Anca Tîrcă, consultant educațional

05.11.2021
Descriptor evaluare răspuns -3p
 Abilitățile de rezolvare a unor situații-problemă, prin
raportare la contextul și specificul unității de învățământ
pentru care candidează;
 Soluția formulată răspunde în mod complex cerinței, fiind
oferite exemple relevante de activități de intervenție, clar
formulate, bine corelate cu specificul școlii, credibile în
raport cu intervalul de timp considerat și cu exemple
concrete privind modalitățile de evaluare (a situației
curente de îmbunătățit, a valorii adăugate intervenției
propuse) – max= 3 puncte
1. Oferta curentă de CDS a școlii reflectă într-o măsură redusă
preferințele elevilor, familiei sau contextul/nevoile de la nivelul
comunității. Cum puteți ameliora această problemă?

 Voi /vom realiza o consultare reală a elevilor școlii sub forma

unui chestionar de preferințe aplicat de diriginți/ CE, voi analiza
care sunt părerile părinților cu ajutorul Asociatiei de părinți/
CRP/ diriginți, iar contextul comunității îl știu din strategia
școlii.
 Împreună cu comisia de curriculum din școală, vom agrega
informațiile primite și vom realiza o analiză de nevoi pe care o
vom prezenta în CP. Această analiză va include și rezultatele unei
analize SWOT ce vizează oferta de anul trecut de CDȘ. Mai
departe, finalizarea ofertei de CDȘ își urmează cursul conform
metodologiei elaborate in cadrul proiectului CRED, aprobată
prin OM nr. 3.238 din 5 februarie 2021.
 „Proiectarea ofertei de CDS se face pe baza unei analize de nevoi
realizată de comisia pentru curriculum a unității de
învățământ.(2) Analiza de nevoi vizează: interesele de învățare
ale elevilor înscriși în unitatea de învățământ; oportunitățile
educaționale și resursele unității de învățământ, contextualizate
în funcție de viziunea și misiunea asumate de către aceasta;
specificul socioeconomic și cultural local; analiza SWOT a
implementării ofertei curriculare din anul școlar anterior, din
perspectiva impactului asupra rezultatelor învățării; concluziile
consultării directe a părților interesate (elevi, părinți/
reprezentanți legali ai acestora și, după caz, reprezentanți ai
comunității locale).” METODOLOGIE privind dezvoltarea
curriculumului la decizia școlii”, proiectul CRED,OM nr. 3.238
din 5 februarie 2021.
 Exemple relevante de activități de intervenție- cele de
mai sus
 Specificul școlii – avem o asociație de părinți activă+
CE implicat, mă vor ajuta în realizarea analizei
 Interval de timp alocat pentru intervenție - o lună
 Modalități de evaluare – din ev. inițială a reieșit
problema; ulterior, când vom avea o nouă ofertă de
CDȘ, o vom evalua la finalul anului școlar și vom vedea
dacă este una mai bine primită de elevi și părinți decât
cea din anul anterior.
2. Oferta curentă de CDS a școlii este insuficient
dezvoltată, cadrele didactice din școală fiind puțin
interesate să contribuie la dezvoltarea acesteia. Ce puteți
întreprinde în acest sens?

