SUGESTII DE REZOLVARE A SITUAȚIILOR PROBLEMĂ

N
r.
cr
t.
Oferta curentă de CDS a școlii reflectă într-o măsură redusă preferințele elevilor, familiei
sau contextul/nevoile de la nivelul comunității. Cum puteți ameliora această problemă?

- chestionar de feedback (din partea beneficiarilor) a ofertei anterioare

- analiza de nevoi prin consultarea beneficiarilor
- stabilirea CDȘ-ului în funcție de resursa umană și materială a școlii (cerere și ofertă) SU
- valorizarea resursei umane disponibilă (profesori creativi care să propună opționale
1. atractive pentru elevi)
- identificarea altor furnizori de formare (părinți, ONG-uri etc)
- identificarea unor potențiali parteneri pentru dezvoltarea ofertei CDȘ
- adaptarea conținuturilor disciplinelor optionale din oferta curentă, pentru a satisface
nevoile si interesele elevilor/comunității locale.
În cazul în care nu se întrunesc toate condițiile de aprobare/avizare, procesul de consultare
poate fi reluat, conform unei proceduri operaționale interne.

2. Oferta curentă de CDS a școlii este insuficient dezvoltată, cadrele didactice din școală fiind
puțin interesate să contribuie la dezvoltarea acesteia. Ce puteți întreprinde în acest sens?

- realizarea analizei de nevoi asupra preferințelor elevilor cu privire la disciplinele pe care

doresc să le studieze ca și CDS
- informarea cadrelor didactice care sunt încurajate să realizeze opționalele
- identificarea cadrelor didactice disponibile pentru implementarea de CDȘ-uri
- implementarea unei proceduri menită să stimuleze implicarea cadrelor didactice (punctaj
în fișele de autoevaluare și pentru gradația de merit, oportunități de participare la cursuri
de formare suportate din bugetul unității, recunoașterea prin acordarea de
diplome/profesorul anului ...
- motivare financiară (PO pentru oferta CDS a școlii)
- dezvoltarea unor proiecte educaționale prin implicarea cadrelor didactice care au
implementat CDȘ, parteneriate cu profesori asociați (în cadrul unui program de exemplu
Școală după școală) sau cu profesori de la alte școli în cadrul unor parteneriate.

Punctajul aferent propunerii unui astfel de opțional, în cazul realizării unei etape de
mobilitate la nivel județean (completarea normei pe perioadă determinată sau
nedeterminată, transferul la cerere sau prin restrângere de activitate,
detașarea/detașarea în interesul învățământului etc.).

Participarea la formarea continuă în școală este foarte redusă, chiar dacă profesorii au
3. nevoi clare de dezvoltare profesională în arii diverse (abilitare curriculară, managementul
clasei, utilizarea noilor tehnologii și platforme în predare/ învățare/ evaluare, lucru cu copii
cu dizabilități și/sau CES etc.). Oferiți un exemplu de intervenție adecvată pentru
 ameliorarea acestei provocări.

Stabilim un plan de acțiune:

- discuții individuale
- asistențe la ore
- identificarea aspectelor pozitive din activitatea didactică
- evaluarea corectă a limitelor personale
- motivarea cadrului didactic printr-un set de exerciții de motivare: reflecția asupra
profesiei, asumarea responsabilităților, dorința de schimbare și autodepășire.
- prezentarea ofertei de cursuri de formare și selectarea acelora care satisfac nevoile de
formare identificate.
- cursuri de formare continuă plătite de școală, nu doar din buzunarul propriu.
Cadrelor didactice li se poate aminti faptul că Formarea continuă și profesională este un drept
și o obligație stipulată în legislația în vigoare (LEN, Metodologia formării continue și
profesionale etc.)

Școala dumneavoastră a fost solicitată să se alăture unui consorțiu școlar, ca școala de

4. aplicație. Cum credeți că o astfel de decizie poate să sprijine un profesor care intră acum în
sistemul de educație și ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?

3654 din 12.04.2021 (MO 416/20.04.2021)

- Asigurarea cadrului legal de asociere la consorțiu, cu studierea clară a legislației și cu
analiza de impact a unei astfel de asocieri pentru personal și unitate
- Decizia ca școala să se alăture unui consorțiu trebuie gândită prin prisma modului în care
aceasta ar aduce plus valoare activității didactice și ar trebui luată în urma unui amplu
proces de analiză derulat la nivelul instituției.
- Alături de responsabilul Comisiei de Formare continuă și profesională, aș face o analiză
obiectivă a nevoilor de formare în direcția mentoratului a cadrelor didactice ale școlii
- În cazul profesorului care acum intră în sistemul de învățământ, aici nu vorbim despre
practica pedagogică necesară absolvirii unui ciclu superior, ci de
asigurarea unui real mentorat profesional pe parcursul carierei sale.

Toate demersurile vor trebui aduse la cunoștința beneficiarilor direcți și indirecți ai școlii,
având în vedere faptul că, activitatea de mentorat și practica pedagogică derulate în unitate vor
produce modificări de ritm.
Familiile unui număr semnificativ de elevi din clasa a VIII-a indică faptul că în acest an
5. copiii lor nu se vor prezenta la Evaluarea Națională, fiind în risc de a nu continua studiile
în învățământul secundar superior. Oferiți două exemple de măsuri prioritare de
intervenție care să diminueze acest risc.

