LICEUL TEHNOLOGIC "EREMIA GRIGORESCU"

MARASESTI

Titlul: CONTABILITATEA MARFURILOR

Profesor indrumator, Rodica Bordeiu

Absolvent, Mandiu Florina-Andreea

2022

CUPRINS
CONTABILITATEA MARFURILOR
ARGUMENT
CAPITOLUL I Contabilitatea marfurilor

1 Delimitari si structuri contabile privind marfurile

2 Metode de organizare a contabilitatii marfurilor

3 Metode evaluare a marfurilor

4 Contabilitatea analitica si sintetica a marfurilor

CAPITOLUL II Prezentarea Societatii Comerciale "COMAT SA Prahova "

1.Scurt istoric. Domenii de activitate 

2 Structura organizatorica functionala

3 Structura organizatorica operativa

4 Startegii si obiective ale dezvoltarii unitatii economice

CAPITOLUL III Monografie contabila - studiu de caz privind marfurile evaluate - prin metoda
inventarului intermitent

CONCLUZII SI PROPUNERI

Bibliografie

Anexe si documente contabile

Argument
De-a lungul timpului,stiinta studierii marfurilor a purtat diferite denumiri,dintre care cea mai
cunoscuta este aceea de "Merceologie".Cuvantul de "Merceologie" deriva din
latinescul"merx","mercis" si grecescul logos (stiinta,cunoastere).
"MARFA"este un cuvant de origine maghiara-provine din "marha"-vita.In trecut,semnificatia
cuvantului marfa a fost diferita fata de cea actuala .Se folosea cu semnificatia de
avere,avutie,animale.De asemenea cuvantul "negot",la plural,"negoate" era folosit cu sensul de
comert,dar si de marfa.
Dictionarul de merceologie defineste marfa astfel:
"Produs al muncii omenesti care satisface o nevoie sociala si care este destinat schimbului prin
procesul de vanzare-cumparare,fiind rezultatul unei activitati economice,destinata satisfacerii
trebuintelor altor persoane decat producatorii."
Nevoia cunoasterii marfurilor a aparut inca din faza schimbului in natura care crea o apreciere
corecta a bunurilor care se schimbau.Activitatea omului este indreptata in primul rand,spre
satisfacerea nevoilor existentiale.Ea nu poate fi intamplatoare,spontana ci are un caracter
rational.Numai in acest fel,omul reuseste sa-si satisfaca necesitati nelimitate cu resurse limitate.
O data cu aparitia banilor s-au realizat schimburi pe scara larga,punandu-se bazele comertului.
isotesc orice activitate economica avand importanta deosebita in economia de pata,fiind,potrivit
expresiei lui Paul Samuelson:"Sangele care iriga sistemul economid.
Banii t cu mult timp in urma,din necesitatea facilitarii schimbului,realizat initial sub forma de
troc-schimbuul direct dintre doua bunuri. Sunt un simbol avutiei si confera putere economica
detinatorului lor.
S-au dezvoltat preocuparile pentru calitatea marfurilor,marcarea lor depozitarea,clasificarea,etc.
Au aparut apoi o serie de lucrari in domeniul studiului marfurilor,care au propus si definit o serie
de concepte si notiuni,care au prezentat raporturile acestei stiinte cu altele in special tehnologia.
In perioada postbelica s-a pus accentul pe importanta sociala a stiintei marfurilor.In prezent se
definesc manifstari stiintifice internationale,exista asociatii nationale de merceologie in multe
tari,printre care si in Romania.In Romania,inceputurile acestei stiinte sunt legate de anul
1864,cand s-au infiintat scolile se la Bucuresti si Galati,unde se studia "Conosciinta marfurilor."
In cadrul contabilitatii,un loc important il ocupa si inregistrarea principalelor operatiuni
economice ce au loc la nivelul unei societati comerciale de desfacere cu amanuntul.
In cazul in care nu s-ar efectua inregistrarea sistematica si cronologica a tuturor operatiunilor
economice,care constituie o sursa reala de informatii,comertul cu amanuntul s-ar desfasura in
mod haotic,la nivelul societatii comerciale inregistrandu-se minusuri sau plusuri nejustificative.
O gestionare eficienta a stocurilor,o desfacere ritmica si constanta a productiei asigura o corecta
utilizare in continuare pentru a reamprospata stocurile materiale cu produse noi,de o calitate
superioara ce va satisface necesarul de cerere a produselor pe piata,toate acestea reprezentand
perpetuarea activitatii societatii comerciale si realizarea de noi obiective ale acesteia.
Pe baza consultarii materialului bibliografic in domeniu am incercat sa cuprind intr-o forma
accesibila,notiunile ce fac obiectul 929c28j societatii comerciale cu amanuntul si inregistrarea
acestora in contabilitate.
Ca urmare a modului in care este structurata lucrarea si a informatiei pe care le cuprinde-
referitoare la tema in discutie -materialul poate fi un real folos pentru intelegerea si desfasurarea
corecta a comertului cu amanuntul si stabilirea cotei de ados comercial in functie de produse si
cererea acestuia pe piata.
Practicarea unei cote mari de adaos la produse greu vandabile va determina blocarea unor
mijloace banesti,ceea ce nu este deloc indicat in comertul cu amanuntul.
Pentru a-si realiza obiectul de activitate in vederea obtinerii de profit, orice intreprindere cu
activitate industriala, comerciala, de servicii sau de alta natura, efectueaza in mod curent
tranzactii de cumparari si vanzari de bunuri si servicii.
Operatiile curente de cumparari si vanzari de bunuri si servicii dau continut functiei comerciale a
unei firme si se efectueaza pe baza politicilor de cumparari si vanzari stabilite de managerii
firmei.
In capul societatilor comerciale cu obiect de activitate comercializarea marfurilor la pret cu
amanuntul numarul tranzactiilor de cumparari si vanzari este nelimitat in cursul unei perioade de
gestiune luata in considerare, deoarece marfurile sunt acele elemente de stocuri care se
achizitioneaza in vederea revanzarii fara a suferi modificari sau cu modificari neesentiale .
Derularea operatiunilor de cumparari si vanzari de marfuri se face de regula plecand de la pretul
de vanzare din care se exclud reducerile comerciale operate, adica pretul definitiv negociat intre
vanzator si cumparator. Marfurile la pret de vanzare cu amanuntul presupun o evaluare initiala la
pret de vanzare , ajungandu-se la valoarea pretului cu amanuntul prin aplicarea marjei brute.
Organizarea contabilitatii marfurilor este influentata de mai multi factori. Un prim factor il
reprezinta forma circulatiei : cu ridicata (en gross) sau cu amanuntul (en detail). In cazul
circulatiei marfurilor en-gros, vanzarea se face pe baza de documente, incasarea urmand a se
realiza ulterior, prin virament, si, de aici, necesitatea interventiei unui cont anume, 411 "Clienti",
care sa evidentieze creantele din momentul vanzarii marfurilor pana in momentul incasarii lor, in
cazul circulatiei en detail, vanzarea se face, de regula, cu plata imediata, in numerar.
Un alt factor de influenta il constituie metoda de contabilitate a stocurilor folosita :
inventarul permanent " sau " inventarul intermitent". In primul caz, contul de marfuri este
folosit pe masura ce au loc operatiuni cu marfuri, evidentiind toate intrarile si toate iesirile, astfel
incat, in orice moment, prin soldul sau, acest cont indica valoarea marfurilor in stoc, permitand
controlul gestionar, daca in acest scop se efectueaza si inventarierea faptica a stocurilor. In cazul
inventarului intermitent, contul de marfuri intervine numai la sfarsitul lunii, cand, pe baza
inventarului faptic se determina valoarea marfurilor in stoc, care se "blocheaza" in acest cont,
diminuandu-se cheltuielile cu marfuri, inregistrate la un cont anume, destinat acestui scop, cu
ocazia intrarilor de marfuri. La inceputul exercitiului urmator intervine din nou contul de marfuri
care se crediteaza, valoarea stocului initial fiind preluata din nou de contul de cheltuieli privind
marfurile.
Tema proiectului pe care am ales-o este "Contabilitatea marfurilor " .In cadrul acestui proiect am
combinat teoria acumulata pe parcursul a IV ani de liceu si practica .
In CAPITOLUL I am prezentat Societatea Comerciala COMAT SA Prahova . Acest capitol
evoca scurtul istoric, organizarea si functionarea societatii, relatiile cu furnizorii si clientii, modul
de organizare al contabilitatii .
lucrarii, fiind definite notiunile de Delimitari si structuri contabile privind marfurile, Metode de
organnizare a contabilitatii marfurilor, Contabilitatea analitica a marfurilor Documente
specifice contabilitatii marfurilor la pret cu amanuntul

