IIN PUIDLICATIUNILE CAM $COALELOR

DIBLIOTECA LICEALA No. 1

solossmossoessomeesesmemmilsolostosisesemmommemmemesmossommissm

MITOLOGIA
GREtek-ROMANA
IN LECTURA ILUSTRATA
DE

C. POPA-LISSEANU

i.
LEGENDELE ZEILOR

www.digibuc.ro
NICOLA_E_BALCES_CU

www.digibuc.ro
MITOLOGIA GRECO-ROMANA
IN LECTURA ILUSTRATA

www.digibuc.ro
 DIN LUCRARILE ACELU1A$ :

Table le cerate, studiu de archeologie.

Poesia popularä la Romani.
Aeuxt lnsula 5erpilor, cu o hartä, studiu de archeologie.
Flora ,i Floriile, studiu de mitologie popularä.
Urme de sarbatori pigânegi [Brumariu, Mo5ii, Rusaliilel, stu-
diu de mitologie popularä.
Incercare de monografie asupra cetätii Drâstorul-Silistra, cu
douä harfi 5i ilustrafiuni.
Cetäti i orap greco-romane in noul teritoriu al Dobrogei,
cu o hartd 5i 22 ilustrafiuni.
Vieafa 5i opera lui Gheorghe Lazár (In colaborare cu G.
Bogdan-Duicä).

Oramatica limbii latine, Morfologia, Sintaxa 5i Noliuni de sti-

listicä, manual de 5coall
Cultura Romanä in lecturä ilustratä, manual pentru studiul
limbii latine, cl. III gimn.
Cultura Romani" in lecturä ilustratä, manual pentru studiul
limbii latine, cl. IV gimn.
.Metrica versurilor lirice ale lui floratius, (dupä Köpke), ma-
nual de 5coalä.
Versificatiunea latinä, Prosodia ,i Metrica, manual de 5coalä.
Cicero, Oratio pro Marcel lo, text latin cu adnotafii române5ti
Invätämânlul limbii latine in liceu.
Din metodica limbilor clasice, No. 1.
_Eutropius, Istoria Romanä, traducere.
Plinius, Corespondenta cu impäratul Traian.

www.digibuc.ro
 Fig. 29. Fortuna.
Stattiä de marmotl, gäsitä la Ostia, azi in muzeul Valicanului, Roma.

www.digibuc.ro
 G. POPA-LISSEANU

MITOLOGIA
GRECO-ROMANA
IN

LECTURA ILUSTRATA
I.
LEGENDELE ZEILOR

CU 80 ILUSTRATIUNI

EDITIA a VI-A

13UCUREM
TIPOGRAFIA JOCKEY-CLUB ION C. VACARESCU-
No. 4, STRADA UMBREI, No. 4
1924

www.digibuc.ro
 PREFATA
Mitologia greco-romanä ce publicäm astäzi face parte din
grupa tiintelor auxiliare, pe cari le socotim necesare sä fie
date, in mod sistematic, elevilor din cursul gimnazial. Ea a
isvorit, deci, din trebuinfa de a spori i Intregi, printr'o lec-
furä particulará si extrascolará, complexul de cunotinte
4:kb:indite de elevi in studiul istoriei 0 mai ales in cel al
Jimbii latine.
Mitologia va lärgi vederile elevilor asupra lumii antice,
fäcându-i sä cunoascä mai de aproape cultura clasicä 0 le va
da, pe furis, o serie de Indrumäri in domeniul artei, atat de
:inaintatä, a celor vechi, desvoltându-le in special simtul estetic.
Cartea de fatä, desi este riguros stienfificä, intrucât toate
.afirmatiunile ce facem sunt bazate pe datele precise ale auto-
xilor clasici, totus ea nu este o carte de aiintä. Ea este mai
mult o carte de popularizare a tiintei mitologice. Pusä la
indemâna scolarilor din cursul gimnazial, in primul rand, si
.1n al doilea rand, la dispozifiunea publicului celui mare, care
.nu poate aveá nici fimp si nici, in genere, pregätirea trebu-
incioasä spre a urmäri cercetäri mitologice, insofite de apara-
Jul tientific, cartea ce publicám va umpla desigur un gol,
de mult simfit, in literatura noasträ románeasa.
$i dupi cum am procedat in cursul nostru de limba la-
.finá, urmärind supt diferitele ei aspecte Cultura romanä $i
fäcând-o accesibilä elevilor supt forma mai aträgätoare de
leciurd ilustrata, tot astfel si aci, in aceastá completare a
cuno$tintelor asupra culturii antice am expus mitologia
greco-romanä supt forma de lecturi llustrate, prin cari, ur-
mând povata lui Horatius, Omme tulit punctum qui miscuit
-Wile dulci, punem pe scolar pe nesimfite sä petreacä, cu
profit, câteva momente in lumea veche, furându-i in acelas
iimp, mintea 0 sufletul pentru probleme de artä clasicä.
Cartea aceasta va desväli, speräm, multe coltisoare tai-

www.digibuc.ro
 6 G. POPA-LISSEANU

nice din sufletul cititorului curios si il va face de sigur sä.

priceapä, cât de mare este puterea traditiunii, arätându-i cl,..
in mare parte, cultura anticä este cultura noasträ modernä,
cä sufletul antic este sufletul nostru, credinta anticä credinta
noasträ, si, in partea ei formalä, religia pägânä, cine ar
putea-o crede ?religia noasträ supt mii si mii de raporturt-
Cartea aceasta, färä sä insistäm asupra interpretärilor, ne va
arätà multe din miturile strämosilor nostri, mituri pe cari nu
le-a putut sterge din amintirea noasträ nici lungul sir al ani-
lor, nici restristea vremurilor.
0 mitologie româneascä, insä, atât de necesarä, supt ra-
portul cunoasterii fiintei noastre si atât de bogatä in date,
cum o intrevedem noi, o mitologie a poporului român,pentru
moment, nu e posibilä ; materialul de folklor este pânä astäzr
prea räzlefit si prea putin sistematizat. Ea insä se va produce
de sigur pe viitor, fiindca o mitologie a poporului nostru n
va explich insäs firea poporului nostru.
Cartea de fatä, pe care speräm sä o citeascä toti eleviC
din gimnaziu, inainte de a-si fi ales secfiunea de urmat in
liceu, nädäjduim sa dezvolte gustul pentru cultura clasicä sr
in special pentru cunoasterea artei antice. DaCa in Germania,.
in clasica Germanie, bunäoarä, cultura veche este asa de mutt
desvoltatä, aceasta se datoreste in mare parte lecturii cärtilor
de felul acesteia, se datoreste in special aprecierii monumen-
telor antice si moderne, referitoare la antichitatea greco-ro-
mani. Pietele publice si muzeele statului si cele particulare.
sunt pline, acolo, de monumente de aceastä naturl
La noi,aceste monumente sau nu se cunosc sau nu se apre-
ciazä. Exemplarele destul de interesante din colectiunile WU"
noastre, multe originale, ne lasä reci si nepäsätori, tocmai dirr
pricinä cä ne-a lipsit cu totul, panä acum, lecturi de felur
aceleia pe care o prezentam astäzi publicului românesc. rele.
câteva exemplare, date in aceastä carte, dupä originalele dirt
muzeul nostru national, ne dovedesc, 'Inca odatä mai mull,.
cä frumusetea stä in interesul subiectiv ce-1 avem noi pentru
lucru, iar nu in lucrul in sine. Citesti un tablou sau o statu'd
numai atunci când ai invätat sä citesti,. prefiresti pe un Lao-.
coon sau pe Lin Bacchus numai atunci, când poli sä proiectezi-
ideile. tale subiective asupra tabloului sau statuei ce ai inainte-
Legendele zeilor cad in aceastä prima parte a lilito-

www.digibuc.ro
 PREFATA 7

Jogiei greco-romane am vorbit numai despre zei, läsând pentru

.altä dag legendele eroilor le-am tratat in 15 capitole, sub-
sumând, in cercul de influeng al zeilor mari, cele mai impor-
tante din miturile tuturor divinigfilor.
Mitologia greco-romang, ca fond de idei, nu poate aveà
firetenfii de originalitate. Originalitatea ei stä mai mult in
felul de expunere al diferitelor legende, expunere care sä pro-
ducâ impresiune 0 reacfiune in sufletul cititorilor. Legendele
_zeilor nu pot fi, deci, decât o prelucrare, in române5te, a dife-
ritelor mituri, transmise nouä de textele scriitorilor antici.
Prelucrarea, insä, in limba noasträ a acestor texte, evident,
-are sä se resimg de felul de a fi al bor. Ne-am ferit inten-
fionat, din and in când, de a preface prea mult stilul inflorit
al autorilor clasici. Animismul 0 antropomorfismul scriitorilor
,Dechi se va regäsi, prin urmare, 0 in prelucrarea de fag.
Dintre autorii clasici am urmärit in special pe Homer,
ilesiod, Pindar, Vergilius, Apuleius, 5i, mai ales, pe Ovidius ;
iar dintre moderni9 mitologille sau legendele mitologice ale
Jui R. Wizard, P. Commelin, G. Schwab, F. Nöselt, O. Seemann
si Lexiconul mitologic al lui Roscher.
*
* *

Cartea de fag s'a Mcut din inifiafiva 0 pe chelfuiala

'Caséi, Scoalelor. Administratorul acestei institufiuni, d. M. P o-
Joescu, dându-5i seama câ un invägmânt oricât de bun ar fi
el, areo nevoie de a fi susfinut 0 consolidat printr'o lecturi
extra5colarg, mai pufin teoretia 5i mai pe placul elevilor, s'a
..9.ândit sä pue bazape lângi multe alte intocmiri ce a creiat
la Casa 5coalelor unei biblioteci liceale, al areia prim nu-
mir este Mitologia greco-romanä. Se cuvine deci sä aducem,
in acest kc, mulfumirile noastre inifiatorului acestei biblioteci
_pentru opera culturalä ce a Intreprins 0 de care sperim sä
.se resimg intregul nostru invigmânt secundar.
PO PA-LISSEANU
Bucurgti, lunie 1912.

1) Dintre lucrärile In românqte n'au fost utilizate cleat mitologiile

Jul Milläileanu,. läineanu, ¡i un articol al lui Anghel-losif, din ziarul
Minerva .

www.digibuc.ro
 PREFATA LA EDITIA II-a 1)

Trecerea primei edifii, de 2000 de exemplare, a MItologiei

greco-romane, carte care nu este un manual de coalä,
intr'un interval de timp relativ destul de scurt, este- o dovad&
nelndoioasä cä aparifiunea volumului intâiu,. Legendele zeilor,.
räspunda unei necesitäfi simfite i umpleä un gol in literal
tura noasträ. Acest fapt m'a determinat, in acela$ timp, sá
compun i volumul al doilea, Legendele eroilar, volum care-
va apäreä in curând.
Modificärile introduse in aceastä noué edifie a primuluf
volum sunt, in cea mai mare parte, rezultatul criticei ce s'a
adus cärfii mele i in special al criticei d-lui profesor N. lorga..
din Neamul românesc literar, V. 35, 36,
G. POPA-LISSEANU
Bucurqti, Septemvrie 1915,

Din lipsa de hartie chromo, in editia III-a s'a nenuntat la ilustra-

liunile ce erau tiparite a parte.

