Statistik in activitatea de comert exterior

Activitatea de comert exterior cuprinde operatiile comerciale sau de cooperare economica si tehnico-stiintifica
in raport cu strainatatea privind:vanzarea,cumpararea sau schimbul de marfuri,prestarile de servicii
internationale,proiectarea si executia de lucrari,asistenta sau colaborarea tehnica internationala,operatiunile
financiare si turism.
Schimburile comerciale cu alte tari in raport cu sensul lor imbraca 2 forme : importul de marfuri si exportul de
marfuri.Exportul de marfuri cuprinde toate operatiile comerciale prin care o parte din marfurile produse sau
prelucrate intr-o tara se vand in alte tari.Exportul cuprinde si serviciile prestate de o tara in alte tari cunoscute sub
denumirea de export invizibil.Importul de marfuri este reprezentat de totalitatea operatiunilor comerciale prin care
se cumpara marfuri din alte tari pentru satisfacerea consumului productiv sau neproductiv intern.Importurile
cuprind si operatiunile specifice pentru importul invizibil(prestarile de servicii,turismul international,relatiile
financiar internationale.!omertul exterior al unei tari cuprinde totalitatea bunurilor materiale schimbate intre tara
respectiva si restul lumii
Marfurile sosite in tara se pot afla in una din sistemele urmatoare: da dispozitia importatorului urmand a fi
introduse in consumul productiv sau a fi revandute"in vama in depozite urmand a fi introduse dupa plata taxei
vamale in consumul intern fie pentru a fi exportate mai departe"in firme de prelucrare aflate sub control vamal
Marfurile iesite din tara se pot afla in urmatoarele situatii: rezultate din activitatea de productie
indi#ena,marfurile sub forma deservirilor si a marfurilor uzate cum ar fi :fier vechi,confectii purtate,utila$e
uzate."marfuri importate in cantitati foarte mari care dupa procesul de vamuire sunt reorientate sub forma unor
a$utoare sub forma unor schimburi
%otalitatea acestor fluxuri de marfuri este #rupata in 2 mari sisteme de comert exterior:sistemul de comert #eneral
si sistemul de comert special
Sistemul de comert general cuprinde totalitatea marfurilor care trec frontiera de stat mentinandu-se conform
de destinatia urmatoare
Sistemul de comert special cuprinde numai marfurile care trec frontiera vamala
In statistica evaluarea comertului exterior se realizeaza in preturi &'((eport si preturile !I&(import sau
francofrontiera romana.Semnifica valoarea marfurilor exportate la locul si data cand marfurile parasesc frontiera
ro.)retul &'( cuprinde valoarea de vanzare a marfurilor,cheltuieli cu asi#urarea transportul si alte ch.)retul !I&
sau fracofrontiera ro semnifica valoarea marfurilor importate p*e punctul de frontiera la intrarea in +'.!uprinde
valoarea la care sunt cumparate marfurile de catre importator si toate cheltuielile de asi#urare si transport pana la
frontiera romana
Indicatorii statistici ai raportului de schimb utilizati in activitatea de comert exterior
Indicele #radului de acoperire a importului prin export I,A
t-.

= =
imp
oi
imp
ti
oi
ti
Vimp
t
V
o t
t
V
V
V
V
I
I
IGA :
exp
exp
. -
exp
-
. -
Indicele raportului de schimb brut reprezinta raportul dintre indicele cantitatilor exp*ortate si indicele cantitatii
importate

(exp
. -
(exp
. -
. - q
t
q
t
t
I
I
IRSB =

imp
t
P
t
I
I
IRSN
. -
(exp
. -
=
indicele raportului de schimb net exprima raportul dintre indicele preturilor la export si import
&oarfecele de preturi &)
t-.
/ (0 - I+S1
t-.
x 0..
indicele puterii de cumparare a exporturilor evidentiaza cum ar putea evalua importurile in limitele incasarii
din export
I)!E2
t-.
/ I+S1
t-.
x I
t-.
3 (exp
indicele factorial al raportului de schimb reprezinta o combinatie intre indicele raportului de schimb net si
indicele productivitatii muncii
I&+S
t-. p(exp
/ I+S1
t-.
x I
t-.
4

Statistica in activitatea de comert interior
!irculatia marfurilor cuprinde comertul cu ridicata cu amanuntul,alimentatia publica,aprovizionarea tehnico-
materiala,comertul exterior,prelucrarea,contractarea si achizitionarea produselor a#ricole,achizitionarea si
valorificarea materialelor refolosibile,achizitionarea si circulatia ambala$elor.In acest sistem comertul interior prin
cele 2 componente ale sale )5+ )5A reprezinta circulatia pe piata interna a marfurilor alimentare si nealimentare
destinate consumului sau uzului individual si familial,precum si a bunurilor destinate consumului colectiv so
uzurii #ospodaresc al firmelor Comertul cu ridicata este o veri#a intermediara intre productie si comertul cu
amanuntul.Aproximativ 2-6 din totalul marfurilor ce fac obiectul comertului interior in deplasarea lor catre
beneficiarul final necesita operatiuni de transport,manipulare,receptie,stocare,formarea sortimentului
comercial.'r#anizarea miscarii marfurilor catre reteaua ma#azinelor cu amanuntul,pre#atire,sortare,portionare si
preambalare
Comertul cu amanuntul reprezinta acea veri#a a comertului interior care asi#ura realizarea ca marfa a
produselor prin vanzarea lor catre consumatorul final in urma acestei operatiuni produsele parasind sfera
circulatiei pentru a fi consumate.Spre deosebire de comertul cu ridicata in care vehiculeaza cantitati mari de
marfuri preluate de la producatori sau laturi destinate firmelor specializate in comercializarea catre
populatie,comertul cu amanuntul opereaza cu parti mici,cantitatile vandute unei persoane acoperind pentru un
timp consumul individual sau familial
Indicatorii comertului interior
Stocul final: S& / SI 7 I - E - pierderi
Rata stocului reprezinta raportul dintre stocul mediu inre#istrat intro perioada si desfacerile din acel interval
de timp,
+ata stocului /
0.. x
S

Stoc in zile rula$ /

Z
R
Sf Szr : =
,Stoc in zile desfacere in com cu amanuntul /
Z
D
Sf Szd : =

(Ie / 8/ + .
Viteza de circulatie a marfurilor exprima in cate zile se epuizeaza stocul mediu,daca se mentine nivelul
mediu zilnic al unitatii cercetate.8eoarece crste viteza de circulatie a marfurilor reprezinta o cale de sporire a
eficientei economice a firmei analizate in profil dinamic si a acestuin indicator si a factorilor care il determina
prezinta un deosebit interes pentru aparatul de decizie si de realizare prin aplicarea metodei indicilor
D
SxZ
z
D
S
D
S
V = = =
numarul mediu de rotatii ale stocurilor.Alaturi de marimea absoluta a stocului de marfuri destinate vanzarii
in statisti9 interantionala se inre#istreaza rotatia stocului de-a lun#ul perioadei de raportare.Acest indicator
calitatic al activitatii firmelor comerciale si de alimentatie publica exprima de cate ori se reinoiesc stocurile in
perioada contata si se calculeaza prin intermediul uneia din formulele urmatoare
V
Z
N sau
S
D
N = =
Fiabilitatea si live testingul
&iabilitatea reprezinta o caracteristica a produselor fiind asociata in #eneral produselor de natura mi$loacelor
de munca de deservesc mai multe cicluri de productie sau bunurilor de consum cu durate lun#i de utilizare.In
forma cea mai simpla fiab se masoara ca probabilitatea succesului.Specific exprimarii numerice a fiabilitatii este
faptul ca principalii indicatori se exprima printr-o probabilitate deci printr-un numar pozitiv cuprins intre .-
0.Intrucat fiabilitatea este masura sansei unui produs de a-si indeplini functiile au un anumit interval de timp,este
necesara introducerea timpului ca element de conditionare in estimarea fiabilitatii.Similar timpului in anumite
situatii se poate lua o anumita ,,prestatie:: a produsului:nr de cicluri de functionare pentru produsele care lucreaza
ca intermitenti,nr de executii pentru un a#re#at.;n indicator important il reprezinta intensitatea sau rata caderilor
z(t / f(t-0-&(t f-densitatea de probabilitate,&-fctia de repartitie
Indicatorii fiabilitatii. <asurarea fiabilitatii se poate realiza prin 2 #rupe de indicatori: indic bazati pe
metodele statisticii descriptive (indici neparametrici si indicatori bazati pe modele probabilistice (indic
parametrici
Indicatori bazati pe metodele statisticii descriptive.Info privind fiabilitatea se obtin fie urmarind
comportarea produselor in exploatare reala fie in decursul incercarilor de laborator
frecventa relativa a defectiunilor se calculeaza ca raport intre nr defectiunilor inre# in intervalul i si totalul
acestora
= (
=
ti f
ri - >ri
frecventa cumulata a defectiunilor exprima ponderea produselor defectate pana la sfarsitul intervalului
i,valoarea ei este crescatoare si devine e#ala cu 0 sau 0..? la ultimul interval al seriei