-discuții individuale cu părinții elevilor în cauză și identificarea factorilor care au dus la această
decizie
-consilierea familiei și identificarea direcției de acțiune în funcție de nevoile elevului ( pregătire
cu elevii fizic, hibrid, online adaptate situației)
-sesiuni de consiliere școlară Ex. Conștientizarea asumării -„ încerc”;Motivarea elevilor,
persuasiunea - „Poți! Știi! Învinge emoțiile!”
-susținere financiară dacă e cazul prin identificarea unor Asociații, ONG-uri

În situațiile în care părinții sau aparținătorii refuză colaborarea și comunicarea, punerea în

vedere a prevederilor legale ale Legii Educației Naționale nr. 1/05.01.2011 care prevede
 învățământul până în clasa a X-a, inclusiv, ca fiind obligatoriu. Le sunt puse astfel în vedere
obligațiile pe care le au ca părinți pentru dezvoltarea profesională și educația copilului, ca
beneficiar primar al educației.

Legându-mă exact de cele de mai sus, oare am putea ca impreuna cu Direcția de Protecție a
Copilului , să obligăm cumva părinții ? E doar o întrebare . Aceeasi întrebare si pentru situția
15 .

Da, trebuie anuntată Directia de protectie a copilului. Ei au oricum mai multe instrumente.

Popularizarea invatam profesional prin invitarea unor reprez ai instituțiilor de învățământ

profesional, activități de consiliere împreuna cu CJRAE/CJAP, participarea la proiecte
educative în parteneriat cu instituțiile de învățământ profesional de tip Meseria - brățară de aur

Peste 10% dintre elevii înscriși în anul școlar precedent nu au frecventat școala/au avut o
6. frecvență foarte scăzută și s-au confruntat cu dificultăți în încheierea situației școlare.
Oferiți două exemple de măsuri prioritare de intervenție care să diminueze acest risc.
- monitorizarea și raportare zilnică la nivelul fiecărei clase unde avem acești elevi
- identificarea factorilor care influențează frecventarea cursurilor (în cazul absentării la
orele derulate în regim de predare online, școala trebuie să se asigure că elevul are un
dispozitiv care corespunde cerințelor de logare și desfășurare a lecțiilor online; situații de
boală, internare, carantinare etc.)
- consiliere educațională a elevilor aflați în situație de risc
- activități remediale ( fizic, online)
- pachete educationale distribuite elevilor care nu au acces la invatarea online.
- interventia mediatorului scolar
- în ultimă instanță orientarea elevilor spre învățământul dual

În unele cazuri direcțiunea trebuie să găsească soluții viabile care să fie în avantajul elevului
oferind măsuri remediale iar, în cazurile extreme, oferind posibilitatea elevului să-și încheie
situația școlară în sesiunile special dedicate acestui lucru.
Numărul absențelor nemotivate a crescut semnificativ în ultimul an, constituind un risc
7. crescut de părăsire timpurie a școlii. Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?
-Depistarea cauzelor care duc la creșterea înregistrarea absențelor prin asigurarea unui climat de
intercomunicare, de cunoaștere, de înțelegere, de ajutor și sprijin reciproc.
-menținerea dialogului cu familia și implicarea părinților în activitatea școlară.
-Implicarea mai atentă a diriginților și a consilierilor școlari (unde există) în consilierea elevilor
și a familiilor acestora.
-Motivarea elevilor pentru îmbunătățirea frecvenței prin oferirea de premii/recompense

Evident, pot fi desfășurate și activități educative școlare și extrașcolare prin care elevii sunt
atrași indirect în activitățile de grup, având ca obiectiv secundar reducerea absenteismului,
implicarea ONG-urilor (ex. implicarea elevilor în campionatul de fotbal al școlii, în serbările
anuale, în excursii – activități care implică elevul determinându-l să revină la școală).
 Numărul cazurilor de violență în spațiul școlar/bullying este în creștere în ultimii ani și
8. afectează în mod direct starea de bine a copiilor din școală. Oferiți câteva exemple de
intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii.

-utilizarea sistemului de supraveghere video intern în scopul identificării corecte a situațiilor

conflictuale cu folosirea corectă a prevederilor GDPR.
-sesiuni de informare/susținere a cadrelor didactice/diriginți activități de conștientizare a
bullying-ului, în parteneriat cu specialiști
-Implementarea unui program de prevenire și diminuare a fenomenului de bullying în școală prin
înțelegerea bullying-ului ca fenomen complex, ce nu privește doar actorii implicați direct
(agresor, victimă sau spectatori), ci a întregii școli, a părinților și a partenerilor sociali.
-Pregătirea profesorilor pentru a distinge situațiile de bullying de cele de agresivitate, abilitarea
lor pentru a interveni în situații de bullying, crearea Grupului de Acțiune Anti Bullying, care sa
aibă atribuții clare, ajutat de minim 2 elevi/ clasa, supravegherea locurilor identificate ca fiind
cu risc pentru producerea bullying-ului, Contract Antibullying cu familiile elevilor etc.
-dezbateri pe diverse situații, vizionare de filme educative și responsabilizarea consilierului
școlar (dacă există arondat în școală)
-organizarea de activități care au ca scop dezvoltarea comportamentelor dezirabile ( activitati de
interactiune pozitiva, exemple de ce sa faci și nu cele de genul ce să nu faci );

Implicarea elevilor în vederea participării la programe și proiecte educative care au ca temă

centrală violența în mediul școlar /bullying-ul, proiecte/programe desfășurate în parteneriat cu
organizații, fundații, asociații de tipul Salvați copiii- Ora de net, eLiberare etc.

