BOTANICA FARMACEUTICA

CURS NR 9

Subclasa Dileniidae

Plante tropicale, rspndite mai ales n regiuni tropicale i subtropicale Lemnoase i ierboase Frunze de obicei simple Flori ciclice, diali- i gamopetale Gineceu sincarp

Ordinul Theales

Arbori i arbuti, mai rar plante ierboase, chiar liane Frunze opuse Flori actinomorfe, pentamere, tetraciclice Flori cu androceu polimer, adesea poliadelf Gineceu polimer sau cu numar redus de carpele Flori grupate n inflorescene cimoase
Familia Theaceae Specii lemnoase, de climat cald Frunze simple, alterne, sempervirescente, nestipelate, ntregi Flori bisexuate, dialipetale Fruct: capsul sau bac

Thea sinensis (Camellia sinensis), arborele de ceai

Originar din China, India, Indonezia Cultivat nc din secolul VI .e.n. Arbust erect Frunze alterne, simple, cu limb nedivizat, ovat sau eliptic Sunt coriace, pieloase, cu marginea dinat Flori bisexuate, albe, parfumate, dispuse la axila frunzelor Fruct capsul

Thea sinensis

Thea sinensis

Theae folium conine cafein, teofilin, teobromin, tanin

(catehine, esteri ai acidului galic), vitamina C Ceai negru frunze fermentate Ceai verde frunze nefermentate Aciune: tonic, stimulent SNC, hipolipemiant, iar prin cianidoli i procianidoli, cardioprotector Cafeina legat de tanin se elibereaz mai greu, de aceea aciunea nu este brusc

Familia Hypericaceae (Guttiferae)

Cuprinde n special plante lemnoase, mai rar ierboase (cele din zona temperat) Majoritatea distribuite n zonele calde si tropicale (cele lemnoase) Frunze simple, adesea sempervirescente, nestipelate, opuse (mai rar alterne) Flori actinomorfe, bisexuate, cu periant 4-5-mer Stamine 4-5, sau androceu poliadelf Gineceu 3-5-carpelar Fruct: capsul, mai rar drup sau bac

Hypericum perforatum (suntoare, pojarni)

Genul are la noi n ar 11 specii Plant comun, din zona de cmpie pn la munte Frunze opuse, simple, sesile, cu punctuaii transparente (pungi de ulei volatil) Flori grupate n inflorescene terminale, sunt de culoare galben Herba Hyperici conine ulei volatil, flavone (hiperozida), hipericin (diantron) Util n afeciuni hepato-biliare (coleretic-colecistokinetic), n hiperaciditate (afeciuni gastrice: ulcer, gastrite), Extern: cicatrizant, vulnerar n tratamentul unor plgi, n cosmetic Preparatele de suntoare au aciune antimicrobian (dermatite, faringite) i antidepresiv (hipericina) Oleum Hyperici (maceratul n ulei): cicatrizant extern i antiulceros

Hypericum perforatum

Hypericum perforatum

Ordinul Violales (Parietales)

Plante lemnoase i ierboase din regiuni tropicale i temperate Frunze opuse sau alterne, sdesea stipelate Flori actinomorfe sau zigomorfe, ciclice, pentamere Gineceu tricarpelar, cu placentaie parietal Fruct: capsul, cu semine ce au endosperm Familia Violaceae Plante ierboase, din regiuni temperate Frunze stipelate, simple, alterne, peiolate, cu limb nedivizat, dinat Flori actinomorfe, mai rar zigomorfe (Viola): petala anterioar se mrete i devine pintenat Flori pe tipul 5, bisexuate, solitare sau n raceme Periant dialisepal, dialipetal Gineceu 3-carpelar, superior; androceu din 5 stamine = inel n jurul stilului Fruct: capsul loculicid

Viola odorata (toporai)