CAPITOLUL I
CONTABILITATEA MARFURILOR
1.Delimitari si structuri contabile privind marfurile
Marfurile reprezinta o categorie importantä de stocuri, care, in circuitul lor de la producätori
pana la consumatori, genereaza un volum foarte mare de operatii economico-financiare ce se
efectueaza prin intermediul unui numar deosebit de mare agenti economici, cu diferite profiluri
de activitate comerciala. Astfel, se poate considera ca exista 3 categorii importante de unitati
patrimoniale cu profil comercial si anume: en gros sau cu ridicata, en detail sau cu amanuntul si
mixte.
Unitätile comerciale mixte efectueaza atat operalii comert en gros, cat si en detail.
Pentru unitatile comerciale amintite anterior este caracristic faptul cä au ca obiect de activitate
principal sau complementar atat cumpararea, cat si revanzarea marfurilor in scopul obtinerii unui
profit. Aceste unitati desfäoara, de regula activitati ce se incadreaza in diverse domenii de
activitate.
In categoria märfurilor, care au o structurä eterogenä se includ atat bunurile pe care agentul
economic le cumpara vederea vänzarii in starea in care au fost achizitionate, cät si produsele
finite transferate de unitatile producatoare in magazinele proprii de prezentare si desfacere,
precum si acele active circulante materiale de natura materiilor prime, materialelor consumabile,
obiectelor de inventar, ambalajebor s.a. devenite disponibile in cadrul patrimoniului unitätii
economice si care vand tetilor asa cum au fost cumparate.
In ceea ce priveste vanzarea ultimelor elemente de stocuri amintite mai sus se mentioneaza ca,
dupa realizarea acestei operatii, se inregistreaza numai scriptic in debitul contului de marfuri
(371), prin corespondenta cu creditul conturilor corespunzätoare naturii lor (301, 302, 303, 381
etc.) si nu ocazioneaza aspecte specifice privind evaluarea si preturile de inregistrare in
contabilitate. Totodata este justificat sa se aibä in vedere, atunci cand este cazul, translocarea
diferentelor de pret aferente in creditul sau debitul contubui 378 "Diferente de pret la marfuri"
dupa cum sunt favorabibe si respectiv nefavorabile, prin corespondenta cu debitul sau creditul
conturilor de diferente corespunzätoare activelor circulante materiale in cauza    (308, 388).
Aceasta modalitate de solutionare contabila asigura majorarea, pe de o parte, a cheltuielior si
implicit a costului de productie numai cu ceea ce se consumä efectiv pentru obtinerea produselor
finite, iar pe de alta parte a cheltuielilor privind marfurile cu sumele ce privesc vanzarea
celorlalte elemente de active circulante materiale.
Organizarea contabilitatii marfurilor este influentata intr-o anumita masura de pretul de
inregistrare ce se utilizeaza si care, in functie de categoria in care se incadreaza unitatea
patrimonialä si implicit de optiunea sa, poate fi costul efectiv de achizitie, pretul prestabilit
(standard), pretul cu ridicata sau pretu1 cu amanuntul.
Costul efectiv de achizitie este recomandat in cazul unitatilor care comercializeaza un numar
relativ redus de sortimente de marfuri, cu o frecventa redusa a intrarilor si iesirilor, dar in
cantitati mari. Caracteristica de baza a acestei metode consta in evaluarea marfurilor si implicit a
operatiilor de intrari si iesiri la pretul efectiv de aprovizionare, care in conditiile actuale este
fluctuant, fapt ce creaza anumite dificultati in legatura cu evaluarea iesirilor din gestiune.
In situatia utilizarii costului de achizitie ca pret de inregistrare este justificata crearea in cadrul
contului 371 ,,Marfuri" a doua conturi analitice, unul pentru pretul de facturare sau de cumparare
(371.01) si celalalt pentru cheltuielile de transport-aprovizionare si alte consumuri similare
(371.02), ambele cu functia contabila de activ, insa ultimul cu repartizare lunara proportionala cu
marfurile vandute, pe baza de coeficient mediu. Pentru operatiile de iesire din patrimoniu, in
functie de specificul si interesele agentului economic, se poate adopta una dintre cele trei metode
(C.M.P., F.I.F.O., L.I.F.O.)
Costul unitar mediu ponderat se calculeaza ca raport intre valoarea totala a stocului initial (Si)
plus valoarea totala a intrarilor (Vi) si cantitatea existenta in stocul initial (qs), plus cantitatile
intrate(qi):
CMP Si + Vi
qs + qi
Metoda costului mediu ponderat poate fi aplicat in doua variante:
a. Actualizarea costului unitar mediu ponderat dupa fiecare intrare, unde CMP este obtinut prin
urmatoarea formula:
CMP Si + Vi
qs + qi

b. Varianta actualizarii CMP in functie de durata medie de stocare

Numar de Cantitati intrate (qi)
Rotatii Stocul mediu (qs) rotatii

In aceasta situatie durata medie de stocare este de:

12 luni / 3 rotatii = 4 luni
Astfel, costul mediu ponderat al aprovizionarilor din ultimele patru luni este:
CMP 18.333,33 lei

Stocul final este evaluat la 18.333.333 lei . Aceasta valoare este mai mica decat cea rezultata din
prima varianta.
Prin varianta actualizarii periodice a CMP, in conditiile cresterii preturilor prin inflatie, pretul de
evaluare al stocului final este mai mic decat ultimul pret de aprovizionare, astfel ca valoarea
iesirilor va fi mai mare decat in prima varianta, influentand cheltuielile de exploatare si
rezultatele finale.

Metoda prima intrare- prima iesire (FIFO)

Potrivit acestei metode, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al primului
lot intrat, iar pe masura epuizarii lotului, stocurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de
achizitie al lotului urmator in ordine cronologica.
Din aplicarea metodei FIFO la datele luate spre exemplificare, rezulta urmatoarea evaluare a
iesirilor si stocurilor.
Prin aceasta metoda iesirile se estimeaza la valoarea de intrare in ordinea intrarii loturilor in
gestiune.

Metoda ultima intrare- prima iesire (LIFO)

Potrivit acestei metode, iesirile sunt evaluate la costul ultimului lot intrat, iar dupa epuizarea
lotului, cantitatile iesite vor fi evaluate la costul lotului anterior.
Prin aceasta metoda iesirile se estimeaza la valoarea de intrare in ordinea inversa intrarii loturilor
in gestiune.
Metoda costului standard
Potrivit acestei metode, intreprinderile in cadrul contabilitatii interne de gestiune, pot sa
determine costurile si preturile prestabilite pentru a evalua stocurile folosind costurile standard.
In cazul folosirii acestei metode de evaluare, bunurilor li se stabilesc, anticipat, costurile fixe de
inregistrare, cu ajutorul carora se evalueaza si inregistreaza intrarile si iesirile. Diferentele dintre
costul de inregistrare si costurile efective de achizitie sau de productie se evidentiaza in conturi
distincte.
Intre costurile de achizitie si costul standard sunt inregistrate diferente care au fost evidentiate
distinct. Aceste diferente se repartizeaza la sfarsitul lunii asupra valorii bunurilor iesite si asupra
stocului existent cu ajutorul coeficientului de repartizare al diferentelor de pret, aceasta
calculandu-se prin inmultirea valorii bunurilor iesite cu coeficientul calculat.
Indiferent de metoda de contabilitate adoptata pentru evidenta stocurilor, evaluarea lor reprezinta
o problema a carei rezolvare depinde de complexitatea structurii stocurilor.
Pretul cu amanuntul sau cel de vanzare en gros se utilizeaza numai in cazul marfurilor, putand
fi adoptat de oricare agent economic cu profil comercial, en detail, en gros sau mixt. De altfel,
acest pret se justifica in conditiile unui comert cu articole si sortimente numeroase si o frecventa
mare a intrarilor si iesinilor, precum si in situatia organizarii evidentei analitice dupa metoda
global-valorica, ceea ce nu exclude posibilitatea utilizarii lui si in cazul evidentei cantitativ-
valorice pe sortimente de märfuni.
Pretul analizat, datorita modificarilor cu caracter oarecum frecvent ale pretunilor de cumparare,
adaosurilor comerciale si altor cauze, se poate reduce sau majora, dupa caz, pe baza de inventar,
atunci cand este necesar. Aceasta operatie nu contra-vine prevederilor contabile in vigoare
intrucat nu se afecteaza vaboarea de intrare in patnimoniu la costul efectiv de achizitie.
Pretul cu amänuntul sau de vanzare en gros se stabileste de cätre agentul economic pnin luarea in
calcul a unui anumit adaos comercial, posibil de realizat, insa atunci cand situatia de pe piata se
schimba este normal sa se majoreze sau diminueze adaosul comercial si implicit pretul de
vanzare, pe baza de inventar de schimbare de preturi, cu inregistrarea corespunzatoare in
contabilitate.
In legatura cu pretul de vanzare cu amanuntul se impune precizarea ca in cazul agentilor
economici neplatitori de TVA (cu cifra anuala de afaceri sub 1,5 miliarde lei sau care beneficiaza
de prevederi legale exprese) el contine, pe langa elementele cunoscute, si TVA facturata de
furnizori si reprezinta atat pretul de vanzare catre populatie, cat si pretul de evidenta sau de
inregistrare in contul de märfuri.
Totodata, se retine ca pentru märfurile lent si greu vandabile Ia care se impune practicarea unor
preturi de vanzare sub nivelul costului efectiv de achizitie este necesar ca la inventarierea anuala,
sa se constituie provizioane pentru depreciere.
In legatura cu acest ultim aspect, precum si in ceea ce priveste marfurile cu perioada de
valabilitate expirata, degradate sau depasite calitativ si totodata neimputabile, se mentioneza ca,
potrivit reglementarilor in vigoare, consiliul de administratie al agentului economic, fära vreo
alta aprobare, are competente sa decidä efectuarea operatiei de declasare si casare.
Pretul de vanzare cu amanuntul, exclusiv TVA, sau en gros se reflecta in contul de marfuri (371)
si este format din costul efectiv de achizitie (pretul facturat de furnizor si cheltuielile de
transport-aprovizionare) si adaosul comercial.
In ceea ce priveste utilizarea pretului cu amanuntul sau de vanzare en gros se mentioneaza ca, in
activiatea practica, in vederea respectarii regulilor generale de evaluare privind intrarea in
patrimoniu la costul efectiv de achizitie si totodata pentru evitarea interpretarilor de natura
fiscala se considera ca este necesar si totodata nu contravine reglementarilor in vigoare sa se
deschida doua conturi analitice distincte la contul sintetic 378 ,,Diferente de pret la marfuri" si
anume:
- 378.01 ,,Diferente de pret la marfuri privind cheltuielile de transport-aprovizionare", cu functia
contabila de activ si;
- 378.02 ,,Diferente de pret la marfuri privind adaosul comercial", cu functia contabila de pasiv,
conturi asupra carora se va reveni ulterior.
Pretul cu amanuntul sau de vanzare catre populatie, exclusiv TVA, se determina prin adäugarea
la pretul de cumparare (facturare) negociat cu furnizorul a adaosului comercial considerat de
agentul economic ca fiind posibil de realizat.
La randul sau, pretul cu amanuntul total sau de vanzare catre populatie, inclusiv TVA, se
calculeaza prin adaugarea la pretul cu amanuntul amintit anterior a cotei legale de TVA. Acest
pret reprezinta pretul de inregistrare in contabilitate a marfurilor de catre agentii economici care
adopta aceasta varianta de evaluare.
Exemplu privind formarea pretului cu amanuntul
* valoarea la pret de cumparare fara tva : 1.000 lei
* Tva : 1.000 x 19 % = 190 lei
* total factura = 1.190 lei
Varianta 1 : Entitatea nu este platitoare de TVA
Calcularea pretului cu amanuntul : Pa = Cost de achizitie ( Ca) + Adaos comercial ( Ac)
* costul de achizitie = totalul facturii = 1.190 lei
* adaosul comercial = costul de achizitie x cota de adaos = 1.190 x 20 % = 238 lei
* pretul cu amanuntul = 1.190 + 238 = 1.428 lei
Varianta 2 : Entitatea este platitoare de TVA
Calcularea pretului cu amanuntul cu TVA : Pa = Ca + Ac + TVA neexigibila
* costul de achizitie = valoarea la pretul de cumparare fara TVA = 1.000 lei
* Adaosul comercial = costul de achizitie x cota de adaos = 1.000 xb 20 % = 200 lei
* TVA neexigibila = ( costul de achizitie + adaosul comercial ) x 19 % = 228 lei
* pretul cu amanuntul cu TVA = 1.000 + 200 + 238 = 1.428 LEI

