COLEGIUL NAŢIONAL ECONOMIC

”THEODOR COSTESCU“
DROBETA TURNU SEVERIN

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA

COMPETENȚELOR PROFESIONALE
NIVEL IV

CALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE

CLASA a XII-a C

PROF. COORDONATOR:
BERCIU LIVIA

ELEV:
ANDRIUC COSMIN MIHAI

0
 - 2017 -
COLEGIUL NAŢIONAL ECONOMIC
”THEODOR COSTESCU“
DROBETA TURNU SEVERIN

CONTABILITATEA MĂRFURILOR
LA S.C. PHOENIX AL 2001 SRL

CALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE

CLASA a XII-a C

PROF. COORDONATOR:
BERCIU LIVIA

ELEV:
ANDRIUC COSMIN MIHAI

1
 - 2017 -
CUPRINS

Argument ........................................................................................................ pag.3

Capitolul 1: Cadrul conceptual privind mărfurile .......................................pag.5

1.1. Definirea şi structura stocurilor ...................................................pag.5
1.2. Delimitări şi structuri privind mărfurile …..................................pag.6
1.3. Preţul de înregistrare al mărfurilor ..............................................pag.7
1.4. Documente specifice mărfurilor ................................................ pag.8

Capitolul 2: Organizarea contabilităţii mărfurilor ....................................pag.12

2.1. Metode de organizare a contabilităţii mărfurilor ..................... pag.12
2.2. Contabilitatea analitică a mărfurilor .........................................pag.13
2.3. Contabilitatea sintetică a mărfurilor .........................................pag.15

Capitolul 3: Particularităţi ale contabilităţii mărfurilor

la S.C. PHOENIX AL 2001 SRL ............................................pag.18
3.1. Prezentarea S.C. PHOENIX AL 2001 SRL................................pag. 18
3.2. Studiu de caz privind mărfurile
la S.C. PHOENIX AL 2001 SRL................................................pag.18

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................pag.22

AXEXE ...........................................................................................................pag.23

2
MOTTO:
„Cifrele contabile nu înseamnă nimic fără contabilul care să le explice”

ARGUMENT

Contabilitatea financiară are ca obiect înregistrarea tuturor operaţiilor şi

tranzacţiilor care afectează patrimoniul agenţilor economici, măsurarea variaţiilor la care
acesta este supus, calcularea şi explicarea rezultatelor financiare, întocmirea situaţiei
financiare de sinteză, documente care trebuie să asigure mediului exterior imaginea fidelă
şi retrospectivă a situaţiei întreprinderii.
Pentru a-şi realiza obiectul de activitate în vederea obţinerii de profit, orice
întreprindere cu activitate industrială, comercială, de servicii sau de altă natură,
efectuează în mod curent tranzacţii de cumpărări şi vânzări de bunuri şi servicii.
Operaţiile curente de cumpărări şi vânzări de bunuri şiservicii dau conţinut funcţiei
comerciale a unei firme şi se efectuează pe baza politicilor de cumpărări şi vânzări
stabilite de managerii firmei.
In cadrul societăţilor comerciale cu obiect de activitate comercializarea
mărfurilor numărul tranzacţiilor de cumpărări şi vânzări este nelimitat în cursul
unei perioade de gestiune luată în considerare, deoarece mărfurile sunt acele elemente de
stocuri care se achiziţionează în vederea revânzării fără a suferi modificări sau cu
modificări neesenţiale.
Derularea operaţiunilor de cumpărări şi vânzări de mărfuri se face de regulă
plecând de la preţul de vânzare din care se exclud reducerile comerciale operate, adică
preţul definitiv negociat între vânzător şi cumpărător
Mărfurile presupun o evaluare iniţială la preţ de vânzare, ajungându-se la
valoarea preţului cu amănuntul/ridicata prin aplicarea marjei brute.
Am ales ca temă „Contabilitatea mărfurilor” deoarece azi 50% din entitatile
economice se ocupă de comercializarea mărfurilor sub diferite forme. Contabilitatea

3
mărfurilor reprezintă o problematică interesantă în domeniul contabilităţii prin
multitudinea de situaţii care apar legate de mărfuri (consignaţie, amănunt, en-gros,
import, export, etc.).
Proiectul de certificare a competenţelor profesionale cuprinde trei capitole,
bibliografie şi anexe.
Primul capitol „Cadrul conceptual privind mărfurile” defineşte şi structurează
stocurile, prezintă unitãtile patrimoniale cu profil comercial şi anume: en gros sau cu
ridicata, en detail sau cu amãnuntul şi mixte, preţurile de înregistrare din aceste unităţi,
precum şi documentele justificative specifice operaţiilor cu mărfuri
Capitolul al doilea „Organizarea contabilităţii mărfurilor” abordează metodele
de organizare a contabilităţii sintetice a mărfurilor, şi anume metoda inventarului
permanent şi metoda inventarului intermitent. În continuare am prezentat organizarea
contabilităţii analitice a mărfurilor şi am subliniat faptul că în funcţie de specificul
activităţii, societatea este necesar să-şi organizeze contabilitatea analitică utilizând una
din cele trei medode: metoda operativ-contabilă (pe solduri), metoda cantitativ valorică
(pe fişe de cont analitic) sau metoda global valorică. Contabilitatea sintetică a mărfurilor
tratează funcţiunea conturilor din grupa 37 „Mărfuri” şi anume: contul 371 „Mărfuri” şi
contul 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri”.
Cea de-al trei-lea capitol „Particularită ale contabilităţii mărfurilor la S.C.
PHOENIX AL 2001 SRL” prezintă un scurt istoric al S.C. Phoenix Al 2001 SRL şi o
scurta monografie contabila, care contine o serie de operaţii contabile specifice mărfurilor
utilizând cele două metode de organizare a contabilităţii sintetice: metoda inventarului
permanent şi metoda inventarului interimitent.
Am anexat la aceste capitole referinţele bibliografice şi o serie de documente
specifice operaţiilor cu mărfuri.

