Școala Națională de Studii Politice și Administrative

Facultatea de Administrație Publică

Programul postuniversitar de educație permanentă de perfecționare

Inovare publică și strategii Smart City

PROIECT DE ABSOLVIRE

GENERAȚIA Z ȘI NOILE TEHNOLOGII

Coordonator științific
Lector MONICA-MIHAELA FRANGULEA
Absolventă
BORDEIU RODICA

București, 2021
 INTRODUCERE
Cultura digitală ocupă un rol esențial în viața noastră. Internetul este o forță investită
cu o mare capacitate de inovație, are o puternică influență asupra tinerilor, deoarece această
tehnologie modernă ”generează noi modalități expresive, comunicaționale și motivaționale”,
utilizatorii fiind cunoscuți sub denumirea de ”nativi digitali, generația net, generația
mileniului”. (Presky, 2001)
Find profesor la liceu, am oportunitatea extraodinară de a fi în contact cu atât de
controversata Generație Z, care se află acum în centrul unor multitudini de studii și cercetări
de comportament pentru a se putea preconiza mersul economiei și al tehnologiei în viitor.
Am realizat această lucrare bazându-mă pe experiența proprie, analizând felul în care
elevii Generației Z primesc noile tehnologii, cât de ușor, sau nu, se adaptează la ele, care este
diferența lor de a percepe aceste tehnologii față de celelalte generații, precum și modul în care
dependența le influențează viața individuală și socială.
Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 20 de persoane ( 10 fete și 10 băieți ), cu
vârsta cuprinsă între 17 și 18 de ani. Aceștia sunt elevi în clasa a XI-a B, la Liceul Tehnologic
”Eremia Grigorescu” Mărășești. Toți elevii (100%) au indicat că dețin propriul telefon
inteligent și îl folosesc pentru a accesa aplicațiile și rețelele sociale. Prin intermediul unui
chestionar am studiat obiceiurile și atitudinile lor online pe rețelele de socializare, folosind
metoda comparativă.
Acești nativii digitali trăind și acționând într-un mediu bogat în mijloace media, diferă
prin comportament, atitudine și valori față de generațiile anterioare, folosesc cu mare abilitate
noilor tehnologii, sunt inventivi, spontani, optimiști și performanți. Creează și utilizează
spațiile virtuale atât pentru interacțiunea socială și exprimarea identității, cât și pentru
producerea anumitor materiale media, viața adolescenților fiind caracterizată prin
„privatizarea mijloacelor media într-un mediu multimedia.” ( Livingstone and al. 2001 ).
”Procesează cu rapiditate informațiile, sunt captați de interactivitate, dependenți de
conectivitate și de rețele sociale; este generația comunicării virtuale dar și a însingurării, cu
dificultăți în relaționare și reflectare, care citește mult, însă nu cărți în format fizic ci mai
degrabă în format electronic, virtual; sunt orientați către eficiență și lucrează, dacă se poate,
distrându-se; sunt dependenți de tehnologie iar așteptările de la profesorii lor sunt legate de
adaptarea acestora la utilizarea noilor tehnologii în procesul de educație, colaborare și
inovație continuă”. ( Presky, 2001 ).
Referitor la preferințele elevilor mei, comparativ cu restul tinerilor acestei Generații
Z, nu s-au constatat diferențe semnificative.

2
 GENERAȚIA Z ȘI NOILE TEHNOLOGII

Apariția și dezvoltarea tehnologiilor digitale duc la schimbarea societății, având un

