Sunteți pe pagina 1din 29

Argument

In vederea elaborarii proiectului necesar sustinerii si promovarii examenului de certificare a


competentelor profesionale nivel 3,am optat pentru tema Studiu de caz privind contabilitatea
marfurilor in comertul cu ridicata,deoarece aceasta dupa parerea mea reprezinta un subiect de
actualitate.
Marfurile reprezinta o componenta de baza a activului patrimoniului unui agent economic. Ele au
continut material si sunt reprezentate prin bunuri fizice. Principalele operatii economico-financiare
care pot aparea in legatura cu marfurile sunt cele privind intrarea respectiv iesirea lor in/din
patrimoniu.
Contabilitatea marfurilor reprezinta o problematica in domeniul contabilitatii prin multitudinea de
situatii care apar legate de acestea (amanunt,en-gross,import,export etc.)
Circulatia marfurilor in comertul cu ridicata reprezinta vanzarea marfurilor de catre intreprinderile si
organizatiile de comert in vederea realizarii lor in continuare nemijlocit consumatorilor.Comertul cu
ridicata constituie veriga de legatura dintre industrie si comertul cu amanuntul.Unitatea de comert
cu ridicata reprezinta prima parghie a circulatiei marfurilor.Scopul si rolul acestor unitati consta in
asigurarea intreprinderilor de comert cu amanuntul cu marfuri in partida variata unitatile de comert
cu ridicata nu aplica adaosuri prea mari,iar volumul cifrei de afaceri este compus din vanzari cu
ridicata.
Comertul prin complexa sa activitate realizeaza si indeplineste numeroase functii,destinate sa
asigure un flux normal al productiei spre locurile de consum,in cele mai bune conditii
posibile.Principala functie a comertului cu ridicata,care caracterizeaza insusi continutul activitatii
sale,o constituie cumpararea marfurilor de la producatori sau colectori si transformarea acestora in
depozit,in vederea pregatirilor pentru vanzarea catre utilizatori finali sau intermediari.
O a doua functie materializeaza activitati derivate din prima,dar foarte importante pentru actul
comercial.Este vorba de stocarea marfurilor,care ia forma unor preocupari permanente de a
asigura echilibrul dintre cerere si oferta de marfuri in carul pietei.Functia respectiva se datoreaza
locului de intermediar pe care comertul cu ridicata il ocupa intre productie si consum.

Activitatea intreprinderilor comerciale este deosebit de complexa cuprizand in deosebi trei sectoare
principale de activitate:vanzarea marfurilor alimentare,nealimentare si de alimentatie publica.
Procesul de vanzare-cumparare presupune aprovizionarea cu marfuri,transportul si depozitarea
acestora,precum si desfacerea catre cumparatori.Aceste proceese sunt corelate si se influenteaza
reciproc ncesitand chetuieli de munca vie si materializata.
Scopul aceste lucrari se axeaza pe delimitari si structri privind marfurile si pe studiul de caz la
entitatile comerciale cu ridicata,pe care o sa le prezint in paginile ce urmeaza,iar la final cateva
concluzii si propuneri.

CAP. I. PREZENTAREA GENERAL A SC.VARSTEANA SERV.S.R.L


1.1 Scurt istoric

Vrsteana Serv SRL i-a nceput activitatea n 1994, dup o experient de 26 de ani n
domeniul

mobilei

tapiate

proprietarilor:

Aurica

Mihai

VRSTA.

Fiind o afacere de familie, cea de a doua generaie calc pe urmele prinilor: Mihaela i
Dana,

mpreun

cu

soii

lor

lucreaz

aceeai

brana.

Vrsteana Serv SRL este membr a Camerei de Comer i Industrie Maramure i


particip anual la numeroase expoziii din Baia Mare i din tar: Cluj Napoca, Sighetu
Marmaiei,

Oradea,

Satu

Mare,

Bistria

etc.

