Situații problemă

1. Oferta curentă de CDS a școlii reflectă într-o măsură redusă preferințele elevilor, familiei sau
contextul/nevoile de la nivelul comunității. Cum puteți ameliora această problemă?

 Fiecare școală are dreptul de a-şi contura o personalitate proprie este creată de noul Curriculum Naţional care,
prin Planul-cadru de învăţământ, oferă şcolilor libertatea de a decide asupra unei părţi destul de mari a
programului şcolar al elevilor – prin aprofundări, extinderi, opţionale, curriculum la decizia şcolii şi curriculum
de dezvoltare locală.

Curriculum-ului la decizia şcolii reprezintă o oportunitate pentru fiecare şcoală de a include în oferta
educațională o serie de astfel de curriculă, în funcție de nevoile și interesele elevilor pe care îi deservește.

Decizia privind modul în care va fi abordat acest segment al curriculum-ului va fi luată la nivelul unităţilor
şcolare, inclusiv prin consultarea elevilor şi a părinţilor, precum şi prin implicarea treptată a comunităţii locale.
În ceea ce priveşte programele şcolare propriu-zise pe discipline, curriculum-ul la decizia şcolii va oferi o
paletă largă de posibilităţi din care şcoala va putea alege una sau mai multe variante.
Oferta CDȘ-ul trebuie construită prin dialog cu partenerii implicați: școală (elevi și cadre didactice), părinți și
comunitatea locală
Când se constată că Oferta curentă de CDS a școlii reflectă într-o măsură redusă preferințele elevilor,
familiei sau contextul/nevoile de la nivelul comunității, trebuie luate următoarele măsuri:
 Realizarea unui chestionar de feedback (din partea beneficiarilor) a ofertei anterioare
 Efectuarea unei analize de nevoi prin consultarea beneficiarilor: Părinţii, elevi
 stabilirea CDȘ-ului în funcție de resursa umană și materială a școlii (cerere și ofertă)
 valorizarea resursei umane disponibilă (profesori creativi care să propună opționale atractive pentru elevi)
 identificarea altor furnizori de formare (părinți, ONG-uri etc)
 identificarea unor potențiali parteneri pentru dezvoltarea ofertei CDȘ
 adaptarea conținuturilor disciplinelor optionale din oferta curentă, pentru a satisface nevoile si interesele
elevilor/comunității locale. 
Aș continua cu Oferirea de exemple de bune practici profesorilor - programele CDȘ-urilor aprobate de ME
(http://programe.ise.ro/). Comisia pentru curriculum poate solicita cadrelor didactice revizuirea propunerilor
de CDȘ până când reflectă analiza de nevoi, precum și structura (de exemplu, nu argument, ci notă de
prezentare; competențe specifice și exemple de activități de învățare etc.).

2. Oferta curentă de CDS a școlii este insuficient dezvoltată, cadrele didactice din școală fiind puțin
interesate să contribuie la dezvoltarea acesteia. Ce puteți întreprinde în acest sens?

După realizarea analizei de nevoi asupra preferințelor elevilor cu privire la disciplinele pe care doresc să se
studieze ca și CDS, are loc informarea cadrelor didactice care sunt încurajate să realizeze opționalele
respective.
Cred că ar trebui să pornim de la formarea profesorilor, încurajarea lor să participe la programe de formare în
care să învețe să realizeze CDS -uri  ținând seama de preferințele elevilor și familiile acestora.
În acest sens, există oferte de cursuri de formare, de ex. CRED, care dezvoltă abilitățile cadrelor didactice de a
elabora un astfel de curriculum.
De asemenea, aș apela la parteneriate cu profesori asociați (în cadrul unui program de exemplu Școală după
școală) sau cu profesori de la alte școli în cadrul unor parteneriate.
De asemenea propuneri interesante de CDS ar putea da Asociatiile care sunt implicate în procesul educațional.
Acestea ar putea să asigure și materiale diverse care să-i atragă pe elevi.

1
-Susținerea unor dezbateri la nivelul şcolii menite şa promoveze şi să evidențieze acele opționale care au o
deschidere mai mare către elevi şi pot fi sustenabile în şcoală.

realizarea analizei de nevoi asupra preferințelor elevilor cu privire la disciplinele pe care doresc să le
studieze ca și CDS 
 informarea cadrelor didactice care sunt încurajate să realizeze opționalele
 identificarea cadrelor didactice disponibile pentru implementarea de CDȘ-uri 
 implementarea unei proceduri menite să stimuleze implicarea cadrelor didactice (punctaj în fișele de
autoevaluare și pentru gradația de merit, oportunități de participare la cursuri de formare suportate din
bugetul unității, recunoașterea prin acordarea de diplome/profesorul anului ... 
motivare  financiară (PO pentru oferta CDS a școlii), Motivare  financiară (PO pentru oferta CDS a scolii), punctaj în
fișele de autoevaluare și pentru gradația de merit etc.
 dezvoltarea unor proiecte educaționale prin implicarea cadrelor didactice care au implementat CDȘ,
parteneriate cu profesori asociați (în cadrul unui program de exemplu Școală după școală) sau cu
profesori de la alte școli în cadrul unor parteneriate.
 Punctajul aferent propunerii unui astfel de opțional, în cazul realizării unei etape de mobilitate la nivel
județean (completarea normei pe perioadă determinată sau nedeterminată, transferul la cerere sau prin
restrângere de activitate, detașarea/detașarea în interesul învățământului etc.).

3. Participarea la formarea continuă în școală este foarte redusă, chiar dacă profesorii au nevoi clare
de dezvoltare profesională în arii diverse (abilitare curriculară, managementul clasei, utilizarea
noilor tehnologii și platforme în predare/ învățare/ evaluare, lucru cu copii cu dizabilități și/sau
CES etc.). Oferiți un exemplu de intervenție adecvată pentru ameliorarea acestei provocări
Motivarea cadrului didactic printr-un set de exerciții de motivare: reflecția asupra profesiei, identificarea
aspectelor pozitive din activitatea didactică, evaluarea corectă a limitelor personale, asumarea
responsabilităților, dorința de schimbare și autodepășire.
-Autocunoaşterea este o componentă de bază a inteligenței noastre emoționale. Dezvoltarea personală prin
participarea la programe de formare presupune conştientizarea în rândul cadrelor didactice la ,,ceea ce pot face
concret” pentru îmbunătățirea actului didactic, creşterea stimei de sine, dezvoltarea aptitudinilor şi talentelor
proprii, maximizarea propriului potențial. Prin identificarea opotunităților legate de dezvoltarea personală,
conducerea şcolii, poate să găsească acele metode formale şi informale prin care cadrele didactice să fie
antrenate în participarea la cursuri de dezvoltare personală.
Stabilim un plan de acțiune:
 discuții individuale
 asistențe la ore 
 identificarea aspectelor pozitive din activitatea didactică
 evaluarea corectă a limitelor personale
 motivarea cadrului didactic printr-un set de exerciții de motivare: reflecția asupra profesiei, asumarea
responsabilităților, dorința de schimbare și autodepășire.
 prezentarea ofertei de cursuri de formare și selectarea acelora care satisfac nevoile de formare
identificate. 
 cursuri de formare continuă plătite de școală, nu doar din buzunarul propriu. 
Cadrelor didactice li se poate aminti faptul că Formarea continuă și profesională este un drept și o obligație
stipulată în legislația în vigoare (LEN, Metodologia formării continue și profesionale etc.)

4. Școala dumneavoastră a fost solicitată să se alăture unui consorțiu școlar, ca școala de aplicație.
Cum credeți că o astfel de decizie poate să sprijine un profesor care intră acum în sistemul de
educație și ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?

2
 3654 din 12.04.2021 (MO 416/20.04.2021)
Toate demersurile vor trebui aduse la cunoștința beneficiarilor direcți și indirecți ai școlii, având în vedere faptul
că, activitatea de mentorat și practica pedagogică derulate în unitate vor produce modificări de ritm.
Măsuri concrete:
- Alături de responsabilul Comisiei de Formare continuă și profesională, aș face o analiză obiectivă a nevoilor de
formare în direcția mentoratului a cadrelor didactice ale școlii
- În cazul profesorului care acum intră în sistemul de învățământ, aici nu vorbim despre practica pedagogică
necesară absolvirii unui ciclu superior, ci de sigurarea unui real mentorat profesional pe parcursul carierei sale.
-îndrumarea de a participa la cursuri de formare pentru profesorii debutanți
-asigurarea unui real mentorat professional, prin identificare cadrelor didactice cu experiență care să consilieze și
să îndrume profesorul debutantul

5. Familiile unui număr semnificativ de elevi din clasa a VIII-a indică faptul că în acest an copiii lor
nu se vor prezenta la Evaluarea Națională, fiind în risc de a nu continua studiile în învățământul
secundar superior. Oferiți două exemple de măsuri prioritare de intervenție care să diminueze
acest risc.

-discuții individuale cu  părinții elevilor în cauză și identificarea factorilor care au dus la această decizie
-consilierea familiei și identificarea direcției de acțiune în funcție de nevoile elevului ( pregătire cu elevii fizic,
online adaptate situației) 
-sesiuni de consiliere școlară Ex. Conștientizarea asumării -„ încerc”;Motivarea elevilor, persuasiunea - „Poți!
Știi! Învinge emoțiile!”
- Popularizarea invatamântului profesional prin invitarea unor reprez ai instituțiilor de învățământ profesional,
activități de consiliere împreuna cu CJRAE/CJAP, participarea la proiecte educative în parteneriat cu instituțiile
de învățământ profesional de tip Meseria - brățară de aur 
-susținere financiară dacă e cazul prin identificarea unor Asociații, ONG-uri
În situațiile în care părinții sau aparținătorii refuză colaborarea și comunicarea, punerea în vedere a prevederilor
legale ale Legii Educației Naționale nr. 1/05.01.2011 care prevede învățământul până în clasa a X-a, inclusiv, ca
fiind obligatoriu. Le sunt puse astfel în vedere obligațiile pe care le au ca părinți pentru dezvoltarea profesională
și educația copilului, ca beneficiar primar al educației.

