Nr. crt. SUGESTII DE REZOLVARE A SITUAȚIILOR PROBLEMĂ

Oferta curentă de CDS a școlii reflectă într-o măsură redusă preferințele elevilor,
familiei sau contextul/nevoile de la nivelul comunității. Cum puteți ameliora această
problemă? 
1. Oferta CDS-ul trebuie construita prin dialog cu partenerii implicati;
Identificarea altor furnizori de formare (părinți, ONG-uri)
De asemenea trebuie implicati si profesori creativi care sa propuna opționale atractive
pentru elevi ( De exemplu consultand Ghidul Meseriilor viitorului 2021 realizat de catre
INACO sau alegerea unor optionale  care să păstreze tradițiile și obiceiurile zonei. ) În
cazul în care nu se întrunesc toate condițiile de aprobare/avizare, procesul de consultare
poate fi reluat, conform unei proceduri  operaționale interne;
 Oferta curenta de CDS are ca fundament o analiza de nevoi si un chestionar de
feedback a ofertei anterioare.
La întâlnirile cu părinții și elevii pentru stabilirea CDȘ-ului trebuie să se aducă la
cunoști nța acestora că opționalele se stabilesc și în funcție de resursa umană și
materială a școlii (cerere și ofertă).  

 2.
Oferta curentă de CDS a școlii este insuficient dezvoltată, cadrele didactice din
școală fiind puțin interesate să contribuie la dezvoltarea acesteia. Ce puteți
întreprinde în acest sens?B77B

 După realizarea analizei de nevoi asupra preferințelor elevilor cu privire la

disciplinele pe care doresc să se studieze ca și CDS,  are loc informarea cadrelor
didactice care sunt încurajate să realizeze opționalele respective. Cred că ar trebui
să pornim de la formarea profesorilor, încurajarea lor să participe la programe de
formare în care să învețe să realizeze CDS -uri  ținând seama de preferințele
elevilor și fam acestora. În acest sens , există oferte de cursuri de formare, de ex
CRED, care dezvoltă abilitățile prof de a elabora un astfel de curriculum. De
asemenea, aș apela la parteneriate cu profesori asociați (în cadrul unui program
de exemplu Școală după școală) sau cu profesori de la alte școli în cadrul unor
parteneriate.

De asemenea propuneri interesante de CDS ar putea da Asociațiile care sunt implicate în

procesul educațional. Acestea ar putea sa asigure și materiale diverse care sa ii atraga pe
elevi (Ex: Junior Achievement România are o serie de programe interesante).

Motivare  financiară (PO pentru oferta CDS a școlii), punctaj în fișele de autoevaluare și
pentru gradația de merit.

-Susținerea unor dezbateri la nivelul şcolii menite sa promoveze şi să evidențieze acele

opționale care au o deschidere mai mare către elevi şi pot fi sustenabile în şcoală.
-Dezvoltarea bazei materiale a şcolii în vederea susținerii realizării efective a CDS-urilor
propuse, în colaborare cu partenerii direcți, poate asociația de părinți a şcolii.
- Remunerarea prin însăși predarea săptămânală la clasă a optionalului;
- Punctajul aferent de pe fișa de (auto)evaluare anuală a activității didactice. Aici, CEAC
 poate interveni la nivelul punctajului acordat, găsind valori de punctaj mai mari care să
susțină implicarea cadrelor didactice în propunerea disciplinelor opționale;
-Punctajul aferent propunerii unui astfel de opțional, în cazul realizării unei etape de
mobilitate la nivel județean (completarea normei pe perioadă determinată sau
nedeterminată, transferul la cerere sau prin restrângere de activitate, detașarea/detașarea
în interesul învățământului etc.);

Participarea la formarea continuă în școală este foarte redusă, chiar dacă profesorii
3. au nevoi clare de dezvoltare profesională în arii diverse (abilitare curriculară,
managementul clasei, utilizarea noilor tehnologii și platforme în predare/ învățare/
evaluare, lucru cu copii cu dizabilități și/sau CES etc.). Oferiți un exemplu de
intervenție adecvată pentru ameliorarea acestei provocări. 

Motivarea cadrului didactic printr-un set de exercitii de motivare: reflectia asupra

profesiei, identificarea aspectelor pozitive din activitatea didactica, evaluarea corecta a
limitelor personale, asumarea responsabilitatilor, dorinta de schimbare si autodepasire.
-Autocunoaşterea este o component dme bază a inteligenței noastre emoționale.
Dezvoltarea personal prin participarea la programe de formare presupune conştientizarea
în rândul cadrelor didactice la ,, ceea ce pot face concret” pentru îmbunătățirea actului
didactic, creşterea stimei de sine, dezvoltarea aptitudinilor şi talentelor proprii,
maximizarea propriului potential. Prtin identificarera opotunităților legate de dezvoltarea
personal, conducerea şcolii, poate să găsească acele metode formale şi informale prin
care cadrele didactice să fie antrenate în participarea la cursuri de dezvoltare personal.
-Cadrelor didactice li se poate aminti faptul că Formarea continuă și profesională este un
drept și o obligație stipulată în legislația în vigoare (LEN, Metodologia formării continue
și profesionale etc.)
- Împreuna cu consilierul școlar trebuie identificată cauza care determină această situație.
Stabilim un plan de intervenție (discuții individuale, asistențe la ore, implicare în
proiecte, etc.). Prezentarea ofertei de cursuri de formare și selectarea acelora care satisfac
nevoile de formare identificate. 