Genul include cca. 450 de specii; la noi 30 specii Plant peren, cu stoloni aerieni, ramificai Frunze cu limb cordat sau ovat Flori violacee, odorante Violae odoratae flos conin ulei volatil, rezine, pigmeni Au aciune emolient => formule pectorale Rizomii i rdcinile conin saponine, ulei volatil i principii aamare; au aciune expectorant

Viola odorata

Viola tricolor (trei frai ptai)

Plant ierboas, cu tulpina de 3-40 cm Apare n fnee, puni, locuri stncoase Frunze cu stipele mari, divizate Flori colorate n violet-albastru i galben Violae tricoloris herba (Jaceae herba) conine rutozid, saponine triterpenice Are aciune expectorant, diuretic, antialergic, depurativ Se mai utilizeaz n exeme sub form se cataplasme

Viola tricolor

Familia Passifloraceae

Specii tropicale (America i Africa) Ierboase sau lemnoase Frunze alterne, simple, rar compuse, stipelate Flori actinomorfe, bisexuate sau unisexuate, monoice, rar dioice, dispuse n cime pauciflore Fruct: capsul sau bac

Passiflora incarnata (ceasornic)

Genul cuprinde 300 de specii din America tropical, Asia, Africa oriental i Insulele Oceanului Pacific Arbuti crtori, cu crcei Passiflora incarnata: - plant lemnoas, - frunze alterne, trilobate, - flori albe mirositoare - fruct bac Passiflorae herba conine glicozide, alcaloizi, principii amare Aciune: sedativ i antispastic

Passiflora incarnata

Ordinul Capparales (Rhoeadales)

Plante ierboase cu - frunze alterne

- flori bisexuate, actinomorfe sau zigomorfe, cu numar variabil de elemente - Perinant dublu , cu piese libere - Androceu adesea polistenom - Gineceu sincarp, superior, uneori cu ginofor - Placentatie parietala Asemanari cu Cistaceele (din ordinul Violes) si unele legaturi (embriologice si biochimice) cu fabaceele D.p.d.v. biochimic: au putini produsi metabolici speciali = mirozinaza unele glicozide de aceea sunt considerate tinere, in plina evolutie! Clasificare: 3 familii f. omogene Capparaceae Brassicaceae Rosedaceae

Fam. Brassicaceae (Crucifereae)

Ierboase, f.rar lemnoase

Multe anuale, cu ciclu vital scurt (cateva saptamani)

Acoperite cu peri simpli sau ramnificati Radacini de obicei pivotante Frunze intregi sau sectate, alterne, cu diferite forme Flori - in raceme, de regula fara bractei - bisexuate, actinomorfe, rar zigomorfe, tetramere: K2+2C4A2+4 G(2) - androceu 4-dinam, la baza celor 2 stamine externe (mai scurte)

se afla glande nectarifere

- gineceu bicarpelar sincarp ovar bilocular rezultat al dezvoltarii unui perete fals septum (replum); gineceul poate fi sesil sau cu un ginofor scurt! - placentatie parietala - fructul = silicva (mai lung decat lat) sau = silicula (mai lung, mai scurt sau egal de lung si lat)

- samanta aproape lipsita de endosperm, testa deseori mucilaginoasa d.p.d.v. histochimic celule caracteristice care elaboreaza mirozinaza = enzima care HOH glicosinapidele glucoza diversi isotiocianati (uleiuri volatile cu gust picant)

familie foarte cuprinzatoare cu numerosi reprezentanti - alimentari - medicinali - ornamentali

familia cuprinde cca.4000 specii raspandite indeosebi in zona temperata din

emisfera nordica.

Clasificare: criteriu foarte important = fructul (tip, mod de diseminare etc.)

A Brasicacee cu fructe de tip silicva: Cheiranthus cheri (micsunele ruginite), Alliaria officinalis (usturoita), Brassica nigra (mustar), Brassica oleracea (varza), Dentaria bulbifera (coltisor), Arabis hirsuta (giscarita) B Brassicacee cu fructe dehiscente silicula: Capsella bursa pastoris (traista ciobanului), Lunaria rediviva, Alyssumalyssoides (albita), Dobra verna (flamnzica), Thlaspi arvense, Lepidium draba (urda vacii), Lepidium

ruderale (paduchernita), Lepidium campestre (hrenita), s.a..

