UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT BUCUREŞTI

FACULTATEA DE KINETOTERAPIE
PROGRAMUL DE STUDII KINETOTERAPIE ȘI MOTRICITATE SPECIALĂ

LP 12 – SEMESTRUL 2

Muşchii abdomenului.
Muşchii capului, gâtului şi ai spatelui.
 MUŞCHII TRUNCHIULUI

Au fost grupaţi în:

A. muşchii regiunii anterioare (ai toracelui)

B. muşchii regiunii posterioare (ai spatelui şi ai cefei)

C. muşchii abdomenului
Muşchii trunchiului

B. MUSCHII SPATELUI ŞI AI CEFEI

- studiaţi pe 5 planuri, în funcţie de profunzimea

localizării lor

a. Muşchii planului I

- reprezentaţi de:

- muşchiul trapez

- muşchiul latissim
 Muşchii trunchiului

1. MUŞCHIUL TRAPEZ
- formă triunghiulară cu baza la
coloana vertebrală şi vârful la
humerus

Inserţii:
- medială → de la linia nucală
superioară, protuberanţa occipitală
externă şi se continuă pe procesele
spinoase ale vertebrelor C7 - T12
- laterală → pe extremitatea laterală
a claviculei, pe spina scapulei şi pe
acromion
 Muşchii trunchiului

2. MUŞCHIUL LATISSIM
(DORSAL MARE)
- cel mai lat muşchi
- formă triunghiulară
- în partea postero-inferioară a
trunchiului
- ORIGINE → pe faţa externă a
ultimelor 5-6 vertebre toracale, a
vertebrelor lombare, pe creasta
sacrală mediană şi pe creasta iliacă,
post.
- INSERTIE:
→ spre axilă - se inseră printr-un
tendon scurt în fundul şanţului
intertubercular al humerusului
 Muşchii trunchiului

b. Muşchii planului II

Planul II este format din 5 muşchi care

parţial se suprapun:

- muşchiul ridicător al scapulei

- muşchiul romboid
- muşchiul dinţat posterior şi superior
- muşchiul dinţat posterior şi inferior
- muşchiul splenius
Muşchii trunchiului

c. Muşchii planului III

Planul III este reprezentat de un complex

muscular ce ocupă şanţurile costovertebrale.
 musculatura profundă a coloanei vertebrale,
alungită longitudinal, care se întinde de la osul
occipital până la osul sacru.
- muşchii componenţi leagă bazinul de torace şi
de coloana vertebrală, segmentele coloanei vertebrale
între ele şi coloana de craniu.
- sunt aşezaţi pe straturi, cei profunzi fiind
scurţi, iar cei de la suprafaţă lungi. În porţiunea
inferioară formează o masă comună (sacrospinală).
Muşchii trunchiului

d. Muşchii planului IV

- plan format din fascicule musculare care se

întind de la procesul transvers al unei vertebre la un
proces spinos supraiacent, din această cauză fiind
considerate ca făcând parte dintr-un singur complex
muscular, numit muşchiul transversospinal.
Muşchii trunchiului
Muşchii abdomenului

C. MUŞCHII ABDOMENULUI

După dispoziţia lor topografică sunt grupaţi în:

- Muşchii regiunii antero-laterale

- Muşchii regiunii posterioare sau lomboiliace

- Muşchi regiunii superioare – diafragma

- Muşchii regiunii perineale (inferioare)

 Muşchii abdomenului

a. Muşchii regiunii antero-laterale

1. Muşchiul drept abdominal
- muşchi lat, alungit
- imediat lateral de linia mediană, pe
toată lungimea feţei anterioare a
abdomenului, de la pube la apendicele
xifoid
- ORIGINE:
- pe cartilajele coastelor V-VII şi pe
apendicele xifoid
- INSERŢIE:
- pe marginea superioară a simfizei
pubiene
 Muşchii abdomenului