Școala dumneavoastră a fost solicitată să se alăture unui consorțiu școlar, ca școala

4.OMEd  de aplicație. Cum credeți că o astfel de decizie poate să sprijine un profesor care
intră acum în sistemul de educație și ce măsuri concrete ați întreprinde în acest
sens?
3654 din 12.04.2021 (MO 416/20.04.2021)
- Decizia ca școala să se alăture unui consorțiu trebuie gândită prin prisma modului în
care aceasta ar aduce plus valoare activității didactice și ar trebui luată în urma unui
amplu proces de analiză derulat la nivelul instituției.
- În cazul profesorului care acum intră în sistemul de învățământ, aici nu vorbim despre
practica pedagogică necesară absolvirii unui ciclu superior, ci de asigurarea unui real
mentorat profesional pe parcursul carierei sale. 
- Asigurarea cadrului legal de asociere la consorțiu, cu studierea clară a legislației și cu
analiza de impact a unei astfel de asocieri pentru personal și unitate;
-Alături de responsabilul Comisiei de Formare continuă și profesională, aș face o analiză
obiectivă a nevoilor de formare în direcția mentoratului a cadrelor didactice ale școlii;
-Toate demersurile vor trebui aduse la cunoștința beneficiarilor direcți și indirecți ai
școlii, având în vedere faptul că, activitatea de mentorat și practica pedagogică derulate
 în unitate vor produce modificări de ritm;

Familiile unui număr semnificativ de elevi din clasa a VIII-a indică faptul că în
5. acest an copiii lor nu se vor prezenta la Evaluarea Națională, fiind în risc de a nu
continua studiile în învățământul secundar superior. Oferiți două exemple de
măsuri prioritare de intervenție care să diminueze acest risc.
 Consilierea părinților;
 Conștientizarea asumării -„ încerc”;
 Pregătire cu elevii (chiar și online), organizați în grupuri mici, pentru asigurarea
promovării examenului;
 Motivarea elevilor, persuasiunea - „Poți! Știi! Învinge emoțiile!”
 Cred că se referă la faptul că nu pot să-i întrețină la liceele pe care le vor alege. 
Atunci ca măsuri ar fi : 1. Realizarea unor internate la unele licee care primesc
mulți elevi din mediul rural. Plata acestora sa se realizeze din diverse proiecte de
diminuare a abandonului școlar. 2. Apariția la liceele din imediata apropiere a
unor profile care să îi facă să nu se mai ducă în localități departe de casă.
 Se impune în situațiile în care părinții sau aparținătorii refuză colaborarea și
comunicarea. Vorbim aici de punerea în vedere a prevederilor legale ale Legii
Educației Naționale nr. 1/05.01.2011 care prevede învățământul până în clasa a
X-a, inclusiv, ca fiind obligatoriu. Le sunt puse astfel în vedere obligațiile pe care
le au ca părinți pentru dezvoltarea profesională și educația copilului, ca beneficiar
primar al educației;
 Pregătirea suplimentară făcută cu elevii online pe linkul google.classroom de pe
platforma școlii. Câte o oră săptămânal la lb. română și la matematică, după orele
de curs și de comun acord cu elevii și părinții.
 Impunerea unui nivel minim de educație pe piața muncii. (Ex: minimum 8 clase
pentru carnetul de șofer)

Peste 10% dintre elevii înscriși în anul școlar precedent nu au frecventat școala/au
6. avut o frecvență foarte scăzută și s-au confruntat cu dificultăți în încheierea
situației școlare. Oferiți două exemple de măsuri prioritare de intervenție care să
diminueze acest risc.
Monitorizarea la nivelul fiecărei clase a elevilor care au  dificultăți în încheierea situației
școlare
Motivarea cadrelor didactice în vederea organizării activităților remediale/ de sprijin
individualizat în scopul recuperării materiei.
 Stimularea și motivarea elevilor pentru învățare prin activități diversificate, prin crearea
unor echipe de sprijin formate de elevi-profesori-consilier școlar
Sprijin și consiliere educațională a elevilor aflați în situație de risc.
-În cazul absentării la orele derulate în regim de predare online, școala trebuie să se
asigure că elevul are un dispozitiv care corespunde cerințelor de logare și desfășurare a
lecțiilor online. În cazul în care elevul nu beneficiază de un dispozitiv electronic (tabletă,
telefon, laptop, desktop), i se oferă o tabletă aflată în inventarul școlii și se încheie cu
părintele/aparținătorul un contract de comodat în acest sens. Se păstrează o legătură
continuă cu părintele iar învățătorul/dirigintele monitorizează îndeaproape accesul online
la ore, ținând legătura totodată și cu ceilalți profesori pe grupul de WhatsApp al școlii.
-Există posibilitatea apariției unor cazuri obiective de absenteism, cum ar fi elevii aflați
în situații de boală, internare, carantinare sau chiar  cazuri în care părintele pleacă cu
 copilul în străinătate și nu anunță unitatea școlară. În aceste cazuri direcțiunea trebuie să
găsească soluții viabile care să fie în avantajul elevului oferind măsuri remediale iar, în
cazurile extreme, oferind posibilitatea elevului să-și încheie situația școlară în sesiunile
special dedicate acestui lucru.

Numărul absențelor nemotivate a crescut semnificativ în ultimul an, constituind un

7. risc crescut de părăsire timpurie a școlii. Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest
sens?
Depistarea cauzelor care duc la creșterea înregistrarea absențelor prin asigurarea unui
climat de intercomunicare, de cunoaștere, de înțelegere, de ajutor și sprijin reciproc.
Implicarea părinților în activitatea școlară.
-Se monitorizează evaluările și se verifică dacă se respectă standardele minime de
evaluare
-evaluarea, notarea și promovarea elevilor se va face conform Legii educației naționale
nr.1/2011 și a ROFUIP OMEC 5447-2020 cu completările și modificările ulterioare 
Implicarea mai atentă a diriginților și a consilierilor școlari( unde există) în consilierea
elevilor și a familiilor acestora.
Implicarea ONG-urilor 
-Evident, pot fi desfășurate și activități educative școlare și extrașcolare prin care elevii
sunt atrași indirect în activitățile de grup, având ca obiectiv secundar reducerea
absenteismului (ex. implicarea elevilor în campionatul de fotbal al școlii, în serbările
anuale, în excursii – activități care implică elevul determinându-l să revină la școală).