 Voi/ vom include această atribuție în fișa de post a cd,

respectiv atribuții privind consultarea elevilor și a
părinților in vederea realizării unui CDȘ care să
reflecte preferințele elevilor, familiei sau
contextul/nevoile de la nivelul comunității.
2.
 Voi/vom identifica cauzele lipsei de interes a cd față de oferta de
CDȘ a școlii. Acestea pot fi:
a) cauze care țin de lipsa informațiilor privind modul în care se
dezvoltă CDȘul la nivelul școlii. In acest sens, voi dezbate intr-un
CP „METODOLOGIA privind dezvoltarea curriculumului la
decizia școlii”, proiectul CRED, OM nr. 3.238 din 5 februarie 2021,
vom valoriza la nivelul școlii expertiza profesorilor formatori/
formați prin proiectul CRED. Dacă este posibil in termeni de
buget si resurse de timp, voi organiza un modul de formare pe
această temă cu cd ale școlii sau îi voi îndemna să se inscrie la
cursuri organizate de ONGuri, CRED, să studieze diverse
opționale agreate de MEN ( ed. juridică, ed.financiară etc.)
b) cauze care țin de necunoașterea potențialului cd in legătură cu
dezv. CDȘ, iar in acest sens, voi incerca să descopăr interesele si
pasiunile cd, care ar putea fi folosite pentru a concepe un curs
opțional atractiv.
 Exemple relevante de activități de intervenție- cele de
mai sus
 Specificul școlii – ????
 Interval de timp alocat pentru intervenție - ???
 Modalități de evaluare – ???
3. Participarea la formarea continuă în școală este foarte redusă, chiar dacă profesorii au
nevoi clare de dezvoltare profesională în arii diverse (abilitare curriculară,
managementul clasei, utilizarea noilor tehnologii și platforme în predare/ învățare/
evaluare, lucru cu copii cu dizabilități și/sau CES etc.). Oferiți un exemplu de intervenție
adecvată pentru ameliorarea acestei provocări
 Profesorii nu participă la cursuri de formare fie pt. ca nu au bani să
acopere costurile, fie pt. că oferta gratuită nu este de interes, fie pt. că la
nivelul școlii constată ca acest lucru nu contează la evaluarea și
aprecierea lor, fie pt. că sunt comozi. Intervențiile pe care le-aș iniția ar
fi următoarele:
a) mă voi documenta în ceea ce privește oferta de cursuri gratuite de pe
piață puse la dispoziție de asociații, instituții etc. și trimit lista
profesorilor
b) voi iniția un tip de activitate la nivelul școlii de tip „arată și spune”, in
cadrul căreia profesorii care participă la un curs prezintă colegilor ce au
învățat/ fac o lecție cu ce au învățat
c) voi derula o activitate nouă de genul „Profesorul lunii”, în care voi
premia un profesor care a fost la o activitate de formare continuă în
luna respectivă.
d) voi adăuga câteva puncte la evaluarea individuală pt. profesori care
participă la mai multe de 6 cursuri intr-un an școlar
5. Familiile unui număr semnificativ de elevi din clasa a VIII-a indică faptul că în acest an
copiii lor nu se vor prezenta la Evaluarea Națională, fiind în risc de a nu continua studiile
în învățământul secundar superior. Oferiți două exemple de măsuri prioritare de
intervenție care să diminueze acest risc.
 Elevii nu se prezintă la EN pentru că nu au bani să continue
studiile ( de ex., bani de transport) sau pt. că se angajează
pentru a câștiga bani sau pt. că se simt nepregătiți sau pt.
că părinții lor hotărăsc acest lucru. În această situație, ca
director, voi acționa pe 2 planuri:
a) vom/ voi lucra cu părinții pe această problemă (întâlniri
individuale pe această temă cu consilierul școlii, cu
dirigintele sau cu mine pe această temă sau intalniri cu mai
multi părinți, in care voi prezenta fosti elevi aflati intr-o
situatie similara si care azi sunt persoane de succes etc.
b) vom/voi lucra cu elevii pe această problemă, prin intalniri
cu consilierul scolii, implicarea in activitati de orientare
scolară, participarea la activități remediale si de pregătire
.etc.
6 și 7. Peste 10% dintre elevii înscriși în anul școlar precedent nu au frecventat
școala/au avut o frecvență foarte scăzută și s-au confruntat cu dificultăți în
încheierea situației școlare. Oferiți două exemple de măsuri prioritare de
intervenție care să diminueze acest risc.
 La începutul noului an școlar, voi lua următoarele măsuri, de prevenție și
reducere a absenteismului și voi/ vom crea la nivelul școlii un mecanism de
avertizare timpurie (EWS):
a) împreună cu Consiliul elevilor și Asociația de părinți/Comitetul reprezentativ
al părinților, vom elabora o procedură care să includă regulile privind frecvența
și înregistrarea absențelor și a întârzierilor, modalitățile acceptate de motivare
a absențelor, numărul permis de absențe motivate, mecanismele de prevenire,
măsurile necesare și modalitățile de monitorizare a implementării,
responsabilitățile factorilor implicați (elevi, profesori, consilieri școlari,
părinți,directori, alte instituții abilitate, etc.). Ea se bazează pe prevederile
MEN în domeniu și pe regulamentul de ordine interioară al școlii. Toți
membrii comunității școlare vor fi informați de existența proceduriide
prevenire și combarea absenteismului. Procedura trebuie comunicată, în scris,
elevilor și părinților acestora la începutul fiecărui an școlar.
b) Dirigintii discută și analizează situațiile de absenteism cu Consiliul clasei și
directorul școlii - numărul și frecvența absențelorabsențele repetate la anumite
discipline sau în anumite perioade de timp, etc. , si, in funcție de gravitatea
cazului, vor fi luate următoarele măsuri:
 6 și 7
1.Managementul clasei - Profesorii creează la clasă o atmosferă plăcută și
stimulatoare, prin promovarea unor interacțiuni pozitive cu elevii,
motivarea acestora pentru participarea la ore, învățare și dezvoltare
personală.
2. dirigintele trimite o scrisoare de avertizare părinților și solicită o
întâlnire cu aceștia (după caz și un consilier școlar) pentru a identifica
cauzele absentării
3. Se stabilește un angajament personal cu elevul pentru îmbunătățrea
participării la ore care ar putea include acordarea de stimulente,
participarea la activități remediale și la programe suplimentare
derulate în școală sau în afara ei. Acest angajament ar trebui să fie în
scris și toate părțile interesate ar trebui să fie informate.
4. Dacă profesorul consilier stabilește că abuzul fizic sau sexual,
abandonul, dependența de substanțe toxice sau alte activități ilegale
sunt cauzele absenteismului, autoritățile locale și instituțiile
competente sunt solicitate să se implice și să ia măsuri, de ex. proceduri
legale privind siguranța și sănătatea copilului, amenzi/penalități
8. Numărul cazurilor de violență în spațiul școlar/bullying este în creștere în
ultimii ani și afectează în mod direct starea de bine a copiilor din școală.
Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de
conducere a școlii.