6. Peste 10% dintre elevii înscriși în anul școlar precedent nu au frecventat școala/au avut o frecvență
foarte scăzută și s-au confruntat cu dificultăți în încheierea situației școlare. Oferiți două exemple
de măsuri prioritare de intervenție care să diminueze acest risc.
- monitorizarea și raportare zilnică la nivelul fiecărei clase unde avem acești elevi
- identificarea factorilor care influențează frecventarea cursurilor (în cazul absentării la orele derulate în
regim de predare online, școala trebuie să se asigure că elevul are un dispozitiv care corespunde cerințelor
de logare și desfășurare a lecțiilor online; situații de boală, internare, carantinare etc.)
- consiliere educațională a elevilor aflați în situație de risc
- activități remediale ( fizic, online)
- pachete educationale distribuite elevilor care nu au acces la invatarea online.
- interventia mediatorului scolar
Monitorizarea la nivelul fiecărei clase a elevilor care au  dificultăți în încheierea situației școlare
Organizarea activităților remediale/de sprijin individualizat în vederea recuperării materiei.
Stimularea și motivarea elevilor pentru învățare prin activități diversificate, prin crearea unor echipe de sprijin
formate de elevi-profesori-consilier școlar
- Sprijin și consiliere educațională a elevilor aflați în situație de risc.

În unele cazuri direcțiunea trebuie să găsească soluții viabile care să fie în avantajul elevului oferind măsuri
remediale iar, în cazurile extreme, oferind posibilitatea elevului să-și încheie situația școlară în sesiunile speciale
dedicate acestui lucru.
3
 7. Numărul absențelor nemotivate a crescut semnificativ în ultimul an, constituind un risc crescut de
părăsire timpurie a școlii. Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?
Problemele economice,  problemele de relaţionare între părinţi şi copii, timp redus petrecut cu familia,
redistribuirea rolurilor, suportul social şi emoţional redus, supraîncărcarea profesională a părinţilor sau
munca în străinătate etc. determină mai multe probleme emoţionale la copii decât în trecut. La acestea se
adaugă presiunea grupului, metodele educative slabe, inconstante, supraîncărcarea şcolară, disfuncţiile în
evaluare şi notare, frica de examene etc. constituindu-se în adevăraţi stresori pentru elevi care, din păcate,
uneori evită confruntarea cu ,,problema” prin fuga de la ore. Văzut din această perspectivă, absenteismul
devine o problemă socială, un semnal tardiv al existenţei unor probleme, o conduită care reflectă atitudinea
structurată a lipsei de interes, motivaţie, încredere în educaţia şcolară. Din păcate, absenteismul este în
creştere, iar ignorarea sau pedeapsa excesivă pot doar contribui la cronicizarea fenomenului.

SUGESTII  DE  INTERVENŢIE  ÎN  CAZUL  ABSENTEISMULUI

1. Monitorizarea, de către diriginte, săptămânală a absenţelor elevilor pe fişa tip de monitorizare şi prezentarea
lunară a situaţiei absenţelor către conducerea şcolii
2. Aplicarea chestionarului privind absenteismul (dacă situaţia o impune)
3. Centralizarea răspunsurilor la chestionar şi identificarea principalelor cauze care au contribuit la situaţia de
fapt (număr mare de absenţe nemotivate)
4. Schiţarea unui plan de intervenţie ţintit pentru rezolvarea situaţiei (identificarea de către diriginte a  unor
măsuri amelioratorii)
5. Discutarea, în particular, a incidentului / situatiei cu elevul – căutarea împreună a unor soluţii pentru evitarea
repetării incidentului; eventual, consilierea psihologică individuală / a familiei (în funcţie de cauză)
6. Cooperarea dirigintelui cu părinţii; supravegherea discretă a prezenţei elevului la şcoală, legătura permanentă
cu dirigintele (reacţiile negative ale şcolii şi ale familiei întreţin mecanismele de apărare ale elevului, creând un
cerc vicios, în care, la limită, abandonul tinde să fie văzut de elev ca unică soluţie pentru ,,rezolvarea’’
problemei)
7. Dacă fuga de la şcoală este determinată de atitudinea unui profesor, dirigintele poate media rezolvarea
situaţiei conflictuale profesor-elev
8. Alte modalităţi de profilaxie:
- ieşirea din şcoală pe parcursul orelor de curs doar pe baza unor bilete de învoire, semnate de diriginte sau
profesorul clasei, care să fie ritmic contabilizate la secretariat;
- notarea riguroasă a absentelor la fiecare oră de curs
- respectarea Regulamentului Şcolar şi a Regulamentului de Ordine Interioară pentru elevi
- menţinerea în clasă a unei atmosfere care să asigure satisfacerea trebuinţei de siguranţă afectivă pentru toţi
elevii
- metode de predare – învăţare atractive
- promovarea cooperării în clasă, astfel încât şi elevii cu performanţe şcolare modeste să experimenteze
succesul; evitarea constituirii unor elite, concomitent cu etichetarea, marginalizarea, celor care nu aparţin elitei
- sistem echitabil de recompense – sancţiuni care să menţină motivaţia şcolară a elevilor; nota să fie doar o
măsură obiectivă a performanţei şi nu o modalitate de sancţionare a elevului
- profesorii să comunice eficient (asertiv, să folosească ascultarea activă) să evite etichetarea elevilor, să critice
constructiv, să se focalizeze pe recompensarea elevilor şi nu pe sancţionarea lor
- diversificarea şi atractivitatea activităţilor extracurriculare
-Motivarea elevilor pentru îmbunătățirea frecvenței prin oferirea de premii/recompense
- pot fi desfășurate și activități educative școlare și extrașcolare prin care elevii sunt atrași indirect în activitățile
de grup, având ca obiectiv secundar reducerea absenteismului, implicarea ONG-urilor (ex. implicarea elevilor
în campionatul de fotbal al școlii, în serbările anuale, în excursii – activități care implică elevul determinându-l
să revină la școală).

4
9. Alte strategii de intervenţie:
-crearea unui forum al părinţilor;
-programe de consiliere a părinţilor (de tip ,,şcoala părinţilor’’)
-colaborare cu toate autorităţile comunităţii locale (poliţia locală, alte asociaţii şi ONG – uri).
 

8. Numărul cazurilor de violență în spațiul școlar/bullying este în creștere în ultimii ani și afectează în
mod direct starea de bine a copiilor din școală. Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-ar
putea iniția echipa de conducere a școlii.
Bullying-ul reprezintă un act de violență, fizică, verbală și psihică. Școala este mediul propice pentru
descărcarea  de frustrări, pentru că aici copilul își poate manifesta lupta pentru putere. În școală, copilul
caută un individ mai slab decât el și încearcă să-l domine și prin intermediul lui să scape de problemele sale
(lovește, scoate în evidență defectele fizice, jignește și pune diverse porecle). Comportamentele de bullying
reprezintă o încercare de a obţine ceva prin metode coercitive, prin intimidare, fiind asociată cu aşteptări de
succes ale comportamentului agresiv.
Problemele apărute sunt și oglinda dezechilibrului din familie. Familiile în care există violență oferă un mediu
optim pentru formarea agresorilor. Copiii își copiază părinții, bunicii, rudele apropiate. Au modele de urmat în
acest sens. Din aceste considerente, violența domestică naște agresori. Copiii agresori au învăţat că a fi puternic
înseamnă ca ceilalţi să se teamă de tine.
Părinţii, de multe ori, îşi umilesc copiii şi îi constrâng prin forţă să facă anumite lucruri, considerând astfel că ei
fac educație. Alții pun presiune pe copii simțind nevoia de a demonstra că sunt ”cineva”.  Îi determină astfel să
devină agresori pentru a stârni admiraţia.  Copilul trebuie să aibă o stimă de sine ridicată, consolidată
permanent de părinţi. 
Când un copil este etichetat, tachinat, batjocorit, îmbrâncit sau chiar lovit  repetitiv, este clar că asistăm la
fenomenul de bullying. Ca părinți, cel mai simplu e să-i observăm pe copiii în curtea școlii, aceasta din urmă
reprezintă un micro-univers social în care copiii primesc lecții de viață în afara familiei. 
Una dintre tacticile cele mai utile este ca toți factorii responsabili să se implice. Părinții, profesorii, elevii și
personalul auxiliar trebuie să colaboreze pentru stoparea violenței. 
Conştientizarea existenţei problemei violenţei în mediul şcolar de către elevi, cadre didactice și părinți;
Activități/Actiuni/Măsuri 
1. Constituirea comisiei de prevenire şi combatere a violenţei la nivelul şcolii
2. Organizarea unor sedinţe cu părinţii cu scopul informarii asupra legislatiei în vigoare, asupra cauzelor
şi condiţiilor manifestării violenţei în scoala precum şi asupra mijloacelor de prevenire a violentei
3. Distribuirea de pliante privind date teoretice despre violenţă, prelucrarea acestora la clase de catre
diriginţi si consilier. Sedinte de informare a parinţilor privind strategia antiviolenţă.
Consilierea psiho-pedagogica a elevilor, profesorilor si părinţilor 
 Activități/Acțiuni/Măsuri 
1. Realizarea si promovarea unor pliante, materiale informative pentru elevi, cadre didactice și părinți,
materiale privind fenomenul violenței
2. Consilierea individuală a persoanelor implicate în acte de violență în școală.
3. Consilierea de grup a elevilor în vederea adoptării permanenete a atitudinilor prosociale
 4. Consilierea părinților privind disciplinarea pozitivă a copiilor, prevenirea violenței în familie,
relaționarea cu școala, în cadrul proiectului educațional „Școala părinților”