Pret de vazare cu ridicata sau en detail este format din costul de achizitie plus un adaos
comercial care se stabileste in functie de nivelul preturilor de pe piata la sortimentul respectiv de
marfuri.
Exemplu privind formarea pretului cu amanuntul
* valoarea la pret de cumparare fara tva : 1.000 lei
* Tva : 1.000 x 19 % = 190 lei
* total factura = 1.190 lei
Varianta 1 : Entitatea este platitoare de TVA
Calcularea pretului cu ridicata  : Pr = Cost de achizitie ( Ca) + Adaos comercial ( Ac)
* costul de achizitie = totalul facturii = 1.000 lei
* adaosul comercial = costul de achizitie x cota de adaos = 1.000 x 20 % = 200lei
* pretul cu ridicata = 1.000 + 200 = 1.200 lei

2 Metode de organizare a contabilitatii marfurilor

Metode de organizare a contabilitatii marfurilor sunt:
Metoda inventarului permanent
Metoda inventarului permanent asigura cunoasterea in orice moment a nivelului stocurilor , cu
ajutorul conturilor de marfuri, realizandu-se in acest fel un inventar scriptic continuu. In acest
sens in contul "Marfuri" se inregistreaza toate operatiile de intrare si iesire , ceea ce permite
stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ cat si valoric.
Determinarea nivelului stocurilor impune ca toate operatiunile de intrare-iesire sa fie evaluate la
acelasi tip de pret indiferent care ar fi acesta.
Plecand de la posibilele preturi de evaluare, metoda inventarului permanent se poate prezenta in
mai multe variante:
Daca reducerile se acorda la facturarea marfii, determina reducerea pretului de vanzare la
furnizor, respectiv a costului de achizitie la client. In consecinta, furnizorul va reflecta in creditul
contului 707 "Venituri din vanzarea marfurilor" pretul de vanzare redus, iar clientul in debitul
contului 371 "Marfuri" costul de achizitie redus.
Daca reducerile se acorda ulterior facturarii, se considera o cheltuiala de exploatare la furnizorii
care le acorda, reflectandu-se cu ajutorul contului 658 "Alte cheltuieli de exploatare" si un venit
din exploatare la clientul care le primeste, reflectandu-le cu ajutorul contului 758 "Alte venituri
din exploatare."

3. Contabilitatea analitica a marfurilor

In vederea determinarii costului de achizitie al marfurilor vandute si a nivelului stocurilor pe
structurile impuse de obiectivele de gestiune, este necesara organizarea unei contabilitati
analitice.

In principiu aceasta contabilitate este un atribut al gestiunii interne, dar din motive legate de
mentinerea si controlul integritatii patrimoniale a fost transferata in contabilitatea financiara.
In consecinta, in cazul folosirii inventarului permanent, contabilitatea analitica a stocurilor,
respectiv a stocurilor de marfuri si ambalaje, se poate organiza, in functie de specificul activitatii,
dupa una din metodele:
a) Metoda cantitativ-valorica, pe sortimente de marfuri, care se realizeaza cu ajutorul fiselor de
cont analitice, pentru valori materiale, deschise pe fiecare sortiment de marfa. Cuprind: data,
explicatia, cantitatile intrate/iesite si stocul ramas dupa fiecare operatiune si valorile
corespunzatoare (debit, credit, sold) precum si pretul unitar pentru fiecare miscare a marfii.
Intrarile se completeaza pe baza notelor de receptie si constatare de diferente, iar iesirile, pe baza
facturilor. Valoarea de intrare a marfii iesite se calculeaza prin metodele permise de Legea
contabilitatii (cost mediu ponderat, FIFO sau LIFO).
Permite practicarea de catre agentul economic a metodei inventarului permanent la cost de
achizitie. Se poate aplica cu usurinta numai la intreprinderile "en gros"
Da posibilitatea realizarii unei imagini fidele a patrimoniului (respectiv a situatiei marfurilor) si
determinarii unui rezultat din vanzarea marfurilor corect.
Metoda cantitativ-valorica permite un control al gestiunilor prin punctaj periodic intre cantitatile
de marfa inregistrate in fisele de magazie si cele din fisele de cont analitice de la contabilitate.
b) Metoda global-valorica pe gestiune se realizeaza cu ajutorul fiselor de cont pentru operatii
diverse deschise pe gestiuni. Acestea cuprind numai date valorice: valoarea marfurilor intrate
(debit) iesite (credit) si a stocului (sold) care se inregistreaza pe baza documentelor
centralizatoare: "Recapitulatia marfurilor si ambalajelor primite in ziua de..-" si "Centralizatorul
vanzarilor zilnice.."
Desi permite aplicarea unei singure metode de contabilizare a stocurilor si operatiilor cu marfuri
si nume metoda inventarului intermitent, se practica si de catre agentii economici care aplica
metoda inventarului permanent la pret de vanzare cu sau fara TVA. Respectiv unitati cu
amanuntul si de alimentatie publica.
In aceste conditii nu se asigura redarea unei imagini fidele a situatiei marfurilor si determinarea
unui rezultat corect din vanzarea marfurilor.
Metoda inventarului intermitent
Caracterizare
Metoda inventarului intermitent se poate aplica la intreprinderile mici si mijlocii si presupune
stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la finele
perioadei.
In acest caz :
- conturile de stocuri se debiteaza la sfarsitul perioadei cu soldurile deteminate la inventariere si
se crediteaza la inceputul perioadei urmatoare, cu ocazia includerii in cheltuieli a soldurilor
constatate la sfarsitul perioadei precedente ;
- intrarile de stocuri din cursul perioadei se inregistreaza direct in conturile de cheltuieli ,
conform premisei ca aceste stocuri sunt destinate consumului sau vanzarii si nu pastrarii acestora
in depozit.
- iesirile de stocuri se determina prin calculul extracontabil , conform relatiei
Costul de Valoarea Valoarea Valoarea
achizitie a = stocului + intrarilor - stocului
marfurilor initial final
vandute
(Camv) (Si) (I) (Sf)
sau altfel corelate elementele:
iesiri = I + (Si - Sf)
Relatia Si - Sf semnifica variatia stocurilor.
Cand Sf < Si, Camv este mai mare decat costul de achizitie l intrarilor (Camv = I + Si - Sf) si
exprima o diminuare de stoc.
Cand Sf > Si, Camv este mai mic decat costul de achizitie al intrarilor periodei (Camv = I + Si -
Sf) si exprima o majorare de stoc.
Generalizand relatia se poate prezenta :
Camv = I + Variatia stocurilor
Dezavantajul acestei metode consta in lipsa unor informatii detaliate privind stocurile existente
in patrimoniu , la un moment dat .

4. Contabilitatea sintetica si analitica a marfurilor

Contabilitatea circulatiei marfurilor atat en gros, cat si en detail se organizeaza cu ajutorul a doua
conturi sintetice de gradul I, 371 ,,Marfuri" si 378 ,,Diferente de pret la marfuri, care constituie
grupa 37 ,,Marfuri" din cadrul clasei a 3-a ,,Conturi de stocuri si productie in curs de executie".
Contul 371 ,,Märfuri" este de activ si reflecta in debit si, de asemenea, in credit, pretul de
inregistrare aferent atat marfurilor intrate si respectiv iesite in si din gestiune, cat si al celor
reflectate numai scriptic la intrari si iesiri.

Contul analizat se debiteazä prin creditul conturilor care corespund modalitatilor de intrare a

marfurilor in patrimoniu si anume:
"Furnizori", 408 "Furnizori - facturi nesosite" si 542 "Avansuri de trezorerie", pentru
achizitionari de la terti cu decontare ulterioara si respectiv din avansuri spre decontare;
357 ,,Marfuri aflate la terti" si 401 ,,Furnizori", cu valoarea marfurilor aduse din pastrare sau
custodie de la terti si respectiv cu cheltuielile de transport-aprovizionare si de prelucrare pentru
acestea in cazul utilizärii costului efectiv de achizitie ca pret de inregistrare;
,,Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate", pentru taxele vamale aferente marfurilor importate;
« Diferente de pret la marfuri «  si 4428 ,,TVA neexigibila", cu adaosul comercial si TVA
aferentä pretului cu amànuntul corespunzatoare intrarilor in gestiune, in cazul in care acest pret
este cel de inregistrare s.a.