 Această problemă este una complexă și gravă, cu impact major asupra copiilor,
asupra sănătății lor emoționale și asupra rezultatelor școlare. De aceea, o vom
include ca obiectiv/ țintă strategică în PDI ( astfel încât să o abordăm la
nivelul întregii școli) și o vom operaționaliza pe parcursul unui an sau 2, cu
obiective specifice și activități precum:
 formarea cd/ grupului de acțiune antibullying (înființat conform Legii nr.
221/2019 și a normelor metodologice OM 4343/ 2020pentru gestionarea
bullyingului/ actelor de violență), prin invitarea unui specialist în domeniu/ de
la CJRAE/ asociații etc.
 realizarea unei analize la nivelul școlii ref la cazurile raportate de bullying
(comisia scolara pt combaterea si eleiminarea violenței??)
 acțiuni întreprinse în echipe formate din diriginți, consilierul școlii, director
cf proceduriiOM 4343/2020
 ateliere de prevenție derulate pentru elevi și alte activități de genul
teatrului, filmului etc.
 discuții între consilierul școlii și elevii aflați în conflict și părinții acestora,
finalizate cu un plan de măsuri de atins în perioada următoare
 activități de implicare a părinților în rezolvarea cazurilor de bullying
9.Politicile școlii?? din ultimii ani în aria combaterii oricărei forme
de segregare școlară nu au condus la rezultatele așteptate. Ce
măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?

 Aș analiza cauzele eșecului politicilor respective și aș monitoriza mai bine

implementarea si evaluarea lor
 Aș lansa un program urgent, un PLAN DE ACTIUNE, cu prioritate maximă
de implementare, pentru monitorizarea și combaterea rapidă a segregării
(segregarea școlară pe criteriul etnic, al dizabilității sau cerinţelor educaţionale
speciale, pe criteriul statutului socio-economic al familiilor, al mediului de
rezidenţă al beneficiarilor primari ai educației și al performanţelor şcolare –
MEN, OM 6134/2016).
 Acest program va avea la bază Metodologia de monitorizare a segregării în școli
(OM 5633/2019) și va include:
- evaluarea segregării școlare și acordarea de scoruri conf. Doc MEN
- măsuri urgente, ce pot fi implementate, precum activități de colectare/analiză
a informațiilor/datelor cu privire la situația segregării în unitatea școlară,
activitati de formare a profesorilor, includeera in toate lecțiile si act scolii a info
refe la toate categoriile cu risk de segregare, participarea la luarea deciziilor,
includerea copiilor din diferite categorii in grupuri mixte de lucru, asezarea in
banci in mod nondiscriminatorii ( nu in spatele clasei) etc.
10. La nivelul școlii se constată lipsa unui sistem de avertizare timpurie cu
privire la elevii aflați în situații de risc major de excluziune și implicarea redusă a
personalului din școală în identificarea și cunoașterea acestora. Oferiți câteva
exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii.