- utilizarea sistemului de supraveghere video intern în scopul identificării corecte a situațiilor conflictuale
cu folosirea corectă a prevederilor GDPR.
- sesiuni de informare/susținere a cadrelor didactice/diriginți activități de conștientizare a bullying-ului, în
parteneriat cu specialiști

5
 - implementarea unui program de prevenire și diminuare a fenomenului de bullying în școală prin
înțelegerea bullying-ului ca fenomen complex, ce nu privește doar actorii implicați direct (agresor,
victimă sau spectatori), ci a întregii școli, a părinților și a partenerilor sociali.
- pregătirea  profesorilor pentru  a distinge situațiile de bullying de cele de agresivitate, abilitarea lor pentru
a interveni în situații de bullying, crearea Grupului de Acțiune  Anti Bullying, care sa aibă atribuții  clare,
ajutat de minim 2 elevi/  clasa, supravegherea locurilor identificate ca fiind cu risc pentru producerea
bullying-ului, Contract Antibullying cu familiile elevilor etc.
- -dezbateri pe diverse situații, vizionare de filme educative și responsabilizarea consilierului
- -organizarea de activități care au ca scop dezvoltarea comportamentelor dezirabile ( activitati de
interactiune pozitiva, exemple de ce sa faci și nu cele de genul ce să nu faci );
- Implicarea elevilor în vederea participării la programe și proiecte educative care au ca temă centrală
violența în mediul școlar /bullying-ul, proiecte/programe desfășurate în parteneriat cu organizații,
fundații, asociații de tipul Salvați copiii- Ora de net, eLiberare etc.

9. Politicile școlii din ultimii ani în aria combaterii oricărei forme de segregare școlară nu au condus la
rezultatele așteptate. Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?
Incluziunea socială, așa cum este definită în documentele europene, este un proces continuu prin care se asigură că
orice persoană, indiferent de experienţă sau de circumstanţele de viaţă, reuşeşte să îşi atingă întregul potenţial, proces
prin care societăţile caută să reducă inegalitatea, să promoveze coeziunea socială şi să pună în echilibru drepturile şi
responsabilităţile individuale. 

Pentru o educație incluzivă e nevoie de continuarea schimbărilor majore, sistemice, la nivel de școală și la nivel de clasă,
în curriculum și în metodele de predare, în responsabilitățile cadrului didactic, în organizarea școlii și a claselor, în
atitudinea cadrelor didactice față de participarea la educație a copiilor din grupurile dezavantajate, în adaptarea
materialelor didactice, în modul de alocare al resurselor, în relația școlii cu părinții și comunitatea, în elaborarea și
conținutul politicilor publice.

Măsuri:

-Este promovată și încurajată activ reprezentarea copiilor și părinților din grupurile dezavantajate în structurile
consultative, cum ar fi: consiliile părinților și ale elevilor
-Implicarea in activitati commune, concursuri, realizarea de proiecte care implica elevi din diferite categorii
-În sălile de clasă cu aranjament liniar, dispunerea elevilor în bănci se schimbă în mod regulat astfel încât niciun grup de
copii să nu stea mereu în spatele clasei
-Activitățile de predare-învățare includ activități de lucru în grupuri, în cadrul cărora copiii din grupurile dezavantajate și
ceilalți copii lucrează împreună
-Se monitorizează frecvența elevilor, ținându-se cont de etnie și gen
-Se investighează și se verifică întotdeauna motivele absențelor
-Există un sistem de avertizare și un set de proceduri aplicabile în cazul copiilor care sunt pe punctul de a abandona școala
-Se investighează și se verifică întotdeauna motivele pentru care elevii abandonează școala
-Programele de educație remedială sunt la dispoziția elevilor care au nevoie de ele
-Toate cadrele didactice și mediatorul școlar au fost instruiți cum să abordeze situațiile în care apare intoleranța, dacă se
confruntă cu astfel de situații
-Sunt disponibile și se folosesc, la nevoie, resurse umane care-i pot sprijini pe profesori și ajuta pe elevi (cum ar fi,
profesorii de sprijin sau asistenții la clasă)
-Materialele curriculare/resursele școlii oferă imagini pozitive despre toate etniile, inclusiv despre cea romă, și conțin
informații corecte privind istoria și cultura acestora
-Produsele rezultate din activitatea tuturor elevilor sunt expuse în toate claseleș Desenele sau imaginile din sala de clasă
ilustrează toate etniile reprezentate în școală/comunitate
-Informațiile despre școală sunt ușor accesibile elevilor/părinților și sunt prezentate într-o formă ușor de înțeles
-Atât părinții, cât și elevii dispun de posibilități formale și informale de a discuta cu directorul școlii și cu cadrele
didactice anumite probleme care îi preocupă
-Conducerea școlii a stabilit legături și se consultă în mod regulat cu autoritățile locale, ONG-uri și alte instituții care pot
sprijini eforturile școlii de a răspunde nevoilor elevilor din grupurile dezavantajate, inclusiv celor de etnie romă

6
 - dispunerea elevilor în bănci (se schimbă în mod regulat astfel încât niciun grup de copii să nu stea mereu
în spatele clasei)
- activitățile de predare-învățare bazate pe activități de lucru în grupuri, în cadrul cărora copiii din grupurile
dezavantajate și ceilalți copii lucrează împreună
- monitorizarea frecvenței elevilor din grupurile dezavantajate (ex. de etnie și gen)
- programele de educație remedială 
- instruirea cadrelor didactice cum să abordeze situațiile în care apare intoleranța
- produsele rezultate din activitatea tuturor elevilor sunt expuse în toate clasele.
- implicarea elevilor în vederea participării la programe și proiecte educative care au ca temă centrală
educația incluzivă,  proiecte/programe desfășurate în parteneriat cu organizații, fundații, asociații de tipul
Salvați copiii- Ora de net, eLiberare etc.
- desemnarea în CRP a unui părinte reprezentant al grupurilor vulnerabile (CES, medii dezavantajate,
grupuri minoritare etc) pentru o mai bună cunoaștere a problematicii specifice și pentru a găsi împreună
soluții.
10. La nivelul școlii se constată lipsa unui sistem de avertizare timpurie cu privire la elevii aflați în
situații de risc major de excluziune și implicarea redusă a personalului din școală în identificarea și
cunoașterea acestora. Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de
conducere a școlii.
Orice tip de intervenție, în asemenea situație, trebuie să pornească de la gradul de importanță pe care
unitatea școlară îl acordă acestei probleme. S-ar putea ca implicarea redusă să fie urmare a faptului că școala
nu a considerat o prioritate avertizarea timpurie cu privire la acești elevi.
În momentul în care situația elevilor aflați în situații de risc major devine o prioritate/un obiectiv
prevăzut în țintele strategice ale planurilor operaționale și manageriale, această situație își va găsi și o cale de
soluționare.
Teoretic, existența unui sistem de avertizare timpurie cu privire la elevii aflați în situații de risc major
de excluziune poate fi soluționată procedural prin discuții în consiliile și comisiile cu caracter permanent,
prin stipularea unor direcții de acțiune în PDI, planurile manageriale și operaționale anuale și semestriale sau
prin cuprinderea activităților în Regulamentul de Ordine Interioară – toate acestea reflectându-se în delegarea
de responsabili și responsabilități și întocmirea de proceduri operaționale cu caracter specific pentru fiecare
unitate in parte.
Practic, se pornește de la:
 identificarea problemei și a cauzelor ce stau la baza acesteia – dezinteresul manifestat de părinți sau
neimplicarea educatoarei/învățătorului, a profesorului diriginte și chiar a colegilor de clasă sau a
comunității;
 derularea unei colaborări mai atente și apropiate cu Serviciul de Asistență Socială al Primăriei;
 implicarea directă a managerului în soluționarea problemei prin punerea acesteia pe ordinea de zi
a ședințelor de consilii, a ședințelor operative și de lucru și prin monitorizarea realizării acțiunilor
stabilite în urma acestora;
 participarea directorului la ședințele cu părinții și consilierea eventualelor situații ridicate de
aceștia sau, dimpotrivă, identificarea părinților problemă și stabilirea unei legături directe cu
aceștia – legătură menită a reduce riscurile excluziunii;
 planificarea și aprobarea unor activități extrașcolare sau de educație non-formală, în colaborare cu
profesorii diriginți și consilierul educativ al școlii, menite să atragă toți elevii – serbări, activități de
sudare a echipelor pe clase (adesea, problemele pot avea cauze în interiorul claselor produse de
animozitățile rezultate din diferența socială, etnică sau de clasă dintre elevi), excursii, jocuri, întreceri
între clase etc.

