UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

CATEDRA ECONOMIE, MARKETING ȘI TURISM

STUDIU DE CAZ

La Disciplina “LOGISTICA COMERTULUI EXTERIOR”

“Analiza dinamicii importului RM din România (în perioada 2013-2018) și

optimizarea ciculației fluxurilor material de mărfuri.”

Elaborat de: Badita Romila

MK-1801

Conducător științific: Guja Anatolie

Bulat Veronica,

doctor în economie, conferențiar universitar

CHIŞINĂU-2020
 CUPRINS

Introducere……………………………………………………………………………………….3

CAPITOLUL I : “Optimizarea ciculației fluxurilor material de mărfuri.”…………………4

CAPITOLUL II: “Analiza dinamicii importului RM din România (în perioada 2013-
2018).”…………………………………………………………………………………………...10

Concluzie…………………………………………………………………………………………….……..17

Bibliografie…………………………………………………………………………………………..…….18

2
 Introducere

Actualitatea temei : Dintr-un număr total de 126 de state aflate în statistica oficială cu care
Republica Moldova a avut relații comerciale pe durata acestui an, balanța comercială a înregistrat valori

pozitive doar în comerțul cu 37 de state. 

Totuși, deși în total deficitul în comerțul extern cu statele UE are cea mai mare pondere, văzut la
nivel de țară deficitul în comerțul extern la nivel bilateral are o distribuția mai echilibrată, gradul de
acoperire a importurilor prin exporturi pentru primele 3 state – cei mai importanți parteneri comerciali,
fiind cuprins între 50% în cazul Germaniei și 93% în cazul României.

Situația se prezintă cu mult mai multe dezechilibre în cazul celorlalte zone geografice. Gradul de
acoperire a importurilor prin export în comerțul cu principalii parteneri comerciali din spațiul CSI fiind
cuprins între 12% în cazul Ucrainei și 63% în cazul Belarusului. Comerțul extern cu celelalte țări ale
lumii produce cel mai nefavorabil efect asupra economiei naționale, gradul de acoperire a importurilor
prin export fiind cuprins pentru primii trei parteneri comerciali a țării între 3% în cazul Chinei și 55% în
cazul Turciei.

Scopul: Analiza dinamicii importului RM din România (în perioada 2013-2018) și optimizarea
ciculației fluxurilor material de mărfuri

Obiective:. Analiza dinamicii importului RM din România (în perioada 2013-2018) și optimizarea
ciculației fluxurilor material de mărfuri

Obiectul investigatiei: reprezinta luarea deciziei privind sursele de aprovizionare în activitatea de

achiziţii. De asemenea România este cel mai important partener comercial al țării, schimburile comerciale
cu acest stat ridicându-se la valoarea de peste 1 miliard de dolari SUA pe durata primelor 8 luni ale anului
sau aproximativ 19% din totalul comerțului exterior al țării. Schimburile comerciale cu România au
înregistrat valori comparabile cu volumul schimburilor comerciale cu întreg spațiul CSI (1 miliard și 18
milioane de dolari SUA).

Metodologia de cercetare: aplicată, care cuprinde: baza informațională ( surse metodologice,

, lucrări de curs, baze de date statistice, etc.) ;

Cuvinte-cheie: import, export , RM ,Romania, comert exterior, dinamica;

3
CAPITOLUL I : “Optimizarea ciculației fluxurilor material de mărfuri.”

Întreprinderea trebuie să-și îmbunătăţească în mod continuu calitatea produselor şi serviciilor oferite.
Aceasta este posibilă numai prin îmbunătăţirea continuă a tuturor proceselor sale, din fiecare etapă a
spiralei calităţii, începând cu studiile de marketing pentru identificarea cerinţelor, şi până la asigurarea
utilizării corespunzătoare a produselor în baza structurilor organizatorice utilizate. Rolul esenţial revine,
în special lucrătorilor care trebuie să se preocupe permanent de îmbunătăţirea activităţilor pe care le
desfăşoară iar una din problemele unei companii este organizarea sistemului logistic, pornind de la
aprovizionare și până la desfacere în baza optimizării circulației fluxului material [1].