4
 CAPITOLUL 1

CADRUL CONCEPTUAL PRIVIND MĂRFURILE

1.1. Definirea şi structura stocurilor

Orice activitate economico-financiară, indiferent de natura sa, ocazionează diverse

consumuri de munca trecută, unde se încadrează, cu pondere relativ însemnată, şi cele care
privesc valorile de natură stocabilă.
Regulamentul privind aplicarea Legii contabilităţii, defineşte stocurile şi comenzile în
curs de execuţie, ca fiind „ansamblul bunurilor şi serviciilor din cadrul unităţii patrimoniale
aflate în una din următoarele situaţii:
 sunt destinate a fi utilizate în procesul de producţie a bunurilor, executării de lucrări sau
prestaţiilor de servicii înainte de a fi vândute;
 sunt destinate vânzării în cursul normal al exploatării;
 sunt în curs de execuţie pentru a fi pregătite în vederea desfacerii.
Sub aspectul gestionării, stocurile se pot grupa în stocuri propriu-zise (materiile prime,
materialele consumabile, produsele, animale şi păsări, mărfuri, ambalaje, materiale de natura
obiectelor de inventar) si producţia în curs de execuţie (bunurile care nu au trecut prin toate
fazele de prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor şi
recepţiei tehnice sau care necesită completări)
După apartenenţa la patrimoniu, stocurile se pot grupa în:
 Stocuri aflate în gestiune, care fac parte din patrimoniul unităţii, care se găsesc fie
în depozitele sau spaţiile proprii (magazii, magazine, locuri de producţie), fie se află la
terţi.
 Stocuri aflate în gestiune, dar care nu fac parte din patrimoniul propriu, sunt
reprezentate de stocurile primite spre prelucrare în custodie sau în consignaţie, care se
înregistrează în conturi de ordine şi evidenţă.
După provenienţa lor, stocurile se pot grupa în:
 Stocuri provenite din cumpărări din afara unităţii patrimoniale (materii prime,
materiale consumabile, mărfuri, obiecte de inventar, etc.).
 Stocuri provenite din producţia proprie (produse finite, animale, etc.).

5
 1.2. Delimitări şi structuri privind mărfurile

Mãrfurile reprezintã o categorie importantä de stocuri, care, în circuitul lor de la

producätori pãna la consumatori, generează un volum foarte mare de operaţii economico-
financiare ce se efectueazã prin intermediul unui numãr deosebit de mare agenţi economici, cu
diferite profiluri de activitate comercială. Astfel, se poate considera cã existã 3 categorii
importante de unitãti patrimoniale cu profil comercial şi anume: en gros sau cu ridicata, en detail
sau cu amãnuntul şi mixte.
Unitãtile comerciale en gros sunt cele care asigură desfãşurarea acestei forme de
circulatie a märfurilor, efectuănd operatiuni de cumpãrare a bunuribor de consum, in cantiăţi
mari şi foarte mari, de la producätorii şi furnizorii interni şi externi, precum şi de vãnzare a lor in
partizi (loturi) mari către alţi agenţi economici, de regulã cu profil comercial en detail inclusiv de
alimentaţie publicã. Vânzãrile se pot efectua şi către alte unitãti patnimoniale, de asemenea, cu
profil comercial gros.
Unităţile comerciale cu profil en detail realizează această formă de circulaţie a
mărfurilor efectuând cumpărarea acestor bunuri, de regulã, de la unităţile en gros, dar şi de la
producătorii şi furnizorii interni, in partizi (loturi) mici sau re1ativ mici, precum şi vânzarea lor
către populaţie, inclusiv prin unităţi de alimentaţie publicã. Märfurile se vãnd in starea in care au
fost cumpãrate sau dupã o prelucrare prealabilã in vedere consumului în unităţi operative special
amenajate (restaurante, bufete ş.a.).
Unitätile comerciale mixte efectueaza atât operalii comert en gros, cat şi en detail.
Pentru unitatile comerciale amintite anterior este caracristic faptul cä au ca obiect de
activitate principal sau complementar atãt cumpãrarea, cat şi revânzarea mãrfurilor in scopul
obţinerii unui profit. Aceste unităţi desfäoarã, de regulã activităţi ce se incadreazã in diverse
domenii de activitate.
In categoria märfurilor, care au o structurä eterogenä se includ atât bunurile pe care
agentul economic le cumpãră vederea vänzarii in starea in care au fost achiziţionate, cät şi
produsele finite transferate de unitãtile producãtoare în magazinele proprii de prezentare şi
desfacere, precum şi acele active circulante materiale de natura materiilor prime, materialelor
consumabile, obiectelor de inventar, ambalajebor ş.a. devenite disponibile in cadrul
patrimoniului unitäţii economice şi care vãnd teţilor aşa cum au fost cumpãrate.

6
 1.3. Preţul de înregistrare al mărfurilor

Organizarea contabilitãţii mãrfurilor este influenţată într-o anumitã mãsurã de preţul de

