Realizarea unei grile a indicatorilor de performanță în munca managerială la clasă și

prezentarea acestora în relație cu scopul activității manageriale

În timpul predării – învăţării – evaluării, profesorul ,,instruieşte ”, conduce
interacţiunile în clasă, modul de înţelegere şi învăţare prin indicaţii, atenţionări, demonstraţii,
asigurarea condiţiilor, oferirea punctelor de sprijin aprobări şi dezaprobări, stimulări,
completări, reactualizări, exemplificări, explicaţii, comentarii, structurează, organizează forma
şi conţinutul activităţii. Profesorul are rolul interactiv în clasă: creează un climat adecvat,
iniţiază, orientează, solicită, antrenează, exemplifică, critică; structurează, poate delega
responsabilităţi elevilor în rezolvarea unor sarcini. Profesorul provoacă interacţiunea, o
structurează şi orientează, întăreşte comportamentele pozitive, asigură climatul de
comunicare, participare, cooperare .
Cel mai adesea, când ne gândim la disciplina în clasă, ne gândim la comportament
inadecvat. Dar ce înseamnă oare un comportament adecvat ? Comportamentul adecvat s-ar
putea defini ca un comportament care-l ajută pe elev şi care îi permite profesorului să îşi
desfăşoare activitatea de predare – învăţare – evaluare?
Managementul clasei a fost descris în literatura de specialitate ca un ansamblu de
strategii şi tehnici de gestionare a relaţiei profesor - elev în condiţii date, un set de activităţi
prin intermediul cărora profesorul promovează comportamentul adecvat al elevului şi elimină
comportamentul inadecvat, dezvoltă relaţii interpersonale bune şi un climat socio-emoţional
pozitiv în clasă, stabileşte şi menţine o organizare eficientă şi productivă a clasei.
Profesorul-manager îşi creează condiţiile necesare pentru reuşita activităţilor în clasă,
nu numai sub aspectul precizării clare a obiectivelor, prelucrării conţinutului tematic, alegerii
strategiilor etc., ci şi al celorlalte condiţii care facilitează desfăşurarea optimă în plan
pedagogic: condiţiile ergonomice, psihologice, sociale, operaţionale, inovatoare, normative.
Managementul clasei se diferenţiază de managementul şcolii sau a altor medii
educaţionale prin specificul relaţiilor profesor-elevi, în scopul formarii - dezvoltării
personalităţii acestora, concomitent cu problemele ei pedagogice, metodologice. Această
abordare este susţinută prin structura dimensională a managementului clasei.

Etape parcurse pentru amenajarea spaţiului şcolar Da Nu

Cer părerea elevilor pentru a afla cum doresc ei să amenajăm sala de 
clasă.
Sintetizez sugestiile elevilor. 

Supun discuţiei sugestiile elevilor în legătură cu amenajarea săli de 

clasă.
Definitivez împreună cu elevii modul în care va fi amenajată sala de 
clasă.
Stabilesc împreună cu elevii care sunt responsabilităţile fiecărui elev în 
amenajarea sălii de clasă.
Implic părinţii în amenajarea sălii de clasă 
Formăm grupuri de lucru în care sunt incluşi elevi şi părinţi. 

Managementul clasei, în timpul activităţii didactice, orientează atenţia şi preocuparea