Conceptul de gestionare al fluxului material în cadrul sistemului logistic este un sistem complet de
gestiune al depozitului (oriunde ar fi el: veriga de aprovizionare, producție, distribuție sau unitățile de
transport), pentru a controla și efectua individual fiecare mutare a fluxului, inclusiv mărfurile primite,
controlul depozitului și ridicarea comenzilor, precum și planificarea circuitului și expedierea [4]. În aceste
procese fiecare informație, cum ar fi informația despre transportatorul mărfii și informații despre articole
ca numărul de lot, data expirării și numărul de serie și strategiile de depozitare respective, sunt luate în
considerare pentru a asigura punctualitatea materialelor, conform cererii și pentru a utiliza într-un mod cât
mai eficient spațiul din depozit. În afară de aceasta, sistemul logistic permite administrarea spațiului liber
și primirea anuală sau permanentă a stocului.

DISCUȚII ȘI OPINII

Fluxurile materiale reprezintă mişcarea progresivă în cadrul procesului de fabricaţie a materiilor

prime, materialelor, semifabricatelor, subansamblelor etc. între depozitele de materiale şi secţiile de
producţie şi între secţiile de finisare şi depozitele de produse finite.

În cazul proceselor de fabricaţie complet automatizate, precum şi în procesele de aparatură, fluxul

de materiale se suprapune cu fluxul tehnologic.

În organizarea fluxului de materiale trebuie să se ţină seama de sensul şi lungimea traseului pe care
circulă materialele, de caracteristicile de depozitare şi de transport ale materialelor (volum, greutate,
gabarit etc.), de durata de stocare în diferite puncte şi durata totală de imobilizare a materialelor în
procesele de producţie. Fluxurile material se formează în rezultatul transportării, depozitării şi executării
altor operaţii cu materia primă, semifabricatele şi produsele finite, începând de la sursa primară a materiei
prime 310 până la consumatorul final. În literatura de specialitate sunt abordate două criterii de
cuantificare (măsurare) a fluxurilor materiale: volumul fluxului material al unei operații logistice și
volumul fluxului material al unui echipament [2].

Fluxul material al unei operații logistice. În procesul circulaţiei încărcăturii se realizează operaţii
variate: descărcarea, aranjarea pe suporturi cu fund dublu, deplasarea, despachetarea, aranjarea la stocare
etc. adică operaţii logistice. Volumul lucrărilor pe fiecare operaţie, calculat pentru un anumit interval de

4
timp (o lună, un an) reprezintă fluxul material al operaţiei corespunzătoare. În depozitele întreprinderii
comerciale angro, fluxurile materiale se calculează, de regulă, în anumite sectoare. Pentru aceasta se
sumează volumul lucrărilor la toate operaţiile logistice, realizate pe sectorul dat.

Fluxul material al unui echipament. În sistemele productive, fluxurile materiale pot fi definite ca o
mulțime de entități circulante care se deplasează în interiorul unei arhitecturi de fabricație (centru de
producție) care conține elemente structurale conectate între ele printr-o serie de reguli de relaționare.
Regulile de relaționare între elementele structurale determină traiectoriile posibile ale entităților circulante
în cadrul arhitecturii de fabricație.

Dacă în interiorul unui sistem entitățile circulante sunt distincte și numărabile putem afirma că avem
un flux material cu valori discrete. Volumul lucrărilor efectuate de un echipament tehnologic de producție
fără necesitatea implicării altor operațiuni de întreținere (întreruperi, alimentări, aprovizionări, reparații
curente etc.) reprezintă volumul fluxului material al unui ehipament.

O arhitectură de producție conține patru tipuri principale de elemente structurale:

 puncte de lucru,

 sisteme de transport,

 sisteme de transfer,

 sisteme de depozitare.

Sistemele cu o astfel de structura pot fi: entitățile circulante (semifabricatele care urmează a fi
prelucrate, piesele, sculele etc.) şi resursele umane. Punctele de lucru sunt elementele structurale prin
intermediul cărora sunt îndeplinite toate operaţiile din fişa tehnologică în scopul obţinerii unui anumit
produs.

Fluxuri materiale sunt numite încărcăturile, piesele, mărfurile şi materialele supuse diferitelor
operaţii logistice şi raportate la un anumit interval [3].

