Situații

„problematice”

Edu Zece Plus

STRUCTURA UNEI
INTERVENȚII/ Cunoașterea situației existente.

MĂSURI
CONCRETE
Necesitatea intervenției.

Stabilirea scopului/obiectivelor.
STRUCTURA UNEI
INTERVENȚII/ Identificarea resurselor.

MĂSURI
CONCRETE
Proiectarea
acțiunii/acțiunilor/intervenției.

Criterii de evaluare.
 SITUAȚII PROBLEMATICE-2
Oferta curentă de CDS a școlii este insuficient dezvoltată, cadrele didactice din școală fiind
puțin interesate să contribuie la dezvoltarea acesteia. Ce puteți întreprinde în acest sens?

Recomandări:
1. Analiza impactului CDS-ului existent.
2. Evidențierea necesității schimbării.
3. Stimularea implicării cadrelor didactice prin maximizarea beneficiilor și minimizarea costurilor.
 SITUAȚII PROBLEMATICE-1
Oferta curentă de CDS a școlii reflectă într-o măsură redusă preferințele elevilor, familiei sau
contextul/nevoile de la nivelul comunității. Cum puteți ameliora această problemă?

Repere legislative:
Curriculum la decizia școlii, care cuprinde numărul de ore alocate pentru dezvoltarea ofertei
curriculare proprii fiecărei unități de învățământ ( Repere curriculare).
Rolul consultativ al consiliului elevilor și asociațiilor de părinți.

Recomandări:
1. Analiza de nevoi la nivel frontal.
2. Analiza de nevoi prin intermediul reprezentanților elevilor și/sau părinților.
3. Analiza impactului CDS-ului existent.
 SITUAȚII PROBLEMATICE-3
Participarea la formarea continuă în școală este foarte redusă, chiar dacă profesorii au nevoi
clare de dezvoltare profesională în arii diverse (abilitare curriculară, managementul clasei,
utilizarea noilor tehnologii și platforme în predare/ învățare/ evaluare, lucru cu copii cu
dizabilități și/sau CES etc.). Oferiți un exemplu de intervenție adecvată pentru ameliorarea
acestei provocări.

Recomandări:
1. Informarea corectă asupra procesului de formare continuă.
2. Identificarea nevoilor instituționale și a celor personale.
3. Stimularea implicării cadrelor didactice prin maximizarea beneficiilor și minimizarea costurilor.
4. Exemplificarea.
 SITUAȚII PROBLEMATICE-4
Școala dumneavoastră a fost solicitată să se alăture unui consorțiu școlar, ca școală de
aplicație.
Cum credeți că o astfel de decizie poate să sprijine un profesor care intră acum în sistemul de
educație și ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?

Motivarea deciziei:
1. Evidențierea caracterului practic.
2. Dezvoltarea unor perspective multiple.
3. Identificarea și întărirea beneficiilor instituționale și personale.
 SITUAȚII PROBLEMATICE-4
Școala dumneavoastră a fost solicitată să se alăture unui consorțiu școlar, ca școală de
aplicație.
Cum credeți că o astfel de decizie poate să sprijine un profesor care intră acum în sistemul de
educație și ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?

Măsuri concrete:
1. Identificarea nevoilor cadrelor didactice.
2. Identificarea sistemului motivațional.
3. Formarea de grupuri interșcolare centrate pe nevoile identificate și pe resursele cadrelor
didactice.
4. Proiectarea de activități comune.
5. Facilitarea relaționărilor între aceștia ( seminarii, programe comune de formare continuă,
monitorizări încrucișate, etc).
 SITUAȚII PROBLEMATICE-5
Familiile unui număr semnificativ de elevi din clasa a VIII-a indică faptul că în acest an copiii lor nu
se vor prezenta la Evaluarea Națională, fiind în risc de a nu continua studiile în învățământul
secundar superior. Oferiți două exemple de măsuri prioritare de intervenție care să diminueze
acest risc.