= =
= =
N
i
N
i
ri N ri x
N
ti f
0 0
"
0
(
frecventa relativa a exemplarelor in functie se mai numeste si functie experimentala a fiabilitatii deoarece
aceasta exprima ponderea produselor care nu sau defectat pana la sfarsitul intervalului i si care se vor defecta in
decursul intervalelor viitoare +:(ti / 0- &(ti .
frecventa medie a defectiunilor pe un interval de observare se calculeaza ca raport intre nr total al
defectiunilor si timpul total de bunuri functionale a tuturor exemplarelor din esantion (ti f / >ri->riti sau (ti r
/>tiri->ti )e masura ce creste #radul de fiabilitate valoarea indicatorului descreste sau invers
timpul mediu de buna functionare sau media timpilor de buna functionare <%(& exprima timpul mediu de
buna functionare ce revine pe o defectiune sau mai concret timpul mediu de buna functionare pana la defectare
sau dintre doua defectiuni succesive oarecare
Indicatori bazati pe metode probabilisticelegi statisticemodelarea fiabilitatii.
%ermenul de model provine din latinescul ,,modelus::(cu sensul de masura iar ulterior in lb +' de
modalitate,posibilitate.Evidentiand ideea de abstractizare prin schimbarea unitatii de masura.Aceasta schimbare
nu trebuie privita in sens metrolo#ic ci doar ca o simplificare a realitatii in vederea posibilitatii studierii acestuia
si enuntarii unor $udecati valabile asupra situatiilor similare intalnite in domenii diferite.'peratia de modelare are
in final scopul declarat de a fi aplicabila unor situatii reale cat mai diferite dar utilizand un aparat teoretic comun.
Modelul exponential desi simplu si uneori minimalizat dpdv teoretic sia #asit in domeniul fiabilitatii
aplicatii nebanuite
f (t, @ / @ e
-@ t
.In cazul elementelor pentru care se poate asocia le#ea exponentiala comportamentul lor in
functionare rata de defectare este constanta o perioada relativ mare de timp.Ae#ea exponentiala este aplicabila
pentru modelarea functionarii unor produse complexe.componente electronice,scule aschietoare.<odelul
BEI(;AA se utilizeaza cand rata defectarii este crescatoare sau descrescatoare.Echipamentele de tip complexe
atat ca structura,nr de elemente cat si sub forma de modalitate de combinare4 intre elementele
mecanice,electromecanice,electrice si electrotehnice pot prezenta o rata de defectare descrescatoare iar atunci
cand intervine procesul uzurii inre#istreaza o rata crescatoare
<odelul normal de utilizeaza pentru o rata de defectare crescatoare atunci cand repartitia timpilor pana la
defectare este apropriata de o repartitie #aussiana
!estul !
1umit si testul student poarta numele matematicianului statistician Billiam SealC ,osset cunoscut mai
ales sub pseudonimul,,studentul:: si care a fost un reprezentant de marca al scolii an#lo saxone de
statistica.,osset a condus laboratorul unei fabrici de bere )ar9 +oCal utilizand procedee statistice in interpretarea
rezultatelor analizelor.A lucrat la ;niversitC !olle#e din Aondra si a colaborat cu +onald &isher si Darl )earson
%estul t are o lar#a aplicare in cadrul distributiilor normale fiind utilizat in verificarea ipotezei e#alitatii a
doua medii ce se refera la 2 colectivitati statistice normal distribuite.Este utilizat in urm situatii:
cand se verifica ipoteza E
.
:m
0
/ m
2
(m
0
media,privind e#alitatea a doua medii ce corespund la 2 populatii
normal distribuite care are aceeasi dispersie necunoscuta (S
0
2
-dispersia de sonda$ a colectivitatii 0

2 0
2 0 2 0
2
2 2
2
0 0
0 2
2 (
0 ( 0 (
2
t
m m
m m m m
S m S m
X
+
+
+

=
"
"
(
2

=
ni
n x x
i

.. "
0
(
2
2
0
2
0 2
0
=

S
n
x x
S
i
f / m
0
7m
2
-2
.
t tabelat / t
f"F
(f/ #radele de libertate ,F / pra#ul de semnificatie(m0 / volumul colectivitatii 0
cand se verifica ipoteza E
.
:m
0
/ m
2
referitoare la e#alitatea a doua medii ce corespund la 2 colectivitati
normal distribuite care nu au aceeasi dispersie,cu alte cuvinte dispersiile nu sunt e#ala in plus fiind si necunoscute
2
0 0
2
2
2
0
2
0 0
0
2
2
0
2
2
2
2
0
2
0
0 2
"
0
" "
0
0
0
0
" " S S
n
S
n
S n
S
C
n
c
n
c
f
n
S
n
S
X X
t =
+
+ =

=
+

=
cand se verifica ipoteza E
.
:m / m
.
0 " "
.
=

= n f
n
S
m X
t

Concluzii daca"
iva semnificat dif ati coectivit cee pe cacuat i fenomenuu ae m m mediie re t t
iva semnificat diferenta o exista nu m m medii cee re atunci t t t
ta!eat cacuat
f ta!eat cacuat
. . . . 2 . . . . . , 2 , 0 . . int
. . . . . , . . 2 . . int .
2 0 :
>
=