9. Politicile școlii din ultimii ani în aria combaterii oricărei forme de segregare școlară nu au
condus la rezultatele așteptate. Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?

- dispunerea elevilor în bănci (se schimbă în mod regulat astfel încât niciun grup de copii
să nu stea mereu în spatele clasei)
- activitățile de predare-învățare bazate pe activități de lucru în grupuri, în cadrul cărora
copiii din grupurile dezavantajate și ceilalți copii lucrează împreună
- monitorizarea frecvenței elevilor din grupurile dezavantajate (ex. de etnie și gen)
- programele de educație remedială
- instruirea cadrelor didactice cum să abordeze situațiile în care apare intoleranța
- produsele rezultate din activitatea tuturor elevilor sunt expuse în toate clasele.
- implicarea elevilor în vederea participării la programe și proiecte educative care au ca
temă centrală educația incluzivă, proiecte/programe desfășurate în parteneriat cu
organizații, fundații, asociații de tipul Salvați copiii- Ora de net, eLiberare etc.
- desemnarea în CRP a unui părinte reprezentant al grupurilor vulnerabile (CES, medii
dezavantajate, grupuri minoritare etc) pentru o mai bună cunoaștere a problematicii
specifice și pentru a găsi împreună soluții.

Conducerea școlii a stabilit legături și se consultă în mod regulat cu autoritățile locale, ONG-
uri și alte instituții care pot sprijini eforturile școlii de a răspunde nevoilor elevilor din
grupurile dezavantajate, inclusiv celor de etnie rromă.
 La nivelul școlii se constată lipsa unui sistem de avertizare timpurie cu privire la elevii
10 aflați în situații de risc major de excluziune și implicarea redusă a personalului din școală
. în identificarea și cunoașterea acestora. Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-ar
putea iniția echipa de conducere a școlii.

Monitorizarea elevilor potențial vulnerabili se efectuează permanent de către mediatorul școlar și

personalul din școală (nu se poate generaliza în cazul de față);

Intalniri/convorbiri cu personalul didactic din gradinitele arondate, ele pot oferi informații
pertinente legate de frecventarea grădiniței, tipul de familii, mediul din care provin.

Comunicare cu personalul medical din gradinita/ scoala.

Convorbiri cu învățătorii/diriginții.

Colaborarea cu consilierul școlar (acolo unde există), cu compartimentul de asistență socială din
cadrul primăriei, cu Serviciul de evaluare și orientare școlară și profesională (CJRAE) cu scopul
de a asigura integrarea socială şi profesională a elevilor prin egalizarea şanselor.

Protejarea și promovarea drepturilor copiilor în toate domeniile;

Verificarea dosarelor de bursa, sociala/medicala, ele contin informatii legate de situatia

financiara/mediul de provenienta.

Identificarea problemei și a cauzelor ce stau la baza acesteia dezinteresul manifestat de părinți

sau neimplicarea educatoarei/învățătorului, a profesorului diriginte și chiar a colegilor de clasă
sau a comunității;

Participarea directorului la ședințele cu părinții și consilierea eventualelor situații ridicate de

aceștia sau, dimpotrivă, identificarea părinților problemă și stabilirea unei legături directe cu
aceștia – legătură menită a reduce riscurile excluziunii;

Pplanificarea și aprobarea unor activități extrașcolare sau de educație non-formală, în colaborare

cu profesorii diriginți și consilierul educativ al școlii, menite să atragă toți elevii – serbări,
activități de sudare a echipelor pe clase (adesea, problemele pot avea cauze în interiorul claselor
produse de animozitățile rezultate din diferența socială, etnică sau de clasă dintre elevi), excursii,
jocuri, întreceri între clase etc.

Politicile școlii în aria incluziunii copiilor cu CES sunt insuficient susținute de cadrele
11 didactice, chiar dacă echipa de conducere a dezvoltat aceste politici în mod transparent. Ce
. măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?
Analiza situației concrete și a cauzelor care a condus la aceasta (câte cadre au această atitudine?.
De ce refuză cadrele să susțină incluziunea?)
1. Realizarea unui plan de măsuri concrete pentru 6 luni în funcție de cauzele identificate :
- monitorizarea realizării, încă de la începutul anului școlar, a unei
planificări/predări/evaluări adaptate și diferențiate a copiilor cu CES la clasă;
- întocmirea programelor individuale adaptate pentru fiecare disciplină în colaborare cu
profesorul de sprijin;
- finanțarea de către unitate pentru cursuri de formare în educație specială cu participarea
cadrelor didactice vizate
- consilierea familiilor pentru a solicita profesori de sprijin prin CJRAE respectiv pentru a
 asigura facilitatori
- evidențierea pozitivă a cadrelor care promovează o abordare incluziva de succes
- bonificație îdn cadrul autoevaluării anuale pentru cadrele didactice care asigură
susținerea incluziunii copiilor cu CES
2. Formarea personalului didactic în lucrul copiilor cu CES, incluziunea elevilor cu CES în
învățământul de masă s-a făcut fără o pregătire prealabilă a școlilor și cadrelor didactice;
3. Dezvoltarea unor parteneriate educaționale în colaborare cu CJRAE
Politicile școlii în aria incluziunii copiilor cu CES sunt insuficient susținute de părinții
12 elevilor din școală, chiar dacă echipa de conducere a dezvoltat aceste politici
. în mod transparent, având profesorii ca parteneri. Ce măsuri concrete ați întreprindere în
acest sens?