7
 - Monitorizarea elevilor potențial vulnerabili se efectuează permanent de către mediatorul școlar și
personalul din școală (nu se poate generaliza în cazul de față);
- Intalniri/convorbiri cu personalul didactic din gradinitele arondate, ele pot oferi informații pertinente
legate de frecventarea grădiniței, tipul de familii, mediul din care provin.
- Comunicare  cu personalul medical din gradinita/ scoala.  
- Convorbiri cu învățătorii/diriginții.
- -Colaborarea cu consilierul școlar (acolo unde există), cu compartimentul de asistență socială din cadrul
primăriei, cu Serviciul de evaluare și orientare școlară și profesională (CJRAE) cu scopul de a asigura
integrarea socială şi profesională a elevilor prin egalizarea şanselor.
- Protejarea și promovarea drepturilor copiilor în toate domeniile;
- Verificarea dosarelor de bursa, sociala/medicala, ele contin informatii legate de situatia financiara/mediul
de provenienta.
- Identificarea problemei și a cauzelor ce stau la baza acesteia dezinteresul manifestat de părinți sau
neimplicarea educatoarei/învățătorului, a profesorului diriginte și chiar a colegilor de clasă sau a
comunității;
- Participarea directorului la ședințele cu părinții și consilierea eventualelor situații ridicate de aceștia sau,
dimpotrivă, identificarea părinților problemă și stabilirea unei legături directe cu aceștia – legătură menită a
reduce riscurile excluziunii;
- Planificarea și aprobarea unor activități extrașcolare sau de educație non-formală, în colaborare cu
profesorii diriginți și consilierul educativ al școlii, menite să atragă toți elevii – serbări, activități de
sudare a echipelor pe clase (adesea, problemele pot avea cauze în interiorul claselor produse de
animozitățile rezultate din diferența socială, etnică sau de clasă dintre elevi), excursii, jocuri, întreceri
între clase etc.
11. Politicile școlii în aria incluziunii copiilor cu CES sunt insuficient susținute de cadrele didactice,
chiar dacă echipa de conducere a dezvoltat aceste politici în mod transparent. Ce măsuri concrete
ați întreprinde în acest sens?
Sprijinirea incluziunii elevilor cu cerințe educaționale speciale reprezintă un obiectiv declarat al școlilor din
România; acest lucru se întâmplă încă de aproape 10 ani de când au debutat programele de sprijin derulate în
colaborare cu Centrele de Educație Incluzivă.
Este de domeniul evidenței că, de-a lungul anilor de când se derulează programul de sprijin, directorul unității a
fost nevoit să intervină în varii situații, pornind de la diferite probleme dintre care amintim:
 - Blocaje în instrumentarea dosarului de către părintele solicitant;
 - Blocaje în programarea/derularea evaluărilor în cadrul SEOSP1 sau chiar în eliberarea
certificatelor;
 - Pierderea programului de sprijin din cauza dublei evaluări psihosomatice realizate la trecerea
dintre ciclul preșcolar și cel primar al copilului;
 - Blocaje de comunicare cu părinții elevilor care acceptă cu greu dificultățile de învățare ale
copilului;
 - Blocaje întâmpinate cu profesorii pe discipline la clasă, fie în ceea ce privește evaluarea
diferențiată a elevilor cu CES (în special disciplinele exacte), fie în necesitatea emiterii unei Programe
adaptate la nivelul disciplinei, în colaborare cu profesorul itinerant;
 - Situațiile de potențială corigență în pragul cărora au ajuns de-a lungul vremii elevii cuprinși în
program de sprijin, rezultante tocmai ale unor abordări superficiale ale cadrului didactic la clasă care
evită predarea/consolidarea sau evaluarea diferențiată a acestora.
 Pornind de la toate aceste premise, directorul unității este nevoit a se implica activ în soluționarea
întregii game de situații astfel:
 - Prin asigurarea transparenței decizionale și a medierii între actorii direct implicați - profesorul de
la clasă, profesorul itinerant și chiar dirigintele sau părintele elevului.
 - Prin prezentarea clară în ședințele Consiliului Profesoral a documentelor legislative,
metodologice și procedurale care stau la baza derulării programelor de sprijin integrate din unitățile de
învățământ de masă;
8
 - Prin monitorizarea realizării, încă de la începutul anului școlar, a
unei planificări/predări/evaluări adaptate și diferențiate a copiilor cu CES la clasă;
 - Prin monitorizarea întocmirii programelor individuale adaptate pentru fiecare disciplină în
colaborare cu profesorul de sprijin;
 - Prin oferirea unui exemplu personal în activitatea la clasă;
 - Prin consilierea și comunicarea strânsă cu profesorii diriginți dar
  și prin încurajarea unei colaborări active a acestora cu părinții elevilor aflați în sprijin. Există varianta
ca părintele să nu cunoască întreaga gamă de probleme și situații cu care se confruntă elevul în relația cu
profesorul în cauză, la clasă.

Formarea personalului didactic în lucrul copiilor cu CES, incluziunea elevilor cu CES în învățământul de
masă s-a făcut fără o pregătire prealabilă a școlilor și cadrelor didactice; 
- Analiza situației concrete și a cauzelor care a condus la aceasta (câte cadre au această atitudine?. De ce
refuză cadrele să susțină incluziunea?)
- Realizarea unui plan de măsuri concrete pentru 6 luni  în funcție de cauzele identificate :
- monitorizarea realizării, încă de la începutul anului școlar, a unei planificări/predări/evaluări adaptate și
diferențiate a copiilor cu CES la clasă;
- întocmirea programelor individuale adaptate pentru fiecare disciplină în colaborare cu profesorul de
sprijin;
- finanțarea de către unitate pentru cursuri de formare în educație specială cu participarea cadrelor didactice
vizate
- consilierea familiilor pentru a solicita profesori de sprijin prin CJRAE respectiv pentru a asigura
facilitatori
- evidențierea pozitivă a cadrelor care promovează o abordare incluziva de succes
- Dezvoltarea unor parteneriate educaționale în colaborare cu CJRAE

12.Politicile școlii în aria incluziunii copiilor cu CES sunt insuficient susținute de părinții elevilor din
școală, chiar dacă echipa de conducere a dezvoltat aceste politici în mod transparent, având profesorii
ca parteneri. Ce măsuri concrete ați întreprindere în acest sens?
Sprijinirea incluziunii elevilor cu cerințe educaționale speciale reprezintă un obiectiv declarat al școlii în
care funcționez; acest lucru se întâmplă încă de  când a debutat programul de sprijin derulat în
colaborare cu Centrul de Educație Incluzivă Cluj-Napoca.
La nivel teoretic această problemă nu ar trebui să existe, deoarece părinții sunt cei care inițiazăși solicită
evaluarea instituționalizată și cuprinderea copilului în orice formă de sprijin – fie ea integrată sau
instituționalizată.
 În cazul în care școala s-ar confrunta cu o astfel de situație, tot la consilierea părinților s-ar ajunge.
Acest lucru poate fi realizat de către educatoarea de la grupă sau de către învățător și/sau profesorul  
diriginte  la  clasă,   de   către  specialistul   delegat   în  programul   de   sprijin  la  nivelul
școlii/profesorul  itinerant  și  chiar de însăși  directorul  școlii, după  caz. Susțin acestea pornind de  la
precizarea făcută în însăși definirea situației problemă care stipulează nivelul de transparență și
implicarea activă a profesorilor din cadrul școlii.
Așadar, pornind de la procentul de foarte scăzut din efectivul total de elevi ai școlii, putem spune că
incluziunea elevilor cu CES și, indirect, legătura strânsă cu părinții acestora reprezintă priorități ale
actului managerial la nivelul școlii.
În subsidiar, demnă de luat în considerare poate fi și motivarea pecuniară de care beneficiază elevul cu
CES cuprins în program de sprijin care are tocmai menirea de a apropia părintele de colaborarea cu
școala.
- Un membru al Consiliului Reprezentativ al Părinților să fie din categoria părinților care au copii cu CES
pentru a găsi împreună modalități de susținere a incluziunii copiilor cu CES;

9
 - evaluarea adecvată a potenţialului de dezvoltare şi de învăţare al acestor copii, (dezvoltarea abilităţilor
necesare pentru învăţare, prin acumularea de cunoştinţe şi deprinderi utile pentru integrarea socio-
profesională) 
- monitorizarea strictă a progresului/regresului acestor elevi
- sesiuni de informare cu privire la obiectivele învăţării şi dezvoltării personale ale elevului în raport cu
competențele prevăzute în profilul absolventului 
- activități de consiliere a părinţilor - orientarea către CJRAE și prezentarea beneficiilor apelând la
specialiști - inclusiv la evaluarea națională elevii vor avea parte de subiecte personalizate.
- implicarea familiilor în viaţa culturală a școlii, în comunitate 
- Un rol deosebit de important în această situație îl au cadrele didactice responsabile de managementul
clasei (învățătorul, dirigintele). 
13. Școala nu a reușit să adopte o platformă de învățare pentru toate clasele, care să susțină
prin facilitățile ei, activitățile de învățare desfășurate online. Oferiți câteva exemple de
intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii. 
Situația problemă în discuție poate avea două abordări posibile, din punctul meu de vedere:
1. Responsabilul cu platforma virtuală a școlii întâmpină greutăți de ordin logistic sau este depășit de
situație. În acest caz, poate fi înlocuit sau sprijinit de către un alt coleg sau consiliat chiar de către directorul
unității;
2. Educatoarele, învățătorii și diriginții clasei nu se implică suficient sau nu au acționează ca liant între
responsabilul cu platforma virtuală și beneficiarii direcți – elevii și părinții acestora.
Pe cale de consecință, directorul organizează o ședință operativă, online sau cu prezență fizică, cu cadrele
didactice și cu responsabilul cu activitatea online în care se trasează sarcini concrete în sensul ca toate clasele să
fie declarate cu domenii funcționale pe platformă, dar și în al consilierii, transmiterii adreselor de mail și a
parolelor necesare accesului/logării pe platformă a elevilor. Inclusiv, se dă un termen limită în care să se
finalizeze toate activitățile în acest sens. Particular, făcând referire la școala pe care o administrez, legătura cu
elevii și părinții este una personală și directă. Aici, directorul se ocupă adesea personal de toate etapele prin care
elevul trece în acest demers: de la predarea
  și prezentarea instrucțiunilor de utilizare a dispozitivului și până la
  introducerea parolelor sau validarea conturilor ori chiar simularea unor accesări online. În final,
implicarea directorului la toate nivelurile de soluționare a acestei situații problemă este cheia. Există
posibilitatea ca situația să fie chiar o rezultantă sau un semnal de alarmă al neimplicării suficiente inițiale.
- implementarea unei platforme de învățare gratuită, simplă care este la îndemâna tuturor, folosirea
conturilor personale (Google și Microsoft)
- formarea profesorilor în folosirea Google Classroom 
- ședință operativă, online sau cu prezență fizică, cu cadrele didactice și cu responsabilul cu activitatea
online în care se trasează sarcini concrete în sensul ca toate clasele să fie declarate cu domenii funcționale
pe platformă, dar și în al consilierii, transmiterii adreselor de mail și a parolelor necesare accesului/logării
pe platformă a elevilor, se dă un termen limită în care să se finalizeze toate activitățile în acest sens.
- utilizarea e-mailului sau a whatsapp
- în lipsa dispozitivelor, profesorii pot pastra legatura telefonic cu elevii, creându-se fise de lucru speciale
sau activități speciale
- utilizarea zoom
- aplicații de învățare de tip Kahoot, Quizzes, Word Wall, Twinkl, Digitaliada
- surse de inspirație precum film și studiu individual
- utilizarea canalelor de comunicare deja existente;