In vederea aplicarii formulelor de la pctele a si b trebuCie utilizat testul & al lui &isher care ne va indica care dintre
cele 2 formule le vom folosi
!estul F " In scopul verificarii ipotezei a doua dispersii
2
2
2
0
, ce corespund la 2 populatii normal distribuite se
utilizeaza testul & , " " 2 2 0 0 2
2
2
0
2 0
" " " 0 " 0 " "
f f ta!eat
" " n f n f
S
S
" = = = =
8aca &
calculat
G &
tabelat
atunci
2
2
2
0
si vom
utiliza formula testului t de la pct
8aca &
calculat
H &
tabelat
atunci
2
2
2
0
= si vom utiliza formula testului t de la pctul a
Indicatorii sintetici pentru aprecierea activitatii la nivelul firmelor
Acestri indicatori sunt comuni tuturor a# ec indiferent de profilul activitatii ramurii de
apartenenta.)rincipalii indicatori sunt: !A,prod bruta()(,5( bruta,5A neta,E(E,E1E,)r,<!,cota de piata
# C$ reprezinta volumul total al afacerilor unei firme evaluate la pretul pietei ,cuprinde: valoarea
afacerilor realizate de catre un a# ec. cu tertii prin exercitarea curenta a obiectului de activitate.Se calculeaza prin
insumarea veniturilor realizate de livrarile de bunuri,executarea de lucrari si prestarea de servicii precum si a altor
venituri din exploatare % &rod bruta este volumul valoric al productiei realizate de catre un a# ec. intro anumita
perioada si este constituita din valoarea bunurilor si a serviciilor produse in perioada de referinta.Se determina ca
suma a urmatoarelor elemente:veniturile realizate in activ de baza,veniturile realizate din alte activitati,subventii
pentru diferente de preturi si tarife,alte venituri,variatia de stocuri ' &rod marfa exprima valoric rezultatele
finale(prod finite,lucrari industriale livrate sau destinate livrarii catre alte unitati la export sau catre fondul pietei
ori folosite in sectoarele neindustriale ale firmei ( Consumul intermediar se calculeaza ca suma a urmatoarelor
elemente: ch pt achizitionarea de mat prim,mat consumabile,emer#ie,apa,abur,ambala$e.Soldul stocurilor de mat
prime,materiale,combustibili,ambala$e,ch anticipate,ch pt servicii achizitionate de firma prelucrate in prod proprie
si intrate inte#ral in componenta bunurilor si serviciilor livrate,alte ch
materiale(transport,posta,telecomunicatii,chirii,inchirieri utila$e,deplasari,detasari,asi#urari,ch care se scad din
venituri(ch de reclama,protocol,comisioane platite a# ec cu activitate de comert exterior,sume platite pt
contractele de colectare de interes national neincluse in costuri. ). $mortizarea cap fix(A exprima o forma
baneasca conservarii de cap fix
*. Impozitele indirecte:repr platile efectuate de catre a# ec catre stat inaintea impozitarii profiturilor se
includ(%5A pt importuri,,pentru productie,A!!IIe +. 5A( / )(-!i, ,.V$- exprima valoarea nou creata de
catre firma in perioada de calcul 5A1 / 5A( -A- I
in
.. E(E : - E(E daca din 5A( se elimina I
in
si salarizarea factorului de munca, - E(E- A 7 8+(dobanzi,rente 7
)r E1E / E(E - A.
)r / E1E- 8+% (dobanzi,rente,taxe MC este un indicator specific a# ec care vand produsele in starea in care
leau achizitionat <! / !A-!a (cost
I Indicatori ai rezultatelor indirecte si pe t l ale activ ec
#.Cota de piata exprima ponderea detinuta de o firma sau de un proces in cadrul pietei de referinta
cota de piata absoluta se stabileste ca raport intre volumul vanzarilor a# ec studiat fata de vanzarile totale din
produsul respectiv !)
i
/ 3i -> 3i x 0..
cota de piata relativa exprima pozitia firmei comparata cu liderul din domeniul pietei specifice
R
i
CP
/ 3A-3( x
0.. 3a firma,3b liderul
%.Coeficientul fidelitatii este un indicator care exprima o dimensiune a constantei cumparatorilor.El reflecta
constanta cumparatorilor pentru firma si produsele acesteia fiind o consecinta a satisfacerii acestora.+eprezinta
procentul de consumatori care au achizitionat produsele in perioadele anterioare si continua sa il apeleze si in
prezent
'.Rata de atractie este un indicator de extensie pietei si relfecta proportia cumparatorilor care au abandonat
achizitionarea produselor de la firmele concuirente si au optat pentru produsele firmei analizate
II Indicatorii de standind financiar al firmei
Se pot #rupa in indic de potential financiar si ai echilibrului financiar ai recuperarii creantelor si
rambursarii obli#atiilor
#.indicatori de potential financiar caracterizarea potentialului financiar al firmei se efectueaza pe baza
datelor din (!
a 1&+ carac valoarea stocurilor si a creantelor neacordate pe seama obli#atiilor soc care pana in momentul
echitarii lor se constituie pentru firma surse atrase 1&+ / S% -!+- '%S
b %1 se stabileste ca diferenta intr &+ si 1&+ %1 / &+ - 1&+
c #radul de finantare a 1&+ pe seama &+ exprima cat din 1&+ este acoperit de &+ ,,& / &+-1&+ x 0..
%.indicatori ai echilibrului financiar
a solvabilitatea reflecta cap de plata a soc ca element al lichiditatii reflectand circuitul transformarii marfurilor in
bani S5 / 8( - '(%S
b alti indicatori,lichiditatea patrimoniala(A) stabilita ca raport intre elementele de A si elementele de ) ,
8A!A raportul este G 0 rezulta un #rad corespunzator de si#uranta pentru acorarea de noi credite
raportul este J 0 rezulta ca firma e in situatia riscanta pentru ca soc a imobilizat partial imprumuturi
executate si nu a obtinut efectele scontate
c rata lichiditatii imediata +li / 8( - dat pe ts x 0..
d rata solbavilitatii patrimoniale +S) / !ap propriu - (!ap propriu7 credite bancare x 0..
e rata autonomiei financiare +A& / !ap propriu-!ap strain x 0..
f trezoreria firmei %& / 8( - exi#ibilitati pe t.s apartine *.,2".,6K
'.indicatori ai recuiperarii creantelor si rambursarii obligatiilor :starea de LsanatateM a unei firme este
reflectata si de modul in care reuseste sa isi recupereze creantele(iar ca indic de standin# mana#erial si sasi achita
obli#atiile
a perioada de recuperare a creantelor )+! / !reante-!A x 8t 8t(intervalul de analiza 6..N..6NO zile
b viteza de rotatie a stocurilor 5+S / Stocuri -!A x 8t.
c perioada de rembursare a obli# pe ts )+' / obli#atii pe ts-!A x 8t.
/ficienta folosirii potentialului ec
Conceptul si indicatorii eficientei potentialului ec
Eficienta ec.este o cate# ec.complexa cu implicatii asupra tuturor laturilor vietii social-ec.Ea se exprima
sintetic prin raportul dintre rezultatele obtinute in activitatea ec (efectul ec-social si eforturile depuse pentru
obtinerea rezultatului respectiv cheltuielile facute cu factorii de productie.Acest raport care exprima eficienta se
calculeaza atat la niv a#.ec.,la niv ramurilor cat si la nivelul ec.nationale.Activ ec este apreciata ca eficienta daca
indeplineste urm conditii:
- sa se concretizeze in bunuri materiale sau nemateriale(servicii care sa satisfaca nevoile sociale
- valoarea bunurilor obtinute din activitatea ec sa acopere chelutielile( eforturile facute si sa asi#ure un surplus
- activitatea ec sa nu deterioreze echilibrul ecolo#ic
Marimea indic de eficienta se poate obtine pe % cai"
ca raport intre indicatorul de rezultate si cel de efort si in acest caz exprima cate unitati din indicatorul de
rezultate se obtin pentru o unitate din indicatorul de efort E / +-Ef . ca raport intre indic de efort si cel de
rezultate si in acesta situatie va exprima cate unitati din indicatorii de efort sunt necesare sa se obtina o unitate din
indicatorul de rezultate E / E&-+ .
0inamica eficientei se exprima prin compararea indic eficientei din 2 sau mai multe perioade
#"
t
R
t
#
t
I I
#f
R
#ft
Rt
#
#t
I
. - . -
.
.
.
. -
: : = =
!resterea eficientei are loc daca
#
t
I
. -
G0 sau
#
t
I
. -
G
#f
t
I
. -
. Sporirea eficientei pune
in evidenta o ec de munca sociala o scadere a cheltuielilor cu factorii de productie pe o unitate de
produs.<asurarea si analiza eficientei ec.datorita complexitatii conceptului fac necesara calcularea unui sistem de
indicatori care sa raspunda cerintelor informationale ale analizei ec.Acest sistem include: indic #enerali ai
eficientei ec.,indic eficientei folosirii fortei de munca,indic eficientei utilizarii fondurilor fixe,indic eficientei mi$
materiale
Indicatori generali ai efic ec"
)I(,)I1,care revine la 0.... lei resurse alocate sau consumate ()I( sau )I1-+c x0... ec relativa de
resurse : -ec de fonduri fixe
Ecf / &t -&
.
x
q
t
I
. -
,e c de mi$ materiale Ecm / <t-<
.
x
q
t
I
. -
"ec de forta de munca Ect / %t-%
.
x
q
t
I
. -
.
rentabilitatea resurselor folosite :- rent fondurilor fixe +f / (-& x 0..,rent mi$ mat consumate +m/(-< x
0..,rent productiei +p/(-)I( x0...
In teorie si practica ec cate#oria de productivitate exprima eficienta utilizarii factorilor de productie.8aca in
calcul se include ansamblul factorilor de productie deobicei munca si capitalul se obtine productivitatea #lobala
B# / C:-(D 7%.8aca in calcul se cuprinde numai un fact or de productie se obtin productivitatile partiale B9 /
C-9, Bt / P-%.1ivelul Bt se determina : la nivel ec nat.(4 sociala a muncii B/ )I(-suma %i,la nivelul fiecarei
ramuri Bi / 5A(I-%i.)roductivitatea sociala a muncii se poate obtine prin a#re#area a B
2
la
nivelul ramurilor ec
nat fiind o medie aritmetica ponderata a acestora
B mar#inala / )I(->%i / >5A(I->%i / >Biti-> %i / > BiC%i.
Statistica activ de transporturi
%ransporturile repr activitati ce consta in deplasarea persoanelor si bunurilor cu a$utorul unor vehicule care
apartin unor firme ce au ca activitate de baza efectuarea de transporturi pentru terti si transportul in re#ii proprii
Includ urm activitati: transport feroviar,auto,naval,aerian,prin conducte ma#istrale
Indica ai potentialului tehnic in transporturi
$ In transp feroviar se carac potentialul prin indic:lun#imea liniilor de cale ferata per totatl din care
electrificata si cu ecartament normal(linii simple sau duble.)arcul tehnic se carac prin: nr locomotivelor pentru
activitatea de baza cu precizarea ponderii celor electrice diesel,nr va#oanelor pt trenurile de calatorie,capacitatea
masurabila prin nr de locuri cu detalierea pe tipuri de cale ferata de confort,nr va#oanelor pt transport postal si
cel al ba#a$elor,nr va#oanelor de marfa. 1 In transportul maritim se evidentiaza nr navelor maritime in fucntiune
separat pentru navele de marfuri si calatori
C.In transportul fluvial lun#imea cailor navi#abile interne pentru cate#orii : canale(dunare-<1fluvii,lacuri ,nave
fluviale in exploatare (pentru calatori,remorchere,impin#ator 0.In transporturi rutiere se precizeaza nr
vehiculelor pt transport de calatori:motorete,motociclete autoturisme"" autocare,autobuze, microbuze" "
trolebuze""de marfuri :nr camioanelor pe #rupe de capacitate,tractoare,semiremorci /.In transportul aerian
Aun#imea liniilor aeriene pe tipuri de companii de trasnport(romane,straine numarul aeronavelor in functiune cu
precizarea capacitatilor si a puteri de tractiune
Indicatori statistici ai activitatii in transportul de marfuri:
I Indicatorii transportului feroviar de marfuri"
marfurile expediate reprezinta un indicator util pentru analiza activitatii ec pe caile ferate fiind stabilit distinct
pe statii #enerale de cai ferate si $udete.<arimea indic cuprinde: marfurile expediate din statii,mf sosite din
strainatate in statiile de frontiera,reexpeditii de mf ( sosite in statia de destinatie si expediate mai departe cu o
scrisoare de trasura mf sosite :In marimea indicatorului sunt incluse: val mf descarcate in statiile de cale
ferata,val mf sosite in statiile de frontiera pt a pleca in strainatate mf transportate cuprinde totalitatea mf
transportate de o unitate feroviara parcursul mf este un indicator ce sintetizeaza 2 dimensiuni ale activitatii de
transportAtona$ul marf transportate,distanta in 9m )A+< / >3idi
timpul mediu de rula2 al vagoanelor de marfa exprima durata medie a unui ciclu de transport al va#oanelor
de marfa respectiv timpul mediu intre 2 incarcari succesive R / )5-A )5-parcul de lucru al va#oanelor de
marfa,A-activitatea retelei de cale ferata
II Indicatorii tr auto de marfuri
mf expediate se exprima in tone si caracterizeaza volumul transporturilor efectuate cu atovehicule prorpii sau
inchiriate parcursul mf este indicatorul care se obtine prin multiplicarea #reutatii produselor transportate cu
distantele parcurse.Aa nivelul unui an parcursul se stabileste astfel:
)Q / )i 7 c 7!;) 7 !;% 7 !;)S 7 )<I x6NO )Q-parcursul mf,,)i-nr autovehiculelor din inventar, c -
capacitatea medie a unui vehicul,!;)-coef utilizarii parcului auto,!;% - utilizarii tira$ului,!;)S -utilizarii
parcului mediu zilnic,)<I-parcursul mediu zilnic
III Indicatorii tr naval
mf expediate se carac prin insumarea cantitatilor expediate in tone greutatea mf incarcate pe nave se poate
stabili in prealabil prin cantarire sau pe baza pesca$ului navei(adancimea de cufundare a navei citita pe marca$ul
aplicat la bordul navei parcursul mf se stabileste ca suma produselor intre distantele parcurse si tona$ul
transportat Se exprima in t-9m si t-mile 0mila / 0,RO2 9m
IV Indicatorii activitatii portuale
