CONCURS DIRECTORI 2021

Nr.  SUGESTII DE REZOLVARE A SITUAȚIILOR PROBLEMĂ

crt
.

1. Oferta curentă de CDS a școlii reflectă într-o măsură redusă preferințele elevilor, familiei sau contextul/nevoile de la
nivelul comunității. Cum puteți
ameliora această problemă? 
Oferta CDȘ-ul trebuie construită prin dialog cu partenerii implicați: școală (elevi și cadre didactice), părinți și comunitatea
locală; Iar în situația de față aș putea înțelege că oferta CDȘ, în cadrul procesului de consultare a întâmpinat dificultăți din
diferite motive, ca spre exemplu: dezinteresul unor părinți și elevi față de disciplinele propuse și lipsa unor informări clare
asupra posibilității realizării disciplinelor din propunerile de CDȘ. Care vor fi avantajele acestui CDȘ? Care vor fi
competențele formate/dezvoltate la elevi? Este acest CDȘ în conformitate cu nevoile tuturor partenerilor implicați, cu
nevoile comunității locale?
Aș continua cu Oferirea de exemple de bune practici profesorilor - programele CDȘ-urilor aprobate de ME
(http://programe.ise.ro/). Comisia pentru curriculum poate solicita cadrelor didactice revizuirea propunerilor de CDȘ până
când reflectă analiza de nevoi, precum și structura (de exemplu, nu argument, ci notă de prezentare; competențe specifice și
exemple de activități de învățare etc.).
Identificarea altor furnizori de formare (părinți, ONG-uri)
De asemenea, trebuie implicați și profesori creative, pasionați de astfel de lucruri, care să propună opționale atractive
pentru elevi (de exemplu, consultând Ghidul Meseriilor viitorului 2021,  realizat de către INACO sau alegerea unor
opționale care să păstreze tradițiile și obiceiurile locale).
Aș revizui analiza SWOT a CDȘ, aș include mai multe discipline la care resursa umană răspunde pozitiv și aș relua
procesul de consultare.

- chestionar de feedback (din partea beneficiarilor) a ofertei anterioare

- analiza de nevoi prin consultarea beneficiarilor
- stabilirea CDȘ-ului în funcție de resursa umană și materială a școlii (cerere și ofertă)
- valorizarea resursei umane disponibilă (profesori creativi care să propună opționale atractive pentru
elevi)
- exemple de bune practici profesorilor - programele CDȘ-urilor aprobate de ME
(http://programe.ise.ro/ ).
- identificarea altor furnizori de formare (părinți, ONG-uri etc)
- identificarea unor potențiali parteneri pentru dezvoltarea ofertei CDȘ
În cazul în care nu se întrunesc toate condițiile de aprobare/avizare, procesul de consultare poate fi reluat,
conform unei proceduri operaționale interne.

2. Oferta curentă de CDS a școlii este insuficient dezvoltată, cadrele didactice din școală fiind puțin interesate să
contribuie la dezvoltarea acesteia. Ce puteți întreprinde în acest sens?
După realizarea analizei de nevoi asupra preferințelor elevilor cu privire la disciplinele pe care doresc să se studieze ca și
CDS, are loc informarea cadrelor didactice care sunt încurajate să realizeze opționalele respective. Cred că ar trebui să
pornim de la formarea profesorilor, încurajarea lor să participe la programe de formare în care să învețe să realizeze CDS -
uri  ținând seama de preferințele elevilor și familiile acestora. În acest sens, există oferte de cursuri de formare, de ex.
CRED, care dezvoltă abilitățile cadrelor didactice de a elabora un astfel de curriculum. De asemenea, aș apela la
parteneriate cu profesori asociați (în cadrul unui program de exemplu Școală după școală) sau cu profesori de la alte școli în
cadrul unor parteneriate.
De asemenea propuneri interesante de CDS ar putea da Asociatiile care sunt implicate în procesul educațional. Acestea ar
putea să asigure și materiale diverse care să-i atragă pe elevi.
Motivare  financiară (PO pentru oferta CDS a scolii), punctaj în fișele de autoevaluare și pentru gradația de merit etc.
-Susținerea unor dezbateri la nivelul şcolii menite şa promoveze şi să evidențieze acele opționale care au o deschidere mai
mare către elevi şi pot fi sustenabile în şcoală.
-Dezvoltarea bazei materiale a şcolii în vederea susținerii realizării efective a CDȘ-urilor propuse, în colaborare cu
partenerii direcți, și chiar, asociația de părinți a şcolii.

1
 - realizarea analizei de nevoi asupra preferințelor elevilor cu privire la disciplinele pe care doresc să le
studieze ca și CDS
- informarea cadrelor didactice care sunt încurajate să realizeze opționalele
- identificarea cadrelor didactice disponibile pentru implementarea de CDȘ-uri
- implementarea unei proceduri menită să stimuleze implicarea cadrelor didactice (punctaj în fișele de
autoevaluare și pentru gradația de merit, oportunități de participare la cursuri de formare suportate din
bugetul unității, recunoașterea prin acordarea de diplome/profesorul anului ...
- motivare financiară (PO pentru oferta CDS a școlii)
- dezvoltarea unor proiecte educaționale prin implicarea cadrelor didactice care au implementat CDȘ,
parteneriate cu profesori asociați (în cadrul unui program de exemplu Școală după școală) sau cu
profesori de la alte școli în cadrul unor parteneriate.
Punctajul aferent propunerii unui astfel de opțional, în cazul realizării unei etape de mobilitate la nivel
județean (completarea normei pe perioadă determinată sau nedeterminată, transferul la cerere sau prin
restrângere de activitate, detașarea/detașarea în interesul învățământului etc.)

3. Participarea la formarea continuă în școală este foarte redusă, chiar dacă profesorii au nevoi clare de dezvoltare
profesională în arii diverse (abilitare curriculară, managementul clasei, utilizarea noilor tehnologii și platforme în
predare/ învățare/ evaluare, lucru cu copii cu dizabilități și/sau CES etc.). Oferiți un exemplu de intervenție
adecvată pentru ameliorarea acestei provocări.
Motivarea cadrului didactic printr-un set de exerciții de motivare: reflecția asupra profesiei, identificarea aspectelor pozitive
din activitatea didactică, evaluarea corectă a limitelor personale, asumarea responsabilităților, dorința de schimbare și
autodepășire.
-Autocunoaşterea este o componentă de bază a inteligenței noastre emoționale. Dezvoltarea personală prin participarea la
programe de formare presupune conştientizarea în rândul cadrelor didactice la ,,ceea ce pot face concret” pentru
îmbunătățirea actului didactic, creşterea stimei de sine, dezvoltarea aptitudinilor şi talentelor proprii, maximizarea
propriului potențial. Prin identificarea opotunităților legate de dezvoltarea personală, conducerea şcolii, poate să găsească
acele metode formale şi informale prin care cadrele didactice să fie antrenate în participarea la cursuri de dezvoltare
personală.

Stabilim un plan de acțiune:

- discuții individuale
- asistențe la ore
- identificarea aspectelor pozitive din activitatea didactică
- evaluarea corectă a limitelor personale
- motivarea cadrului didactic printr-un set de exerciții de motivare: reflecția asupra profesiei, asumarea
responsabilităților, dorința de schimbare și autodepășire.
- prezentarea ofertei de cursuri de formare și selectarea acelora care satisfac nevoile de formare
identificate
- interasistențe ca modele de bune practici între colegi pentru a fi motivați și cei cu deficiențe/carențe în
formare să participe la formări.
Cadrelor didactice li se poate aminti faptul că Formarea continuă și profesională este un drept și o obligație
stipulată în legislația în vigoare (LEN, Metodologia formării continue și profesionale etc.)

4. Școala dumneavoastră a fost solicitată să se alăture unui consorțiu școlar, ca școală de aplicație. Cum credeți că o
astfel de decizie poate să sprijine un profesor care intră acum în sistemul de educație și ce măsuri concrete ați
întreprinde în acest sens?
Aici nu este vorba doar despre practica pedagogică din timpul anilor de școală, liceu pedagogic, respectiv licență, ci și de
asigurarea unui mentorat profesional pe tot parcursul carierei didactice. (…) Am identificat împreună nevoile dumnealor,
nevoi pe care nu le-am putut respecta în totalitate întrucât sunt mulți studenți, cu specializări foarte diferite, și a trebuit să
facem cumva un compromis între ce au dumnealor nevoie, ce avem noi nevoie și ce ne oferă județul, școlile din județ. Am
identificat apoi școlile care ar putea satisface nevoile de practică pedagogică și pentru dumnealor, și pentru noi, respectând
precizările foarte clare din Ordinul nr. 3654/2021 al ministrului educației, care sunt cât se poate de riguroase. Aveam
posibilitatea să constituim un consorțiu din care să facă parte între 4 și 6 unități de învățământ. Am mers pe număr maxim
pentru că pe număr minim nu aveam prevăzută unitate de învățământ preșcolar și ne era absolut necesară. 

2
 3654 din 12.04.2021 (MO 416/20.04.2021)
- Asigurarea cadrului legal de asociere la consorțiu, cu studierea clară a legislației și cu analiza de
impact a unei astfel de asocieri pentru personal și unitate
- Decizia ca școala să se alăture unui consorțiu trebuie gândită prin prisma modului în care aceasta ar
aduce plus valoare activității didactice și ar trebui luată în urma unui amplu proces de analiză derulat
la nivelul instituției.
- Alături de responsabilul Comisiei de Formare continuă și profesională, aș face o analiză obiectivă a
nevoilor de formare în direcția mentoratului a cadrelor didactice ale școlii
- În cazul profesorului care acum intră în sistemul de învățământ, aici nu vorbim despre practica
pedagogică necesară absolvirii unui ciclu superior, ci de asigurarea unui real mentorat profesional pe
parcursul carierei sale.
Toate demersurile vor trebui aduse la cunoștința beneficiarilor direcți și indirecți ai școlii, având în vedere
faptul că, activitatea de mentorat și practica pedagogică derulate în unitate vor produce modificări de ritm.
Pe lângă mentorat, ajuta și coagularea unei mici comunități de practică pentru colegii care sunt în acest
context, în care să încurajăm reflecția, schimbul de idei.
Ideea este că intrarea într-un consorțiu școlar constituie un important beneficiu pentru studenți, profesori
debutanți etc
Cel ce este mentorat are șansa de a participa la lecții la diferiți profesori de la toate școlile din consorțiu. De
asemenea, poate susține mai multe lecții și să participe la lecții în mai multe școli, ceea ce este extrem de
benefic în formarea lui de cadru didactic.

5. Familiile unui număr semnificativ de elevi din clasa a VIII-a indică faptul că în acest an copiii lor nu se vor prezenta
la Evaluarea Națională, fiind în risc de a nu continua studiile în învățământul secundar superior. Oferiți două
exemple de măsuri prioritare de intervenție care să diminueze acest risc.
Sustinerea unor politici educationale coerente si a unor programe la nivel national pentru prevenirea abandonului scolar in
invatamantul primar, gimnazial si secundar superior, dublate de masuri de sustinere de continuare a studiilor dupa clasa a
VIII-a in cazul copiilor cu oportunitati reduse, pot conduce in mod direct la diminuarea fenomenului de parasire timpurie a
sistemului de educatie.
În condițiile în care participarea la învățământul secundar superior prezintă, în continuare, inegalități și deosebiri
importante pe medii de rezidență, ăn defavoarea mediului rural, este nevoie de noi programe de sprijin pentru segmentul de
tineri din aceasta zonă, atât de prevenire, cât și de intervenție pentru reîntoarcerea la școală. Aceste măsuri pot viza, cu
prioritate, anumite regiuni de dezvoltare, unde rata netă ajustată de cuprindere școlară înregistrează cele mai scăzute valori
(N-E, S, S-V).
Măsurile privind creșterea calității trebuie, de asemenea, să vizeze în mod sistematic atât unitățile de învățămînt de nivel
secundar superior din mediul rural (ținând cont, de exemplu, de faptul că rata repetenției este mult mai înaltă în cazul
populației elevilor din mediul rural, comparativ cu cei din urban), cât și toate unitățile care școlarizează un număr ridicat
de copii aflați în situație de risc: copii care provin din familii foarte sărace, copii de etnie romă și copii cu dizabilități.
Măsurile de intervenție trebuie să tină cont și de faptul că riscul cel mai ridicat de excluziune prin abandon este asociat
băieților din mediul rural, această categorie fiind, în prezent într-o măsură redusă țintită în mod focalizat de politicile

3
 educaționale.
De asemenea, sistemul de educație trebuie să clarifice rolul și statutul învățământului profesional și tehnic (oferit în cadrul
programelor de studii ale școlilor profesionale și ale liceelor tehnologice) și să promoveze mecanisme și instrumente mai
clare de adaptare a rețelei și ofertei scolare la realitățile pieței muncii și de implicare a angajatorilor.
Printre măsurile prevăzute în proiectul de lege se află și obligația Ministerului Educatiei ca la unitățile de învățământ în
care rata de neparticipare la Evaluarea Națională și la examenul de Bacalaureat depașește 25% din numărul elevilor înscriși
la începutul anului școlar să se efectueze cercetări, monitorizări și investigașii privind cauzele neparticipării acestora. În
aceste unități de învățământ Ministerul Educației trebuie să ia măsuri pentru creșterea numărului de consilieri școlari,
mediatori școlari și profesori de sprijin. Profesorii de sprijin vor avea rolul de a medita elevii cu rezultate slabe pentru a
crește șansele de promovare a examenelor finale. Totodată, în planul de acțiune școlară se vor prevedea și măsuri pentru
îmbunătățirea rezultatelor la examenele de Evaluare Națională și Bacalaureat, fapt care va însemna o implicare mai mare a
profesorilor în pregătirea elevilor. 
Alte măsuri concrete:
 Consilierea părinților;
 Conștientizarea asumării -„ încerc”;
 Pregătire cu elevii (chiar și online), organizați în grupuri mici, pentru asigurarea promovării
examenului;
 Motivarea elevilor, Insuflarea credinței neclintite - „Poți! Știi! Învinge emoțiile!”
 Când situația se referă la faptul că părinții nu pot să-și întrețină copiii la liceele pe care le vor allege,
atunci ca măsuri ar fi : 
1. Realizarea unor internate la unele licee care primesc mulți elevi din mediul rural. Plata cazării acestora
să se realizeze din diverse proiecte de diminuare a abandonului școlar. 2. Apariția la liceele din
imediata apropiere a unor profile care să îi facă să nu se mai ducă în localități departe de casă.