1. Un membru al Consiliului Reprezentativ al Părinților să fie din categoria părinților care

au copii cu CES pentru a găsi împreună modalități de susținere a incluziunii copiilor cu
CES;
- evaluarea adecvată a potenţialului de dezvoltare şi de învăţare al acestor copii,
(dezvoltarea abilităţilor necesare pentru învăţare, prin acumularea de cunoştinţe şi
deprinderi utile pentru integrarea socio-profesională)
- monitorizarea strictă a progresului/regresului acestor elevi
- sesiuni de informare cu privire la obiectivele învăţării şi dezvoltării personale ale elevului
în raport cu competențele prevăzute în profilul absolventului
- activități de consiliere a părinţilor - orientarea către CMBRAE și prezentarea beneficiilor
apelând la specialiști - inclusiv la evaluarea națională elevii vor avea parte de subiecte
personalizate.
- implicarea familiilor în viaţa culturală a școlii, în comunitate

Un rol deosebit de important în această situație îl au cadrele didactice responsabile de

managementul clasei (învățătorul, dirigintele).
Școala nu a reușit să adopte o platformă de învățare pentru toate clasele, care să susțină
13 prin facilitățile ei, activitățile de învățare desfășurate online. Oferiți câteva exemple de
. intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii.

- implementarea unei platforme de învățare gratuită, simplă care este la îndemâna tuturor,
folosirea conturilor personale (Google și Microsoft)
- formarea profesorilor în folosirea Google Classroom
- ședință operativă, online sau cu prezență fizică, cu cadrele didactice și cu responsabilul
cu activitatea online în care se trasează sarcini concrete în sensul ca toate clasele să fie
declarate cu domenii funcționale pe platformă, dar și în al consilierii, transmiterii
adreselor de mail și a parolelor necesare accesului/logării pe platformă a elevilor, se dă
un termen limită în care să se finalizeze toate activitățile în acest sens.
- utilizarea e-mailului sau a whatsapp
- în lipsa dispozitivelor, profesorii pot pastra legatura telefonic cu elevii, creându-se fise de
lucru speciale sau activități speciale
- utilizarea zoom
- aplicații de învățare de tip Kahoot, Quizzes, Word Wall, Twinkl, Digitaliada
- surse de inspirație precum film și studiu individual
- utilizarea canalelor de comunicare deja existente;
Școala nu a reușit să monitorizeze în mod sistematic condițiile în care s-a desfășurat
14 învățarea online în anul școlar precedent. Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-
ar putea iniția echipa de conducere a școlii, evidențiind riscurile non-intervenției.
. 1. procedura de desfășurare și monitorizarea orelor în online
2. Chestionar de satisfacție anonimizat privind modul de desfășurare a orelor online atât
profesorilor cât și elevilor și părinților
3. Plan de inspecții online
4. Adaptarea fișei de observare a lecțiilor și în regim de predare online;
5. Stipularea în Graficul Unic de Inspecții la nivelul unității și printr-o procedură dedicată
acestui scop, a tipurilor de inspecție/monitorizare specifice predării online;
6. Introducerea în toate clasele virtuale a directorului unității/coordonatorul comisiei
metodice.
7. Informaticianul școlii urmărește rapoartele cu privire la orele desfășurate săptămânal și
informează directorul dacă sesizează ore sistematic nedesfasurate
8. Asistențe scurte la orele desfășurate online ale directorului
9. Discuții cu profesorii care nu-și fac orele, cursuri de formare dacă este cazul
10. Informaticianul școlii să consilieze tehnic profesorii neștiutori
11. Sancționarea, chiar și pecuniară a profesorilor care continuă să nu-și susțină orele on-line
12. Riscurile non-intervenției pot fi regăsite în lacunele acumulate în acea perioadă.
Necesitatea unei evaluări inițiale riguroase pentru fiecare disciplină de studiu și stabilirea
unui plan ulterior de intervenție. În situații viitoare trebuie elaborat un 1plan de
monitorizare a activităților desfășurate online (condica online, asistențe online realizate
de directori și CEAC).
Părinții refuză preluarea dispozitivelor necesare pentru învățarea online pe parcursul
15 acestui an școlar. Ce măsuri puteți întreprinde pentru a asigura condițiile pentru ca
. învățarea online să se poată desfășura în bune condiții?
1. Identificarea motivelor pentru care părinții refuză și apoi stabilite măsurile în funcție de
cauze.
2. Asigurarea ca fiecare elev are acces la platforma de online a școlii
3. Publicarea pe site, anunț la ședințele cu părinții etc cu privire la posibilitatile de utilizare
a dispozitivelor
4. Informarea părinților privind procedura de comodat a dispozitivelor
5. In caz de lipsa Internet scoala sa faca contract de servicii temporare de Internet
6. In lipsa energiei electrice ajutor pentru incarcarea telefoanelor, tabletelor, plata cartelei
Internet de către scoala