www.digibuc.ro
 I. CREATIUNEA

I. DESTINUL

r a inceput, când omul s'a trezit in mijlocul naturii

nemArginite, a trebuit sa bage de seamd, cá tot ceea
ce-1 Inconjoard, fiinte §i lucruri, sunt unele trecátoare,
adecd cari se nasc, trdiesc §i pier, ca bundoard anima-
Ile le i plantele, iar allele, vecinice, cari nici nu se nasc,
itici nu pier, ca aerul, pámântul etc. Aceastd observatie
kerà natural sd-1 ducá la credinta fiintá superioard,
[la credinta inteo provide*. Lumea trebuià deci sd fie
reiatá i cârmuitd de o provide*, adecd de un D-zeu,
atotputernic §i a toate tiutor, care orândue0e cu
intelepciune soarta oamenilor i a noroadelor depe
Tärnânt.
Cu vremea, Insd, popoarele din lumea veche §i-au
Tierdut toatd cuno§tinta lor despre acest D-zeu ade-
várat i, in locul lui, au inceput sd se Irtchine la mai
'multi zei, la o sumedenie de zei, pe cari §i i-au inchi-
,puit stäpâniti de patimi §i pdcate, intocmai ca §i oa-
menii muritori. Totu§ o licdreald de cuno§tintd I§i vor
irtai fi pdstrat ei despre provide* i, de aceea, §i-au
plasmuit zeitate, mai presus decât ceilalfi zei, o zei-
tate pe care au numit-o Fatum (de unde fatalitate),
Destin.

www.digibuc.ro
 10 G. POPA-LISSEANU

Acest Destin, pe care Românul II mai numeste ii

Ursitä sau Soarte, dupd credinta Grecilor si a Roma-
nilor, erà fiu al Chaosului i al Intunericului, adecd
al noptii celei negrelChaosul i Intunericul erau socotiti
si ei tot ca niste zei, dar niste zei Mil de Inceput,.
fail de pdrinti.
toil Amândoi insd au
avut un sfârsit,.
o moarte, Chao-
sull creati-
une, Intunericur
prin lumind.
zeL
ai pdgândfdlii au
avut un inceput,,
au avut o nas-
tere, desi se zi-
-_ ='-`f.-7- ced ca ei n'au_
-sfârsit, sunt
a decd nemuri-
tori. Adevdratull
D-zeu al nostru,..
D-zeul religiunii
crestine, n'are
Fig. I. Fatum. nici Inceput, n'are.
Desemn de Sellier.
Mci sfârsit. EF
singur este etern. Cei vechi n'au cunoscut, deci, ze
eterni. $i in aceastd privintd, pe Iângd multe altele,,.
legea noastrd crestineascd, monoteistd este mai presus,
cleat legea pdgânismului politeist.
Destinul, dupd credinta lumii antice, erd un zem
fdrd mila i fard indurare, un zeu aspru, rece. El nu-si.
apleacd urechea la rugdciunile oamenilor, cum o face.
Dumnezeul nostru, In bundtatea sa nemdrginità. Totii

www.digibuc.ro
 FACEREA LUMII 11

eilalti zei se supuneau poruncilor aspre ale Destinului

chiar marele Jupiter nu Indrasnia sa i se Impotri-
-veasca; nici el nu putea Induplice sau sa castige ceva
,dela el In hatarul oamenilor. Nimic nu se puteà asteptà
dela Fatum. De aceea, nici nu i se rugau oamenii; nu
i se aduceau nici Inchinaciuni, nici jertfe, cad ar fi fost
degeaba. Numai oracolele puteau sa ghiceasca puterea
:si voia Destinului. HotarIrile sale erau scrise pe o tablä
.de arama, de pe care nimenea nu le putea sterge si
.pe cari le puteau cetl numai zeii.
Poetii si artistii îi Inchipueau pe Fatum ca un
'Wean orb norocul e orb, zicem i noi avand ochii
legati, stand cu picioarele pe globul pamantesc, ca do-
-vada ca puterea lui pe pamant e nemarginita, i avand
in maini o urna, uneori o carte, In care se gaseste
:scrisd soarta oamenilor si purtand un sceptru, simbolul
atotputerniciei sale. Deasupra capului zeului se vede o
cununa de stele, semn ca In stapanirea lui netärmu-
rita sta nu numai pdmantul i infernul, dar chiar si
rceriul. (Fig. 1).

2. FACEREA LUMII

La Inceput de tot, inainte de a fi fost ceriu, pa-

imant si ap5,ne spune poetul Ovidiuera o singura
priveliste In lume. Era un Chaos, adeca o ingramadire
de elemente fara nid o Infatisare; o greutate fara viatä
un amestec de tot felul de lucruri, In plina vrajba.
Pe ceriu nu lumina nid soarele dätätor de viata i nici
Aalba lurid cu coarnele ei mereu In refacere. Pamantul,
.azi neclintit, Mt era Inca inconjurat din toate partile de

www.digibuc.ro
 12 G. POPA-LISSEANU

aer, iar marea nu si intinsese Inca bratele sale pândi

la Indepártata margine a uscatului. Peste tot,. pe uncle
era pdmânt, pe acolo erà ï apd si aer : pämântul ntt
erd vârtos, unda nu stià de cordbii, aerul n'aved
Nimica nu aved o forma a sa ; nu erau corpuri.. Toate
elementele erau In luptá frigul cu caldura lucrurile
umede cu cele uscate, cele moi cu cele tari, cele grele
cu cele ware.
Un zeu, sau poate Natura binefácátoare a pus.
capdt acestei lupte. A despdrtit apa de uscat §i uscatub
de ceriu ; a despdrtit i aerul mai gros de eterul cell
curat si subtire. Dupd ce a desfdcut acest haos si a
despärtit elementele, dând fiedruia locul sdule-a orân-
dull legi hotárIte. Focul mai usor s'a ridicat strálucinct
pe bolta cereascd, ocupând locul cel mai de sus; aeruI,.
mai greu decât focul, s'a asezat dupd el ; iar pämântut
cel mai greu, mai greoiu decât aerul, a 'Udell In jos,.
dupä sine, corpurile
cele mari In sfarsit
apa, rdspândindu-se
In jurul uscatului, a
intrat chiar In mä-
runtaele pdmântului
si inconjurat de
toate
Fig. Eurus, vântul de sud-est.
Baso-relief, Athena.
Dupá ce zeul a
Impártit 0 a orânduit
astfel lucrurile, a inceput sd dea o anumitä formä pä
mântului ; ca sa fie la fel din toate pärtile, l-a fäcut
rotund, ca un glob. A dat apoi poruncd sa se formeze
märile §i sd se umfle la suflarea vântului i sa se rds-
pândeascd Imprejurul uscatului. A creaf isuoare i bältE
§i lacuri §i râuri. Acestea din urmä, serpuind printre
maluri povârnite, sunt sorbite, pe ici pe colea de uscat.

www.digibuc.ro
 FACEREA LUMII 13

alteori Insd ajung pând la mare, §i, intrând In câmpia

Intinsä i libera a mdrii, isbesc tärmi In loc de rape.
strâmte. In urmd au Inceput sä se Intinzá câmpiile, sät
se wze ceva mai jos váile, sä se acopere cu frunzd
pädurile, sd se
inalte muntii i sà
se ridice stâncile.
Si precum a I'm-
partit zeul bolta ce-
reascdin cinci zone
cloud la dreapta,
cloud la stânga 0
Fig. 3. Zephyrus, vântul de apus. una la mijloc mai
baso-rellef, Athena.
ferbinte decât ce-
lelalte, tot astfel globul pdmântesc, acoperit de bolta
cerului, I-a impärtit In cinci zone sau regiuni. Zona de
mijloc e atât de ferbinte cd nu poate fi locuitd ; o zä-
padd vecinicd acopere pe cele de la margine. Intre
acestea din urmá se gdsesc zonele temperate de CM.-
durd §i de frig.
Aicea, in aceastd
regiune temperatä,
zeul a poruncit sd se
wze §i negurele §i
nourii §i, tunetele,
cari au sd bage groaza
In oameni, i vântu-
rile, cari fac sd se Fig. 4. --1 Boreas, Crivätul, vântul de
producd fulgerele, i Miazd-noapte
Baso-relief, Athena.
frigul. Creatorul insd
n'a läsat vânturile de capul lor. Cu toate cd ele au fiecare
o Impdrätie deosebità, totu, din pricina vrajbei lor de
fraii, cu greu le-ai puted opri sá nu prdpddeascd lumea.
De aceea, Eurul fu surghiunit in Impärätia Per§ilor, In

www.digibuc.ro
 14 G. POPA-LISSEANU

imparätia Arabilor §i In muntii, pe cari se ivesc razele-

indepartate ale Aurorii. Läcasurile pe care le Incälzeste-
soarele cu razele sale dela asfintit sunt In stäpänirea
Zefirului. Näpraznicul Crivät s'a repezil In Sythia si In
regiunile din Miazá-noapte. Furtunosul Austru §i-a sta-
bilit Imparatia nourilor si a ploilor In tinuturile de Miazd-
zi. (Fig. 2-5). De-asuPra vänturilor Creatorul a asezat
eterul cel usor si limpede, lipsit de miasmele necurate
ale parnântului.
Dupd ce Creatorul lumii a orânduit in hotare anu-
mite locul diferitelor corpuri, stelele, cari pänä atunci
stätuserá Thmor-
mantate In Intu-
nerecul haosului,
Incepurd sä stralu-
ceascd pe Intreg
Intinsul cerului ; si
pentru ca toate re-
giunile sä fie lo-
cuite, b olta ce-
Fig. 5. Notus, Austrul, vântul de Miazä-zi. reascá se prefácù
Baso-relief, Athena.
In locas al stelelor
§i al zeilor ; apele In locas al pestilor ; pámantul al
fiarelor sälbatice ; aerul al pAsárilor intearipate. Lipsia
insä un animal mai de searná, cu o minte mai Malta
§i facut ca sa porunceascd tuturor celorlalte. S'a
näscut omul : fie cA marele creator, care a scos
lumea din haos, 1-a pläsmuit dintr'o särnantä di-
villa', fie cd pämäntul, de abia iesit din mana crea-
torului, si de abia despärtit de eterul cel Inalt,
mai retinuse Inca sämanta ceriului Inrudit, si pe care
Prometheu, fiul lui lapet, Inmuind In apd tärana pa-
mânteascä, 1-a fAcut In chipul zeilor a toate stapânitori.
.5i, In vreme ce toate celelalte animale privesc aplecate

www.digibuc.ro
 NAVEREA ZEILOR 15

pâmântul, omului i-a dat o frunte mândrá $i i-a poruncit

sd se uite la ceriu $i sd-§i inalte privirea spre stelele
de sus. Astfel pdmântul, care odinioard nu erd decât
un hao$ fdrd formá, transformându-se cal:1AM figuri de
oameni, necunoscuti mai inainte ').

