P. 1
Notiuni de Anatomie

Notiuni de Anatomie

|Views: 967|Likes:
Published by Iolanda Eni

More info:

Published by: Iolanda Eni on Jun 19, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/23/2014

pdf

text

original

Notiuni de anatomie si fiziologie cardiovasculara

Sistemul cardiovascular

• inima

• vasele de sange

Cele din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Atriul stang comunica cu ventriculul stang prin valva tricuspida B. Ventriculii au pereti mai grosi decat atriile

C. Venele cave se varsa in atriul stang
D. Atriul stang primeste sange oxigenat din mica circulatie E. In mod normal atriile comunica intre ele

Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Ventriculul stang pompeaza sangele in trunchiul pulmonar B. Ventriculul drept ejecteaza sange in aorta

C. Venele pulmonare se varsa in atriul drept
D. Ventriculul drept are o masa miocardica mai dezvoltata decat ventriculul stang E. Inima este invelita de un sac fibrinos numit pericard

Inima
• organ format din 4 camere: doua atrii si 2 ventriculi • capacitate de 500 - 700 centimetri cubi • invelita de un sac membranos fibrino - seros care poarta numele de pericard

Caracteristicile generale ale atriilor
• sunt cuboidale - au 6 pereti • au un volum mai mic si pereti mai subtiri comparativ cu ventriculii • atriul drept primeste sange din circulatia venoasa sistemica

• atriul stang primeste sange prin venele pulmonare din mica circulatie

Caracteristicile generale ale ventriculilor
• sunt piramidali • pereti mai grosi si volum mai mare comparativ cu atriile

• ventriculul stang prezinta o masa miocardica de 3 ori mai dezvoltata decat cea a ventriculului drept

Inima

primeste sangele din vene in diastola in sistola impinge sangele in artere

functioneaza ca o pompa musculara aspiro respingatoare

Care afirmatii sunt adevarate:
A. Mica circulatie se mai numeste si circulatia pulmonara B. Mica circulatie se mai numeste circulatie sistemica C. Marea circulatie se mai numeste circulatie pulmonara D. Circulatia pulmonara transporta substantele nutritive si oxigenul la tesuturi

E. Circulatia sistemica cedeaza dioxidul de carbon din sange la nivel pulmonar

Afirmatiile adevarate sunt:
A. Circulatia pulmonara are originea in ventriculul drept B. Venele pulmonare aduc sange oxigenat de la plamani in atriul stang

C. Circulatia sistemica are originea in ventriculul stang
D. Aorta face parte din circulatia pulmonara E. Venele cave aduc sange neoxigenat in atriul drept

Mica circulatie
cedeaza dioxidul de carbon adus de la nivelul tesuturilor si se incarca cu oxigen

are urmatorul traseu: ventricul drept - trunchiul pulmonar si ramificatiile lui - reteaua alveolo - capilara vene pulmonare - atriul stang

Circulatia sistemica (marea circulatie)
transporta substantele nutritive si oxigenul la tesuturi, de unde se incarca cu produsi care ulterior vor fi eliminati la nivel pulmonar, renal sau fecal

are urmatorul traseu: ventricul stang - aorta si arborele arterial - reteaua capilara a intregul organism - venele cave - atriul drept

Tipuri de circulatie ale sangelui

circulatia arteriala circulatia venoasa

circulatia capilara
circulatia limfatica

Circulatia arteriala

are sens centrifug: de la cord la celelalte organe este determinata de sistolele ventriculare

Circulatia venoasa

are sens centripet, de la periferie spre cord

sangele circula cu o viteza mai redusa decat in circulatia arteriala

Factori care favorizeaza intoarcerea venoasa

presiunea hidrostatica de la capatul venos al capilarelor

sistola ventriculara - trage in jos planseul atrioventricular
contractiile musculaturii scheletice sistemul valvular din lumenul venelor situate sub nivelul cordului

presiunea negativa produsa de dilatarea toracica in timpul inspirului

forta gravitationala - pentru venele situate de asupra nivelului cordului

Circulatia capilara

faciliteaza schimburile dintre sange si lichidul interstitial contine aproximativ 5% din sangele circulant

sangele circula cu viteza mica - 0, 5 - 0, 7 milimetri /secunda

transporta catre tesuturi substante nutritive, oxigen, apa si electroliti

Circulatia limfatica
• este o cale colaterala a marii circulatii • prin intermediul circulatiei limfatice intra in sistemul venos o parte din lichidele interstitiale • are sens centrifug de la periferie spre centru • sunt readuse in circulatia sanguina proteine si imunoglobuline sintetizate in ganglionii limfatici, lipide din tractul digestiv, limfocite, enzime extracelulare

Ciclul cardiac
• succesiunea sistola – diastola • durata depinde de frecventa cardiaca