nr navelor operate depinde de capacitatea de trafic a radei(partea portului in care navele sunt in asteptare !tr
/ )n-(1n x $ )n-perioada de navi#are,1n-nr de nave ce pot fi plasate in rada, $ -timpul mediu in zile de
stationare a navei in rada cantitatea de marfa ce tranziteaza prin port este dependenta de capacitatea frontului
de dane(frontul de acostare si operare a navelor de capacitatea depozitelor a instalatiilor si utila$elor si de cap
!&+ si a drumurilor din incinta porturilor traficul portuar exprima in tone cantitatea marfurilor intrate si iesite
in si din porturi fluviale si maritime prin a#re#are
V Indicatorii traficului aerian de mf
In functie de distantele acoperite aeronavele se clasifica in 6 : scurt curier (2....-6....9m mediu
curiei(S....-O....9m lun# curier
(N....-0..... 9m &rincipalii indicatori sunt" marfurile expediate si parcursul marfurilor
VI Indicatorii statistici ai tr de calatori
In traficul feroviar !uprinde calatorii plecati din statiile din cale ferata din tara noastra si calatorii plecati din
strainatate care au intrat prin frontierele tarii calatorii sositi .Indicatorul este e#al cu suma calatorilor sositi in
statiile unei re#ionale si a celor iesiti prin frontierele tarii
calatorii transportati se calculeaza numai la nivelul re#ionalelor deoarece pe ansamblul retelei este e#al
cu calatorii plecati
parcursul calatorilor masoara volumul traficului de persoane luand in considerare nr calatorilor
transportati si distantele de deplasare
distanta medie a calatoriei reprezinta distanta exprimata in 9m parcursi in medie de un calator si se
stabileste ca raport intre parcursul calatorilor si nr calatorilor transportati venitul mediu :suma incasata in
medie de or#anizatia de transport pentru un calator transportat pe distanta de 0 9m
Indicatori utilizati in analiza activitatii bancare
#.Indicatori ai rentabilitatii bancare.Activitatea desfasurata de o banca se poate analiza prin calculul unor
indicatori derivati pe baza celor cuprinsi in bilant dupa cum urmeaza
rata rentab fin sau profitul la capital evidentiaza rezultatele finale pe care baca lea obtinut in comparatie cu
marimea capitatului de care dispune +rf / )n-! x0.. )n-pr net,!-capital .)r net este considerat ca marimea ce
resulta dupa deducereea ch si taxelor inclusiv a imp-pr.!apitalul repr suma totala subscrisa si varsata in contul
bancii respective rata rent ec.sau profitul la active reflecta efectul cap de conducere in ceea ce priveste
utilizarea resurselor financiare ale bancii in vederea obtinerii de profit.Ea este in masura sa evidentieze rezultatul
obtinut in functie de volumul de resurse de care a dispus banca la un moment dat +re / )n-Ax0.. efectul de
pargie(levierul este un indicator important pentru banca deoarece reprezinta #radul in care sau utilizat resursele
de care dispune banca pentru obtinerea unei rentabilitati fin ridicate a cap propriu Ep /At-! rata profitului
exprima profitabilitatea cu care unitatea bancara a cheltuit fondurile aflate la dispozitia sa pentru a obtine profit
+pr / )n-5t x0...
%.Indicatorii riscului bancar
riscul de sistem este acea cate#orie de riscuri cauzata de scaderea acceptabila a ofertei de bani precum si de
anumite restrictii ce pot fi impuse bancilor riscul de pret se refera la posibilitatea ca ratele dobanzilor sa
creasca in conditiile in care banca detine active cu scadenta G decat cea a pasivului riscul de credit apare
atunci cand imprumuturile nu sunt rambursate in volumul si la termenele stabilite riscul de functionare
rezulta din fraude incompetenta profesionala si efectuarea de operatiuni neeficiente riscul de tara trebuie
invocat deoarece are caracter de #eneralizare extinsa.Se mai numeste si riscul neprevazut deoarece este
determinat de incapacitatea unor debitori din tari considerate de a face fata an#a$amentelor sau rezulta din
incapacitatea autoritatii monetare de a transforma sumele ce corespund serviciului datoriei in moneda in care se
exprima de re#ula T si euro +evistele E;+' moneC si %he Economist calculeaza periodic riscul de
tara dupa metodolo#ii proprii.!lasamentul intocmit prevede pe baza unor indicatori conventionali sansa de
transformare in profit a unui cap investit la un moment dat intro tara.)netru calcularea riscului de tara Euroi
<oneC ia in calcul 6 #rupe mari de indicatori analitici de creditare de piata.!ele mai bune performante in fiecare
domeniu primesc cea mai buna nota iar performantele slabe sunt cotate cu .
Configuratia indicatorilor este urmatoarea"
#. info ec cu o pondere de 2O? in puncta$ul final provin din pro#nozele ec ale euromoneC pentru ultimi 2 ani
%. riscul politic are o pondere de 2O?.scorul final 0. indica absenta riscului final de rambursare.Scorul .
indica faptul ca nu sunt sanse ca sa fie efectuate platile scadente
'. indicatorii de indatorare au o pondere de 0.? iar in calcul serviciul datoriei externe in total
exportului,soldul contului curent fata de )I( si total datorie externa ca procent in )I( toate acest info
provenind de la banca mondiala
(. reesalonarea datoriei externe sau neplata acestuia 0.?
). rata de creditatrer 0.? *. accesul la finantare bancare O? +. accesul la finantare pe ts O? ,. accesul la
titluri internat si piete pentru imprumuturi sindicalizate O? .. raportul intre detinerea de disponibilitati pe t
G O ani si mat$a de forfetare pentru tari fara risc O?
Indicatorii !ompetitivitatii internationale a marfurilor si a firmelor exportatoare
)utine concepte economice au cunoscut o asemenea imbo#atire de continut cum au inre#istrat
competitivitatea respective capacitatea concurentiala.In conditiile productiei si comercializarii unor marfuri ,de
re#ula bunuri fun#ibile,capacitatea concurentiala era definite de o sin#ura dimensiune,competitivitatea de pret.)e
piata se impunea acel intreprinzator care reusea sa produca efficient sis a ofere marfurile in conditii de pret cat
mai scazute.8iversificarea treptata a productiei si sporirea #radului de complexitate si tehnicitate a produselor au
imbo#atit conceptual de competitivitate cu noi dimensiuni:competitivitatea de calitate si tehnica.Avand
posibilitatea de a alle#e intre mai multe oferte ce au ca obiect marfuri cu valoarea de intrebuintare
asemanatoare,cumparatorul opteaza pentru o anumita marfa nuC numai in functie de pret ci si in functie de #radul
sporit de satisfactie pe care il produce dpdv tehnico-calitativ acea marfa
$specte legate de indicatorii competitivitatii produselorCota de piata este exprimata fie in volumul
vanzarilor fie prin ponderea produsului sau a producatorilor in valumul total al tranzactiilor effectuate dealun#ul
perioadei de re#ula un an pe un se#ment al pietei nationale sau internationale.Expresia absoluta sau relative a
cotei de piata sta la baza unui intre# evantai de indicatori: rata abaterii structurale a exportului fata de
productie rezulta din compararea ponderii unui produs in totalul exportului unei firme cu ponderea acestuia in
totalul productiei.;n rezultat supraunitar poate fi interpretat ca fiind o expresie a competitivitatii internat.a
marfurilor fata de celelalte produse vandute la export indicele avanta2ului comparativ se bazeaza pe
compararea cotei parti a exportului unui anumit produs pe un anumit se#ment de piata cu cota parte a aceluiasi
produs pentru intrea#a piata sau pe piata mondiala.8aca indicele avanta$ului comparativ este supraunitar
competitivitatea produselor pe piata analizata este superioara mediei mondiala de interes pentru acea marfa si
invers performanta exterioara a productiei exprima avansul sau re#resul de competitivitate a productiei unei
firme comparand ponderea sa actuala pe o piata cu ponderea cunoscuta in perioada de baza.!resterea cotei parti
analizate inseamnca capacitatea sporita de concurenta in raport cu celelalte oferte si invers.Informatiile cu privire
la performanta exterioara sunt deseori completate cu cele vizand performanta interioara.Indicatorul exprima cat
reprezinta productia firmei destinata pietei interne(micsoarata cu exportul efectuat de firma din totalu marfurilor
autohtone si din import comercializate pe piata nationala.8aca nu exista export si import in domeniul analizat
performanta interioara atin#e limita superioara de 0..?.8aca se practica insa si un schimb international de
produse,atunci indicatorul arata in ce masura reuseste oferta autohtona sa acopere cererea interna fiind indirect un
indicator al competitivitatii.Se poate aprecia ca intreprinzatorul este competitiv in masura in care performanta sa
interioara tinde sa fie cat mai apropriata de limita superioara iar performanta exterioara este ascendenta
coeficientul de elasticitate a exportului fata de cererea de import exprima felul in care raspunde fiecare
exportator la modificarea cererii.El rezulta din compararea ritmului de variatie a exportului unei firme pe o piata
in perioada analizata cu ritmul de crestere a cererii specifice pe piata de destinatii.;n rezultat supraunitar este
specific uneiu oferte competitive intrucat la cresterea cu 0? a cererii pentru o marfa exportul firmei pe acea piata
a putut creste cu mai mult de 0?.;n export inelastic(coef.subunitar de elasticitate inseamna un export
necompetitiv cauzele pierderii cotei de piata fiind de natura structurala sau comerciala competitivitatea
intreprinzatorului pentru asi realiza pro#ramul economic fiecare intreprinzator imobilizeaza alaturi de propriul
sau capital si capital strain care reprezinta o investitie externa.Evident investitorul va cauta un intreprinzator cat
mai competitiv pentru a asi#ura o valorificare cat mai avanta$oasa a capitalului pe care il utilizeaza
capacitatea dea autofinantare exprima starea financiara a intreprinzatorului si se calculeaza ca raport
procentual dintre cash-flo4 si valumul anual al investitiilor cash3flo4 reprezinta beneficiul intreprinzatorului
destinat finantarii investitiilor,stin#erii datoriilor contractate si platii dividendelor cuvenite actionarilor in urma
impunerii fiscale a pr obtinut intro anumita perioada.!u cat cap interna de finantare este mai ridicata cu atata
dependenta de capitalul procurat de pe piata interna sau internat.este mai redusa deci stabilitatea fin a
intreprinzatorului este mai mare nivelul de indatorare al intreprinzatorului urmarit dealun#ul unei perioade
arata in cati ani isi poate lichida firma din propriul cash-flo4.;n intreprinzator cu nivel ridicat de indatorare nu
constituie un plasament interesant.)ericolul unei supraindatorari sau in capacitati de plata fiind iminent
un aspect care nu trebuie ne#li$at este analiza rentabilitatii capitalului avansat realizata cu a$utoprul a 2
indicatori relativi:- rentabilitatea capitalului propriu exprimata ca raport intre beneficiul brut inainte de impunerea
fiscala si capacitatea intreprinzatorului,- rentabilitatea cap antrenat in activitatea firmei care se stabileste
comparand beneficiul rut inainte de impunerea fiscala la care se adau#a masa dobanzii pentru capitalul atras cu
cap avansat.In masura in care rentabilitatea propriului capital este superioara rentabilitatii intre#ul9ui capital
investit de intreprinzator se poate aprecia za acesta desfasoara o activitate avanta$oasa si competitiva ele
constituind totodata un plasament interesant pentru investitorul care cauta sasi valorifice capitalul devenit
disponibil. %oti acesti indicatori ai competitivitatii intreprinz.trebuie sa se afle intro stransa conexiune cu influenta
conditiilor cadru din fiecare ec nationala precum si cu analiza mutatiilor structurale si de natura or#anizatorica
afla in curs de derulare sau previzibil pe ts si m
Statistica in activitatea de turism
%urismul este o ramura a ec nationale care in#lobeaza activitati complexe si etero#ene si a carui activitate
se materializeaza in servicii exprimate su#estiv sub forma de produs turistic.In sensul contemporan al cuvantului
turismul este un fen soc ec ce cuprinde totalitatea relatiilor ce au loc in societate in procesul utilizarii timpului
liber atat in interiorul fiecarei tari cat si in circuitul schimbului de valori spirituale sau materiale dintre tari.Avand
in vedere marea diversitate a serviciilor,caracterul sezonier al turismului,diferitele forme ale turismului practicate
(or#anizat,enor#anizat,itinerant,de se$ur,balneomedicalcate#oriile de preturi si tarife diferentiate pe #rupe de
confort pe forme de turism,activitatea din aceasta ramura nu poate fi caracterizata printr-un s# indicator ci printr-
un sistem de indicatori care au un continut complex.Acest sistem de indicatori formeaza partea principala a
sistemului informational statistic in domeniul turismului si reprezinta un subsistem al sistemului de indicatori a ec
nationale.
I Indicatorii potentialului ec.
#. Indicatorii bazei materiale a5 indicatorii de marime a fondurilor fixe exprima valoarea absoluta a
fondurilor fixe la nivel national de ramura de $udet sau de a#.ec. b5 indicatori structurii fondurilor fixe