Numărul cazurilor de violență în spațiul școlar/bullying este în creștere în ultimii

08. ani și afectează în mod direct starea de bine a copiilor din școală. Oferiți câteva
exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii.
 activități de conștientizare a bullying-ului, în parteneriat cu Poliția
 dezbateri pe diverse situații, vizionare de filme educative
 responsabilizarea consilierului școlar (dacă există arondat în școală) 
 utilizarea sistemului de supraveghere video intern în scopul identificării corecte a
situațiilor conflictuale cu folosirea corectă a prevederilor GDPR.
 sesiuni de informare/șusținere a cadrelor didactice/diriginți sau a elevilor cu
sprijinul CJRAE
 implicarea elevilor în vederea participării la programe și proiecte educative care
au ca temă centrală violența în mediul școlar /bullyingul , proiecte/programe
desfășurate în parteneriat cu organizații, fundații , asociații de tipul Salvați copiii-
Ora de net, eLiberare etc.
 Implementarea unui program de preventie si diminuare a fenomenului de
bullying in scoala prin intelegerea bullying-ului ca fenomen complex, ce nu priveste
doar actorii implicati direct (agresor, victima sau spectatori), ci a intregii scoli, a
parintilor si a partenerilor sociali. Pregatirea  profesorilor pentru  a distinge situatiile
de bullying de cele de agresivitate, abilitarea lor pentru a interveni in situatii de
bullying, crearea Grupului de Actiune  Antibullying, care sa aiba atributii  clare,
ajutat de minim 2 elevi/  clasa, supravegherea locurilor identificate ca fiind cu risc
pentru producerea bullying-ului, Contract Antibullying cu familiile elevilor etc.

Politicile școlii din ultimii ani în aria combaterii oricărei forme de segregare școlară
9. nu au condus la rezultatele așteptate. Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest
 sens?

-Este promovată și încurajată activ reprezentarea copiilor și părinților din grupurile

dezavantajate în structurile consultative, cum ar fi: consiliile părinților și ale elevilor
-Implicarea in activitati commune, concursuri, realizarea de proiecte care implica elevi
din diferite categorii
-În sălile de clasă cu aranjament liniar, dispunerea elevilor în bănci se schimbă în mod
regulat astfel încât niciun grup de copii să nu stea mereu în spatele clasei
-Activitățile de predare-învățare includ activități de lucru în grupuri, în cadrul cărora
copiii din grupurile dezavantajate și ceilalți copii lucrează împreună
-Se monitorizează frecvența elevilor, ținându-se cont de etnie și gen
-Se investighează și se verifică întotdeauna motivele absențelor
-Există un sistem de avertizare și un set de proceduri aplicabile în cazul copiilor care
sunt pe punctul de a abandona școala
-Se investighează și se verifică întotdeauna motivele pentru care elevii abandonează
școala
-Programele de educație remedială sunt la dispoziția elevilor care au nevoie de ele
-Toate cadrele didactice și mediatorul școlar au fost instruiți cum să abordeze situațiile în
care apare intoleranța, dacă se confruntă cu astfel de situații
-Sunt disponibile și se folosesc, la nevoie, resurse umane care-i pot sprijini pe profesori
și ajuta pe elevi (cum ar fi, profesorii de sprijin sau asistenții la clasă)
-Materialele curriculare/resursele școlii oferă imagini pozitive despre toate etniile,
inclusiv despre cea romă, și conțin informații corecte privind istoria și cultura acestora
-Produsele rezultate din activitatea tuturor elevilor sunt expuse în toate clasele. Desenele
sau imaginile din sala de clasă ilustrează toate etniile reprezentate în școală/comunitate
-Informațiile despre școală sunt ușor accesibile elevilor/părinților și sunt prezentate într-o
formă ușor de înțeles
-Atât părinții, cât și elevii dispun de posibilități formale și informale de a discuta cu
directorul școlii și cu cadrele didactice anumite probleme care îi preocupă
-Conducerea școlii a stabilit legături și se consultă în mod regulat cu autoritățile locale,
ONG-uri și alte instituții care pot sprijini eforturile școlii de a răspunde nevoilor elevilor
din grupurile dezavantajate, inclusiv celor de etnie romă
La constituirea claselor, distribuirea elevilor să nu se facă pe criterii care să conducă la
segregare.

La nivelul școlii se constată lipsa unui sistem de avertizare timpurie cu privire la

10. elevii aflați în situații de risc major de excluziune și implicarea redusă a
personalului din școală în identificarea și cunoașterea acestora. Oferiți câteva
exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii.

Intalniri/ convorbiri cu personalul didactic din gradinitele arondate, ele pot oferi
informatii pertinente legate de frecventarea gradinitei, tipul de familii, mediul din care
provin.

Comunicare  cu personalul medical din gradinita/ scoala. 

Convorbiri cu invatatorii/dirigintii.
 Colaborarea cu consilierul școlar (acolo unde există), cu compartimentul de asistență
socială din cadrul primăriei, cu Serviciul de evaluare și orientare școlară și profesională
(CJRAE) cu scopul de a asigura integrarea socială şi profesională a elevilor prin
egalizarea şanselor.

Protejarea și promovarea drepturilor copiilor în toate domeniile;

Verificarea dosarelor de bursa, sociala/medicala, ele contin informatii legate de situatia

financiara/mediul de provenienta.

-identificarea problemei și a cauzelor ce stau la baza acesteia – dezinteresul manifestat

de părinți sau neimplicarea educatoarei/învățătorului, a profesorului diriginte și chiar a
colegilor de clasă sau a comunității;

-participarea directorului la ședințele cu părinții și consilierea eventualelor situații

ridicate de aceștia sau, dimpotrivă, identificarea părinților problemă și stabilirea unei
legături directe cu aceștia – legătură menită a reduce riscurile excluziunii;

-planificarea și aprobarea unor activități extrașcolare sau de educație non-formală, în

colaborare cu profesorii diriginți și consilierul educativ al școlii, menite să atragă toți
elevii – serbări, activități de sudare a echipelor pe clase (adesea, problemele pot avea
cauze în interiorul claselor produse de animozitățile rezultate din diferența socială, etnică
sau de clasă dintre elevi), excursii, jocuri, întreceri între clase etc.