C Brassicacee cu fructe indehiscente: Raphanus sativus (ridichea), Crambe maritime (varza de mare), Raphamus sativus (ridichea), Raphamus raphanistrum (ridichea salbatica), Isatis tinctoria (drobita) Specii medicinale: Erysimum diffusum, Capsella bursa pastoris, Cheirauthus cheiri, Raphanus sativus, Armoracia rusticana, Sinapis nigra, Sinapis alba, Brassica oleracea var. capitata, Alliaria off., Lepidium ruderale,

Sisymbrium off..

Capsella bursa pastoris (traista ciobanului)

Traista-ciobanului: rozeta bazilara si silicula

Capsella bursa pastoris (traista ciobanului)

- planta ierbacee, anuala, ruderala - la baza rozaeta de frunze, cu limb penat partit - frunze tulpinale aproape intregi si amplexicale - inflorescente = raceme terminale simple si sagitate ;

- flori caracteristice cruciferelor;

- corola alba, la baza staminelor = glanda nectarifera mica - fructul = silicula comprimata Bursae pastoris herba = hemostatic uterin

Brassica nigra (sin. Sinapis nigra)

Seminte de mustar alb si negru

Brassica nigra (sin. Sinapis nigra)

anuala, cu tulpina ramuficata si paroasa numai la baza frunze alterne, fara stipele flori - galbene, in raceme simple, fara bractee la baza - bisexuale, actinomorfe, cu caliciu = 4 sepale si corola cruciforma, din 4 petale galbene - androceul = 6 stamine / 2 cercuri, din care cele 2 laterale mai scurte / cercul extern si cele 4 anteroposterioare mai lungi /cercul intern androceul este tetradinam la baza staminelor, pe receptacul, sunt 4 glande nectarigene - gineceul = din 2 carpele formeaza un ovar sincarp, separat in 2 loje, de un perete fals = septum, dispus in plan anteroposterior. - ovarul se continua cu un stil scurt terminat cu un stigmat slab bilobat fructul o silicva cu rostru scurt, conic, cu dehiscenta prin 4 linii de o parte si de alta a septului, formnd 2 valve; deschiderea se face de jos in sus la mijloc ramne septul, pe care se afla semintele

Brassicae nigrae semen (Sinapis nigrae semen)

Contine ulei gras - ulei volatil= provine din HOH unui glicozid sulfurat : sinigrina, (sinigrozida) Utilizare:

Extern : antireumatic, datorita actiunii rubefiante;

- enzima hidrolizanta = mirozinaza si e dispusa in alte celule decat sinigrozida. Hidroliza are loc numai cand aceste substante ajung in contact : de exemplu prin triturarea semintelor

Alliaria offcinalis ( usturoita )

ierbacee, perena tulpina erecta, neramificata, de cca 0,30 0,80m frunze intregi, triunghiulare reniforme flori mici albe, (aprilie iulie ) in raceme terminale fructul = silicva lunga de cca. 4 - 5cm si in 4 muchii planta strivita miros de usturoi raspndita - tufisuri umbroase - paduri - locuri umede , de la ses pna la munte - abundent nectarifera.

Utilizare:

partea aeriana a plantei medicina populara astm, diuretic, hipotensiv, antiscorbutic, vulnerar sucul proaspat expectorant Planta proaspata este mult mai activa dect cea uscata. Seminte antiascorbice si vermifuge pulverizate cataplasme ca si la mustar

Alliaria officinalis (usturoita)

Alte Brassicacee care se folosesc ca plante medicinale : Brassica oleracea var. capitata (varza)
Cea mai importanta utilizare datorita extractiei de vitamina U factor antiulceros, folosita si in dispepsii hepato-biliare Se mai utilizeaza ca cicatrizant, vulnerar, diuretic, antiascorbic,

hipoglicemiant si depurative. De asemenea ca vernifug - sucul de varza!