Vrsteana Serv SRL deine cinci magazine proprii pentru desfacerea produselor de
mobil i colaboreaz cu peste 60 magazine de specialitate din Romnia unde comercializeaz
produsele pe care le produc.
ADRES:
Str.

ugu

71

Sighetu-Marmaiei
Maramure
Cod Unic de nregistrare : 7021957

Nr. nmatriculare : J24/2771/1994


el:

004

0262

330321

Fax: 004 0262 330993


Email :office@virsteana.ro

1.2 Obiectul de activitate

Este o firm productoare de mobilier tapiat, iar numrul angajailor depete 150 de
persoane. Comercializeaz toate tipurile de tapierie, are o diversificat gam de produse i
culori.
Vrsteana Serv SRL deine cinci magazine proprii pentru desfacerea produselor de mobil i
colaboreaz cu peste 60 magazine de specialitate din Romnia unde comercializeaz
produsele:
Canapele: (peste 10 modele) ANA, ANCA, LENA, DORINA, IZA, MARA, MADALINA
Fotolii: ANA, IZA, MARA, MADALINA, LENA, IZA.
Colare:

MARA,

Paturi:

GABRIELA

Scaune

tapiate

Perne

IZA,

MADALINA,
de

(taburei):rotunzi

MIHAELA.

diferite

dimensiuni.
i

ptrai.
decorative.

Holurile sunt garnituri care conin: 1 canapea + 2 fotolii (fixe sau extensibile), n modele
i culori aparte: MARA, LENA, IZA.

DIRECTOR
GENERAL

DIRECTOR
CERCETARE
DEZVOLTARE

DIRECTOR
PRODUCTIE

DIRECTOR
COMERCIAL
MARKETING

DIRECTOR
ECONOMIC

DIRECTOR
RESURSE
UMANE

SEF
SERVICIU
EXPORT

CAP.II. DELIMITARI SI STRUCTURI PRIVIND MARFURILE


2.1 Notiuni generale
Marfurile sunt bunuri achizitionate din afara entitatii pentru a fi vandute in acceasi stare,fara
vre-o prelucrare suplimentara.Sunt asimilate marfurilor

Stocurile achizitionate pentru utilizarea proprie(materii prime,materiale,obiecte de

inventar,etc.) si care ulterior si-au schimbat destinatia si se ofera spre vanzarea tertilor;
Stocurile provenite din productie proprie care se vand prin magazine
proprii(semifabricate,produse finite,etc.)

Pe traseul producator-consumator marfurile parcurg statii si anume:


1. Circulatia cu ridicata marfurilor care consta in achizitionarea de marfuri in cantitati
mari de la producatori sau de la alti furnizori,in scopul revanzarii acestora catre entitati
comerciale,in deosebi celor de vanzare cu amanuntul.
2. Circulatatia cu amanuntul al marfurilor care consta in vanzarea marfurilor
consumatorilor industriali precum si unor entitati pentru consumul propriu.
Diferenta dintre pretul de vanzare si costul de achizitie al marfurilor poarta denumirea de adaos
comercial sau rabatul comercial.Cu toate ca exprima aceeasi realitate,intre cele doua notiuni
exista totusi deosebiri in ceea ce priveste modul de calcul si momentul in care se face calcului.
4

Astfel adaosul comercial se determina in momentul achizitionarii marfurilor,prin

aplicarea cotei de adaos asupra costului de achizitie


Rabatul comercial in momentul scoaterii din gestiune a marfurilor vandute,prin aplicarea
cotei de rabat asupra pretului de vanzare al marfurilor. Transformarea cotei de adaos in
cota de rabat se realizeaza aplicand procesul sutei majorate,astfel:

(cota de adaos x 100)

Cota de rabat (%) (cota de adaos+100)

2.2.

Evaluare marfurilor la entitatiile cu ridicata

Entitatiile comerciale de desfacere a marfurilor cu ridicata pot evalua marfurile la unul din
urmatoarele preturi de inregistrare:

Contul de achizitie efectiv,care cuprinde pe langa pretul de cumparare si alte


cheltuieli,cum

ar

fi:cheltuieli

de

transport,taxe

vamale,comisioane,prime

de

asigurare,etc.
In acest caz,iesirile de marfuri din patrimoniu se pot evalua folosind una din urmatorele metode
de evaluare:metoda costului mediu ponderat(C.M.P.),metoda

prima intrare-prima iesire

(FIFO),metoda ultima intrare-prima iesire(LIFO).

Pretul standard (prestabilit)se determina pentru fiecare sortiment de marfa,pe baza


preturilor medii din perioada anterioara.