Măsuri prioritare:
1. Identificarea factorilor de predicție ai abandonului școlar.
2. Consilierea/informarea frontală a părinților evidențiind beneficiile, pe termen scurt și termen lung,
al continuării școlarizării.
3. Consilierea/informarea frontală a elevilor evidențiind beneficiile, pe termen scurt și termen lung, al
continuării școlarizării, în strânsă concordanță cu nevoile lor.
4. Consilierea individuală.
5. Identificarea și valorificarea liderilor informali.
6. Medierea școlară.
 SITUAȚII PROBLEMATICE-6
Peste 10% dintre elevii înscriși în anul școlar precedent nu au frecventat școala/au avut o
frecvență foarte scăzută și s-au confruntat cu dificultăți în încheierea situației școlare. Oferiți
două exemple de măsuri prioritare de intervenție care să diminueze acest risc.

Măsuri concrete:
1. Facilitarea accesului la educației prin identificarea barierelor instituționale sau de participare.
2. Medierea școlară.
3. Strategii concrete: educația diferențiată, schimbarea atitudinii față de școală, suport.
 SITUAȚII PROBLEMATICE-7

Numărul absențelor nemotivate a crescut semnificativ în ultimul an, constituind un risc crescut
de părăsire timpurie a școlii. Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?

Măsuri concrete:
1. Identificarea cauzelor.
2. Identificarea factorilor de predicție ai abandonului școlar.
3. Medierea școlară.
4. Informarea sistematică a părinților.
5. Implicarea și responsabilizarea părinților.
6. Organizarea de workshopuri pentru elevi ca exercițiu amplu de conștientizare.
 SITUAȚII PROBLEMATICE-8
Numărul cazurilor de violență în spațiul școlar/bullying este în creștere în ultimii ani și
afectează în mod direct starea de bine a copiilor din școală. Oferiți câteva exemple de
intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii.

Recomandări:
1. Informarea sistematică a elevilor, părinților, cadrelor didactice cu privire la fenomenul de
bullying și impactul acestuia asupra celor direct implicați, dar și la nivelul climatului din școală.
2. Formarea Comisiei de prevenire și eliminare a violenței, discriminării și promovării
interculturale.
3. Întocmirea unui Plan antibullying.
4. Întocmirea unui plan de asigurare și de menținere a unui climat social adecvat educației de
calitate.
 SITUAȚII PROBLEMATICE-9
Politicile școlii din ultimii ani în aria combaterii oricărei forme de segregare școlară nu au
condus la rezultatele așteptate. Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?

Recomandări:
1. Informarea sistematică a elevilor, părinților, cadrelor didactice cu privire la fenomenul de
segregare și impactul acestuia asupra celor direct implicați, dar și la nivelul climatului din
școală.
2. Formarea Comisiei de prevenire și eliminare a violenței, discriminării și promovării
interculturale.
3. Întocmirea unui plan de asigurare și de menținere a unui climat social adecvat educației de
calitate.
4. Intervenții/ consiliere la nivelul familiei.
 SITUAȚII PROBLEMATICE-10
La nivelul școlii se constată lipsa unui sistem de avertizare timpurie cu privire la elevii aflați în
situații de risc major de excluziune și implicarea redusă a personalului din școală în
identificarea și cunoașterea acestora. Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-ar putea
iniția echipa de conducere a școlii.

Recomandări:
1. Formarea cadrelor didactice cu scopul cristalizării abilităților de mediere școlară: identificarea
factorilor de predicție ai abandonului școlar.
2. Monitorizare, identificare, propunerea de activități prin responsabilizarea comisiei CEAC.
3. Monitorizare, identificare, propunerea de activități prin responsabilizarea comisiei de prevenire
a discriminării.
 SITUAȚII PROBLEMATICE-11

Politicile școlii în aria incluziunii copiilor cu CES sunt insuficient susținute de cadrele didactice,
chiar dacă echipa de conducere a dezvoltat aceste politici în mod transparent. Ce măsuri
concrete ați întreprinde în acest sens?

Recomandări:
1. Formarea cadrelor didactice cu scopul conștientizării impactului/importanței educației
incluzive.
2. Consilierea individuală a cadrelor didactice și responsabilizarea acestora.
3. Oferirea de exemple de bune practici.
4. Stimularea comunicării și colaborării între cadrele didactice.
 SITUAȚII PROBLEMATICE-12

Politicile școlii în aria incluziunii copiilor cu CES sunt insuficient susținute de părinții elevilor
din școală, chiar dacă echipa de conducere a dezvoltat aceste politici în mod transparent,
având profesorii ca parteneri. Ce măsuri concrete ați întreprindere în acest sens?