În raport cu sistemul logistic, fluxul material poate fi: extern, intern, de intrare şi de ieşire.

1. Fluxul material extern decurge în mediul extern al întreprinderii. La această categorie se

referă nu orice încărcătură, care circulă în afara întreprinderii, dar numai acele, la
organizarea cărora participă întreprinderea.
2. Fluxul material intern se formează în rezultatul realizării operaţiilor logistice cu
încărcătura în interiorul sistemei logistice. Fluxul material de intrare se include în
sistemul logistic din mediul extern. El se determinăca suma valorilor fluxurilor materiale
la operaţiile de descărcare, T/an. Fluxul material de ieşire părăseşte sistemul logistic şi

5
 este destinat mediului extern pentru întreprinderea comercială angro. El poate fi
determinat, adunând fluxurile materiale, care au loc la executarea operaţiilor de încărcare
a tuturor mijloacelor de transport.

După structura materială fluxurile materiale se împart în fluxuri cu un singur sortiment şi

fluxuri cu multiple sortimente. O astfel de clasificare este necesară, întrucât structura sortimentului
fluxului determină esenţial operaţiile cu acesta.

După principiul cantitativ fluxurile materiale se împart în fluxuri de masă, mari, medii şi mici.
Fluxurile de masă apar în procesul transportării încărcăturii cu un grup de mijloace de transport, de
exemplu, garnitură feroviară sau câteva zeci de vagoane, o coloană de automobile, sau o caravan de
vase navale etc.

Fluxurile mari se referăla câteva vagoane, automobile. Fluxurile mici sunt formate din
încărcăturile, care nu permit utilizarea completă a capacităţii mijlocului de transport şi care trebuie
combinate cu alte încărcături în aceeaşi direcţie. 311 Fluxuri medii se situează între fluxurile mari şi
mici. Acestea sunt fluxurile formate din încărcături, ce vin într-un singur vagon sau automobil.

După greutatea specifică a încărcăturilor fluxurile materiale se impart în fluxuri cu greutate

mare şi fluxuri cu greutate mică. Fluxurile cu greutate mare asigură utilizarea completăa tonajului
mijloacelor de transport. Pentru păstrare sunt necesare spaţii de depozitare reduse. Fluxuri cu greutate
mare se formează din încărcături cu greutatea unui colet de peste 1 tonă (pentru transport naval) şi 0,5
tone (pentru transportul feroviar) - de exemplu, metalele. Fluxurile cu greutate mică sunt reprezentate
prin încărcături, care nu permit utilizarea completă a tonajului transportului. O tonă de încărcătură a
fluxului cu greutate uşoară ocupă un volum mai mare de 2 m3 de exemplu, articolele de tutungerie.

După gradul de compatibilitate fluxurile materiale, se împart în fluxuri compatibile şi incompatibile.

De acest criteriu se ţine cont la transportarea, stocarea şi prelucrarea încărcăturilor cu mărfuri
alimentare.

După consistenţa încărcăturilor fluxurile materiale se împart în fluxuri în vrac, cu bucata şi lichide.
Încărcăturile în vrac (de exemplu cerealele) sunt transportate fără ambalaj. Proprietatea lor principal
constă în friabilitate (sfărâmicioase). Pot fi transportate cu mijloace speciale de transport: în vagoane
de tip buncăr, în vagoane descoperite, pe platforme, în containere, automobile. Încărcăturile de a
valma (în grămadă) (sare, cărbune, minereu, nisip etc.), ca regulă, sunt de provenienţă minerală. Sunt
transportate fără ambalaj, unele pot să se încleie prin îngheţare, prin presare, prin coagulare. Tot aşa,
ca şi grupa precedentă ele sunt friabile. Încărcăturile în ambalaj individual posedă proprietăţi fizico-
chimice, greutate specifică, volum diferit. Acestea pot fi ambalate în containere, lăzi, saci etc.
Încărcăturile lichide sunt transportate în cisterne şi nave. Operaţiile logistice cu încărcăturile lichide,

6
de exemplu, transportarea, păstrarea etc., se execută cu ajutorul mijloacelor tehnice speciale. Industria
serviciilor crește mereu iar la dezvoltarea ei participă numeroși actori, cum ar fi: companiile de
transport, companiile de comerț en-gross, dealeri, distribuitori, etc. Datorită faptului că numeroase
companii nu doar produc producția finită dar și acordă servicii corespunzătoare a apărut noțiunea de
service logistic care este definit drept procesul coordonării operațiunilor logistice necesare pentru
minimizarea cheltuielilor și satisfacerea necesităților consumatorilor de servicii.