3. NA$TEREA ZEILOR

Fiindcd toate câte se vdd $i câte existd in lume,

s'au ndscut, dupd cum credeau Grecii, din puterile ce-
riului si ale pdmântului, erd firesc lucru ca $i zeii sá fi
fost ndscuti tot de aceleasi puteri, de puterea ceriului
$i a pämântului, adicd de Uranus (Ccelus) ceriu, cal
bárbat, si de Gea, parnânt, ca femeie. Din unirea lor,
adicd din cdskoria lui Uranus cu Gea care purtà
diferite numiri, ca Titea, Ops, Tellus, Vesta i chiar
Cybela, s'au ,ndscut 45 de copii, Titani §i Titanide,
adicd fii Titeei, sau ai Pdmântului, intruchipand diferi-
tele puteri ale naturii. Cei mai insemnati dintre acestia
au fost : Oceanus, Iapetus, Saturnus,Tethys,Mnemo-
sina, Themis §i Rhea.
Saturnus 6Cronos, timpul), cel mai final' dintre
Titani, erà in icelas timp $i cel mai $iret. Acesta, din
cauzd cd -fatal lor Uranus, având teama de copiii
arunch indatd dupd na$tere in Tartar, adecd in sânul
pámântului, la indemnul Geei, mama lor, se puse in.
fruntea fratilor sái i se revoltard cu fotii In potriva
lui Uranus. Saturn primi dela mama sa o secerá, nu-
1) Comparà Creatiunea lumii, dupà poetul Ovidiu, cu Crea fiunea lu-
mil, dupä tradifunea biblicá, i cu Creatiunea lunii, dup4 teoria tiinfificä
de astäzi.

www.digibuc.ro
 16 a POPA-LISSEANIJ

mitä harpe, cu care rani a§a de tare pe tatäl säu, In

cat II aduse In neputinta de a mai avea copii. De su-
pärare i din cauza Mull, Uranus muri, dupä ce pre-
vesti mai intai fiilor sai pedeapsa ce aveau
primeasca pentru crima lor. Lui Saturn ii prezise In
deosebi ca la
rându-i va fi §i
el detronat §i iz-
gonit de fiii säL
(Fig. 6).
Sangele ce
curse din rana
cereasca a lui
Uranus se räs-
pândi pe p'ämânt
§i dete naVere
Furiilor ; cel
care cazù In
spuma marii
facit sa se nascá
Aphrodita (sau
Venus).
Dupd aceasta,
Fig. 6. Cronos-Saturnus. Saturn se Casa-
Dupä o piaträ antia gravatä, Pompei.
torl cu soru-sa
Rhea, (o alta personificatiune a pamântului). Rhea deveni
In curând mama a copiilor Hestia-Vesta, Demeter-Ceres,
Hera-luno, Hades-Pluton §i Poseidon-Neptun. Dar,
de frica sà nu se Implineasca prevestirea lui Uranus,
indata ce sotia sa Rhea nä§tea un copil, Saturn II
inghitia, timpul Inghite toate.
Cand se nascù al §aselea copil, Zois-Jupiter, muma,
Intristata de a fi pierdut atâti copii, ca sa scape cel
putin pe acest fiu al ei de lacomia lui Saturn, se gandi

www.digibuc.ro
 SATURN PE PAMANT 17

la un siretlic. Pe copil II ascunse intr'o pesterd, iar

lacomului pdrinte Ii dete sd Inghitd o piatrd Infdsatd
in scutece. Saturn, care aved vederea scurtä si stoma-
cul excelent, o dete pe gât fard sa simtd. Nenorocitul,
nu bägd de seamd cd, Inghilând aceastd piaträ, puneâ
la addpost pe fiul
sdu, care aved In
urmá sd-1 rdpue cu
puterea bratelor si
sa-1 isgoneascd din
domnia ce o avuse
pând atunci. (Fig. 7).
DUO un an de zile,
Jupiter iesi din pes-
tera unde fusese as-
cuns si se pregati sd
pedepseascd pe cru-
dul sdu párinte
.Metis, viitoarea sofie Fig. 7. 5iret1icu1 Rheei.
Baso-relief antic, Muzeul Capitolin. Roma.
a lui Jupiter, dete
lui Saturn un vomitiv. Atunci acesta värsd mai intâiu
piatra si apoi pe copiii Inghititi. In urmd, Jupiter tratd
pe Saturn, precum acesta tratase pe Uranus si, gonin-
du-1 din ceriu, se Intrond In stdpânirea lumii.

4. SATURN PE PANIANT

Se spune cd Saturn, Siind detronat de fiul säu si

redus la starea de simplu muritor, s'a refugiat In Italia,
In Latium (latere, a se ascunde), unde adunä In jurul
sau pe oamenii cari, desi aveau un conducdtor, un

www.digibuc.ro
 18 G. POPA-LISSEANV

rege, pe Janus, traiau prin pärduri, ca niste , salbatici_

Saturn (sata-samandturA) invalä pe oameni agricultura
§i epoca cat- a trait ad, a fost o epocä de belsug si
kle prosperitate : a fost epoca varstei de aur. Oamenii

Fig. 8. Bustul lui Saturn.

Muzeut din Vatican. Roma.

In aceastä vreme, traiau inteo egalitate desavârsitk.

fára griji si fard necazuri. Pamantul producea dela sine,
nelucrat, toate bunáfatile. Liberi de necazurile zilnice,
viata se scurgeà 'in liniste si pace. Oamenii nu stieau

www.digibuc.ro
 SATURN PE PAMANT 19

ce e suferinta sau neputintele varstii ; ei traiau In de-

putere pand ce venia moartea. Sufletele, dupd
moarte, se prefaceau In spirite bune, cari mangaeau
pe cei räma0 in viatd, clandu-le fericire §i dreptate.
Spre amintirea acestor vremuri ,fericite, Romanii sarba-
toriau in fiecare an, cam la Craciunul nostru, o sarba-
toare foarte popularä, Saturnalele, cari tineau apte
.zile. SárbAtoarea Incepeà prin desfacerea unor legáturi
-de land dela statua zeului, legaturi cu cari era legat
un an intreq : aceasta insemna ca se ridicau toate le-
gaturile, cu cari era Incatuptd libertatea omului. Urma
apoi un repaus, un armistitiu, in toate afacerile publice
-§i particulare. Tribunalele se goliau; nici o critná nu se
mai pedepsià, nici un- rasbai-u nu se mai declarà.4 Erau
numai chefuri, bucurie §i veselie. Mai Ales sclavii se
bucurau de aceastä libertate. Ei aveau dreptul
pue pe cap paldrii, semn al libertatii, sä se imbrace cu
toga de purpura, ca cei mai de seama cetäteni, §i, ce
-e Inca' mai mult, puteau sà fie serviti de stApariii lor,
pe cari adeseori îi luau in bätae de joc. Puteau cu
aceastá ocazie sa spuna toate pa-
.surile serviciului lor §i toate cusu
rurile stapanilor. Peste tot domnia.
bucurie §i veselie, atat in case, cat
pe strade, §i intocmai ca i la anul
nou al nostru, îi trimiteau fel de
fel de cadouri. Puteau se zica, cum
zicem §i noi despre Craciun, care a- fig. 9. Ianus.
Dupi o monedä romang.
Inlocuit sarbAtoarea pAganä a Satur)
nalelor, «cad aceasta este pentru noi, cea mai ,mare
din serbätori». Sarturnalele amintiau vremurile de aur,
din epoca lui Suturn (Fig. 8).
Saturn era, la Roma, in stransa legaturd cu lanus,
-rege §i zeu al inceputurilor, de aci lanuarie al

www.digibuc.ro
 20 G. POPA-LISSEANU

inträrilor, ianua, poarta si, fiindca cunostea trecutul

si viitorul, era inchipuit cu cloud fete. (Fig. 9). Templul
ski nu era inchis decat In timp de pace ; In timp de
rásboiu era totdeauna deschis. Inchis nu s'a intâmplat
sá fie decat de vr'o trei ori In intreaga istorie a Romanilor..

5. VARSTELE OMENIRII

Omenirea a avut mai multe varste, carora li s'a

dat numele diferitelor metale. De obiceiu se numarä.
patru vârste.
Cea dintâia a fost v:irsta de aur1). Omul pazia, In
aceasta varsta ne spune poetul Ovidiu dreptatea
si buna credinta, fail sa aibä trebuinta de legi si de
judecatori. Nu se stiea pe atunci nici de pedeapsa, nici
de frica de pedeapsa. Le-gile nu- erau scrise, -ca astazi,.
pe table de arama, iar oamenii nu tremurau Inaintea
judecatorilor. Oamenii traiau in pace, fara sa alba tre-
buinta de acesti judecatort Toporul Inca nu taiase bradul
din munti spre a-1 trimite pe campia lucie a marii sa
cutreere astfel, sub forma de corabie, o lume strairia.
Oamenii nu-si cunosteau decât tam lor ; nu erau, pe
vremea aceea, cetati imprejmuite cu santuri. Nu auziai
nici trâmbiti, nici trompete de rasboiu. Nu vedeai nici
coifuri, nici sabii, iar popoarele traiau fail ostiri, In
liniste si In pace. Chiar pamantul, neatins nici de gre-
bla, nici de plug, dedea, de bunavoie, toate roadele.
Multumiti de hrana ce producea dela sine pamântul,
oamenii culegeau poame, si coarna si fragi de munte,.
1) Compará cu acest capitol, Vechiul Testament I, 2, Paradisul.

www.digibuc.ro
 VARSTELE OMENIRII 21

mure de pe märkinii spinosi $i ghincld ce cddek

din copacul consacrat lui Jupiter, din $tejar. Era o pri4
mdvard vecinicd si adierea cea dulce a zefiridui man-
gaia lin florile ndscute, fàrä sä fi fost serndnate.
mantul, ca sá rodeascd, n'aveà nevoie de munca agri-
cultorului $i campiile, fdrd sá fi fost lásate ogor, Inca"-
runtiau de spice bogate. Curgeau fluvii de lapte, fluvii
de nectar, iar mierea cea Mae picurà din tulpina ste-
jarului verde.

Dupd ce Saturn a fost aruncat In negrul Tartar,

lumea a trecut sub domnia lui Jupiter. Atunci Incepe
vârsta de argint, mai rea decat varsta de aur, dar mai
bunä decat cea de aramd. Jupiter a mai scurtat dirt
primdvara cea lungd de odinioard si a Impdrtit anul
In patru anotimpuri ; In iarnä, In yard, In toamna cea
schimbAcioasd si In primdvara cea scurtd. Pentru Intaia$.
datá s'a aprins vázduhul de o cáldurd rtabusitoare,-pentru
intaia$ data' atunci apa Inghetatd de vanturi s'a prefd-0
cut In sloi. Atunci pentru Intaia$ data $i-au cdutat oa-
menii un addpost, $i acest adäpost au fost pesterile,
crangurile stufoase sau bordeele de nuele Impletite.
Atunci pentru Intaia oard s'au aruncat semi* In brazde
lungi i atunci pentru prima oard au gemut boii sub
povara . jugului.

Dupd aceste cloud varste, urmd vârsta de aramä.

Rasa de oameni de atunci era sdlbatecd, era gata de
lupte crancene, dar Inca nu era nelegiuità.
Varsta din urmá a fost vârsta de fier. Toate Mr&
delegile deterd ndvald In acest veac plin de ticdlosii.
Atunci fugird din lume $i .ru$inea si a devdrul i buna

www.digibuc.ro
 22 G. POPA-LISSEANU

tcredintd ; locul lor II luarä Inseläciunea si viclenia si

-tradarea si sila si päcätoasa läcomie de avere. Atunci
incepa negotul : cordbierul Intinse pânzele la voia vân-
turilor, pe cari pftnä acum Inca nu le cunoscuse. Ca-
fartele, care stdtuserä multä vreme Infipte In vârful
-muntilor, se scoborird acum de vale sä infrunte valuri
-necunoscute. Plugarul preydzdtor lsi mdsurd si isi ho-
tdrnici acum mosia sa, care mai Inainte fusese comund,
a tuturora, intocmai ca si aerul si lumina soarelui. i
n'a fost deajuns cd pdmântul mänos deded recoltd si
Irana trebuincioasd, dar oamenii, in ldcomia lor, au
pdtruns pänä si In mdruntaele pâmântului si au scos
-comorile ce se fineau ascunse In apropierea umbrelor
Styxului, comori cari sunt tot atâtea imboldiri spre ne-
norociri. lesi atunci la ivealä fierul ucigdtor si aurul
mai vinovat incd decât fierul ; a iesit la ivealä räsboiul,
pcare se luptd cu ajutorul amândurora, si al ferului si
al aurului, räsboiu care face sd räsune, In mâna sa
sângeroasä, armele zângdnitoare. Oamenii trdesc acum
din jafuri. Oaspetele se teme acum de gazda sa, socrul
.se t9rne de ginere, unirea este rarä chiar intre frati.
13drbatul pune la cale moartea sofiei sale, sofia pe cea
a bärbatului. Grozavele mame vitrige amestecd otrd-
vuri ucigase. Fiul este mâhnit cd tafäl sdu trdeste prea
mull.. Respectul de cei mari zace doborit la pdmânt, iar
fecioara Astrea, justifia, pdräseste si ea, cea din urmä
xlintre zei, pämântul stropit de sânge.