mare impact asupra tinerilor, respectiv asupra sferei educative, precum și a celorlalte
domenii ale societății.
Astfel, ”în societatea actuală, potențialul noilor tehnologii reprezintă o permanentă
provocare pentru educație care trebuie să se adapteze din mers unor noi realități ”
( Tapscott, 2011).
Prin studiile efectuate, referitoare la influența Internetului și a tehnologiilor
informaționale asupra generației născute după 1995, s-au identificat noi caractere
psihosociale. ”Studiile au demonstrat că utilizarea intensivă a tehnologiilor, de către tânăra
generație, ar avea un impact pozitiv asupra dezvoltării aspectului cultural, social, făcând mai
accesibil procesului de învătare” (Toma, 2018).
Tinerii născuţi după anul 1995 - Generația Z (generația recentă), ”post-millennials”
sau „iGen” au crescut odată cu internetul, înconjurați de tehnologie, folosesc platformele de
socializare și telefoanele inteligente de la vârste destul de mici, fiind foarte confortabili cu
tehnologia şi social media. Sunt hotărâți să îşi construiască o viața dependentă de acestă
tehnologie, cât mai departe de aspiraţiile și regulile generațiilor anterioare.
Generația Z este în plină evoluție, iar analiza caracteristicilor sale generale duce la
înțelegerea modului în care se va dezvolta viitorul lor. În prezent, această generație este cel
mai mare grup de consumatori din întreaga lume și nu au cunoscut niciodată o viață fără
social media.
Generația Z este noua ”provocare a societății, este generația conectată permanent, cu
priorități spre comunicare, colaborare, conexiune și creativitate”. Este generația educată,
activă, pragmatică, independentă, încăpățânată, luând decizii mai mult emoțional decât
rațional.
Crearea unui mediu social nou și diferit prin partajarea vieții private pe site-uri sociale
precum as Instagram, Facebook, Snapchat, TikTok a ajuns la un nivel mai apropiat de viața
lor socială decât de viața reală.
Telefoanele inteligente sunt cele mai preferate dispozitive digitale utilizate o mare
parte din viața noastră de zi cu zi, în special de către această generație, devenind o
dependența mobilă și se consideră că această situație are impact în viața lor socială și
individuală.

3
 STUDIU DE CAZ
Am aplicat acest studiu la un eșantion de 20 de elevi ( 10 fete și 10 băieți ), elevi în clasa
a XI-a B, Liceul Tehnologic ”Eremia Grigorescu” Mărășești ( LTEG ), cu vârsta cuprinsă între
17 și 18 ani, fiecare elev având propriul telefon inteligent.

1. Referitor la aplicațiile și rețelele sociale folosite, în ordinea preferințelor:

LTEG
Aplicații, rețele sociale utilizate LTEG
Aplicații, rețele sociale utilizate Băieți, fete
Alta 10
8 0 8
60 Alta 8 20
TikTok 7 8
TikTok 7 50 70
You Tube 85 7
7 % Fete
6 80 90
80 You Tube 6
6
6 Fete
Messenger 5 % Fete 70 90
Messenger 5
5
5
Snapchat 4 75 90
Snapchat 4
4 60
100 4 100
Instagram 3 Instagram 3 100
3
3
WhatsApp 2 85 WhatsApp 2 80 90
2
2
Facebook 1 90 Facebook 1 80 100
% 1
1 %

Total eșantion 20 Băieți 10, fete 10

Figura nr. 1 - Aplicații, rețele sociale utilizate

Cea mai utilizată este Instagram - 100%, atât de către fete, cât și de către băieți, urmată
de Facebook – 90%, de You Tube și WhatsApp – 85% și Messenger – 80%.

2. Timp petrecut în medie pe zi, folosind aplicațiile sau rețelele sociale:

LTEG
Timp petrecut pe Internet Aproximativ
1-2 ore
5%
Aprox-
imativ
3-4 ore
15%
Verific aplicația constant
40%

Aproximativ
5-6 ore
20%
Peste 6 ore
20%

Total eșantion 20

Figura nr. 2 - Timpul petrecut pe Internet

4
 100% dintre respondenți declară că utilizează Internetul. În general, petrec pe site-uri
peste 6 ore pe zi - 20% , iar 40% verifică constant aplicațiile, cel puțin o dată pe oră.
3. Motive de utilizare a site-urilor:
Motive de utilizare a site-urilor LTEG

Altceva 10
12
Mă joc 55
11
Folosesc rețelele sociale 85
10
Urmăresc filme online 60
9
Urmăresc persoane publice favorite 40
8
Învăț ce mă interesează din tutoriale 65
7
Caut, folosesc informații pentru școală 70
6
Descarc muzică, filme, aplicații 60
5
Mă informez despre situația actuală 4 35
Public conținut creat de mine 3 20
Distribui conținut al altor utilizatori 2 30
Urmăresc conținut postat de alții 1 90
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Total eșantion 20
% Fete