10
 14.Școala nu a reușit să monitorizeze în mod sistematic condițiile în care s-a desfășurat
învățarea online în anul școlar precedent. Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-ar
putea iniția echipa de conducere a școlii, evidențiind riscurile non-intervenției.
Înainte de prezentarea unor exemple punctuale în problema dată, aș dori să subliniez urmările și riscurile non-
intervenției în monitorizarea activităților online care pot duce la creșterea absenteismului la clasă/cursurile
online a elevilor sau la blazarea și neimplicarea cadrelor didactice.
Voi continua cu descrierea cadrului legal și procedural care stă la baza potențialelor acțiuni concrete derulate de
orice director de instituție de învățământ. Pentru a putea desfășura acțiunile de monitorizare a activităților
generate de predarea online, au fost emise următoarele documente legislative:
 - Noul ROFUIP aprobat prin OMEC nr. 5447/31.08.2020 care oferă cadrul procedural pentru
organizarea, desfășurarea și monitorizarea învățării online;
 - Noua fișă cadru de (auto)evaluare a activității didactice anuale anexă 2 la Ordinul MEC nr.
4247/19.05.2020 de modificare și completare a Metodologiei de evaluare anuală a activității
personalului didactic și didactic auxiliar aprobată prin Ordinul MECTS nr.6143/01.11.2011 care
stipulează domenii, criterii predării și evaluării în mediul online; și indicatori de performanță specifici
 - Noile prevederi ale contractului educațional modificat prin noul ROFUIP amintit anterior dar și
prin noile recomandări survenite la debutul anului școlar 2021-2022 în contextual măsurilor și regulilor
de combatere a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2 – în cazul elevilor;
Toate prevederile legislative anterior prezentate cimentează terenul pentru instituirea unor măsuri concrete
de monitorizare după cum urmează:
 - Adaptarea fișei de observare a lecțiilor și în regim de predare online;
 - Stipularea în Graficul Unic de Inspecții la nivelul unității și printr-o procedură dedicate acestui
scop, a tipurilor de inspecție/monitorizare specifice predării online;
 - Introducerea în toate clasele virtuale a directorului unității în ideea unei monitorizări active și
facile a activităților derulate online;
 - Dezvoltarea unei strânse legături de colaborare cu responsabilul cu platforma virtuală a școlii
prin generarea periodică a rapoartelor privind prezența online atât a cadrelor didactice cât și a elevilor;
 - Recomandările făcute profesorilor diriginți de a consilia îndeaproape
  și de a soluționa eventualele situații punctuale și concrete de absenteism la nivelul claselor.

- Realizarea unei proceduri de desfășurare și monitorizarea orelor în online
- Chestionar de satisfacție anonimizat privind modul de desfășurare a orelor online atât profesorilor cât și
elevilor și părinților
- Plan de inspecții online
- Adaptarea fișei de observare a lecțiilor și în regim de predare online;
- Stipularea în Graficul Unic de Inspecții la nivelul unității și printr-o procedură dedicată acestui scop, a
tipurilor de inspecție/monitorizare specifice predării online; 
- Introducerea în toate clasele virtuale a directorului unității/coordonatorul comisiei metodice. 
- Administratorul platformei urmărește rapoartele cu privire la orele desfășurate săptămânal și informează
directorul dacă sesizează ore sistematic nedesfasurate
- Asistențe scurte la orele desfășurate online ale directorului
- Discuții cu profesorii care nu-și fac orele, cursuri de formare dacă este cazul
- Profesorul de TIC să consilieze tehnic profesorii neștiutori
- Sancționarea, chiar și pecuniară a profesorilor care continuă să nu-și susțină orele on-line 
Riscurile non-intervenției pot fi regăsite în lacunele acumulate în acea perioadă. Necesitatea unei evaluări
inițiale riguroase pentru fiecare disciplină de studiu și stabilirea unui plan ulterior de intervenție. În situații
viitoare trebuie elaborat un 1plan de monitorizare a activităților desfășurate online (condica online, asistențe
online realizate de directori și CEAC)

11
 15.Părinții refuză preluarea dispozitivelor necesare pentru învățarea online pe parcursul
acestui an școlar. Ce măsuri puteți întreprinde pentru a asigura condițiile pentru ca învățarea
online să se poată desfășura în bune condiții?
Condorm ORDINULUI Nr. 5545 din 10 septembrie 2020 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind desfăşurarea
activităţilor didactice prin intermediul tehnologiei şi al internetului, precum şi pentru prelucrarea datelor cu caracter
personal şi a Legii nr 1 a educaţiei naţionale cu modofocările si completările ulterioare  dreptul fundamental la învăţătură
este asugurat de stat pe tot parcursul vieţii.Învăţământul oblogatoriu este gratuit şi este guvernat de o serie de principii
cum ar fi:
a. principiul echităţii - în baza căruia accesul la învăţare se realizează fără discriminare;
b. principiul calităţii - în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de referinţă şi la bune
practici naţionale şi internaţionale;
c. principiul eficienţei - în baza căruia se urmăreşte obţinerea de rezultate educaţionale maxime, prin gestionarea
resurselor existente;
d. principiul participării şi responsabilităţii părinţilor.
Pentru înţelegerea de către părinţi a acestor principii, comducerea şcolii împreună cu profesorul diriginte vor face 
cunoscute atribuţiile legislative care le revin părinţilor şi anume:
a. asigurarea participarea copiilor la activităţile didactice organizate de către unitatea de   
învăţământ prin intermediul tehnologiei şi al internetului, urmărind crearea unui mediu fizic sigur, prietenos şi
protectiv pentru copil în timpul desfăşurării activităţii, promovarea unui comportament pozitiv, aprecierea
progresului înregistrat de preşcolar/elev, încurajarea, motivarea şi responsabilizarea acestuia cu privire la propria
formare; 
b. menţin comunicarea cu profesorul diriginte/învăţătorul şi celelalte cadre didactice; 
b. sprijină preşcolarul/elevul, dacă este cazul, în primirea şi transmiterea sarcinilor de lucru, în termenele stabilite.
Atât profesorul diriginte  cât şi conducerea unităţii va face tot ce se poate pentru ca părintele sau
reprezentantul legal al antepreşcolarului/ preşcolarului sau al elevului din învăţământul obligatoriu să înţeleagă
că are obligaţia de a-l susţine pe copilul înscris la şcoală în activitatea de învăţare desfăşurată, inclusiv în
activitatea de învăţare realizată prin intermediul tehnologiei şi al internetului, şi de a colabora cu personalul
unităţii de învăţământ pentru desfăşurarea în condiţii optime a acestei activităţi.
De asemenea, i se reaminteşte părintelui că acesta a încheiat un contract educational în momentul
înscrierii antepreşcolarilor, respectiv a preşcolarilor sau a elevilor, în Registrul unic matricol, un contract
educaţional, în care sunt înscrise drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor.
Conducerea şcolii îi precizează că părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru şcolarizarea
elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu iar dacă nu înţelege aspectele prezentate I se comunică că poate
fi sancţionat conform legislaţiei în vigoare. 

- Identificarea motivelor pentru care părinții refuză și apoi stabilite măsurile în funcție de cauze.
- Asigurarea ca fiecare elev are acces la platforma de online a școlii
- Consilierea părinților/elevilor etc cu privire la posibilitatile de utilizare a dispozitivelor
- Informarea părinților privind procedura de comodat a dispozitivelor
- In caz de lipsa Internet scoala sa faca contract de servicii temporare de Internet
- In lipsa energiei electrice ajutor pentru incarcarea telefoanelor,  tabletelor, plata cartelei Internet de către
scoala

16.Școala nu a reușit până în prezent să participe la niciun proiect european în domeniul

educației (de exemplu, ETwinning, Erasmus+). Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest
sens?
Proiectele E+/ET reprezintă o deschidere importantă pentru școlile care promovează și aduc modernitatea
și noutatea experientelor din afară în școala românească. Pentru câștigarea unui E+ sunt necesari o serie
de pași ce trebuie urmați cu consecvență, conștiinciozitate, răbdare și optimism. Un proiect E+ poate fi
câștigat sau nu.
Pentru inițierea în școală a unui E+ directorul trebuie să popularizeze aspectele importante, să prezinte
importanta schimbului de experiență intreprins intr-un astfel de proiect și totodată trebuie să sublinieze
dificultățile pe care le presupune realizarea unui asemenea proiect. 
12
 În demersul directorului se vor regăsi:
 Identificarea cadrelor didactice interesate de a lucra la conceperea unui proiect E+, cadre didactice care
au resurse intelectuale, lingvistice și resurse de timp.
 Invitații în cadrul CP a unor reprezentanti dintr-o scoală implicată intr-un astfel de proiect, cu scopul de a
prezenta detaliat strucrura unui E+/ET/ schimb de experienta/avantaje/dezavantaje/costuri.
 Formarea unei echipe pentru scrierea si implementarea unui astfel de proiect, nu inainte de a-i trimite la
cursuri de formare specifice, cursuri platite de catre scoala.
 Realizarea unui cabinet în școală pentru proiecte, dotându-l cu materiale auxiliare care să sustină
demersurile unor proiecte (materiale audio, video, letrice, ghiduri de bună practică) internaționale
- parcurgerea materialelor legate de tipul de proiect pe care vrem sa-l implementam (KA1 - proiecte de
mobilitate si KA2 - proiecte de parteneriat școlar) care se gasesc pe site-ul ANPCDEFP;
- cautarea de parteneri pe platforma eTwinning pentru a demara si proiecte de cooperare virtuală si chiar
initierea unui astfel de proiect;
- participarea la conferințe, simpozioane unde sunt prezentate ,,Exemple de bune practici” în ceea ce
privește proiectele europene
- afișarea la loc vizibil, în cancelarie, a site-urilor de unde colegii se pot informa, în ceea ce privește
proiectele europene
- solicitarea de asistență și consiliere pentru realizarea și aplicarea proiectelor Erasmus, etc.