In acest caz trebuie evidentiate distinctiv diferentele de pret dintre pretul standard si costul
efectiv de achizitie. La sfarsitul fiecarei perioade de gestiune este necesar sa repartizeze
diferentele de pret atat asupra iesirilor,cat si asupra stocului final de marfuri,pe baza unui
coeficient de repartizare care se calculeaza cu date acumulate de la inceputul anului.

Pretul de vanzare cu ridicata (en-gros) este format din costul de achizitie


plus un adaos comercial care se stabileste in functie de nivelul preturilor de
pe piata la sortimentul respectiv de marfuri.

Cap.III. Studiu de caz la entitatile comerciale cu ridicata


3.1.Documente privind evidenta operativa
Documentele privind evidenta operativa in comertul cu ridicata sunt:

Intrari
5

Factura fiscala
Aviz de insotire a marfi
Nota de receptie

Monetar
Aport de gestiune zilnica

Iesiri

Factura se intocmeste in cel putin doua exemplare,pentru livrarile de bunuri si/sau prestari de
servicii efectuate si serveste ca:

Document pe baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a

bunurilor livrate si serviciilor prestate.


Document de insotire a bunurilor pe timpul transportului,dupa caz.
Document de incasare in gestiune cumparatorul.
Document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si
cumparatorului.

Incepand cu data 1 ianuarie 2007,factura nu mai intra in categoria documentelor cu regim


special.Aceasta nu este considerata formular cu regim intern cu evidenta a factorilor.
In situatia in care nu se intocmeste factura in momentul livrarii,bunurile livrate trebuie sa fie
insotite pe timpul transportului de avizul de insotit al marfi.Pentru a exista o corerare intre
documentele de livrare,in formularele de factura trebuie sa inscrie numarul.
Avizul de insotire a marfi este documentul de insoteste marfurile pe timpul
transportului,daca factura de livrare ste intocmita ulterior.
Avizul de insotire a marfi se foloseste si in cazul transferului valorilor materiale de la o gestiune
la alta ale aceleiasi firme aflate in zone diferite. Totodata reprezinta un document de primire in
gestiunea clientului.
Avizul poate fi definit si ca un document de incasare respectiv descarcare a gestiuni

Poate fi intocmit si in momentul in care se transporta marfa in cadrul aceleiasi unitati,dar


intre subunitati diferite,cat si in momentul in care se tranporta marfa de la furnizor la
client.

Avizul de insotire a marfi se va arhiva in functie de caz,adica poate fi arhivat la furnizor,la unul
din compartimentele desfacere sau financiar-contabil sau la cumparator la departamentul
financiar-contabil.

Se intocmeste in cel putin doua exemplare de catre unitatiile care nu au posibilitatea


intocmirii

facturii

in

momentul

livrarii

produselor,marfurilor

sau

altor

valori

materiale,precum si in alte situatii stabilite prin procedurile proprii ale societatii


Nota de receptie se intocmeste de catre comisia de recptie si de catre gestionar cu ocazia
receptionarii

marfurilor

insotitoare,denumirea

sosite

la

depozit.

materialelor,a

Documentul

ambalajelor,si

cuprinde

date

materialelor

privind

refolosibile

actele
din

desamblare,codul,cantitatile si valoarea marfurilor selectionate,procesul si valoarea rabatului


comercial.
Serveste ca:

Document pentru receptia bunurilor aprovizionate


Document justificativ pentru incasare in getiune
Document justificativ de inregistrare in contablitate

Se foloseste ca document distinct de receptie in cazul:


a)
b)
c)
d)

Bunurilor materiale procurate de la persoane fizice;


Bunurilor materiale primite spre prelucrare in custodie sau in pastrare;
Bunuri materiale care sosesc neinsotide de documente de livrare;
Bunuri materiale care prezinta diferente la receptie;
Circula:
La gestiune, pentru incarcarea in gestiune a bunurilor materiale

receptionate ( toate exemplarele)


La unitatea furnizoare (exemplarul 2) si la unitatea de trasport

(exemplarul 3) pentru comunicarea lisurilor stabilite


Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil

Monetarul este documentul cu ajutorul caruia se comercializeaza numerarul incasat in ziua


respectiva pe unitati monetare.
Monetarul se intocmeste in doua exemplare de catre casier si este verificat de catre gestionar.
Raporul de gestiune zilnic se inscriu atat cumpararile si vanzarile de marfuri la pretul de
vanzare cu amanuntul cat si alte intrari sau iesiri de marfuri si ambalaje, care au ca efect
modificarea in plus sau in minus a soldului de marfuri sau ambalaje cum ar fi:

Modificari de pret,transferul intre gestiuni,distrugerea marfurlor degradate.