 Un sistem de avertizare timpurie (EWS) înseamnă că există proceduri clare

și obligatorii de colectare a datelor privind grupurile expuse riscului de părăsire
a școlii, inclusiv cel de excluziune. Acest tip de sistem este unul f. nou la noi,
introdus in cateva scoli pilot, printr-un proiect al BM și UE. Daca nu il au,
interventiile conducerii scolii ar putea consta in următoarele:
 Adăugăm in PDI o țintă strategică ref la reducerea cazurilor de
excluziune, care ar fi prezentată și votată în CP, si prin urmare, asumată de
profesori. Obiectivele specifice prin care este operaționalizată această țintă
sunt:
a) realizarea unei educații incluzive
=ridicarea tuturor barierelor în învăţare şi la asigurarea participării tuturor celor
vulnerabili la excludere şi marginalizare (UNESCO, 2000)
=şcoală primitoare pentru toată lumea
=diversitatea elevilor este privită ca o resursă de valoare
= Profesorul îşi cunoaşte şi îşi valorizează toţi elevii în mod egal.
=Părinţii şi cadrele didactice sunt valorizaţi în mod egal.
= Elevii ştiu ce să facă atunci când au o problemă şi se ajută reciproc
10.
= Cadrele didactice se sprijină reciproc în rezolvarea problemelor şi
se implică în luarea deciziilor
=Strategia de elaborare a curriculumului ţine seama de diversitatea
elevilor în ceea ce priveşte diferenţele culturale, lingvistice, de
sex, realizările şi deficienţele acestora.
=Şcoala realizează adaptări ale clădirii care să o facă accesibilă
tuturor.
=Sistemul de evaluare practicat de şcoală apreciază adecvat
rezultatele tuturor elevilor. =Formarea continuă a cadrelor
didactice are în vedere diversitatea elevilor, politicile şi serviciile
de sprijin =servicii educaționale de sprijin (sursa: OECD,
„Politici in educatie pentru elevii aflați in situație de risc -
România”, 2017)
b) identificarea cazurilor de excluziune a elevilor și
rezolvarea lor printr-un efort comun al personalului
c) voi aduce si implementa in scoală un EWS (proiect BM și MEN)
11. Politicile școlii în aria incluziunii copiilor cu CES sunt insuficient susținute de
cadrele didactice, chiar dacă echipa de conducere a dezvoltat aceste politici în
mod transparent. Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?

 Când vorbim de copiii cu CES, cred că este vorba de schimbarea unor

atitudini, iar acest lucru nu este ușor, pentru că mentalitatile sunt cel
mai greu de transformat. Atitudinile nu se schimbă printr-un text de
politică, chiar dacă este unul f. bun și realizat în mod transparent. Prin
urmare, voi incerca să identific cauzele care conduc la o lipsă de
susținere a politicilor școlii din aria incluziunii de către cd ale școlii.

a)Pot fi unele care țin de lipsa informațiilor, mai ales că dezabilitatea

sperie, în general. În acest sens:
- aș organiza întâlniri periodice intre cd și specialiști în sănătate
mintală, pentru ca toți să înțeleagă ce este dizabilitatea și cât este ea de
diversă și cum se manifestă.
- i-aș implica pe profesori în activități de formare, în care să învețe
tehnici de lucru pt. copiii cu CES, cum să adapteze curriculumul, cum
să elaboreze un plan de educație individualizat
11
 b) Pot fi cauze care țin de lipsa mijloacelor materiale și în
acest sens aș achiziționa materiale didactice adecvate, aș
accesibiliza spațiul.

 c) Pot fi cauze care țin de neputința cd de a lucra cu acești elevi,

uneori singuri, fără prof consilier și prof de sprijin. Pentru a lucra
cu copiii cu CES este nevoie de echipe interdisciplinare și de
resurse umane mai multe la nivelul școlii, pt. ca in multe
situații chiar profesorul de sprijin nu face față numărului mare
de copii cu CES ( activitatea profesorului de sprijin a fost
reglementată prin OMEC nr. 4653/ 2001). În acest sens, aș pune
presiune pe sistem pentru a crește numărul de specialiști
alocați unei școli, care să lucreze cu copiii cu CES.