Politicile școlii în aria incluziunii copiilor cu CES sunt insuficient susținute de

11. cadrele didactice, chiar dacă echipa de conducere a dezvoltat aceste politici în mod
transparent. Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?
1. Analiza situației concrete și a cauzelor care a condus la aceasta.( câte cadre au
această atitudine? De ce refuză cadrele să susțină incluziunea?)
2. Realizarea unui plan de măsuri concrete pt 6 luni  în funcție de cauzele
identificate :
 - co-finanțarea de către unitate a participării cadrelor la cursuri de formare în educație
specială
-  consilierea familiilor pentru a solicita profesori de sprijin prin CJRAE respectiv pentru
a asigura facilitatori
-   evidențierea pozitivă a cadrelor care promovează o abordare incluziva de succes
- bonificație în cadrul (auto)evaluarii anuale pentru cadrele didactice care asigură
susținerea incluziunii copiilor cu CES 

-Prin asigurarea transparenței decizionale și a medierii între actorii direct implicați -

profesorul de la clasă, profesorul itinerant și chiar dirigintele sau părintele elevului.

-Prin prezentarea clară în ședințele Consiliului Profesoral a documentelor legislative,

metodologice și procedurale care stau la baza derulării programelor de sprijin integrate
din unitățile de învățământ de masă;

-Prin monitorizarea realizării, încă de la începutul anului școlar, a unei

 planificări/predări/evaluări adaptate și diferențiate a copiilor cu CES la clasă;

-Prin monitorizarea întocmirii programelor individuale adaptate pentru fiecare disciplină

în colaborare cu profesorul de sprijin;

-Prin oferirea unui exemplu personal în activitatea la clasă

Politicile școlii în aria incluziunii copiilor cu CES sunt insuficient susținute de

12. părinții elevilor din școală, chiar dacă echipa de conducere a dezvoltat aceste
politici în mod transparent, având profesorii ca parteneri. Ce măsuri concrete ați
întreprindere în acest sens?

Trebuie  gândită o evaluare adecvată a potenţialului de dezvoltare şi de învăţare al

acestor copii, prin dezvoltarea abilităţilor necesare pentru învăţare, prin acumularea de
cunoştinţe şi deprinderi utile pentru integrarea socio-profesională şi pentru viaţa culturală
în comunitate şi prin asigurarea oportunităţilor şi a condiţiilor pentru învăţarea de-a
lungul vieţii la diferite niveluri ale educaţiei.

Colaborarea părinţilor cu unitatea de învăţământ, armonizarea opţiunilor acestora cu

oferta educaţională, realizarea scopurilor finale  pe care şi le propun atât părinţii, cât şi
unitatea de învăţământ vor fi obiective majore

Pentru a sprijini eforturile cadrelor didactice, părinţii au nevoie de informaţii şi de sfaturi

din partea acestora cu privire la obiectivele învăţării şi dezvoltării. De asemenea, nevoile
speciale ale copilului nu pot fi evaluate corect fără valorificarea experienţei părinţilor.
Este recunoscută nevoia ca atât familia cât şi şcoala să lucreze împreună. Cel mai mult se
simte lipsa programelor de informare şi consiliere a părinţilor. Se vor dezvolta serviciile
adresate părinţilort. Un rol deosebit de important în această direcţie o au organizaţiile
nonguvernamentale care se implică şi implică părinţii în diverse programe de acest tip.

Școala nu a reușit să adopte o platformă de învățare pentru toate clasele, care să

13. susțină prin facilitățile ei, activitățile de învățare desfășurate online. Oferiți câteva
exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii. 
Găsirea în primă instanță a unei platforme de învățare gratuită, simplă care este la
îndemâna tuturor. (In România platformele de la Google si Microsoft au fost oferite
gratuit și aici nu există blocaje în accesarea lor) . 
Formarea profesorilor în folosirea acesteia. Aici se pot implica foști elevi care lucrează
în IT și îi pot ajuta pe profesori și pe copii. 
-Pe cale de consecință, directorul organizează o ședință operativă, online sau cu prezență
fizică, cu cadrele didactice și cu responsabilul cu activitatea online în care se trasează
sarcini concrete în sensul ca toate clasele să fie declarate cu domenii funcționale pe
platformă, dar și în al consilierii, transmiterii adreselor de mail și a parolelor necesare
accesului/logării pe platformă a elevilor. Inclusiv, se dă un termen limită în care să se
finalizeze toate activitățile în acest sens.
  utilizarea contului personal de google, trimiterea documentelor in DRIVE unde
se pot centraliza in foldere pe clase
 utilizarea emailului sau a whatsapp
 in lispa dispozitivelor, profesorii pot pastra legatura telefonic cu elevii, creându-
le fise de lucru speciale sau activitati speciale
 utilizarea zoom
 aplicatii de invatare de tip Kahoot, Quizziz, Wordwll, Twinkle, Digitaliada
 surse de inspiratie precum filma si studiu individual

Școala nu a reușit să monitorizeze în mod sistematic condițiile în care s-a desfășurat

14. învățarea online în anul școlar precedent. Oferiți câteva exemple de intervenție pe
care le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii, evidențiind riscurile non-
intervenției.
1. procedura de desfasurare a orelor in on line
2. Reguli transmise la CP privind monitorizarea orelor
3. Document cumulativ pe clasa ptr prezenta elevilot
4. Document cumulativ al subiectelor lectiilor comparativ cu planificarea
5. Plan de inspectii on line
6. Chestionar de satisfactie anonimizat privind modul de desfasurare a orelor online
atat profesorilor cat si elevilor si parintilor
7. Plan de masuri pentru punctele slabe
8. Adaptarea fișei de observare a lecțiilor și în regim de predare online;
9. Stipularea în Graficul Unic de Inspecții la nivelul unității și printr-o procedură
dedicată acestui scop, a tipurilor de inspecție/monitorizare specifice predării
online;
10. Introducerea în toate clasele virtuale a directorului unității/coordonatorul
comisiei metodice. 