Pentru inlaturarea efectelor alcoolului un pahar suc pe zi (se poate consuma in loc varza rosie cruda, tocata).

Cheiranthus cheiri
Planta binara sau perena, cultivata ca planta ornamentala, cu flori galben brune (ruginii), odorante. Contine glicozide cardiotonice in partea aeriana. Se utilizeaza ca diuretic in medicina populara!

Cheiranthus cheiri micsunele ruginite

Micsunele ruginite - detaliu

Brassica oleracea var. capitata (varza)

Armoracia rusticana (A. lapathifolia)

Originara din sudul Europei, cultivata ca planta condimentara s-a subspontaneizat (prin cultura). Se utilizeaza in medicina populara ca remediu antiscorbutic utila si in inflamatii, bronsite si astm. De asemenea in tratamentul gigivitelor.

Armoracia rusticana (hrean)

Ordinul Malvales (Columnifere)

- predominant lemnoase, raspndite la tropice - la noi predomina sp. ierbacei - prezinta frunze stipelate, intregi sau lobate, alterne - flori bisexuate, actinomorfe, pentamere, cu periant dublu; au calciu dublu si petalele rasucite in boboc (contorte) - androceul dispus pe cercuri, cel extern transformat uneori in staminodii sau este redus, iar cel intern se multiplica (prin despicare) androceu polimer poliadelf sau monadelf inconjura gineceul ca o coloana. - gineceul e superior si sincarp, 5-carpelar, adesea multiplicat - fructul capsula - in structura anatomica fibre textile elastice, provenind din liber secundar stratificat - in toate organele = pungi si celule cu mucilag D.p.d.v. biochimic si fiziologic se aseamana cu Violalele; unii autori considera ca s-au format, evoluat din Rosale. Clasificare: - fam .Tiliaceae, - fam.Bombacaceae, - fam. Sterculiaceae , - fam.Malvaceae.

Fam. Tiliaceae
Specii lemnoase, rar ierboase Frunze intregi sau lobate, cu stipele caduce Flori de obicei bisexuate in inflorescente cimoase, iar axul principal al inflorescentei este concrescut cu bactea membranoasa contribuie la raspndirea fructelor

Androceu din numeroase stamine uneori 5 au devenit staminodii

unite prin filamente in 5-10 fascicule iar celelalte 5 s-au multiplicat

K5-4C5-4A0+G(-2)

Gineceu : - din 5 sau mai multe carpel ( prin diviziune) - superior - placentatia parietala si axilara Polenizare entomorfila Fructele : capsule si achene Sunt 40 genuri, cu cca.400 specii. In emisfera Nordica 10 specii dintre care la noi 3: T. cordata, T. platyphyllos, T. tomentosa (tei) raspndit in paduri de deal si cmpie, cultivate mult ca arbori ornamentali. Specii de mare valoare melifera medicinal

Tilia cordata (tei rosu, tei pucios)

Tilia cordata

Tilia tomentosa

Tilia platyphyllos

Tilia tomentosa (argentea)

Tilia cordata (tei rosu, tei pucios)

arbore mare (max 20 m), scoarta neteda

frunze alterne, simple, cordate, acuminate si serate (margini asimetrice la

baza; pe partea unferioara la subtioara nervurilor - .de peri roscati La baza 2 stipele caduce flori 5 10 in cime (dupa alti autori 3 16) iar alti 2 5 flori, peduculul comun fiind concrescut in parte cu o bractee membranoasa flori bisexuate, actinomorfe caliciul galbui, caduc, dialisepal

corola = 5 petale spatulate si subtiri rasucite in prefloratie

androceu: numeroase stamina libere, in 5 grupe, opuse petaleleor gineceu: 5 carpelar, cu ovar superior, sincarp si un stil lung pentalobat fructul: o nucula cu o singura samnta (unii o denumesc achena)

Utilizare :