- discuții individuale cu părinții elevilor în cauză și identificarea factorilor care au dus la această decizie
- consilierea familiei și identificarea direcției de acțiune în funcție de nevoile elevului ( pregătire cu
elevii fizic, hibrid, online adaptate situației)
- sesiuni de consiliere școlară Ex. Conștientizarea asumării „încerc”; Motivarea elevilor, persuasiunea -
„Poți! Știi! Învinge emoțiile!”
- identificarea meseriilor cele mai potrivite pentru fiecare din elevi prin teste standardizate și jocuri
specifice ,,Career bus,,
- job shadowing - tip - ,,mecanic pt o zi,, prin parteneriate cu agenți economici locali
- susținere financiară dacă e cazul prin identificarea unor Asociații, ONG-uri
În situațiile în care părinții sau aparținătorii refuză colaborarea și comunicarea, punerea în vedere a
prevederilor legale ale Legii Educației Naționale nr. 1/05.01.2011 care prevede învățământul până în clasa a
X-a, inclusiv, ca fiind obligatoriu. Le sunt puse astfel în vedere obligațiile pe care le au ca părinți pentru
dezvoltarea profesională și educația copilului, ca beneficiar primar al educației.

6. Peste 10% dintre elevii înscriși în anul școlar precedent nu au frecventat școala/au avut o frecvență foarte scăzută și
s-au confruntat cu dificultăți în încheierea situației școlare. Oferiți două exemple de măsuri prioritare de intervenție
care să diminueze acest risc.
Monitorizarea la nivelul fiecărei clase a elevilor care au  dificultăți în încheierea situației școlare
Organizarea activităților remediale/de sprijin individualizat în vederea recuperării materiei.
Stimularea și motivarea elevilor pentru învățare prin activități diversificate, prin crearea unor echipe de sprijin formate de
elevi-profesori-consilier școlar
Sprijin și consiliere educațională a elevilor aflați în situație de risc.

- monitorizarea și raportare zilnică la nivelul fiecărei clase în special unde avem acești elevi
- identificarea factorilor care influențează frecventarea cursurilor (în cazul absentării la orele derulate în
regim de predare online, școala trebuie să se asigure că elevul are un dispozitiv care corespunde
cerințelor de logare și desfășurare a lecțiilor online; situații de boală, internare, carantinare etc.),
absentarea la anumite discipline ”chiul” ( identificarea factorilor care duc la astfel de comportamente
(neînțelegerea materiei, conflict cu cadrul didactic, etc.)
- consiliere educațională a elevilor aflați în situație de risc

4
 - activități remediale ( fizic, online)
- în ultimă instanță orientarea elevilor spre învățământul dual
- implicarea mediatorului școlar, a consilierului școlar în reintegrarea elevului la școală
- consilierea părinților și conștientizarea acestora cu privire la riscurile copilului în situație de abandon
școlar prin comparație cu facilitățile oferite prin continuarea studiilor (bani de liceu, burse, decontarea
transportului de către licee/școli profesionale, programe remediale dezvoltate la nivelul unității,
before/after school gratuit etc.)
În unele cazuri direcțiunea trebuie să găsească soluții viabile care să fie în avantajul elevului oferind măsuri
remediale iar, în cazurile extreme, oferind posibilitatea elevului să-și încheie situația școlară în sesiunile
special dedicate acestui lucru.

7. Numărul absențelor nemotivate a crescut semnificativ în ultimul an, constituind un risc crescut de părăsire timpurie
a școlii. Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?
Problemele economice,  problemele de relaţionare între părinţi şi copii, timp redus petrecut cu familia,
redistribuirea rolurilor, suportul social şi emoţional redus, supraîncărcarea profesională a părinţilor sau munca în străinătate
etc. determină mai multe probleme emoţionale la copii decât în trecut. La acestea se adaugă presiunea grupului, metodele
educative slabe, inconstante, supraîncărcarea şcolară, disfuncţiile în evaluare şi notare, frica de examene etc. constituindu-
se în adevăraţi stresori pentru elevi care, din păcate, uneori evită confruntarea cu ,,problema” prin fuga de la ore. Văzut din
această perspectivă, absenteismul devine o problemă socială, un semnal tardiv al existenţei unor probleme, o conduită care
reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes, motivaţie, încredere în educaţia şcolară.  Din păcate, absenteismul este în
creştere, iar ignorarea sau pedeapsa excesivă pot doar contribui la cronicizarea fenomenului.
SUGESTII  DE  INTERVENŢIE  ÎN  CAZUL  ABSENTEISMULUI
1. Monitorizarea, de către diriginte, săptămânală a absenţelor elevilor pe fişa tip de monitorizare şi prezentarea lunară a
situaţiei absenţelor către conducerea şcolii
2. Aplicarea chestionarului privind absenteismul (dacă situaţia o impune)
3. Centralizarea răspunsurilor la chestionar şi identificarea principalelor cauze care au contribuit la situaţia de fapt (număr
mare de absenţe nemotivate)
4. Schiţarea unui plan de intervenţie ţintit pentru rezolvarea situaţiei (identificarea de către diriginte a   unor măsuri
amelioratorii)
5. Discutarea, în particular, a incidentului / situatiei cu elevul – căutarea împreună a unor soluţii pentru evitarea repetării
incidentului; eventual, consilierea psihologică individuală / a familiei (în funcţie de cauză)
6. Cooperarea dirigintelui cu părinţii; supravegherea discretă a prezenţei elevului la şcoală, legătura permanentă cu
dirigintele (reacţiile negative ale şcolii şi ale familiei întreţin mecanismele de apărare ale elevului, creând un cerc vicios, în
care, la limită, abandonul tinde să fie văzut de elev ca unică soluţie pentru ,,rezolvarea’’ problemei)
7. Dacă fuga de la şcoală este determinată de atitudinea unui profesor, dirigintele poate media rezolvarea situaţiei
conflictuale profesor-elev
8. Alte modalităţi de profilaxie:
- ieşirea din şcoală pe parcursul orelor de curs doar pe baza unor bilete de învoire, semnate de diriginte sau profesorul
clasei, care să fie ritmic contabilizate la secretariat;
- notarea riguroasă a absentelor la fiecare oră de curs
- respectarea Regulamentului Şcolar şi a Regulamentului de Ordine Interioară pentru elevi
- menţinerea în clasă a unei atmosfere care să asigure satisfacerea trebuinţei de siguranţă afectivă pentru toţi elevii
- metode de predare – învăţare atractive
- promovarea cooperării în clasă, astfel încât şi elevii cu performanţe şcolare modeste să experimenteze succesul; evitarea
constituirii unor elite, concomitent cu etichetarea, marginalizarea, celor care nu aparţin elitei
- sistem echitabil de recompense – sancţiuni care să menţină motivaţia şcolară a elevilor; nota să fie doar o măsură
obiectivă a performanţei şi nu o modalitate de sancţionare a elevului
- profesorii să comunice eficient (asertiv, să folosească ascultarea activă) să evite etichetarea elevilor, să critice constructiv,
să se focalizeze pe recompensarea elevilor şi nu pe sancţionarea lor
- diversificarea şi atractivitatea activităţilor extracurriculare
9. Alte strategii de intervenţie:
-crearea unui forum al părinţilor;
-programe de consiliere a părinţilor (de tip ,,şcoala părinţilor’’)
-colaborare cu toate autorităţile comunităţii locale (poliţia locală, alte asociaţii şi ONG – uri).

- Depistarea cauzelor care duc la creșterea înregistrarea absențelor prin asigurarea unui climat de
intercomunicare, de cunoaștere, de înțelegere, de ajutor și sprijin reciproc.
- menținerea dialogului cu familia și implicarea părinților în activitatea școlară.

5
 - Implicarea mai atentă a diriginților și a consilierilor școlari (unde există) în consilierea elevilor și a
familiilor acestora.
- Se monitorizează evaluările și se verifică dacă se respectă standardele minime de evaluare
- trecere în online pentru elevii care nu pot ajunge la școala, asigurare transport (acolo unde distanțele
sunt mari), încetarea unor indemnizații sociale (acolo unde părinții/tutorii nu asigură condiții de
frecventarea a școlii), schimbarea orelor de începere a cursurilor, etc.
- la acestea se adaugă presiunea grupului, metodele educative slabe, inconstante, supraîncărcarea
şcolară, disfuncţiile în evaluare şi notare, frica de examene etc. constituindu-se în adevăraţi stresori
pentru elevi care, din păcate, uneori evită confruntarea cu ,,problema” prin fuga de la ore. Văzut din
această perspectivă, absenteismul devine o problemă socială, un semnal tardiv al existenţei unor
probleme, o conduită care reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes, motivaţie, încredere în
educaţia şcolară. Din păcate, absenteismul este în creştere, iar ignorarea sau pedeapsa excesivă pot
doar contribui la cronicizarea fenomenului.
Evident, pot fi desfășurate și activități educative școlare și extrașcolare prin care elevii sunt atrași
indirect în activitățile de grup, având ca obiectiv secundar reducerea absenteismului, implicarea ONG-urilor
(ex. implicarea elevilor în campionatul de fotbal al școlii, în serbările anuale, în excursii – activități care
implică elevul determinându-l să revină la școală)
Alte modalităţi de profilaxie:
- ieşirea din şcoală pe parcursul orelor de curs doar pe baza unor bilete de învoire, semnate de diriginte sau
profesorul clasei, care să fie ritmic contabilizate la secretariat;
- notarea riguroasă a absențelor la fiecare oră de curs
- respectarea Regulamentului Şcolar şi a Regulamentului de Ordine Interioară pentru elevi
- menţinerea în clasă a unei atmosfere care să asigure satisfacerea trebuinţei de siguranţă afectivă pentru toţi
elevii
- metode de predare – învăţare atractive
- promovarea cooperării în clasă, astfel încât şi elevii cu performanţe şcolare modeste să experimenteze
succesul; evitarea constituirii unor elite, concomitent cu etichetarea, marginalizarea, celor care nu aparţin
elitei
- sistem echitabil de recompense – sancţiuni care să menţină motivaţia şcolară a elevilor; nota să fie doar o
măsură obiectivă a performanţei şi nu o modalitate de sancţionare a elevului
- profesorii să comunice eficient (asertiv, să folosească ascultarea activă) să evite etichetarea elevilor, să
critice constructiv, să se focalizeze pe recompensarea elevilor şi nu pe sancţionarea lor.

8. Numărul cazurilor de violență în spațiul școlar/bullying este în creștere în ultimii ani și afectează în mod direct
starea de bine a copiilor din școală. Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de
conducere a școlii.
Bullying-ul reprezintă un act de violență, fizică, verbală și psihică. Școala este mediul propice pentru descărcarea  de
frustrări, pentru că aici copilul își poate manifesta lupta pentru putere. În școală, copilul caută un individ mai slab decât el și
încearcă să-l domine și prin intermediul lui să scape de problemele sale (lovește, scoate în evidență defectele fizice, jignește
și pune diverse porecle). Comportamentele de bullying reprezintă o încercare de a obţine ceva prin metode coercitive, prin
intimidare, fiind asociată cu aşteptări de succes ale comportamentului agresiv.
Problemele apărute sunt și oglinda dezechilibrului din familie. Familiile în care există violență oferă un mediu optim pentru
formarea agresorilor. Copiii își copiază părinții, bunicii, rudele apropiate. Au modele de urmat în acest sens. Din aceste
considerente, violența domestică naște agresori. Copiii agresori au învăţat că a fi puternic înseamnă ca ceilalţi să se teamă
de tine.
Părinţii, de multe ori, îşi umilesc copiii şi îi constrâng prin forţă să facă anumite lucruri, considerând astfel că ei fac
educație. Alții pun presiune pe copii simțind nevoia de a demonstra că sunt ”cineva”.  Îi determină astfel să devină agresori
pentru a stârni admiraţia.  Copilul trebuie să aibă o stimă de sine ridicată, consolidată permanent de părinţi. 
Când un copil este etichetat, tachinat, batjocorit, îmbrâncit sau chiar lovit  repetitiv, este clar că asistăm la fenomenul de
bullying. Ca părinți, cel mai simplu e să-i observăm pe copiii în curtea școlii, aceasta din urmă reprezintă un micro-univers
social în care copiii primesc lecții de viață în afara familiei. 
Una dintre tacticile cele mai utile este ca toți factorii responsabili să se implice. Părinții, profesorii, elevii și personalul
auxiliar trebuie să colaboreze pentru stoparea violenței. 