Contul 371 ,,Marfuri" se crediteazà ca urmare a iesirilor din gestiune, prin debitul conturilor ce
corespund cailor sau modalitatilor de iesire din patrimoniu, dupa cum urmeaza:
,,Cheltuieli privind marfurile", pentru vanzari;
,,Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare", cu lipsurile din calamitati;
,,Marfuri aflate la terti", in situatia trimiterii sau lasarii de marfuri in pastrare sau in consignatie
la terti;
,,Decontari in cadrul grupului" si 4521 ,,Decontari privind interesele de participare", cu pretul de
inregistrare aferent marfurilor livrate societatilor din cadrul grupului si respectiv altor societati
legate de participatii;
,,Diferente de pret la marfuri" si 4428 "TVA neexigibila", cu adaosul comercial si TVA aferenta
pretului cu amanuntul, ambele corespunzatoare marfurilor iesite din gestiune, atunci cand
evidenta este organizata la acest pret s.a.

Soldul contului 371 ,,Marfuri «  este debitor si reprezinta pretul de inregistrare (costul efectiv de

achizitie sau pretul prestabilit sau pretul de vanzare cu amanuntul sau en gros) aferent marfurilor
existente in patrimoniu la sfarsitul perioadei de gestiune.
Soldul contului in cauzä, in functie de pretul de inregistrare utilizat, necesita anumite corectäri in
vederea stabilirii valorii nete ce se inscrie in activul bilantului contabil, intr-un post distinct
existent in grupa activelor circulante, asa cum se prezinta in continuare.
a. In cazul utilizarii costului efectiv de achizitie:
Valoarea neta = Cheltuielile de transport-aprovizionare +
Ajustarile pentru depreciere unde:
* cheltuielile de transport-aprovizionare reprezinta soldul debitor al contului analitic deschis in
acest scop la contul 371 ,,Marfuri";
* ajustarile pentru depreciere sunt reprezentate de soldul creditor al contului 397 "Ajustari pentru
deprecierea marfurilor
b. In situatia folosirii pretului prestabilit (standard):
Valoarea neta = Diferentele de pret la marfuri -

Provizioanele pentru depreciere unde:

* diferentele de pret in plus sau in minus la marfuri sunt stabilite sub forma soldului debitor si
respectiv creditor la contul cu aceeasi denumire si simbolul 378.
c.    Atunci cand se utilizeaza pretul cu amanuntul, sau en gros, inclusiv TVA:
Adaosul comercial +
Valoarea neta = Cheltuielile de transport~aprovizionare
TVA neexigibila
Provizioane pentru depreciere unde:
* adaosul comercial reprezinta soldul creditor al contului 378 "Diferente de pret la marfuri sau
378.02 ,,Diferente de pret la marfuri privind adaosul comercia1", dupä caz;
* cheltuielile de transport-aprovizionare sunt cumulate, in debitul contului 371 "Märfuri", cu
pretul facturat de furnizor sau sunt reprezentate de soldul debitor al contului analitic
378.01 ,,Diferente de pret la märfuri privind cheltuielile de transport-aprovizionare", dupa caz;
* TVA neexigibila se refera la soldul creditor al contului cu aceeasi denumire si simbolul 4428.
In cazul in care pretul de inregistrare este cel de vanzare en gros sau cu amänuntul, ambele fära
TVA, se retine cä, in comparatie cu varianta utilizarii pretului cu amänuntul sau en gros inclusiv
TVA (lit. b), aceasta taxa nu se ia in calcul cu prilejul determinarii valorii contabile nete.
In cadrul contului 371 ,,Marfuri" este necesar sa se organizeze evidenta analitica global valoric
pe unitati de desfacere en detail si la nivelul depozitelor sau gestiunilor de vanzare en gros, iar
pentru acestea din urma se conduce in plus evidenta cantitativ-valoricä pe feluri sau articole de
marfuri.
Contul 378 "Diferente de pret la marfuri" este rectificativ, bifunctional, iar continutul lui este
influentat de pretul de inregistrare utilizat pentru märfuri.
Astfel, atunci cand se adopta pretul standard, el se utiiizeaza in mod similar cu celelalte conturi
de diferente de pret.
In cazul in care pretu1 de inregistrare este cel cu amanuntul sau cel de vanzare en gros, contul
378 ,,Diferente de pret la marfuri" functioneazä ca un cont de pasiv si reflecta numai adaosul
comercial, in credit pentru marfurile aprovizionate, iar in debit pentru märfurile iesite din
patrimoniu.
In situatia utilizarii in activitatea practica a celor doua conturi analitice amintite anterior, contul
378 "Diferente de pret la marfuri" are continut si corespondente specifice, ceea ce se poate
observa prin prezentarea continutului fiecaruia din cele doua conturi analitice amintite anterior.
Contul analitic 378.01 ,Diferente de pret 1a marfuri privind cheltuielile de transport-
aprovlzlonare" este de activ, rectiñcativ si og1indeste in debit cheltuielile de transport,
incarcare, descarcare, receptie, taxe vamale, comisioane s.a. pe care le ocazioneaza marfurile ce
se achizitioneaza de la terti, in corespondenta cu creditul conturilor corespunzätoare modalitatilor
de efectuare a lor si anume: 401 ,,Furnizori", pentru cele facturate atat de furnizorii de marfuri,
inclusiv pierderile normale pe timpul transportului (suportate de beneficiar), cat si de unitatile de
profil, 542 ,,Avansuri de trezorerie", cu ceea ce se p1ateste din avansuri spre decontare,
446 ,,Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate", cu taxele vamale aferente märfuribor
importate s.a.
In creditul contului analizat se reflecta cheltuielile de transport-aprovizionare aferente
màrfurilor iesite din patrimoniu, in corespondenta cu debitul conturilor: 607 ,,Cheltuieli privind
marfurile", pentru vanzari, 6582 ,,Donatii si subventii acordate" si 671 ,,Cheltuieli privind
calamitätile si alte evenimente extraordinare", respectiv, in cazul donatiilor, lipsurilor
neimputabile si pierderilor din calamitati s.a. Sumele care se inscriu in credit se stabibesc pe baza
de coeficient mediu, ce se calculeaza in mod obisnuit, cu sume cumulate de la inceputul anului.
Soldul contului analitic prezentat este debitor si reprezintä cheltuielile de transport-aprovizionare
aferente marfurilor existente in stoc la sfarsitul perioadei de gestiune.
Contul analitic 378.02 ,,Diferente de pret la märfuri privind adaosul comerclal" este
rectificativ, cu functia contabilä de pasiv, inregistrand in credit adaosul comercial aferent
märfuribor intrate in patrimoniu, in corespondenta cu debitul contului 371. ,,Märfuri". In debitul
säu se oglinde~te adaosul comercial corespunzator marfurilor iesite din patrimoniu, in
corespondenta cu creditul contubui 371 ,,Marfuri", adaos care se determina pe baza de coeficient
mediu de repartizare, ce se calculeazä dupa formula:
Soldul initial de la contul 378.02 + Rulajul creditor cumulat de la inceputul
Coeficient anului, aferent contului 378.02
a. Datele privind contul de marfuri, de la numitorul fractiei, nu contin TVA, fapt pentru care se
impune ca in prealabil sa se diminueze fiecare element in cauza cu suma aferenta, folosindu-se
cota de 15,966% care se aplica la pretul de vanzare total, inclusiv TVA.
b. Coeficientul de repartizare care se determina se inmulteste cu valoarea marfurilor existente in
stoc la sfarsitu1 lunii de referinta si evaluate la pretul de vanzare, exclusiv TVA neexigibila,
obtinandu-se adaosul comercial aferent acestor marfuri, suma care va constitui soldul creditor, de
la sfärsitul lunii pentru care se face calculul, al contului de diferente de pret la marfuri privind
adaosul comercial (378.02).
c.    Suma astfel obtinuta se deduce din soldul creditor al contului 378.02 ,,Diferente de pret la
märfuri privind adaosul comercial, existent inaintea operatiei de repartizare, determinandu-se
adaosul comercial aferent marfurilor vandute, care se inscrie in debitul acestui cont si credituL
contului 371 ,,Märfuri", cu prilejul descarcarii gestiunii pentru iesirile din cursul perioadei, cand
se debiteaza in plus conturile: 607 ,,CheLtuieli privind marfurile", pentru costul de achizitie si
4428 ,,TVA neexigibila~, cu taxa aferentä, ambele elemente corespunzatoare marfurilor iesite din
gestiune.
Agentii economici cu cifra de afaceri de pana la 1,5 miliardc lei sunt scutiti de plata TVA, fapt
pentru care TVA aferenta marfurilor aprovizionate de la tertii platitori de TVA se include in
costul de achizitie al marfurilor, iar cu prilejul descarcarii gestiunii pentru marfurile iesite din
patrimoniu nu se mai are in vedere aceasta taxa, atat sub aspectul determinärii coeficientului de
repartizare al adaosului comercial, cat si in ceea ce priveste utilizarea contului 4428 ,,TVA
neexigibila".
Soldul contului 378.02 ,,Diferente de pret Ia marfuri privind adaosul comercial" este creditor si
reprezinta adaosul comercial aferent marfurilor existente in stoc la sfarsitul perioadei de
gestiune, care se stabileste asa cum s-a prezentat anteriot.
In ceea ce priveste organizarea contabilitätii marfurilor se retine si faptul ca la inventarierea
anuala se poate. constata deprecierea unora dintre ele, cum este cazul celor lent si greu vandabile,
stabilindu-se o valoare de utilitate mai micä decat costul efectiv de achizitie.
Pentru diferenta de valoare in minus se constituie ajustari , care se inregistreaza in creditul
contului 397 ,,Ajustari pentru deprecierca märfurilor", in corespondenta cu debitul contului
6814 ,,Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante~.
Contul 397 ,,Provizioane pentru deprecierea marfurilor se debiteazä in exercitiile care urmeaza
celui in care s-a creditat,in masura iesirii din patrimoniu a marfurilor pentru care s-au constituit
provizioanele sau in cazul in care deprecierea nu s-a produs sau a fost mai mica decat cea
preconizatä, creditandu-se contul 7814 ~Venituri din provizioane pentru deprecierea actvitatilor
circulante.
Soldul contului analizat poate fi creditor atunci cand unitatea are in stoc marfuri depreciate
pentru care a constituit provizioane sau ajustari
5. Documente specifice contabilitatii marfurilor
CHITANTA
Formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare.
Tiparit in carnete cu cate 100 de file.
Serveste ca:
document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la casierie;
document justificativ de inregistrare in Registrul-jurnal de incasari si plati si in contabilitate.
Se intocmeste in doua exemplare, pentru fiecare suma incasat, de catre contribuabilul sau
casierul numit si se semneaza de acesta pentru primirea sumei.
Circula la depunator (exemplarul 1). Exemplarul 2 ramane in carnet, fiind folosit ca document de
verificare a operatiunilor efectuate in Registrul-jurnal de incasari si plati.
Se arhiveaza, dupa utilizarea completa a carnetului (exemplarul 2.)