înregistrare ce se utilizeazã şi care, în funcţie de categoria în care se încadreazã unitatea
patrimonialä şi implicit de opţiunea sa, poate fi costul efectiv de achiziţie, preţul prestabilit
(standard), preţu1 cu amãnuntul sau en gros.
Costul efectiv de achiziţie este recomandat in cazul unitãţilor care comercializeazã un
număr relativ redus de sortimente de mãrfuri, cu o frecventã redusã a intrãrilor şi ieşirilor, dar in
cantitãţi mari. Caracteristica de baza a acestei metode constã in evaluarea mãrfurilor şi implicit a
operaţiilor de intrări şi ieşiri la preţul efectiv de aprovizionare, care in condiţiile actuale este
fluctuant, fapt ce crează anumite dificultăţi in legăturã cu evaluarea ieşirilor din gestiune.
In situaţia utilizãrii costului de achiziţie ca preţ de înregistrare este justificatã crearea în
cadrul contului 371 ,,Mãrfuri” a douã conturi analitice, unul pentru preţul de facturare sau de
cumpărare (371.01) şi celãlalt pentru cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte consumuri
similare (371.02), ambele cu funcţia contabilã de activ, insã ultimul cu repartizare lunarã
proporţionalã cu mărfurile vândute, pe bazã de coeficient mediu. Pentru operaţiile de ieşire din
patrimoniu, în funcţie de specificul şi interesele agentului economic, se poate adopta una dintre
cele trei metode (C.M.P., F.I.F.O., L.I.F.O.) prezentate in cadrul paragrafului privind evaluarea
stocurilor şi producţiei in curs de execuţie.
Preţul cu amănuntul sau cel de vânzare en gros se utilizeazã numai in cazul
marfurilor, putând fi adoptat de oricare agent economic cu profil comercial, en detail, en gros sau
mixt. De altfel, acest preţ se justificã in condiţiile unui comert cu articole şi sortimente
numeroase şi o frecventã mare a intrãrilor şi ieşinilor, precum şi în situatia organizării evidenţei
analitice dupã metoda global-valorica, ceea ce nu exclude posibilitatea utilizãrii lui şi in cazul
evidentei cantitativ-valorice pe sortimente de märfuni.
Preţul cu amänuntul sau de vãnzare en gros se stabileşte de cätre agentul economic pnin
luarea in calcul a unui anumit adaos comercial, posibil de realizat, însã atunci cãnd situatia de pe
piaţã se schimbã este normal sã se majoreze sau diminueze adaosul comercial şi implicit preţul
de vãnzare, pe bazã de inventar de schimbare de preţuri, cu inregistrarea corespunzãtoare in
contabilitate.
Preţul de vânzare cu amãnuntul, exclusiv TVA, sau en gros se reflectã in contul de
mãrfuri (371) şi este format din costul efectiv de achizitie (preţul facturat de furnizor şi

7
cheltuielile de transport-aprovizionare) şi adaosul comercial.
In ceea ce priveşte utilizarea preţului cu amãnuntul sau de vãnzare en gros se
mentioneazã cã, in activiatea practicã, in vederea respectãrii regulilor generale de evaluare
privind intrarea in patrimoniu la costul efectiv de achiziţie şi totodatã pentru evitarea
interpretarilor de naturã fiscalã se considerã că este necesar şi totodatã nu contravine
reglementarilor in vigoare sã se deschidã douã conturi analitice distincte la contul sintetic
378 ,,Diferente de preţ la mãrfuri” şi anume:
- 378.01 ,,Diferente de preţ la mãrfuri privind cheltuielile de transport-aprovizionare”,
cu funcţia contabilã de activ şi;
- 378.02 ,,Diferente de preţ la mãrfuri privind adaosul comercial”, cu functia contabilã
de pasiv, conturi asupra cãrora se va reveni ulterior.
Preţul cu amãnuntul sau de vãnzare cãtre populaţie, exclusiv TVA, se determinã prin
adäugarea la preţul de cumparare (facturare) negociat cu furnizorul a adaosului comercial
considerat de agentul economic ca fiind posibil de realizat.
La rãndul sãu, pretul cu amanuntul total sau de vãnzare cãtre populaţie, inclusiv TVA, se
calculeazã prin adaugarea la preţul cu amãnuntul amintit anterior a cotei legale de TVA. Acest
pret reprezintã preţul de inregistrare in contabilitate a mãrfurilor de cãtre agenţii economici care
adoptã aceastã variantã de evaluare.

1.4. Documente specifice mărfurilor

Evidenta operativa a marfurilor se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor documente

justificative:
A. Factura / Factura fiscala
Se întocmeşte, manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, in doua sau mai multe
exemplare, in momentul livrarii mărfurilor si serveşte ca:
 document de însoţire a mărfii pe timpul transportului;
 document de încărcare în gestiunea primitorului;
 document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a
cumpărătorului.
Circulă:
a) la furnizor:
- la compartimentul desfacere, in vederea inregistrarii in evidentele operative si pentru
eventualele reclamatii ale clientilor;
- la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitate;

8
b) la cumparator:
- la compartimentul financiar-contabil, pentru acceptarea platii, precum si pentru
inregistrarea in contabilitate.
B. Chitanţa
Serveşte ca:
 document justificativ pentru depunerea unei sume în numerar la casierie;
 document justificativ de înregistrare în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi şi în
contabilitate.
Se întocmeşte în două exemplare, pentru fiecare sumă încasat, de către contribuabilul
sau casierul numit şi se semnează de acesta pentru primirea sumei.
Circulă la depunător (exemplarul 1). Exemplarul 2 rămâne în carnet, fiind folosit ca
document de verificare a operaţiunilor efectuate în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi.
Se arhivează, după utilizarea completă a carnetului (exemplarul 2.)
C. Monetarul
Serveşte ca:
 document justificativ pentru evidenţierea la sfârşitul zilei a numerarului existent în
casierie, corespunzător mărfurilor comercializate;
 document justificativ de înregistrare în contabilitate;
 document justificativ pe baza căruia se predă contribuabilului numerarul încasat prin
casă de către casier, respectiv de către vânzător.
Monetarul se utilizează numai în cazul vânzării mărfurilor cu amănuntul. Potrivit
reglementărilor în vigoare, în condiţiile utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, suma
înscrisă în monetar trebuie să corespundă cu suma din registrul de casă emis de aceste aparate,
inclusiv cu suma înregistrată de mână în registrul de casă, în cazul defectării aparatelor de marcat
electronice fiscale.
Valoarea înscrisă în monetar trebuie să corespundă cu valoarea înscrisă în raportul de
gestiune.
Se întocmeşte în două exemplare de către casier sau de către persoana împuternicită, la
sfârşitul zile, prin inventarierea numerarului pe categorii de bancnote şi de monede.
Circulă:
 exemplarul 1 pentru înregistrarea în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi;
 exemplarul 2 rămâne în carnet.