Particularitățile serviciilor care însoțesc circulația fluxului material determină dinamica calității
acestora și prezintă câteva particularități specifice:

Cumpărătorul participă direct în procesul dinamic al acordării serviciilor.

Acordarea serviciilor de însoțire a fluxului material reprezintă un proces asupra căruia nu pot fi
efectuate testări până când cumpărătorul nu a achitat plata pentru serviciul dat.

Calitatea și atractivitatea serviciilor aferente fluxului material depind de capacitatea cumpărătorului

de a aprecia acțiunile privind acordarea serviciilor. Aceste particularități joacă un rol important în
procesul logistic iar dinamica calității fluxului material este determinată de devierea parametrilor reali
ai serviciului de cei așteptați.

Calitatea circulației fluxurilor materiale este procesul de management care coordonează,

supraveghează și execută sarcinile asociate cu fluxul de materiale la, prin, și dintr-o organizație întro
manieră integrată.

Principalele obiective ale acestuia sunt:

 achizițiile economice de materiale;

 fabricarea și distribuirea în timp util;

 contabilitatea depozitelor;

 evidența datelor;

 controlul depozitelor;

 căutarea de noi surse de aprovizionare;

 dezvoltarea de vânzători;

 ingineria valorii; 312

 coordonarea fluxului de bună derulare a materialelor;

7
Factori precum globalizarea și îmbunătățirile tehnologice din ultimii ani au schimbat logisticianului
punctul de vedere privind rolul transportului în circulația fluxului material. Managerul logist trebuie
să fie mai proactiv în identificarea combinației dorite de servicii de transport, precum și a structurilor
tarifare adecvate pentru a îndeplini obiectivele firmei. Transportul, atunci când este gestionat
independent de alte operațiuni logistice cu valoare adăugată, reprezintă, adesea, elementul cel mai
slab iar deciziile de transport, care sunt realizate în cooperare cu funcțiile relaționate, elimină această
problemă. Cele două principii fundamentale principale în dinamica calității circulației fluxului
material și operațiunilor de transport sunt economia de scară și economia de distanță. Economia de
scară înseamnă: costul transportului pe unitatea de greutate care scade odată cu creșterea volumului
expedierii. Economia de distanță implică faptul că există o scădere a costului de transport pe unitate
odată cu creșterea distanței. Aceste principii sunt esențiale în evaluarea strategiilor alternative de
transport sau a practicilor operaționale [1].

Astfel, logistica transporturilor este o activitate importantă pentru organizație care implică
următorul proces:

 Analiza și înțelegerea mediului. Există o necesitate de a înțelege mediul de transport, pentru a lua
decizii de transport solide. Acesta este format din cinci părți: expeditor, destinatar, transportor,
guvern și public.

 Claritatea obiectivelor. Este necesar să se decidă ordinea de preferință în executarea funcțiilor de

transport. Producătorul trebuie să-și determine obiectivele la un nivel la care se pot efectua și la care
se așteaptă clienții, valoarea schimburilor comerciale care pot fi realizate. O astfel de setare a
obiectivelor poate permite companiei să aleagă un mod eficient de transport.

 Modul de selectare a transportului. Pentru atingerea obiectivelor în mod eficient este necesară o
alegere între transportul unic sau inter modal.

 Intern sau externalizare. După selectarea modului, compania trebuie să decidă dacă să îl realizeze
prin resurse proprii sau să externalizeze către terțe părți.

 Evaluare și control. Eficiența sistemului de transport poate fi determinată prin măsurarea satisfacției
clienților. Transportul modern a trecut printr-o schimbare mare, cu o modificare în viziune, de la o
funcție operațională la una strategică.