- prezintă 3-4 lame

tendinoase dispuse
transversal, numite
intersecţii tendinoase

- învelit de o puternică
teacă fibroasă - teaca
dreptului abdominal

- cei 2 drepţi abdominali

sunt separaţi unul de
celălalt pe linia mediană
printr-un rafeu tendinos -
linia albă
 Muşchii abdomenului

2. Muşchiul oblic extern

- muşchi lat
- cel mai superficial şi mai întins

- ORIGINE:
- pe feţele externe ale coastelor V – XII

- INSERŢIE:
- printr-o aponevroză - de la
creasta iliacă la marginea anterioară a
osului coxal, la pubis şi la linia albă
Muşchii abdomenului

3. Muşchiul oblic intern

- muşchi lat, subţire

- formă triunghiulară

- situat sub oblicul extern

 Muşchii abdomenului

4. Muşchiul transvers abdominal

- muşchi lat

- situat profund faţă de oblicul intern

- fibre dispuse transversal faţă de axul

longitudinal al corpului
 MUSCHII ABDOMENULUI

Pentru fiecare jum`tate de abdomen se afl` c#te 6 mu[chi:

m.drept abdominal

m.oblic intern

m.oblic extern
 m.transvers al abdomenului

m.patrat al lombelor

m.piramidal
M. DREPT ABDOMINAL
Cei doi mu[chi drep]i abdominali sunt separa]i \ntre ei de linia alb`.
Originea se realizeaz` prin trei digita]ii pe fa]a anterioar` [i marginea
inferioar` a cartilagiilor costale V, VI, VII [i pe fa]a anterioar` a
procesului xifoid.
Inser]ia se face pe creasta pubelui [i pe fa]a anterioar` a simfizei
pubiene. Mu[chiul drept abdominal este \nvelit \ntr-o teac` fibroas`
aponevrotic` realizat` de aponevrozele mu[chilor la]i ai abdomenului.

Ac]iune:
- men]ine corpul \n pozi]ie vertical`.
- flecteaz` trunchiul pe bazin; ac]iunea se realizeaz` prin
contrac]ie bilateral` cu punct fix pe bazin.
- flecteaz` bazinul pe trunchi; ac]iunea se realizeaz` prin
contrac]ie bilateral` cu punct fix pe torace.
- este un muschi expirator auxiliar.
 M. OBLIC EXTERN

Mu[chiul oblic extern al abdomenului este cel mai mare [i cel mai
superficial dintre mu[chii la]i ai abdomenului.
Originea se realizeaz` prin 8 digita]ii musculo-tendinoase pe fe]ele externe
[i marginile inferioare ale coastelor V - XII. P#ntecele muscular prezint` 4
margini: superioar`, inferioar`, posterioar` [i anterioar`. Aponevroza
mu[chiului continu` marginea anterioar` [i segmentul anterior al marginii
inferioare a corpului muscular. Partea din aponevroz` care continu`
marginea anterioar` se \ndreapt` anterior [i medial [i se inser` pe procesul
xifoid, pe linia alb` (p#n` la simfiza pubian`); \n acest fel se realizeaz`
inser]ia medial` a mu[chiului. Inser]ia inferioar` se face pe urm`toarele
forma]iuni, dinspre lateral spre medial: creasta iliac`, spina iliac` antero-
superioar`, fascia lata, fascia iliac`.

Ac]iune:
-\nclin` trunchiul de aceea[i parte, cu rotire de partea opus`;
aceast` ac]iune se realizeaz` prin contrac]ie unilateral`.
-apleac` trunchiul \nainte; ac]iunea se realizeaz` prin
contrac]ie bilateral` cu punct fix pe pelvis.
-fixeaz` coloana lombar`, tr`g#nd bazinul anterior; ac]iunea se
realizeaz` prin contrac]ie bilateral` cu punct fix pe torace.
-coboar` coastele, deci este expirator auxiliar; ac]iunea se
realizeaz` dac` pelvisul [i coloana vertebral` sunt fixate.
 M. OBLIC INTERN

Originea este pe fascia toracolombar`, pe creasta iliac` [i pe ligamentul

inghinal.
Inser]ia se face pe marginea inferioar` a ultimelor 3 - 4 coaste, pe membrana
sternal` [i linia alb`, de la procesul xifoid la simfiza pubian`.