D. Nota de receptie si constatare de diferente

Serveşte ca:

9
  document pentru recepţia bunurilor aprovizionate;
 document justificativ pentru încărcarea în gestiune
 document justificativ de înregistrare în contabilitate;
Se foloseşte ca document distinct de recepţie în cazul;
Se întocmeşte în 2 exemplare, potrivit prevederilor legale, la locul de depozitare sau în
unitatea cu amănuntul, după caz, pe măsura efectuării recepţiei. In situaţia în care la recepţie se
constată diferenţe, Nota de recepţie şi constatare de diferenţe se întocmeşte în 3 exemplare de
către comisia de recepţie legal constituită.
E. Dispozitie de livrare
Serveşte :
 document pentru eliberarea din magazie a produselor, mărfurilor sau a altor valori
materiale destinate vânzării;
 document justificativ de scădere din gestiunea magaziei predătoare;
 document de bază pentru întocmirea avizului de însoţire a mărfii sau a facturii, după
caz.
Se întocmeşte în 2 exemplare de către serviciul desfacere.
Circulă:
 la magazie, pentru eliberarea produselor, mărfurilor sau a altor valori materiale şi
pentru înregistrarea în evidenţa magaziei, semnându-se de către gestionarul predător pentru
cantităţile livrate (ambele exemplare;
 la compartimentul desfacere, pentru înregistrarea cantităţilor livrate în evidenţele
acestuia şi pentru întocmirea avizului de însoţire a mărfii sau facturii, după caz (exemplarul 2).
F. Jurnal pentru cumparari
Serveşte ca:
 jurnal auxiliar pentru înregistrarea cumpărărilor de valori materiale sau a prestărilor
de servicii;
 document de stabilire lunară a taxei pe valoarea adăugată deductibilă;
 document de control al unor operaţii înregistrate în contabilitate.
Se întocmeşte într-un singur exemplar, având paginile numerotate, în care se
înregistrează zilnic, fără ştersături şi spaţii libere, elementele necesare pentru determinarea
corectă a taxei pe valoarea adăugată deductibilă.
Se întocmeşte un jurnal separat pentru cumpărări de bunuri şi servicii pentru nevoile
firmei şi, separat, pentru cumpărări de bunuri (mărfuri) care se vând ca atare.
Acest jurnal se completează la compartimentul financiar-contabil pe baza documentelor
tipizate privind cumpărările de valori materiale sau de prestări servicii.

10
 Circulă:
 la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor înscrise în conturi şi
a respectării dispoziţiilor legale referitoare la taxa pe valoare adăugată. Se arhivează la
compartimentul financiar-contabil.
G. Jurnal pentru vânzari
Serveşte ca:
 jurnal auxiliar pentru înregistrarea vânzărilor de valori materiale sau a prestărilor de
servicii:
 document de stabilire lunară a taxei pe valoare adăugată colectată;
 document de control al unor operaţii înregistrate în contabilitate.
Se întocmeşte într-un singur exemplar având paginile numerotate, în care se
înregistrează zilnic sau lunar, după caz fără ştersături şi spaţii libere, elementele necesare pentru
determinarea corectă a TVA colectată datorată.
Acest jurnal se completează la compartimentul financiar-contabil pe baza documentelor
tipizate comune şi specifice (facturi sau documente înlocuitoare) privind vânzările de valori,
materiale sau prestări de servicii, precum şi pe baza Borderoului de vânzare (încasare)
Circulă:
 la compartimentul financiar contabil pentru verificarea sumelor înscrise în conturi şi
a respectării dispoziţiilor legale referitoare la taxa pe valoarea adăugată.
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

11
 CAPITOLUL 2

ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII MĂRFURILOR

2.1. Metode de organizare a contabilităţii mărfurilor

Metodele de organizare a contzabilităţii mărfurilor sunt :

1. Metoda inventarului permanent:
 Metoda inventarului permanentla cost de achiziţie
 Metoda inventarului permanent la cost standard
 Metoda inventarului permanent la prêt de vânzare
2. Metoda inventarului intermitent
1. METODA INVENTARULUI PERMANENT
Metoda inventarului permanent asigură cunoaşterea în orice moment a nivelului
stocurilor, cu ajutorul conturilor de mărfuri.
In acest sens în contul „Mărfuri” se înregistrează toate operaţiile de intrare şi ieşire ,
ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ cât şi
valoric.
Metoda inventarului permanent se poate prezenta în mai multe variante:
a. Metoda inventarului permanent la cost de achiziţie consta in evaluarea mărfurilor
la cost de achiziţie.
Reducerile de preţ cu caracter comercial (bonificaţii, remize, risturne) se acordă la
facturarea mărfii, determinându-se reducerea preţului de vânzare la furnizor, respectiv a costului
de achiziţie la client.
Furnizorul va reflecta în creditul contului 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” preţul
de vânzare redus, iar clientul în debitul contului 371 „Mărfuri” costul de achiziţie redus.
b. Metoda inventarului permanent la cost standard se poate aplica în condiţiile unei
relative stabilităţi a preţurilor, astfel încât, înainte de corectarea cu diferenţele, costul standard al
mărfii ieşite să aibă o valoare informaţională ( fiind foarte apropiat de costul efectiv de achiziţie).
c. Metoda inventarului permanent la preţ de vânzare, acesta incluzând costul de
achiziţie şi marja brută.
2. METODA INVENTARULUI INTERMITENT