Tiliae flores (drog colectiv) sine bracteis cum bracteis principii active : ulei volatil, mucilagii, flavone si saponine actiune : sedativ si antispastic (ulei volatil) sudorific (diaforetic), expectorant (mucilag, saponine) emolient (laxativ mucilag) diuretic (flavone, ulei volatil, saponine) in cistite cronice colagog coleretic = scoarta = nebulizat intrebuintat in raceli, gripe (actiune slaba anrtivirala) imunomodulatoare ceaiuri medicinale calmant sedative sudorific

pectoral

Deosebiri intre speciile de tei

T. cordata Max 20m Cel mai raspndit la noi Frunze mai mici (3-7cm) cordate pe fata inferioara verzi albastrui Flori 3-16cm bractee = lungime la inflorescente T. tomentosa T. platyphyllos

Max. 30m
Frunze de 5-10cm cu varful brusc ascutit, pe fata inferioara cenusii argintii, cu peri stelati pe intraga suprafata

Max. 40m
Cele mai mari frunze 6-12 cm (15) Baza asimetrica Peri pe ambele fete, dar mai evidenti la subtioara nervurilor Mai mari dar mai putine inflorescente Cima pendenta Bracteea mult mai scurta dect inflorescentele

5-10 in cime pendente, mai scurte dect bracteea Au si 5-11 staminodii (parapetale) Fruct : Tomentos, ovoid 5-7 mm, lung, neted sau slab costat
Cel mai tardiv (luna iulie)

Fruct: globulos,glabru, 4-6 mm, neted

Fruct : globulos, glabru, cu vrf apiculat, max=10mm, cu 5 coaste

Infloreste primul : 1 - 15 iunie

Infloreste in a doua jumatate a lunii iunie inceputul lunii iulie

Fam. Sterculiaceae
majoritatea plante lemnoase, tropicale si subtropicale frunze simple, nestipelate, intreg sau variat divizate, adesea cu peri stelati flori grupate in inflorescente cimoase sau racemiforme 5 mere, actimorfe, bisexuate. caliciu gamosepal corola uneori lipseste

androceu polimer staminele unite

intr-un tub gineceu = 5 carpele ovar superior, sincarp prezinta frecvent fenomenul de cauliflorie reprezentanti importanti farmaceutic: - Theobroma cacao, - Cola nitida (C. vera),

- Cola acuminata

Fam. Malvaceae
plante ierbacee (zona temperata) cat si lemnoase (zona calda) frunze stipelate, simple sau lobate, alterne florile pe - tipul 5, solitare sau in cime la axila frunzelor - bisexuate - adesea prezinta un caliciu dublu (involucru din 3-13 bractee sepaloide = calicul) - caliciul de obicei cu sepalele concrescute la baza, este persistent - corola cu petalele concrescute la baza cu tubul stamina - androceu polimer coloana in jurul stilului (provin din cele 5 stamine interne multiplicate si ramnificate) - gineceu variabil polimer 5 - 3 carpele unite superior ca pozitie polenizare entomofila sau ornitofila fruct capsula sau achena se desface la maturitate in mai multe loji sau seminte

K(5)C5AG(-3)
In scoarta si mezofil celule si pungi cu mucilag Are 80 genuri si cca 1500 sp. Plante medicinale: Althaea off., Hibiscus trionum, H.sabdarife, H.rosasinensis, H.esculentum, Gossypium herbaceum, G. hirsutum,

G.arboreum, G. barbadense, Abutilon theophrasti.