Raportul de gestiune zilnic se intocmeste zilnic de catre gestionar,exemplarul 2 ramane in


carnet iar exemplarul 1 se trimite la compartimentul financiar-contabil unde se justifica si se
confrunta cu datele de evidenta analitica.
7

3.2. Contabilitatea marfurilor in comertul cu ridicata


Contul 371 "Mrfuri"
Cu ajutorul acestui cont se ine evidena existenei i micrii stocurilor de mrfuri.
Contul 371 "Mrfuri" este un cont de activ.
n debitul contului 371 "Mrfuri" se nregistreaz:
- valoarea la pre de nregistrare a mrfurilor achiziionate (401, 408, 446, 327, 542);
- valoarea la pre de nregistrare a mrfurilor achiziionate de la entiti afiliate sau de la
entiti legate prin interese de participare (451, 453);
- valoarea la pre de nregistrare a mrfurilor primite de la unitate sau subuniti (481, 482);
- valoarea la pre de nregistrare a mrfurilor reprezentnd aportul n natur al
acionarilor/asociailor (456);
- valoarea mrfurilor aduse de la teri (357, 401);
- valoarea la pre de nregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de
natura obiectelor de inventar, animalelor i psrilor i ambalajelor, vndute ca atare (301, 302,
303, 361, 381);
- valoarea la pre de nregistrare a produselor finite transferate magazinelor proprii (345);
- valoarea la pre de nregistrare a mrfurilor constatate plus la inventar i a celor primite cu
titlu gratuit (607, 758);
- valoarea adaosului comercial i taxa pe valoarea adugat neexigibil, n situaia n care
evidena mrfurilor se ine la pre cu amnuntul (378, 4428);
- valoarea terenurilor folosite pentru construirea de ansambluri de locuine destinate vnzrii,
reclasificate ca mrfuri (211).
n creditul contului 371 "Mrfuri" se nregistreaz:
- valoarea la pre de nregistrare a mrfurilor ieite din gestiune prin vnzare i lipsurile de
inventar (607);
- valoarea adaosului comercial i a taxei pe valoarea adugat neexigibil aferent mrfurilor
ieite din gestiune (378, 4428);
- valoarea la pre de nregistrare a mrfurilor livrate unitii sau subunitilor (481, 482);
- valoarea la pre de nregistrare a mrfurilor trimise la teri (357);
- valoarea donaiilor i pierderilor din calamiti (658, 671);
- valoarea mrfurilor care fac obiectul participrii n natur, potrivit legii, la capitalul social al
altor entiti, n schimbul dobndirii de participaii n capitalul acestora (261, 263, 265).

Soldul contului reprezint valoarea la pre de nregistrare a mrfurilor existente n stoc la


sfritul perioadei.
Contul 378 diferente de pret la marfuri
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta adaosului comercial (marja comerciantului) aferent
marfurilor din unitatile comerciale.
Contul 378 "Diferente de pret la marfuri" este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a
marfurilor.
In creditul contului 378 "Diferente de pret la marfuri" se inregistreaza:
- valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate in gestiune (371).
In debitul contului 378 "Diferente de pret la marfuri" se inregistreaza:
- valoarea adaosului comercial aferent marfurilor iesite din gestiune (371).

1. In data de 01.02 se aprovizioneaza cu materii prime de la furnizor la pret de cumparare


de 20.000 lei,TVA deductibil 24%, document factura fiscala
2. In data 03.02 se aprovizioneaza cu marfuri de la furnizori la pret de cumparare de
30.000 lei plus TVA deductibil 24%,document factura fiscala
3. In obtin produse finite in valoare de 5.000 lei,cost standard
4. Se dau in consum materii prime in suma de 300 lei
5. In data de 05.02 se vand produse finite in valoare de 1200 lei conform facturii,TVA 24%.

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

S-ar putea să vă placă și