12
 Această metodă este recomandată pentru unităţile patrimoniale din categoria celor mici
şi mijlocii şi constă în neurmărirea prin contabilitatea sintetică a intrărilor şi ieşirilor de stocuri
din cursul perioadelor.
Contul de mărfuri se utilizează numai la finele perioadei de gestiune, când se debitează
cu soldurile finale existente la locurile de depozitare stabilite prin inventariere, după ce în
prealabil aceleaşi conturi au fost diminuate cu mărfurile intrate (de la începutul perioadei).
Tehnica aplicării inventarului intermitent constă în:
 se ştornează stocurile iniţiale ale perioadei din conturile de mărfuri pentru a reveni
asupra conturilor de cheltuieli, unde au fost înregistrate la început;
 achiziţiile de mărfuri efectuate de la furnizori se înregistrează direct asupra conturilor de
cheltuieli;
 la finele perioadei se inventariază mărfurile aprovizionate ori provenite din perioada
precedentă, neconsumate, cu care se degrevează cheltuielile prin trecerea lor asupra
conturilor de stocuri.
Ieşirile se calculeaza după relaţia:
E=Si+I-Sf
unde: E = valoarea intrărilor;
Si = valoarea mărfurilor iniţiale;
I = valoarea intrărilor din cursul perioadei;
Sf = valoarea stocurilor finale, stabilită prin inventariere.
În perioada următoare operaţiile descrise mai sus se repetă.

2.2 Contabilitatea analitică a mărfurilor

In vederea determinării costului de achiziţie al mărfurilor vândute şi a nivelului

stocurilor pe structurile impuse de obiectivele de gestiune, este necesară organizarea unei
contabilităţi analitice.
Contabilitatea analitică a mărfurilor se poate organiza, în funcţie de specificul activităţii,
utilizând una din următoarele trei metode prevăzute în Regulamentul contabil1:
 metoda operativ-contabilă (pe solduri);
 metoda cantitativ-valorică (pe fişe de cont analitic);
 metoda global-valorică.

1
Regulamentul privind aplicarea Legii contabilităţii, pct. 72

13
 a. Metoda operativ-contabilă (pe solduri), ocazionează un volum redus de muncă
datorită simplificării lucrărilor de evidenţă analitică a mărfurilor. Această metodă presupune
renunţarea la fişele contabile analitice cantitativ valorice deschise pe feluri de valori materiale.
În cadrul compartimentului de contabilitate se organizează numai evidenţa valorică
desfăşurată pe gestiuni, iar în cadrul acestora pe grupe sau subgrupe de bunuri, după cum se
apreciază că este necesar. Evidenţa cantitativă a stocurilor pe categorii sau feluri de valori
materiale se organizează numai în cadrul locurilor de depozitare (magazii, depozite s.a.) cu
ajutorul „Fişei de cont analitic”.
Controlul exactităţii şi concordanţei înregistrărilor din evidenţa depozitelor cu cele din
contabilitate se realizează, de regulă, lunar, prin evaluarea stocurilor cantitative stabilite în fişele
de magazie şi preluate în „Registrul stocurilor”, unde se înscriu valorile parţiale şi cele totale
privind soldurile finale de la nivelul subgrupelor şi/sau grupelor de valori materiale, precum şi de
la nivelul gestiunii.
În cursul lunii, la intervale de câteva zile, compartimentul de contabilitate preia
documentele justificative de intrări şi ieşiri, existente la locul de depozitare a valorilor materiale,
efectuând totodată verificarea exactităţii înregistrărilor din fişele de magazie, completate de
gestionar sau altă persoană desemnată de acesta.
Documentele justificative preluate se centralizează pentru fiecare gestiune atât pe
categorii de operaţii, de intrare şi ieşire, cât şi pe grupe şi/sau subgrupe de valori materiale,
precum şi pe conturi corespondente creditoare şi respectiv debitoare. Totalurile lunare care se
stabilesc în documentele centralizatoare întocmite (recapitulaţii, situaţii de mişcări,
centralizatoare ş.a.) se înregistrează în „Registrul jurnal” şi în „Fişele valorice” (fişe de cont
pentru operaţii diverse).
b. Metoda cantitativ-valorică (pe fişe de cont analitic), constă în
organizarea la nivelul compartimentului de contabilitate a evidenţei cantitativ-valorice cu
ajutorul „Fişelor de cont analitic pentru valori materiale”, care se deschid pe feluri de bunuri
existente în cadrul gestiunii. Totodată, se conduce evidenţa valorică numai la nivelul gestiunii,
folosindu-se Fişe de cont analitic pentru operaţii diverse, fişe în care se înscriu valorile aferente
intrărilor şi ieşirilor în şi din gestiune, precum şi soldul final corespunzător gestiunii, precum şi
soldul final corespunzător gestiunii respective.
La nivelul locurilor de depozitare se organizează evidenţa analitică cantitativă pe feluri
de bunuri, folosindu-se „Fişele de magazie”, care se completează de gestionar sau altă persoană
cu asemenea atribuţii de serviciu.
Controlul exactităţii şi concordanţei înregistrărilor din evidenţa cantitativă organizată la
locurile de depozitare şi cele din co0ntabilitate se realizează prin efectuarea punctajului periodic