Părinții refuză preluarea dispozitivelor necesare pentru învățarea online pe

15. parcursul acestui an școlar. Ce măsuri puteți întreprinde pentru a asigura
condițiile pentru ca învățarea online să se poată desfășura în bune condiții?
1. Informarea părinților privind procedura de comodat a dispozitivelor
2. Publicarea pe site, anunț la ședințele cu părinții etc cu privire la posibilitatile de
utilizare a dispozitivelor
3. In caz de lipsa Internet scoala sa faca contract de servicii temporare de Internet
4. In lipsa energiei electrice ajutor pentru incarcarea telefoanelor,  tabletelor, plata
cartelei Internet de către scoala
5. Asigurarea ca fiecare elev are acces la platforma de online a școlii.

Școala nu a reușit până în prezent să participe la niciun proiect european în

16. domeniul educației (de exemplu, ETwinning, Erasmus+). Ce măsuri concrete ați
întreprinde în acest sens?
- Infiintarea unei comisii cu caracter temporar din cadrele didactice care au experienta in
LLP sau Erasmus;
- intocmirea Planului de dezvoltare europeana, in conformitate cu PDI, in vederea
dezvoltarii dimemsiunii europene a scolii prin implicarea in proiecte finantate de UE prin
programul Erasmus;
- realizarea unei analize de nevoi la nivelul fiecărei comisii metodice privind proiectele
europene si internationalizarea;
- parcurgerea materialelor legate de tipul de proiect pe care vrem sa-l implementam
(KA1 - proiecte de mobilitate si KA2 - proiecte de parteneriat școlar) care se gasesc pe
site-ul ANPCDEFP;
- cautarea de parteneri pe platforma eTwinning pentru a demara si proiecte de cooperare
virtuală si chiar initierea unui astfel de proiect;
- desemnarea unei echipe care sa redacteze formularul de aplicație pentru urmatorul apel.
- participarea la conferințe, simpozioane unde sunt prezentate ,,Exemple de bune
practici” în ceea ce privește proiectele europene
- participarea unui nr de cadre didactice la cursuri de scriere și implementare a
proiectelor cu finanțare europeană
- afișarea la loc vizibil, în cancelarie, a site-urilor de unde colegii se pot informa, în
ceea ce privește proiectele europene

16.Măsuri pentru atragerea de proiecte Erasmus+/Etwinnnig

 Proiectele E+/ET reprezintă o deschidere importantă pentru școlile care
promovează și aduc modernitatea și noutatea experientelor din afară în școala
românească.
Pentru câștigarea unui E+ sunt necesari o serie de pași ce trebuie urmați cu
consecvență, conștiinciozitate, răbdare și optimism. Un proiect E+ poate fi
câștigat sau nu.
Pentru inițierea în școală a unui E+ directorul trebuie să popularizeze aspectele
importante, să prezinte importanta schimbului de experiență intreprins intr-un
astfel de proiect și totodată trebuie să sublinieze dificultățile pe care le
presupune realizarea unui asemenea proiect.

În demersul directorului se vor regăsi:

a. Identificarea cadrelor didactice interesate de a lucra la conceperea unui
proiect E+, cadre didactice care au resurse intelectuale, lingvistice și
resurse de timp.
b. Sustinerea financiară din partea școlii pentru formare, a cadrelor didactice
care doresc să demareze un astfel de proiect și nu numai( școala alocă
fonduri pentru perfectionare în limita bugetului existent)
c. Invitații în cadrul CP a unor reprezentanti dintr-o scoală implicată intr-un
astfel de proiect, cu scopul de a prezenta detaliat strucrura unui E+/ET/
schimb de experienta/avantaje/dezavantaje/costuri.
Realizarea unui cabinet în școală pentru proiecte, dotându-l cu materiale
auxiliare care să sustină demersurile unor proiecte (materiale audio, video,
letrice, ghiduri de bună practică) internaționale
 Există o diferență semnificativă între rezultatele elevilor obținute în evaluările
17. curente (medii anuale) și rezultatele la evaluările naționale. Cum răspundeți unei
astfel de provocări?

-monitorizarea evaluărilor și verificarea existenței standardelor minime de evaluare la

fiecare disciplină 
- Creșterea obiectivității procesului de evaluare curentă, în paralel cu propunerea
programelor de pregătire suplimentară pentru examene

-Disciplinele la care se susține examenul de Evaluare Națională sunt lb. română și

matematica, însă – pe lângă acestea, mai există alte 16 discipline la care elevul poate
dovedi competențe atinse la nivel optim și chiar peste medie;

- În mediul rural 90% dintre catedre/norme se compun în mod mozaic, iar clasele sunt cu
predare simultană adesea. Aceste lucruri pot influența/lăsa urme în sistemul de notare a
elevilor.