www.digibuc.ro
 RHEA-CYBELA 23

6. RHEA-CYBELA.

Sofia lui Cronos-Saturn el-A Rhea,. care, fiinda,

erâ mama a mai multor zei, s'a numit Mama mare,.
mama zeilor §i s'a confundat cu Ops, Vesta §i mai ales-
cu Cpbe la1). Indatä ce s'a ndscut, mama sa o arunci
Intl.%) pädure, unde venird
fiarele säibatice 0 o aldp-
tar& Aci cresol ea mare
i iubitä de toatâ lumea
pentru frumusefea, cu-
minfenia i bundtatea ei
deosebità. Zeifa trdie0e
singurá, Wind când In-
tâlnind odata, In drumul
ei, pe Alps, un gnat. Fri-
gian frumos, 11 indräge0e
§i §i-1 lud de bärbat, in-
särcinându-1 In acela
timp cu grija cultului ei.
li puse insä o condifiune,
o condifiune grea de in-
deplinit: sa nu calce nici-
odatá legaturile de casti.
tate. Atys, In ehtusiasmul Fig. 10. Rhea sau pybela.
sdu de tartar, faca jurá-
mânt, dar, mai târziu, cuprins de iubire pentru nimfai
Sangaris, nimfa unui copac, 10 uitä de juramânt ii-
Cybela ii dete o grea pedeapsa. Facit sd piard rivala-
sa Sangaris, tdind arborele de care erà legatá soarta.
') Rhea (sau Hera, lat. Terra, germ. Erde) este tor Gea, zeificatSY
supt al doilea nume al ei, iar Gybe la este personificarea pämintului muntos.
si stâncos.

www.digibuc.ro
 24 G. POPA-LISSEANU

sd tie cd nimfele trdiau numai atâta cât trdiau

-§i copacii lor. La aceastd priveli§te, Atys fu cuprins de
-un acces de nebunie. Strdbdtând pAdurile Dindymei
ale Idei, din Frigia, i in urlete, tdindu-§i membrele
-corpului cu Uil cutit ascutit, fdced schimonosituri i ldsh
rca buclele pärului sdu frumos sd se murddreascd de
-prat §i de tdrând strigh cât II tined gura cd me-
Titat pedeapsa §i cá trebuie sd plateasca cu sângel'e
-sdu cdlcarea jurdmântului. Erà aproape sd ise spânzure
de supdrare bdiatul, când zeita, de mild, 11 prefäcù

Fig. 11. Cybela i Atys.

Relief pe'un altar.

Intr'un pin. De atunci, imitând exemplul lui Atys preotii

Cybelei, in procesiuni, îi fdceau rdni pe corp §i scoteau
urlete, insotindu-le *de suriete de tobe .§i timbale.
Cybela este inchipuitd ca o femeie robustd purtând
pe cap o cunund de stejar, arborele care a hränit cu
fructele sale pe cei dintâi oameni. Un turn ce tine in
cap ne aratd Ca' oraele sunt supt ocrotirea ei. (Fig. 10).
De multe ori Cybela e inchipuitd stând pe un car,
.simbol aI stabilitätii pámântului, ayând Inteo mând un
disc, simbol al yânturilor, pe cari ea le tine inchise in
peterile sale, §i tinând in cealaltd mând o cheie. Carul

www.digibuc.ro
 HIPPOMENES 1 ATALANTA 25

sdu e tras de doi lei. (Fig. 11). Preotii ei erau Cabirii,.

Corybantii, Curetii, Galii, etc., toti In general eunuci, In
amintirea lui Atys.
Serbdtoarea zeitei se tined la Inceputul primberii,.
timp de trei zile. In ziva Infaia se tdia un pin de care
se atârnd chipul lui Atys ; pe acesta II duceau la tem-
plul zeitei. A doua zi, ziva asteptdrii, intonau din goarne-
cântece de asurziau muntii si vdile. Reprezentau prin,
aceasta tânguirile Cybelei, care cautd pe Atys. A treia
zi erà aflarea lui Atys. In urlete' sälbatice, cu fada
Inteo mând si cu cutitul In cealaltd, având pdrul 01-
voiu, preotii zeitel, la suneiul de trompete, goarne, fluere:
si cimbale, Isi fdceau tdeturi la brate si plcioare.

7: HIPPOMENES SI. ATALANTA

Leii cari trägeau carul zeitei Cybela Isi au si ei

povestea lor; e povestea lui Hippomenes §i a Atalantei..
Atalanta era fiica lui lasos, rege al Arcadei, si a
sotiei acestuia Clymena. Când s'a näscuf copila, tatdl
bi s'a supdrat grozav, cad el dorise sd aibe un bdiat
si acum se veded inselat In sperantele sale. De aceea,.
porunci slujitorilor säi, sd ia copila si sä o arunce pe
muntele Parthenion, ca sd se prdpädeascd. Ad Insä,,
o gds1 o ursoaicd ai cdreia pui fuseserá omorIti de
niste vândtori, o la frumos cu botul si o duse In vi-
zuina sa. Aplecând ugerul la gura fetitei, o Invdtd sd
sugd si astfel Atalanta crescii, cum creste un puiu de urs..
Intr'una din zile, trecând pe la vizuina ursoaicei
niste vânätori, deterd cu ochii de fetitd, o luard cu ei
si o duserd acasá, unde o crescurd pând se tacit fatd_

www.digibuc.ro
 26 ,o. POPA-LISSEANU

TrAind In toväräsia vânatorilor, In aer liber,

in tinuturile muntoase ele Arcadiei, Atalanta se facit
frumoasä si voinicá i ajunse sä fie mai sprintera la
-fugd decât o cdprioara. $i mdcar Ca o batuserd vân-
turile i o arsese soarele, tutus avea stralucirea'unei
nimfe i frumusetea fecioarei Diana. In singurátatea
muntilor träià ea retrasá, mândra si castä, refuzând pe
top petitorii, câti Ii cereau Tnâna. 0 singurd pläcere
laveà aceasta fatà, sä alerge pe jos §i, cu sulita In
mânä, sa goneascd cerbii de prin munti i fiarele de
prin päduri.
Ad o zärird intrluna din, zile doi centauri, niste
monstri, jumAtate orn, jumatate cal, cari isi puserd de
gänd sá rapeasca pe frumoasa fecioarl Când insä se
..apropiará, cu gänd räu, de Atalanta, ea puse mâna pe
sägeti i dintr'o loviturà Ii culcd la pämânt pe amândoi
-tleodata.
In urmä, .imprelina cu toti eroii Greciei, lud parte
la vânätoarea mistretului din Calydon si Atalanta fu
.-cea dintâiu care dada lovitura mortald fiorosului mon-
,..stru; lud deasemenea parte i la jocurile In onoarea
Aui Pelias, uncle bind pe mai multi viteji.
Intr'un târziu, îi regäsi pärintii, si acestia stdruird
.cu tot dinadimil pe lângd Iatà, ca sä se märite. Ata-
Aanta, Insä, In ruptul capului nu voià sà auzá de aceasta,
nu vreá sä stie de märitis. jugul cdsniciei o Inspäimântä.
De aceea, se duse sä intrebe oracolul, ca sd-si afle
ea viitorul, cum face orice fatá mare. Acesta Ii rds-
punse : «Tu, Atalanta, nu trebuie sä te máriti niciodatd.
frugi de, bärbati.jotus nu o sà scapi, si, cu toate ca
o sä fi Inca In viatä, n'ai sä mai fi Atalanta.. Ingro-
zit:A de aceastä prevestire, biata fata fugi In pädure,
päräsindu-si din nou ,pärintii si, mai' mult prin Intune-
.Ticul pádurilor de ,cht ,pe acasà, îi petreceà ea timpul.

www.digibuc.ro
 I-HPPOMENES 5I ATALANTA 2r

Sumedenia de petitori, insa, nu-i dedeà pace nici acum

«Nu va aveà mana mea decat acela care ma va in-
trece In fuga, zise In cele din urma, plictisita biata
fata, iar cel care va fi fost invins va plät1 Indraznealat
cu capul sau». Conditiunea era grea; frumusetea fetei
insa, le dedeà putere. Ceata petitorilor nu se dd inclarat
sd infrunte orice pericol. Si astfel inteuna din zile
Ineepa spectacolul; o intrecere in fugd.
Intre privitorii acestui neobicinuit spectacol se
gdsia odatd §i un tartar fudul, un tartar trufa, cu nu-
mele de Hippomenes, care râclea de prostia petitorilor
batjocoria in sine. .Ce sà te expui la atatea pri-
tnejdii pentru o femeie»! §i, in taind §i pe fata, critica
aspru nebunia acestor tineri orbiti de dragoste pentru
o fatä.
Indatd ce insa, Atalanta apdra In campul de lupta,
stralucind ca o zana, i indatä ce o vdza Hippomenes
In 'toed splendoarea ei, zise: «Iertati-md toti, pe câfi
v'am mustrat cu vorbele mele! lertati-mi nesocotinta
Räsplata pentru care VA' puneti voi In joc viata §i
onoarea imi era necunoscutd». i incepa sä o laude §i
sá o admire. «0, daca n'ar intrece-o In fugä nici until
dintre ace0a».
Cum ar vrea sd fie Atalanta 'a lui! Incepuse sa
tremure; II cuprinde gelozia. «Dar, de ce n'as incercL
§i eu norocul luptei? Dumnezeu ajutd pe cei curajil*.
Va fi ca i un .zeu acela, care va pune mana pe aceasta
splendoare de fatd».
Pe cand astfel de ganduri turburau mintea
inima lui Hippomenes, sprintena fecioarä se Malta' pe
varful picioarelor §i sboard mai repede decal o pasere ;-
sageata din arcul unui Scyth nu strabate vazduhul mai
iute decat alerga Atalanta i, cu toate acestea, In ochii
lui Hippomenes, nu 'Area de loc mai putin fermeed

www.digibuc.ro
 28 G. POPA-LISSEANU .

-toare. luteala Ii da mai mult farmec, mai multa fru-

musete. Dar, uite-o ajunsa triumfatoare la tintd; departe
in urma ei veniau cei Invin§i, cari scotand gemete se
supun legii fatale, legii de a fi omorIti.
Totu soarta crudä a celor nenorociti nu Ingroze§te
pe Hippomenes, pe Hipomenes, care mai adineaori
avea cu totul and parere de tinerii cari îi puneau In
primejdie viata. I ese In mijlocul arenei i cu ochii
nedeslipiti de pe frumoasa fecioara, zise: .De ce, Ata-
lanta, umbli tu dupa o glorie ap de u§oarä, masu-
-randu-te cu ace0i neputinci4? Vin' de te masoara
cu mine §i dacd soarta imi va fi favorabila, un Invin-
gator ca mine nu te va face sa ro§e§ti de neizbanda
ta ; cad eu sunt Hippomenes, fiul lui Megareus, stränepot
al lui Neptun, zeul marilor. Puterea mea nu e mai
prejos decat nobletea neamului meu; iar, daca voiu
cadea, gloria §i meritul tau va fi cu atat mai mare,
cu, cat cel pe care 11 vei fi Invins, va fi fost un Hip-
pomenes».
Astfel gral el, iar Atalanta Il privl cu ochii plini
de Induio§are. Se turbura §I ea In toatä fiinta ei
nu §tie ce sa fack sa se lase biruita sau sä-1 biruiasca.
«Ah, zice ea, ce zeu, gelos de fruniusetea lui, vrea
piarza vi-I Impinge, cu primejdia pretioaselor sale
zile, sa má ia de sotie? o, dar eu, In ochii mei, nu
pretuesc atata I Dar nu e atat frumusetea lui care ma
mica, care ma turbura, cu toate Ca' §i aceasta ar
puteà sa ma mi0e, sa má turbure: e tineretea lui.
Varsta lui, nu el ma' intereseaza. i poi má intere-
seaza, fiindca are atata curaj, fiindcd nu vrea sá tie
de moarte, fiindca e stranepotul lui Neptun, fiindca
mà iubeVe, fiindca, In sfar§it, tine atata la casatoria
cu mine, ca vrea sa moara, dacd destinul cel crud
ar impotrivi sperantelor lui.