14
între cantităţile înregistrate, pe de o parte, în „Fişele de magazie”, iar pe de altă parte în „Fişele
de cont analitic pentru valori materiale” de la compartimentul de contabilitate.
În cursul lunii se procedează ca în cazul metodei anterioare, în sensul că documentele
justificative se preiau de la locul de depozitare de către compartimentul de contabilitate, se
prelucrează în vederea înregistrării document cu document sau pe bază de centralizatoare,
înscriindu-se atât cantitativ cât şi valoric, în „Fişele de cont analitic” deschise pe feluri de valori
materiale, precum şi în cele pentru operaţii diverse deschise pe gestiuni.
La sfârşitul fiecărei luni se efectuează verificarea concordanţei dintre datele înregistrate
în conturile sintetice şi în cele analitice de valori materiale prin intermediul „Balanţei de
verificare analitică” a conturilor analitice.
c. Metoda global-valorică este relativ simplă, oferă un volum redus de informaţii şi
posibilităţi restrânse de exercitare a controlului asupra integrităţii valorilor materiale gestionate,
fiind recomandată, în principal, pentru evidenţa mărfurilor şi ambalajelor aflate în unităţile de
desfacere cu amănuntul şi pentru alte bunuri, în cazul unităţilor care nu au dotare adecvată. Pe
măsura dotării cu tehnică de calcul, aşa cum prevede Regulamentul contabil, se recomandă
trecerea la utilizarea metodei cantitativ-valorice.
Metoda analizată constă în organizarea evidenţei analitice numai valoric, atât la nivelul
gestiunii cât şi în contabilitate. În cadrul compartimentului de contabilitate se deschide, pentru
fiecare gestiune, câte o „Fişe de cont analitic pentru operaţii diverse” în care se înscriu operaţiile
de intrări şi ieşiri, pe baza documentelor justificative individuale sau a centralizatoarelor
acestora, după caz.
La nivelul fiecărei gestiuni se întocmeşte „Registrul de gestiune” în care se
înregistrează zilnic şi numai valoric fiecare document justificativ de intrare sau ieşire, stabilindu-
se totodată soldul final (de la sfârşitul zilei), după formula amintită anterior.
Controlul concordanţei înregistrărilor din evidenţa gestiunii cu cele din contabilitate se
efectuează periodic, confruntându-se soldurile finale stabilite, pe de o parte, în registrul de
gestiune, iar pe de altă parte, în fişe de cont analitic pentru operaţii diverse.

2.3. Contabilitatea sintetică a mărfurilor

Contabilitatea circulatiei mãrfurilor atãt en gros, cat şi en detail se organizeazã cu ajutorul

a douã conturi sintetice de gradul I, 371 ,,Mãrfuri” şi 378 ,,Diferente de preţ la mãrfuri”,
Contul 371 „Marfuri” este un cont de activ, care tine evidenta existentei si miscarii
stocurilor de marfuri
În debitul contului 371 „Marfuri” se inregistreaza:

15
 - valoarea la pret de inregistrare a marfurilor achizitionate (401, 408, 446, 327, 542);

- valoarea la pret de inregistrare a marfurilor primite de la unitate sau subunitati (481,

482)
- valoarea la pret de inregistrare a marfurilor reprezentand aportul in natura al
actionarilor/asociatilor (456);
- valoarea marfurilor aduse de la terti (357, 401);

- valoarea la pret de inregistrare a produselor finite transferate magazinelor proprii (345);

- valoarea la pret de inregistrare a marfurilor constatate plus la inventar si a celor primite

cu titlu gratuit (607, 758);
- valoarea adaosului comercial si taxa pe valoarea adaugata neexigibila, in situatia in care
evidenta marfurilor se tine la pret cu amanuntul (378, 4428);
În creditul contului 371 „Marfuri” se inregistreaza:
- valoarea la pret de inregistrare a marfurilor iesite din gestiune prin vanzare si lipsurile
de inventar (607);
- valoarea adaosului comercial si a taxei pe valoarea adaugata neexigibila aferenta
marfurilor iesite din gestiune (378, 4428);
- valoarea la pret de inregistrare a marfurilor livrate unitatii sau subunitatilor (481, 482);

- valoarea la pret de inregistrare a marfurilor trimise la terti (357);

- valoarea donatiilor si pierderilor din calamitati (658, 671);

Soldul contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a marfurilor existente in stoc la
sfarsitul perioadei.
Contul 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” este rectificativ, bifuncţional, iar conţinutul
lui este influentat de preţul de inregistrare utilizat pentru märfuri.
Astfel, atunci cãnd se adoptã preţul standard, el se utiizeazã în mod similar cu celelalte
conturi de diferente de preţ.
In cazul in care preţul de inregistrare este cel cu amãnuntul sau cel de vãnzare en gros,
contul 378 ,,Diferente de preţ la mãrfuri” funcţioneazä ca un cont de pasiv şi reflectã numai
adaosul comercial, în credit pentru mãrfurile aprovizionate, iar în debit pentru märfurile ieşite
din patrimoniu.
In situatia utilizãrii in activitatea practicã a celor douã conturi analitice amintite anterior,
contul 378 “Diferenţe de preţ la mãrfuri” are conţinut şi corespondente specifice, ceea ce se
poate observa prin prezentarea continutului fiecãruia din cele douã conturi analitice amintite
anterior.

16
 Contul analitic 378.01 „Diferenţe do preţ 1a mărfuri privind cheltuielile de
transport-aprovizionare” este de activ.
Se debitează cheltuielile de transport, incãrcare, descãrcare, recepţie, taxe vamale,
comisioane ş.a. pe care le ocazioneazã mãrfurile ce se achizitioneazã de la terţi (401 ,,Furnizori”,
pentru cele facturate atãt de furnizorii de marfuri, inclusiv pierderile normale pe timpul
transportului (suportate de beneficiar), cat şi de unitãţile de profil, 542 ,,Avansuri de trezorerie”,
cu ceea ce se p1ãteşte din avansuri spre decontare, 446 ,,Alte impozite, taxe şi varsãminte
asimilate”, cu taxele vamale aferente märfuribor importate ş.a.)
Se crediteaza cu cheltuielile de transport-aprovizionare aferente màrfurilor ieşite din
patrimoniu(607 ,,Cheltuieli privind mãrfurile”, pentru vãnzãri, 6582 ,,Donaţii şi subvenţii
acordate” şi 6587 ,,Cheltuieli privind calamitäţile şi alte evenimente similare”, respectiv, in cazul
donaţiilor, lipsurilor neimputabile şi pierderilor din calamitãţi ş.a). Sumele care se înscriu in
credit se stabibesc pe bazã de coeficient mediu, ce se calculeazã in mod obişnuit, cu sume
cumulate de la inceputul anului.
Soldul contului analitic prezentat este debitor şi reprezintä cheltuielile de transport-
aprovizionare aferente mărfurilor existente in stoc la sfârşitul perioadei de gestiune.