Realizarea corespunzătoare a asistențelor la clasă a cadrelor didactice; creșterea

importanței evaluărilor inițiale și a celor de parcurs cu aplicabilitate la orele de curs;
realizarea testelor de evaluare la un nivel apropiat cu cel de la Evaluare națională;
consilierea cadrelor didactice în vederea evitării efectului “halo”, “Pygmalion”, ecuaţiei
personale a profesorului, efectului de contrast sau de ordine sau a erorii logice. Ca
răspuns se poate întreprinde: evaluare externă, creşterea ponderii evaluării formative,
corelarea evaluării formative cu cea sumativă, asigurarea anonimatului probelor scrise,
introducerea unor bareme de notare, utilizarea probelor standardizate şi a testelor
docimologice, prelucrarea statistică a rezultatelor, reprezentarea grafică şi interpretarea
lor adecvată, decelarea cauzelor, dezvoltarea la elevi a capacităţii de autoevaluare,
prezentarea criteriilor şi a grilelor de corectare, verificarea ritmică a elevilor şi
informarea lor cu privire asupra lacunelor sau progreselor înregistrate

Școala are dificultăți în a face față creșterii semnificative a numărului copiilor cu

18. dizabilități și/sau CES, deși urmărește să fie o organizație cu adevărat incluzivă.
Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de conducere
a școlii, evidențiind riscurile non-intervenției.

Legea educației Naționale

Art. 25 
(3) Pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale sau nedeplasabili din motive medicale
se poate organiza învăţământ la domiciliu sau pe lângă unităţile de asistenţă medicală.
Pentru copiii cu dizabilităţi locomotorii, în vederea integrării acestora în învăţământul
cu frecvenţă, se vor achiziţiona elevatoare sau procesul instructiv-educativ se va
desfăşura într-o sală de clasă situată la parterul unităţii. 

Art. 47^2 În învăţământul primar, cu precădere pentru clasa pregătitoare şi pentru

clasa I, se vor efectua, în mod obligatoriu, teste de evaluare a capacităţii de învăţare în
vederea depistării precoce a tulburărilor de învăţare, stabilirii eventualelor metode
specifice de educaţie şi a asigurării terapiilor specifice. Pe parcursul ciclului de
învăţământ primar se efectuează evaluări anuale.

Art. 47^3 Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice elaborează, în termen

de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, metodologia pentru asigurarea
suportului necesar elevilor cu tulburări de învăţare.

Art. 47^4 Metodologia va cuprinde procedurile de evaluare pentru depistarea

tulburărilor de învăţare, precum şi cadrul general de asigurare a cadrelor didactice cu
pregătire adecvată şi a terapiilor specifice.

Art. 47^5 Cu acordul prealabil al consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ

şi la recomandarea specialistului, pentru fiecare caz în parte, elevii cu deficienţe de
învăţare pot folosi materiale sau instrumente compensatorii, inclusiv tehnologie
informatică, şi vor beneficia de evaluare adaptată pe parcursul semestrelor.

Art. 47^6 La nivelul centrelor judeţene de resurse şi de asistenţă educaţională/Centrului

Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională se organizează
compartimente de consiliere parentală pentru părinţii care au copii cu tulburări de
învăţare, pentru a se asigura comunicarea şi colaborarea între şcoală, familie şi
specialişti pentru diagnosticarea şi reabilitarea pe tot parcursul şcolarizării elevilor.

Art. 47^7 În cadrul programelor de formare continuă a personalului didactic se vor

introduce sesiuni de informare/cursuri de perfecţionare asupra problemelor legate de
tulburările de învăţare, în vederea dobândirii de competenţe în identificarea acestora şi
a capacităţii de aplicare a unor strategii didactice potrivite. 

Art.51
(1) Copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, integraţi în învăţământul de
masă, beneficiază de suport educaţional prin cadre didactice de sprijin şi itinerante, de
la caz la caz. Organizarea serviciilor de sprijin educaţional se face de către
CJRAE/CMBRAE şi se reglementează prin metodologii specifice elaborate de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. 
  (2) Copiii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, şcolarizaţi în unităţile de
învăţământ special sau de masă, inclusiv cei şcolarizaţi în alt judeţ decât cel de
domiciliu, beneficiază de asistenţă socială constând în asigurarea alocaţiei zilnice de
hrană, a rechizitelor şcolare, a cazarmamentului, a îmbrăcămintei şi a încălţămintei în
cuantum egal cu cel pentru copiii aflaţi în sistemul de protecţie a copilului, precum şi de
găzduire gratuită în internate sau centrele de asistare pentru copiii cu cerinţe
educaţionale speciale din cadrul direcţiilor generale judeţene/a municipiului Bucureşti
de asistenţă socială şi protecţia copilului.
şi protecţia copilului. 
Art. 52 (1) Pentru copiii, elevii şi tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesită
perioade de spitalizare mai mari de 4 săptămâni se organizează, după caz, grupe sau
clase în cadrul unităţii sanitare în care aceştia sunt internaţi. 
(2) Pentru copiii, elevii şi tinerii care, din motive medicale sau din cauza unei
dizabilităţi, sunt nedeplasabili, se organizează şcolarizare la domiciliu, pe o perioadă
determinată. 
 (3) Şcolarizarea la domiciliu, respectiv înfiinţarea de clase sau de grupe în spitale se fac
de către inspectoratul şcolar, la propunerea CJRAE/CMBRAE, conform unei
metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului.

Art. 54 (1) În funcţie de evoluţia copilului se pot face propuneri de reorientare dinspre
şcoala specială spre şcoala de masă şi invers. 
(2) Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul
în cauză sau de către părinţii copilului/tutorele legal instituit şi de către psihologul
şcolar. Decizia de reorientare se ia de către comisia de expertiză din cadrul
CJRAE/CMBRAE, cu acordul familiei sau al susţinătorului legal.

Grădinița pentru a cărei funcție de conducere candidați are ca prioritate o mai

19. bună monitorizare a dezvoltării copiilor și a evoluției înregistrată de aceștia pe
parcursul unui an. Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens și cum pot fi
implicați părinții?