profesorului spre aspecte care condiţionează succesul educaţional: analiza clasei şi din
perspectivele problemelor grupului şcolar, schimbarea atitudinii față de analiza şi rezolvarea
problemelor disciplinare de activitate, utilizarea raţională a diferitelor resurse implicate,
crearea şi menţinerea climatului educaţional, cultivarea relaţiilor interpersonale pozitive între
elevi, diversificarea modurilor şi conţinuturilor comunicării în clasă şi a circulaţiei
informaţiilor, efectuarea corelată a principalelor roluri manageriale ale sale (planificarea,
organizarea, decizia, coordonarea, îndrumarea, consilierea, controlul, evaluarea, reglarea).
Nr. Greşeli clasice care stimulează comportamente inadecvate în Da Nu
Crt clasă
.
1 Sunteţi de acord cu o rugăminte de tipul: ”Nu le spuneţi părinţilor
mei. Tata mă va bate”.
2 Inversaţi regula bunicii ?(”Lăsaţi-mă să merg în tabără. Promit că nu
voi mai lovi pe nimeni niciodată”. Regula bunicii, înseamnă, de fapt,
ca elevul să facă mai întâi ce spune profesorul şi abia după aceea ce
vrea el).
3 Aveţi o relaţie tensionată cu părinţii elevului?
4 Atunci când elevii au un comportament inadecvat vorbiţi prea mult
cu elevul, cerându-i să respecte regulile de comportament valabile în
clasă sau în şcoală?
5 Pierdeţi din vedere că interesul elevilor trebuie menţinut pe
parcursul lecţiei printr-o predare – învăţare de calitate?
6 Lipseşte relaţia bună între profesor şi elevi?
7 Încercaţi să fiţi prietenul elevilor, ca şi egal, şi nu ca o persoană cu
autoritate?
8 Luaţi o poziţie defensivă faţă de elevi?
9 Dovediţi inconsecvenţă în aplicarea de sancţiuni pentru încălcarea
unor reguli acceptate de elevi?
10 Aplicaţi sancţiunea /pedeapsa în mod ameninţător?
11 Utilizaţi standarde duble , adică profesorului sau unor elevi le este
permis să facă ceea ce alţii nu au voie?
Analiza repercusiunilor greşelilor prezentate în lista de verificare.
Repercusiuni ale greşelilor cadrelor didactice (în cazul în care răspunsul la
întrebări a fost afirmativ)
Greşeala nr. 1 În acest fel, copilul va avea posibilitatea să-i înverşuneze pe cei de
acasă împotriva şcolii şi invers, comportându-se inadecvat, fără a fi
pedepsit.
Greşeala nr. 2 Copilul va lovi din nou şi iarăși va promite că nu o va mai face. Când
se inversează ”regula bunicii”, elevul va învăța să scape de
consecinţe.
Greşeala nr. 3 Acasă părinţii vor vorbi cu dispreţ despre profesor, vor fi împotriva
profesorului şi a şcolii. Aceasta îi va da elevului curajul de a nu se
comporta adecvat, de a întrerupe lecţia etc.
Greşeala nr. 4 Elevilor le place să îi atragă pe profesori în cursa de a vorbi prea
mult, de a-i ruga să renunţe la comportamentul neacceptat. Un astfel
de profesor nu mai este ascultat de elevi. Un profesor care utilizează
prea multe tehnici verbale pentru a contracara comportamentele
negative îşi va întrerupe lecţia, exact ceea ce îşi doreşte elevul cu
probleme.
Greşeala nr. 5 Lecţiile devin plictisitoare, iar elevii vor dovedi probleme de
comportament.
Greşeala nr. 6 Elevii încep să atace şi să submineze profesorul când în clasă lipseşte
relaţia profesorului cu clasa.
Greşeala nr. 7 Este o greşeală pe care o fac, de regulă, cadrele didactice debutante,
 estompând limita dintre profesor şi elevi. Elevii îşi pierd respectul
faţă de profesorul care nu îşi asumă responsabilitatea a ceea ce se
întâmplă în clasă.
Greşeala nr. 8 Elevilor le place să îşi ţină profesorii pe “muchie de cuţit”şi să îi
provoace să reacţioneze din cauza furiei. În acest fel, elevii pot
controla mai uşor pe profesor. Aceste încercări ale elevilor vor eşua
dacă profesorul nu va reacţiona, ci îşi va continua lecţia în mod calm.
Greşeala nr. 9 Când profesorul spune unui elev că va aplica o sancţiune şi nu o va
face, elevul va continua “să testeze terenul”. Este o provocare pentru
elev, chiar o distracţie.
Greşeala nr.10 Dacă elevul se va simţi ameninţat, va încerca să se răzvrătească, îl va
sfida pe profesor, încercând să îşi păstreze demnitatea în faţa
colegilor.
Greşeala nr.11 Elevii, mai ales cei din învăţământul liceal, urăsc standardele duble.
Elevii se vor răzvrăti.

Organizarea managerială a lecţiei constituie etapa pe care o parcurge profesorul în

cadrul procesului complex de proiectare pedagogică, proces care vizează abordarea lecţiei în
viziune curriculară, caracterizată printr-o structură sistemică bazată pe corelaţia dintre
obiective – conţinuturi – strategii didactice - tehnici de evaluare menite să stimuleze
personalitatea elevilor. Lecția îndeplineşte funcţii generale de: planificare – organizare;
orientare – îndrumare; reglare - autoreglare
Organizarea managerială presupune alegerea unor moduri de organizare adecvate
nevoilor lecţiei: frontal, pe grupe, individual, iar profesorul trebuie să aibă în vedere că un
mod de organizare bun este acela care ajută pe elev să se dezvolte.
Abordarea managerială a lecţiei scoate în evidenţă două aspecte foarte importante:
reorganizarea lecţiei în contextul specific modului de organizare frontal, astfel încât rolul
predominant să fie transferat de la profesor spre elev; îmbinarea modului de organizare frontal
cu cel grupal şi individual.