FACTURA SI FACTURA FISCALA

Formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare.
Tiparit in blocuri cu cate 150 de file, formate din 50 de seturi cu cate 3 file in culori diferite:
albastru - exemplarul 1, rosu - exemplarul 2, verde - exemplarul 3.
Serveste ca:
document de baza caruia se intocmeste documentul de decontare a produselor si marfurilor
livrate, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate;
document de insotire a marfii pe timpul transportului;
document de incarcare in gestiunea primitorului;
document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului.
Se intocmeste, manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, in 3 exemplare, la livrarea produselor si
a marfurilor la executarea lucrarilor si la prestarea serviciilor, pe baza dispozitiei de livrare, a
avizului de insotire a marfii sau a altor documente care atesta executarea lucrarilor si prestarea
serviciilor si se semneaza de emitent.
Atunci cand factura nu se poate intocmi in momentul livrarii din cauza unor conditii obiective si
cu totul exceptionale, produsele si marfurile livrate sunt insotite pe timpul transportului de avizul
de insotire a marfii. In vederea corelarii documentelor de livrare, numarul si data avizului de
insotire a marfii se inscriu in formularul de factura.
Circula:

MONETAR
Formular cu regim special de tiparire si numerotare.
Formularul este tiparit in carnete cu cate 100 file.
Serveste ca:
document justificativ pentru evidentierea la sfarsitul zilei a numerarului existent in casieri,
corespunzator marfurilor comercializate;
document justificativ de inregistrare in contabilitate;
document justificativ pe baza caruia se preda contribuabilului numerarul incasat prin casa de
catre casier, respectiv de catre vanzator.
Monetarul se utilizeaza numai in cazul vanzarii marfurilor cu amanuntul.
Potrivit reglementarilor in vigoare, in conditiile utilizarii aparatelor de marcat electronice fiscale,
suma inscrisa in monetar trebuie sa corespunda cu suma din registrul de casa emis de aceste
aparate, inclusiv cu suma inregistrata de mana in registrul de casa, in cazul defectarii aparatelor
de marcat electronice fiscale.
Valoarea inscrisa in monetar trebuie sa corespunda cu valoarea inscrisa in raportul de gestiune.
2. Se intocmeste in doua exemplare de catre casier sau de catre
persoana imputernicita, la sfarsitul zile, prin inventarierea numerarului pe categorii de bancnote
si de monede.
Circula:
-exemplarul 1 pentru inregistrarea in Registrul-jurnal de incasari si plati;
-exemplarul 2 ramane in carnet.

NOTA DE RECEPTIE SI CONSTATARE DE DIFERENTE

Format A4, X4 tiparite pe ambele fete, in blocuri de 150 file
Serveste ca:
document pentru receptia bunurilor aprovizionate;
document justificativ pentru incarcarea in gestiune
act de proba in litigiile cu carausii si furnizorii, pentru diferentele constatate la receptie;
document justificativ de inregistrare in contabilitate;
Se foloseste ca document distinct de receptie in cazul;
In cazul cand bunurile materiale sosesc in transa se intocmeste cate un formular pentru fiecare
transa, care se anexeaza apoi la factura sau la avizul de insotire a marfii.
Datele de pe verso formularului nu se completeaza decat Atunci cand se constata diferente la
receptie
JURNAL PENTRU CUMPARARI
Format X4, tiparit pe ambele fete in carnete a 50 si 100 file.
• Serveste ca:
 • jurnal auxiliar pentru inregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a prestarilor de
servicii;
• document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata deductibila;
• document de control al unor operatii inregistrate in contabilitate.
Se intocmeste intr-un singur exemplar, avand paginile numerotate, in care se inregistreaza zilnic,
fara stersaturi si spatii libere, elementele necesare pentru determinarea corecta a taxei pe valoarea
adaugata deductibila.
Se intocmeste un jurnal separat pentru cumparari de bunuri si servicii pentru nevoile firmei si,
separat, pentru cumparari de bunuri (marfuri) care se vand ca atare.
Acest jurnal se completeaza la compartimentul financiar-contabil pe baza documentelor tipizate
privind cumpararile de valori materiale sau de prestari servicii.
• Circula:
Format X4, tiparit pe ambele fete, in carnete a 100 file.
l. Serveste ca:
• jurnal auxiliar pentru inregistrarea vanzarilor de valori materiale sau a prestarilor de
servicii:
• document de stabilire lunara a taxei pe valoare adaugata colectata;
• document de control al unor operatii inregistrate in contabilitate.
Se intocmeste intr-un singur exemplar avand paginile numerotate, in care se inregistreaza zilnic
sau lunar, dupa caz fara stersaturi si spatii libere, elementele necesare pentru determinarea
corecta a TVA colectata datorata.
Acest jurnal se completeaza la compartimentul financiar-contabil pe baza documentelor tipizate
comune si specifice (facturi sau documente inlocuitoare) privind vanzarile de valori, materiale
sau prestari de servicii, precum si pe baza Borderoului de vanzare (incasare) din ziua de..
• Circula;
- la compartimentul financiar contabil pentru verificarea sumelor inscrise in conturi si a
respectarii dispozitiilor legale referitoare la taxa pe valoarea adaugata.
• Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

\CAPITOLUL II

1.PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE

"COMAT PRAHOVA"
Prin H.G. nr.1176/1990 s-a reorganizat in Societate Comerciala COMAT PRAHOVA S.A., ca
persoana juridica romana, sub forma de societate pe actiuni, in subordinea Ministerului
Industriilor, Comisia Nationala de Reciclare a Materilelor, cu capital integral de stat. Societatea a
fost inmatriculata la Oficiul Judetean Prahova al Registrului Comertului sub nr.
J29/40/12.02.1991, potrivit caruia functioneaza si in prezent, avand Cod fiscal (CUI) 1358024 si
atribut fiscal R .
In temeiul schimbarilor economico-politice survenite dupa decembrie 1989, de trecere de la o
economie centralist - dirijista de comanda, la o economie de piata, S.C. COMAT PRAHOVA a
actionat intr-un comportament strategic de adaptare la cerintele trecerii efective la economia de
piata. Astfel, in luna iunie 1995 societatea s-a privatizat in conformitate cu prevederile Legi
nr.77/1994 .
Prin semnarea contractului cu nr.294/1995 cu Fondul Proprietatii de Stat, cei 493 de actionari
salariati, au dobandit actiuni reprezentand 70% din capitalul social de 14.441.125 mii lei,
respectiv 10.150.000 mii lei, format din 406.000 actiuni nominative, a cate 25.000 lei .
Societatea Comerciala astfel privatizata si-a elaborat propriul STATUT, cu toate prevederile
cerute de Legea nr.31/1990, privind societatile comerciale, obtinand autentificarea notariala sub
nr. 312/18.12.1995, precum si cu modificarile ulterioare.
S.C."COMAT PRAHOVA" S.A. este cel mai mare en-grosist din judetul Prahova si are ca obiect
de activitate, conform art.6 din STATUTUL societatii, urmatoarele :
• prospectarea pietei consumatorului pentru stabilirea fondului de marfa ce urmeaza a fi
aprovizionat in vederea desfacerii;
• asigurarea portofoliului de comenzi, perfectarea contractelor cu partenerii, pentru
aprovizionarea agentilor economici in zona de deservire;
• constituirea de stocuri materiale si produse asortate pentru a efectua, la cererea clientilor
consumatori, livrari imediate din depozite;
• preluarea aprovizionarii, partiale sau integrale, a unor unitati industriale sau de constructii
din zona sa de activitate;
• preluarea desfacerii, partiale sau integrale, a unor unitati producatoare din judet;
• preluarea de la agentii economici a stocurilor de materiale care nu le mai sunt necesare si
redistribuirea lor catre alti agenti economici;
• intretinerea si repararea autovehiculelor si utilajelor aflate in dotare;
• comert cu amanuntul in magazine nespecializate;
• efectuarea de operatiuni de import-export si schimburi de materiale ramase disponibile,
din activitatea de aprovizionare-desfacere;
• confectionarea echipamentului de lucru si de protectie din materiale textile;
• desfasurarea unor activitati cu caracter social in favoarea salariatilor;
• prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnului;
• fabricarea de produse stratificate din lemn si fabricarea de elemente de dulgherie si
tamplarie pentru constructii;
• productia de ambalaje din lemn si fabricarea altor produse din lemn;
• fabricarea vopselurilor si a lacurilor si totodata fabricarea sapunurilor, detergentilor si a
produselor de intretinere, cosmetice si de parfumerie;
• productia de articole de cauciuc si din material plastic;
• fabricarea caramizilor, tiglelor si a altor produse pentru constructii;
 • constructii metalice si fabricarea altor produse prelucrate din metal;
• productia de mobilier;
• fabricarea articolelor sportive si a altor produse manufacturiere;
• recuperarea deseurilor si resturilor metalice si nemetalice reciclabile;
• lucrari de instalatii, izolatii si instalari de echipamente si alte lucrari care dau
functionalitate cladirilor si constructiilor;
• lucrari de finisari;
• diverse tipuri de comert cu amanuntul sau cu ridicata;
• activitati imobiliare asupra bunurilor proprii sau inchiriate;
• realizarea si furnizarea de programe;
• activitati juridice, de contabilitate si revizie contabila, consultanta pentru afaceri si
management, consultatii referitoare la impunere, activitati de studii de piata si de sondaj;
S.C."COMAT PRAHOVA" S.A. isi desfasoara activitatea comerciala en-gross (75 % din
activitate) si en-detail, precum si cea de productie cu obligatia respectarii dispozitiilor legale
privind protectia mediului inconjurator, protectia muncii, norme de igiena sanitara, normele de
paza, normele de prevenire si stingerea incendiilor, legislatia financiara, bancara, reglementarile
de politica comerciala, legislatia muncii, raportarea statistica, etc.
In acest context intretine relatii cu cercul sau de parteneri comerciali (furnizori, cumparatori -
beneficiari, intermediari - distribuitori), cu firme concurente, respectand principiul concurentei
loiale, cu firme straine, reprezentante comerciale dar si cu urmatoarele institutii publice:
• Camera de Comert si Industrie;
• Administratia financiara locala;
• Oficiul Judetean de Statistica;
• Directia Muncii si Protectiei Sociale;
• Oficiul Concurentei;
• Curtea de Conturi;
• Garda Financiara;
• Registrul Comertului.
Dar si cu institutii de stat sau profesionale, in functie de necesitatile impuse de desfasurarea
activitatilor societatii, precum si cu diferiti parteneri comerciali.