12. Politicile școlii în aria incluziunii copiilor cu CES sunt insuficient susținute de
părinții elevilor din școală, chiar dacă echipa de conducere a dezvoltat aceste
politici în mod transparent, având profesorii ca parteneri. Ce măsuri concrete
ați întreprindere în acest sens?
 Când vorbim de copiii cu CES, cred că este vorba de schimbarea unor
atitudini, iar acest lucru nu este ușor, pentru că mentalitatile sunt cel mai greu
de transformat. Atitudinile nu se schimbă printr-un text de politică, chiar dacă
este unul f. bun și realizat în mod transparent și participativ. Părinții au in
multe cazuri stereotipii de genul:
- Copiii cu handicap trag clasa în jos
- Copiii cu CES îi perturbă pe ceilalți copii
- Copiii tipici vor învăța de la ei comportamente indezirabile etc.
 Prin urmare, voi incerca să identific cauzele care conduc la o lipsă de susținere
a politicilor școlii din aria incluziunii de către părinții școlii.
 Pot fi unele care țin de lipsa informațiilor, mai ales că dezabilitatea sperie, în
general. În acest sens:
- aș organiza întâlniri periodice intre părinți și specialiști în sănătate
mintală, pentru ca toți să înțeleagă ce este dizabilitatea și cât este ea de diversă
și cum se manifestă
- aș monitoriza reacțiile părinților față de această problemă, la fiecare clasă și aș
contribui la soluționarea cazurilor extreme
17. Există o diferență semnificativă între rezultatele elevilor obținute în
evaluările curente (medii anuale) și rezultatele la evaluările naționale. Cum
răspundeți unei astfel de provocări?

 Este o problemă analizată la nivel național, constatându-se că există multe

situații în care rezultatele la EN sunt mult sub cele obținute de elevi în
evaluările curente.O analiză făcută de EduPedu in iulie 2021, a arătat că
„elevii care au fost notați cu medii sub 3 la examenul de Evaluare Națională au
avut, în peste 90% din situațiile analizate, medii mai mari cu cel puțin 4
puncte, iar un elev din București a luat media 2.95 la Evaluare și avea 9.79 în cei
patru ani de gimnaziu.”Desigur că astfel de analiză ar trebui să ia in calcul
mediile la disciplinele de examen, si nu media anuală, formata din mediile
la mai multe materii. Dacă școala mea se confruntă cu această problemă și
există multe cazuri ce o pun in evidență, cred că „vina” ar fi la noi și aș lua
următoarele măsuri:
- aș analiza modul în care se realizează evaluarea la lb română și
matematică, la toate clasele de gimnaziu și aș identifica dacă aceasta
corespunde cu legislația în vigoare – ROFUIP, 5447/2020, art 101 in continuare.
- unde constat deficiențe, ii consiliez pe profesori si monitorizez modul de
evaluare
 ??? voi
18. Școala are dificultăți în a face față creșterii semnificative a numărului copiilor cu
dizabilități și/sau CES, deși urmărește să fie o organizație cu adevărat incluzivă. Oferiți
câteva exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii,
evidențiind riscurile non-intervenției.

 Din 11 si 12
20. Monitorizarea serviciilor de consiliere și orientare arată că, în ultimii ani, acestea au
avut o eficiență mai redusă în raport cu așteptările elevilor și ale familiilor acestora. Ce
intervenții ameliorative pot fi inițiate?
 Ne referim la consilierea realizată de profesori/diriginți sau la cea realizată de
consilierul școlar?
DIRIGINȚI/ INVĂȚĂTORI
 Interventia se va focaliza pe dezvoltarea profesională a resurselor umane,
respectiv diriginti si chiar invatatori, astfel incat serviciile oferite sa se
imbunatatească.

 Conform specialistilor (Gh. Tomșa), obiectul consilierii educaţionale îl

constituie orientarea şcolară şi profesională și fenomene educaţionale precum
absenteismul, agresivitatea, relaţiile deficitare între elevi-profesori, elevi-elevi.
Tematica orelor de dirigentie abordează dezvoltarea personală, promovarea
sănătăţii şi stării de bine şi prevenţia.