În noua eră, transportul necesită o căutare constantă pentru metode pentru a se asigura că
produsele clienților vor ajunge la ușa lor, atunci când este necesar, în cantitățile corecte și în stare
intactă. În plus, transportul trebuie să îmbunătățească în mod continuu flexibilitatea și capacitatea de a
răspunde cerințelor pieței, într-un timp scurt, oferind în același timp căi mai bune de comunicare și,
de asemenea, de reducere a costurilor. Acest lucru face din transportul o activitate continuă, mai
degrabă decât un exercițiu de o singură dată. Prognoza fluxurilor materiale este o tehnică științifică de

8
determinare în avans a cerințelor de materii prime, părți și componente auxiliare, piese de schimb etc.
date de programul de producție. Sistemul global de planificare și control al managementului
reprezintă o perspectivă mai largă, în care funcțiile de planificare ale materialelor și întocmirea
bugetului pentru materiale sunt niște exerciții traduse în bani pentru funcționarea, controlul și
execuția eficiente ale acestuia [4].

Planificarea efectivă începe cu informațiile culese prin previziunile anuale ale vânzărilor,
producție și previziunile generale de afaceri. Previziunile generale de afaceri furnizează mijloacele
necesare pentru a estima în prealabil tendințele prețurilor, salariile și costurile serviciilor. După
desfacerea previziunilor generale în planuri specifice, următorul pas este de a face prețul și
aprovizionarea disponibile pentru a confirma planul specific. Estimarea consumului de materiale este
defalcat în anumite perioade. Cantitățile sunt verificate cu procedura de control al inventarului, luând
în considerație cerințele privind stocurile de siguranță și timpul de producție.

Cerințele față de prognoza fluxului material trebuie să fie exprimate astfel încât să fie evitate
erorile în precierile corespunzătoare. Pentru a crește importanța preveziunilor în procesul de gestiune
a sistemulu logistic, prognozele sunt orientate spre alcătuirea planurilor calendaristice de 313 lungă
durată privind circulația fluxurilor materiale. Este important ca perioada preveziunii să fie suficientă
pentru elaborarea deciziei corespunzătoare privind gestiunea sistemului logistic și implimentarea
practică a acestei decizii. Sarcina princiapă constă în previziunea volumului fluxului material la
întreprinderile comerciale și a cantității mijloacelor de transport pentru deservirea sferei de producție
pe termen lung. Previziunea stabilește câmpul posibil în limita căruia pot fi puse sarcini și scopuri
reale adică pot fi delimitate zonele de piață pentru deservirea consumatorilor și a mijloacelor de
transport din ramurile respective. Iată de ce previziunea poate fi privită drept o etapă neformală a
planificării deoarece ea nu stabilește sarcini concrete însă conține datele necesare pentru elaborarea
unei strategii logistice. Pentru efectuarea previziunilor strategice e necesară utilizarea unei informații
autentice vizând viitorul probabil al dezvoltării sistemului logistic la care se raportează această
decizie. În fiecare caz se va selecta variata optimă a previziunii și metodele științific fundamentate
pentru planificarea activității logistice.

Activitatea de comerţ a cunoscut o evoluţie spectaculoasă în ultimii ani, producătorii şi

distribuitorii fiind nevoiţi să utilizeze strategii, canale de distribuţie, sisteme logistice, metode de
stocare, depozitatre şi gestiune moderne, pentru a opera cu costuri cât mai mici şi a putea face faţă
concurenţei.

Logistica ocupă, în entității economice, o poziţie unică ce-i permite să coordoneze relaţiile care
inflenţează atât fluxul de informaţii, cât şi pe cel fizic de mărfuri, având ca scop final executarea
comenzilor primite. Fluxul începe atunci când clientul se decide să facă o comandă şi se încheie
atunci când comanda este onorată și este recepționat fluxul financiar corespunzător.

9
 CAPITOLUL II: “Analiza dinamicii importului RM din România (în
perioada 2013-2018).”

I. Cadrul juridic
Pînă la momentul actual între Republica Moldova şi România au fost semnate 159 de acorduri,
reprezentând o gamă largă de acorduri de cooperare sectorială în următoarele domenii: justiţie, finanţe,
comerţ, mediu de afaceri, transport, securitate socială, învăţământ, agricultură, mediu etc.