2. Aspecte specifice privind organizarea societatii comerciale.

Potrivit statutului autentificat notarial si aprobat de Adunarea Generala a Actionarilor,
conducerea generala a S.C. "COMAT PRAHOVA" S.A. este asigurata de:
Conform prevederilor statutare, Adunarea Generala a Actionarilor este organul suprem de
conducere al societatii comerciale, care decide asupra activitatii acesteia si asigura politica ei
economica si comerciala. Hotararile Adunarii Generale se iau prin vot deschis sau secret (in
cazul alegerii Consiliului de Administratie, a cenzorilor, pentru revocarea lor si pentru luarea
hotararilor referitoare la raspunderea administratorilor) .
Societatea Comerciala "COMAT PRAHOVA" S.A. este administrata de catre Consiliul de
Administratie, care este compus din 7 administratori alesi de AGA prin vot secret, pe o perioada
de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realesi. Presedintele Consiliului de Administratie este totodata si
Directorul General al societatii, in care calitate conduce si Comitetul de Directie. Consiliul de
Administratie se intruneste ori de cate ori este nevoie, cel putin o data pe luna, iar Comitetul de
Directie de 2 ori pe saptamana.
2.1. Structura organizatorica functionala
Structura organizatorica functionala a societatii comerciale include totalitatea directiilor,
compartimentelor si serviciilor, cu atributii si responsabilitati, delimitate pe functii ale societatii.
Astfel, conducerea executiva este asigurata prin urmatoarele diectii:
• Directia manangement-marketing si Directia comert cu ridicata, din subordinea Directiei
generale comerciale ;
• Directia financiar-contabil ;
• Directia tehnica si de productie.
In subordinea nemijlocita a Directorului General functioneaza :
• secretariat A.G.A. si Consiliul de Administratie ;
• compartimentul actionariat ;
• compartimentul juridic;
• compartimentul de control financiar.
In subordinea Directorului executiv pentru comertul cu ridicata, se afla :
• serviciul nr.1 - pentru cumparari si vanzari en-gross de material tubular, laminate pline,
obiecte sanitare si fitinguri, organe de asamblare, pietre polizor, abrazive, inclusiv
depozitele (gestiunile) aferente, in numar de 4 ;
• serviciul nr. 2 - pentru cumparari si vanzari en-gross de laminate plane, neferoase, otel
beton, trefilate, butoaie, armaturi interioare, inclusiv depozitele (gestiunile) aferente, in
numar de 4 ;
• serviciul nr. 3 - pentru cumparari si vanzari en-gross de materiale chimice, materiale
p.s.i., anvelope, produse petroliere, materiale de constructii, materiale ale industriei
usoare, inclusiv depozitele (gestiunile) aferente, in numar de 5; serviciul compensari.
In subordinea Directorului executiv tehnic si de productie exista:
• atelierul exploatare auto, utilaje si cai uzinale;
• atelierul confectii textile, cu gestiunea de materii prime;
• atelierul mecanizare;
 • compartimentul N.T.S. - P.S.I., ISCIR, metrologie.
In subordinea Directorului executiv economic se afla:
• serviciul financiar, unde se efectueaza decontarile cu furnizorii, clientii,bugetul statului,
controlul operatiilor de casa, etc.;
• serviciul contabilitate, care asigura organizarea si conducerea contabilitatii sintetice si
analitice a intregului patrimoniu, intocmirea balantei de verificare si a bilantului contabil,
organizarea si verificarea evidentei operative a marfurilor, ambalajelor si a celorlalte
valori materiale.
2.2. Structura organizatorica operativa
Structura organizatorica operativa a societatii comerciale este compusa si reprezentata de
ansamblul unitatilor fara personalitate juridica, prin care se desfasoara permanent procesul
operativ de aprovizionare, stocare si desfacere de materii prime, materiale, produse asortate,
subansamble, in conformitate cu contractele incheiate cu partenerii de afaceri; comert cu
amanuntul in magazine nespecializate; confectionarea echipamentului de lucru si de protectie din
materiale; intretinerea si repararea autovehicolelor si utilajelor din dotare; efectuarea pentru
agentii economici a unor servicii specifice activitatii de aprovizionare - depozitare - desfacere, ca
de exemplu: inchirieri de spatii de depozitare si conservare; inchirieri de utilaje si mijloace de
transport; operatiuni de incarcari - descarcari; etc.Aceste unitati dispun de spatii comerciale,
mobilier, utilaje si dispozitive adecvate operatiunilor de receptionare, pastrare si vanzare a
diferitelor produse, materii prime, materiale, piese de schimb, subansamble, etc.
Astfel putem spune ca avem :
• serviciul comert cu amanuntul si magazine proprii in numar de 11, care se afla in
subordinea Directorului executiv de management si marketing;
• serviciul nr.1, pentru cumparari si vanzari en-gross de material tubular, laminate pline,
obiecte sanitare si fitinguri, organe de asamblare, pietre de polizor, abrazive, care include
depozitele (gestiuni) care sunt in numar de 4;
• serviciul nr.2, care include un numar de 4 depozite (gestiuni) aferente pentru cumparari si
vanzari en-gross de laminate plane, neferoase, otel beton, trefilate, butoaie, armaturi
interioare;
• serviciul nr.3, care include un numar de 5 depozite (gestiuni) aferente cumpararilor si
vanzarilor en-gross de materiale electrice, aparataj de joasa tensiune, rulmenti, piese de
schimb auto, scule, etc.;
• serviciul nr.4, care are in componenta sa un numar de 5 depozite (gestiuni) aferente
cumpararii si vanzarii en-gross de materiale chimice, materiale p.s.i., anvelope, produse
petroliere, materiale de constructie, materiale ale industriei usoare .
In planul productiei avem :
• atelierul exploatare auto, utilaje si cai uzinale;
• atelierul confectii textile, in care exista si gestiunea de materii prime;
• atelierul de mecanizare (intretinere, reparatii si microproductie) unde se afla gestiunea de
echipament de protectie, carburanti si totodata si gestiunea de piese de schimb;
 • compartimentul N.T.S. - P.S.I., ISCIR, metrologie
Conducerea societatii este asigurata de personal cu experienta, a caror pregatire profesionala este
corespunzatoare domeniului de activitate. Varsta medie a cadrelor de conducere este de 45 ani .
Numarul salariatilor in anul 2006 a fost de 279 fata de 295 in 2005, constatandu-se o scadere,
datorita deceselor, pensionarilor dar si a unei restructurari . Structura personalului dupa studii se
prezinta astfel:
Numar de persoane Ponderea ( % )
Categoria

Studii superioare
Studii medii
Studii generale
TOTAL
Personalul cu studii superioare in 2020 este prezentat prin urmatoarele profile:
Structura personalului cu studii superioare

Economisti
Ingineri

Juristi
Total
Ponderea de 59,50% a personalului cu studii liceale este conforma cu obiectul de activitate al
societatii, in schimb ponderea de 17,21% a personalului cu studii superioare este inferioara fata
de scopul si obiectivele ce-si propune a le realiza echipa managerial.
Necesarul de economisti este aproape de cel preconizat, dar cel al inginerilor si al juristilor este
sub necesar. Din numarul angajatilor de 279 in 2019, 172 sunt in varsta de pana la 40 de ani, ceea
ce constituie o rezerva pentru activitatea viitoare a societatii, este comparabila cu aceea pe
 economie .
Volumul total al aprovizionarilor se ridica in anul 2020 la 60.045 mld.lei, in comparatie cu anul
2019, cand a fost de 57.216 mld.lei, insemnand o crestere de 4,9%. Aprovizionarile se realizeaza
prin 3.659 de agenti economici (furnizori), unde ponderea cea mai mare o detin urmatorii:
Nr. Furnizori Pondere (%)
S.C . SIDEX S.A Galati
S.C . AZUR S.A Timisoara
S.C . PETROTEL LUK OIL S.A Ploiesti
S.C . IAIFO S.A Zalau
S.C . SOCOMENT S.A Otelul Rosu
S.C . PETROBRAZI S.A Brazi
S.C . VICTORIA S.A Floresti
S.C . CHIMPROD S.A Oradea
S.C . ROMPETROL TRADING S.A Galati
S.C . OTEL INOX S.A Targoviste
S.C . DACIA SERVICE S.A Feleac - Cluj
S.C . ELECTROCONTACT S.A Botosani
Alte societati comerciale
Companii si regii autonome
TOTAL
Piata de desfacere a societatii se intinde pe intreg teritoriul judetului si are un numar de 9.266
beneficiari.Volumul desfacerii in anul 2020 se cifra la 70.042 mld.lei, fata de anul 2019, cand a
fost de 64.616 mld.lei, reprezentand deci, o crestere de 8,4 % . Principalii clienti (beneficiari) au
fost urmatorii:
Clienti / Beneficiari Pondere(%)
S.C. UZTEL S.A. Ploiesti
S.C. CIPROM S.A. Ploiesti
S.C. ENERGOPETROL S.A. Campina
S.C. 24 IANUARIE S.A. Ploiesti
S.C. PETROUTILAJ S.A. Campina
S.C. MUNTENIA S.A. Filipesti de Padure
 S.C. UPETROM S.A. Ploiesti
S.C. ELECTROUTILAJ S.A. Campina
S.C. PETROBRAZI SA
S.C. UTILAJ PETROLIER S.A. Targoviste
S.C. PETROTRANS S.A. Ploiesti
S.C. ROMPETROL SA
S.C. ROMFOR S.A. Scaieni
S.C . PETROTEL LUK OIL SA PLOIESTI
S.C . TIMKEN S.A Ploiesti
S.C. COMPET S.A. PLOIESTI
Companii si Regii autonome
Persoane fizice
Alte societati comerciale
TOTAL