Althaea officinalis (nalba mare)

Althaea officinalis (nalba mare)

Planta ierboasa, perena Raspandita in Europa, Asia, Africa Prezinta peri stelati Radacina cilindrica, carnoasa - la exterior - cenusie-deschis - la interior - striuri longitudinale Tulpina - erecta, cilindrica, lignificata la baza Frunzele - lung petiolate 3-5 lobate, cu lobul mijlociu proeminent, - catifelat-paroase Flori - albe-rosii - pentamere, dispuse in raceme axilare - caliciu dublu, cu sepale concrescute la baza si caliciu extern - corola actinomorfa, cu petale triunghiulare, emarginate la varf - androceul prezinta filamente staminale pufos-paroase, violacee si antere rosii Fructul - capsula turtita, cu caliciu persistent la maturitate se dechide in 14-20 mericarpe

Produsul vegetal: Althaeae radix et folium Althaeae radix contine mucilag, amidon, pectine, saruri minerale, lipide, proteine si alti compusi Utilizari: - emolient

- antiinflamator
- excipient pilular - industria alimentara Althaeae folium contine mucilag de natura pectica Utilizari: - emolient - intra in compozitia - ceaiului pentru gargara - ceaiului pectoral

Malva silvestris (nalba)

Malva silvestris (nalba)

Este o planta anuala sau perena Raspandita pe toate continentele Radacina pivotanta, carnoasa, alba Tulpina inalta, paroasa, erecta, ramnificata Frunze lung petiolate, paroase, cu limbul rotund sau reniform, 3-7 palmat-lobat Flori - actinomorfe, grupate cate 2-6 la axila frunzelor - caliciul dublu cu - 3 sepale externe (calicul) - 5 sepale interne concrescute pe 2/3 din lungimea lor - corola dialipetala 5 petale cuneate la baza paroasa, de culoare rosie-violeta cu 3 nervuri inchise - androceul - numeroase stamine concrescute prin filamentele lor androceu monadelf - gineceul - superior, cenocarp, cu ovar plurilocular Fructul - forma de disc turtit; se desface la maturitate in 9-12 mericarpe Produsul vegetal: Malvae silvestris flos contin - mucilag - malvina Utilizari: - emolient, sub forma de infuzie si decoct

Ordinul Ericales (Bicornes)

Arbusti si subarbusti De obicei formeaza micorize cu diverse ciuperci Frunze intregi, nestipelate, simple, coriace sau alterne Flori actinomorfe, 5-4mere, majoritatea gamosepala/gamopetala Androceu de obicei obdiplostemon, cu antere poricide, la unele specii cu 2 prelungiri ca niste coronite (apendici laterali) Gineceu 2-5 carpelar, cu ovar superior/inferior Fruct variat (capsule, bace) Biochimic: bogate in glicozide specifice Se pare ca s-a format, a evoluat din ordinul Theales mai evoluat (gamopetale si numar stabil de stamine) Clasificare: Ericaceae, Pyrolaceae, Empetraceae, Monotropaceae

Familia Ericaceae

Arbusti mici, la noi plante de munte Frunze sempervirescente, intregi, alterne, opuse sau verticilate Flori bisexuate, actinomorfe, 4-5 mere Solitare sau in inflorescente diferite Corola gamopetala Gineceu din 5-4 carpele unite, superior sau inferior Fruct: baca sau capsula

K5-4C(5-4)A5+5;4+4G(5-4)
Sunt aproximativ 70 genuri cu cca 2000 specii larg raspandite in emisfera nordica, mai ales in etajul montan alpin si tundra La noi: 8 genuri si 12 specii Ex: Vaccinium myrtillus, V. vitis idaea, Arctostaphylos uva-ursi

Vaccinium myrtillus (afin)

Arbust din emisfera nordica La noi regiunea montana si subalpina Frunze caduce Flori solitare, nutante, cate 1-2 la axila frunzelor Actiomorfe, hermafrodite, 5 mere Caliciu gamosepal, 5 mer cu 5 dinti, peristent, concrescut cu ovarul Corola roz, gamopetala, globuloasa, urceolata, terminata cu 5 dinti Androceu 5 stamine pe 2 cercuri, cu dehiscenta poricida si 2 apendice dorsale ca 2 pinteni Gineceul pentacarpelar cu ovar inferior, sudat cu receptacolul Fruct: baca neagra-albastruie, comestibila Myrtilli fructus, M. folium polifenoli, in special tanin, apoi antocianozide actiune: antidiareica, antidizenterica P.f. DIFRAREL