 Le sugerez dirigintilor sa abordeze teme atractive pt. elevi si să îi implice si

pe acestia in selectarea lor

 Diriginții participă la un curs/ cursuri de formare pe module de

managementul clasei, managementul conflictelor, clasă incluzivă, comunicare,
strategii de schimbare a atitudinilor si sentimentelor negative, de prevenire a
eșecului școlar, managementul informațiilor, tehnici de învățare eficientă.
 dirigintii participă la un curs de formare pe probleme de orientare in carieră
 în legătură cu consilierea carierei - obiectivele procesului de informare şi
consiliere a carierei promulgate de Declaraţia Asociaţiei Internaţionale de
Orientare Şcolară şi Profesională (AIOSP) adoptată la Stockholm în 1995 îşi
propun să dezvolte la adolescenţi următoarele capacităţi:
-să se înţeleagă şi să se evalueze;
-să comunice efectiv cu alţii;
-să elaboreze planuri cu privire la propria carieră şi la formarea adecvată
necesară;
-să aibă în vedere cariere alternative; să facă faţă cu succes diferitelor obstacole
pentru a-şi câştiga locul în societate şi pe piaţa muncii.

 diriginții participă la un curs pe teme de strategii de atragere şi implicare a

părintelui în viaţa şcolii

 după seria de cursuri, împreună cu coordonatorul comisiei diriginților, voi

monitoriza modul in care dirigintii aplică la clasă cele învățate la cursuri.

 bugetul pentru cursuri provine din suma alocată de CL pentru formarea

profesorilor. Dacă nu am buget prevăzut, caut și contactez ONGuri care oferă
programe gratis/ CJRAE
23. Unitatea școlară pentru a cărei funcție de conducere candidați are un
număr semnificativ de elevi capabili de performanță. Care sunt modalitățile
prin care echipa de conducere poate face ca școala să răspundă mai bine
nevoilor acestor elevi?
 Echipa de conducere poate lua următoarele măsuri pt. ca scoala
sa corespundă mai bine nevoilor elevilor capabili de
performanță:
- aplicarea unor metode de lucru diferențiat la clasă- acesti elevi
primesc sarcini în plus de rezolvat la materiile la care se remarcă
în mod deosebit
- organizează pentru acesti elevi diverse cercuri/ cluburi, de ex.,
de matematică, chimie, artă etc. ca parte din oferta de act.
extrascolare
- îi înscrie la centre de excelență din județ
- îi evidențiază in mod regulat la nivelul școlii și al comunității
locale
- îi sprijină și le facilitează participarea la diverse concursuri în
cadrul cărora vor putea demonstra performanța
24. Școala are ca prioritate dezvoltarea activităților de tip peer-mentoring între elevi ca
modalitate eficientă de a reduce pierderile în învățare în perioada de pandemie. Oferiți
câteva exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii în
acest sens.
 Peer -mentoring – mentorarea 1 la 1, înseamnă că doi elevi se angajează într-o
relație structurată, susținută și intenționată în mod regulat. Cel mai adesea
mentorul este cu câțiva ani mai în vârstă decât elevul pe care îl îndrumă și
aduce cu el experiență de activitate școlară, de viață și leadership.
 Peer - mentoring este o activitate cu beneficii daca este organizata
corespunzator. În acest sens, echipa de conducere va:
- organiza un program de peer -mentoring la nivelul școlii, la care pot să
aplice elevi de la un anumit nivel, de ex. cls. 8a, 11/ 12-a. Toți aplicanții vor fi
intervievați, iar odată selectați, vor fi formați pt. a intelege ce au de făcut.
- fiecărui mentor i se alocă fie o clasă, fie elevi pe care să ii mentoreze în ceea ce
privește pierderile din învățare și recuperarea materiei, tema pt. acasă,
organizarea vieții școlare sau pur si simplu pentru a sta din când in când de
vorbă.
- daca focusul este de a reduce pierderile in invatare, atunci elevul mentor va
primi de la profesori lista conținuturilor de recuperat pentru fiecare materie și
va fi ajut să aiba un orar pentru realizarea activităților de peer-mentoring.
- programul va fi monitorizat de câțiva profesori ai școlii.
INTREBĂRI?
SUCCES!