= = =
oi
oi
ti
ti
oi
ti S"
t
i
i
i
"
"
"
"
"
"
I
"
"
" : " "
=
=
. -
=
- uzura && ;z / 5ic - 5r 5r-valoarra ramasa 5ic - valoarea initiala completa
- #radul de uzura a && ,uz / %e - %n x 0.. - fondul anual de amortizare A / (5ic 7 !d - 5mr-% !d- ch
facute cu scoaterea din fucntiune a &&,5mr- val.mat.recuperate de la scoaterea din functiune a &&,%- durata de
functionare a && - norma de amortizare 1 / A-5ic x 0..
- uzura relativa a && ;z(? / ;z-5ic x 0.. - Starea de utilitate a && Sut / 5r-5ic x 0.. - coef de
disponibilitate !disp / %f-(%f 7 %r x 0.. %f - timp functionare ,%r - timp reparare
%. Indicatorii fortei de munca
a5 indic statistici privind nr si structura fortei de munca
- nr mediu lunar al muncitorilor $ / %om-zile-1r zile calendaristice ale lunii %om-zile-nr zilnic al muncitorilor
inclusiv pt zilele de repaus si sarbatori
- pentru celelalte cate#orii de salariati $ /(Efectrivul de personal la inceputul lunii 7 Efectivul de pers la sf lunii
- 2
- structura fortei de munca C
ti
/ %i - >%i - indicele nr mediu al salariatilor
.
. -
$
$t
I
$
t
=
b5 indic miscarii efectivului de forte de munca
- coef intensitatii intrarilor !i / %i - $ - coef intensitatii plecarilor !p / %p - $ (%i - nr salariatilor intrati -coef
miscarii totale !
%
/ (%i 7 %p - $ (%p - nr salariatilor plecati %d - nr salariatilor demisionati- coef fluctuatiei
sau miscarii de prisos a fortei de munca !f / (%d - %c - $
II Indicatorii circulatiei turistice
a5 nr total de turisti >ti . b5 nr total de zile turist >ziti. c5 nr mediu de turisti t / >tizi - >zi
- indicele nr mediu de turisti

