Sistemul circulator la om

Profesor: Hîncu Valentina,

Grad didactic doi
Circulaţia sîngelui
Vase sangvine
 Artere – vase care
duc sîngele de la
inimă
 Vene – vase care
aduc sîngele la
inimă
 Capilare – vase
care asigură
schimbul de gaze
Structura vaselor sangvine
valvule
endoteliu
Tunica internă endoteliu

Ţ. muscular Tunica medie Ţ. muscular

Ţ. conjunctiv Tunica externă

Ţ. conjunctiv

Artere Vene capilare

perete

lumen
 Structura arterelor
Lumenul
 Au 3 tunici:
Epiteliu
 Tunica externă – ţesut
Tunica internă
conjunctiv
 Tunica medie – ţesut
Tunica medie elastic şi muscular
 Tunica internă -
endoteliu
Tunica externă
Circulaţia sîngelui prin vene

Venă normală Venă varicoasă

 Funcţia capilarelor
 Schimbul de gaze la
nivelul ţesuturilor:
arteriole venule
capilare arteriale –
ţesuturi – capilare
venoase
 Schimbul de gaze la
nivelul plămînilor:
capilare venoase –
capilare venă plămîni – capilare
arteră
arteriale
Structura inimii
Valvulele inimii
 Peretele inimii

 Miocardul: ţesut muscular striat cardiac

ţesut excitoconductor nodal
Ţesutul muscular cardiac
 Fibre musculare cilindrice unite
prin punţi citoplasmatice,
formînd o reţea unică
 La excitaţie răspund toate
fibrele musculare, se contractă
după legea “totul sau nimic”
 Fibrele musculare cardiace se
contractă energic, datorită
numeroaselor mitocondrii
 Primesc impulsuri involuntare
Ţesutul excitoconductor nodal
 Nodul sinoatrial – generează
impulsul nervos şi-l propagă
prin toată masa atrială
 Nodul atrioventricular –
primeşte impulsul nervos, ca
rezultat se contractă atriile
 Fasciculul Hiss – propagă
impulsul spre ventricule
 Reţeaua Purkinje – se
ramifică în miocardul
ventricular, ca rezultat se
contractă ventriculele
 Ciclul cardiac
 Sistola atriilor:
- Durează 0,1 sec
- Valvulele atrioventricualre se
deschid
- Sîngele este propulsat în ventricule
 Sistola ventriculelor
- Durează 0,3 sec.
- Valvulele atrioventriculare se închid,
se percepe zgomotul sistolic
- Valvulele semilunare se deschid
- Sîngele este propulsat în artere
 Diastola generală
- Durează 0,4 sec
- Valvulele semilunare se închid şi se
percepe zgomotul diastolic
- Sîngele este aspirat din vene în atrii
şi curge pasiv din atrii în ventricule
DIASTOLA GENERALĂ
 Manifestările activităţii
cardiace
 Mecanice - pulsul
 Electrice – electrocardiograma
 Acustice – zgomotele inimii
 Pulsul – oscilarea ritmică a peretelui
aortei în rezultatul evacuării bruşte a
sîngelui din ventriculul stîng. Constituie
70-70 bătăi/minut.
 Electrocardiograma – înregistrează
oscilaţiile bioelectrice ale miocardului
generate de impulsul nervos în timpul
sistolei şi diastolei, corespunde
tensiunii maximale a sîngelui.
 Zgomotele: sistolic – lug, de tonalitate
joasă, cauzat de închiderea valvulelor
atrioventriculare în timpul sistolei
ventriculelor; distolic – scurt şi ascuţit,
generat de închiderea valvulelor
semilunare în timpul diastolei,
corespunde tensiunii minimale a
sîngelui.
Compoziţia sîngelui
 Plasma –
55-60%
 Elemente
figurate –
40-45%:
- Eritrocite
- Leucocite
- Trombocite
Elementele figurate ale sîngelui
Originea celulelor sangvine
Hemostaza sîngelui
Grupele sangvine
Schema transfuziei de sînge
Incompatibilitatea feto-maternă
Afecţiuni ale sîngelui

Maladii ale sîngelui

Anemie Leucopenie Leucemie

Afecţiuni cardiace

Miocardita Infarctul miocardic Aritmia Angină pectorală

Afecţiuni ale
vaselor sangvine

Arterioscleroză Tromboflebită Varice

Afecţiunile vaselor sangvine
Infarctul miocardic
Acordarea primului ajutor în caz de
hemoragie arterială
Acordarea primului ajutor în caz de
hemoragie capilară