Măsuri propuse: regândirea demersului educațional, modalitățile specifice de organizare

a învățării și predării, cât și a modalităților specifice de evaluare , formarea
competențelor profesionale ale cadrelor didactice necesare pentru a realiza o
monitorizare/evaluare autentică și îmbunătățirea instrumentelor de monitorizare și
evaluare.
Părinții pot fi atrași în evaluare în vederea cunoașterii și determinării nivelului de
dezvoltare a copilului la anumite etape de vârstă, a progresului pe care îl face copilul în
raport cu el însuși, pentru a- l valoriza, a comunica și relaționa mai bine cu el. În
situațiile în care se manifestă anumite semne de risc în dezvoltarea copilului, rezultatele
monitorizării/evaluării îi vor ajuta pe părinți în adresarea la specialiști pentru a aborda în
echipă intervenția educativă preventivă sau recuperatorie.
Implicarea părinților ca sursă de informații și evaluatori direcți se poate realiza prin
activități comune (părinți- copii- educatoare), activități de consiliere, discuții informale
individuale, periodice sau zilnice, dacă este necesar, prin analiza portofoliului individual
al copilului, prin analiza agendei de comunicare cu părinții, prin scrisori tematice, prin
intermediul copiilor care vor duce acasă desene, fișe, felicitări, tablouri etc.produse
confecționate de ei, sporind, astfel, preocuparea acestora pentru munca educativă și
conținutul informațional vehiculat de educatori și atrăgând sprijinul lor ca parteneri în
educație. Acest lucru ajută familia să știe care 
sunt obiectivele programului educațional corespunzător vârstei copilului lor, precum și
ce înseamnă și care sunt domeniile de dezvoltare la care se află priujopriul copil, ce este
capabil să rezolve la un moment dat în raport cu vârsta și cu stadiul anterior de
dezvoltare.

Monitorizarea serviciilor de consiliere și orientare arată că, în ultimii ani, acestea

20. au avut o eficiență mai redusă în raport cu așteptările elevilor și ale familiilor
acestora. Ce intervenții ameliorative pot fi inițiate?
-Ținând cont de condițiile necesar a fi îndeplinit pentru înființarea unei norme în mediul
rural ar trebui susținută de însumarea efectivelor a aproximativ 6 școli dintr-o zonă
geografică. 
 -Pe cale de consecință, întreaga activitate de consiliere rămâne în mâinile educatoarelor,
învățătorilor și diriginților, profesorilor sau a directorului.

-Pe lângă consilierea zilnică, la clasă, cadrele didactice din școală au o oră de dirigenție
pe care o pot folosi în acest sens – în ceea ce privește copiii/elevii, dar și o oră
săptămânal de consiliere a părinților. Aceasta din urmă fiind trecută în condica de
activități a cadrelor didactice.

Aș începe printr-o discuție cu profesorii diriginți în legătură cu modul de aplicare a

programei de Consiliere și dezvoltare personală, de modul de abordare și desfășurare al
orelor. 

Cursuri specifice pentru pregătirea personalului didactic 

Structurile asociative ale elevilor din școală s-au dezvoltat semnificativ în ultimii ani.
21.  Care sunt modalitățile concrete prin care veți valorifica ”vocea elevilor” în politicile
de la nivelul unității de învățământ? 
Pe lângă structurile oficiale, elevii pot lua parte la dezbateri organizate pe teme agreate
sau pot propune chiar ei astfel de teme. Un exemplu grăitor în acest sens,este participarea
directă elevilor claselor a VII-a și a VIII-a la activitățile din cadrul Proiect ”Cetățeanul”,
în care – pe parcursul unui întreg an școlar, au șansa să  își facă vocea auzită în cadrul
diverselor activități.

Discutând la nivel de politică educațională, elevii reprezintă factorul central în jurul

căruia se împletește întreg sistemul de acțiuni desfășurate care au un singur scop –
educația elevilor, atingând toate laturile pe care le presupune acest termen.

Promovarea „vocii elevilor” pe o pagină specifică pe site-ul școlii.

Unitatea de învățământ a primit o serie de solicitări de colaborare din partea

22. organizațiilor din societatea civilă (fundații, asociații) în aria educației non-formale,
însă până în prezent nu au fost încheiate astfel de acorduri. Ce măsuri concrete ați
întreprinde în acest sens?

Realizarea unei întâlniri între Consiliul de Administrație al școli, reprezentanții ONG, al

CSE , al CRP etc în care să  se observe că, prin încheierea de acorduri cu ONG-urile
respective vor putea realiza unele dintre activitățile prin care se pot atinge țintele din 
PDI (PAS) .
Implicarea Consilierului educativ ca și coordonator în realizarea activităților. De
asemenea diriginții vor fi implicați. 

Orice decizie s-ar lua, reprezentanții respectivei asociații sau ONG vor prezenta oferta în
fața echipei de management și a consilierului educativ sau a profesorilor vizați/interesați.

Încheierea unor astfel de parteneriate ține și de etosul școlii, de direcțiile strategice și de

preferințele demonstrate de elevi și/sau cadre didactice în sensul educației non-formale.
  Nu în ultimul rând, trebuie verificate credențialele și obiectivele macro ale respectivei
organizații pentru a evita desfășurarea unor activități malițioase sau cu tentă de
prozelitism religios sau politic și că respectă prevederile art. 182 alin (2) din ROFUIP nr.
5447/31.08.2020[1].

[1] Activitățile derulate în parteneriat nu pot avea conotații politice, de propagandă

electorală, de prozelitism religios și nu pot fi contrare moralei sau legilor statului.

Unitatea școlară pentru a cărei funcție de conducere candidați are un număr

23. semnificativ de elevi capabili de performanță. Care sunt modalitățile prin care
echipa de conducere poate face ca școala să răspundă mai bine nevoilor acestor
elevi?
-înființarea unor cercuri, în școală, în care să activeze acești elevi
- încurajarea și susținerea participării acestora la concursuri de profil
- popularizarea reușitelor, atât în școală, cât și în comunitate
-identificarea unor resurse financiare pentru recompensarea elevilor ce obțin
rezultate deosebite la concursuri
- implementarea programului de identificare, selecție, pregătire și motivare a
elevilor capabili de performanță
              - colaborarea cu Centrul Județean de Excelență; schimburi de experiență cu alte
unități de învățământ axate pe performanță, din țară sau străinătate; implicarea acestora
în activități de mentorat etc
-Procedură în care trebuie să fie precizați pașii de urmat (identificare elevilor, informarea
acestora în legătură cu avantajele pe care le vor avea în timp în urma activității lor în
domeniul performanței școlare, prezentarea unei imagini de ansamblu a activităților în 
care urmează să fie implicați și susținuți).
 -Prezentarea de exemple a unor foști elevi care s-au realizat, urmând acest drum.
Stabilirea de legături între elevii capabili de performanță.