Motive de utilizare a site-urilor LTEG

10
10
Altceva 12
12
12 40
Mă joc 11 70
11
11
Folosesc rețelele sociale 10 80 90
10
10
50 70
Urmăresc filme online 9
9
9 50
Urmăresc persoane publice favorite 8 30
8
8
Învăț ce mă interesează din tutoriale 7 60 70
7
7
60 80
Caut, folosesc informații pentru școală 6
6
6 50
Descarc muzică, filme, aplicații 5 70
5
5 30 40
Mă informez despre situația actuală 4
4
4 20
Public conținut creat de mine 3 20
3
3
50 70
Distribui conținut al altor utilizatori 2
2
2 100
Urmăresc conținut postat de alții 1 80
1
1
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Băieți 10, fete 10
% Fete Fete

Figura nr.3 - Motive de utilizare a site-urilor

O altă direcție a studiului a reprezentat-o identificarea motivelor principale pentru care

sunt folosite site-urile social media. Acești tineri au motive diverse de utilizare a site-urile
social media, 90% dintre cei chestionați urmăresc conținut postat de alții ( 80% fetele, 100%

5
băieții ), 85% folosesc rețelele sociale ( 90% fetele, 80% băieții) în timp ce 70% dintre
respondenți caută și folosesc informații pentru școală ( 80% fetele, 60% băieții ).
4. Cât de des ți s-au întâmplat următoarele lucruri navigând pe Internet:
LTEG

Navigarea pe Internet
Nu am mâncat și nu am dormit pentru a sta pe Internet 6 60 25 15

Nu m-am simțit în largul meu atunci când nu puteam sta pe Internet 5 35 40 25

Nu foarte des
M-am surprins că navighez pe Internet fără un scop anume 4 25 35 40 Foarte des/ destul de des
% Foarte des, destul de des
Datorită timpului petrecut online, am petrecut mai puțin timp cu familia, prietenii sau făcând lucruri pentru școală 3 30 40 30

Am încercat, fără să reușesc, să petrec mai puțin timp pe Internet 2 35 40 25

Cred că a sta pe Internet este cea mai interesantă activitate din viața mea 1 55 30 15 %

Figura nr. 4 - Navigarea pe Internet

Referitor la navigarea pe Internet, 40% dintre elevi au răspuns că se întâmplă foarte des
să navigheze fără un scop anume. 15% au spus că s-a întâmplat destul de des să nu mănânce
sau să doarmă pentru a fi online. 25% dintre respondenți au afirmat că foarte des nu s-au
simțit în largul lor atunci când nu au putut intra pe Internet.

5. Contribuția ta la ceea ce postezi sau distribui pe Internet, se referă la:

LTE
Contribuția pe Internet G

Informații personale - poze cu tine, locuri vizitate

Părerile tale
Conținut creat de tine – text, video, articole
Conținut creat de tine pe baza a ceea ce găsești pe Internet
Conținut postat de 35
alții din lista ta 60
Conținut creat de alții, pe care îl găsești pe Internet

15

10
50
20
Total eșantion 20

Figura nr. 5 - Contribuția pe Internet

6
 60% dintre respondenți au spus că preferă să posteze informații personale sub formă de
poze, 20% postează conținut creat de ei, sub formă de text, video sau articole, în timp ce doar
15% distribuie conținut postat de alții.
CHESTIONAR
În urma analizei chestionarului, s-au obținut următoarele răspunsuri:

1. Preferați comunicarea (intercomunicarea) cu ceilalți prin intermediul

mesageriei și a aplicațiilor social media - Instagram, Facebook, WhattsApp, etc ?
Răspunsul a fost afirmativ, 90% dintre ei preferă comunicarea online.

 De ce ?
- Mesajul ajunge mult mai repede și mai ușor la cei care îl caută, poate fi citit mai
rapid.

 Ce beneficii observați că apar?

- Conectarea pemanentă cu ceilalți, împărtășirea de noi experiențe, într-un mod mult
mai eficient și mai ușor decât în cazul interacțiunii față în față;
- Tinerii sunt mai dezinvolți, mai relaxați în relațiile cu ceilalti, ”mai tupeiști”, cu o
atitudine mai lejeră.

 Care sunt carențele acestui tip de comunicare ?