Economia de piata moderna reprezinta economia a carei organizare si functionare se realizeaza

prin intermediul mecanismelor pietei, in cadrul unui regim juridic-legislativ conceput pe temeiul
proprietatii private si care exclude orice interventii restrictive ale statului asupra actiunilor
normale, loiale, promovate de agentii economici, cu conditia existentei pietei concurentiale, care
prin mecanismul preturilor determina hotarator modul de alocare si utilizare a resurselor,
organizarea gestiunii fiecarei unitati, precum si reglarea economiei in ansamblu. Economia de
piata moderna din zilele noastre este proiectata pe un sistem de elemente modelatoare, dinamice,
privind drepturile si obligatiile agentilor economici, statul adoptand continu normele si
reglementarile in virtutea carora agentii economici se incadreaza in mecanismele pietei,
raspunzand cerintelor ei, fara insa, ca el sa se impuna administrativ in activitatea firmelor.
Intr-o economie de piata guverneaza "legea cererii si a ofertei", ceea ce mai poate insemna ca in
orice gen de activitate economica trebuie sa existe si sa se manifeste eficienta economica.
Eficienta economica este forma concreta de manifestare a principiilor rentabilitatii in activitatea
economica, atat la nivelul agentului economic, cat si pe ansamblul economiei nationale. Eficienta
economica pune in balanta relatia dintre efectele obtinute (rezultate) si eforturile (cheltuielile)
depuse intr-o activitate economica intr-o anumita perioada de timp.
Eficienta economica oglindeste efectele obtinute la o unitate de efort depus, sau consumul de
factori de productie ce revine pe o unitate de efect economic si util. Eficienta economica
inseamna maximul de efect cu minimul de efort. Cerintele eficientei trebuie sa guverneze practic
orice domeniu de activitate umana, inclusiv cel social.
 CAPITOLUL III
MONOGRAFIE CONTABILA
Societatea comerciala COMAT SA PRAHOVA , prezinta la inceputul lunii IANURUARIE 2021
urmatoarea situatie bilantiera simplificata :

simbol Denumire cont Solduri initiale

cont
debit credit
Capital subscris varsat
Rezerve din reevaluare
Rezerve legale
Rezerve statutare
Terenuri
Constructii
Echipamente tehnologice
 Aparate si instalatii
Mijloace de transport
Mobiler ,aparatura birotica
Amortizarea imobilizarilor
Materii prime
Materiale auxiliare
Piese de schimb
Materiale de natura ob. de inventar
Marfuri
Furnizori
Furnizori de imobilizari
Clienti
Debitori diversi
Conturi la banci in lei
Casa in lei
TOTAL
Operatia 1 din 01.03.2007
Se preia la inceput lunii stocul de marfuri de la sfarsitul lunii ianuruarie 2021 in valoare de
130.280 lei conform listei de inventariere nr.18.
Analiza contabila
607 A + D 130.280 lei
371 A - C 130.280 lei

Formula contabila
607 = 371 130.280 lei
"Cheltuieli privind marfurile" "Marfuri"

Operatia 2 din 03.02.2021

Se cumpara marfuri de la furnizori, pe baza facturii 12784/02.01.2021, la pret de cumparare de
12.000 lei, TVA 19%.
Analiza contabila
401 P + C 14.280 lei
Formula contabila
% = 401 14.280 lei
"TVA deductibila"

Operatia 3 din 06.02.2021

Se vand marfuri unor clienti la prêt de vanzare de 10.000 lei TVA 19% conform facturii
13.745/04.01.2021.
Analiza contabila
4111 A + D 11.900 lei
Formula contabila
1.900lei
"TVA colectata"

Operatia 4 din 09.02.2021

Se cumpara marfuri de la furnizori fara sa se primeasca si factura fiscala, pe baza avizului de
expeditienr. 7583 , in valoare de 10.000 lei.
Analiza contabila
408 P + C 11.900 lei
607 A + D 10.000 lei
4428 B + D 1.900 lei
Formula contabila
% = 408 11.900 lei
607 "Furnizori facturi nesosite" 10.000 lei
"Cheltuieli privind marfurile"   
4428 1.900 lei
"TVA neexigibila"

Operatia 5 din 11.02.2021

Ulterior se primeste factura fiscala nr.17.853, in valoare de 10.500 lei.
Analiza contabila
401 P + C 12.495 lei
408 P - D 11.900 lei
607 A + D 500 lei
4426 A + D 95 lei
Formula contabila
% = 401 12.495 lei
408 "Furnizori" 11.900 lei
"Furnizori facturi nesosite"
607 500 lei
"Cheltuieli privind marfurile"
95 lei
" TVA deductibila"
Analiza contabila
4426 A + D 1.900 lei
4428 B - C 1.900 lei
Formula contabila
4426 = 4428 1.900 lei
"TVA deductibila" "TVA neexigibila"

Operatia 6 din 16.02.2021

Se majoreaza capitalul social prin noi aporturi in natura .Conform facturii nr .1985 din 16.02
2021, actionarii aduc aport marfuri in valoare de 2000 lei.
Analiza contabila
607 A + D 2.000 lei
456 B - C 2.000 lei
Formula contabila
607 = 456 2000 lei
"Cheltuieli privind marfurile" "Decontari cu actionarii"
Analiza contabila
456 B + D 2.000 lei
1012 P + C 2.000 lei
Formula contabila
456 = 1012 2000 lei
"Decontari cu actionarii" "Capital subscris varsat"

Operatia 7 din 18.02.2021

Se inregistreaza marfuri primite cu titlu gratuit in valoare de 1.600 lei conform procesului verbal
de donatie nr 19.
Analiza contabila
607 A + D 1.600 lei
7582 P + C 1.600 lei
Formula contabila
607 = 7582 1.600 lei
"Cheltuieli privind marfurile" "Venituri din donatii si subventii primite"

Operatia 8 din 20.02.2021

Se vand marfuri unor clienti in val de 80.000 lei, TVA 19% conform facturii fiscale nr.75.892 din
20.02.2021.
Analiza contabila
411 A + D 95.200 lei
707 P + C 80.000 lei
4427 P + C 15.200 lei
Formula contabila
411 = % 95.200 lei
"Clienti" 707 80.000 lei
"Venituri din vanzarea marfurilor"
4427 15.200 lei
"TVA colectata"

Operatia 9 din 22.02.2021

Se incaseaza creanta de la SC DUO STYL SRL Ploiesti , conform extrasului de cont si a OP
nr.18.
Analiza contabila
512.1 A + D 9520 lei
411 A - C 9520 lei
Formula contabila
512.1 = 411 9520 lei
"Conturi la banci in lei"    "Clienti"

Operatia 10 din 24.02.2021

Pentru marfurile cumparate pe 04.02.202` societatea emite biletul la ordin nr 89 in valoare de
12.495 lei.
Analiza contabila
401 P - D 12495 lei
403 P + C 12495 lei
Formula contabila
401 = 403 12.495 lei
"Furnizori" "Efecte de platit"
Analiza contabila
403 P - D 12.495 lei
512.1 A - C 12.495 lei
Formula contabila
403 = 512.1 12.495 lei
"Efecte de platit" "Conturi la banci"

Operatia 11 din 24.02.2021

Se ridica de la banca suma de 1.200 lei in valoarea achitarii avansului chenzinal salariatilor
confom filei CEC nr 78.341 si a listei de avans .
Analiza contabila
581 A + D 1.200 lei
5121 A - C 1.200 lei
Formula contabila
581 = 5121 1.200 lei
"Viramente interne" "Conturi la banci"
Analiza contabila
5311 A + D 1.200 lei
581 A - C 1.200 lei
Formula contabila
5311 = 581 1.200 lei
"Casa in lei" "Viramente interne"

Operatia 12 din 24.02.2021

Se platesc avansurile salariatilor conform listei de avans chenzinal pe luna februarie 2007.
Analiza contabila
425 A + D 1.200 lei
5311 A - C 1.200 lei
Formula contabila
425 = 5311 1.200 lei
"Avansuri acordate personalului" "Casa in lei"

Operatia 13 din 25.02.2021

Se cumpara de la furnizori din import marfuri in valoare de 15.000Euro. Pe parcursul extern
societatea efectueaza cheltuieli de transport de 1000Euro.
Calculul pentru declaratia vamala de import este , iar cursul de schimb valutar 4,0 lei.