Școala nu a reușit până în prezent să participe la niciun proiect european în domeniul

16 educației (de exemplu, ETwinning, Erasmus+). Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest
. sens?
- Infiintarea unei comisii cu caracter temporar din cadrele didactice care au experienta in LLP
sau Erasmus;
- intocmirea Planului de dezvoltare europeana, in conformitate cu PDI, in vederea dezvoltarii
dimensiunii europene a scolii prin implicarea in proiecte finantate de UE prin programul
Erasmus;
- realizarea unei analize de nevoi la nivelul fiecărei comisii metodice privind proiectele europene
si internationalizarea;
- parcurgerea materialelor legate de tipul de proiect pe care vrem sa-l implementam (KA1 -
proiecte de mobilitate si KA2 - proiecte de parteneriat școlar) care se gasesc pe site-ul
ANPCDEFP;
- cautarea de parteneri pe platforma eTwinning pentru a demara si proiecte de cooperare virtuală
si chiar initierea unui astfel de proiect;
 - desemnarea unei echipe care sa redacteze formularul de aplicație pentru următorul apel.
- participarea la conferințe, simpozioane unde sunt prezentate ,,Exemple de bune practici” în
ceea ce privește proiectele europene
- participarea unui nr de cadre didactice la cursuri de scriere și implementare a proiectelor cu
finanțare europeană
- afișarea la loc vizibil, în cancelarie, a site-urilor de unde colegii se pot informa, în ceea ce
privește proiectele europene
- formarea unei echipe pentru scrierea și implementarea unor proiecte europene;
- solicitarea de asistență și consiliere pentru realizarea și aplicarea proiectelor Erasmus, etc.
16.Măsuri pentru atragerea de proiecte Erasmus+/Etwinnnig
Proiectele E+/ET reprezintă o deschidere importantă pentru școlile care promovează și aduc
modernitatea și noutatea experientelor din afară în școala românească.
Pentru câștigarea unui E+ sunt necesari o serie de pași ce trebuie urmați cu consecvență,
conștiinciozitate, răbdare și optimism. Un proiect E+ poate fi câștigat sau nu.
Pentru inițierea în școală a unui E+ directorul trebuie să popularizeze aspectele importante, să
prezinte importanta schimbului de experiență intreprins intr-un astfel de proiect și totodată
trebuie să sublinieze dificultățile pe care le presupune realizarea unui asemenea proiect.
-formarea unei echipe pentru scrierea si implementarea unui astfel de proiect, nu inainte de a-i
trimite la cursuri de formare specifice, cursuri platite de catre scoala.

În demersul directorului se vor regăsi:

a) Identificarea cadrelor didactice interesate de a lucra la conceperea unui proiect E+, cadre
didactice care au resurse intelectuale, lingvistice și resurse de timp.
b) Sustinerea financiară din partea școlii pentru formare, a cadrelor didactice care doresc să
demareze un astfel de proiect și nu numai( școala alocă fonduri pentru perfectionare în
limita bugetului existent)
c) Invitații în cadrul CP a unor reprezentanti dintr-o scoală implicată intr-un astfel de
proiect, cu scopul de a prezenta detaliat strucrura unui E+/ET/ schimb de
experienta/avantaje/dezavantaje/costuri.
Realizarea unui cabinet în școală pentru proiecte, dotându-l cu materiale auxiliare care să sustină
demersurile unor proiecte (materiale audio, video, letrice, ghiduri de bună practică)
internaționale

Există o diferență semnificativă între rezultatele elevilor obținute în evaluările curente

17 (medii anuale) și rezultatele la evaluările naționale. Cum răspundeți unei astfel de
. provocări?

-Monitorizarea evaluărilor și verificarea existenței standardelor minime de evaluare la fiecare

disciplină

-Creșterea obiectivității procesului de evaluare curentă, în paralel cu propunerea programelor de

pregătire suplimentară pentru examene

-Disciplinele la care se susține examenul de Evaluare Națională sunt lb. română și matematica,
însă – pe lângă acestea, mai există alte 16 discipline la care elevul poate dovedi competențe
 atinse la nivel optim și chiar peste medie;

- În mediul rural 90% dintre catedre/norme se compun în mod mozaic, iar clasele sunt cu predare
simultană adesea. Aceste lucruri pot influența/lăsa urme în sistemul de notare a elevilor.

Realizarea corespunzătoare a asistențelor la clasă a cadrelor didactice; creșterea importanței

evaluărilor inițiale și a celor de parcurs cu aplicabilitate la orele de curs; realizarea testelor de
evaluare la un nivel apropiat cu cel de la Evaluare națională; consilierea cadrelor didactice în
vederea evitării efectului “halo”, “Pygmalion”, ecuaţiei personale a profesorului, efectului de
contrast sau de ordine sau a erorii logice. Ca răspuns se poate întreprinde: evaluare externă,
creşterea ponderii evaluării formative, corelarea evaluării formative cu cea sumativă, asigurarea
anonimatului probelor scrise, introducerea unor bareme de notare, utilizarea probelor
standardizate şi a testelor docimologice, prelucrarea statistică a rezultatelor, reprezentarea
grafică şi interpretarea lor adecvată, decelarea cauzelor, dezvoltarea la elevi a capacităţii de
autoevaluare, prezentarea criteriilor şi a grilelor de corectare, verificarea ritmică a elevilor şi
informarea lor cu privire asupra lacunelor sau progreselor înregistrate

Școala are dificultăți în a face față creșterii semnificative a numărului copiilor cu

18 dizabilități și/sau CES, deși urmărește să fie o organizație cu adevărat incluzivă. Oferiți
. câteva exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii,
evidențiind riscurile non-intervenției.