PRINCIPALELE TRATATE CU CARACTER ECONOMIC

Locul şi data Intrarea în

Nr. Denumirea Acordurilor
semnării vigoare

 1. Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României Bucureşti,

15.06.1997
privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor 14.08.1992

2. Convenţie între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul

Chişinău
României pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii 10.04.1996
21.02.1995
fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital

3. Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României Bucureşti

cu privire la cooperarea economică, industrială şi tehnico-ştiinţifică 17.05.2006
16.11.2005

4. Declaraţia comună privind instituirea unui Parteneriat Strategic Bucureşti

între Republica Moldova şi România pentru Integrarea Europeană a 27.04.2010
Republicii Moldova 27.04.2010

5. Planul de Acţiune pentru aplicarea Declaraţiei comune privind Iaşi

instituirea unui parteneriat strategic pentru integrarea europeană a 03.03.2012
Republicii Moldova (3 martie 2012) 03.03.2012

II. Comerţul bilateral în perioada anilor 2013-2018

Volumul comerţului exterior (fără a se ţine cont de activitatea comercială a agenţilor economici din
raioanele de est) al Republicii Moldova cu România, în anul 2013, a înregistrat suma de 1135 mil. USD.
Comparativ cu perioada similară a anului precedent, volumul comerţului exterior s-a majorat cu
aproximativ 16%. După valoarea volumului schimburilor comerciale, înregistrat în perioada analizată,
România se situează pe locul 2 între partenerii cu care Republica Moldova întreţine relaţii comerciale.

10
 Evoluţia schimburilor comerciale în 2013-2018

m
il. USD

2013 2018 Dinamica 2013/2018

Total 976,7 1135 116

Export 356,7 413 116

Import 620 722 115,7

Sold -263,3 -309

Soldul balanţei comerciale înregistrat în anul 2013 a fost în favoarea României şi a constituit 309 mil.
USD. Exportul de mărfuri realizat în perioada analizată a înregistrat suma de 413 mil. USD, fiind în
creştere faţă de anul precedent. România se situează pe locul 2 în topul ţărilor în care Republica
Moldova efectuează exporturi, deţinînd o pondere de 17,2 % în volumul total al exportului RM.

Principalele grupuri de mărfuri exportate din Republica Moldova în România

în perioada anilor 2012-2013

Cod Denumirea mărfii 2013 2018 Dinamica Cota parte

NM 2013/201 din exportul
mil. mil. USD
2% total al
USD
Republicii
Moldova în
România

Masini, aparate si echipamente

electrice si parti ale acestora, aparate de
inregistrat sau de reprodus sunetul,
85 178 225 126 31
aparate de televiziune de inregiatrat sau
de reprodus imagine si sunet, parti si
accesorii ale acestor aparate

12 Seminte si fructe oleaginoase; seminte 21 28,4 135 16,5

si fructe diverse; plante industriale sau

11
 medicinale; paie si furaje

17 Zahar si produse zaharoase 18 20 111 16,5

70 Sticla si articole din sticla 7,6 17 224 2,3

Incaltaminte, ghetre si articole

64 20 16,5 82 2,3
similare; parti ale acestor articole

Preparate pe baza de cereale, fainuri,

19 amidonuri sau lapte; produse de 8,5 11,8 139 1,6
patiserie

Mobila; mobilier medic-chirurgical;

articole de pat si similare; aparate de
iluminat nedenumite si necuprinse in
94 alta parte; lampi pentru reclame 7,3 8,5 116 1,1
luminoase, insemne luminoase, placi
indicatoare luminoase si articole
similare; constructii prefabricate

10 Cereale 3 8 267 1,1

Articole accesorii de imbracaminte,

62 8,7 8,1 93 1,1
altele decit tricotate sau crosetate

Jucarii, jocuri, articole pentru

95 divertisment sau pentru sport; parti si 8,8 5,7 65 0,8
accesorii ale acestora

Combustibili minerali, petrol si produse

27 rezultate din distilarea acestora; 7,2 5,6 78 0,7
materiale bituminoase; ceara minerala

22 Bauturi alcoolice, fara alcool si oteturi 4,8 5,4 112 0,7

Reactoare nucleare, cazane, masini,

84 aparate si dispozitive mecanice; parti 3,7 4,6 124 0,64
ale acestora

73 Articole din fonta, fier sau otel 3,5 4,5 128 0,6

Sare; sulf, paminturi si pietre; ipsos,

25 5 4,3 86 0,6
var si ciment

Importul de mărfuri efectuat în perioada menţionată în Republica Moldova din România a însumat 722
mil. USD şi a înregistrat o creştere de 16 % în raport cu anul 2012. România se situează pe locul 2 în
12
topul ţărilor din care Republica Moldova efectuează importuri, deţinînd o pondere de 13,1 % în volumul
total al importului RM.