www.digibuc.ro
 HIPPOMENES 5I ATALANTA 29

«Fugi, tinere, câtd vreme mai poti fugl; renuntd la

gândul 'Mu. Patul meu de nuntd e un pat funebru. Alte
-fete nu-ti vor refuzd mâna; tu poti face fericitd pe
orice fatd... Dar, de unde o fi venind atâta interes ce-mi
insufld el, dupd moartea atâtor flAcái? 0, da; vrea sd
moard, fiindcd pieirea atâtor victime nu l'a descurajat,
fiindcd dispretuieste viata.
«0 sd moard, asa dar, fiindcd a voit sd trdiascd
al mine. Moartea! un pret nevrednic pentru dragostea
lui. Isbânda mea n'are sd fie de invidiat. Dar ce sunt
eu de vind? 0, dacd ai fi cel putin mai iute de picior
decât mine. Dar, uite ce trdsdturi de copil are el in
fata sa! Are o Infdtisare de fecioard... Nenorocitule
Hippomenes, ce bine ar fi fost sd nu md fi cunoscut!
Ar trebui sd mai trdesti! Dacd eu as fi mai fericità,
dacd o soartd crudd nu s'ar impotrivl la cdsdtoria
noasträ, .ai fi tu, ai fi tu singg pe care l-as alege de
bdrbat».
Astfel grdi in naivitatea ei, atinsd de ságetile arno-
rului, si, fára sd stie si fard sd vred, a inceput sd simtd
in vinele ei focul dragostei.
In vremea aceasta regele, poporul, gloata intreagd,
cer cu stdruintd sd vazd lupta, sd vazd fuga. Atunci,
cu o voce tremurdtoare, Hippomenes, stránepotul lui
Neptun, se roagd in tdcere de ajutorul zeitei iubirii:
«Prea frumoasd Venus, fii-mi priincioasd si, cu bund-
tatea ta, ajutd-rnd in incercarea mea plind de primejdii;
cáci tu ai aprins in mine flacdra iubirii; tie ti se cade
sd nu md lash,. Zeita ii ascultd rugäciunea.
In insula Cipru se afld un porn, inchinat zeitei
Venus; din acesta ea culese trei mere de aur. Fdrd
sd fie vdzutd de cineva, Venus veni la Hippomenes, ii
dete pretioasele fructe si-i spuse in acelas timp, cum
sd se foloseascä de ele.

www.digibuc.ro
 30 G. POPAtLIS5EANU

Trompeta dete semnalul. Hippomenes porni celL

dintâiu. Incurajat de strigätele multimii care 11 Indemna
imbárbâta, fugia bietul Mat din toate
dar era. Inca' departe de tinta i Atalanta, fail sä-I
scape din ochi, era pe urmele lui.
Atunci Hippomenes lasa sa-i cazá jos unul din
merele de aur date de Venus §i, ce sá vezi, fecioara
se opri, ademenita de fructul stralucitor; se pleacd
ridica cu uimire. (Fig. 12). In timpul acesta tândrut

Hippomenes. Fig. 12. Atalanta.

Statuä de Guillaume Coustou. Statug de 'Lepautre.

câ§tiga din fuga o bund bucatä §i când Atalanta era

sa-I ajunga din nou, Hippomenes aruncd al doilea mar
In arena. Fecioara iar4 nu puta sá reziste ademenirii, In
vreme ce Hippomenes se apropieh tot mai mult de tinta..
Mai ramasese o mica pirte de drum. «Acum,.
ajuta-ma, zeita binefacatoare» se rugd el cu glasul tare
aruncd Inteo parte a arenei pe cel din urma mar
fermecat i fermecator.
Atalanta se opri pe loc: 'Ora ca sta la indoiala, dar-
pentru a treia oara se puse sa alerge dupa márul de attn.

www.digibuc.ro
 HIPPOMENES SI ATALANTA 3

In vremea aceasta, Hippomenes ajunse la capätul dru-

mului, salutat cu bucurie de strigatele multimii. Atalanta
e invinsä si biruitorul isi lud _räsplata sa.
Intr'o padure Intuneco.asd se gdsià un templu,
inchinat Cybelei, mama zeilor. Pe când, Inteuna din zile,
treceau pe ad cei doi insurátei, oboseala drumului Ii
-fäcù sa se odihneasca putin acolo. Intrard amândoi In
sanctuar, pe care profanându-1, zeita se räzbunä amar
pe ei. Furd amândoi prefäcuti In lei, lei Ingrozitori
pentru oameni, dar blânzi fatá de zeitá si, dacA e bine
sä credem spuselor poetului Ovidiu, acesti lei trAgeau
carul zeitei Cybela.

www.digibuc.ro
 w .- 1.$...?`
ctiW,..9

II. ZEVS-JUPITER
1. NASTEREA 51 COPILARIA LUI 3UPITER

Multe tari l'§i disputau, In vechime, onoarea de a fi

vazut pe Jupiter nascandu-se i crescand. Tradi-
tiunea cea mai vrednica de crezámant este, ca el s'ar
fi nascut In insula Creta.
Mama sa Rhea era grozav de amarita, CA pe copiii
pe cari ii n4tea, Indatä dupa ce vedeau lumina zilei,
ii Inghitià lacomul lor tea Saturn. Nu puteà biata zeita
sa se bucure §i ea de copiii ei, ca toate femeile §i sa
aiba i ea parte de placerea de a fi mama. Pana acum
mancase pe Vest, pe Ceres, pe Pluton etc. cand Rhea
spre ali scapà copilul ce avea sa nasca, alerga la un
§iretlic. Se ref ugia In Creta, In peVera Dicte, unde dete
zile lui Zevs-Jupiter §i flerei-lunona. Aceasta a fost
numai decat devorata de Saturn. In locul baiatului, insä,
Ii dete sa Inghitä un bolovan Inf4at In scutice, iar
Jupiter fu Increclintat de Rhea surorei sale Themis, care
Il dete nimfelor Adrastea i Ida, numite Melisse, ci
sa-I creasca. Acestea 11 hranira cu miere §i cu lapte
de al caprei Amalthea. Curetii, ni§te preoti din Creta,
faceau atata zgomot cu zanganitul armelor lor, a Saturn
nu putea sa auzä tipatul copilului. Inteuna din zile capra
Amalthea §i-a rupt de un arbore un corn; o nimfa 'if

www.digibuc.ro
 NASTEREA 51 COPILARIA LUI JUPITER 33

gäsi, V inváll 'in frunze verzi i II duse ,incarcat de fructe

la buzele lui Jupiter. Cand Jupiter se facii, "in urma,
stApan al ceriului, puse pe Amalthea printre stele, unde
estrdluce0e §i astazi, sub numele de Constelatiunea
caprei. Din pielea ei se Mai vestita egidä, scutul Mi-
nervei. Acest scut ,

nu puteà fi pdtruns
de nici o sägeatd.
Cornul Amaltheei
fu prefacut In
Cornul abunden-
tei. (Fig. 13).
Jupiter cre§teà
repede. Intr'un sin-
gur an s'a simtit
atat de voinic i
de puternic, Ca' se
hotäri sa pedep-
seascd pe crudul
Fig. 13. Zevs-Jupiter si Curefii.
sdu tea. Baso-relief antic.
Metis, zeita pre-
vederii §i' a intelepciunii, care in urmd aveà sä devie
sotie a lui Jupiter, dete lui Saturn un vomitiv, dupd
care a trebuit s'd verse pe copiii Inghititi: Hestia-Vesta,
Hera-luno, Demeter-Ceres, Hades- Pluton, Poseidon-
Neptun. Cu ajutorul fratilor sdi, Jupiter goni pe Saturn
§i-§i Impärti cu ei domnia lumii : Pluton lud infernul
Neptun marea, iar Jupiter ceriul i pämäntul, ca
rege al zeilor .i al oamenilor.

Mitologia greco-romanA in lecturA ilustrati. 3

www.digibuc.ro
 24 G. POPA-LISSEANU

2. TITANOMACHIA

Jupiter, inainte de a-si fi statornicit domnia asupra

lumii, avù sd poarte o multime de lupte crancene. Mai
intâi se ridicard impotriva lui Titanii, cari Incepura, In
câmpiile Thessaliei, o lupta ingrozitoare. Jupiter, ajutat
de ceilalti zei, lua pozitie pe Olymp; Titanii se asezard
pe muntele Othrys din fa-rd. Lupta fu crunta; zece ani
se bdturd necontenit, facand sa räsune marea, ceriul si
pdmântul, fara ca, insd, rasboiul sa se poata hotari
pentru veo parte sau alta. Gea sfatui atunci pe Jupiter
§i pe ceilalti zei, cari ii luasera partea, sa cheme In
ajutorul lor pe Cyclopi (fulgerele) si pe tlecatonchiri
(furtunile). Acesti monstrii steteau in Tartar, inchisi de
Saturn. Monstrul Kampe le pazià intrarea si nu-i läsd
sd iasa de acolo. Jupiter omori mai intâiu pe Kampe,
apoi scoase In ajutorul sau pe ceilalti monstri din infern.
Veseli si plini de recunostinta, cd au fost liberati, pun
mana pe arme. Cyclopii, trei la numdr, Brontes Steropes
§i Arges, erau de o marime colosald, cu tm singur ochiu
In mijlocul fruntii. Ei deterd lui Jupiter fulgerul, care
statuse pana acum ascuns In maruntaele parnântului,
lui Neptun tridentul, o furcd cu trei dinti, simbolul viitor
al acestui zeu, iar lui Pluton, un coif care faced pe zeu
neväzut. De asemenea Hecatonchirii, si ei trei la numar,
Briareus, Cottus §i Gyges, trei frati fiecare cu câte o
sutd de brate si cu Cate cincizeci de capete, tinura sa-si
arate recunostinta lor. Dinteo singura data aruncau
asupra Titanilor Cate trei sute de stânci. Jupiter le dete
de baut nectar, de mâncat ambrozie si insuflându-le
curaj a inceput lupta ingrozitoare. Dad ai fi vazut, sau
daca ai fi auzit atâta vuet si atâta lumina', ti s'ar fi parut
ca se narue ceriul si pámântul; caci erà un sgomot

www.digibuc.ro
 GIGANTOMACHIA 35

infernal, fäcut de pämântul främântat si de ceriul prd-

vAlit peste pämânt: asa de mare erà lupta intre,zei.
In acelas timp, se urnird vânturile, cari ridicau praful,
si tunetul si fulgerul si trdsnetul arzätor, armele marelui
Jupiter. Vuetul erà asurzitor; si, In aceastd harhalaie
necontenitd de invälmäsald ingrozitoare, fiecare isi ardtd.
puterea bratului sdu.
Pentru ca Jupiter sa se foloseascá de toate armele
sale, deslegd vânturile. Acestea duserd praful si fulgerile
In obrajii Titanilor. In cele din urm5, acestia furd sdrobiti
de armele Hecatonchirilor, de fulgerile Cyclopilor si furs&
siliti sa se dea biruiti. Zeii invingätori ii puserd in lanturi
si-i aruncard in negrul Tartar. Hecatonchirii II pkesc
acolo, in acest locas ingrozitor, unde, dacd ar cddek
un muritor, n'ar ajunge pârtà la ei, inteun an intreg.