Legea educației Naționale

Art. 25
(3) Pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale sau nedeplasabili din motive medicale se
poate organiza învăţământ la domiciliu sau pe lângă unităţile de asistenţă medicală. Pentru
copiii cu dizabilităţi locomotorii, în vederea integrării acestora în învăţământul cu frecvenţă, se
vor achiziţiona elevatoare sau procesul instructiv-educativ se va desfăşura într-o sală de clasă
situată la parterul unităţii.

Art. 47^2 În învăţământul primar, cu precădere pentru clasa pregătitoare şi pentru clasa I, se
vor efectua, în mod obligatoriu, teste de evaluare a capacităţii de învăţare în vederea depistării
precoce a tulburărilor de învăţare, stabilirii eventualelor metode specifice de educaţie şi a
asigurării terapiilor specifice. Pe parcursul ciclului de învăţământ primar se efectuează
evaluări anuale.

Art. 47^3 Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice elaborează, în termen de 90 de

zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, metodologia pentru asigurarea suportului necesar
elevilor cu tulburări de învăţare.

Art. 47^4 Metodologia va cuprinde procedurile de evaluare pentru depistarea tulburărilor de

învăţare, precum şi cadrul general de asigurare a cadrelor didactice cu pregătire adecvată şi a
terapiilor specifice.

Art. 47^5 Cu acordul prealabil al consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ şi la

recomandarea specialistului, pentru fiecare caz în parte, elevii cu deficienţe de învăţare pot
folosi materiale sau instrumente compensatorii, inclusiv tehnologie informatică, şi vor beneficia
de evaluare adaptată pe parcursul semestrelor.
 Art. 47^6 La nivelul centrelor judeţene de resurse şi de asistenţă educaţională/Centrului
Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională se organizează compartimente de
consiliere parentală pentru părinţii care au copii cu tulburări de învăţare, pentru a se asigura
comunicarea şi colaborarea între şcoală, familie şi specialişti pentru diagnosticarea şi
reabilitarea pe tot parcursul şcolarizării elevilor.

Art. 47^7 În cadrul programelor de formare continuă a personalului didactic se vor introduce
sesiuni de informare/cursuri de perfecţionare asupra problemelor legate de tulburările de
învăţare, în vederea dobândirii de competenţe în identificarea acestora şi a capacităţii de
aplicare a unor strategii didactice potrivite.

Art.51
(1) Copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, integraţi în învăţământul de masă,
beneficiază de suport educaţional prin cadre didactice de sprijin şi itinerante, de la caz la caz.
Organizarea serviciilor de sprijin educaţional se face de către CJRAE/CMBRAE şi se
reglementează prin metodologii specifice elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului.
(2) Copiii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, şcolarizaţi în unităţile de învăţământ
special sau de masă, inclusiv cei şcolarizaţi în alt judeţ decât cel de domiciliu, beneficiază de
asistenţă socială constând în asigurarea alocaţiei zilnice de hrană, a rechizitelor şcolare, a
cazarmamentului, a îmbrăcămintei şi a încălţămintei în cuantum egal cu cel pentru copiii aflaţi
în sistemul de protecţie a copilului, precum şi de găzduire gratuită în internate sau centrele de
asistare pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale din cadrul direcţiilor generale judeţene/a
municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului.
şi protecţia copilului.
Art. 52 (1) Pentru copiii, elevii şi tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesită perioade de
spitalizare mai mari de 4 săptămâni se organizează, după caz, grupe sau clase în cadrul unităţii
sanitare în care aceştia sunt internaţi.
(2) Pentru copiii, elevii şi tinerii care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilităţi, sunt
nedeplasabili, se organizează şcolarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată.
(3) Şcolarizarea la domiciliu, respectiv înfiinţarea de clase sau de grupe în spitale se fac de
către inspectoratul şcolar, la propunerea CJRAE/CMBRAE, conform unei metodologii-cadru
elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Art. 54 (1) În funcţie de evoluţia copilului se pot face propuneri de reorientare dinspre şcoala
specială spre şcoala de masă şi invers.
(2) Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauză
sau de către părinţii copilului/tutorele legal instituit şi de către psihologul şcolar. Decizia de
reorientare se ia de către comisia de expertiză din cadrul CJRAE/CMBRAE, cu acordul familiei
sau al susţinătorului legal.
- Școala solicită suplimentarea numărului de specialiști la nivelul școlii sau încheie
parteneriate cu ONG-uri pentru susținerea/sprijinirea activităților;
- Micșorarea efectivului de elevi din clasă;

19
.
20
.
Structurile asociative ale elevilor din școală s-au dezvoltat semnificativ în ultimii ani. Care
21 sunt modalitățile concrete prin care veți valorifica ”vocea elevilor” în politicile de la nivelul
. unității de învățământ?
Pe lângă structurile oficiale, elevii pot lua parte la dezbateri organizate pe teme agreate sau pot
propune chiar ei astfel de teme. Un exemplu grăitor în acest sens,este participarea directă
elevilor claselor a VII-a și a VIII-a la activitățile din cadrul Proiect ”Cetățeanul”, în care – pe
parcursul unui întreg an școlar, au șansa să își facă vocea auzită în cadrul diverselor activități.