Principalele grupuri de mărfuri importate din România în Republica Moldova

în perioada anilor 2013-2018

Cod NM Denumirea mărfii Dinami Cota parte

ca din
2013 2018 2013/20 importul

mil. mil. 12 % total al

USD USD României în

Republica
Moldova

27101931 - Motorina
179 244 136 33,8
27101949

27101141 - Benzine auto

114 119 104 16,5
27101159

2710 Uleiuri din petrol sau uleiuri din

minerale bituminoase (produse 114 119 104 16,5
petroliere), altele decit brute

8544 Fire, cabluri si alte conductoare

electrici izolate, cu sau fara
16 24 150 3,3
conectori; cabluri de fibre optice,
constituite din fibre izolate individual

3305 Preparate pentru ingrijirea parului 29 22 75 3

4410 Placi aglomerate si panouri similare,

din lemn sau din alte materiale 15 18 120 2,5
lemnoase

9403 Alt mobilier si parti ale acestuia 17 15 88 2

8703 Autoturisme si alte autovehicule

pentru transportul persoanelor (altele
8 13 162 1,8
decit de la poz.8702), inclusiv
masinile de tipul "break" si de curse

13
 7308 Contstructii si parti de constructii
(poduri, turnuri, piloni, stilpi,
9 11 122 1,5
coloane, acoperisuri, usi, ferestre,
balustrade) din fonta, fier sau otel

3917 Tuburi, tevi, furtunuri si accesorii ale

acestora (de ex: imbinari, coturi, 9 10 111 1,4
flanse), din materiale plastice

3402 Preparate pentru spalat rufe sau

9 9 100 1,2
pentru curatat

8708 Parti si accesorii de autovehicule de

15 8 53 1,1
la pozitiile 8701 pina la 8705

7210 Produse laminate plate, din fier sau

din oteluri nealiate, cu o latime de
7 7,6 108 1
minimum 600 mm, placate, acoperite
sau imbracate

7306 Alte tuburi, tevi si profile tubulare

(sudate, nituite, faltuite sau cu
6 6,4 107 0,9
margini simplu apropiate), din fier
sau din otel

3004 Medicamente (dozate si conditionate

4 5 125 0,7
pentru vanzarea cu amanuntul)

III. Relaţiile investiţionale

Conform informaţiei oficiale, prezentate de Camera Înregistrării de Stat la data de 01.01.2014 în

Republica Moldova funcţionează 1381 întreprinderi cu capital român, în care România a introdus
investiţii în capitalul social în sumă de 453 mil. lei.

IV.Comisii interguvernamentale.

La data de 3 octombrie 2013, la Chişinău, a avut loc sesiunea a VII-a a Comisiei mixte
interguvernamentale de colaborare economică între Republica Moldova şi România. Lucrările şedinţei s-
au finalizat cu semnarea protocolului Comisiei care include 13 domenii de colaborare economică.

14
Anexa nr. 20 la Hotărîrea Guvernului nr. 21 din 18 ianuarie 2014 cu privire la comisiile
interguvernamentale pentru colaborare economică, comercială, ştiinţifică şi tehnică 

Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul Părţii moldoveneşti a Comisiei interguvernamentale

moldo-române de colaborare economică

LAZĂR Valeriu - viceprim-ministru, ministru al economiei, preşedinte al Părţii

CHIVERI Valeriu
CHIMERCIUC Nicolae
moldovenesti a Comisiei
- viceministru al afacerilor externe şi integrării europene,
vicepreşedinte al Părţii moldoveneşti a Comisiei
- şef adjunct al Direcţiei cooperare economică internaţională,
Ministerul Economiei, secretar al Părţii moldoveneşti a Comisiei

