Forme de organizare

 Glande endocrine: hipofiza, epifiza, tiroida,

paratiroidele, suprarenalele şi paraganglionii
 Insule celulare (în structura unor organe ce au şi alte
funcţii)
 insulele Langerhans: pancreas
 celulele interstiţiale: ovar
 celulele Leydig: testicol
 corpul luteal, sinciţiul placentar
 neuronii din hipotalamus
 Celule izolate: SNED (epiteliul digestiv, respirator,
genital masculin)
 Caractere generale
 Lipsa ductelor excretorii
 Vascularizaţie capilară bogată, de tip fenestrat
 Între celula endocrină şi capilar există raport
cel puţin prin unul din poli
celulele iau din sânge precursorii hormonali şi
excretă în sânge hormoni în formă activă
 Interrelaţii morfofuncţionale cu celule şi/sau
fibre nervoase
 Hormonii sunt stocaţi în citoplasmă sub formă
de granule, care realizează incluziuni specifice
fiecărui tip celular
 Plan general de organizare al glandelor
endocrine
 Ţesutul de susţinere:
 capsulă conjunctivă
 trabeculi conjunctivi, lobi/lobuli
 stroma: ţesut conjunctiv lax, fibre
de reticulină, vase capilare
 Parenchimul: totalitatea celulelor
specializate pentru sinteza de hormoni
 cuiburi: hipofiză
 cordoane: suprarenale, paratiroide
 foliculi: tiroidă
- Glanda pituitară -
 Hipofiza
 localizare: şaua turcească a osului sfenoid
 diametru: 1,5 cm; greutate: 0,5 g
 ataşată de hipotalamus prin tija pituitară şi
pachetul vascular
 subdiviziuni:
 adenihipofiza
origine în îngroşare a stomodeumului
ectodermic
săptămâna 3-a se invaginează în
direcţie cefalică – punga Rathke
 neurohipofiza
 din mugurele neuroectodermal situat
în planşeul diencefalului în săptămâna
4-a de sarcină
 Hipofiza - subdiviziuni
 Adenohipofiza: 3 subdiviziuni
 porţiune distală (lob anterior)
 porţiune tuberală
 porţiune intermediară
 Neurohipofiza: 3 subdiviziuni
 eminenţa mediană (extensie
a hipotalamusului)
 sternul infundibular
 porţiunea posterioară
 Vascularizaţia hipofizei
 arterele hipofizare inferioare,
superioare, ramuri din carotida
internă
 ramură anterioară şi posterioară
 anastomoze cu ramuri din partea opusă
 inel în jurul tijei hipofizare
 ramurile anterioare formează artere
trabeculare,coboară în lobul anterior
 Sistemul port hipofizar
 Face legătura dintre hipofiză şi
hipotalamus
 Plexul capilar din tija hipofizară
 Venă
 Plexul capilar din lobul anterior
 Structura histologică
 Schelet de sustinere:
 capsulă fibroasă: dura mater - separată de
osul sfenoid prin ţesut conjunctiv lax cu multe
vene mici
 trabeculi conjunctivi
 stroma bogată în fibre de reticulină,
capilare fenestrate
 Parenchimul: adenohipofiza
 cuiburi: lobul anterior
 foliculi/cordoane: porţiunea intermediară
 cordoane scurte: porţiunea tuberală
 Lobul anterior - structură histologică
 celule cromofile:
 acidofile:
somatotrofe (STH)
mamotrofe (prolactina)
 bazofile:
 tireotrofe (TSH)
 corticotrofe (ACTH)
 gonadotrofe (FSH, LH)
 celule cromofobe
 celule folicular - stelate