6
Conştientizarea existenţei problemei violenţei în mediul şcolar de către elevi, cadre didactice și părinți;
 Activități/Actiuni/Măsuri 
1. Constituirea comisiei de prevenire şi combatere a violenţei la nivelul şcolii
2. Organizarea unor sedinţe cu părinţii cu scopul informarii asupra legislatiei în vigoare, asupra cauzelor şi condiţiilor
manifestării violenţei în scoala precum şi asupra mijloacelor de prevenire a violentei
3. Distribuirea de pliante privind date teoretice despre violenţă, prelucrarea acestora la clase de catre diriginţi si consilier.
Sedinte de informare a parinţilor privind strategia antiviolenţă.
Consilierea psiho-pedagogica a elevilor, profesorilor si părinţilor 
 Activități/Acțiuni/Măsuri 
1. Realizarea si promovarea unor pliante, materiale informative pentru elevi, cadre didactice și părinți, materiale privind
fenomenul violenței
2. Consilierea individuală a persoanelor implicate în acte de violență în școală.
3. Consilierea de grup a elevilor în vederea adoptării permanenete a atitudinilor prosociale
 4. Consilierea părinților privind disciplinarea pozitivă a copiilor, prevenirea violenței în familie, relaționarea cu școala, în
cadrul proiectului educațional „Școala părinților”

- utilizarea sistemului de supraveghere video intern în scopul identificării corecte a situațiilor

conflictuale cu folosirea corectă a prevederilor GDPR.
- sesiuni de informare/susținere a cadrelor didactice/diriginți activități de conștientizare a bullying-ului,
în parteneriat cu specialiști
- Implementarea unui program de prevenire și diminuare a fenomenului de bullying în școală prin
înțelegerea bullying-ului ca fenomen complex, ce nu privește doar actorii implicați direct (agresor,
victimă sau spectatori), ci a întregii școli, a părinților și a partenerilor sociali.
- Pregătirea profesorilor pentru a distinge situațiile de bullying de cele de agresivitate, abilitarea lor
pentru a interveni în situații de bullying, crearea Grupului de Acțiune Anti Bullying, care sa aibă
atribuții clare, ajutat de minim 2 elevi/ clasa, supravegherea locurilor identificate ca fiind cu risc
pentru producerea bullying-ului, Contract Antibullying cu familiile elevilor etc.
- dezbateri pe diverse situații, vizionare de filme educative și responsabilizarea consilierului școlar (dacă
există arondat în școală)
- implementarea unui proiect educațional pe teme de interes (antiinfracțional și antivictimal,
bullying/cyberbullying, efectele acestuia și posibilele soluții)
- parteneriate cu asociații specializate în domeniu.
Implicarea elevilor în vederea participării la programe și proiecte educative care au ca temă centrală
violența în mediul școlar /bullying-ul, proiecte/programe desfășurate în parteneriat cu organizații, fundații,
asociații de tipul Salvați copiii- Ora de net, eLiberare etc.

7
9. Politicile școlii din ultimii ani în aria combaterii oricărei forme de segregare școlară nu au condus la rezultatele
așteptate. Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?
Incluziunea socială, așa cum este definită în documentele europene, este un proces continuu prin care se asigură că orice
persoană, indiferent de experienţă sau de circumstanţele de viaţă, reuşeşte să îşi atingă întregul potenţial, proces prin care
societăţile caută să reducă inegalitatea, să promoveze coeziunea socială şi să pună în echilibru drepturile şi
responsabilităţile individuale. 
Pentru o educație incluzivă e nevoie de continuarea schimbărilor majore, sistemice, la nivel de școală și la nivel de clasă, în
curriculum și în metodele de predare, în responsabilitățile cadrului didactic, în organizarea școlii și a claselor, în atitudinea
cadrelor didactice față de participarea la educație a copiilor din grupurile dezavantajate, în adaptarea materialelor didactice,
în modul de alocare al resurselor, în relația școlii cu părinții și comunitatea, în elaborarea și conținutul politicilor publice.
Măsuri:
-Este promovată și încurajată activ reprezentarea copiilor și părinților din grupurile dezavantajate în structurile consultative,
cum ar fi: consiliile părinților și ale elevilor
-Implicarea in activitati commune, concursuri, realizarea de proiecte care implica elevi din diferite categorii
-În sălile de clasă cu aranjament liniar, dispunerea elevilor în bănci se schimbă în mod regulat astfel încât niciun grup de
copii să nu stea mereu în spatele clasei
-Activitățile de predare-învățare includ activități de lucru în grupuri, în cadrul cărora copiii din grupurile dezavantajate și
ceilalți copii lucrează împreună
-Se monitorizează frecvența elevilor, ținându-se cont de etnie și gen
-Se investighează și se verifică întotdeauna motivele absențelor
-Există un sistem de avertizare și un set de proceduri aplicabile în cazul copiilor care sunt pe punctul de a abandona școala
-Se investighează și se verifică întotdeauna motivele pentru care elevii abandonează școala
-Programele de educație remedială sunt la dispoziția elevilor care au nevoie de ele
-Toate cadrele didactice și mediatorul școlar au fost instruiți cum să abordeze situațiile în care apare intoleranța, dacă se
confruntă cu astfel de situații
-Sunt disponibile și se folosesc, la nevoie, resurse umane care-i pot sprijini pe profesori și ajuta pe elevi (cum ar fi,
profesorii de sprijin sau asistenții la clasă)
-Materialele curriculare/resursele școlii oferă imagini pozitive despre toate etniile, inclusiv despre cea romă, și conțin
informații corecte privind istoria și cultura acestora
-Produsele rezultate din activitatea tuturor elevilor sunt expuse în toate claseleș Desenele sau imaginile din sala de clasă
ilustrează toate etniile reprezentate în școală/comunitate
-Informațiile despre școală sunt ușor accesibile elevilor/părinților și sunt prezentate într-o formă ușor de înțeles
-Atât părinții, cât și elevii dispun de posibilități formale și informale de a discuta cu directorul școlii și cu cadrele didactice
anumite probleme care îi preocupă
-Conducerea școlii a stabilit legături și se consultă în mod regulat cu autoritățile locale, ONG-uri și alte instituții care pot
sprijini eforturile școlii de a răspunde nevoilor elevilor din grupurile dezavantajate, inclusiv celor de etnie romă.

- reprezentarea copiilor și părinților din grupurile dezavantajate în structurile consultative, cum ar fi:
consiliile părinților și ale elevilor
- implicarea în activități comune, concursuri, realizarea de proiecte care formarea de grupuri echilibrate
- dispunerea elevilor în bănci (se schimbă în mod regulat astfel încât niciun grup de copii să nu stea
mereu în spatele clasei)
- activitățile de predare-învățare bazate pe activități de lucru în grupuri, în cadrul cărora copiii din
grupurile dezavantajate și ceilalți copii lucrează împreună
- monitorizarea frecvenței elevilor din grupurile dezavantajate (ex. de etnie și gen)
- programele de educație remedială
- instruirea cadrelor didactice cum să abordeze situațiile în care apare intoleranța
- produsele rezultate din activitatea tuturor elevilor sunt expuse în toate clasele.
- implicarea elevilor în vederea participării la programe și proiecte educative care au ca temă centrală
educația incluzivă, proiecte/programe desfășurate în parteneriat cu organizații, fundații, asociații de
tipul Salvați copiii- Ora de net, eLiberare etc.
Conducerea școlii a stabilit legături și se consultă în mod regulat cu autoritățile locale, ONG-uri și alte
instituții care pot sprijini eforturile școlii de a răspunde nevoilor elevilor din grupurile dezavantajate, inclusiv
celor de etnie rromă.

8
10. La nivelul școlii se constată lipsa unui sistem de avertizare timpurie cu privire la elevii aflați în situații de risc major
de excluziune și implicarea redusă a personalului din școală în identificarea și cunoașterea acestora. Oferiți câteva
exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii.
Orice tip de intervenție, în asemenea situație, trebuie să pornească de la gradul de importanță pe care unitatea
școlară îl acordă acestei probleme. S-ar putea ca implicarea redusă să fie urmare a faptului că școala nu a considerat o
prioritate avertizarea timpurie cu privire la acești elevi.
În momentul în care situația elevilor aflați în situații de risc major devine o prioritate/un obiectiv prevăzut în
țintele strategice ale planurilor operaționale și manageriale, această situație își va găsi și o cale de soluționare.
Teoretic, existența unui sistem de avertizare timpurie cu privire la elevii aflați în situații de risc major de
excluziune poate fi soluționată procedural prin discuții în consiliile și comisiile cu caracter permanent, prin stipularea
unor direcții de acțiune în PDI, planurile manageriale și operaționale anuale și semestriale sau prin cuprinderea
activităților în Regulamentul de Ordine Interioară – toate acestea reflectându-se în delegarea de responsabili și
responsabilități și întocmirea de proceduri operaționale cu caracter specific pentru fiecare unitate in parte.

Practic, se pornește de la:

 identificarea problemei și a cauzelor ce stau la baza acesteia – dezinteresul manifestat de părinți sau neimplicarea
educatoarei/învățătorului, a profesorului diriginte și chiar a colegilor de clasă sau a comunității;
 derularea unei colaborări mai atente și apropiate cu Serviciul de Asistență Socială al Primăriei;
 implicarea directă a managerului în soluționarea problemei prin punerea acesteia pe ordinea de zi a
ședințelor de consilii, a ședințelor operative și de lucru și prin monitorizarea realizării acțiunilor stabilite în
urma acestora;
 participarea directorului la ședințele cu părinții și consilierea eventualelor situații ridicate de aceștia sau,
dimpotrivă, identificarea părinților problemă și stabilirea unei legături directe cu aceștia – legătură menită a
reduce riscurile excluziunii;
 planificarea și aprobarea unor activități extrașcolare sau de educație non-formală, în colaborare cu profesorii
diriginți și consilierul educativ al școlii, menite să atragă toți elevii – serbări, activități de sudare a echipelor pe
clase (adesea, problemele pot avea cauze în interiorul claselor produse de animozitățile rezultate din diferența
socială, etnică sau de clasă dintre elevi), excursii, jocuri, întreceri între clase etc.

1. Reconsiderarea strategiilor de comunicare şi raportare internă și externă cu accent pe colectarea

sistematică a datelor (feedback) care pot influența viața școlii.
EXTRAS Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei 2015-2020
(i) îmbunătățirea funcționării infrastructurii școlare în mediul rural și, în special, în zonele defavorizate, astfel
încât calitatea educației furnizată în aceste medii să fie la nivelul standardelor naționale în domeniu;
(ii) promovarea unor programe concrete de incluziune, precedate de o analiză detaliată a resurselor necesare;
(iii) reducerea influenței factorilor socio-economici asupra rezultatelor școlare obținute de elevii afectați de
acești factori, în vederea reducerii inegalităților sociale, economice și educative constatate;
(iv) îmbunătățirea programelor de educație și formare profesională inițială prin creșterea atractivității,
gradului de acoperire și relevanței acestora.
2. Identificarea problemei și a cauzelor ce stau la baza acesteia – dezinteresul manifestat de părinți sau
neimplicarea educatoarei/învățătorului, a profesorului diriginte și chiar a colegilor de clasă sau a
comunității;
- derularea unei colaborări mai atente și apropiate cu Serviciul de Asistență Socială al Primăriei;
- implicarea directă a managerului în soluționarea problemei prin punerea acesteia pe ordinea de zi a
ședințelor de consilii, a ședințelor
operative și de lucru și prin monitorizarea realizării acțiunilor stabilite
în urma acestora;
- participarea directorului la ședințele cu părinții și consilierea eventualelor situații ridicate de aceștia sau,
dimpotrivă, identificarea părinților problemă și stabilirea unei legături directe cu aceștia –legătură menită a
reduce riscurile excluziunii.
Implicarea departamentului secretariat în realizarea situației statistice, cu sprijinul tuturor cadrelor
didactice; Odată avută situația statistică, realizat un plan de măsuri, menit să prevină sau să diminueze astfel
de situații; Responsabilizarea cadrelor didactice privind raportarea imediată a unor astfel de situații pentru a
se lua cele mai bune măsuri.