= =
oi
oi oi ti ti
t t
t
z
z t
zti
z t
t
t
I :
.
. - - indicele nr mediu de turisti cu structura fixa

= = =
zi
tizi
z t
z t
z
z t
zti
z t
I
ti oi
ti ti
ti
ti oi ti ti ti t
t
:
(
. - - indicele nr mediu de turisti cu structura variabila

=
oi
oi oi
ti
ti oi % t
t
z
z t
z
z t
I
zi
:
(
. -
d5 durata medie a se2urului
- indicele bifactorial al duratei medii a se$urului

= =
oi
oi oi
ti
ti i i
t z
t
t
t z
t
t t z
z
z
I :
.
. - - indicele duratei medie a
se2urului cu structura fixa

= =
ti oi
ti ti
ti
ti oi
ti
ti ti zi z
t
t z
t z
t
t z
t
t z
I :
(
. - - indicele duratei medii a turismului cu
structura variabila

=
oi
oi oi
ti
ti oi % z
t
t
t z
t
t z
I
ti
:
(
. -
e5 intensitatea circulatiei turistilor dt / > ti - > ) p-pop autohtona
f5 preferinta relativa a turistilor )r / >ti - >)i t-nr de turisti dintro tara A spre o tara ( ,)- pop rezidentiala
a tarii A
&opulatia si resursele de munca
)opulatia ocupa un loc esential in economie pe de o parte ea actioneaza in calitate de consumator pe de alta
parte forta de munca reprezinta un element absolut indispensabil si complementar factorului capital pentru
desfasurarea procesului de productie
Masuri generale de demografie"
0emografia reprezinta stiinta care au ca obiect studiul populatiei umane si se ocupa de marimea si
repartizarea spatiala a acestora,de structurile populatiei dupa caracteristici demo#rafice si socioeconomice precum
si de evolutia acestora in stransa le#atura cu factorii care au influentat.
Cercetarea demografica se realizeaza in ' etape"
#.colectarea informatiilor primare prin intermediul sistemului informational al demo#rafiei si are drept scop
obtinerea unor fluxuri de date capabile sa #enereze informatia necesara.Sursele principale de date in demo#rafie
sunt: recensamantele populatiei,statisticile starii civile,anchetele demo#rafice si re#istrul de populatie.
%.prelucrarea datelor ,rezentarea si descrierea rezultatelor cu a$utorul metodelor statistice etapa ce se
concretizeaza in calculul indicatorilor nr pop structurii si miscarii acesteia '.analiza si interpretarea
rezultatelor prin formularea unor le#itati si efectuarea unor pro#noze ale fenomenelor demo#rafice precum si
formularea de politici demo#rafice.
Sursele de date pentru calcului indicatorilor pop
#.Recensamantul asi#ura informatii cu privire la nr si structura pop de pe teritoriul unei tari la un anumit moment
indeplinind functia de ,,foto#rafiere:: a populatiei.!aracteristicile ce urmeaza sa fie inre#istrate cu ocazia unui
recensamant al populatiei variaza de la o tara la alta dat metodolo#ia '1; precizeaza U caracteristici de baza: a5
carac #eo#rafice(domiciliul b5 carac privind familia sau #ospodaria(le# cu capul familiei c5 carac
personale:sex,varsta,stare civila dcarac ec (ocupatia,profesia,ramura de activitate e5 carac
culturale( reli#ia,limba materna,nationalitatea f5 carac privind nivelul de instruire (nivelul studiilor g5 carac
privind fertilitatea(nr de nou nascuti vii Aceste carac sunt inscrise in chestionar si pot fi completate prin 2
metode:autoinre#istrarea si metoda intero#arii %.Statistica starii civile este un flux informational demo#rafic prin
care se asi#ura datele cu privire la miscarea naturala a pop(nasterii,decese,casatori,divorturi '.$nchetele
demografice au ca obiect studiul fertilitatii,a miscarii mi#ratorii a mortalitatii,a pop ocupate si a
soma$ului,investi#atia fiind efectuata pe un esantion urmand ca info obtinute prin sonda$ sa fie extinse la intrea#a
pop
(.registrul de populatie asi#ura cunoasterea numarului si structurii pop la un anumit moment prin
inre#istrarea continua a schimbarii varstei a starii civile,a casatoriilor,divorturilor a nasterilor si a deceselor
Indicatorii nr populatiei
#. nr inre#istrat este un nr stabilit cu ocazia recensamantului pop si reprezinta pop la momentul critic al inre#
ca nr fizic
%. nr calculat al pop este nr pop determinat pt o perioada oarecare pt care nu exista informatii utilizandu-se
diferite metode de calcul prin extrapolare,calcului facanduse pentru o perioada curenta sau viitoare astfel
nu poate fi exprimat sau proiectat
'. nr estimat a pop este nr ce se stabileste pt perioada curenta astfel sunt necesare datele ultimului
recensamant cat si cele ale miscarii naturale si mi#ratorii a pop dintre data recensamantului si momentul
de referinta a estimarii)e / )r 7 (1-< 7 (I-E.
(. nr proiectat al pop nr pop determinat prin calcul pentru o perioada viitoare folosind diferite metode si
ipoteze in special metoda extrapolarii
). nr mediu al pop se poate calcula sub forma de medie artimetica simpla dintre nr pop la inceputul perioadei
)
.
si la sf perioadei )
0
sau ca medie #eometrica simpla in ipoteza cresterii pop in pro#resie aritmetica P /
)
.
-)
0
-2
0 .
P P P =
*. &osibilitati de analiza asigurate de indicatorii nr pop sunt multiple
analiza trendului ,a tendintei de crestere a pop intro anumita perioada prin intermediul indicelui mediu a
ritmului mediu si a sporului mediu de crestere
" 0.. 0 (
0 - 0 -
x I R
t t t t
=