Recomandări:
1. Informarea părinților cu scopul conștientizării impactului/importanței educației incluzive.
2. Consilierea individuală a părinților și responsabilizarea acestora.
3. Oferirea de exemple de bune practici.
4. Stimularea comunicării și colaborării între cadrele didactice-părinți-consilier școlar.
 SITUAȚII PROBLEMATICE-13

Școala nu a reușit să adopte o platformă de învățare pentru toate clasele, care să susțină prin
facilitățile ei, activitățile de învățare desfășurate online. Oferiți câteva exemple de intervenție
pe care le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii.

Recomandări:
1. Identificarea resurselor instituționale și comunitare.
2. Responsabilizarea tuturor actorilor implicați prin centrarea pe soluții.
3. Semnarea de parteneriate.
 SITUAȚII PROBLEMATICE-14

Școala nu a reușit să monitorizeze în mod sistematic condițiile în care s-a desfășurat învățarea
online în anul școlar precedent. Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția
echipa de conducere a școlii, evidențiind riscurile non-intervenției.

Recomandări:
1. Cristalizarea competențelor digitale.
2. Responsabilizarea cadrelor didactice.
3. Inserarea de softuri de monitorizare.
4. Evaluarea sistematică cu efecte vizibile.
 SITUAȚII PROBLEMATICE-15

Părinții refuză preluarea dispozitivelor necesare pentru învățarea online pe parcursul acestui an
școlar. Ce măsuri puteți întreprinde pentru a asigura condițiile pentru ca învățarea online să se
poată desfășura în bune condiții?

Recomandări:
1. Familiarizarea părinților cu dispozitivele ce fac posibilă învățarea online, pentru a stinge teama
de necunoscut.
2. Maximizarea beneficiilor, minimizarea costurilor.
3. Participarea părinților la o lecție model.
4. Evidențierea și întărirea necesității.
 SITUAȚII PROBLEMATICE-16

Școala nu a reușit până în prezent să participe la niciun proiect european în domeniul educației
(de exemplu, ETwinning, Erasmus+). Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?

Recomandări:
1. Intrarea într-un consorțiu școlar alături de școli care au participat la astfel de proiecte?
2. Includerea ca obiectiv în activitățile CEAC, drept demers de creștere a calității la nivelul
organizației școlare.
3. Inițierea și participarea la workshopuri/conferințe/cursuri unde sunt prezentate aceste
proiecte. Familiarizarea cu demersul în sine și beneficiile unui astfel de parteneriat.
 SITUAȚII PROBLEMATICE-17

Există o diferență semnificativă între rezultatele elevilor obținute în evaluările curente (medii
anuale) și rezultatele la evaluările naționale. Cum răspundeți unei astfel de provocări?

Recomandări:
1. Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării. Stabilirea de criterii de evaluare, respectiv
instrumente de evaluare în concordanță cu standardele/ criteriile naționale.
2. Monitorizarea modului de realizare a evaluării curente.
3. Evaluarea prioritară a competențelor, în detrimentul evaluării gradului de
reactualizare/reproducere a conținuturilor.
 SITUAȚII PROBLEMATICE-18
Școala are dificultăți în a face față creșterii semnificative a numărului copiilor cu dizabilități
și/sau CES, deși urmărește să fie o organizație cu adevărat incluzivă. Oferiți câteva exemple de
intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii, evidențiind riscurile non-
intervenției.

Recomandări:
1. Formarea cadrelor didactice în domeniul educației incluzive.
2. Informarea părinților copiilor „normali”, pentru a garanta acceptarea lor, stimula empatia,
toleranța.
3. Construirea de planuri personalizate împreună cu specialiștii centrului județean de resusre și
asistență educațională, în strânsă concordanță cu nevoile particulare ale copiilor cu
dizabilități.
4. Integrarea în corpul profesoral al profesorului de sprijin.
 SITUAȚII PROBLEMATICE-19

Grădinița pentru a cărei funcție de conducere candidați are ca prioritate o mai bună
monitorizare a dezvoltării copiilor și a evoluției înregistrată de aceștia pe parcursul unui an. Ce
măsuri concrete ați întreprinde în acest sens și cum pot fi implicați părinții?