9
11. Politicile școlii în aria incluziunii copiilor cu CES sunt insuficient susținute de cadrele didactice, chiar dacă echipa
de conducere a dezvoltat aceste politici în mod transparent. Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?
Sprijinirea incluziunii elevilor cu cerințe educaționale speciale reprezintă un obiectiv declarat al școlilor din România; acest
lucru se întâmplă încă de aproape 10 ani de când au debutat programele de sprijin derulate în colaborare cu Centrele de
Educație Incluzivă.
Este de domeniul evidenței că, de-a lungul anilor de când se derulează programul de sprijin, directorul unității a fost nevoit
să intervină în varii situații, pornind de la diferite probleme dintre care amintim:
- Blocaje în instrumentarea dosarului de către părintele solicitant;
- Blocaje în programarea/derularea evaluărilor în cadrul SEOSP1 sau chiar în eliberarea certificatelor;
- Pierderea programului de sprijin din cauza dublei evaluări psihosomatice realizate la trecerea dintre ciclul preșcolar
și cel primar al copilului;
- Blocaje de comunicare cu părinții elevilor care acceptă cu greu dificultățile de învățare ale copilului;
- Blocaje întâmpinate cu profesorii pe discipline la clasă, fie în ceea ce privește evaluarea diferențiată a elevilor cu
CES (în special disciplinele exacte), fie în necesitatea emiterii unei Programe adaptate la nivelul disciplinei, în colaborare
cu profesorul itinerant;
- Situațiile de potențială corigență în pragul cărora au ajuns de-a lungul vremii elevii cuprinși în program de sprijin,
rezultante tocmai ale unor abordări superficiale ale cadrului didactic la clasă care evită predarea/consolidarea sau evaluarea
diferențiată a acestora.
Pornind de la toate aceste premise, directorul unității este nevoit a se implica activ în soluționarea întregii game de situații
astfel:
- Prin asigurarea transparenței decizionale și a medierii între actorii direct implicați - profesorul de la clasă,
profesorul itinerant și chiar dirigintele sau părintele elevului.
- Prin prezentarea clară în ședințele Consiliului Profesoral a documentelor legislative, metodologice și procedurale
care stau la baza derulării programelor de sprijin integrate din unitățile de învățământ de masă;
- Prin monitorizarea realizării, încă de la începutul anului școlar, a unei
planificări/predări/evaluări adaptate și diferențiate a copiilor cu CES la clasă;
- Prin monitorizarea întocmirii programelor individuale adaptate pentru fiecare disciplină în colaborare cu profesorul
de sprijin;
- Prin oferirea unui exemplu personal în activitatea la clasă;
- Prin consilierea și comunicarea strânsă cu profesorii diriginți dar
 și prin încurajarea unei colaborări active a acestora cu părinții elevilor aflați în sprijin. Există varianta ca părintele să nu
cunoască întreaga gamă de probleme și situații cu care se confruntă elevul în relația cu profesorul în cauză, la clasă.

1. Analiza situației concrete și a cauzelor care a condus la aceasta (câte cadre au această atitudine? De ce
refuză cadrele să susțină incluziunea?)
- Blocaje întâmpinate cu profesorii pe discipline la clasă, fie în ceea ce
privește evaluarea diferențiată a elevilor cu CES (în special disciplinele exacte), în necesitatea
emiterii unei Programe adaptate la nivelul disciplinei, în colaborare cu profesorul itinerant;
mediere între actorii direct implicați - profesorul de la clasă, profesorul itinerant și chiar
dirigintele sau părintele elevului
- abordări superficiale ale cadrului didactic la clasă care evită predarea/consolidarea sau
evaluarea diferențiată a acestora sau insuficienta pregătire în abordarea acestor situații.
2. Realizarea unui plan de măsuri concrete pentru 6 luni în funcție de cauzele identificate :
- monitorizarea realizării, încă de la începutul anului școlar, a unei planificări/predări/evaluări adaptate
și diferențiate a copiilor cu CES la clasă;formarea profesorilor în domeniul educaţiei copiilor cu nevoi
speciale şi al educaţiei incluzive, servicii educaţionale de sprijin psihopedagogic şi de specialitate,
şcolarizare la domiciliu, şcolarizare cu frecvenţă redusă şi servicii de specialitate pentru logopedie şi
consiliere psihopedagogică.
- proces permanent de îmbunătăţire a instituţiei şcolare, având ca scop exploatarea resurselor existente,
mai ales a resurselor umane, pentru a susţine participarea la procesul de învăţământ a tuturor elevilor
- întocmirea programelor individuale adaptate pentru fiecare disciplină în colaborare cu profesorul de
sprijin;
- finanțarea de către unitate pentru cursuri de formare în educație specială cu participarea cadrelor
didactice vizate
- consilierea familiilor pentru a solicita profesori de sprijin prin CJRAE respectiv pentru a asigura

10
 facilitatori
- evidențierea pozitivă a cadrelor care promovează o abordare incluziva de succes
- bonificație în cadrul autoevaluării anuale pentru cadrele didactice care asigură susținerea incluziunii
copiilor cu CES

12. Politicile școlii în aria incluziunii copiilor cu CES sunt insuficient susținute de părinții elevilor din școală, chiar dacă
echipa de conducere a dezvoltat aceste politici în mod transparent, având profesorii ca parteneri. Ce măsuri
concrete ați întreprindere în acest sens?
Sprijinirea incluziunii elevilor cu cerințe educaționale speciale reprezintă un obiectiv declarat al școlii în care funcționez;
acest lucru se întâmplă încă de  când a debutat programul de sprijin derulat în colaborare cu Centrul de Educație Incluzivă
Cluj-Napoca.
La nivel teoretic această problemă nu ar trebui să existe, deoarece părinții sunt cei care inițiazăși solicită evaluarea
instituționalizată și cuprinderea copilului în orice formă de sprijin – fie ea integrată sau instituționalizată.
 În cazul în care școala s-ar confrunta cu o astfel de situație, tot la consilierea părinților s-ar ajunge. Acest lucru poate fi
realizat de către educatoarea de la grupă sau de către învățător și/sau profesorul   diriginte  la  clasă,   de   către  specialistul
delegat   în  programul   de   sprijin  la  nivelul școlii/profesorul  itinerant  și  chiar de însăși  directorul  școlii, după  caz.
Susțin acestea pornind de  la precizarea făcută în însăși definirea situației problemă care stipulează nivelul de transparență
și implicarea activă a profesorilor din cadrul școlii.
Așadar, pornind de la procentul de foarte scăzut din efectivul total de elevi ai școlii, putem spune că incluziunea elevilor cu
CES și, indirect, legătura strânsă cu părinții acestora reprezintă priorități ale actului managerial la nivelul școlii.
În subsidiar, demnă de luat în considerare poate fi și motivarea pecuniară de care beneficiază elevul cu CES cuprins în
program de sprijin care are tocmai menirea de a apropia părintele de colaborarea cu școala.

- evaluarea adecvată a potenţialului de dezvoltare şi de învăţare al acestor copii, (dezvoltarea abilităţilor

necesare pentru învăţare, prin acumularea de cunoştinţe şi deprinderi utile pentru integrarea
socio-profesională)
- monitorizarea strictă a progresului/regresului acestor elevi
- sesiuni de informare cu privire la obiectivele învăţării şi dezvoltării personale ale elevului în raport cu
competențele prevăzute în profilul absolventului
- activități de consiliere a părinţilor - orientarea către CMBRAE/CJRAE și prezentarea beneficiilor
apelând la specialiști - inclusiv la evaluarea națională elevii vor avea parte de subiecte
personalizate.
- implicarea familiilor în viaţa culturală a școlii, în comunitate
Un rol deosebit de important în această situație îl au cadrele didactice responsabile de managementul clasei
(învățătorul, dirigintele)

13. Școala nu a reușit să adopte o platformă de învățare pentru toate clasele, care să susțină prin facilitățile ei,
activitățile de învățare desfășurate online. Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de
conducere a școlii.
Situația problemă în discuție poate avea două abordări posibile, din punctul meu de vedere:
1. Responsabilul cu platforma virtuală a școlii întâmpină greutăți de ordin logistic sau este depășit de situație. În acest
caz, poate fi înlocuit sau sprijinit de către un alt coleg sau consiliat chiar de către directorul unității;
2. Educatoarele, învățătorii și diriginții clasei nu se implică suficient sau nu au acționează ca liant între responsabilul
cu platforma virtuală și beneficiarii direcți – elevii și părinții acestora.
Pe cale de consecință, directorul organizează o ședință operativă, online sau cu prezență fizică, cu cadrele didactice și cu
responsabilul cu activitatea online în care se trasează sarcini concrete în sensul ca toate clasele să fie declarate cu domenii
funcționale pe platformă, dar și în al consilierii, transmiterii adreselor de mail și a parolelor necesare accesului/logării pe
platformă a elevilor. Inclusiv, se dă un termen limită în care să se finalizeze toate activitățile în acest sens. Particular,
făcând referire la școala pe care o administrez, legătura cu elevii și părinții este una personală și directă. Aici, directorul se
ocupă adesea personal de toate etapele prin care elevul trece în acest demers: de la predarea
 și prezentarea instrucțiunilor de utilizare a dispozitivului și până la
 introducerea parolelor sau validarea conturilor ori chiar simularea unor accesări online. În final, implicarea directorului la
toate nivelurile de soluționare a acestei situații problemă este cheia. Există posibilitatea ca situația să fie chiar o rezultantă
sau un semnal de alarmă al neimplicării suficiente inițiale.

11
 implementarea unei platforme de învățare gratuită, simplă care este la îndemâna tuturor, folosirea
conturilor personale (Google și Microsoft)
- formarea profesorilor în folosirea Google Classroom
- ședință operativă, online sau cu prezență fizică, cu cadrele didactice și cu responsabilul cu activitatea
online în care se trasează sarcini concrete în sensul ca toate clasele să fie declarate cu domenii
funcționale pe platformă, dar și în al consilierii, transmiterii adreselor de mail și a parolelor necesare
accesului/logării pe platformă a elevilor, se dă un termen limită în care să se finalizeze toate activitățile
în acest sens.
- realizarea unui scurt ghid atât pentru profesori cât și pentru elevi/părinți privind activarea contului
personal, înscrierea/înregistrarea la curs, chiar simularea unor accesări online.
- tutoriale: utilizarea zoom, aplicații de învățare de tip Kahoot, Quizzes, Word Wall, Twinkl, Digitaliada,
surse de inspirație precum film și studiu individual
- utilizarea e-mailului sau a whatsapp
- în lipsa dispozitivelor, profesorii pot păstra legătura telefonic cu elevii, creându-se fise de lucru
speciale sau activități speciale

14. Școala nu a reușit să monitorizeze în mod sistematic condițiile în care s-a desfășurat învățarea online în anul școlar
precedent. Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii, evidențiind
riscurile non-intervenției.
Înainte de prezentarea unor exemple punctuale în problema dată, aș dori să subliniez urmările și riscurile non-intervenției în
monitorizarea activităților online care pot duce la creșterea absenteismului la clasă/cursurile online a elevilor sau la
blazarea și neimplicarea cadrelor didactice.
Voi continua cu descrierea cadrului legal și procedural care stă la baza potențialelor acțiuni concrete derulate de orice
director de instituție de învățământ. Pentru a putea desfășura acțiunile de monitorizare a activităților generate de predarea
online, au fost emise următoarele documente legislative:
- Noul ROFUIP aprobat prin OMEC nr. 5447/31.08.2020 care oferă cadrul procedural pentru organizarea,
desfășurarea și monitorizarea învățării online;
- Noua fișă cadru de (auto)evaluare a activității didactice anuale anexă 2 la Ordinul MEC nr. 4247/19.05.2020 de
modificare și completare a Metodologiei de evaluare anuală a activității personalului didactic și didactic auxiliar aprobată
prin Ordinul MECTS nr.6143/01.11.2011 care stipulează domenii, criterii predării și evaluării în mediul online; și indicatori
de performanță specifici
- Noile prevederi ale contractului educațional modificat prin noul ROFUIP amintit anterior dar și prin noile
recomandări survenite la debutul anului școlar 2021-2022 în contextual măsurilor și regulilor de combatere a îmbolnăvirilor
cu SARS-CoV-2 – în cazul elevilor;
Toate prevederile legislative anterior prezentate cimentează terenul pentru instituirea unor măsuri concrete de monitorizare
după cum urmează:
- Adaptarea fișei de observare a lecțiilor și în regim de predare online;
- Stipularea în Graficul Unic de Inspecții la nivelul unității și printr-o procedură dedicate acestui scop, a tipurilor de
inspecție/monitorizare specifice predării online;
- Introducerea în toate clasele virtuale a directorului unității în ideea unei monitorizări active și facile a activităților
derulate online;
- Dezvoltarea unei strânse legături de colaborare cu responsabilul cu platforma virtuală a școlii prin generarea
periodică a rapoartelor privind prezența online atât a cadrelor didactice cât și a elevilor;
- Recomandările făcute profesorilor diriginți de a consilia îndeaproape
 și de a soluționa eventualele situații punctuale și concrete de absenteism la nivelul claselor.