3. GIGANTOMACHIA

Geä räbdà cu mare amdeaciune soarta Titanilor, a

fiilor sdi, de aceea se hotdri sd pedepseascä pe zei
pentru cruzimea lor. Pentru aceasta creiä pe Giganti,
niste monstri ingrozitori, la privirea cdrora chiar zeii.
pdliau. Setosi de luptd, näydlird din pdmânt, si, ca si
atace ceriul, ingrämädird munte peste munte §i, din.
vârful acestora, aruncau trunchiuri de copad si bucdti,
de stâncd. Zeii furd cuprinsi de spaimä la acest atac
neasteptat. Un oracol insd prezisese cd Gigantii nu vor
puted fi biruiti decât cu ajutorul unui muritor.
Atunci Jupiter chemd in ajutor pe Heracle-Hercute.
Indatd ce Gea a aflat despre aceasta, puse sd se caute
ierburi fermecate, cu cari sd apere pe Giganti contra

www.digibuc.ro
 36 G. POPA-LISSEANU

armelor muritorilor. Dar Jupiter, ca sd stangeneascd pe

Gea, a dat ordin zeitätilor de lumind, Eos (aurora),
Helios (soarele), Selene (luna) sd nu rdsard, iar el, In
timpul acesta, a smuls toate ierburile vräjite, pentru ca
sd nu le mai gdseascd Gea. i acum, incepù lupta. TO
zeii luptau din rdsputeri, iar printre ace§tia mai ales
Hercule. Aci, un gigant erù ucis de o sdgeatä, dincolo
un altul, de fend aprins; unul acted lovit de buzdugan,
asupra altora se aruncau insule i munti de foc. Inaintea

Fig. 14. Hecate in luptä cu Giganfii.

Rel-ef de pe eland lui Jupiter dela Pergam, azi la muzeul din Berlin.

tuturora Insd, Jupiter, cu puternicul sail fulger, culch la

pämânt pe cei mai multi, pdnd ce In sfdrit nimenea
nu se mai sculd de jos. (Fig. 14 §i 15).
Supdratä §i mihnitd din cauza pieirei Titanilor i
a Gigantilor, Gea hotárI si se rdzbune pe and cale.
De aceea, dete na0ere unui monstru mai hidos deck
toti cei de pand acum, produse pe ingrozitorul Typhaon
sau Tiphoeus. Acesta, avdnd erpi Incoldciti In jurul
sdu, Incepe lupta In potriva ceriului, aruncdnd stanci
aprinse i sufldnd din ndri §i gull pall de foc. Prin
Infdtiprea sa, MO In spaimd Intreaga adunare a zeilor.

www.digibuc.ro
 GIGANTOMACHIA 37

Ace Oa o luara la fuga i transformandu-se In chip de

animale, ca sa nu fie recunoscuti de Typhaon, se ascun-
sera In Egipt. De atuncea Egiptenii au inceput sa se
inchine zeilor lor, Infätipti sub forma de animale.
Chiar puternicul Jupiter o lua la fuga i, cu toate
ca arunca fulgerile sale In spre monstrul ce-I urmäria,
era cat pe ad sa fie prins. Atunci marele zeu scoase
securea sa de diamant, la vederea careia mon-
*trul o tull In alta parte. Fugi Ora la Caucas, unde

Fig. 15. Jupiter in 1uptA cu Giganiii.

Relief de pe altarul lui Jupiter dela Pergam, az; la muzeul din Berlin.

intre zeul ceriului §i Mire Typhaon se dete o lupta

crancena. Jupiter crezù ca a biruit pe monstru, de oarece,
din miile de rani ce i-a pricinuit fulgerul, ti§nea sangele
§iroaie. Din acest sange, Insa, rasarira ca prin minune
o multime nenumarata de balauri, cari trantira pe zeu
la pamant, iar Typhaon Ii rapi securea, ii Mid vinele
§i coardele dela maini i dela picioare §i, aruncandu-1
-pe umerii sal cei lati, Il duse In Cilida, unde II inchise
inteo pe§tera plina cu pucioasa. Vinele §i coardele

www.digibuc.ro
 38 G. POPA-LISSEANU

täiate le Infa§ura Inteo piele de urs §i puse un balaur

sa le pazeasca, In vreme ce el, monstrul, se duse repede
sa dea de urma celorlalti zei. Nu numai vinele i coardele
lui Jupiter, dar chiar §i fulgerul ce-1 räpise zeului, Il
dete In paza balaurului. La §ueratul puternic al balau--
rului, se repezira toti erpii sa se rasboiasca cu sta.
panul zeilor, §i lumina zilei fu Intunecata, ca de o umbra
groasà.
In vremea aceasta, trecand din intamplare pe acolo
Cadmus, Jupiter ca sl-§i redobandeasca fulgerul §i
vinele, Ii propuse sa zideasca o colib A, In care sa atraga
pe Typhaon prin sunetele melodioase ale flautei sale,
caci Cadmus era un mare cantaret. e Canta, Cadmus, II
zise, §i vei da Inapoi ceriurilor seninatatea lor de odi-
nioará. Typhaon mi-a rOpit fulgerul §i nu mi-a mai rämas .
decat egida : dar ea nu poate sà-mi fie de nici un folos
impotriva focurilor puternice ale fulgerului. Fa-te cioban,
pentru o zi, §i fluerul tau ciobanesc serveasca-mi, ca
sa mi se redea imperiul, mie, pastorul etern al lumii.
Serviciile tale nu-mi vor fi fail rasplata; tu vei fi
un nou creator al armoniei din univers §1 prea fru-
moasa Harmonia, fiica lui Marte §i a Venerei, va fi
sotia ta».
Cadmus se prefacù numai decat In cioban §i stand
proptit a lene pe un stejar, facea sa räsune pädurile
din prejur de sunetele flautei sale.
Typhaon ramase Incantat; se apropid de locul, de
unde veniau sunetele fermeatoare. Atunci Cadmus se
prefacù ca are frica de fulgere; Typhaon, ca sa-1 scape
de aceastä frica, le ascunde Inteo pe§tera. Jupiter, Insa
face &A se lase un nour, In care se as cunde el Insu§,
In timp ce Tiphaon ascultà sunetele armonioase ale
lui Cadmus. Astfel isbuti &A punä mana din nou pe
fulgerile sale.

www.digibuc.ro
 GIGANTOMACHIA 39

Pdcdlind astfel pe monstru, hpiter se sul apoi

pe carul sau de tunete §i call sai intearipati se puserä
-pe urma lui Typhaon. Acesta fugi de fulgerele zeului
pind la muntele Nysa. Ad monstrul flämând, la In-
demnul Parcelor, mâncd ni§te fructe cari fäcurà
:scazd puterile. Indata ce, insä, vdza pe Jupiter cA se
.apropie, o luà din nou la fugd i nu se mai oprl pand

aompueiRempimminympRomillpiniamlopimminioluilo,
hittia
7-=
=

E
MitHouniumuniunimpainuimpitmunuoulimiumummilitiniutinimumulif-:

Fig. 16. Un Gigant.

Dupä o piaträ antia gravatä.

în Tracia, pe muntele Haemus. Ad, pe muntele Hae-

mus, (haema sane, I3alcanii de ästäzi, numiti dupd
sängele ce curse din ränile monstrului), se dete o luptd
disperatä. Jupiter aruncä fulgere peste fulgere, Typ-
haon stânci peste stânci. Fulgerele Insd, furd mai
-zdrobitoare decât stâncile §i monstrui biruit o lud din
:nou la fugä §i'nu se mai opri panä in Sicilia.

www.digibuc.ro
 40 G. POPA-LISSEANU

Aici II ajunse 5oarta, cad Jupiter II aruncd tat

pämânt i rásturnd peste el muntele Aetna. Acolo zace.
acum §i, când se Intoarce sau se m*A, se cutre-
murd pamântul. Când rásuflä, fumegá muntele §i când:
se mânie ies flacári i foc din vârful
1§i plásmuiau cá igantii, i mai ales Typhaon, sunt-
eruptiunile vulcanice.
Astfel pierl acest monstru, despre care poetuli
Hesiod ne spune: «Mini le puternice ale acestui gigantT,
lucrau färd incetare, iar picioarele lui erau neobosite.1'
Pe umerii säl se ridicau o sutd de capete de balaur-
ingrozitor, fiecare cu câte o limbá neagra ; ochii
chi§i, In capetele lor monstruoase, scoteau flacäri strä
lucitoare; gurile lor hidoase scoteau mii de sunete-
neintelese §i, câte odata, a§a de ascutite ca zeii înii
nu puteau sä le auzá; erau când un muget de taut
sälbatic i fioros, când un räget de leu teribil; adesea
ori, o minune; lätratul unui câine sau urlete asurzitoare-
de cari resunau muntii cei Matti.. (Fig. 16).
Inainte de statornia definithz dontnia sa, Ju
piter mai avù de Infruntat o ultimVluptk
Neptun aveä doi fii, pe uria§ii -Otos
numiti §i Aloizi, dupá numele unui alt pärinte al lor,
Aloeus. Impliniserd abia noud ani, când eráu deja de
o ináltime de nouä stânjeni i de o grosime de noud.,
coti, aci primirä dela tatäl lor InsuOrea de a cre0e .
pe fiecare an câte un stânjen In Inältime ate un.
cot In grosime. La aceastä vârstä de 9 ani, vestird
lui Jupiter rásboiu i puserä unul peste altul muntik
Pelionul, Ossa §i Olympul. Zeii se Ingrozia de acest
atac nea0eptat §i desigur ar fi fost biruiti, dad uria§ii
nu s'ar fi grabit sä declare rdsboiul, §i daa ar mai,
fi a§teptat Ina câtiva ani.
Ephialtes pretinse sá ia de sotie pe tunona, Otos:

www.digibuc.ro
 GIGANTOMACHIA 41

-pe Diana. Cel dintâi care se opuse cererifor lor a fost

Marte. Acesta pornl rásboiu In potriva gigantilor. Fu
insä Invins, bägat In lanturi, unde a stat legat timp de
1:3 luni, si din cari lanturi n'a putut fi scApat decal
-numai prin ticlesugul lui Mercur (Fig. 17). Tot prin.
viclenie au putut fi rApusi si uriasii. Diana lud figura
:unui cerb, alergd Intre ei si in vreme ce, si unul si
ltul, aruncau cu sâgetile lor In spre cerb, acestea

Fig. 17. Marte frilnfuit §i pdzit de Otos §I Ephialtes.

Dupa o scuipturi de Flaxman.

ratinserä pe giganti, cari cAzurd morti fiecare de mâna

Iratelui sau. Ca pedeapsA pentru Indräsneala lor, au
lost tintuiti In intern de o coloank unul la spatele celui-
lalt, si legati de jur Imprejur cu serpi veninosi. In
warful coloanei stä o bufnità, care, prin cârâitul ei, nu-i

www.digibuc.ro
 42 G. POPA-LISSEANN

lasä sä doarma niciodatá, iar un uliu Ie mánânca merett

märuntaele cari cresc neincetat.
Aceasta a ,fost ultima luptd ce au incercat-o mon-
§trii asupra ceriului; de atunci zeii trdesc liniOiti §1
neturburati de nimeni 1).

4. ATOTPUTERNICIA LUI JUPITER

Jupiter este cel mai mare zeu i are privegherea_

peste tot ce se intâmplä, In ceriu, pe pämânt §i pe
mare. Zeu al atmosferei, el e purtat in carul sdu tras-
de ni§te telegari Intearipati, cari nechiazd sälbatic dea-
supra nourilor; el aruncä fulgerul omorItor, adura_
nourii si-i gone§te, face sd cadd ploaia, zäpada i grin-
dina §i- sgudue totul printr'o Incruntaturà de sprinceana.
Tronul salt este sus In ceriu, pe Olymp, un munte
inalt din Thessalia, ale cdrui vârfuri sunt Invalite de
nouri. De aceea i poartd el numele de Olympicul..
Din Ipaltimea ceriului prive0e la faptele §i putfärile
oamenilor. Ad, In Olymp sunt palate de strälucire ne-
Inchipuitd, In care se fac ospetele zeilor §i In care-
tin ei sfat. Soarta oamenilor, fericirea §i nefericirea
pämânteascä, bogätia ca i sdrAcia, viata ca §i moartea,.
atârnd de .el. Zeii, urzind destinele sármanilor muritori,
au hotarit ca oamenii sd trdiascd In trudd §i necazuri
§i numai ei, zeii, &A fie lipsiti de orice grije. .Doud
butoaie stau In pragul läca§ului lui Jupiter i ele sunt
pline de toate darurile: Intr'unul sunt bunurile, Intr'altuL
relele. i Jupiter fulgerätorul, amestecând aceste daruri
1) Titanomachia, ca §i Gigantomachia, fnchipuiesc prefacerile geolo
gice ale pAmântului fnainte de a ajunge in starea sa de astazi.

www.digibuc.ro
 PEDEAPSA LUI LYCAON 43

irimite unuia binele, altuia räul. ce a avut parte

de daruri rele, cade jertfä ocdrii; foamea blestematd
-11 roade pe pdmantul cel mänos, trdie§te necinstit de
zei, necinstit de oameni». (Fig. 18).
Jupiter are In paza sa buna randuiald In lume
-ca cheza§ al cuvantului dat, al jurdmantului fäcut, el
pedepse§te pe cel calcd cuvantul, pedepse§te pe
sperjur. El are in grija sa pe caldtori §i vegheazd ca
legdturile de ospitalitate sd fie tinute. Un oaspe, un
_strein, era socotit ca un trimes al ceriului, ca un pro-
tejat al lui Jupiter. Acesta, pogorandu-se din cand in
.cand printre muritori, pedepsià cu asprime pe cei ne-
llegiuiti §i rdsplätià cu därnicie pe cei buni §i primitori.