Școala are ca prioritate dezvoltarea activităților de tip peer-mentoring între elevi

24. ca modalitate eficientă de a reduce pierderile în învățare în perioada de pandemie.
Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de
conducere a școlii în acest sens.

Existența unui program de mentorat construit pe baza prieteniei care să îi încurajeze pe

elevi să se joace împreună, să vorbească și, altfel, să se cunoască între ei.
„Transformarea culturii școlii”- elevi care colaborează în mod obișnuit având șansa de
a-și îndruma colegii care au nevoi educaționale speciale. Programul înlătură astfel
barierele dintre cursanții cu abilități și seturi de abilități diferite, iar școala devine din
ce în ce mai autentic incluzivă.Astfel, mentorii( unii elevi) au posibilitatea sa „învețe
sau să consilieze tinerii cu ,,probleme” să ofere sprijin și strategii de adaptare și să îi
ajute să se simtă mai puțin singuri.
-Mentoratul de la egal la egal este o formă de mentorat care are loc de obicei între o
persoană care a trăit o anumită experiență (mentorul de la egal la egal) și o persoană
care este nouă în acea experiență (mentorat de la egal la egal). Un exemplu ar fi un
 elev cu experiență (care este mentorul colegilor) pentru un nou elev sau un coleg cu
CES îndrumat, la o anumita materie sau într-o școală nouă. Mentorii de la egal la egal
sunt folosiți și pentru schimbările de sănătate și stilul de viață. De exemplu, elevii , cu
sprijinul colegilor, pot avea ședințe individuale care se întâlnesc în mod regulat pentru
a-i ajuta să se recupereze sau să se reactiveze. Mentorii de la egal la egal oferă
indivizilor oportunități de educație, recreere și sprijin.Majoritatea mentorilor de la
egal la egal sunt aleși pentru sensibilitate, încredere, abilități sociale și fiabilitate.
-Cei implicați pot menține contactul prin e-mail, telefon sau întâlniri în persoană.
-Compatibilitatea mentorului și mentorat este un factor care trebuie luat în considerare
atunci când se aleg perechi. Mentorii și mentorații pot beneficia de pe urma unor medii,
interese și experiențe de viață similare.Vârsta, sexul, etnia, preferințele de limbă și
educația pot fi luate în considerare atunci când se formează perechile.Mentorii de succes
tind să fie disponibili, cunoscători, educați în probleme de diversitate, empatici, amabili,
încurajatori, susținători și pasionați

Având în vedere perioadele de desfășurare on-line a cursurilor, încurajarea elevilor de a

interacționa chiar și prin canale media în scopul rezolvării sarcinilor educaționale. 

Bugetul unității de învățământ pentru anul școlar următor este insuficient. Ce

25. măsuri concrete ați întreprinde pentru a vă asigura că școala va avea resursele
necesare? 

Legislație
Legea Educației Naționale prin Art. 104 spune că finanțarea de bază se face din costul
standard per elev/preșcolar/antepreșcolar pentru (art. 104, alin.2) salarii, cheltuieli cu
pregătirea profesională, evaluarea periodică a elevilor, cheltuieli cu bunuri și servicii.

Art. 104

(5^1) În cazuri excepţionale, atunci când sumele repartizate în baza standardelor de

cost nu asigură plata drepturilor prevăzute la alin. (2) lit. a)-d) la unele unităţi de
învăţământ cu personalitate juridică, direcţiile regionale ale finanţelor publice, cu
asistenţa tehnică de specialitate a inspectoratelor şcolare, pot efectua redistribuiri ale
sumelor repartizate pe comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti
cu această destinaţie sau pot proceda la repartizarea sumelor rămase nerepartizate,
după caz.

  (5^2) Aprobarea redistribuirii/repartizării sumelor potrivit prevederilor alin. (5^1 ) se

va face numai după verificarea de către inspectoratul şcolar, pe baza raportului de
audit/control, a modului de angajare şi utilizare a sumelor alocate pentru finanţarea de
bază, pe baza costurilor standard per elev/preşcolar/antepreşcolar, şi după verificarea
corelării numărului de personal cu numărul de elevi. În urma verificării, inspectoratul
şcolar stabileşte şi propune direcţiilor generale regionale ale finanţelor
publice/administraţiilor judeţene ale finanţelor publice, respectiv a municipiului
Bucureşti sumele ce urmează a fi redistribuite/repartizate suplimentar.

  (5^3) Redistribuirea sumelor între unităţi de învăţământ cu personalitate juridică din

cadrul aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale se aprobă de consiliul local, la
propunerea primarului, cu avizul conform al inspectoratului şcolar.

1.Prioritizarea activităților, ce presupun alocarea resurselor în conformitate cu bugetul

aprobat.
2.Elaborarea unei note către ISMB/IȘJ sau Consiliul local pentru suplimentarea
bugetului 
3.Atragerea de resurse extrabugetare, pentru diferite tipuri de activități (donații,
sponsorizări, granturi de finanțare europene etc.). 
4.Solicitarea rectificării bugetare, în conformitate cu nevoile instituției, însoțită de
fundamentare necesarului de fonduri. 
5.Atragerea participării Asociației Reprezentative a Părinților, a partenerilor
economici/locali, ca actori ai procesului educațional în susținerea unor activități
educaționale (susținerea financiară pentru desfășurarea unor concursuri, pregătirea
remedială, școală după școală, premierea elevilor etc.)  
6