- procedura de desfășurare și monitorizarea orelor în online

- Chestionar de satisfacție anonimizat privind modul de desfășurare a orelor online atât profesorilor cât
și elevilor și părinților
- Plan de inspecții online
- Noua fișă cadru de (auto)evaluare a activității didactice anuale anexă 2 la Ordinul MEC nr.
4247/19.05.2020 de modificare și completare a Metodologiei de evaluare anuală a activității
personalului didactic și didactic auxiliar aprobată prin Ordinul MECTS nr.6143/01.11.2011 care
stipulează domenii, criterii predării și evaluării în mediul online; și indicatori de performanță specifici
- Stipularea în Graficul Unic de Inspecții la nivelul unității și printr-o procedură dedicată acestui scop, a

12
 tipurilor de inspecție/monitorizare specifice predării online;
- Introducerea în toate clasele virtuale a directorului unității/coordonatorul comisiei metodice.
- Informaticianul școlii urmărește rapoartele cu privire la orele desfășurate săptămânal și informează
directorul dacă sesizează ore sistematic nedesfășurate
- Asistențe scurte la orele desfășurate online ale directorului
- Discuții cu profesorii care nu-și fac orele, cursuri de formare dacă este cazul
- Informaticianul școlii să consilieze tehnic profesorii neștiutori
- Sancționarea, chiar și pecuniară a profesorilor care continuă să nu-și susțină orele online

15. Părinții refuză preluarea dispozitivelor necesare pentru învățarea online pe parcursul acestui an școlar. Ce măsuri
puteți întreprinde pentru a asigura condițiile pentru ca învățarea online să se poată desfășura în bune condiții?
  Condorm ORDINULUI Nr. 5545 din 10 septembrie 2020 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind desfăşurarea
activităţilor didactice prin intermediul tehnologiei şi al internetului, precum şi pentru prelucrarea datelor cu caracter
personal şi a Legii nr 1 a educaţiei naţionale cu modofocările si completările ulterioare  dreptul fundamental la învăţătură
este asugurat de stat pe tot parcursul vieţii.Învăţământul oblogatoriu este gratuit şi este guvernat de o serie de principii cum
ar fi:
a. principiul echităţii - în baza căruia accesul la învăţare se realizează fără discriminare;
b. principiul calităţii - în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de referinţă şi la bune
practici naţionale şi internaţionale;
c. principiul eficienţei - în baza căruia se urmăreşte obţinerea de rezultate educaţionale maxime, prin gestionarea
resurselor existente;
d. principiul participării şi responsabilităţii părinţilor.
Pentru înţelegerea de către părinţi a acestor principii, comducerea şcolii împreună cu profesorul diriginte vor face 
cunoscute atribuţiile legislative care le revin părinţilor şi anume:
a. asigurarea participarea copiilor la activităţile didactice organizate de către unitatea de   
învăţământ prin intermediul tehnologiei şi al internetului, urmărind crearea unui mediu fizic sigur, prietenos şi
protectiv pentru copil în timpul desfăşurării activităţii, promovarea unui comportament pozitiv, aprecierea
progresului înregistrat de preşcolar/elev, încurajarea, motivarea şi responsabilizarea acestuia cu privire la propria
formare; 
b. menţin comunicarea cu profesorul diriginte/învăţătorul şi celelalte cadre didactice; 
c. sprijină preşcolarul/elevul, dacă este cazul, în primirea şi transmiterea sarcinilor de lucru, în termenele stabilite.
Atât profesorul diriginte  cât şi conducerea unităţii va face tot ce se poate pentru ca părintele sau
reprezentantul legal al antepreşcolarului/ preşcolarului sau al elevului din învăţământul obligatoriu să înţeleagă că
are obligaţia de a-l susţine pe copilul înscris la şcoală în activitatea de învăţare desfăşurată, inclusiv în activitatea
de învăţare realizată prin intermediul tehnologiei şi al internetului, şi de a colabora cu personalul unităţii de
învăţământ pentru desfăşurarea în condiţii optime a acestei activităţi.
De asemenea, i se reaminteşte părintelui că acesta a încheiat un contract educational în momentul înscrierii
antepreşcolarilor, respectiv a preşcolarilor sau a elevilor, în Registrul unic matricol, un contract educaţional, în
care sunt înscrise drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor.
Conducerea şcolii îi precizează că părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru şcolarizarea
elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu iar dacă nu înţelege aspectele prezentate I se comunică că poate fi
sancţionat conform legislaţiei în vigoare. 

Conform ORDINULUI Nr. 5545 din 10 septembrie 2020 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind
desfăşurarea activităţilor didactice prin intermediul tehnologiei şi al internetului, precum şi pentru prelucrarea
datelor cu caracter personal şi a Legii nr 1 a Educaţiei naţionale cu modificările și completările ulterioare
dreptul fundamental la învăţătură este asigurat de stat pe tot parcursul vieţii.
Pentru înţelegerea de către părinţi a acestor principii, conducerea şcolii împreună cu profesorul diriginte vor
face cunoscute atribuţiile legislative care le revin părinţilor şi anume:
a) Asigurarea participării copiilor la activităţile didactice organizate de către unitatea de
învăţământ prin intermediul tehnologiei şi al internetului

13
 b) Menţin comunicarea cu profesorul diriginte/învăţătorul şi celelalte cadre didactice;
c) Sprijină preşcolarul/elevul, dacă este cazul, în primirea şi transmiterea sarcinilor de lucru, în
termenele stabilite.
1. Asigurarea ca fiecare elev are acces la platforma de online a școlii
2. Publicarea pe site, anunț la ședințele cu părinții etc cu privire la posibilitatile de utilizare a
dispozitivelor
3. Informarea părinților privind procedura de comodat a dispozitivelor
Conducerea şcolii îi precizează că părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru
şcolarizarea elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu iar dacă nu înţelege aspectele prezentate i se
comunică că poate fi sancţionat conform legislaţiei în vigoare

16. Școala nu a reușit până în prezent să participe la niciun proiect european în domeniul educației (de exemplu,
ETwinning, Erasmus+). Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?
- Infiintarea unei comisii cu caracter temporar formată din cadrele didactice care au experienta în LLP sau Erasmus;
- numirea prin decizie internă  a unui responsabil cu proiectele europene la nivelul școlii, responsabil care reprezintă
interfața între unitatea scolară și inspectorul pentru proiecte și programe europene din cadrul ISJ;
- întocmirea Planului de dezvoltare europeană în conformitate cu PDI, în vederea dezvoltării dimensiunii europene a școlii
prin implicarea în proiecte finanțate de UE prin programul Erasmus;
- realizarea unei analize de nevoi la nivelul fiecărei comisii metodice privind proiectele europene si internationalizarea;
- parcurgerea materialelor legate de tipul de proiect pe care vrem să-l implementam (KA1 - proiecte de mobilitate si KA2 -
proiecte de parteneriat școlar) care se găsesc pe site-ul ANPCDEFP;
- căutarea de parteneri pe platforma eTwinning pentru a demara și proiecte de cooperare virtuală si chiar initierea unui
astfel de proiect;
- desemnarea unei echipe care să redacteze formularul de aplicație pentru următorul apel.
- participarea la conferințe, simpozioane unde sunt prezentate ,,Exemple de bune practici” în ceea ce privește proiectele
europene
- participarea unui nr. de cadre didactice la cursuri de scriere și implementare a proiectelor cu finanțare europeană
- afișarea la loc vizibil, în cancelarie, a site-urilor de unde colegii se pot informa, în ceea ce privește proiectele europene

-invitații în cadrul CP a unor reprezentanți dintr-o școală implicată într-un astfel de proiect, cu scopul
de a prezenta detaliat structura unui E+/ET/ schimb de experiență/avantaje/dezavantaje/costuri.
- identificarea cadrelor didactice interesate de a lucra la conceperea unui proiect E+, cadre didactice care
au resurse intelectuale, lingvistice și resurse de timp - realizarea echipei
- numirea prin decizie internă a unui responsabil cu proiectele europene la nivelul școlii, responsabil
care reprezintă interfața între unitatea școlară și inspectorul pentru proiecte și programe europene din
cadrul ISJ/ISMB
- susținerea financiară din partea școlii pentru formare, a cadrelor didactice care doresc să demareze un
astfel de proiect și nu numai ( școala alocă fonduri pentru perfecționare în limita bugetului existent)
Realizarea unui cabinet în școală pentru proiecte, dotându-l cu materiale auxiliare care să susțină
demersurile unor proiecte (materiale audio, video, letrice, ghiduri de bună practică) internaționale.

17. Există o diferență semnificativă între rezultatele elevilor obținute în evaluările curente (medii anuale) și rezultatele
la evaluările naționale. Cum răspundeți unei astfel de provocări?

Aceasta reprezintă o problemă veșnic dezbătută referitoare la învățământul românesc, în general, dar și la cel din mediul
rural, în mod particular. Este o problemă pe care școlile o conștientizează și încearcă să o amelioreze an de an.
Pentru a cunoaște cauzalitatea problemei, ar trebui să ne îndreptăm atenția asupra următoarelor aspecte:
- Disciplinele la care se susține examenul de Evaluare Națională sunt lb. română și matematica, însă – pe lângă
acestea, mai există alte 16 discipline la care elevul poate dovedi competențe atinse la nivel optim și chiar peste medie;
- În mediul rural 90% dintre catedre/norme se compun în mod mozaic, iar clasele sunt cu predare simultană adesea.
Aceste lucruri pot influența/lăsa urme în sistemul de notare a elevilor;
- Notarea la o clasă cu doar 10 elevi este mult mai frecventă decât la o clasă de 26-30 de elevi din mediul urban unde
profesorul poate surprinde mai des elevul nepregătit pe când, în cazul școlii cu efective mai mici de elevi, aceștia sunt
nevoiți să se pregătească zilnic, fiind expuși riscului de a fi foarte des evaluați, scoși la răspuns/solicitați;
- Nota minimă pentru a trece clasa este 5, iar nota de pornire poate varia între 1 și 4, pe când examenul național
pornește invariabil notarea de la nota 1;

14
 - Lejeritatea și indulgența cu care unii colegi profesori acordă calificativele/notele – în special, în cazul în care un
cadru didactic predă 3-4 discipline și intră la clasă de cel puțin 2-3 ori zilnic;
- La fel de important este și contextul actual oferit de efectele pandemiei, ale învățării online sau în salturi/hibrid dar
și contextul social oferit de timpul petrecut necontrolat pe rețelele de socializare sau accesul nelimitat la internet. Sunt
cauze demne de luat în considerare pentru orice părere avizată în domeniu, cu atât mai mult pentru conducerea unei școli.
În tot acest context, se impun măsuri luate conștient îndreptate pe mai multe direcții, fiecare cu acțiuni punctuale astfel:
- O abordare obiectivă a notării și unitar raportată la sistemul național de standarde în educație și o mai atentă
monitorizare din partea Comisiei privind ritmicitatea notării din unitate;
- O pregătire pe măsură a examenelor naționale, derulată de către profesorii de lb. română și matematică, sub stricta
monitorizare a conducerii școlii;
- Participarea cadrelor didactice la cursuri de formare de tipul CRED sau CPEECN – cursuri care au un vădit
caracter formativ exact în acest scop;
- Monitorizarea prin inspecții și fișe de observare a orelor și activităților desfășurate de cadrele didactice care predau
disciplinele de pe a doua pagină a catalogului, discipline care vin – de obicei – cu un plus valoare la media generală a
elevilor.

- notarea la o clasă cu doar 10 elevi este mult mai frecventă decât la o clasă de 26-30 de elevi din mediul
urban. Profesorul poate surprinde mai des elevul nepregătit, în cazul școlii cu efective mai mici de
elevi, aceștia sunt nevoiți să se pregătească zilnic, fiind expuși riscului de a fi foarte des evaluați, scoși
la răspuns/solicitați;
- EN vizează clasele II, IV, VI ( acestea nu sunt notate, se poate doar realiza un raport, iar cadrul
didactic poate înregistra progresul/regresul elevilor fiind obligat să realizeze un plan remedial)
- la clasa a VIII-a elevii pot fi antrenați și aș propune ca profesorul de matematică/română să lanseze
”ziua de verificare săptămânală” - ( în fiecare zi de luni - test la română din tot ce au învățat în
săptămâna anterioară, la fel și pentru matematică - ziua de miercuri - elevii se vor vedea nevoiți să se
pregătească săptămânal).
- monitorizarea evaluărilor și verificarea existenței standardelor minime de evaluare la fiecare disciplină
- creșterea obiectivității procesului de evaluare curentă, în paralel cu propunerea programelor de
pregătire suplimentară pentru examene
- realizarea corespunzătoare a asistențelor la clasă a cadrelor didactice;
- creșterea importanței evaluărilor inițiale și a celor de parcurs cu aplicabilitate la orele de curs;
- realizarea testelor de evaluare la un nivel apropiat cu cel de la Evaluare națională; consilierea cadrelor
didactice în vederea evitării efectului “halo”, “Pygmalion”, ecuaţiei personale a profesorului, efectului
de contrast sau de ordine sau a erorii logice.
Ca răspuns se poate întreprinde: evaluare externă, creşterea ponderii evaluării formative, corelarea evaluării
formative cu cea sumativă, asigurarea anonimatului probelor scrise, introducerea unor bareme de notare,
utilizarea probelor standardizate şi a testelor docimologice, prelucrarea statistică a rezultatelor,
reprezentarea grafică şi interpretarea lor adecvată, decelarea cauzelor, implementarea activităților remediale,
dezvoltarea la elevi a capacităţii de autoevaluare, prezentarea criteriilor şi a grilelor de corectare, verificarea
ritmică a elevilor şi informarea lor cu privire asupra lacunelor sau progreselor înregistrate

18. Școala are dificultăți în a face față creșterii semnificative a numărului copiilor cu dizabilități și/sau CES, deși
urmărește să fie o organizație cu adevărat incluzivă. Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția
echipa de conducere a școlii, evidențiind riscurile non-intervenției.
 Pornind de la urmările non-intervenției care pot fi greu de ignorat în condițiile unei unități școlare cu efective mici, din
mediul rural, cuprinderea într-o formă de sprijin a copiilor/elevilor care dovedesc dificultăți de învățare sau probleme în
dezvoltarea psihosomatică se poate constitui într-un pas important în atingerea obiectivului strategic ca școala noastră să
devină una cu adevărat incluzivă. Continuând ideea, putem trece la descoperirea cauzelor care au dus la creșterea
semnificativă a numărului de cazuri identificate cu CES la nivelul școlii astfel:
- Efectul de turmă, produs de intrarea în programul de sprijin a unor copii/elevi care au atras după ei și alți colegi;
- Calitatea specialiștilor care derulează programul de sprijin și implicarea/seriozitatea de care dau dovadă. 
- Beneficiile garantate de intrarea și menținerea în cadrul programului – diurna de 16,6 lei/zi, cazarmamentul anual,
activitățile extracurriculare, consilierea psihopedagogică de specialitate, dar și planul individual adaptate pentru fiecare
disciplină;
- Încrederea crescândă a părinților  și  aparținătorilor în programele  și  proiectele desfășurate de școala noastră.

