Componente

 Inima
 Arterele: vasele eferente
ale inimii
 Reţeaua de vase capilare
 Venele: vasele aferente
ale inimii
 Sistemul limfatic
 Dispozitive vasculare
speciale
 Formarea şi expansiunea
sistemului vascular
 Origine: mezenchimală
 Insulele Wolff-Pander şi mezenchim intraembrionar:
angioblaste
 Proliferarea şi migrare sub influenţa factorilor de creştere,
realizarea unui sistem “închis”
 Vasculogeneza şi angiogeneza: creştere, dezvoltare,
reproducere
 Vasculogeneza: formarea de vase sanguine “de novo”
 Angiogeneza: formarea de noi vase sanguine din vase
preexistente
 Angiogeneză la adult: ovar, endometru, placentă,
vindecarea plăgilor
Modificări ciclice
ale endometrului

Vindecarea
plăgilor

Vasculogeneza
intrauterină
 Mecanismele vasculogenezei
 Incepe în ziua 17 de viaţă
intrauterină
 Angioblastele se diferenţiază în
celule endoteliale
 Agregă formând angiochiste,
cordoane, plexuri
 Rearanjarea celulelor endoteliale:
formarea de lumen
 Primele vase: tip capilar
 Îngroşarea peretelui: adiţia de
celule musculare netede şi
concentrare de ţesut conjunctiv
(media şi adventicea)
Mezenchim Plămîn

Vasculogeneza, embrion uman

Măduva spinării Aorta

 Mecanismele angiogenezei
 Secreţia de factori
angiogenici
 Activarea celulelor
endoteliale capilare şi
venulare Stimul
angiogenic
 Degradarea MB
 Proliferarea şi migrarea
celulelor endoteliale
 Cordoane – tubi
 Reasamblarea MB şi
pericitelor
 Cancer
Artrita Complicaţiile
reumatoidă AIDS

Excesivă Psoriazis
Orbire

ANGIOGENEZA

AVC Infertilitate
Insuficientă

Boală
cardiacă Sclerodermie
Ulcere
Angiogeneza tumorală
 Mastocite
Macrofage

Recrutare
Activare

Factori angiogenici
Tumoră

Enzime litice

Matricea extracelulară
Largi, tortuoase, perete subţire, cu/fără celule perivasculare
Markerii endoteliali convenţionali: nu fac diferenţa între tipurile de
vase, şi nu demonstrează EPC inserate în endoteliu
Densitatea microvasculară

CD31
 Reglatori pozitivi şi negativi
 Angiogeni  Inhibitori
 VEGF  Angiostatin (fragment de
 bFGF plasminogen)
 PDGF-BPDGFR beta  Endostatin (fragment de
 Angiopoetina 1 colagen XVIII)
 TGF alfa şi beta  Interferonii
 EGF  Angiopoetina 2
 Angiotropina  Interleukina 12
 Angiogenina
 Interleukina-8
RCC, VEGFR-2
Lumenul întregului sistem cardiovasacular
este delimitat de endoteliu
 Celula endotelială
 Tip scuamos
 Joncţiuni strînse
 Vezicule citoplasmatice
 Organite nespecifice
 Microtubuli-
microfilamente
 Corpi Weibel-Palade
(stocare von Willebrand)
 Markeri: von
Willebrand, CD34,
CD31
 Joncţiuni între
celulele endoteliale
Corpusculi Weibel-Palade
VW VW

CD31 CD34
 Cordul
 Organ musculo-cavitar format
din endocard, miocard, epicard
 Central: schelet fibros, valvule
şi sistem excitoconductor
 Vascularizaţie: arterele
coronare
 Tip terminal
 LE în mijlocul mediei
 Înaintare în vîrstă: lipide,
colesterol, calcificări
 Inervaţie: modulează frecvenţa
contracţiilor
 Dezvoltarea cordului
 Origine: mezoderm
splanchnic, aria
cardiogenă
 Debut: săpt. 3, celulele
endoteliale formează
tubul cardiac primitiv
 Dilatarea tubului:
camerele
 Mezenchimul
subendocardic: valvulele
 Miocard: din mezenchim,
hiperplazie postnatală
Embrion uman
 Epicardul
 Membrană seroasă
 Foiţa viscerală a
pericardului
 Extern: mezoteliu, cu
membrană bazală
 Ţesut conjunctiv lax,
adipocite, vase sanguine,
fibre nervoase,
microganglioni nervoşi
 Cavitatea pericardică
Epicard
 Miocardul
 Ţesut muscular striat
cardiac
 Celule organizate în
fascicule dispuse spiralat
 Între fascicule:
interstiţiul, ţesut
conjunctiv lax cu vase
sanguine
 Funcţie contractilă
 Secreţia de factori
natriuretici
Celulă miocardică secretantă de factori natriuretici
Granule electronodense în citoplasmă
 Endocardul
 Corespondentul intimei
vaselor sanguine
 Endoteliu, MB
 Strat subendotelial: ţesut
conjunctiv lax cu vase
sanguine, fibre nervoase,
ţesut excitoconductor
 Solidarizat la miocard
prin ţesut subendocardic
 Ţesutul subendocardic
lipseşte la muşchii
papilari
 Endocard cu fibre de colagen
(roşu) şi fibre elastice (brun).
Van Gieson elastica