- Au abilități de comunicare și socializare reduse, incapacitate de relaționare
interpersonală, introvertire, timiditate, inconfort, neliniște;
- Referitor la interacțiune, aceasta este doar de suprafață, este o aparență. ”Chiar dacă
se lucrează în grup, dar nu există armonie, pentru că toți se apropie, fac un nucleu pentru că
trebuie, apoi, fiecare se împrăștie, parcă nici nu au fost împreună. Este o colaborare
superficială, un individualism care este peste tot, chiar dacă este falsa impresie că se
interacționează”;
- Tinerii iau decizii mai mult emotional decât rational;
- Dificultăţi în citirea pe chipul colegilor a reacţiilor emoţionale şi dificultate în a le
evalua.

2. Mediul virtual de petrecere a timpului liber ( virtual reality, jocurile online )

vă place mai mult decât mediul real (parcuri, teren de sport, cafenea, club) ?

7
 Răspunsul a fost afirmativ, în proporție de 85% preferă mediul virtual.

 De ce ?
- comoditate;
- simț fantastic de adaptare, libertate;
- acces rapid la informații;
- control pentru propriile decizii.

 Ce beneficii considerați că apar ?

- fără a ține cont de distanță, tehnologiile pot ajunge oriunde pe planetă;
- se deschid noi orizonturi;
- rapiditatea gândirii și bineînțeles și o anumită dexteritate, îndemânare;
- sunt mai mult decât inovativi;
- sunt orientați și focusați spre ținte precise;
- perseverează în sarcinile pe care le au de îndeplinit;
- relaxare.

 Ce carențe sunt ?
- plafonarea;
- izolare;
- dependență care duce la oboseală permanentă, atenție scăzută, concentrare redusă pe
subiect;
- agitație, irascibilitate;
- lipsa mișcării, a sportului;
- probleme de sănătate, ca obezitatea și comportament agresiv sau problematic.

3. Ce schimbare credeți voi că s-a produs la nivelul comunicării generației

voastre din cauza situației pandemice ?
Nevoia de a fi prezenți permanent în mediul online, precum și utilizarea excesivă a
echipamentelor informaționale duc la o serie de schimbări:
- tehnologia inovatoare are un rol important, schimbând lumea într-un mod pozitiv, prin
virtualizarea muncii şi a vieţii de zi cu zi;
- pandemia a făcut necesară mutarea în virtual a interviurilor și a meeting-urilor;

8
 - ducând dorul interacțiunii sociale, pandemia ne-a obișnuit să avem companie digitală
prin intermediul Zoom-ului și a apelurile video;
- elevii având posibilitatea ca sub îndrumare adecvată, să acceseze facil și rapid
informații de calitate, cu efecte benefice asupra performanțelor școlare.

 Vor exista schimbări permanente ? Ce schimbări ?

- schimbări la nivel relațional, generațiile actuale de elevi comunică preponderent prin
intermediul rețelelor sociale, în defavoarea interacțiunii directe, față în față;
- chiar dacă în mediul virtual tinerii comunică foarte mult, în comunicarea directă par
”incapabili” chiar și cu cei de vârsta lor, par să aibă o indiferență pentru contactele sociale
reale, pentru ”interacțiunea nemediată”, având ca efect reducerea contactelor autentice,
evitarea ”contactelor vizuale” înregistrându-se chiar și în cazul interacțiunilor directe”.
(Roșculeț, 2019 );
- valențe pozitive la nivel afectiv-cognitiv ale elevilor actuali, subliniind deschiderea,
curiozitatea, potențialul de care dispun și nivelul ridicat de informare al acestora comparativ
cu generațiile anterioare, însă și o plafonare la nivel creativ-imaginativ, afectarea atenției,
scăderea capacității de concentrare, dar și o plafonare a limbajului, având ca efect sărăcirea
vocabularului, prin limitarea acestuia la un minim de cuvinte uzuale, comune;
- datorită maturizării emoționale întârziate, tinerii amână asumarea unor
responsabilități, având o anume ”incompetență” socio-afectivă, în sensul neputinței de a-și
exprima și a-și manifesta sentimentele;
- au o mentalitate și abordare diferită referitoare la sectorul muncii, sunt mult mai
flexibili, au nevoie de libertate, nu vor să se simtă constrânși, fără ca toate acestea să-i facă
mai puțin responsabili.