"
0
0 -
=

=
&
t
t t
n
&
t
t t t
I I

=

=
0
0 - . -

analiza corelatiei dintre cresterea ec si cresterea pop concretizata in corelatia demoeconomica
fundamentala:raportul dintre ritmul mediu anual de crestere a )I( si ritmul mediu anual de crestere a pop pib /
)I(-).
analiza indic care masoara raportul dintre nr pop si suprafata teriroriuliu,densitatea pop este nr de loc pe Dm
2
d
/ )-S
Indicatorii structurii pop
#.Structura pop dupa sexe a marimile relative de structura adica proportia pop masculine respectiv feminine in
pop totala p
<
/ )
<
-) x 0.. p
&
/ )
&
-) x 0.. b5coeficientul D repre nr de pers de sex masculin ce revin la
0... pers de sex feminin D / )
<
-)
&
x 0.. %.Structura pop dupa varsta se utilizeaza in acest scop marimile
relative de structura(px care indica proportia pot de varsta x ()x in totalul pop px / )x-) x 0.. '. Structura
pop dupa nivelul de instruire a5 ratele #enerale ale nivelului de instruire se calculeaza sub forma de raport intre
nivelul absolventilor de invatamant primar()pr,secundat()sec superior ()sup in totalul pop in varsta de 02 ani
si peste )pr / )pr-)V02 x 0..,)sec / )sec-)V02 x 0..,
)sup / )sup-)V02 x 0..,)entru calculul acestor rate (din care ultimele 2 au importanta ar fi corecta utilizarea
relatiilor
)sup / )sup-)V2S x 0.., )sec / )sec-)V0R x 0.. b rata analfabetismului este proportia nestiutorilor de carte in
cadrul pop de 02 ani si peste
c5 proportia pop scolare aflate in procesul de invatamant in pop totala d5 #radul de cuprindere in invatamant a
pop de varsta scolara
Indicatorii miscarii pop
#. <iscarea #enerala a pop :sporul intre t si . se compune din 2 miscari-naturala si mi#ratorie a carui
euatie de balanta este urmatoarea W) / (1-<7(I-E W) / Wn 7 Wm .
Indicatorii mortalitatii
#.rata generala a mortalitatii (m se calculeaza ca raport intre nr deceselor (n in decursul unei perioade (0 an
si nr pop totale la mi$locul anului reprezentand proportia deceselor la 0... locuitori m / <-) x 0... %.ratele
specifice de mortalitate (m
i
sunta stabilite in raport cu anumite caracteristici demo#rafice (varsta,sex m
i
/ <i-)
x 0.. '.rata mortalitatii diferentiale caracterizeaza mortalitatea diverselor subpopulatii ca urmare a influentei
exercitate de caracteristicile socio-economice,mortalitatea in mediul urban,rural si mortalitatea in functie de
ocupatie si pe cate#orii sociale
(.rata mortalitatii endo#ene si exo#ene :dupa caracterul cauzei de deces avem mortalitate endo#ena determinata
de caracteristici #enetice ale individului ,de #radul de uzura si deteriorare a or#anismului si mortalitatea exo#ena
provocata de cauze externe cum ar fi accidente,epidemii
).rata mortalitatii infantile este cea mai importanta mortalitate specifica dupa varsta reprezentand mortalitatea
nou nascutilor pana la varsta de 0 an
$specte privind folosirea indicatorilor sintetici de rezultate in analizele macroeconomice
Indicatorii sintetici care exprima rezultatele din economia nationala stau la baza ma$oritatii calculelor si
analizelor macroeconomice.)e baza acestora in corelatii cu alti indicatori se calculeaza o serie de indicatori
deservici care permit evidentierea si analiza unor aspecte esentiale ale activitatii economice cum sunt: analiza
evolutiei respectiv a dinamicii economiei analiza structurii si a modificarilor in structura economiei
calculul si analiza eficientei utilizarii factorilor de productie analiza principalelor corelatii macroeconomice
compararea nivelului structurii si evolutiei economiei nationale cu cele ale altor tari
I $naliza evolutiei respectiv a dinamicii economiei Evolutia economiei a unei tari se exprima si se
analizeaza pe baza indicatorilor macroeconomici care pun in evidenta rezultatele din economie()I(,)I1
51.)entru a cuantifica modificarile intervenite pe o perioada mai mare de timp,marimea acestor indicatori
trebuie sa fie exprimata in preturi neschimbate(comparabile sau constante.'rice analiza efectuata pe baza
indicatorilor exprimati in preturile curente nu poate conduce la rezultate concludente privind evolutia economiei a
dinamicii economiei sau a modificarilor care intervin de la o perioada la alta
)I( exprimat in preturi comparabile sau constante numit si )I( real se poate calcula:
global prin raportarea )I( in preturi curente la un indice #eneral de preturi numit deflatonul )I(
def
t
curente
comp
I
PIB
PIB
. -
=
pe componente:prin raportarea fiecarui element al )I( in preturi curente la un indice de preturi corespunzator
sferei de cuprindere al fiecarui component P
ramuri ate
ramuri ate
P
industrie
industrie
P
a a'ricutur
a a'ricutur comp
I
VAB
I
VAB
I
VAB
PIB
.
.
+ + =
Analizele privind evolutiile economiilor prin utilizarea a#re#atelor de rezultate trebuie insotite si de
analiza indicatorilor #lobali pe locuitor.Acestia au o semnificatie deosebita evidentiand marimea care revine in
medie pe o persoana si evolutia acestui indicator
pib / )I(-) ,
P
t
PIB
t
t
t
t
t
o
t pi!
t
I I
PIB
P
x
P
PIB
P
PIB
P
PIB
pi!
pi!
I
. - . -
.
.
.
.
. -
: : = = = =
)I( pe locuitor evidentiaza mai clar nivelul dezvoltarii economiei decat marimea si evolutia )I(
total.)entru dezvoltarea economiei si pentru cresterea nivelului de trai dinamica )I( trebuie sa devanseze pe cea a
populatiei
P
t
PIB
t
I I
. - . -
>
II $naliza Structurii economiei nationale )entru analiza structurii economiei nationale se folosesc urmatorii
indicatori:
- structura )I( si a 51 pe ramuri(5A(,)1 C
5A(
/ 5A(i-)I( x 0.. structura populatiei pe ramuri C
%i
/
%i->%i x 0..
- structura fondurilor fixe pe ramuri C
&i
/ &i->&i x 0..
III $naliza eficientei folosirii factorilor de productie si a principalelor corelatii macroeconomice
Analiza combinata a dinamicii diversilor indicatori permite evidentierea unor corelatii macroeconomice de
mare importanta inclusiv asupra eficientei utilizarii factorilor de productie
corelatia intre dinamica &I1 si dinamica fortei de munca exprima daca a crescut sau nu B
A
< > > . . " " 0
. - . - . -
invers si I I I
(
t
$
t
PIB
t
corelatia intre dinamica &I1 si dinamica FF arata daca a crescut sau nu eficienta folosirii &&
< > > . . " " 0
. - . - . -
invers si I I I
#
t
"
t
PIB
t
corelatia intre dinamica &I1 si dinamica consumului de materiale.8aca )I( a crescut mai rapid decat
consumul de materiale rezulta o scadere a acestora din urma in costuri si implicit o crestere a beneficiului
< > > . . " " 0
. - . - . -
invers si I I I
#C)
t
C)
t
PIB
t
Folosirea indicatorilor macroeconomice in comparatiile internationale.
!ompararea international9a a #radului de dezvoltare economica a diferitelor tari se poate efectua pe baza
indicatorilor in expresie fizica prin compararea productiei si a consumului pe locuitor inre#istrat la o serie de
produse de baza.)entru a exprima concluziile cu privire la nivelul dezvoltarii se ale#e o tara ca baza (de re#ula cu
un nivel ridicat de dezvoltareiar nivelurile atinse de celelalte tari se compara cu nivelul tarii luate drept etalon.In
acest scop se utilizeaza marimile relative de coordonare P Ci / 2i-2e 2i-nivelul indicat. din tara,2e-nivelul
indicat. in tara selectata drept referinta.)roblema esentiala se mai dificil de realizat este exprimarea indicatorilor
intr-o valuta unica.Aceasta se poate efectua prin urmatoarele modalitati
pe baza cursurilor de schimb oficiale proceduri usor de aplicat dar care poate influenta ne#ativ valorile reale
intrucat cursurile de schimb nu reflecta puterea de cumparare a valutelor
pe baza evaluarii paritatii de cumparare a valutelor tarilor care se compara.Aceasta metoda de exprimare a
indicatorilor macroeconomici intr-o s# valuta este mai indicata spre utilizare comparativ cu metoda cursurilor de
schimb oficial.Ea consta in folosirea unor indici ai preturilor calculati pe baza preturilor bunurilor materiale si a
serviciilor din tara care face calculul de comparatie si ai preturilor acelorasi bunuri materiale si servicii din tara
respectiva a carui valuta este utilizata pentru exprimarea indicatorilor macroeconomici