Endocard conţinînd un fascicul

izolat de celule musculare netede.
Coloraţia Masson
Sistemul excitoconductor
 Celule specializate incluse
în ţesutul conjunctiv
subendocardic
 Tipuri celulare: P, T şi
Purkinje
 Bogate în glicogen
 Miofibrile situate la
periferia citoplasmei, nu
sunt organizate în
sarcomere
 Capacitate de
autostimulare
 Scheletul fibros al inimii şi
valvulele
 Scheletul fibros:
septuri membranoase,
trigon fibros, inele
fibroase (ţesut
conjunctiv dens cu
insule cartilaginoase,
puţine fibre elastice)
 Valvulele: ţesut
conjunctiv fibros
central, acoperit de
endoteliu
Valvula aortică
 HE

Valvulă,
Secţiune longitudinală

Orceină
Sistemul
Vascular
Sanguin
 Structura generală a
 Intima
 Endoteliu vaselor sanguine
 Strat subendotelial
 Limitantă elastică internă
 Media
 Celule musculare netede,
fibre elastice
 Fibre de reticulină
 Limitanta elastică externă
 Adventicea
 Ţesut conjunctiv
 Vasa vasorum şi fibre
nervoase
 Excepţie: vasele capilare
LEE

LEI
 Endoteliu

LEI

Muşchi
neted
 Muşchi neted

Adventicea,
fibre de colagen LEE
 Sistemul arterial
 Clasificare: mari,
mijlocii, mici
 Elementele
predominante în medie:
elastice (de conducere),
musculare (de
distribuţie) şi arteriole
 Artere de tranziţie
 Artere specializate
Criterii de recunoaştere
• lumen îngust comparativ
cu grosimea peretelui
• fără elemente figurate
• nuclei proeminenţi de
celule endoteliale
• trei straturi distincte
• media cu celule musculare
 Arterele mari: prototip aorta
Media ocupată de fibre elastice (lamele)
Limitantele elastice nu sunt distincte
 Aortă, fibre elastice

Normal Sindrom Marfan

HE
Azan

Van Gieson Orceină

Arteră mijlocie, tip muscular
 Arteriolele
 Diametrul maxim: 0.5 mm
 Nucleii celulelor endoteliale proemină spre lumen
 Lumenul nu conţine elemente figurate
 Prezintă doar limitantă elastică internă
 Limitanta elastică poate lipsi: arteriola aferentă a
corpusculului renal
 Contacte mio-endoteliale, mai frecvente în
vecinătatea sfincterelor precapilare
 m

Arteriole

e
ne

m
m
 Muşchi neted

Arteriolă

Endoteliu
Arteriolă cu ramificaţii
 Artere specializate
 Unele artere mijlocii (poplitee, tibială) au medie elastică
 Unele artere mari (iliaca externă) au medie musculară
 De tranziţie: segmente arteriale care fac tranziţia de la
arterele elastice la cel musculare (e.g. carotida externă,
axilara, a. renală şi toate colateralele aortei abdominale);
media este musculară intern şi elastică extern
 Coronare: medie groasă, limitanta elastică internă este
inclusă în medie, fiind separată de intimă prin ţesut
muscular neted
 Pulmonare: lumen larg, perete subţire, intimă fină
 Cerebrale: au media foarte subţire, fără fibre elastice,
adventicea este dublată de duramater
HTP

Arterele pulmonare
 Nervi senzoriali
 Corpii carotidieni
Bifurcaţia carotidei comune

 Chemoreceptor: gaze
Structuri senzoriale

respiratorii
Celule glomice şi tecale
din peretele arterial
 Glomice: sinapse de tip
reciproc cu fibrele nervoase;
granule electronodense
 Tecale: prelungiri ce
înconjoară celulele glomice
 Corpii aortici
 Arcul aortei
 Chemoreceptor
 Sinusul carotidian
 Într-o dilataţie a carotidei,
medie subţire, adventice
groasă
 Terminaţii nervoase
 Baroreceptor (distensie)
Corpul carotidian
 Modificări arteriale induse de
înaintarea în vîrstă
 Îngroşarea peretelui arterelor mari
 Fragmentarea lamelelor elastice şi apariţia focarelor de fibroză
 Îngroşarea peretelui arterelor mijlocii prin hiperplazia celulelor
musculare din medie
 Acumulare de colagen şi proteoglicani: se reduce elasticitatea
 Acumularea de componente matriceale în intimă: scade difuzia
metaboliţilor
 După 15 ani: depozite lipidice în intimă
 La vîrsnici devin plăci fibroase
 Tulburări de nutriţie, necroze, eroziuni endoteliale, agregare
trombocitară: ocluzia lumenului vascular
 Capilarele
 Diametru sub 10μ
 Clasificare: propriu-zise
(continui), fenestrate,
sinusoide
 Strat subendotelial foarte
subţire
 Membrana bazală: colagen IV
şi glicoproteine
 Pericite
 Permeabilitatea: pori şi
vezicule, transcitoză,
restricţionare la barierele
naturale
 Capilar cu perete continuu (propriu-zis):
muşchi striat scheletal, miocard, sistem
nervos, plămîn