Vaccinium myrtillus

Vaccinium myrtillus

Arctostaphylos uva ursi (strugurele ursului)

Subarbust tarator, cu unele ramuri ascendente Raspandit in emisfera nordica la munte Frunze coriace, persistente, alterne Flori nutante, in raceme (struguri) in varful ramurilor Actinomorfe, hermafrodite, caliciu 5-mer, gamopetal, cu 5 lobi mici reflecti Androceu din 5 stamine pe 2 verticile Antere cu deschidere poricida la partea superioara cu 2 apendice Gineceu sincarp, 5-carpelar, superior Frunct carnos drupa rosie cu 5 samburi, fiecare cu cate o samanta Uvae ursi folium glicozida (arbutozida), flavone, tanin Actiune astringenta, diuretica si antimicrobiana

Arctostaphylos uva ursi

Vaccinium vitis idaea (merisor)

Arbust tufos, de 5 30 cm tulpina cilindrica cu ramifictii subtiri cenusii-pubescente Frunze alterne, persistente, pieloase Eliptice, cu varf rotunjit sau emarginat, se rasfrang pe margini Flori in raceme terminale cu 2-6 flori aplecate, campanulate, alb-rox pe tipul 5, cu sepale si petale unite Fruct: bace sferice albe rosii (maturitate) cu diametrul de 0.5 cm, cu numeroase seminte semilunare de cca 1,5 mm Principii active: 3,5-8% arbutozid, flavone, tanin, vitamina C

Vaccinium vitis idaea

Vitis ideae folium

Arbutozida hidrolizeaza in organism la glucoza si hidrochinona Actiune dezinfectanta renala, urinara si actiune diuretica (si flavonele) Poate inlocui Uvae ursi folium 3-4 infuzii 3% pe zi Intra in compozitia ceaiului diuretic

Ordinul Primulales

Ierboase si lemnoase
Frunze nestipelate opuse sau alterne, des radicale Flori pe tipul 5, actinomorfe, bisexuate Androceu format din 5 stamine epipetale si deseori cu 5 staminodii Gineceu (5) cu ovar superior sau inferior unilocular cu heterostilie Fruct = capsula cu seminte mici Filogenetic se inrudesc cu Ericacelee, iar alti autori considera ca ar deriva din Caryophyllales CLASIFICARE:

Primulaceae Theophrastaceae Myrsinaceae

Familia Primulaceae

Ierbacee Frunze opuse sau alterne, nestipelate, intregi, frecvent radicale Flori solitare sau in inflorescente umbelate, bisexuate, actinomorfe, 5-mere

K(5)[C(5) A0+5] G(5)

Corola gamopetala cu tub lung (Primula) sau scurt (Anagallis) Heterostilia asigura polenizarea incrucisata Fruct capsula Cuprinde 28 genuri si 500-600 specii raspandite in special in emisfera nordica; la noi se intalnesc 12 genuri cu 34 specii Farmaceutice: Primula offcinalis, P. elatior, P. acaulis,

Lysimachia nummularia, Anagallis arvensis

Primula officinalis (sin. P.veris) (ciubotica cucului)

ierboasa rizom alb, cu numeroase radacini adventive rozeta de frunze oblongi, ingustate in petiol scap florifer iese din mijlocul rozetei in varf umbela cu mai multe flori gamopetale flori - hermafrodite, cu 5 dinti - corola gamopetala, tubuloasa, campanulata, cu 5 lobi in partea superioara - androceu = 5 stamine epipetale - gineceu = 5 carpele concrescute ovar sincarp unilocular - ovar cu stil lung sau scurt, cu stigmat globulos (capitat) - heterostilie fruct = capsula inchisa in caliciu persistent dehiscent prin 5 dinti Actiune si intrebuintari-drogul = Primulae rh. cum radicibus contine saponine si glicozide fenolice - actiune expectoranta si diuretica - in ceaiul antibronsitic

Primula officinalis

Primula officinalis