Recomandări:
1. Formarea cadrelor didactice în vederea monitorizării procesului de dezvoltare a copiilor.
2. Monitorizarea modului cum progresul copilului , achizițiile acestuiasunt consemnate și
corespund cu realitatea.
 SITUAȚII PROBLEMATICE-20

Monitorizarea serviciilor de consiliere și orientare arată că, în ultimii ani, acestea au avut o
eficiență mai redusă în raport cu așteptările elevilor și ale familiilor acestora. Ce intervenții
ameliorative pot fi inițiate?

Recomandări:
1. Întărirea rolului consilierului la nivelul instituției prin informarea sistematică asupra beneficiilor
consilierii, prin normalizarea atribuțiilor acestuia.
2. Consilierul să fie o prezență permanentă în procesul de învățare și relaționare: participarea la
ore, colaborări permanente cadru didactic-consilier.
3. Valorificarea serviciilor de consiliere și de cadrul didactic.
 SITUAȚII PROBLEMATICE-21

Structurile asociative ale elevilor din școală s-au dezvoltat semnificativ în ultimii ani. Care sunt
modalitățile concrete prin care veți valorifica ”vocea elevilor” în politicile de la nivelul unității de
învățământ?

Recomandări:
1. Implicarea, cu rol consultativ, în procesul decizional.
2. Implicarea, cu rol participativ, în procesul de stabilire a curriculumului la decizia școlii.
3. Implicarea și responsabilizarea prin activități extrașcolare.
4. Facilitarea unor canale de comunicare: blog pe site-ul școlii, radio, broșură internă, o pagină de
socializare formală.
 SITUAȚII PROBLEMATICE-22

Unitatea de învățământ a primit o serie de solicitări de colaborare din partea organizațiilor din
societatea civilă (fundații, asociații) în aria educației non-formale, însă până în prezent nu au
fost încheiate astfel de acorduri. Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?

Recomandări:
1. Evidențierea necesității acestor acorduri prin analiza și identificarea unor nevoi greu de
saisfăcut în cadru formal ( de exemplu, teme ce nu sunt vizate de curriculum, teme ce nu pot fi
operaționalizate din lipsa resurselor).
2. Evidențierea beneficiilor: facilitarea relaționării, cristalizarea și exersarea unor
deprinderi/abilități, experimentarea, etc.
 SITUAȚII PROBLEMATICE-23
Unitatea școlară pentru a cărei funcție de conducere candidați are un număr semnificativ de
elevi capabili de performanță. Care sunt modalitățile prin care echipa de conducere poate face
ca școala să răspundă mai bine nevoilor acestor elevi?

Recomandări:
1. Educație diferențiată ce vizează adaptarea conținuturilor, strategiilor didactice,
criteriilor/instrumentelor de evaluare.
2. Suplimentarea resurselor umane, materiale.
3. Proiectarea de activități care să permită valorificarea performanțelor/competențelor înalte
dincolo de cadrul formal oferit de școală: înscrierea la concursuri, proiecte, conferințe, etc.
4. Atragerea în proiecte europene.
5. Oferirea de suport emoțional, relațional, când situația o impune.
6. Valorificarea lor ca modele pentru ceilalți elevi.
 SITUAȚII PROBLEMATICE-24
Școala are ca prioritate dezvoltarea activităților de tip peer-mentoring între elevi ca modalitate
eficientă de a reduce pierderile în învățare în perioada de pandemie. Oferiți câteva exemple de
intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii în acest sens.

Recomandări:
1. Construirea de grupuri de studiu.
2. Utilizarea metodelor și sarcinilor de grup.
3. Implicarea elevilor în proiecte de grup.
 SITUAȚII PROBLEMATICE-25

Bugetul unității de învățământ pentru anul școlar următor este insuficient. Ce măsuri concrete
ați întreprinde pentru a vă asigura că școala va avea resursele necesare?

Recomandări:
1. Activarea finanțării complementare prin solicitarea de venituri suplimentare de la autoritățile
locale pe baza justificării și evaluării nevoilor.
2. Sponsorizări
3. Donații