5. PEDEAPSA LUI INCAON

Lpcaonne spune poetul Ovidiua fost un rege

din Arcadia, in Peloponez. Afrand Jupiter cd acest rege
insetat de sange, omorà pe toti sträinii, CO se intam-
plau sh vie in tam sa, spre a se convinge de adevär,
.a luat chip de orn §i s'a hotdrit sd se ducd la palatul
llui Lycaon.
seard, tarziu in amurg, Jupiter intrd in palatul
-neospitalierului rege §i prin oarecari semne dädit sd se
inteleagd cd a sosit un zeu. Multimea alergä din toate
-pdrtile sä se inchine, cdzand in genunchi inaintea sträi-
-nului. Lycaon Insd, hid in bdtae de joc aceastä rugd-
'dune a multimii. cc-0 sá vedeti voi, zise el, dacd acest
strain este un muritor sau un zeu». In acest moment
luà hotdrirea in sufletul sdu sà omoare pe oaspe la
noptii, in momentul cand 1-ar fi cuprins somnul.

www.digibuc.ro
 44 G. POPA-LISSEANU

Inainte insd de a-§i pune planul in aplicare, poruncl sdi.

se taie un obstatic, trimis al poporului Molossilor, §i
parte din membrele acestuia puse sà le Earn' de viii
in apd clocotifá, iar altd parte sd le frigd la foc. In urml
le aduse pe masd, pentru cina oa§pelui strain. Jupiter
care observase §i §tià toate Fe le ce se petrecuse, fàc
sá ia foc casaI Surprins de aceasta, regele fugl in câmp..
Vol sd vorbeasca, dar in zadar. Strigdtul sdu erà urlet,
hainele sale se prefAcurd in bland de Or, bratele in
picioare, §i in loc de orn, alergd pe câmp un lup insetat
de sânge. (Lycos, in grece§te, Insemneazd lup).

6. PHILEMON SI BAUCIS

In acela§ timp, Jupiter Vied §i sá rdspldteascd pe

cei cari päziau legile ospitalitätii. Dovadd despre aceasta,
legenda lui Philemon i Baucis, povestitd de poetut
Ovidiu:
Pe o colind din Frigia se poate.veded §i astázi un
stejar de mii de ani i aldturi de el mu teiu, de aceea§.
varstd.-Amândoi sunt adositi de un zid scund. Nu departe.
de ad se afld un lac Intins; odinioard erà un ora§ §i
o câmpie populatd, astázi este ldca§ al pescdreilor
li§itelor. In aceste locuri veni odatd, Jupiter in chip de
orn muritor. Erà intovdrá§it numal de fiul sdu Mercur
cu toiagul in mând, dar fárd de aripi. Pe la mii de case
se abdturd ei, cerând loc de gdzduire, dar mii de zavoare
le inchiserd u§ile. Una singurd i-a prirnit, un mic bordeiu,.
acoperit cu pae §i stuf.
Aici, in aceastd cdscioard, bâtrâna 13aucis, plind de:
cucernicie, §i unchia§u1 Philemon, de aceea§ vârstd

www.digibuc.ro
Fig. 18. Zevs-jupiter.
Bust gäsit la Otricoli, muzeul Vaticanului, Roma.

www.digibuc.ro
 PHILEMON 1 I3AUCIS 45

ea, s'au unit In tineretele lor si acl, in acelas bordei,

au imbdtranit impreunä. Märturisindu-si sdricia lor si-o
fäceau mai usoard, si si- o räbdau cu bdrbatie. In acest
bordei n'aveai sd cauti stapani si servitori; toald-faniilia
o alcdtuiau numai ei doi. Ei porunciau si tot ei aduceau
la indeplinire poruncile.
Indata ce zeii cdlcara pragul bordeiului, aplecan-
du-se, bine inteles, In usa cea scuna-mosneagul Phi-
lemon i-a si poftit sd seazd, punandu-le inainte o lavitd,
peste care l3aucis intinse cu ingrijire o pdturd tard-
neascd. Apoi baba dete la o parte cenusa din vatrá si
Map focul rdmas din ajun, aprinzandu-1 cu foi uscate
si cu surcele, In cari suflà cu toatd puterea ei de bdtrând.
Puse pe foc aschii si vreascuri, uscate dupd cuptoriu,
taiate mdrunt, si deasupra lor, cusba cu un ceaun. i,
in vreme ce I3aucis curdtà ceapa adusd de bärbatu-so
din grddinita udatd de un paraias, Philemon cu o furca
ridicd o bucatd de sldninä afumatá ce stetea de multà
vreme atarnatd in grindd, si Mid o felie ingustd pc carg
o 1)60 In apd fierbinte. i, ca sä insele vremea si sd
o scurteze pand sá se gdteascd mancarea, se pun la
vorbd. Agdtat de o toartd steteà atarnat inteun cuiu In
pdrete un ibric de lemn; il umplurd cu apd incropitd si
zeii isi spdlard picioarele. In mijlocul colibei era o lavitd
cu perne infundate cu muschiu; picioarele si laturile
lavitei erau de salcie. Baba intinse pe lavitd hainele
ce de obiceiu le intindea riumai In zile de sdrbdtoare;
nu-i vorbd si hainele acestea erau Invechite si Mil pref,
potrivite tocmai pentru lavita de salcie. Pe ea se ase-
zard zeii. Baba, suflecatd si tremurand din maini, puse
masa. (Fig. 19).
Un picior al mesii era insd mai scurt. Un harb
varit dedesupt, il fdca si pe acesta la fel cu celelalte.
Apoi sterse masa cu mentd xierde si mirositoare. Pe ea

www.digibuc.ro
 46 G. POPA-LISSEANU

puse mäsline, coarná tomnatick tinutd in saramurk apoi

laptuck ridichi, brânzd si oud coapte in spuzä; toate in

vase de pämänt, plin cu vin, si ulcele de fag, smaltuite

www.digibuc.ro
 PHILEMON SI BAUCIS 47

pe dinäuntru cu ceara. Dupd putin timp, sosesc mart-

cdrile incalzite la foc si un vin care n'avusese vreme
sä se invecheasca. In urmä, eland la o parte vinul,
incepe desertul. Se adusera, In niste cowl* largi, nuci
si smochine si curmale sbârcite si prune si mere parfu-
mate si struguri culesi din vita purpurie. In millocut
mesei a asezat un fagur alb de miere; dar, mai presus
de toate, au adus mosnegii o fata vesela si o inima
sdraca, dar plinä de bundvointä.
Intr'aceea, de câte ori se golia ulciorul, el de err
se umplea din nou si cu totii vedeau cum sporeste
vinul. Uimiti de aceastä minune, batranii incep sa tre-
mure si cu mâinile ridicate spre ceriu, sfiosul Philemon_
si sfioasa l3aucis, cad in rugáciuni si cer iertare pentru_
mâncarea si masa lor cea saracacioasä. Aveau o singurd
gascä, unica paza a bordeiului lor; se gatiau tocmai sä_
o jertfeasca pentru zeii gazduiti. Ea 'frisk cu aripele
ei cele WV, face sä se oboseascä zadarnic batranii,
impovárati de ani si, multa vreme, II ademeneste când
ad, cand colo; in sfarsit, ea cauta loc de scdpare chiar
la picioarele zeilor. Acestia ii opresc sä o taie.
«Da, suntem zei, zisera, si avem sa pedepsim pe
nelegiuitii vostri vecini; numai voi yeti fi scutiti de
nenorocire; päräsiti numai decât casa voastra si urma-
ti-ne pe varful acestui munte».
Amândoi se supun cu smerenie, si sprijinindu-si
batrânefele p.e toiagurile lor, se silesc sä-si dud pasii,
târas-gräpis, pe inalta colind. Erau departe de vârful
colinii, ca de o batae de sageata, cand, intorcandu-si
capul, zaresc inapoia lor tot satul scufundat inteun lac
de apä; numai bordeiul lor mai rämäsese locului. Pe
când se mirau de acea minune si plângeau soarta vecinilor
lor, iatä ca deodata acea coliba sardcacioasa, mica chiar
si numai pentru doi stapani, se preface intr'un templu

www.digibuc.ro
 48 G. POPA-LISSEANU

§i in locul furcilor ce sustineau acoperisul se indltd

coloane mandre; stuful se Mat aur galben; podina se
acoperl cu marmord; usile se IncArcard de sculpturi
'bogate si de aur sträluceste acum intreg bordeiul lor.
Atunci pdrintele zeilor le grál astfel: .Tu unchias
iubitor de dreptate, i tu, femeie vrednicd de un ase-
menea bArbat, spuneti ce dorintd aveti?» Bdtranii schim-
bard cateva vorbe si Philemon tdlmáci dorinta lor
comund: «Dorinta noastrd este sä fim preatii i phitorii
templului vostru i, fiindcä ne-am petrecut veacul in
plind unire, acelas ceas sä ne ia pe amandoi, sd nu
vdz rugul sotiel mele i nici ea sd nu vazd pe al meu».
Dori* lor se implini. I3dtranii päzird templul toatd
viata. Incárcati de ani si de vremuri, pe cand inteuna
din zile steteau dinaintea templului, pe treptele sfinte,
povestiau trecdtorilor intamplarea acestor locuri,
l3aucis se pomeneste cd Philemon se acoperd de frunze,
bdtranul Philemon se pomeneste cä Baucis se acoperd
de ramuri; o -scoartä rece îi infdsurä incet-incet. Cat
-timp puturd sd mai vorbeascd si-au spus vorbe dulci.
»Adio sot, adio sotie», au fost ultimele lor cuvinte
in aceeas clipd frunzisul acoperl gurile lor.
Unul a fost prefäcut in stejar, celdlalt in teiu si
multd vreme, in urmd, locuitorii de pe acolo ardtau
acesti copad sacri, de cari atarnau ghirlande de flori.