Contul analitic 378.02 ,,Diferenţe de preţ la märfuri privind adaosul comercial”

este rectificativ, are functia contabilä de pasiv.
Se creditează cu adaosul comercial aferent märfuribor intrate in patrimoniu, in
(371. ,,Märfuri”).
Se debitează cu adaosul comercial corespunzãtor mãrfurilor ieşite din patrimoniu, in
(371 ,,Mãrfuri”), adaos care se determina pe bazã de coeficient mediu de repartizare, ce se
calculeazä dupã formula:

Soldul iniţial de la contul 378.02 + Rulajul creditor cumulat de la începutul

Coeficient anului, aferent contului 378.02
de =
repartizare Soldul iniţial de la contul371 + Rulajul debitor, cumulat de la
începutul anului aferent contului 371

Soldul contului 378.02 ,,Diferente de preţ la mãrfuri privind adaosul comercial” este
creditor şi reprezintã adaosul comercial aferent mãrfurilor existente in stoc la sfârşitul perioadei
de gestiune, care se stabileşte aşa cum s-a prezentat anteriot.
În ceea ce priveşte organizarea contabilitäţii mãrfurilor se reţine şi faptul cã la

17
inventarierea anuală se poate constata deprecierea unora dintre ele, cum este cazul celor lent şi
greu vandabile, stabilindu-se o valoare de utilitate mai micä decât costul efectiv de achiziţie.
Pentru diferenţa de valoare în minus se constituie ajustări, care se inregistreazã în creditul
contului 397 ,,Ajustări pentru deprecierca märfurilor”, in corespondenţã cu debitul contului
6814 ,,Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante”.

CAPITOLUL 3

PARTICULARITĂŢI PRIVIND CONTABILITATEA MĂRFURILOR

LA S.C. PHOENIX AL 2001 SRL

3.1. Prezentare S.C. PHOENIX AL 2001 SRL

S.C. PHOENIX AL 2001 SRL a fost înfiinţată în anul 2011 în judeţul Mehedinţi, oraşul
Drobeta Turnu Severin, înregistrata la Oficiul Registrului Comerţului sub nr J25/101/2011
avaând ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare
predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun (cod CAEN 4711).
Această societate comercială are sediu profesional în Piaţa Decebal, Nr. 1, localitatea
Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi
Firma a pornit de la un capital social în valoare de 200 ron.
Date de identificare ale societăţii:
 Număr de înregistrare la Registrul Comerţului J25/101/2011
 CUI 13941667
 CAEN 4711 comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă
de produse alimentare, băuturi și tutun

3.2. Studiu de caz privind mărfurile

la S.C. PHOENIX AL 2001 SRL

A. INVENTARULUI PERMANENT

SC Phoenix Al 2001 SRL dispune la începutul lunii de mărfuri în valoare de 24.180 lei
la preţ cu amănuntul (SID 371 = 24.180 lei), valoare adaos comercial aferent stocului iniţial

18
4.500 lei (SIC 378 = 4.500 lei), valoare TVA neexigibilă aferentă stocului iniţialîn valoare de
4.680 lei (SIC 4428 = 4.680 lei).
În cursul perioadei de gestiune au loc următoarele operaţii privind mărfurile, aşa cum
rezulta din jurnalul pentru cumpărări:

1. Se achiziţionează mărfuri: preţ de cumpărare 22.000 lei, TVA deductibila 19% lei,
magazinul practicând un adaos comercial de 30%
a) cumpărarea
% = 401 ,, Furnizori “ 26.180 lei
371 ,, Mărfuri “ 22.000 lei
4426 ,, TVA deductibila “ 4.180 lei
b) recepţia
371 = % 12.034 lei
378 ,, Diferente de preţ “ 6.600 lei
4428 ,, TVA neexigibilă “ 5.434 lei
Adaos comercial aferent recepţiei = 30% × 22.000 lei = 6.600 lei
TVA neexigibilă = 19% × (22.000 + 6.600) = 5.434 lei

2. S-au vândut mărfuri cu plata în numerar, aşa cum rezulta din jurnalul pentru vânzări
în valoare totală de 30.000 lei, TVA inclusă în preţ:
 Valoarea mărfurilor vândute ( inclusiv TVA )30.000 lei
Din care: TVA 30.000 × 19/119 = 4.789,9 lei
Valorea la preţ de vânzare fără TVA = 30.000 – 4.789,9 = lei

5311 ,, Casa în lei “ = % 30.000 lei

707 ,, Venituri din vânzarea mărfurilor “ 25.000 lei
4427 ,, TVA colectata “ 4.750 lei
3. Descărcarea la sfârşitul lunii a gestiunii, cu valoarea mărfurilor vândute presupune
calcule si înregistrări:
a) determinarea coeficientului mediu de diferente de preţ ( adaos comercial)
K = (SIC 378 + RC 378) / [(SiD 371 – SIC 4428) + (RD 371 – RC 4428)]
K = (4.500 + 6.600) / [(24.180 – 4.680) + (22.000 + 12.320 + 5.434)] = 0,186 × 100 = 18,6%
378 = K × RC 707 = 18,6% × 25.000 lei = 4.650 lei
Articolul contabil va fi următorul:
% = 371 ,, Mărfuri “ 30.000 lei

19
 378 ,, Diferente de preţ la mărfuri “ 4.650 lei
607 ,, Cheltuieli privind mărfurile “ 20.350 lei
4428 ,, TVA neexigibilă ” 5.000 lei

4. Pentru înregistrarea plusului de inventar este necesar sa se determine adaosul

comercial, cât si TVA- ul aferent acestui plus si, prin scăderea acestor elemente se afla valoarea
la preţ de cumpărare a mărfurilor constatate în plus cu care se vor diminua cheltuielile privind
mărfurile.
Exemplu: Se considera ca în urma inventarului s-a stabilit totalul faptic de 1873,5 lei.
Deci:
 Sold faptic 1.873,5 lei
 Sold scriptic 1.872,5 lei
 Plus de inventar ( în preţ de vânzare, inclusiv TVA ) 10.000,0 lei
 TVA = 10.000 ×19/119 = 1.596,6 lei 1.596,6 lei
 Plus de inventar la preţ fără TVA 8.403,4 lei
 Adaos comercial = 8.403,4 x 19%=1.596,6 lei 1.596,6 lei
 Costul mărfurilor în plus 6.806,6 lei