17. Există o diferență semnificativă între rezultatele elevilor obținute în evaluările curente (medii
anuale) și rezultatele la evaluările naționale. Cum răspundeți unei astfel de provocări
Aceasta reprezintă o problemă veșnic dezbătută referitoare la învățământul românesc, în general, dar și la cel
din mediul rural, în mod particular. Este o problemă pe care școlile o conștientizează și încearcă să o amelioreze
an de an.
Pentru a cunoaște cauzalitatea problemei, ar trebui să ne îndreptăm atenția asupra următoarelor aspecte:
- Disciplinele la care se susține examenul de Evaluare Națională sunt lb. română și matematica, însă – pe
lângă acestea, mai există alte 16 discipline la care elevul poate dovedi competențe atinse la nivel optim și chiar
peste medie;
- În mediul rural 90% dintre catedre/norme se compun în mod mozaic, iar clasele sunt cu predare
simultană adesea. Aceste lucruri pot influența/lăsa urme în sistemul de notare a elevilor;
- Notarea la o clasă cu doar 10 elevi este mult mai frecventă decât la o clasă de 26-30 de elevi din mediul
urban unde profesorul poate surprinde mai des elevul nepregătit pe când, în cazul școlii cu efective mai mici de
elevi, aceștia sunt nevoiți să se pregătească zilnic, fiind expuși riscului de a fi foarte des evaluați, scoși la
răspuns/solicitați;
- Nota minimă pentru a trece clasa este 5, iar nota de pornire poate varia între 1 și 4, pe când examenul
național pornește invariabil notarea de la nota 1;
- Lejeritatea și indulgența cu care unii colegi profesori acordă calificativele/notele – în special, în cazul în
care un cadru didactic predă 3-4 discipline și intră la clasă de cel puțin 2-3 ori zilnic;
- La fel de important este și contextul actual oferit de efectele pandemiei, ale învățării online sau în
salturi/hibrid dar și contextul social oferit de timpul petrecut necontrolat pe rețelele de socializare sau accesul
nelimitat la internet. Sunt cauze demne de luat în considerare pentru orice părere avizată în domeniu, cu atât
mai mult pentru conducerea unei școli.
În tot acest context, se impun măsuri luate conștient îndreptate pe mai multe direcții, fiecare cu acțiuni
punctuale astfel:
- O abordare obiectivă a notării și unitar raportată la sistemul național de standarde în educație și o mai
atentă monitorizare din partea Comisiei privind ritmicitatea notării din unitate;
- O pregătire pe măsură a examenelor naționale, derulată de către profesorii de lb. română și matematică,
sub stricta monitorizare a conducerii școlii;
- Participarea cadrelor didactice la cursuri de formare de tipul CRED sau CPEECN – cursuri care au un
vădit caracter formativ exact în acest scop;
13
 - Monitorizarea prin inspecții și fișe de observare a orelor și activităților desfășurate de cadrele
didactice care predau disciplinele de pe a doua pagină a catalogului, discipline care vin – de obicei – cu un plus
valoare la media generală a elevilor.
- Disciplinele la care se susține examenul de Evaluare Națională sunt lb. română și matematica, însă – pe
lângă acestea, mai există alte 16 discipline la care elevul poate dovedi competențe atinse la nivel optim și
chiar peste medie;
- Discuții cu toți profesorii școlii privind conștientizarea faptului că fiecare disciplină este important în
formarea și dezvoltarea competențelor elevilor
- Monitorizarea evaluărilor și verificarea existenței standardelor minime de evaluare la fiecare disciplină 
- Realizarea corespunzătoare a asistențelor la clasă a cadrelor didactice;
- Creșterea obiectivității procesului de evaluare curentă, în paralel cu propunerea programelor de pregătire
suplimentară pentru examene
- creșterea importanței evaluărilor inițiale și a celor de parcurs cu aplicabilitate la orele de curs;
- realizarea testelor de evaluare la un nivel apropiat cu cel de la Evaluare națională;
- consilierea cadrelor didactice în vederea evitării efectului “halo”, “Pygmalion”, ecuaţiei personale a
profesorului, efectului de contrast sau de ordine sau a erorii logice.
- dezvoltarea la elevi a capacităţii de autoevaluare, prezentarea criteriilor şi a grilelor de corectare,
verificarea ritmică a elevilor şi informarea lor cu privire asupra lacunelor sau progreselor înregistrate

18. Școala are dificultăți în a face față creșterii semnificative a numărului copiilor cu dizabilități
și/sau CES, deși urmărește să fie o organizație cu adevărat incluzivă. Oferiți câteva exemple de intervenție
pe care le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii, evidențiind riscurile non-intervenției.
Pornind de la urmările non-intervenției care pot fi greu de ignorat în condițiile unei unități școlare cu efective
mici, cuprinderea într-o formă de sprijin a copiilor/elevilor care dovedesc dificultăți de învățare sau probleme în
dezvoltarea psihosomatică se poate constitui într-un pas important în atingerea obiectivului strategic ca școala
noastră să devină una cu adevărat incluzivă.
Continuând ideea, putem trece la descoperirea cauzelor care au dus la creșterea semnificativă a numărului de
cazuri identificate cu CES la nivelul școlii astfel:
- Efectul de turmă, produs de intrarea în programul de sprijin a unor copii/elevi care au atras după ei și
alți colegi;
- Calitatea specialiștilor care derulează programul de sprijin și implicarea/seriozitatea de care dau
dovadă. 
- Beneficiile garantate de intrarea și menținerea în cadrul programului – diurna de 16,6 lei/zi,
cazarmamentul anual, activitățile extracurriculare, consilierea psihopedagogică de specialitate, dar și planul
individual adaptate pentru fiecare disciplină;
- Încrederea crescândă a părinților  și  aparținătorilor în programele  și  proiectele desfășurate de școala
noastră.
Pe cale de consecință, non-intervenția este exact opusul strategiei pe care școala ce intenționez să o conduc în
următorii 4 ani, ar trebui să o adopte, mai ales în condițiile în care avem și noi copii/elevi cuprinși – în acest
moment – într-un astfel de program de sprijin. Alături de echipa cu care voi porni la drum, voi încerca să mă
implic personal la nivelul fiecărui caz în parte – având în vedere faptul că sunt la curent cu evoluția personală a
fiecăruia dintre copiii și elevii din unitate, fie prin prisma funcției ocupate, fie prin faptul că am și ore de predare
la clasă. Consider acestea ca fiind atuuri în activitatea managerială și mă țin conectat la fiecare problemă cu care
se confruntă colegii profesori, angajați, elevi sau părinți cu care colaborez zilnic.
- reducerea efectivului de elevi din clasă, conform LEN , care prevede că pentru fiecare elev cu CES se
reduce
- solicitarea de suplimentare a numărului de specialiști la nivelul școlii
- încheierea unor parteneriate cu ONG-uri pentru susținerea/sprijinirea activităților;
- -în cadrul programelor de formare continuă a personalului didactic se vor introduce sesiuni de
informare/cursuri de perfecţionare asupra problemelor legate de tulburările de învăţare, în vederea

14
 dobândirii de competenţe în identificarea acestora şi a capacităţii de aplicare a unor strategii didactice
potrivite.