15
 Pe cale de consecință, non-intervenția este exact opusul strategiei pe care școala ce intenționez să o conduc în următorii 4
ani, ar trebui să o adopte, mai ales în condițiile în care avem și noi copii/elevi cuprinși – în acest moment – într-un astfel de
program de sprijin. Alături de echipa cu care voi porni la drum, voi încerca să mă implic personal la nivelul fiecărui caz în
parte – având în vedere faptul că sunt la curent cu evoluția personală a fiecăruia dintre copiii și elevii din unitate, fie prin
prisma funcției ocupate, fie prin faptul că am și ore de predare la clasă. Consider acestea ca fiind atuuri în activitatea
managerială și mă țin conectat la fiecare problemă cu care se confruntă colegii profesori, angajați, elevi sau părinți cu care
colaborez zilnic.

- descoperirea cauzelor care au dus la creșterea semnificativă a numărului de cazuri identificate cu CES
la nivelul școlii
1. calitatea specialiștilor care derulează programul de sprijin și implicarea/seriozitatea de care dau
dovadă
2. efectul de turmă, produs de intrarea în programul de sprijin a unor copii/elevi care au atras
după ei și alți colegi;
- verificarea fiecărei situații: dacă există servicii de sprijin educaţional din partea CJRAE/CMBRAE
- funcționarea compartimentului de consiliere parentală pentru părinţii care au copii cu tulburări de
învăţare, pentru a se asigura comunicarea şi colaborarea între şcoală, familie şi specialişti
Legea educației Naționale Art.51
(1) Copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, integraţi în învăţământul de masă, beneficiază de
suport educaţional prin cadre didactice de sprijin şi itinerante, de la caz la caz. Organizarea serviciilor de
sprijin educaţional se face de către CJRAE/CMBRAE şi se reglementează prin metodologii specifice
elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Tot în LEN este precizat că numărul maxim al elevilor cu CES într-o clasă este de 2, trebuie verificat dacă a
fost respectat. În cazul unui copil cu CES într-o clasă, numărul maxim al elevilor se diminuează.
Art. 54 (1) În funcţie de evoluţia copilului se pot face propuneri de reorientare dinspre şcoala specială
spre şcoala de masă şi invers.
(2) Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauză sau de către
părinţii copilului/tutorele legal instituit şi de către psihologul şcolar. Decizia de reorientare se ia de către
comisia de expertiză din cadrul CJRAE/CMBRAE, cu acordul familiei sau al susţinătorului legal.

19. Grădinița pentru a cărei funcție de conducere candidați are ca prioritate o mai bună monitorizare a dezvoltării
copiilor și a evoluției înregistrată de aceștia pe parcursul unui an. Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens și
cum pot fi implicați părinții?
Măsuri propuse: regândirea demersului educațional, modalitățile specifice de organizare a învățării și predării, cât și a
modalităților specifice de evaluare , formarea competențelor profesionale ale cadrelor didactice necesare pentru a realiza o
monitorizare/evaluare autentică și îmbunătățirea instrumentelor de monitorizare și evaluare.
Părinții pot fi atrași în evaluare în vederea cunoașterii și determinării nivelului de dezvoltare a copilului la anumite etape de
vârstă, a progresului pe care îl face copilul în raport cu el însuși, pentru a- l valoriza, a comunica și relaționa mai bine cu el.
În situațiile în care se manifestă anumite semne de risc în dezvoltarea copilului, rezultatele monitorizării/evaluării îi vor
ajuta pe părinți în adresarea la specialiști pentru a aborda în echipă intervenția educativă preventivă sau recuperatorie.
Implicarea părinților ca sursă de informații și evaluatori direcți se poate realiza prin activități comune (părinți- copii-
educatoare), activități de consiliere, discuții informale individuale, periodice sau zilnice, dacă este necesar, prin analiza
portofoliului individual al copilului, prin analiza agendei de comunicare cu părinții, prin scrisori tematice, prin intermediul
copiilor care vor duce acasă desene, fișe, felicitări, tablouri etc.produse confecționate de ei, sporind, astfel, preocuparea
acestora pentru munca educativă și conținutul informațional vehiculat de educatori și atrăgând sprijinul lor ca parteneri în
educație. Acest lucru ajută familia să știe care sunt obiectivele programului educațional corespunzător vârstei copilului lor,
precum și ce înseamnă și care sunt domeniile de dezvoltare la care se află propriul copil, ce este capabil să rezolve la un
moment dat în raport cu vârsta și cu stadiul anterior de dezvoltare.

- regândirea demersului educațional, modalitățile specifice de organizare a învățării și predării, cât și a

modalităților specifice de evaluare ,
- formarea competențelor profesionale ale cadrelor didactice necesare pentru a realiza o
monitorizare/evaluare autentică și îmbunătățirea instrumentelor de monitorizare și evaluare.
- completarea rapoartelor de progres ( evaluare inițială, intermediară, finală)
- realizarea activităților cu accent pe competențele care nu au fost atinse sau dezvoltate superficial - plan
de măsuri remediale
- implicarea părinților ca sursă de informații și evaluatori direcți se poate realiza prin activități comune

16
 (părinți- copii- educatoare), activități de consiliere, discuții informale individuale, periodice sau
zilnice, dacă este necesar, prin analiza portofoliului individual al copilului, prin analiza agendei de
comunicare cu părinții, prin scrisori tematice, prin intermediul copiilor care vor duce acasă desene,
fișe, felicitări, tablouri etc.
Părinții pot fi atrași în evaluare în vederea cunoașterii și determinării nivelului de dezvoltare a copilului la
anumite etape de vârstă, a progresului pe care îl face copilul în raport cu el însuși, pentru a- l valoriza, a
comunica și relaționa mai bine cu el. În situațiile în care se manifestă anumite semne de risc în dezvoltarea
copilului, rezultatele monitorizării/evaluării îi vor ajuta pe părinți în adresarea la specialiști (în caz de TSI)
pentru a aborda în echipă intervenția educativă preventivă sau recuperatorie.

20. Monitorizarea serviciilor de consiliere și orientare arată că, în ultimii ani, acestea au avut o eficiență mai redusă în
raport cu așteptările elevilor și ale familiilor acestora. Ce intervenții ameliorative pot fi inițiate?
Înainte de a trece la exemplificarea punctuală tradusă la nivelul școlii  noastre trebuie amintit faptul că, în mediul rural,
consilierea oficială a elevilor rămâne un deziderat, iar înființarea unui post/a unei norme de consilier școlar ar fi o
necesitate.Înființarea unei norme în mediul rural ar trebui susținută de însumarea efectivelor a aproximativ 6 școli dintr-o
zonă geografică, însă, cu  toate demersurile făcute de directori către CJRAE în acest sens, inițiativele s-au oprit aici. Pe cale
de consecință, întreaga activitate de consiliere rămâne în mâinile educatoarelor, învățătoarelor și diriginților, profesorilor
sau a directorului.
Pe lângă consilierea zilnică, la clasă, cadrele didactice din școală au o oră de dirigenție pe care o pot folosi în
acest sens – în ceea ce privește copiii/elevii, dar și o oră săptămânal de consiliere a părinților. Aceasta din urmă fiind
trecută în condica de activități a cadrelor didactice.
Intervențiile ameliorative în ceea ce privește consilierea și orientarea sunt condiționate așadar, de cadrul
legislativ, iar pe lângă cele anterior amintite, mai putem sublinia și importanța demersurilor pe care diriginții claselor
terminale (a VIII-a), le fac în etapele premergătoare admiterii în învățământul secundar superior – fie că vorbim aici de
învățământul profesional, dual sau liceal.

Practica ultimilor ani arată o continuare a studiilor în învățământul liceal de 100% a elevilor care finalizează
studiile în unitatea noastră. Evident, încheierea studiilor ține de alți factori, însă toți elevii care au finalizat clasa a VIII-a
au continuat studiile liceale.

În învățământul primar, cadrul didactic este responsabil pentru consiliere și are prevăzut în fișa postului aceste
activități, de asemenea la gimnaziu responsabilitatea revine diriginților.
Eficiența redusă în raport cu așteptările elevilor și părinților - asta presupune că am realizat o anchetă, sondaj -
am feedback.
Măsuri:
- verificarea raportului/caietului de consiliere a cadrului didactic
- discuții individuale cu părinții pentru a identifica problemele care au dus la nemulțumire
- participarea personală la orele de consiliere alături de învățător/diriginte
- consilierea cadrelor didactice în abordarea/soluționarea situațiilor conflictuale la nivel de clasă
Pentru orientarea profesională
- descoperirea talentelor artistice de la nivelul claselor primare și îndrumarea părinților către școlile de
artă pentru dezvoltarea acestor abilități
- mai putem sublinia și importanța demersurilor pe care diriginții claselor terminale (a VIII-a), le fac în
etapele premergătoare admiterii în învățământul secundar superior – fie că vorbim aici de învățământul

17
 profesional, dual sau liceal, vocațional.
La clasa a VIII-a se realizează chestionarele OSP (Orientare școlară și profesională ) anual care ar asigura o
orientare mai buna a ofertelor educaționale, dar nu a elevilor. vezi Chestionarul privind opțiunile școlare și
profesionale ale elevilor de clasa a VIII-a (1445 downloads)
- Implementarea unui parteneriat părinte/școală JOB DESCRIPTION- părinți sau voluntari care sa
explice copiilor ce înseamnă o anumită meserie, ce parcurs școlar este necesar și avantajele acesteia.

21. Structurile asociative ale elevilor din școală s-au dezvoltat semnificativ în ultimii ani. Care sunt modalitățile concrete
prin care veți valorifica ”vocea elevilor” în politicile de la nivelul unității de învățământ?
Înainte de toate, ”vocea elevilor” este ascultată prin însăși respectarea prevederilor din ROFUIP și/sau Statutul
elevului încă de la apariția acestor două documente.
Astfel, elevii iau parte la luarea deciziilor la nivelul claselor, dar și în comisia de redactare și modificare a
Regulamentului de Ordine Interioară al școlii, iar reprezentantul elevilor pe școală este invitat chiar și în ședințele în care
se iau decizii care afectează elevii.
Pe lângă aceste structuri oficiale, elevii pot lua parte la dezbateri organizate pe teme agreate sau pot propune
chiar ei astfel de teme.
În școala noastră, pe parcursul unui întreg an școlar, elevii au avut șansa să își facă vocea auzită în cadrul unui proiect
educational în care au desfășurat diferite activități, după cum urmează:
 Identificarea problemelor cu care se confruntă colegii lor în școală – ex. problema riscului de abandon
școlar;
 Gândirea unei strategii prin care sunt trasate activități punctuale de realizat în soluționarea problemei;
 Culegerea de informații necesare în derularea activităților din proiect și pentru identificarea actorilor care se
pot implica în soluționarea problemei (directorul școlii, profesorii diriginți și învățători, asistentul social al
primăriei);
 Propunerea unei politici de soluționare a problemei identificate în mod democratic, cu respectarea tuturor
principiilor impuse de sistemul de vot simplu sau majoritate compusă;
 Întâlnirea cu factorii decizionali de la nivelul școlii și a altor instituții din comunitate (vizită la Primăria
localității sau la preotul ortodox al comunității);
 Finalizarea proiectului s-a realizat printr-o prezentare într-un cadru festiv, cu o prezentare online, din cauza
pandemiei, unde au luat parte toți actorii angrenați în proiect dar, cel mai important, și acei elevi pe care
întregul demers i-a avut în obiectiv.

Acesta a fost doar un singur exemplu de angrenare în activitățile și acțiunile școlii a elevilor din unitate. La fel se
întâmplă ori de câte ori există activități cu vădit impact formativ desfășurate în și prin școală.
Discutând la nivel de politică educațională, elevii reprezintă factorul central în jurul căruia se împletește întreg
sistemul de acțiuni desfășurate care au un singur scop – educația elevilor, atingând toate laturile pe care le presupune
acest termen.