4. Cum vă doriți sau prevedeți în viitor modul vostru de comunicare ? Dar

interacțiunea ?
- Tehnologia influențează profund felul în care tinerii își trăiesc viața, felul cum
gândesc, simt, iau decizii, iubesc, visează, și, mai ales, modul în care se raportează la ei înșiși,
modul cum comunică și interacționează. Chiar dacă sunt și persoane care se consideră în afara
”revoluției tehnologice”, nefiind conectați la Internet sau nedorind să interacționeze prin
intermediul rețelelor sociale”, această influență se extinde și asupra lor (Roșculeț, 2019);

9
 - Noile tehnologii şi trenduri vor ajunge în toate domeniile vieţii noastre, în sănătate,
sport, muncă, igienă personală şi sănătate mentală, făcând aceste lucruri cât mai simple şi
facile pentru toată lumea;
- Comunicarea trebuie să aibă loc prin intermediul social media, ”să fie scurtă și
incisivă, capabilă să stimuleze curiozitatea pornind de la o imagine vizuală”;
- Vor fi schimbări la nivelul limbajului, ”cu apariția și universalizarea unor limbaje
convenționale, specializate în comunicare interpersonală, influențate de facilitățile oferite de
echipamentele și programele digitale, comunicarea adaptându-se în funcție de evoluția
tehnologică a acestora”. (Roșculeț, 2019);
- Eficiența maximă a comunicării, prin folosirea limbajului foarte concis, vocabularul
fiind limitat la un minim de cuvinte comune, uzuale;
- Libertate de gândire și o mai mare flexibilitate în mediul în care vor munci, autonomie
aproape deplină;
- Noile tehnologii schimbă percepția asupra timpului și spațiului, interacțiunile dintre
oameni, productivitatea muncii, modalitățile de petrecere a timpului liber, comunicarea și
chiar controlul asupra propriului corp. Viața contemporană devine practic de neconceput fără
mijloacele moderne de comunicare.
Tehnologia ne ajută să fim mai rapizi atât în procesul de comunicare, dar și în celelalte
domenii, dar din păcate, ne face să devenim mai impersonali, comunicând mai mult prin
intermediul diferitelor site-uri.

CONCLUZII
Tinerii Generației Z sunt niște ”mutanți”, mai mult de 50% dintre ei consideră că
adevărata viață socială se petrece pe rețelele online.
Sunt diferiți de generațiile anterioare prin faptul că sunt ”născuți digital”, că au avut
acces la tehnologiile de comunicare și informare încă din primii ani de formare, având
acces la toate cunoștințele lumii la câteva click-uri distanță, aproape oricând și oriunde.
Crescând într-o lume mai stabilă economic și politic, fără războaie și fără amenințări
majore, într-o lume mai sigură, mai prosperă, sunt mai liberi și mai îndrăzneți, mai
ireverențioși, mai dispuși la risc și schimbare, mai nestatornici și mai degrabă căutători ai
gratificării rapide. Neștiind ce este frica, la fel se manifestă și în activitățile zilnice. Însă
aceste trăsături le-a adus și o ”faimă” negativă.
Dorind să-i ajute să devină performanți, generația părinților lor a realizat că are de-a
face cu persoane pe care nu le înțeleg și ale căror motivații sunt paradoxale și adeseori foarte

10
diferite de cele cu care erau obișnuiți. Părinții sunt de părere că este important să-și implice
copii în luarea deciziilor ca să poată învăța să facă alegeri și să-și dezvolte identitatea.
Motto-ul părinților s-a schimbat din „fii cuminte” în „fii tu însuți” ( Valkenburg, 2017).
Generația Z are aceleași nevoi ca și generațiile anterioare, cu deosebirea că ei sunt
doar mai capabili să le exprime și să le realizeze. Este generația care are cea mai mare șansă
să schimbe în bine peisajul relațiilor de muncă din lume.
Față de generațiile anterioare, au o abordare de viață diferită și își pun toată încrederea
în educație. Generația Z se bazează pe educație pentru a fi pregăți pentru o viață
profesională și de a-și asigura o carieră pe un termen îndelungat. Diferă de Millennials
(generația Y), deoarece consideră că ”educația trebuie să se refere la abilitățile de pregătire
profesională, și nu doar la cunoștințe generale, valorificând prin educație, resursele de
inteligență de care dispun” (Sabău, 2015). Pun accent spre reîntoarcerea la cariera
corporativă pentru a munci din greu pentru a-și asigura un venit stabil pe toată durata vieții
lor, cariera nu mai este importantă, deoarece au văzut că modelul de carieră nu mai
funcționează pentru ei.
Referitor la educație, profesorii trebuie să le ofere elevilor mai multe abilități de
analiză a textului și a imaginii, dându-le posibilitatea să fie ei proprii inițiatori, să creeze ei
înșiși astfel de produse. Trebuie și să faciliteze situațiile în care elevii să exerseze scrierea de
texte argumentative, texte consistente punând accent pe autencitate.
Tinând cont de caracteristicile generației actuale și de impactul noilor tehnologii
asupra organizării sociale cât și a mediului de afaceri, se impune ”un nou tip de educație în
care elevul nu învață prin acumulare de cunoștințe ci tinerii trebuie învățati cum să caute o
anumită informație, să o analizeze, să o sintetizeze și să o interpreteze critic. Se pleacă de
la nevoia individuală a fiecăruia și nu de la un corpus general de cunoștințe pe care trebuie
să îl asimileze fiecare” (Tapscott, 2011).