= =
PBi*Bi
PAi*Bi
IP
PBi*Ai
PAi*Ai
IP
+
P A
P P
B A -
(
-
" "
Intre rezultatele obtinute prin utilizare acestor indici ai preturilor
exista anumite diferente ca urmare a aplicarii ponderilor diferite.In scopul eliminarii acestor diferente se
calculeaza indicele ideal a lui &isher ca o medie #eometrica simpla a indicelor laspeCres si poasche

=
PBi*Ai
PAi*Ai
x
PBi*Bi
PAi*Ai
I
"
B A-
Concepte si indicatori financiari monetari
Aatura financiar monetara a desfasurarii vietii economice este evidentiata in contul modificarii
patrimoniului,conturi de finantare si conturi de relatii cu strainatatea(restul lumii.)rincipalii indicatori financiari-
monetari calculati pe baza informatiilor din aceste conturi sunt folositi lar# in analizele social-economice
sunt:Indicele bu#etului public,Indicele datoriei publice,Indicele monetar.
I Indicatorii bugetului public (u#etul public este principalul instrument al statului care serveste la
dimensionarea resurselor financiare a statului.Aa precizarea destinatiei acestuia si la fundamentarea echilibrului
financiar.() evidentiaza veniturile si cheltuielile statului pe o perioada de 0 an su cuprinde: bu#etul administratiei
centrale de stat,bu#etul administratiei locale de stat,(AS,bu#etul fondurilor speciale si extrabu#etare.Indicatorii
bu#etului public calculati si utilizati in analizele economice sunt:indicatorii v
2
bu#etare,indicatorii
ch
2
bu#etare,indicatorii deficitului bu#etar
Indicatorii V
%
bugetare"
#5 Valoarea totala a veniturilor bugetare (5b se afla ca urmare a procentului de redistribuire a )I( %5
Structura V
%
bugetare se calculeaza pe resurse de provenienta a 5
2
si se analizeaza cu a$utorul marimilor relative
de structura prin raportarea fiecarei cate#ori de venit bu#etar la total venituri bu#etare C
5bi
/ 5bi-5( x
0...!onform clasificarii nationale structura veniturilor bu#etare cuprinde veniturile curente alcatuite din venituri
fiscale sub forma : impozitelor indirecte (%5A,accize,taxe vamale,impozite directe(pe profit,pe salarii,!AS
pentru pensia alimentare pentru &S.Venituri nefiscale:dividende la cap soc al statului de la S!,varsaminte din
profitul net al +A si ale institutiile publice,venituri din capital din valorificarea unor bunuri ale statului '5
&onderea veniturilor statului in &I1 C
5(
/ 5(-)I( x 0.. .In #eneral in ma$oritatea tarilor se remarca o
accentuare a procesului de redistribuire a veniturilor prin intermediul instrumentelor financiare.Acest lucru
explica faptul ca veniturile statului cresc de re#ula mai rapid decat )I(
.
. -
.
0
. - . - . -
" " " "
PIB
PIB
I
VB
VB
I I I
t PIB
t
VB
t
PIB
t
VB
t
= = >
(5
gradul interventiei statului in economie se exprima prin #radul de fiscalitate sau presiunea fiscala.Acest
indicator masoara raportul dintre preluarile bu#etare notate cu () si )I( ,& / )-)I( x 0...
Indicatorii cheltuielilor bugetare
#. Valoarea totala a cheltuielilor bugetare.<arimea cheltuielilor bu#etare se obtine prin insumarea diferitelor
cate#orii de cheltuieli ale administratiei publice
%. Ch bugetare medii npe locuitor.Indicatorul este cu atat mai elocvent cu cat este analizat in dinamica pe tipuri
de cheltuieli iar pentru iar pentru comparatii internationale exprimat intro moneda cu lar#a circulatie
internationala
'. Structura ch bugetare prin care se stabileste ponderea fiecarei cate#orii de ch bu#etare in totalul acestora.C
!bi
/ !bi-!( x 0..
(. &onderea cheltuielilor bugetare in &I1 ,acest indicator exprima cat din )I( este preluat de stat si utilizat
pentru satisfacerea nevoilor sociale
). dinamica ch bugetare
P
t
curente
compara!i
compara!i
compara!i
t CB
t
I
CB
CB
CB
CB
I
. - .
. -
" = =

Indicatorii deficitului bugetar"
#. Marimea deficitului bugetar exprima diferenta intre cheltuielile bu#etare si veniturile bu#etare W( / !(-5(
!(-ch bu#etare
%. ponderea deficitului bugetar in &I1 .Acest indicator reprezinta #hidul politicii bu#etare.;n deficit cu o
ponderea mare(S-O?)I( fiind un semnal al adoptarii unei politici bu#etare restrictive(concretizata in scaderea
cheltuielilor bu#etare C
8(
/ 8( - )I( x 0...
II Indicatorii datoriei publice 8atoria publica (8) reprezinta o suma a imprumuturilor interne si externe pe
care le face statul pe termen mediu si lun# pentru acoperirea diferitelor cheltuieli
#. gradul de indatorare exprima proportia datoriei publice in )I( C
8)
/ 8)-)I( x 0... %. datoria publica pe
locuitor exprima de re#ula in T marimea datoriilor publice care revine in medie pe un locuitor '. gradul de
indatorare fata de strainatate se exprima ca marime absoluta dar ca si marime medie pe locuitor a marimea
absoluta exprima in T suma imprumuturilor externe nerambursate si cuprinde atat datoria externa a statului cat si a
a#entilor economici b marimea medie pe locuitor exprima marimea datoriei externe pe o persoana