- pret extern 10.000Euro x 4 lei/Euro = 40.000 lei

- cost transport 1000Euro x 4 lei/Euro = 4.000 lei
TOTAL 1 franco frontiera romana FFR= 44.000 lei
- taxa vamala 10% x 44.000 lei = 4.400 lei
- comision vamal 0,5% x 44.000 lei = 220 lei
TOTAL 2 cost de acizitie = 48.620 lei
Formula contabila
607 = % 48.620 lei
"Cheltuieli privind marfurile 401 40.000 lei
"Clientii"
408 4.000 lei
"Furnizori-facturi nesosite"
446 4.400 lei
"Alte impozite, taxe"
447 220 lei
"Fonduri speciale-taxe "
5121 A - C 13.858 lei
Formula contabila
% = 5121 13.858 lei
446 "Conturi la banci" 4.400 lei
"Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate"
447 220 lei
"Fonduri speciale-taxe si varsaminte asimilate"
4426 9.238 lei

Operatia 14 din 25.02.2021

Societatea nu dispune de valuta pentru achitarea importului si face schimbul valutar la banca sa
la cursul de 4,1 lei/Euro pentru care plateste si comision bancar de 1 %.
10.000Euro x 4,1 lei/Euro = 41.000 lei
Comision bancar 41.000 x 1 % = 410 lei
Analiza contabila
5121 A - C 41.000 lei
5125 A + D 41.000 lei
Formula contabila
5125 = 5121 41.000 lei
"Sume in curs de decontare" "Conturi la banci in lei"
Analiza contabila
5124 A + D 41.000 lei
5125 A - C 41.000 lei
Formula contabila
= 5125 41.000 lei
"Conturi la banci in valuta" "Sume in curs de decontare"
Analiza contabila
627 A + D 410 lei
512 A - C 410 lei
Formula contabila
627 = 512 1 410 lei
"Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate" "Conturi curente la banci"

Operatia 15 din 25.02.2021

Se achita partenerul extern cu ordin de plata, nr.181, stabilind si diferentele de curs valutar.
-datoria catre furnizor 10.000Euro x 4,0 = 40.000 lei
-schimb valutar 10.000Euro x 4,1 = 41.000 lei
10.000 x 0,1 = 1000 lei
Analiza contabila
5124 A - C 41.000 lei
401 P - D 40.000 lei
665 A + D 1.000 lei
Formula contabila
% = 5124 41.000 lei
401 "Conturi la banci in valuta" 40.000 lei
"Furnizori"
665 1.000 lei
"Cheltuieli din diferente de curs valutar"

Operatia 16 din 26 .02.2021

Se primeste factura firmei de expeditie pentru cheltuielile de transport de 1.000Euro. Schimbul
valutar se realizeaza la 4,0 lei/Euro.
Analiza contabila
408 P - D 4.000 lei
401 P + C 4.000 lei
Formula contabila
408 = 401 4.000 lei
"Furnizori-facuri nesosite" "Furnizori"

Operatia 17 din data 26 .02.2021

Societatea schimba lei pe valuta pentru aceasta datorie la cursul de 4,0 lei/Euro. Comision bancar
1 %.
Analiza contabila
5125 A + D 4.000 lei
5121 A - C 4.000 lei
Formula contabila
5125 = 5121 4.000 lei
"Sume in curs de decontare" "Conturi la banci in lei"
Formula contabila
5124 = 5125 4.000 lei
"Conturi la banci in valuta" "Sume in curs de decontare"
Se achita comisionul vamal in valoare de 400 lei
Analiza contabila
627 A + D 400 lei
5121 A - C 400 lei
Formula contabila
627 = 5121 400 lei
"Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate" "Conturi la banci in lei"

Operatia 18 din 26.02.2021

Se achita datoria fata de firma de expeditie cu ordin de plata nr.188 in valoare de 4.000 lei.
Analiza contabila
401 P - D 4.000 lei
5124 A - C 4.000 lei
Formula contabila
401 = 5124 4.000 lei
"Furnizori "Conturi la banci in valuta"

Operatia 19 din 30.02.2021

Se efectueaza regularizarea conturilor de TVA
TVA 4426 = 13.513 lei
TVA 4427 = 17.100 lei
Analiza contabila
4427 P - D 17.100 lei
4426 A - C 13.513 lei
4423 P + C 3.587 lei
Formula contabila
4427 = % 17.100 lei
" TVA colectata" 4426 13.513 lei
"TVA deductibila"
4423 3.587 lei
"TVA de plata"

Operatia 20 din 30.02.2021

La sfarsitul lunii se stabileste stocul de marfuri prin inventarierea de 105.000 lei, conform
procesului verbal de inventariere nr201 si a listelor de inventar .
Analiza contabila
371 A + D 105.000 lei
607 A - C 105.000 lei
Formula contabila
371 = 607 105.000 lei
"Marfuri" "Cheltuieli privind marfurile"

Operatia 21 din 29.02.2021

Se inchid conturile de venituri si cheltuieli.
121 = % 71.810 lei
607 70.000 lei
627 810 lei
665 1.000 lei
707 = 121 90.000 lei

CONCLUZII SI PROPUNERI

Prin documentarea temeinica, specialistii romani au conceput un sistem contabil racordat la

exigentele economiei de piata care a fost generalizat si aplicat in anul 1994. El se bazeaza pe
cerintele actuale ale internationalizarii si armonizarii contabilitatii.
Metodele adoptate corespunzator cerintelor unei contabilitati moderne ce este susceptibila de
perfecta, indeosebi in privinta unei concordante cat mai deplina cu continutul Standardelor
Internationale si a adoptarii la noile reglementari cu caracter economico-financiar. Se poate
aprecia ca reglementarile si metodologia care formeaza noul sistem contabil reprezinta cel mai
important pas facut de Romania pentru integrarea europeana si pentru realizarea unei veritabile
economii de piata.
In comparatie cu vechiul sistem contabil modificarile determinate de noul sistem sunt foarte
importante, ele vizeaza reguli de terminologie, de evaluare, de prezentare a rezultatelor si de
utilizare a sistemelor financiare.
In fruntea societatilor comerciale cu obiect de activitate comercializarea marfurilor la pret cu
amanuntul numarul tranzactiilor de cumparari si vanzari este nelimitat in cursul unei perioade de
gestiune, deoarece marfurile sunt acele elemente de stocuri care se achizitioneaza in vederea
revanzarii fara a suferi modificari sau cu modificari neesentiale .
Derularea operatiunilor de cumparari si vanzari de marfuri se face de regula plecand de la pretul
de vanzare din care se exclud reducerile comerciale operate, adica pretul definitiv negociat intre
vanzator si cumparator. Marfurile la pret de vanzare cu amanuntul presupun o evaluare initiala la
pret de vanzare , ajungandu-se la valoarea pretului cu amanuntul prin aplicarea marjei brute.
Organizarea contabilitatii marfurilor este influentata de mai multi factori. Un prim factor il
reprezinta forma circulatiei : cu ridicata (en gross) sau cu amanuntul (en detail). In cazul
circulatiei marfurilor en-gros, vanzarea se face pe baza de documente, incasarea urmand a se
realiza ulterior, prin virament, si, de aici, necesitatea interventiei unui cont anume, 411 "Clienti",
care sa evidentieze creantele din momentul vanzarii marfurilor pana in momentul incasarii lor, in
cazul circulatiei en detail, vanzarea se face, de regula, cu plata imediata, in numerar.
Un alt factor de influenta il constituie metoda de contabilitate a stocurilor folosita :
inventarul permanent " sau " inventarul intermitent". In primul caz, contul de marfuri este
folosit pe masura ce au loc operatiuni cu marfuri, evidentiind toate intrarile si toate iesirile, astfel
incat, in orice moment, prin soldul sau, acest cont indica valoarea marfurilor in stoc, permitand
controlul gestionar, daca in acest scop se efectueaza si inventarierea faptica a stocurilor. In cazul
inventarului intermitent, contul de marfuri intervine numai la sfarsitul lunii, cand, pe baza
inventarului faptic se determina valoarea marfurilor in stoc, care se "blocheaza" in acest cont,
diminuandu-se cheltuielile cu marfuri, inregistrate la un cont anume, destinat acestui scop, cu
ocazia intrarilor de marfuri. La inceputul exercitiului urmator intervine din nou contul de marfuri
care se crediteaza, valoarea stocului initial fiind preluata din nou de contul de cheltuieli privind
marfurile.
De asemenea la organizarea contabilitatii activelor circulante materiale trebuie considerati si alti
factori, ca: documentele insotitoare la intrarea stocurilor; amplasarea depozitelor; separarea
mijloacelor circulante proprii de cele ce apartin tertilor; fazele procesului de aprovizionare,
precum si mijloacele folosite pentru executarea lucrarilor de evidenta si calcul
Unitatea SC COMAT SA are mai multe planuri pe care isi desfasoara activitatea. Are ca obiect de
activitate atat achiztionarea de materii prime in vederea prelucrari, in urma acestui proces
rezultand produsele finite pe care le desface atat prin magazinele proprii cat si catre alti
comercianti precum si comercializarea marfurilor , evaluate prin metoda inventarului
intermitent . Activeaza in comertul de marfuri asigurand si transportul pentru acestea si pentru
alte unitati contra cost. De asemenea presteaza servicii diferitilor terti.
Calitatea produselor livrate si a serviciilor au impus unitatea in fata concurentei, gama de
produse oferite fiind corespunzatoare unor inalte standarde de calitate. Produsele comercializate
adresanduse unei clientele mai pretentioase, amplasarea firmei in acest sens fiind chiar in locul
potrivit.

BIBLIOGRAFIE
• Constantin Staicu Contabilitate financiara, Editura CECAR Bucuresti, 2004;
• Calin Oprea,Mihai Ristea - Bazele contabilitatii ,Editura ASE Bucuresti, 2004;
• Feleaga N.,Ionascu I.-Tratat de Contabilitate financiara ,vol. I si 2,Editura Economica
Bucuresti ,2003;
• Octavian Bojan - Contabilitatea financiara a intreprinderilor,Editura Lueman Serv,
Bucuresti 2001;
• Ristea M., Oprea C.,Raileanu. V., - Contabilitatea societatilor comerciale, Editura
CECAR ,Bucuresti 1996;
• Violeta Isai - Contabilitate, manual clasa a X a, clasa a XI a ,Editura  BIC ALL
Bucuresti,2005 ;
• Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.94/2001;privind aprobarea reglementarilor
contabile ale agentilor economici;
• Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.306/2002,privind aprobarea reglementarilor
contabile simplificate;
• Iacob Petru Pantea-Contabilitatea Financiara romaneasca Editura  Intelcredo,
martie 2006