Discutând la nivel de politică educațională, elevii reprezintă factorul central în jurul căruia se
împletește întreg sistemul de acțiuni desfășurate care au un singur scop – educația elevilor,
atingând toate laturile pe care le presupune acest termen.

Promovarea „vocii elevilor” pe o pagină specifică pe site-ul școlii.

Forme de participare a elevilor la viața școlii și a comunității:

1. Structuri participative:
- consiliul elevilor
- purtător de cuvânt al clasei/consiliului elevilor
2. Participarea elevilor în procesul de predare-învățare
- oferta curriculară - propunere CDȘ
- proiecte ale clasei
- proiecte ale consiliului elevilor
3. Activități extrașcolare
- parteneriate, festivități, competiții
4. Participarea la viața comunității
- campanii de informare și de educare
- proiecte ecologice
- voluntariat

Unitatea de învățământ a primit o serie de solicitări de colaborare din partea organizațiilor

22 din societatea civilă (fundații, asociații) în aria educației non-formale, însă până în prezent
. nu au fost încheiate astfel de acorduri. Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?

Realizarea unei întâlniri între Consiliul de Administrație al școli, reprezentanții ONG, al CSE ,
al CRP etc în care să se observe că, prin încheierea de acorduri cu ONG-urile respective vor
putea realiza unele dintre activitățile prin care se pot atinge țintele din PDI (PAS) .
Implicarea Consilierului educativ ca și coordonator în realizarea activităților. De asemenea
diriginții vor fi implicați.

Orice decizie s-ar lua, reprezentanții respectivei asociații sau ONG vor prezenta oferta în fața
echipei de management și a consilierului educativ sau a profesorilor vizați/interesați.

[1] Activitățile derulate în parteneriat nu pot avea conotații politice, de propagandă electorală, de
prozelitism religios și nu pot fi contrare moralei sau legilor statului.
 Unitatea școlară pentru a cărei funcție de conducere candidați are un număr semnificativ
23 de elevi capabili de performanță. Care sunt modalitățile prin care echipa de conducere
. poate face ca școala să răspundă mai bine nevoilor acestor elevi?
-înființarea unor cercuri, în școală, în care să activeze acești elevi
- încurajarea și susținerea participării acestora la concursuri de profil
- popularizarea reușitelor, atât în școală, cât și în comunitate
-identificarea unor resurse financiare pentru recompensarea elevilor ce obțin rezultate
deosebite la concursuri
- implementarea programului de identificare, selecție, pregătire și motivare a elevilor
capabili de performanță
- colaborarea cu Centrul Județean de Excelență; schimburi de experiență cu alte unități
de învățământ axate pe performanță, din țară sau străinătate; implicarea acestora în activități de
mentorat etc
-Procedură în care trebuie să fie precizați pașii de urmat (identificare elevilor, informarea
acestora în legătură cu avantajele pe care le vor avea în timp în urma activității lor în domeniul
performanței școlare, prezentarea unei imagini de ansamblu a activităților în care urmează să fie
implicați și susținuți).
-Prezentarea de exemple a unor foști elevi care s-au realizat, urmând acest drum. Stabilirea de
legături între elevii capabili de performanță.
Școala are ca prioritate dezvoltarea activităților de tip peer-mentoring între elevi ca
24. modalitate eficientă de a reduce pierderile în învățare în perioada de pandemie. Oferiți
câteva exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii în
acest sens.
Existența unui program de mentorat construit pe baza prieteniei care să îi încurajeze pe elevi să
se joace împreună, să vorbească și, altfel, să se cunoască între ei. „Transformarea culturii
școlii”- elevi care colaborează în mod obișnuit având șansa de a-și îndruma colegii care au
nevoi educaționale speciale. Programul înlătură astfel barierele dintre cursanții cu abilități și
seturi de abilități diferite, iar școala devine din ce în ce mai autentic incluzivă.Astfel, mentorii
( unii elevi) au posibilitatea sa „învețe sau să consilieze tinerii cu ,,probleme” să ofere sprijin și
strategii de adaptare și să îi ajute să se simtă mai puțin singuri.
-Mentoratul de la egal la egal este o formă de mentorat care are loc de obicei între o persoană
care a trăit o anumită experiență (mentorul de la egal la egal) și o persoană care este nouă în
acea experiență (mentorat de la egal la egal). Un exemplu ar fi un elev cu experiență (care
este mentorul colegilor) pentru un nou elev sau un coleg cu CES îndrumat, la o anumita
materie sau într-o școală nouă. Mentorii de la egal la egal sunt folosiți și pentru schimbările de
sănătate și stilul de viață. De exemplu, elevii , cu sprijinul colegilor, pot avea ședințe
individuale care se întâlnesc în mod regulat pentru a-i ajuta să se recupereze sau să se
reactiveze. Mentorii de la egal la egal oferă indivizilor oportunități de educație, recreere și
sprijin.Majoritatea mentorilor de la egal la egal sunt aleși pentru sensibilitate, încredere,
abilități sociale și fiabilitate.