20. Monitorizarea serviciilor de consiliere și orientare arată că, în ultimii ani, acestea au avut o
eficiență mai redusă în raport cu așteptările elevilor și ale familiilor acestora. Ce intervenții
ameliorative pot fi inițiate?
Înainte de a trece la exemplificarea punctuală tradusă la nivelul școlii  noastre trebuie amintit faptul că, în
mediul rural, consilierea oficială a elevilor rămâne un deziderat, iar înființarea unui post/a unei norme de
consilier școlar ar fi o necesitate.Înființarea unei norme în mediul rural ar trebui susținută de însumarea
efectivelor a aproximativ 6 școli dintr-o zonă geografică, însă, cu  toate demersurile făcute de directori către
CJRAE în acest sens, inițiativele s-au oprit aici. Pe cale de consecință, întreaga activitate de consiliere rămâne
în mâinile educatoarelor, învățătoarelor și diriginților, profesorilor sau a directorului.
Pe lângă consilierea zilnică, la clasă, cadrele didactice din școală au o oră de dirigenție pe care o pot
folosi în acest sens – în ceea ce privește copiii/elevii, dar și o oră săptămânal de consiliere a părinților.
Aceasta din urmă fiind trecută în condica de activități a cadrelor didactice.
Intervențiile ameliorative în ceea ce privește consilierea și orientarea sunt condiționate așadar, de
cadrul legislativ, iar pe lângă cele anterior amintite, mai putem sublinia și importanța demersurilor pe care
diriginții claselor terminale (a VIII-a), le fac în etapele premergătoare admiterii în învățământul secundar
superior – fie că vorbim aici de învățământul profesional, dual sau liceal.
Practica ultimilor ani arată o continuare a studiilor în învățământul liceal de 100% a elevilor care
finalizează studiile în unitatea noastră. Evident, încheierea studiilor ține de alți factori, însă toți elevii care au
finalizat clasa a VIII-a au continuat studiile liceale.
- Aș începe printr-o discuție cu profesorii diriginți în legătură cu modul de aplicare a programei de
Consiliere și dezvoltare personală, de modul de abordare și desfășurare al orelor. 
- -Cursuri specifice pentru pregătirea personalului didactic
- -Serviciile de consiliere și orientare văzute ca ore de dirigenție/dezvoltare personală ar putea fi optimizate
prin schimbul de experiență între diriginți sau formarea profesorilor ca viitori diriginți;
- Serviciile de consiliere și orientare furnizate prin CJRAE ar putea fi optimizate prin adaptarea strategiilor
consilierului școlar la nevoile și așteptările beneficiarilor direcți sau indirecți;
- -Pe cale de consecință, întreaga activitate de consiliere rămâne în mâinile educatoarelor, învățătorilor și
diriginților, profesorilor sau a directorului.
-
21. Structurile asociative ale elevilor din școală s-au dezvoltat semnificativ în ultimii ani. Care
sunt modalitățile concrete prin care veți valorifica ”vocea elevilor” în politicile de la nivelul
unității de învățământ? 
Dacă acordăm elevilor responsabilităţi, posibilitatea de a-şi exprima opiniile, de a lua decizii şi a participa la
viaţa şcolii, nu facem decât să le dăm şansa de a-şi forma şi a exersa competenţe necesare într-o societate de
succes;
- Vocea elevilor se face auzită printr-un organism reprezentativ numit Consiliul Elevilor. Acesta este un
organism ales în mod democratic al cărui rol este să reflecte şi să reprezinte interesele elevilor.  Pentru
a-şi putea îndeplini acest rol în mod eficient, un Consiliu al Elevilor (C.E.) are nevoie de un anumit
statut în cadrul şcolii, iar autoritatea sa trebuie să fie recunoscută şi respectată de cadrele didactice. 
- elevii sunt consultați și încurajați să-şi exprime opinia în legătură cu problemele şcolare care-i afectează
direct: probleme legate de conduită (sistemul de sancţiuni al şcolii; comportamentul personalului
didactic; medierea şi rezolvarea conflictelor; jocurile violente în curtea şcolii;vandalismul şi fumatul în
toalete); activităţi caritabile şi pentru strângere de fonduri; gunoiul din curtea şcolii; revista şcolii;
orarul zilei de şcoală; problemele legate de programa şcolară;

15
 - elevii sunt invitați să participarea în realizarea ofertei curriculare la decizia școlii,
- consultarea elevilor în vederea elaborării regulilor şcolii – în ideea că în acest fel aceştia vor fi mai
motivaţi să le respecte.
- Acordarea  de responsabilităţi în clasă şi în şcoală –prin care elevii să contribuie la bunul mers al vieţii
şcolare, ca de exemplu: responsabil cu activităţile extraşcolare, conduita, revista clasei /şcolii, grup
ecologist, emisiuni radio etc. Se recomandă ca elevii să concureze pentru poziţiile respective,
prezentându-şi un “program managerial”propriu.
- Implicarea elevilor în amenajarea mediului fizic şcolar - de ex., prin acordarea de responsabilități în
ceea ce privește selectarea și expunerea lucrărilor în sala de clasă sau pe holurile școlii, amenajarea
curții/ grădinii școlii.
- Informarea permanentă a elevilor în legătură cu tot ce se planifică şi se întâmplă în şcoală –o bună
circulaţie a informaţiei în şcoală nu numai că va sprijini desfăşurarea activităţii, dar este un mod eficient
de a-i face pe toţi să se simtă importanți şi implicaţi în comunitatea educațională a şcolii.
Înainte de toate, ”vocea elevilor” este ascultată prin însăși respectarea prevederilor din
ROFUIP și/sau Statutul elevului încă de la apariția acestor două documente.
Astfel, elevii iau parte la luarea deciziilor la nivelul claselor, dar și în comisia de redactare și
modificare a Regulamentului de Ordine Interioară al școlii, iar reprezentantul elevilor pe școală este invitat
chiar și în ședințele în care se iau decizii care afectează elevii.
Pe lângă aceste structuri oficiale, elevii pot lua parte la dezbateri organizate pe teme agreate sau pot
propune chiar ei astfel de teme.
În școala noastră, pe parcursul unui întreg an școlar, elevii au avut șansa să își facă vocea auzită în cadrul unui
proiect educational în care au desfășurat diferite activități, după cum urmează:
 Identificarea problemelor cu care se confruntă colegii lor în școală – ex. problema riscului de
abandon școlar;
 Gândirea unei strategii prin care sunt trasate activități punctuale de realizat în soluționarea
problemei;
 Culegerea de informații necesare în derularea activităților din proiect și pentru identificarea
actorilor care se pot implica în soluționarea problemei (directorul școlii, profesorii diriginți și
învățători, asistentul social al primăriei);
 Propunerea unei politici de soluționare a problemei identificate în mod democratic, cu respectarea
tuturor principiilor impuse de sistemul de vot simplu sau majoritate compusă;
 Întâlnirea cu factorii decizionali de la nivelul școlii și a altor instituții din comunitate (vizită la
Primăria localității sau la preotul ortodox al comunității);
 Finalizarea proiectului s-a realizat printr-o prezentare într-un cadru festiv, cu o prezentare online,
din cauza pandemiei, unde au luat parte toți actorii angrenați în proiect dar, cel mai important, și
acei elevi pe care întregul demers i-a avut în obiectiv.
Acesta a fost doar un singur exemplu de angrenare în activitățile și acțiunile școlii a elevilor din unitate. La
fel se întâmplă ori de câte ori există activități cu vădit impact formativ desfășurate în și prin școală.
Discutând la nivel de politică educațională, elevii reprezintă factorul central în jurul căruia se împletește
întreg sistemul de acțiuni desfășurate care au un singur scop – educația elevilor, atingând toate laturile pe
care le presupune acest termen.

22. Unitatea de învățământ a primit o serie de solicitări de colaborare din partea organizațiilor
din societatea civilă (fundații, asociații) în aria educației non-formale, însă până în prezent
nu au fost încheiate astfel de acorduri. Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?
 Educația non-formală este un tip de educație care cuprinde toate procesele și practicile elevilor și ale
profesorilor desfășurate în plan extrașcolar.
16
  Conform art. 179 din ROFUIP nr. 5447/31.08.2020 , unitățile de învățământ pot realiza parteneriate cu
asociații, fundații instituții de educație culturală, organisme economice și organizații guvernamentale
sau alte tipuri de organizații, în interesul beneficiarilor direcți ai educației.
 Înainte de a proceda la încheierea acordurilor cu orice reprezentant al vreunei societăți, ONG etc, voi
proceda la verificarea în corespondența de pe mail-ul inspectoratului dacă a fost transmis un acord
încheiat la nivel județean sau național, în acest sens, ori solicit aprobarea de acces în unitățile de
învățământ a reprezentanților respectivei organizații, aprobare încheiată la nivel de inspectorat școlar
județean.
 Toate demersurile în acest sens vor fi dublate de opinia avizată a coordonatorului pentru proiecte și
programe educative școlare și extrașcolare care ține o evidență clară în acest sens în registrul
activităților educative.
 Orice decizie s-ar lua, reprezentanții respectivei asociații sau ONG vor prezenta oferta în fața echipei de
management și a consilierului educativ sau a profesorilor vizați/interesați.
 Încheierea unor astfel de parteneriate ține și de specificul școlii, de direcțiile strategice și de preferințele
demonstrate de elevi și/sau cadre didactice în sensul educației non-formale.
 Nu în ultimul rând, trebuie verificate credențialele și obiectivele macro ale respectivei organizații pentru
a evita desfășurarea unor activități malițioase sau cu tentă de prozelitism religios sau politic și că
respectă prevederile art. 182 alin (2) din ROFUIP nr. 5447/31.08.20204.
 Protocolul de colaborare care urmează a se încheia va stipula clar domeniile de acțiune și limitele
acestora în școală. După înregistrarea la compartimentul secretariat, urmează ratificarea și aprobarea în
structurile unității a protocolului de colaborare care va avea, în mod obligatoriu, în anexă activitățile ce
urmează a se derula în afara orelor de curs și cu un cadru didactic supraveghetor.
- Realizarea unei întâlniri între Consiliul de Administrație al școli, reprezentanții ONG,
- în care să  se observe că, prin încheierea de acorduri cu ONG-urile respective vor putea realiza unele
dintre activitățile prin care se pot atinge țintele din  PDI.
- Implicarea Consilierului educativ ca și coordonator în realizarea activităților. De asemenea diriginții vor
fi implicați. 
- Orice decizie s-ar lua, reprezentanții respectivei asociații sau ONG vor prezenta oferta în fața echipei de
management și a consilierului educativ sau a profesorilor vizați/interesați.