Capilar fenestrat: celule endoteliale cu

citoplasmă subţire, care formează diafragme
(fenestre) – rinichi, glande endocrine, intestin,
plexuri coroide, sinoviale

Capilare sinusoide: lumen larg, endoteliu şi MB

discontinui: ficat, organe hematolimfopoetice
Capilare propriu-zise
 Celulă
endotelială

Lumen
capilar

Capilar propriu-zis
 F

MB

Capilar fenestrat
Capilare sinusoide, splină
Capilar cu perete continuu
 Sistemul venos
 Se formează prin confluarea
capilarelor
 Clasificare în funcţie de
diametru: venule postcapilare
(0.2-0.3 mm), vene mici şi
medii (1-10 mm), vene mari
(peste 10 mm)
 Venele infracardiace: valvule –
ţesut conjunctiv elastic
acoperit de endoteliu; la bază
celule musculare netede
dispuse plexiform
Criterii de recunoaştere:
• lumen larg
• elemente figurate
şi/sau plasmă în lumen
• endoteliu cu nuclei
turtiţi
• medie subţire
• adventice groasă
 Tipuri de vene
 Venulele postcapilare
 Endoteliu şi pericite
 Schimburi metabolice şi diapedeză
 Situs de elecie pentru substanţe hiperpermeabilizante
 Particularitate în org. hematolimfopoetice: endoteliu cubic-
recircularea limfocitelor
 Venele mici şi medii (brahială, poplitee)
 Strat subendotelial foarte subţire
 Media: celule musculare netede, fibre de colagen şi elastice
 Venele mari (cavă, portă, renală, iliacă externă)
 Intima bine dezvoltată, medie subţire sau absentă (excepţie
safena externă), adventice groasă
Venulă postcapilară
 Colagen
Pericit
MB
Venă medie Venă cu valvulă

Secţiune transversală
Venă cu media slab dezvoltată
 Venă mijlocie,
secţiune longitudinală

Venă infracardiacă
cu valvule
Leziuni degenerative ale valvulelor
Boala varicoasă
 Dispozitive vasculare speciale
 Anastomozele arterio-venoase
 Scurtcircuit între artere şi vene mici fără
capilare între ele
 Glomii
 Structuri înalt specializate pentru
comunicarea directă între arteriole şi
venule; încapsulate
 Degete, lobul urechii, vârful nasului
 Reglează fluxul saguin în unele procese
fiziologice (temperaturi scăzute)
 Arteriole cu “periniţă” (piele, tiroidă, mamar,
prostată)
 Diferenţiere a intimei şi mediei
 Formată din celule musculare netede ce
proiemină asimetric în lumen
 Reglează debitul sanguin local Anastomoză arterio-venoasă
 Sistemele porte: artere/vene interpuse între două
reţele capilare
 Arterial: rinichi
 Venos: hipofiză, ficat
 Vasele limfatice
 Circulaţia limfatică: unidirecţională
 Nu au vase limfatice: sistemul nervos, cartilajul, osul,
măduva hematogenă, dinţii, placenta
 Capilare limfatice: lumen larg, festonat, perete subţire,
fără pericite
 Vasele limfatice: asemănătoare venelor, limita dintre
straturi nu este netă, numeroase fibre elastice, valvule
 Ductele limfatice mari: media cu celule musculare
netede, fibre elastice în toate straturile, adventice mai
subţire decît la vene
 Drenează în sistemul venos
Vas limfatic cu valvule
Endoteliu

Capilar
limfatic
Capilar limfatic
 Lumen neregulat
 MB discontinuă (colagen
IV, laminină)
 5-nucleotidază în endoteliu
 Absenţa pericitelor
 Anticorpi de mare
specificitate pentru
endoteliu limfatic:
rozătoare
 Markeri generici
endoteliali: sanguine şi
limfatice
Limfangiogeneza
 Bazele fundamentale ale
limfangiogenezei
normale?
 Markeri specifici pentru
endoteliul limfatic?
 Limfangiogeneza
tumorală: mit sau
realitate?
 Relaţia celule tumorale-
vase limfatice în procesul
diseminării metastatice?
Vase artificiale?