Tinerii Generației Z doresc să-și continue studiile după terminarea liceului. Își
manifestă interesul pentru management, relații internaționale, afaceri, marketing si
publicitate, economie și finanțe, tehnologii informaționale, biotehnologie, având preocupări
diferite față de cele ale generației anterioare.
Chiar dacă au o mentalitate și abordare diferită referitor la activitatea desfășurată în
muncă, fiind mult mai flexibili, au nevoie de libertate pentru a nu se simți constrânși, nu
înseamnă că ei vor fi mai puțin responsabili.
Pentru a nu se simți ignorați, neluați în seamă, demotivați, simt o nevoie permanentă

11
de comunicare și de a primi feedback continuu, constructiv și punctual, aceasta fiind o
schimbare importantă pe piața muncii.
Pentru această generație salariul nu reprezintă cel mai important criteriu în funcție de
care își vor alege locul de muncă.
Își doresc să lucreze într-un loc în care să se simtă confortabil, într-un spațiu de lucru
armonios și creativ, să le placă echipa, să le convină proiectele la care lucrează, să se simtă
mai degrabă parteneri decât angajați. Pentru ei este important să lucreze într-o companie cu
o bună reputație, având capacitatea de a ieși din anonimat prin proiecte inovatoare.
Atunci când apare o oportunitate într-un alt domeniu decât cel pentru care s-au
pregătit în școală, sunt deschiși, doresc să încerce lucruri noi și să învețe de la zero, fiind
încântați de o reconversie profesională. Generația Z a început să schimbe complet felul în
care este privită munca, raportul dintre companii și angajați, precum și raportul angajaților
între ei.
Teoretic pare o generație foarte interesantă și relaxată, dar în același timp și
pretențioasă, deoarece sunt foarte digitalizați și conectați. Prin educație trebuie să le
asigurăm abilități pentru a fi cetățeni ai lumii, responsabili, care să se conecteze prin
intermediul încrederii și al colaborării, să reacționeze la schimbările din societate.

BIBLIOGRAFIE
Dalu, A.M. (2017). Internetul și mediile de socializare virtuale în viața elevilor. București:
ISE. p.26.
Livingstone, S., Haddon, L.,(2001). EU Kids Online: Final report. LSE, London: EU Kids
Online, p.13.
Presky, M. (2001). Digital Natives, Digital Immigrants. On the Horizon, MCB: University
Press, vol.9, No. 5.
Roșculeț, G. (2019). Conectarea umană în era digitală (Partea I). disponibil online la adresa:
https://oradenet.ro/blog/conectarea-umana-in-era-digitala-partea-i/, (ultima accesare la
07.06.2021).
Sabău, G. (2015). Sistemul de educație și lumea digitală. Revista de studii medii. nr.4,
p.55.
Tapscott, D.( 2011). Crescuți digital. Generația Net îți schimbă lumea. București: Editura
Publică. p.241.

12
Toma, A.C. (2018). Generația Z în fața provocărilor secolului XXI. Implicații psihologice.
Sesiunea națională de comunicări științifice. Universitatea de Stat, Chisinău, p.93
Valkenburg, P.M., Taylor J. (2017). Generația digitală și dependența de media. București:
Editura Niculescu. p.28.

13