Ac]iune:
- \nclin` [i rote[te trunchiul de aceea[i parte; ac]iunea se
realizeaz` prin contrac]ie unilateral` c#nd punctul fix este pe
creasta iliac`.
- trage coastele \n jos (ultimele patru coaste); ac]iunea se
realizeaz` prin contrac]ie bilaterala` cu punct fix pe creasta
iliac`, deci este mu[chi expirator auxiliar.
- flecteaz` trunchiul pe bazin; ac]iunea se realizeaz` \n
continuarea precedentei.
- \mpinge bazinul [i \l flecteaz` pe abdomen; ac]iunea se
realizeaz` prin contrac]ie bilateral` cu punct fix pe baza
toracelui.
 M. TRANSVERS AL ABDOMENULUI

Mu[chiul transvers al abdomenului este cel mai profund dintre mu[chii la]i.
Originea se face prin 6 digita]ii pe fa]a intern` [i marginile inferioare ale ultimelor
6 coaste [i cartilagii costale; alte puncte de origine sunt pe fascia toracolombar`,
pe creasta iliac`, \n treimea anterioar` a buzei interne, pe ligamentul inghinal, \n
treimea sa lateral`. Fasciculele musculare, plecate de la nivelul acestor puncte de
origine, alc`tuiesc corpul mu[chiului, care prezint` 4 margini [i anume superioar`,
posterioar`, inferioar` [i anterioar`.
Inser]ia se face pe linia alb`, pe creasta pubelui [i pe tuberculul pubic.

Ac]iune:
- este principalul mu[chi care realizeaz` presa abdominal`.
- particip` la mic]iune, defeca]ie, na[tere (prin contrac]ie bilateral`).
- apropie arcurile costale de linia median`; ac]iunea este realizat`
prin contrac]ia fasciculelor superioare; astfel se face expir for]at.
 M. P~TRAT AL LOMBELOR
Mu[chiul p`trat al lombelor este alc`tuit din dou` planuri
musculare:

planul posterior: Originea este pe creasta iliac` [i

pe ligamentul iliolombar. Inser]ia este pe procesele costiforme
ale primelor 3 - 4 vertebre lombare, pe vertebra XII toracal` [i
pe marginea inferioar` a coastei a XII -a.
planul anterior: Originea este pe procesele
costiforme ale ultimelor 3 - 4 vertebre lombare. Inser]ia este pe
marginea inferioar` a ultimei coaste.

Ac]iune:
- \nclin` lateral trunchiul, coboar` ultima coast`.
- fixeaz` coloana vertebral` lombar`, prin
contrac]ie bilateral`.
- fixeaz` ultimele coaste \n expira]ia for]at`.
M. PIRAMIDAL

Originea este pe simfiza pubian`.

Inser]ia este pe linia alb` [i pe marginea medial` a mu[chiului
drept abdominal.

Ac]iune:
- este tensor al liniei albe.
- particip` la ac]iunile mu[chiului drept abdominal.
Muşchii capului

MUŞCHII CAPULUI

Se împart în:

• muşchii masticatori

• muşchii mimicii (pieloşi)

Muşchii capului

Muşchii pieloşi (muşchii mimicii)

• denumiţi după raportul cu pielea, una din conexiuni

fiind obligatoriu cutanată

• lipsiţi de fascie şi dispuşi în jurul orificiilor feţei

• dau expresivitate feţei → modelarea fizionomiei

 Muşchii capului

1. Muşchii bolţii craniene

Reprezentaţi de:

• muşchiul occipitofrontal, cu 2
porţiuni:

- porţiunea occipitală
- porţiunea frontală

• muşchiul temporoparietal
 Muşchii capului

2. Muşchii pleoapelor

• Muşchiul orbicular al ochiului

• Muşchiul corugator al sprâncenei,

(sprâncenos)
Muşchii capului

3) Muşchii din regiunea gurii

- situaţi în jurul orificiului bucal  2
sisteme:
- central
- periferic

Sistemul central

- format din fascicule circulare 

muşchiul orbicular al gurii
- rol în constricţia orificiului bucal
 Muşchii capului

Sistemul periferic
- fascicule radiare

• M. buccinator – suportul
muscular al obrajilor

• M. ridicător al buzei superioare

• M. zigomatic mic

• M. zigomatic mare

• M. rizorius
Muşchii capului
Muşchii gâtului

MUŞCHII GÂTULUI

Muşchii gâtului sunt grupaţi după raportul lor cu

coloana vertebrală în:

• muşchii regiunii antero-laterale:

• muşchii regiunii laterale

• muşchii regiunii mediane

• muşchii regiunii posterioare (nuchale):

Muşchii gâtului
 Muşchii gâtului

A.Muşchii regiunii laterale a gâtului

Cuprind o serie de muşchi dispuşi pe 3 planuri:

• imediat sub piele – muşchiul platisma

• planul superficial – muşchiul sternocleidomastoidian

• planul profund – muşchii scaleni

 Muşchii gâtului

1. Muşchiul platisma
(pielosul gâtului)

- formă trapezoidală; se întinde de la

baza mandibulei spre umăr şi
claviculă

- muşchi al mimicii
- tristeţe, frică
- determină încreţirea pielii gâtului
 Muşchii gâtului

2. Muşchiul
sternocleidomastoidian

- muşchi lung
Inferior:
- prin capul medial → faţa
anterioară a manubriului sternal
- prin capul lateral →
porţiunea medială faţă sup.
claviculă

Superior:
→ printr-un tendon pe faţa
laterală a procesului mastoidian
Muşchii gâtului

B. Muşchii regiunii mediane a gâtului

Se grupează faţă de viscerele gâtului într-un

grup superficial şi unul profund.

Muşchii mediani superficiali se inseră pe osul

hioid  muşchi hioidieni.

Pot fi muşchi supra sau subhioidieni, în

funcţie de poziţia faţă de osul hioid.
Muşchii gâtului
 BIBLIOGRAFIE
Nr
Anul
.
Autor (i) Titlul Editură/Oraş apariţi
cr
ei
t.
1
Buzescu A. Note de curs UNEFS 2018
Bucureşti
2
Buzescu A. Anatomie şi biomecanică - Lp - UNEFS 2018
CD Bucureşti
3 Buzescu A Anatomie şi biomecanică Ed. Bren, 2014
Bucureşti
4 Buzescu A. Caiet de lucrări practice – Ed. Alexandru 2004
Scurtu L. osteologie, 27,
artrologie, miologie – vol.I Bucureşti
5 Buzescu A. Anatomia omului Litografie 2001
ANEFS,
Bucureşti
6 Buzescu A. Anatomie şi biomecanică Litografie 2002
ANEFS,
Bucureşti
7 Buzescu A. Lucrări practice anatomie Litografie 1996
Scurtu L. ANEFS,
Bucureşti
8 Kamina P. Bazele anatomiei- Ed. Litera, 2015
organogeneză, morfologie, București
anatomie funcționlă.
9 Netter H. F. Atlas de anatomie a omului Ed. Callisto, 2013
Netter București
(ediția a 5-a)
10 Papilian V. Anatomia Omului. Aparatul Ed. All, 2008
locomotor. Vol I (editia a XII-a) București
Vă mulțumesc
pentru atenție!