrosporange); din nucel ia natere endospermul primar (haploid) provine dintr-o celul a nucelei, care se divide meiotic 4 celule haploide (megaspori) din care una singur se dezvolt din aceasta, prin diviziune endospermul primar haploid = protalul femel = megaprotal (provine din megaspor) una dintre celulele megaprotalului situat n dreptul micropilului genereaz 2-30 arhegoane arhegonul: o celul bazal voluminoas n care se difereniaz oosfera si 2-4 celule suprapuse = gtul arhegonului polenizare prin vnt grunciorul de polen intra in ovul (prin micropil) germinare pe nucel

Floarea femela la conifere

Ovul la conifere

Floare femela si mascula

Fecundarea

= germinarea gruncioarelor de polen exina crap se formeaz tubul polinic prin evaginarea intinei anterior formrii tubului polinic, nucleul generativ se divide n 2 nuclei unul singur triete i va fecunda cu timpul, nucleul vegetativ se resoarbe (n tubul polinic) n tubul polinic nucleul generativ se mai divide o dat 2 nuclei care se nconjoar cu citoplasm 2 gamei masculi = spermatii tubul polinic ajunge la oosfer prin gtul arhegonului i i resoarbe vrful, vrsnd gameii ou (zigot) diploid diviziune embrion alcatuit din radicul, mugura, mai multe cotiledoane endospermul primar se dezvolt nlocuind nucela nvelete complet embrionul = servete la nutriia acestuia ovulul fecundat devine SMN prin germinarea seminelor o nou plant

Ciclul evolutiv la gimnosperme

Fecundarea la gimnosperme

Clasificarea ordinului Pinales (Coniferales)

Fam. Taxaceae: Taxus baccata Fam. Abietaceae (Pinaceae): Abies alba, A. sibirica, A. balsamea, Picea excelsa, Pinus silvestris, Pinus montana, P. maritima, P. nigra Fam. Cupressaceae: Juniperus communis, J. sabina, J. nana, J. oxycedrus, Thuja orientalis, Thuja occidentalis, Cupressus sp. Fam. Taxaceae specii dioice frunze aciculare sempervirescente flori femele solitare, cu un singur ovul flori mascule formate din 6 sau mai multe stamine, fiecare stamin cu 2-8 saci polinici

Taxus baccata (tis) arbust - arbore cu lemn dur durat de via mare (2000-3000 ani) areal: Europa frunze dispuse pectinat (ca la brad), dar fr canale rezinifere flori femele cu un singur ovul i cu un integument; dup fecundare, n jurul ovulului fecundat (seminei) se dezvolt un nveli crnos ce acoper parial smna = aril rou, comestibil flori mascule = o ax, la baz cu cteva perechi de solzi bracteali; n vrful axei se afl 4-12 stamine dilatate la vrf sub form de apendice, sub care sunt dispui 5-8 saci polinici; granulele de polen nu au saci aeriferi plant rar, ocrotit plant toxic, conine alcaloidul taxin; numai arilul este netoxic, dulce, comestibil Intrebuintari: emenagog, abortiv, toxic, arilul laxativ

Taxus baccata (tisa)

Taxus baccata floarea femela si mascula

Taxus baccata frunze si muguri

Tisa samanta cu aril

Fam. Pinaceae (Abietaceae) familie cu reprezentani pe suprafee mari, pe toate continentele arbori cu frunze aciculare, sempervirescente (excepie Larix) i canale rezinifere plante monoice, rar dioice flori mascule = numeroase stamine = solz, pe spate cu 2 saci polinici, iar granulele de polen cu 2 saci cu aer pe laturi flori femele = dispuse pe o ax con; o floare solz dublu, cel extern este steril = solz bracteal, cel intern este fertil = solz carpelar; pe faa superioar a solzului carpelar 2 ovule descoperite dup fecundare semine, de obicei aripate

Genul Abies 45 specii = zone temperate i reci din emisfera nordic arbori cu trunchi drept i cu ramificaie monopodial frunze aciculare, solitare, aplatizate, dispuse spiralat pe ramuri, dar orientate pectinat; pe faa inferioar au 2 dungi albe, de o parte i de alta a nervurii conuri femele erecte pe ramuri, iar carpelele (solzii dubli) la maturitate se desfac i cad rmne numai axa conului pe ramur Abies alba (brad alb) frunze aplatizate i emarginate la vrf, cu 2 dungi albe pe epiderma inferioar alte specii: Abies sibirica, A. balsamea Genul Picea rspndire: emisfera nordic arbori monopodiali frunze aciculare, ascuite, contur rombic n seciune transversal conuri pendente, la maturitate cad cu tot cu axa Picea excelsa sin. Picea abies (molidul) arbore de maxim 50 m inaltime frunze ascutite, cu 4 muchii, rombice in sectiune transversala conuri cilindrice

Abies alba (brad)

Brad frunze si con

Picea excelsa (molid)

Molid frunze, scoarta si samanta

Genul Pinus gen foarte bogat in specii arbori si arbusti cu ramificatie monopodiala 2 tipuri de ramuri si frunze - ramuri lungi = macroblaste, au frunze reduse la solzi - in axila macroblastelor se dezvolta ramuri scurte = microblaste (3-5 mm), care poarta frunze aciculare, reunite la baza intr-o teaca comuna florile mascule sunt alcatuite din stamine grupate in conuri, avand la baza cate o bractee membranoasa conurile femele au solzi dubli; varful solzului carpelar e lignificat si ingrosat, alcatuind apofiza conurile pendente, pot persista si cativa ani pe arbore Pinus silvestris (pin) raspandire: Europa, Siberia, la noi in zona montana si alpina, dar si regiunea dealurilor inalte alte specii: Pinus montana (jneapan), P. nigra, P. maritima