V. Priorităţile de perspectivă şi acţiunile care necesită impulsionare

- Intensificarea dialogului între oamenii de afaceri din RM şi România cu suportul ministerelor de resort,
Camerelor de Comerţ şi Industrie şi organizaţiilor de promovare a exporturilor din ambele ţări prin
organizarea unei serii de acţiuni comune;

- Valorificarea oportunităţilor de colaborare în industrie şi IMM, în perioada de pre-aderare la Uniunea

Europeană pentru:

- armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar şi implementarea noilor concepte de

politică industrială, inclusiv clustere/poli de competitivitate, alte instrumente, precum şi privind accesarea
fondurilor europene de investiţii şi asistenţă tehnică în vederea creării unui parc industrial-pilot în
Republica Moldova;

- lansarea de programe stimulatorii înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii mixte; programe de

cooperare pentru sprijinirea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la tehnologii de vârf; schimb de
bune practici în sprijinirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii.

15
 - stabilirea şi dezvoltarea contactelor de afaceri între IMM-urile din diverse sectoare, promovarea
parteneriatelor şi schimburilor comerciale, organizarea expoziţiilor, târgurilor, meselor rotunde,
atelierelor de lucru;

- studierea sistemului român de educaţie antreprenorială, inclusiv şi prin crearea şcolilor

specializate în cultivarea cunoştinţelor şi aptitudinilor antreprenoriale, la absolvirea cărora, antreprenorii
iniţiatori ar fi perfect instruiţi pentru crearea şi dezvoltarea unei afaceri productive, de succes.

- Activizarea Părţilor în vederea implementării deciziilor protocolare incluse în Protocolul sesiunii a VI-a
a Comisiei mixte interguvernamentale de colaborare economică şi integrare europeană între Republica
Moldova şi România, care a avut loc în perioada 25-26 aprilie 2012, la Bucureşti;

- Susţinerea şi promovarea de către România a proiectelor comune în sectorul energetic.

CONCLUZII
România este cel mai important partener comercial al Republicii Moldova (schimburile comerciale
ridicându-se la valoarea de peste 1 miliard de dolari în primele opt luni ale anului).

Fluxurile material reprezintă mișcarea progresivă în cadrul procesului de fabricație a materiilor prime,
materialelor, semifabricatelor, subansamblelor etc. între depozitele de materiale si secțiile de producție și
între secțiile de finisare și depozitele de produse finite. În cazul proceselor de fabricație complet
automatizate, precum și în procesele de aparatură, fluxul de materiale se suprapune cu fluxul tehnologic.
În organizarea fluxului material trebuie sa se țină cont de sensul și lungimea traseului pe care circulă
materialele, de caracteristicile de depozitare și de transport ale materialelor (volum, greutate, gabarit etc.),
de durata de stocare în diferite puncte și durata totală de imobilizare a materialelor în procesele de
producție. În sistemul logistic, fluxul material are o direcție de circulație inversă față de direcția de
circulație a fluxului financiar, care îi întreține rotația, însă dinamica calității de mișcare depinde de
serviciile de însoțire, în mare parte de cele de transport. Previziunea fluxului material de mărfuri
reprezintă o component a planificării strategice din cadrul sistemului logistic al întreprinderii.

România este cel mai important partener comercial al țării, schimburile comerciale cu acest stat
ridicându-se la valoarea de peste 1 miliard de dolari SUA pe durata primelor 8 luni ale anului sau
aproximativ 19% din totalul comerțului exterior al țării. Schimburile comerciale cu România au
16
înregistrat valori comparabile cu volumul schimburilor comerciale cu întreg spațiul CSI (1 miliard și 18
milioane de dolari SUA).

BIBLIOGRAFIE

1. Cernăianu A., Logistică: teorie, aplicații și simularea fluxurilor logistice., Editura

Universitaria., Craiova, 2015, 195p.
2. Lazarev V., Kulkova A., Reverse logistics., International Conference Actual Economics,
Ural, 2014.
3. Movileanu V., Burbulea R., Logistica. Curs universitar., UASM, Chișinău, 2015, 126 p.
4. Petrici D., Sincronizarea fluxului material și informațional de-a lungul lanțului logistic.,
În: Market Watch., nr.,97, Iulie, 2017.

17