CUIBURI
Normal
CUIBURI

Hiperplazie Adenom
 Celulele somatotrofe
MO:
 cele mai numeroase (50 %)
 dimensiuni medii
 formă ovoidală
 nucleu rotund, situat central
 citoplasmă bogată, moderat
acidofilă, aspect granular
ME:
 granule sferice, electronodense
(300 - 350 nm)
 RER bine dezvoltat, în lamele
paralele
 Celulele somatotrofe
 sintetizează:
 STH (hormon de creştere)
 identificare: anticorpi monoclonali anti-STH
 stimularea secreţiei: hormon de eliberare
hipotalamic
 inhibarea secreţiei: somatostatin
 acţiune:
 induce creşterea: mediată de somatomedine (ficat)
 stimuleaza proliferarea celulelor cartilaginoase necesare
creşterii oaselor lungi
 efect sistemic: sinteze proteice, mobilizarea acizilor graşi
CELULE SOMATOTROFE
Hiposecreţie de STH:
NANISM HIPOFIZAR
Hipersecreţia de STH:
• gigantism (copii)
• acromegalie (adult)
 Celulele mamotrofe (lactotrofe)
 dispuse izolat, 20 %
 MO:
 dimensiuni relativ mici
 ovoidale sau poligonale
 citoplasma intens acidofilă, granulate intens
(repaus) sau difuz (secreţie activă)
 ME:
 RER, Complex Golgi bine dezvoltate
 granule mari (agregate)
 secretă prolactina
 stimulează dezvoltarea glandei mamare în
sarcină şi lactaţie
 Celulele mamotrofe (lactotrofe)
 în sarcina prin hiperplazie, hipertrofie:
celule de sarcină
 în lactaţie:
50% din populaţia celulară a
adenohipofizei
la 7 zile de la terminarea lactaţiei:
regresie numerică
 stimularea secreţiei: actul suptului,
oxitocină
 inhibarea secreţiei: PIF
 comprimarea tijei pituitare -inhibă
eliberarea de PIF- hiperprolactenemie =
EFECT DE TIJĂ
Celule secretoare de prolactină
 Adenom
-prolactinom-
 Celulele tireotrofe
 5% din celulele adenohipofizei
 MO:
 cele mai mici
 formă neregulată
 citoplasma bazofilă
 ME:
 granule mici localizate periferic
 secretă TSH
 stimulează sinteza tireoglobulinei şi
secreţia tiroxinei şi triiodotironinei
 stimularea secreţiei: hormon de
eliberare hipotalamic
CELULE TIREOTROFE
 Celulele corticotrofe
 15-20 % din celulele adenohipofizei
 MO:
rotunde/ovoidale
citoplasma bazofilă
 ME:
 granule de dimensiuni medii
 perinuclear: corpii enigmatici (centru electronoclar, halou
electronodens); HE absenţa colorării în regiunea
perinucleară
 filamente perinucleare de citokeratină: celule CROOKE
 secretă ACTH
stimulează sinteza şi secreţia glucocorticoizi,
mineralocorticoizi, androgeni în corticosuprarenale
 stimularea secreţiei: hormon de eliberare hipotalamic
CORP ENIGMASTIC
 Hipofiză normală

Adenom
 Celulele corticotrofe
 Precursorul ACTH:
proopiomelanocortin
(POMC)
 IHC: ACTH, MSH,
endorfina, encefalina,
derivaţi ai POMC
 hipersecreţie de ACTH
în boala Cushing
 Celulele gonadotrofe
 10 % din celulele adenohipofizare
 MO:
 rotunde
 în vecinătatea vaselor capilare
 citoplasma bazofilă
 ME: granule cu diametre diferite
 secretă: hormoni glicoproteici
 FSH (maturarea foliculilor ovarieni,
iniţierea spermatogenezei)
 LH (induce ovulatia,formarea
corpului galben)
CELULE GONADOTROFE
 LH

FSH
 Celulele cromofobe

 mici, citoplasmă puţină cromofobă

 fără granule
 forme degranulate ale celulelor acidofile şi bazofile
CELULE
CROMOFOBE
 Celulele foliculare stelate
 non-secretorii (5 %)
 MO:
 numeroase prelungiri (aspect stelat)
 formează agregate epiteloide în jurul unor mici
lumene (foliculare)
ME:
 nu au granule
 incluziuni lipidice, glicogen
 IHC: GFAP, proteina S 100, vimentina
 rol: suport şi izolare electrolitică a celulelor
secretorii
 complexe joncţionale
Porţiunea intermediară
 bine reprezentată la embrion şi
făt (3%) - lob distinct
 grupe / izolate / chiste cu
epiteliu ciliat
 celulele poligonale
 ultrastructural:
 complex Golgi, RER bine
dezvoltate
 granule cu
electronodensitate variabilă
 secretă MSH (sinteza şi
dispersia melaninei); POMC
Porţiunea tuberală
 bogat vascularizată
 celulele cordoane, cubice,
ocupă spaţiul dintre vase
 ME: granulaţii mici, lipide,
depozite de glicogen
 nu s-au identificat hormoni în
granule
 funcţie necunoscută
 Neurohipofiza: structură histologică
 axoni amielinici cu corpul
celular în nucleul supraoptic si
paraventricular din hipotalamus
 capilare
 celule gliale:PITUICITE
 corpii Herring
 SECRETĂ:
 Vasopresina
 Oxitocina
 hormoni de eliberare pentru STH,
ACTH, TSH
 Celulele gliale (PITUICITELE)
MO:
 mărimi şi forme diferite
 prelungirile citoplasmatice,reţea între axonii
neuronilor hipotalamici
 joncţiuni gap
 citoplasma: incluziuni lipidice, pigment
lipocrom
Rol:
 suport mecanic şi trofic pentru neuroni
 menţin constantă compoziţia ionică a fluidului
extracelular
IHC:
 GFAP
 filament intermediar caracteristic astrocitelor
 S100, vimentina S 100
Tipuri: majore, intunecate, ependimare,
oncocitice, granulare
Pituicite, CD31
 Neuronii hipotalamici - aspect
morfo-funcţional
 nucleu supraoptic şi paraventricular
 mari, puţine prelungiri
 nucleu excentric, veziculos
 ultrastructural:
 RER dispus în lamele paralele
 complex Golgi bine dezvoltat
 granule mici de neurosecreţie (120 - 200)
 neurotubuli, neurofilamente
 sintetizează: oxitocina, hormonul antidiuretic,
hormonii de eliberare pentru STH, ACTH, TSH
HE Nucleul paraventricular, CRH
CRH
Corpii Herring: semnificaţie
morfologică şi funcţională
 granule de neurosecreţie ai
neuronilor din hipotalamus
 localizare: dilataţii axonale
 bazofile; metocromazie la AT;
reacţia PAS pozitivă
 ME: agregate de granule mici
 fiecare axon are 450 de expansiuni,
2000 granule
 60% din granulaţii în dilataţii
axonale, 40% în terminaţiile
axonale
 Hormonii neurohipofizei: acţiune, rol
Oxitocina
 celule ţintă: celule musculare
netede din uterul gravid
 stimulează contracţia în timpul
naşterii
 acţionează asupra celulelor
mioepiteliale din glanda mamară
 stimulare mecanică a
mamelonului (supt); impulsul
nervos ajunge în hipotalamus;
eliberare de oxitocină
Hormonul antidiuretic
(vasopresina)
 celule ţintă: tubii colectori renali
 creşte permeabilitatea
membranei celulare pentru apă
(AMPc-proteinkinază)
 absenţa: diabet insipid (poliurie)
 reglarea presiunii sanguine
 vasoconstricţie arteriolară
 creşte rezistenţa vasculară
periferică
 Epifiza (glanda pineală)