-Cei implicați pot menține contactul prin e-mail, telefon sau întâlniri în persoană.

-Compatibilitatea mentorului și mentorat este un factor care trebuie luat în considerare atunci
când se aleg perechi. Mentorii și mentorații pot beneficia de pe urma unor medii, interese și
experiențe de viață similare.Vârsta, sexul, etnia, preferințele de limbă și educația pot fi luate în
considerare atunci când se formează perechile.Mentorii de succes tind să fie disponibili,
 cunoscători, educați în probleme de diversitate, empatici, amabili, încurajatori, susținători și
pasionați

Având în vedere perioadele de desfășurare on-line a cursurilor, încurajarea elevilor de a

interacționa chiar și prin canale media în scopul rezolvării sarcinilor educaționale.

Bugetul unității de învățământ pentru anul școlar următor este insuficient. Ce măsuri
25 concrete ați întreprinde pentru a vă asigura că școala va avea resursele necesare?
.
Legislație
Legea Educației Naționale prin Art. 104 spune că finanțarea de bază se face din costul
standard per elev/preșcolar/antepreșcolar pentru (art. 104, alin.2) salarii, cheltuieli cu
pregătirea profesională, evaluarea periodică a elevilor, cheltuieli cu bunuri și servicii.

Art. 104

(5^1) În cazuri excepţionale, atunci când sumele repartizate în baza standardelor de cost nu
asigură plata drepturilor prevăzute la alin. (2) lit. a)-d) la unele unităţi de învăţământ cu
personalitate juridică, direcţiile regionale ale finanţelor publice, cu asistenţa tehnică de
specialitate a inspectoratelor şcolare, pot efectua redistribuiri ale sumelor repartizate pe
comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti cu această destinaţie sau pot
proceda la repartizarea sumelor rămase nerepartizate, după caz.

(5^2) Aprobarea redistribuirii/repartizării sumelor potrivit prevederilor alin. (5^1 ) se va face

numai după verificarea de către inspectoratul şcolar, pe baza raportului de audit/control, a
modului de angajare şi utilizare a sumelor alocate pentru finanţarea de bază, pe baza costurilor
standard per elev/preşcolar/antepreşcolar, şi după verificarea corelării numărului de personal
cu numărul de elevi. În urma verificării, inspectoratul şcolar stabileşte şi propune direcţiilor
generale regionale ale finanţelor publice/administraţiilor judeţene ale finanţelor publice,
respectiv a municipiului Bucureşti sumele ce urmează a fi redistribuite/repartizate suplimentar.

(5^3) Redistribuirea sumelor între unităţi de învăţământ cu personalitate juridică din cadrul
aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale se aprobă de consiliul local, la propunerea primarului,
cu avizul conform al inspectoratului şcolar.

1.Prioritizarea activităților, ce presupun alocarea resurselor în conformitate cu bugetul aprobat.

2.Elaborarea unei note către ISMB/IȘJ sau Consiliul local pentru suplimentarea bugetului
3.Atragerea de resurse extrabugetare, pentru diferite tipuri de activități (donații, sponsorizări,
granturi de finanțare europene etc.).
4.Solicitarea rectificării bugetare, în conformitate cu nevoile instituției, însoțită de
fundamentarea necesarului de fonduri.
5.Atragerea participării Asociației Reprezentative a Părinților, a partenerilor economici/locali, ca
actori ai procesului educațional în susținerea unor activități educaționale (susținerea financiară
pentru desfășurarea unor concursuri, pregătirea remedială, școală după școală, premierea elevilor
etc.)
-
- comunicare cu părinții, prin scrisori tematice, prin intermediul copiilor care vor duce acasă desene, fișe, fel
Părinții pot fi atrași în evaluare în vederea cunoașterii și determinării nivelului de dezvoltare a copilului la anum
pe care îl face copilul în raport cu el însuși, pentru a- l valoriza, a comunica și relaționa mai bine cu el. În situa
semne de risc în dezvoltarea copilului, rezultatele monitorizării/evaluării îi vor ajuta pe părinți în adresarea la s
aborda în echipă intervenția educativă preventivă sau recuperatorie.
Monitorizarea serviciilor de consiliere și orientare arată că, în ultimii ani, acestea au avut o eficiență mai
elevilor și ale familiilor acestora. Ce intervenții ameliorative pot fi inițiate?

Aș începe printr-o discuție cu profesorii diriginți în legătură cu modul de aplicare a programei de Consiliere și d
abordare și desfășurare al orelor.

-Cursuri specifice pentru pregătirea personalului didactic

-Serviciile de consiliere și orientare văzute ca ore de dirigenție/dezvoltare personală ar putea fi optimizate prin sch
sau formarea profesorilor ca viitori diriginți;

Serviciile de consiliere și orientare furnizate prin CJRAE ar putea fi optimizate prin adaptarea strategiilor
așteptările beneficiarilor direcți sau indirecți;

-Pe cale de consecință, întreaga activitate de consiliere rămâne în mâinile educatoarelor, învățătorilor și diriginților