Pinus silvestris (pin)

Floare femela si mascula la pin

Pin - con cu seminte

Actiune si intrebuintari Pini turiones (mugurii de pin) de pe ramurile tinere de Pinus silvestris cate 4-5 la un loc, in jurul unui mugure central dimensiuni: 8 cm lungime si 1 cm diametru principii active: ulei volatil ( si -pinen, limonen), rezina, substante amare, pinitol, coniferozida sub forma de infuzie, sirop: - fluidifica secretia bronsica - diuretic Terebinthina communis oleorezina purificata de la mai multe specii de Pinus se obtine prin incizarea lemnului (rezinaj) aspect: masa vascoasa ca mierea; prin sedere se tulbura si separa doua straturi: - lichid galben, vascos - depozit alb rezinos, microcristalin terebentina contine: - ulei volatil cu 60% -pinen - colofoniu = 90% acizi rezinici se utilizeaza: - extern ca revulsiv - pt. obtinerea: - uleiului volatil de terebentina colofoniului

Pini turiones (Pini gemmae)

Pinus montana sin. Pinus mugo (jneapan)

Colofoniu (sacaz) = material rezinos galben-auriu; - contine acid abietic Aetheroleum terebinthinae (Ulei de terebentina) se obtine prin antrenarea cu vapori de apa a terebentinei lichid volatil, incolor, cu gust arzator contine: si -pinen, caren se utilizeaza extern ca rubefiant, revulsiv -pinen se utilizeaza in sinteze organice (pt. a obtine terpineol, terpinhidrat si camfora) Larix decidua (larita, zada) Arbore ocrotit, ntlnit sporadic n pdurile de conifere Frunze aciculare, caduce, moi, de culoare verde-deschis, grupate cte 30-40 ntr-un fascicul Utilizri: scoara conine tanin frunzele conin vitamina C din rina de zad se obine un ulei de terebentin de calitate superioar, numit terebentin de Veneia

Larix decidua (zada, larita)

Zada conuri si frunze fasciculate

Familia Cupressaceae arbori si arbusti din emisfera nordica frunze solzoase, rar aciculare conurile femele au un nr. redus de carpele cu 1-20 ovule florile mascule au stamine cu 2-6 saci polinici dupa fecundare, ovulele impreuna cu carpelele devin seminte inconjurate de solzi pielosi, carnosi, asemanatori cu fructele baciforme Genul Juniperus peste 60 specii; la noi cresc 3, in zona montana Juniperus communis (ienupar) arbust dioic de 1-6 m cate 3 frunze subulate, in verticil florile femele au cate 3 carpele in verticil, fiecare purtand cate un ovul fructul fals = galbula (pseudobaca) = Juniperi fructus se utilizeaza ca diuretic si antiseptic urinar si respirator alte specii: J. sabina (cetina de negi), J. nana (ienupar pitic), J. oxycedrus Pix Cadi (gudron, in dermatologie), Juniperus horizontalis

Fam. Cupressaceae

Alti reprezentanti: Thuja orientalis (arborele vietii) T. occidentalis (tuia)

Thuja orientalis

Thuja occidentalis

Juniperus communis (ienupar)

Ienupar frunze subulate, cate 3 in verticil

Ienupar galbula, fruct fals

Juniperus communis

Juniperus oxycedrus

Juniperus sabina

Cupressus sp. - chiparos

Cupressus sempervirens

Clasa Gnetatae (Chlamydospermatophyta)

traheide cu punctuatiuni areolate si trahee flori cu foliole bracteale si invelis floral adevarat (3-4 foliole) plante dioice: - florile mascule = 2-8 stamine - florile femele grupate in inflorescente in endospermul primar al ovulelor sunt arhegoane reduse numai la oosfera lipsesc canalele rezinifere clasificare: - ordinul Ephedrales - ord. Gnetales - ord. Welwitschiales

Ordinul Ephedrales Familia Ephedraceae plante dioice, rar monoice, pitice, repente tulpina verde, asimilatoare, cu ramuri articulate si ramificate = tip virgat frunze solzoase, foarte mici, concrescute cate doua flori unisexuate, dispuse la noduri - cele mascule grupate in inflorescente, avand la baza 2 bractei opuse si concrescute = perigon - cele femele sunt alcatuite dintr-un ovul avand la baza bractei opuse si concrescute = perigon Ephedra distachya areal:litoralul Marii Negre, in Dobrogea si Campia Turzii tulpini si ramuri cu noduri si internoduri, striate longitudinal frunze mici, solzoase, cu aspect de teci mici culoare verde-cenusie la maturitatea semintelor, bracteile de la baza devin carnoase, cu aspect de baca (rosie) Ephedrae herba contine alcaloizi: efedrina

Ephedra distachya (carcel)

Ephedra distachya: flori femele si mascule

Ephedra distachya exemplar mascul

Ephedra distachya floare femela

Ephedra distachya tulpini si ramuri

Welwitschia mirabilis

Welwitschia mirabilis

Sequoia gigantea

Chemotaxoni Gimnosperme

Polifenoli: biflavonoide (amentoflavona, ginkgetol) Polioli: pinitol, sequitol

Fam. Taxaceae

Taxani = amine protoalcaloidice = TAXINA (toxica) = amide = TAXOL (anticancer)

taxol

Fam. Cupressaceae

Timol Carvacrol Alfa tuiaplicina Ulei volatil

Fam. Pinaceae

Ciclitoli (pinitol) Monoterpene (ulei volatil): pinen, limonen, borneol, caren, camfen Diterpene (rezina) tip acid rezinic: acid abietic, acid levopimaric Lignane: pinorezinol

Acid abietic

Alfa tuiaplicina

borneol

carvacrol

pinoresinol

Fam. Ephedraceae - efedrina