În școala noastră, funcționează Consiliul elevilor la ciclul primar, reprezentanți ai claselor a II-a - a IV-a,
și la ciclul gimnazial. Elevii sunt implicați în diverse proiecte, activități educative, de protejare a mediului,
dezvoltare personală, de voluntariat, etc., la propunerea elevilor.
Alte modalități prin care putem valorifica vocea elevilor prin consiliul elevilor sunt:
- propunerea unor criterii și modalități de recompensare sau premiere a elevilor din școală;

18
 - implicarea în programe de mentorat între elevi, pentru recuperarea rămânerilor în urmă la învățare;
- stabilirea unor activități pentru Școala altfel, Zilele școlii, evenimente ale școlii;
- alegerea unui logo al școlii, filme de promovare a școlii;
- redactarea unei reviste/ blogul școlii
- organizarea unor evenimente de promovare a ideilor, proiectelor CE prin teatru, expoziţii de desene,
colaje, etc.
- revista / postul de radio al şcolii;
ex. 22 noiembrie este Ziua Mondială a Drepturilor Copilului- UNICEF - și pentru elevi se poate organiza
”Director pentru 1 zi” ocazie cu care vor putea sa isi spuna cuvantul privind organizarea și munca unui
director, sa pună în aplicare pentru 1 zi ce isi imagineaza el/ea ca trebuie sa faca un director… etc Inclusiv să
colecteze idei de la colegii din scoala și să solicite proiecte conform acestor idei filtrate de CE.

22. Unitatea de învățământ a primit o serie de solicitări de colaborare din partea organizațiilor din societatea civilă
(fundații, asociații) în aria educației non-formale, însă până în prezent nu au fost încheiate astfel de acorduri. Ce
măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?
Educația non-formală este un tip de educație care cuprinde toate procesele și practicile elevilor și ale profesorilor
desfășurate în plan extrașcolar.
Conform art. 179 din ROFUIP nr. 5447/31.08.2020 , unitățile de învățământ pot realiza parteneriate cu asociații, fundații
instituții de educație culturală, organisme economice și organizații guvernamentale sau alte tipuri de organizații, în interesul
beneficiarilor direcți ai educației.
Înainte de a proceda la încheierea acordurilor cu orice reprezentant al vreunei societăți, ONG etc, voi proceda la verificarea
în corespondența de pe mail-ul inspectoratului dacă a fost transmis un acord încheiat la nivel județean sau național, în acest
sens, ori solicit aprobarea de acces în unitățile de învățământ a reprezentanților respectivei organizații, aprobare încheiată la
nivel de inspectorat școlar județean.
Toate demersurile în acest sens vor fi dublate de opinia avizată a coordonatorului pentru proiecte și programe educative
școlare și extrașcolare care ține o evidență clară în acest sens în registrul activităților educative.
Orice decizie s-ar lua, reprezentanții respectivei asociații sau ONG vor prezenta oferta în fața echipei de management și a
consilierului educativ sau a profesorilor vizați/interesați.
Încheierea unor astfel de parteneriate ține și de specificul școlii, de direcțiile strategice și de preferințele demonstrate de
elevi și/sau cadre didactice în sensul educației non-formale.
Nu în ultimul rând, trebuie verificate credențialele și obiectivele macro ale respectivei organizații pentru a evita
desfășurarea unor activități malițioase sau cu tentă de prozelitism religios sau politic și că respectă prevederile art. 182 alin
(2) din ROFUIP nr. 5447/31.08.20204.
Protocolul de colaborare care urmează a se încheia va stipula clar domeniile de acțiune și limitele acestora în școală. După
înregistrarea la compartimentul secretariat, urmează ratificarea și aprobarea în structurile unității a protocolului de
colaborare care va avea, în mod obligatoriu, în anexă activitățile ce urmează a se derula în afara orelor de curs și cu un
cadru didactic supraveghetor.

Conform art. 179 din ROFUIP nr. 5447/31.08.2020 , unitățile de învățământ pot realiza parteneriate cu
asociații, fundații instituții de educație culturală, organisme economice și organizații guvernamentale
sau alte tipuri de organizații, în interesul beneficiarilor direcți ai educației.
1. verificate credențialele și obiectivele macro ale respectivei organizații pentru a evita desfășurarea unor
activități malițioase sau cu tentă de prozelitism religios sau politic și că respectă prevederile art. 182
alin (2) din ROFUIP nr. 5447/31.08.20204.
2. Toate demersurile în acest sens vor fi dublate de opinia avizată a coordonatorului pentru proiecte și
programe educative școlare și extrașcolare care ține o evidență clară în acest sens în registrul
activităților educative.
3. prezentarea proiectelor/programelor în CP și identificarea resursei umane disponibile pentru

19
 realizarea/implementarea proiectului
De reținut:
● dacă nu există colegi care să se ocupe de implementarea proiectului, chiar directorul se va “pune pe
treaba” și va organiza și implementa un prim proiect.
● finalizarea proiectului cu un eveniment de amploare - festival, concert, spectacol, promovarea
rezultatelor obținute și recompensarea cadrelor didactice implicate prin evidențierea lor în CP, CA.

23. Unitatea școlară pentru a cărei funcție de conducere candidați are un număr semnificativ de elevi capabili de
performanță. Care sunt modalitățile prin care echipa de conducere poate face ca școala să răspundă mai bine
nevoilor acestor elevi?
Plecând de la numărul și distribuția pe clase a elevilor capabili de performanță, echipa de conducere poate și va pune la
punct un proiect alături de comisia de curriculum din școală pe care îl va prezenta în consiliul profesoral spre aducere la
cunoștință și pentru a-l modifica, urmare a discuțiilor cu profesorii vizați.
Se va merge pe acțiuni concrete eșalonate pe activități pe termen scurt, mediu și lung astfel: 
1. Pe termen scurt:
- elevii vor primi stimulente financiare, prin programul de burse de merit și/sau performanță din școală. Comisia
Burse școlare se va ocupa în acest caz;
- se va pune la punct un program de pregătire suplimentară, în afara orelor din orar, sub forma unui Club al
curioșilor, care va trebui gândit atât pentru elevii din unitatea cu personalitate juridică, cât și pentru cei din satele
aparținătoare, care se pot întâlni la școala primară structură, din localitate;
      2)  Pe termen mediu:
- cadrele didactice vor intensifica înscrierea și absolvirea unor cursuri de formare dedicate pregătirii elevilor dornici
și capabili de performanță. Comisia de formare continua și profesională se va implica în acest sens;
- se va acorda o atenție sporită respectării procedurii de avizare a CDȘ pentru anul școlar următor, existând
posibilitatea ca profesorii propunători de discipline opționale să aibă în atenție programe de tip extindere, cu încadrarea în
numărul de ore prevăzut de planurile cadru. Dacă există elevi cu performanțe dovedite în mai multe domenii/pe mai multe
discipline, se poate opta pentru o disciplină de tip opțional integrat.
       3)  Pe termen lung:
- Pregătirea pentru viitoarele olimpiade școlare de specialitate, după revenirea la normalitate în urma pandemiei, s-ar
putea constitui într-un alt obiectiv vizat.
- După recenta înființare a Centrului Județean de Excelență, elevii ar putea fi consiliați în această direcție, alături de
părinți/tutori.
Susținerea performanței la nivelul unei școli din mediul rural este un deziderat la care întregul colectiv de cadre didactice și
nu doar direcțiunea școlii pune umărul an de an. În ultimii ani nivelul performanței a crescut continuu, ajungând în anul
2021 la 100% promovabilitate la examenul de Evaluare Națională.
Adevărata performanță constă în preluarea unui elev de clasa a V-a, având cunoștințe la nivel redus spre mediu și aducerea
lui la performanța de a absolvi un examen național cu medii peste 5 și oferirea unei șanse de a urma cursurile unui liceu
tehnologic.
La acest deziderat aderă întregul colectiv didactic, nu doar echipa de management a școlii și reprezintă încă un pas în
distrugerea miturilor că elevii din mediul rural nu sunt capabili de performanță.

- implementarea programului de identificare, selecție, pregătire și motivare a elevilor capabili de

performanță
- se va pune la punct un program de pregătire suplimentară, în afara orelor din orar, sub forma
unui Club Matematicienilor, Clubul de lectură, care va trebui gândit atât pentru elevii din
unitatea cu personalitate juridică, cât și pentru cei din afară.
- pregătirea suplimentară pentru viitoarele olimpiade școlare de specialitate, după revenirea la
normalitate în urma pandemiei, s-ar putea constitui într-un alt obiectiv vizat.
● organizarea unui concurs al școlii (chiar și on-line) în care să valorizăm pregătirea lor pentru
performanță , atrăgând și elevi din alte școli.
● înființarea unor cercuri, în școală, în care să activeze acești elevi
● încurajarea și susținerea participării acestora la concursuri de profil
● colaborarea cu Centrul Județean de Excelență;
● schimburi de experiență cu alte unități de învățământ axate pe performanță, din țară sau străinătate;
● implicarea acestora în activități de mentorat etc
● popularizarea reușitelor, atât în școală, cât și în comunitate
- se va acorda o atenție sporită respectării procedurii de avizare a CDȘ pentru anul școlar următor,

20
 existând posibilitatea ca profesorii propunători de discipline opționale să aibă în atenție programe de
tip extindere, cu încadrarea în numărul de ore prevăzut de planurile cadru. Dacă există elevi cu
performanțe dovedite în mai multe domenii/pe mai multe discipline, se poate opta pentru o disciplină
de tip opțional integrat.
Recompense:
● colecția de diplome și cupe, ”Panoul de onoare”, Calendarul școlii - poze cu elevii premiați afișat în
fiecare clasă, Elevul lunii (crearea unei TRADITII al performerilor)
● postere anuale cu GOLDEN TEAM
● identificarea unor resurse financiare pentru recompensarea elevilor ce obțin rezultate deosebite la
concursuri
● să nu uităm de profesorii care îndrumă acești elevi!

24.  Școala are ca prioritate dezvoltarea activităților de tip peer-mentoring între elevi ca modalitate eficientă de a
reduce pierderile în învățare în perioada de pandemie. Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-ar putea
iniția echipa de conducere a școlii în acest sens.
Existența unui program de mentorat construit pe baza prieteniei care să îi încurajeze pe elevi să se joace împreună, să
vorbească și, altfel, să se cunoască între ei. „Transformarea culturii școlii”- elevi care colaborează în mod obișnuit având
șansa de a-și îndruma colegii care au nevoi educaționale speciale. Programul înlătură astfel barierele dintre cursanții cu
abilități și seturi de abilități diferite, iar școala devine din ce în ce mai autentic incluzivă.Astfel, mentorii(unii elevi) au
posibilitatea sa „învețe sau să consilieze tinerii cu ,,probleme” să ofere sprijin și strategii de adaptare și să îi ajute să se
simtă mai puțin singuri.
-Mentoratul de la egal la egal este o formă de mentorat care are loc de obicei între o persoană care a trăit o anumită
experiență (mentorul de la egal la egal) și o persoană care este nouă în acea experiență (mentorat de la egal la egal).
Un exemplu ar fi un elev cu experiență (care este mentorul colegilor) pentru un nou elev sau un coleg cu CES îndrumat,
la o anumita materie sau într-o școală nouă. Mentorii de la egal la egal sunt folosiți și pentru schimbările de sănătate și
stilul de viață. De exemplu, elevii , cu sprijinul colegilor, pot avea ședințe individuale care se întâlnesc în mod regulat
pentru a-i ajuta să se recupereze sau să se reactiveze. Mentorii de la egal la egal oferă indivizilor oportunități de educație,
recreere și sprijin.Majoritatea mentorilor de la egal la egal sunt aleși pentru sensibilitate, încredere, abilități sociale și
fiabilitate.
-Cei implicați pot menține contactul prin e-mail, telefon sau întâlniri în persoană.
-Compatibilitatea mentorului și mentorat este un factor care trebuie luat în considerare atunci când se aleg perechi. Mentorii
și mentorații pot beneficia de pe urma unor medii, interese și experiențe de viață similare.Vârsta, sexul, etnia, preferințele
de limbă și educația pot fi luate în considerare atunci când se formează perechile.Mentorii de succes tind să fie disponibili,
cunoscători, educați în probleme de diversitate, empatici, amabili, încurajatori, susținători și pasionați

Pentru dezvoltarea activităților de tip peer-mentoring trebuie înființată echipa - coordonator va fi un cadru
didactic cu experiență în consiliere.
1. Majoritatea mentorilor de la egal la egal sunt aleși pentru sensibilitate, încredere, abilități sociale și
fiabilitate.
2. Compatibilitatea mentorului și mentorat este un factor care trebuie luat în considerare atunci când se
aleg perechi.
La nivelul fiecărei clase se va realiza selecția elevilor dornici să se implice ca mentori.
Centralizarea elevilor dispuși să colaboreze cu colegii lor pentru a recupera materia.
Se vor organiza întâlniri pentru instruirea voluntarilor, mentori-elevi, cu explicarea sarcinilor și elucidarea
neînțelegerilor.
Se va prezenta programul de lucru detaliat.
Compatibilitatea mentorului și mentorat este un factor care trebuie luat în considerare atunci când se aleg
perechi.
Programul întâlnirilor de mentorat pentru fiecare echipă va fi coordonat de un cadru didactic gata să aducă
lămuriri sau să intervină atunci când e necesar.
Mentorii de succes tind să fie disponibili, cunoscători, educați în probleme de diversitate, empatici, amabili,
încurajatori, susținători și pasionați.
- Cei implicați pot menține contactul prin e-mail, telefon sau întâlniri în persoană.
- Distribuirea unor mici responsabilități- cum ar fi verificarea temelor sau indicații pentru rezolvarea lor
- activități în grupuri mici de elevi din aceeași clasa- G-Suite
- cadrul didactic supervizează și încurajează activitatea elevilor oferind feedback pentru fiecare
activitate.