23. Unitatea școlară pentru a cărei funcție de conducere candidați are un număr semnificativ de
elevi capabili de performanță. Care sunt modalitățile prin care echipa de conducere poate
face ca școala să răspundă mai bine nevoilor acestor elevi?
Plecând de la numărul și distribuția pe clase a elevilor capabili de performanță, echipa de conducere poate și va
pune la punct un proiect alături de comisia de curriculum din școală pe care îl va prezenta în consiliul
profesoral spre aducere la cunoștință și pentru a-l modifica, urmare a discuțiilor cu profesorii vizați.
Se va merge pe acțiuni concrete eșalonate pe activități pe termen scurt, mediu și lung astfel: 
1. Pe termen scurt:
- elevii vor primi stimulente financiare, prin programul de burse de merit și/sau performanță din școală.
Comisia Burse școlare se va ocupa în acest caz;
- se va pune la punct un program de pregătire suplimentară, în afara orelor din orar, sub forma unui Club
al curioșilor, care va trebui gândit atât pentru elevii din unitatea cu personalitate juridică, cât și pentru cei din
satele aparținătoare, care se pot întâlni la școala primară structură, din localitate;
      2)  Pe termen mediu:
- cadrele didactice vor intensifica înscrierea și absolvirea unor cursuri de formare dedicate pregătirii
elevilor dornici și capabili de performanță. Comisia de formare continua și profesională se va implica în acest
sens;
- se va acorda o atenție sporită respectării procedurii de avizare a CDȘ pentru anul școlar următor,
existând posibilitatea ca profesorii propunători de discipline opționale să aibă în atenție programe de tip
extindere, cu încadrarea în numărul de ore prevăzut de planurile cadru. Dacă există elevi cu performanțe
17
dovedite în mai multe domenii/pe mai multe discipline, se poate opta pentru o disciplină de tip opțional
integrat.
       3)  Pe termen lung:
- Pregătirea pentru viitoarele olimpiade școlare de specialitate, după revenirea la normalitate în urma
pandemiei, s-ar putea constitui într-un alt obiectiv vizat.
- După recenta înființare a Centrului Județean de Excelență, elevii ar putea fi consiliați în această direcție,
alături de părinți/tutori.
Susținerea performanței la nivelul unei școli din mediul rural este un deziderat la care întregul colectiv de cadre
didactice și nu doar direcțiunea școlii pune umărul an de an. În ultimii ani nivelul performanței a
crescutcontinuu, ajungând în anul 2021 la 100% promovabilitate la examenul de Evaluare Națională.
Adevărata performanță constă în preluarea unui elev de clasa a V-a, având cunoștințe la nivel redus spre mediu
și aducerea lui la performanța de a absolvi un examen național cu medii peste 5 și oferirea unei șanse de a urma
cursurile unui liceu tehnologic.
La acest deziderat aderă întregul colectiv didactic, nu doar echipa de management a școlii și reprezintă încă un
pas în distrugerea miturilor că elevii din mediul rural nu sunt capabili de performanță.
-înființarea unor cercuri, în școală, în care să activeze acești elevi
- încurajarea și susținerea participării acestora la concursuri de profil
- popularizarea reușitelor, atât în școală, cât și în comunitate
-identificarea unor resurse financiare pentru recompensarea elevilor ce obțin rezultate deosebite la concursuri
- implementarea programului de identificare, selecție, pregătire și motivare a elevilor capabili de performanță
 - colaborarea cu Centrul Județean de Excelență; schimburi de experiență cu alte unități de învățământ axate pe
performanță, din țară sau străinătate; implicarea acestora în activități de mentorat etc
-Procedură în care trebuie să fie precizați pașii de urmat (identificare elevilor, informarea acestora în legătură cu
avantajele pe care le vor avea în timp în urma activității lor în domeniul performanței școlare, prezentarea unei
imagini de ansamblu a activităților în  care urmează să fie implicați și susținuți).
 -Prezentarea de exemple a unor foști elevi care s-au realizat, urmând acest drum. Stabilirea de legături între
elevii capabili de performanță.

24. Școala are ca prioritate dezvoltarea activităților de tip peer-mentoring între elevi ca
modalitate eficientă de a reduce pierderile în învățare în perioada de pandemie. Oferiți
câteva exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii în acest
sens.
Existența unui program de mentorat construit pe baza prieteniei care să îi încurajeze pe elevi să se joace
împreună, să vorbească și, altfel, să se cunoască între ei. „Transformarea culturii școlii”- elevi care colaborează
în mod obișnuit având șansa de a-și îndruma colegii care au nevoi educaționale speciale. Programul înlătură
astfel barierele dintre cursanții cu abilități și seturi de abilități diferite, iar școala devine din ce în ce mai autentic
incluzivă.Astfel, mentorii ( unii elevi) au posibilitatea sa „învețe sau să consilieze tinerii cu ,,probleme” să ofere
sprijin și strategii de adaptare și să îi ajute să se simtă mai puțin singuri.
-Mentoratul de la egal la egal este o formă de mentorat care are loc de obicei între o persoană care a trăit o
anumită experiență (mentorul de la egal la egal) și o persoană care este nouă în acea experiență (mentorat de la
egal la egal).
-Un exemplu ar fi un elev cu experiență (care este mentorul colegilor) pentru un nou elev sau un coleg cu CES
îndrumat, la o anumita materie sau într-o școală nouă.
-Cei implicați pot menține contactul prin e-mail, telefon sau întâlniri în persoană.
-Compatibilitatea mentorului și mentorat este un factor care trebuie luat în considerare atunci când se aleg
perechi. Mentorii și mentorații pot beneficia de pe urma unor medii, interese și experiențe de viață
similare.Vârsta, sexul, etnia, preferințele de limbă și educația pot fi luate în considerare atunci când se formează
perechile.Mentorii de succes tind să fie disponibili, cunoscători, educați în probleme de diversitate, empatici,
amabili, încurajatori, susținători și pasionați

18
Având în vedere perioadele de desfășurare on-line a cursurilor, încurajarea elevilor de a interacționa chiar și prin
canale media în scopul rezolvării sarcinilor educaționale.

25. Bugetul unității de învățământ pentru anul școlar următor este insuficient. Ce măsuri
concrete ați întreprinde pentru a vă asigura că școala va avea resursele necesare?
Potrivit reglementărilor legislative în vigoare, finanțarea școlii din România este asigurată din cele 3 surse,
asemenea tuturor unităților din învățământul de masă:
-Finanțarea de bază - din partea Ministerului Educației, prin Inspectoratul Școlar Județean – pentru salarii.
- Finanțarea din partea Consiliului Local - de bază și complementară pentru cheltuieli
de capital, cheltuieli sociale și alte cheltuieli asociate procesului de învățământ preuniversitar de stat - bunuri și
servicii, investiții etc
Finanțarea suplimentară obținută din/prin atragerea de sponsorizări, donații, venituri externe.
 Din păcate, fiind o școală cu resurse limitate și fără venituri proprii, iar – în ultimii ani de management,
nu am beneficiat de vreo donație sau sponsorizare în fonduri/lichidități, accentul se va muta pe celelalte
două direcții rămase.
 Dacă bugetul este deficitar pe partea de salarii, iar școala noastră și-a lichidat fondurile din costul
standard per/elev în luna iunie anul curent, atunci măsura concretă se rezumă la cele două adrese lunare
către ISJ: 1 - spre serviciul contabilitate – în care solicităm sumele necesare deschiderilor pentru plata
salariilor pentru luna în curs, luna următoare acesteia (după încărcarea în linkul destinat) și 2 – spre
Consiliul de Administrație al ISJ, în atenția inspectorului școlar general, prin care se solicită
suplimentarea contului Cheltuieli cu personal cu fix suma necesară plății salariilor, după ce ne-am
asigurat – alături de administratorul financiar al școlii, că sumele rămase în cont de la ultima plata a
salariilor, sunt 0 (zero).
 În cazul în care, deficitul este pe cheltuieli materiale, bunuri și servicii, aceeași procedură se aplică, în
direcția autorităților locale – Primăria și Consiliul Local. În urma unei solicitări scrise prealabile
constituirii bugetului – de regulă, în perioada decembrie/ianuarie, problema este ridicată în prima
ședință  de Consiliu Local. De obicei, fondurile sunt suplimentate în urma rectificărilor bugetare și în
funcție de acestea.
 Aplicat practic, la nivelul unității școlare pentru care susțin prezentul interviu,  posibilitățile de
soluționare a situației-problemă de mai sus se rezumă la  aceste direcții prezentate. Școala nu beneficiază
de terenuri date în arendă sau contracte de închirieri în urma cărora să poată beneficia de terțe surse
bugetare.

Legea Educației Naționale prin Art. 104 spune că finanțarea de bază se face din costul standard per
elev/preșcolar/antepreșcolar pentru (art. 104, alin.2) salarii, cheltuieli cu pregătirea profesională, evaluarea
periodică a elevilor, cheltuieli cu bunuri și servicii.
La unele unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, direcţiile regionale ale finanţelor publice, cu asistenţa
tehnică de specialitate a inspectoratelor şcolare, pot efectua redistribuiri ale sumelor repartizate pe comune,
oraşe, municipii cu această destinaţie sau pot proceda la repartizarea sumelor rămase nerepartizate, după caz.
1. realizarea unei oferte școlare cât mai attractive pentru elevii din comunitate
Prioritizarea activităților, ce presupun alocarea resurselor în conformitate cu bugetul aprobat.
2.Elaborarea unei note către IȘJ sau Consiliul local pentru suplimentarea bugetului 
3.Atragerea de resurse extrabugetare, pentru diferite tipuri de activități (donații, sponsorizări, granturi de
finanțare europene etc.). 
4.Solicitarea rectificării bugetare, în conformitate cu nevoile instituției, însoțită de  fundamentarea necesarului de
fonduri. 
5.Atragerea participării Asociației Reprezentative a Părinților, a partenerilor economici/locali, ca actori ai
procesului educațional în susținerea unor activități educaționale (susținerea financiară pentru desfășurarea unor
concursuri, pregătirea remedială, școală după școală, premierea elevilor etc.)

19