371 ,, Mărfuri “ = % 10.000 lei

378 ,, Diferente de preţ la mărfuri “ 1.596,6 lei
4428 ,, TVA neexigibilă “ 1.596,6 lei
607 ,, Cheltuieli privind mărfurile “ 6.806,6 lei
5. In cazul minusurilor de inventar neimputabile, articolul contabil va fi cel anterior,
doar inversat, adică:
% = 371 ,, Mărfuri “ 10.000,0 lei
378 ,, Diferente de preţ la mărfuri “ 1.596,6 lei
4428 ,, TVA neexigibilă “ 1.596,6 lei
607 ,, Cheltuieli privind mărfurile “ 6.806,6 lei

6. In cazul minusurilor imputabile, alături de înregistrarea de mai sus, efectuata pentru

descărcarea contului de mărfuri cu valoarea lipsei, se va întocmi, pentru imputarea lipsei,
următorul articol contabil:
461 ,, Debitori diverşi “ = % 10.000,0 lei
7581 ,, Venituri din despăgubiri si penalităţi“ 8.403,4 lei
4427 ,, TVA colectata “ 1.596,6 lei

20
 Observaţie: Conturile 607 ,, Cheltuieli privind mărfurile ” si 707 ,, Venituri din
vânzareamărfurilor “ se închid pe seama contului de rezultate 121 ,, Profit si pierdere “.

B. CAZUL INVENTARULUI INTERMITENT

In condiţiile practicării metodei ,, inventarului intermitent “, mărfurile se înregistrează
direct pe cheltuieli în momentul aprovizionării, evident evaluându-se la preţul efectiv de
cumpărare, astfel ca nu mai este necesara folosirea pentru scopul arătat mai înainte a conturilor
4428 ,,TVA neexigibila“ si 378 ,,Diferente de preţ la mărfuri“ aşa cum se constata din aplicaţia
următoare
1. La începutul exerciţiului se preia în exploatare preţul de cumpărare al mărfurilor din stoc.
607 ,, Cheltuieli privind mărfurile “ = 371 ,, Mărfuri “ 800 lei
2. Înregistrarea costului mărfurilor aprovizionate:
% = 401 ,, Furnizori 1.680 lei
607 ,, Cheltuieli privind mărfurile “ 1.400 lei
4426 ,, TVA deductibila “ 266 lei
3. Înregistrarea vânzării mărfurilor cu numerar:
5311 ,, Casa în lei “ = % 1.343,51 lei
707 ,, Venituri din vânzarea mărfurilor “ 1.129 lei
4427 ,, TVA colectata “ 214,51 lei
4. Înregistrarea la sfârşitul lunii a costului mărfurilor în stoc pe baza inventarierii în
valoare de 1259,5 lei.
371 ,, Mărfuri “ = 607 ,, Cheltuieli privind mărfurile “ 1.343,51 lei
Determinarea costului mărfurilor vândute care se va transfera, ca si în cazul anterior,
asupra contului 121 ,, Profit si pierdere “ se efectuează pe baza relaţiei:
E = Si+I-Sf = 800+1400–1.343,51= 856,49 lei.

21
 BIBLIOGRAFIE
1. Avram, M. - Contabilitatea financiară a firmei, Editura Universitaria,
Craiova, 2009
2. Avram, M. - Management contabil, Editura Universitaria, Craiova, 2010
3. Avram, M. - Contabilitate managerială, Editura Universitaria, Craiova,
2005
4. Avram, M., - Contabilitate – baze teoretice şi aplicative, Editura SITECH,
Pătruţescu M. Craiova, 2011
5. Bărbăcioru V. - Contabilitate, vol. I, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1999
şi colectiv
6. Cioară, D., - Gestiune economică, Editura Corvin, Deva, 2006
Solomon, S.
7. Isai, V. - Contabilitate, Editura ALL Educational, Bucureşti, 2002
8. Liciu, C. - Contabilitate financiară – Monografii contabile, vol I şi II,
Editura Ecko Print, Drobeta Turnu Severin, 2009
9. Pântea, P., - Contabilitatea românească armonizată cu directivele
Badea, G. europene, Editura Intecredo, Deva, 2003
10. Pătruţescu, M. - Contabilitatea financiară, vol. I, Editura Universitaria,
Craiova, 2009
11. Pop, A. - Contabilitatea financiară românească, Editura Intecredo,
Deva, 2002
12. Popan, M. - Realizarea situaţiilor financiare şi calculaţia costurilor,
Editura Oscar Print, Bucureşti, 2007
13. Popan, M. - Contabilitate, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2004
14. Popan, M - Patrimoniul unităţii – Modulul 1 – clasa a IX-a, Editura
Oscar Print, Bucureşti, 2014
15. Ristea, M. (coord.) - Contabilitatea financiară a întreprinderii, (ediţia a 2-a),
Editura Universitară, Bucureşti, 2005
16. Staicu, C. - Contabilitatea financiară conformă cu Directivele Europene
Editura Universitaria, Craiova, 2006
17. Toma, M. - Ghid practic pentru audit financiar şi certificarea bilanţurilor
Chivulescu M. contabile, Editura CECCAR, 1995
18. Ministerul Finanţelor - Sistemul contabil al agenţilor economici, 1994
19. *** - Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicată
20. *** - Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată

22
21. *** - Ordinul nr. 1802/2014 pentru aprobarea reglementărilor
contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi
situaţiile financiare anuale consolidate
22. - Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal
23 - Ordinul 2634/2015 privind documentele financiar contabile

ANEXE

23