Caractere generale:
 limită mediană a creierului
 diametru 5 - 8 mm
 iniţial organ vestigial
 activitatea influenţată de
ciclul diurn lumină-întuneric
 melatonina
 Dezvoltare embriologică

 săptămâna 5: evaginare a veziculei

diencefalice (celulă de origine ependimară)
 proliferare, cordoane
 luna a 7-a: diferenţiere celulară (celule clare -
pinealocite şi întunecate interstiţiale)
 proliferarea ţesutului conjunctiv;
fragmentarea cordoanelor; lobuli
 diferenţiere postnatală: 5 ani
Structura histologică
 Capsula: piamater
 Septe conjunctive arcuate:
pseudolobuli
 Stroma: fibre de reticulină,
celule gliale, fibroblaste,
mastocite, celule
pigmentare
 Parenchimul: cordoane,
grupuri
 pinealocite
 celule interstiţiale
 fibre nervoase
 acervuli (corpi arenacei, nisip
cerebral)
 Pinealocite - morfologie
 mari, stelate
 nucleu sferic sau identat
 citoplasma bazofilă,
picături lipidice
 prelungiri
citoplasmatice
 evidenţiere: impregnare
argentică, sinaptofizina
 sintetizează melatonina
SINAPTOFIZINA
 Ultrastructura pinealocitului
 nucleu neregulat; nucleol proeminent
 REN, RER, complex Golgi, mitocondrii
 vezicule mici (porţiunea terminală)
 diferenţieri sinaptice:
 multiple
 nu sunt în relaţie cu fibrele nervoase celulele
gliale
 număr mare în perioada întunecată a ciclului diurn
 aglomerări, câmpuri sinaptice
 Tipuri celulare
 Celule interstiţiale - morfologie
 număr mare în tija glandei
 prelungiri citoplasmatice lungi
 ultrastructural:nucleu
elongat,fără nucleol; RER bine
dezvoltat
 evidenţiere: impregnare
argentică; GFAP
 Celulele nervoase: rare, stelate,
multipolare
 Fibrele nervoase: tija epifizară
GFAP
 Corpi arenacei: caracterizare morfologică,
semnificaţie

 localizare: printre celule, rar în

trabeculi
 nu sunt patologici
 mod de formare: necunoscut
 conţin: fosfat şi carbonat de calciu
 apar în prima copilărie
 numărul în raport cu activitatea
secretorie a glandei (fotostimulare
prelungită, creşte numărul)
 calcificaţi (80% persoane peste 30 ani)

Reper radiologic pentru diencefal

 Inervaţie
 stimul vizual
 retină
 tract retino-hipotalamic
 tract cortico-spinal
 cordoane intermedio-
laterale
 ganglion simpatic cervical
superior
 epifiză
 Histofiziologie
 Secreţie hormonală cu ritmicitate diurnă şi sezonieră
 Concentraţia melatoninei creşte în perioade întunecate,
dependenţă de inervaţie
 Melatonina se sintetizează din trptofan prin stadiul
intermediar de serotonină
 Alte substanţe:
 vasopresina
 antigonadotrofina epifizară
 factor de eliberare al gonadotrofinelor
 Metabolic: hiperlacemiant, stimulează gliogeneza hepatică
 Implicaţii în afecţiunile sezoniere
 Modulează funcţia gonadelor