• pentru o frecventa de 75 batai / minut durata este de 0,8 secunde

Fazele unei revolutii cardiace normale:
• sistola atriala - 0,11 secunde - atriile se contracta iar ventriculii primesc o cantitate suplimentare de sange 30% din volumul total de umplerea fata de umplerea pasiva • diastola atriala - 0, 69 secunde - inceputul coincide cu debutul sistolei ventriculare • sistola ventriculara - succede sistola atriala - are o durata de 0, 27 secunde • diastola ventriculara - are o durata de 0, 53 secunde • diastola generala a inimii - 0, 42 secunde - atat atriile cat si ventriculii se gasesc in diastola

Ciclul cardiac
• irigatia miocardului se face in diastola • cresterea frecventei contractiilor ventriculilor determina scurtarea ciclului cardiac, pe seama scurtarii diastolei ventriculare • cresterea marcata si prelungita a frecventei ventriculare determina scaderea irigarii miocardului si scaderea importante a debitului cardiac, din cauza scurtarii timpului de umplere ventriculara

Proprietatile miocardului
• excitabilitatea • conductibilitatea

• automatismul
• contractilitatea • tonicitatea

Excitabilitatea (functia batmotropa)

• proprietatea de a raspunde la stimuli prag si supraliminari • in sistola ventriculara miocardul este in perioada refractara absoluta

Conductibilitatea (functia dromotropa)

• proprietatea miocardului excitoconductor de a conduce potentialul de actiune de la nivelul nodulului sinoatrial la nodulul atrioventricular, fasciculului Hiss, reteaua Purkinje, catre celulele miocardice

Automatismul (functia cronotropa)

• proprietatea tesutului nodal de a se autoexcita ritmic

Sistemul excito - conductor se compune din:
• nodulul sinoatrial • nodulul atrioventricular

• fasciculul Hiss
• reteaua Purkinje

Contractilitatea (functia inotropa)
• proprietatea miocardului de lucru de a raspunde la stimuli prin schimbarea dimensiunilor si a tensiunii • forta de contractie creste proportional cu lungimea initiala a sarcomerului • mecanism de autoreglare

• adapteaza forta de contractie in functie de umplerea diastolica (legea inimii - Franck-Starling)

Tonicitatea

• proprietatea fibrelor miocardice contractile de a mentine un tonus contractil bazal

Parametrii functionali ai sistemului circulator

• frecventa cardiaca

• tensiunea arteriala

Frecventa cardiaca

• numarul de cicluri cardiace pe minut
• masurarea pulsului arterial, auscultatia cordului, analiza traseului ECG

Pulsul arterial
• expansiune ritmica a peretilor arteriali, determinata de cresterea presiunii sanguine in timpul sistolei ventriculare • frecventa normala 60 - 1 00 / minut • peste 100 / minut – tahicardie • mai putin de 60 / minut - bradicardie

Tensiunea arteriala (presiunea arteriala)

• presiunea exercitata de sange asupra unitatii de suprafata a arborelui circulator • maxima la nivelul aortei
• scade pe masura ce sangele se indeparteaza de inima

Factori de care depinde tensiunea arteriala
• forta de contractie a miocardului • rezistenta vasculara periferica, data in special de tonusul arteriolelor

• volumul de sange
• vascozitatea sangelui • elasticitatea peretilor arteriali - mai ales arterele mari • T A = DC*RV P

Debitul cardiac

• volumul de sange ejectat de ventriculul stang pe minut
• DC= DS*A V

Cresterea debitului cardiac se poate realiza prin:

• cresterea debitului sistolic

• cresterea alurii ventriculare

Reglarea hemodinamicii

• mecanisme intrinseci - legea Frank-Starling
• mecanisme extrinseci – nervoase • mecanisme extrinseci - umorale

Mecanisme nervoase

• sistemul nervos vegetativ simpatic - nervi cardiaci efecte pozitive asupra proprietatilor miocardului • sistemul nervos parasimpatic - nervi vagi - efecte negative asupra proprietatilor miocardului - doar pe etajul supraventricular

Mecanisme extrinseci – umorale

• catecolaminele (adrenalina, noradrenalina) - efecte pozitive asupra proprietatilor miocardului

• hormoni corticosuprarenalieni, tiroxina, insulina au efecte inotroppozitive

Miocard

• tesut muscular de lucru – adult

• tesut excitoconductor nodal - embrionar

Generarea impulsului

• depolarizarea este indusa de patrunderea pasiva a ionilor de sodiu in celula

Repolarizarea

• consecinta a iesirii ionilor de sodiu prin interventia pompelor de membrana

Curba potentialului de actiune

• in repaus exista un gradient intre interiorul si exteriorul fibrei musculare cardiace
• interiorul are un potential electronegativ de - 90 millivolti

Curba potentialului de actiune
• faza 0 - depolarizare, potentialul creste brusc de la - 90 la + 30 millivolti • faza 1 - scadere brusca • faza 2 - repolarizare lenta • faza 3 - repolarizare rapida • faza 4 - revenirea la repolarizarea diastolica

Potentialul de actiune

• miocitele contractile (de lucru) au faza 4 orizontala

• fibrele miocardice de tip embrionar au o faza 4 oblic ascendenta, datorita unor canale ionice care permit intrarea lenta a ionilor de sodiu

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->