21
25. Bugetul unității de învățământ pentru anul școlar următor este insuficient. Ce măsuri concrete ați întreprinde
pentru a vă asigura că școala va avea resursele necesare?
Potrivit reglementărilor legislative în vigoare, finanțarea școlii din România este asigurată din cele 3 surse, asemenea
tuturor unităților din învățământul de masă:
- Finanțarea de bază - din partea Ministerului Educației, prin Inspectoratul Școlar Județean – pentru salarii.
- Finanțarea din partea Consiliului Local - de bază și complementară pentru cheltuieli
de capital, cheltuieli sociale și alte cheltuieli asociate procesului de învățământ preuniversitar de stat - bunuri și servicii,
investiții etc.

- Finanțarea suplimentară obținută din/prin atragerea de sponsorizări, donații, venituri externe.

 
Din păcate, fiind o școală cu resurse limitate și fără venituri proprii, iar – în ultimii ani de management, nu am beneficiat de
vreo donație sau sponsorizare în fonduri/lichidități, accentul se va muta pe celelalte două direcții rămase.
Dacă bugetul este deficitar pe partea de salarii, iar școala noastră și-a lichidat fondurile din costul standard per/elev în luna
iunie anul curent, atunci măsura concretă se rezumă la cele două adrese lunare către ISJ: 1 - spre serviciul contabilitate – în
care solicităm sumele necesare deschiderilor pentru plata salariilor pentru luna în curs, luna următoare acesteia (după
încărcarea în
linkul destinat) și 2 – spre Consiliul de Administrație al ISJ, în atenția inspectorului școlar general, prin care se solicită
suplimentarea contului Cheltuieli cu personal cu fix suma necesară plății salariilor, după ce ne-am asigurat – alături de
administratorul financiar al școlii, că sumele rămase în cont de la ultima plata a salariilor, sunt 0 (zero).
În cazul în care, deficitul este pe cheltuieli materiale, bunuri și servicii, aceeași procedură se aplică, în direcția autorităților
locale – Primăria și Consiliul Local. În urma unei solicitări scrise prealabile constituirii bugetului – de regulă, în perioada
decembrie/ianuarie, problema este ridicată în prima ședință  de Consiliu Local. De obicei, fondurile sunt suplimentate în
urma rectificărilor
bugetare și în funcție de acestea.
Aplicat practic, la nivelul unității școlare pentru care susțin prezentul interviu,  posibilitățile de soluționare a situației-
problemă de mai sus se rezumă la  aceste direcții prezentate. Școala nu beneficiază de terenuri date în arendă sau contracte
de închirieri în urma cărora să poată beneficia de terțe surse bugetare.

Potrivit reglementărilor legislative în vigoare, finanțarea școlii din România este asigurată din cele 3 surse,
asemenea tuturor unităților din învățământul de masă:
- Finanțarea de bază - din partea Ministerului Educației, prin Inspectoratul Școlar Județean – pentru salarii.
- Finanțarea din partea Consiliului Local - de bază și complementară pentru cheltuieli de capital, cheltuieli
sociale și alte cheltuieli asociate procesului de învățământ preuniversitar de stat - bunuri și servicii, investiții
etc.
- Finanțarea suplimentară obținută din/prin atragerea de sponsorizări, donații, venituri externe.
Dacă bugetul este deficitar pe partea de salarii, iar școala noastră și-a lichidat fondurile din costul standard
per/elev în luna iunie anul curent, atunci măsura concretă se rezumă la cele două adrese lunare către
ISJ/ISMB:
1 - spre serviciul contabilitate – în care solicităm sumele necesare deschiderilor pentru plata salariilor pentru
luna în curs, luna următoare acesteia (după încărcarea în link-ul destinat) și
2 – spre Consiliul de Administrație al ISJ/ISMB, în atenția inspectorului școlar general, prin care se solicită
suplimentarea contului Cheltuieli cu personal cu fix suma necesară plății salariilor, după ce ne-am asigurat –
alături de administratorul financiar al școlii, că suma rămasă în cont de la ultima plata a salariilor, e 0 (zero).
În cazul în care, deficitul este pe cheltuieli materiale, bunuri și servicii, aceeași procedură se aplică, în direcția
autorităților locale – Primăria și Consiliul Local. În urma unei solicitări scrise prealabile constituirii bugetului
– de regulă, în perioada decembrie/ianuarie, problema este ridicată în prima ședință de Consiliu Local. De
obicei, fondurile sunt suplimentate în urma rectificărilor bugetare și în funcție de acestea.
1. Prioritizarea activităților, ce presupun alocarea resurselor în conformitate cu bugetul aprobat.
2. Elaborarea unei note către ISMB/IȘJ sau Consiliul local pentru suplimentarea bugetului
3. Atragerea de resurse extrabugetare, pentru diferite tipuri de activități (donații, sponsorizări, granturi de
finanțare europene etc.).
4. Solicitarea rectificării bugetare, în conformitate cu nevoile instituției, însoțită de fundamentare
necesarului de fonduri.
5. Atragerea participării Asociației Reprezentative a Părinților, a partenerilor economici/locali, ca actori
ai procesului educațional în susținerea unor activități educaționale (susținerea financiară pentru
desfășurarea unor concursuri, pregătirea remedială, școală după școală, premierea elevilor etc.)

22
6. Restructurarea posturilor, restrângerea numărului de clase- cu respectarea prevederilor legale,
reducerea orelor la minimul legal (fără CDS-uri suplimentare), chiar externalizarea unor servicii . De
exemplu: înlocuirea serviciului de pază care înseamnă personal angajat, cu sisteme de supraveghere
antiefractie.
7. Prin investiții care reduc consumul de energie, apă, surse de încălzire, care pot fi realizate și prin
proiecte cu fonduri nerambursabile, cu sprijinul comunităților locale.

- Discuții in CP;
- Determinarea cauzelor (interne/externe)
- Prin motivare sau coerciție (pctj calificativ, procedura disciplinară
-

- Consecvența viziunii formulate

- Viziune clară
- Ghidare pt implinirea obiectivelor
- Prezentarea clara a sarcinilor de lucru formulate in fisa postului
- Prezentarea informatiilor clar, rapid, pe canalele de informatii
- Oferire de feedback
- Consiliere personală
- Exemplu personal
- Celebrarea reusitelor

Stabillirea tipului de reclamatie:- etică /ROFUIP sau legată de curriculum asistente ore)

23
 - Discuții cu acuzatul
- In functie de gravitatea faptelor: discutii personale, cp, ca isj etc

- ROFUIP Art. 65 (1) Profesorii diriginţi sunt numiţi, anual, de către directorul unităţii
de învăţământ, în baza hotărârii consiliului de administraţie. (2) La numirea
profesorilor diriginți se are în vedere, în măsura posibilităților, principiul continuității,
astfel încât clasa să aibă același diriginte pe parcursul unui nivel de învățământ
- Principiul continuitatii
- Consultare cp
- Clase disponibile
- Rezultate cd
- Expertiza in consiliere si orientare
- Chestionare de satisfactiee parinti elevi
- Colaborarea cu invatatorul
- Consultarea Consiliului clasei daca pateste ceva dirigintele
- Disponibilitatea de a raspunde nevoilor scolii
-
-

- Determinarea cauzelor, frecventa, tipurile de agresiune;

- Masuri termen scurt: consigliere diriginte, discutii director parinti, CJRAE;
Termen mediu: proiect educativ comisia pt combaterea violentei
Termen lung: construirea unei tinte strategice
- Discutii consiliul clasei, CP sanctioneaza,
- Activitati extrascolare – responsabilizarea agresorilor in activitati de prevenire
violentei pt cresterea stimei de sine
- Intalniri cu psihologul scolar/politist;

-reactualizarea fisei postului cu sarcini clare pt responsabilizare

- reactualizarea ROFUIP/RI pt respectarea indatoririlor si a obligatiilor
- in CP dezbatere+consiliere, cu identificarea cauzelor
- sedinta consiliul clasei;

24
-delimitarea clara dintre functie si colegialitate
- identificarea cauzelor si a naturii conflictelor, recunoasterea atributiilor
- negocierea unor reguli in vederea aplanarii, diminuarii
- apelarea la un mediator intern, unul dintre colegi
- abordarea directa a problemei, transparent, amical

- instrumente> legislatia> ROFUIP, RI, Cod etica

- Chestionare pt identifcarea cauzelor
- Apelarea la un consilier CJRAE - interventie/parteneriat
- consilierea cd
- asistente
- participarea directorului la sedintele cu parintii

METODOLOGIE-CADRU din 30 august 2021 de organizare și

 ORDINUL nr. 5.154 din 30 august 2021
funcționare a consiliilor de administrație din unitățile de învățământ preuniversitar
Articolul 7
(1) Membrii consiliului de administrație sunt aleși sau, după caz, desemnați după cum urmează:
a) reprezentanții personalului didactic de predare și de instruire practică sunt aleși, prin vot secret, de
către consiliul profesoral, dintre propunerile înaintate de membrii acestuia/autopropuneri, în ordinea
descrescătoare a numărului de voturi obținute de candidați, din rândul cadrelor didactice cu norma de
bază în unitatea de învățământ, care în ultimii doi ani nu au fost sancționate disciplinar, cu
respectarea criteriilor de competență profesională.
-prevedere utila

25
 METODOLOGIE-CADRU din 30 august 2021 de organizare și
ORDINUL nr. 5.154 din 30 august 2021
funcționare a consiliilor de administrație din unitățile de învățământ preuniversitar
- automat directorul devine presedinte. dă o decizie cu noua componență. Dacă a fost
membru CA, până la alegerea unui alt profesor, se funcționează cu 1 membru în
minus. In decizia provizorie va apărea doar 3. ................ - cadru didactic. După
alegeri, se face o nouă decizie și se trece numele persoanei. Ideal este ca noul
membru să fie ales cât mai repede - câteva zile

- învatare fizică: - proiecte sociale: rechizite, acordare burse

-voluntariat cu cadre didactice
- implicare asistent social+politie
- asigurarea scolarizarii copilului
-online: - asigurare device, portofolii duse acasa; participarea din cadrul scolii dupa p
procedura bine stabilita; sustinerea elevilor pt imbunatatirea competentelor;

- -identificarea cauzelor
- Criterii de motivare – proiect social;
- Voluntariat cd;
- Implicare asitent social, mediator;
- Prevedere ROFUIP – Asigurarea de catre parinti a scolarizarii
Capitolul II
Îndatoririle părinţilor sau reprezentanților legali
Art. 162
(1) Potrivit prevederilor legale părintele sau reprezentantul legal are obligaţia de a
asigura frecvenţa şcolară a elevului în învăţământul obligatoriu şi de a lua măsuri
pentru şcolarizarea elevului, până la finalizarea studiilor.
(2) Părintele sau reprezentantul legal care nu asigură şcolarizarea elevului în
perioada învăţământului obligatoriu este sancţionat, conform legislaţiei în vigoare, cu
amendă cuprinsă între 100 lei şi 1.000 lei ori este obligat să presteze muncă în folosul
comunităţii.

26
 IDEM 36-37
-consiliere scolara
- Mediator- consilier
- apel la cl/primarie

- verificarea directa a spatiilor, a avizelor dsp, isu;

- inventarele scolii
- consultarea persoanelor din subordine;

- identificarea naturii nemultumirilor (etice/curriculum), discutii cu profrsor elev

parinte;
- consilierea parintilor privind punerea in prim plan al interesului elevilor, interesul
superior al elevului
- transferul nu este intotdeauna o solutie
- aprob in final cu masuri la clasa respectivă

- evaluarea se face analizand obiectivitatea autoevaluarii din fisa calificativ

- masurarea gradului de implicare prin activitati realizate la clase raportat la activitatile
propuse; instrumentele folosite;
- incadrarea in timp;
- intocmirea unui pdp
- asistente
- rapoartele activitatii pe comisiile din care fac parte
- pv ale unor activitati;

-identificarea naturii conflictelor, a intensitatii lor, a frecventei acestora

-suport si consiliere
- Transparenta in decizii
- comunicare – managementul conflictelor – Psihologia conflictelor
- implicarea in luarea deciziilor
- recunoasterea expertizei

27
- motivarea performantei

-invatarea centrata pe elev

Lung: - dificultati : elevi parinti profesori
Tinta strategica: promovarea unui invatamant de calitate centrat pe elev/ particularizat
CES/excluziune
Scurt: formarea cd/mobilitati; consilierea tuturor;

- activitati extrascolare pt o ora profesor

- lectii interactive dupa un grafic stabilit
- jocuri Școala altfel
- consilierea parintilor;

28