7. POTOPUL.DEUCALION 1 PYRRHA
Dupa ce pedepsi pe Lycaon pentru fdrdailegile
sale si rdspläti pe Philemon si Baucis pentru bundtatea
inimii lor, Jupiter se intoarse in Olymp, unde adund la
sfat pe toti zeii i unde le spuse toate Cate a vdzut

www.digibuc.ro
 POTOPUL. DEUCALION 5I PYRRHA 49

pe pamant. Pentru ca, insa, sa starpeasca raul din

-radacinä, se hotarI sd piarza intregul neam omenesc.
Dar, de oarece prin fulgerile sale, daca le-ar fi
aruncat in omenire, ar fi luat foc §i parnantul i bolta
eereasca §i ar fi ars osia lumii pe toata intinderea ei
i de oarece i§i aduceà aminte ca destinul a fixat In
-viitor un timp, cand marea i pämantul §i palatul ceriului
vor fi mistuite de flacari i cand minunata ma§ina a
lumii se va prapadi inteun groasnic cataclism, a pus
la o parte fulgerele ce i-au faurit Cyclopii §i a hotärit
o altfel de pedeapsa. A hotarit ca intregul neam orne-
-nesc sa fie Inghitit de ape, cari sa se reverse pe pamant
din toate partile ceriului. De aceea, inchise numai decat
in pe§tera lui Eolus Crivätul i toate vanturile cari
impr4tie nourii §i. nu lasa In libertate decat Austrul
care aduce furtunile i ploile. Austrul sbura numai de-
cat pe aripele sale umede; fata lui teribild se acoperl
de un nour negru ca 'Acura, barba ii se ingreuia de
nouri; din parul lui cel alb curgeau valuri, pe fruntea
lui edeau negurile, iar din san ii pich apa. Indatä ce
mana sa a apasat nourii atarnati In aer, se auzi un
mare bubuit. Din inaltimea ceriului se naruiau revär-
sandu-se puvoiuri de ploaie.
Iris, curcubeul, pristavul lunonii, gätita In baine de
ielurite culori, soarbe apa marilor i adapa nourii. Sece-
-ri§urile sunt culcate la pamant; nädejdea agricultorilor
nimicita cu totul §i, inteun moment, zadarnicita munca
4dintr'un an Intreg. .

Mania lui Jupiter nu se mu1tume0e numai cu

apele ce se varsa din ceriu; cere §i ajutorul fratelui
sau Neptun, regele märilor. Acesta chema indata in
adunare, in palatul sail, fluviile, carora le gal astfel:
-4\l'arn nevoie de lungi discursuri. Desf4urati-vd toate
puterile voastre; repeziti-va i deschideti toate izvoa-
Mitologia greco-romana in lecturà ilustrata.

www.digibuc.ro
 50 G, POPA-LISSEANU

rele voastre, rästurnati digurile §i dati frânele tuturor

apelor».
AO e porunca.Acestea se intorc pe acasä 0_
dau drumul isvoarelor cari se restogolesc In mare
Inteun puvoiu fArA frâu. Insti Neptun izbi cu tridentut
sau In pämânt. Acesta se cutremurä §i deschizându-se-
fäcn loc apelor cari Incepurd sä dea navald din toate
partile. Fluviile umflafe se rostogolesc pe intinsul câm-y
piilor, tärInd In torentul lor §i plante i copaci §i turme-
§i oameni i case §i temple i sanctuare. Dack pe id
pe colo, a mai Minas vreo casà, putând sä Infrunte
furia valurilor, unda trece peste acoperi§ul ei i tur-
nurile cele mai Ina lte sunt Ingropate In fundul vAltorii.
Acum uscatul nu se mai deosebià de mare, o apd erA
peste tot, iar marea nu mai aveâ tärmi. Oamenii se
urcd, unul pe un vârf de colina, altnl pe o band §i
väslesc, pe unde mai Inainte araserä cu plugul. Unut
plute§te pe deasupia semandturilor, sau pe deasupra
casei sale Inecate, celälalt prinde pe§ti In vârf de ulm...
Dacd ancora g'ar putea aruncâ, s'ar Infige In vreo li-
vadd verde ; bärcile I§i fac drumul peste dealurile
acoperite cu vii §i, pe unde mai Inainte ciuguliau iarbd
câpritele uware, acum se tolânesc focele cele urAte_.
Nimfele Neidele se mird vazând aCum, supt apele lor,,..
dumbrdvi si orase si palate. Delfinii Isi au locuinfa
acum prin pAduri ; sar si izbesc cu cozile lor vârfuri
de stejari. Lupul inoatd printre oi, leul roscat si tigrul
sdlbatic Inoatà prin valuri. La nimic nu-i mai foloseste.,
acum mistrefului puterea dintelui, la nimic nu-i mai
foloseste cerbului sprintenia picioarelor. Pasdrea ratd-
citoare, cdutând in zadar un locsor uscat, unde sd-si
repauzeze pufin aripele-i obosite, cade 'in mare. Enorma
revarsare de ape acoperise tofi munfii si- acum pentru,_
Intaias data, vârfurile lor erau isbite de valuri. Ome--,

www.digibuc.ro
 POTOPUL. DEUCALION SI PYRRHA 51

-nirea mai toata a fost inghitita de talazuri; pe câti i-a

-crutat apa, au cazut biruiti de groaznica foame.
Intre Attica si l3eotia se era Phocida, o tara bo-
pgata, mai inainte de acest potop. Acum, fiind tot una
ccu marea, nu era decât o campie de ape. In aceasta
-lark un munte Malt cu cloud vârfuri, se pierde intre
rstele. E Parnasul care se ridica deasupra nourilor.
Deucalion i sofia sa, scapând numai ei amândoi
'-pe o mica barcd, se oprira ad, singurul loc pe care
-nu-I acoperiserd apele. Se coboard si fac inchinaciuni,
,1-mai intaiu nimfelor coriciene, cari locuiau la poalele
Parnasului, apoi celorlalti zei, stabiliti cu locasurile lor
Te acest munte, si care, pe atunci, dadea oracole In
aceste locuri. Pe vremea aceea n'a existat om mai bun
-si mai drept decât Deucalion si nici femeie mai evla-
-vioasa decât Pyrrha.
Când Jupiter a väzut lumea prefacuta inteo mare
nesfarsita si când dinteatatea mii de oameni a vazut
Ca' n'a ramas decal unul singur, si din atâtea mii de
femei, o singura femeie, amândoi fara pacate, aman-
doi cucernici, a imprastiat nourii, poruncind Crivatului
sa-i risipeasca si a desvelit parnântului ceriul si ceriului
pamântul.
Furia marii se potoll, stäpânul oceanului isi puse
jos tridentul si astampard apele... Marea se retrase
Intre termii sai, fluviile incepura sa scaza si sa intre
In albiile lor. Dealurile pareau ca cresc din unde, si
-patnântul a se ridica pe masura ce apele se retrd-
geau. Copacii isi descopere capetele lor, pline Inca de
noroiu, dupa se statusera atâta vreme sub valuri.
In sfarsit; pamântul ajunse In stareà sa de mai
Inainte. Cand vazù, Insa, Deucalion lumea golita de
oarneni si pamântul pustiit, zacand inteo a dânca sin-
- guratate, II podidira lacramile si zise sotiei sale Pyrrha:

www.digibuc.ro
 52 G. POPA-LISSEANU

«0 sord, o sotie, o femeie, tu care singurd mai supra-

vietuie§ti sexului tdu, tu care ai fost legatd de mine-
prin legdturi de sange, printr'o origine comund, iar in.
urmd printr'o cdsdtorie, de ad Inainte ne va legd Insd§
nenorocirea. Pe Intreg Intinsul pdmantului, dela apus
pand la rdsärit, nu suntem decat noi doi. Toti ceilalli
i§i au mormantul in apd. Cu toate cd, nici chiar acum
nu sunt sigur de vie* noastrd. Si acum, mä mai in-
grozesc nourii de pe deasupra capetelor noastfe. Sdr-
mand femeie, dacd ceriul ar fi voit ca tu sd scapi
fdrd mine, ce te-ai fi fdcut? Singurä, cum ai fi putut
sd rabzi atata nenorocire ? Cine te-ar fi mangaiat In
durerea ta ? Cat despre mine, crede-md cd, dacd te-ar
fi inghitit pc tine marea, marea m'ar fi Inghitit §i pe
mine impreund cu tine. 0, dacd a§ puted cel putin sd,
refac neamul omenesc, dupd exemplul tatAlui meu
Prometheu; o, dacd mi-ar fi dat sd insufletesc, ca §f.
el, tdrana frdmantatd In mainile mele! Acum noi formdm
Intreaga rasa' omeneascd; a§à au voit zeii, ca noi si
fim singurul model al omenirii intregi. Astfel grdi el
§i plangeau Impreund.
In cele din urmd se hotdrIrd sd ceard ajutorut
zeilor §i sä intrebe oracolele. De aceea, plecard nu-
maidecat la malurile Cephisului, ale cdruia ape, de§1
Inca pline de noroiu, curgeau prin matca lor. Ad, dupd.
ce s'au stropit cu apd sfantd pe cap §i pe haine, dupd
obiceiul lor cel vechiu, se Indreptard spre sanctuarele
zeitei. Acoperi§ul templului erà plin de mu§chiu murdar
iar .focul de mull se stinsese pe altar. Sosind la trep-
tele altarului, cdzurd amandoi cu fata la pdmant §i
sdrutard cu un fior de groazd, marmora cea rece.
«Dacd zeii, ziserd ei, pot fi induio§ati de rugdciunile
umilite ale oamenilor, dacd mania nemuritorilor poate
fi Imblanzitd, spune-ne, o Themis, pe ce cale se poate

www.digibuc.ro
 POTOPUL. - DEUCALIOM 51 PYRRHA 53

reface neamul nostru omenesc, si cu bundtatea ta, (164

o mând de ajutor lumii scufundate supt ape».
Induplecatd de aceste rugdciuni, zeita le rdspunse
«când yeti plech din templu, acoperiti-vd capul, des-
cinge-ti-vd hainele si aruncati in urmd oasele bunic&
voastre». Multd vreme rämaserd ca incremeniti, nestiincl.
ce sd creazd; In cele din urmd Pyrrha intrerupse td-
cerea i zise cd ea nu se supune poruncilor zeitei.
Sä o ierte,se rugà ea tremurând,dacd nu indrds-
neste sá pângdreascd pe manii bunicii sale, risipindu-le
oasele. Totus se gândird multd vreme la intelesul
ascuns al vorbelor echivoce ale oraculului.
In sfârsit, Deucalion îi mângâie sotia,
cu aceste cuvinte : .Ori má inseald mintea, ori vorbele
zeilor nu pot fi decât vorbe sfinte si nici decum nu_
pot ei sá ne sfdtuiascd sá facem o nelegiuire. Bunica
este pámântul, iar oasele cred cd sunt pietrele de pc
pdmânt; pe acestea porunceste ea sd le aruncdm IR
urma noastrd». Multd vreme staturd neldmuriti asupra
intelesului acesta. Dar, ce stricd o pron.? Plecard, isi
acoperird capul, îi deslegard brâul tunicelor i dupd_
sfatul lui Themis, aruncard pietre in urma lor. Pietrile
cine ar puteâ-o crede, dacd n'ar fi insds antichitatea
martordpierzându-si tdria si vârtosia lor, se Inmuiard
incetul cu incetul si cdpdtard o noud formd. In urmd,
pe mdsurd ce ele cresteau i pe mdsurä ce firea lor
îi pierded asprimea, pdreau cd primesc un fel de
figurd de orn, un chip insd nedesdvarsit, intocmai ca o
marmord din care artistul a inceput sá croiascd o figurd
omeneascd. Pdrtile moi si pdmântesti ale acestor pietre
se prefac In carne, pârtile tari i solide In oase; ceeace
fusese mai inainte vine, vine au rdmas. Astfel, inteun
scurt timp, prin puterea zeilor, pietrile aruncate de-
Deucalion se prefdcurd In bárbati, cele aruncate de

www.digibuc.ro
 54 Q. POPA-LISSEANU

Pyrrha 'in femei. De aceea suntem noi astazi o rasa

-tare si tibdatoare: noi ddm dovadä de originea noastra
.de piatrà. Copilul lui Deucalion si Pyrrhei a fost
_He llen, stramosul Ellenilor, adicA al Grecilor. Astfel
*'a populat din non lumea.

www.digibuc.ro
 III. HERA-JUNONA
1. CASATORIA SI CASNICIA LUI JUPITER
CU ILJNONA

D upä ce Jupiter se Masi mare §i In vârstd de Insurd-

toare, a inceput sà cutreere lumea in lung §i lat..
Inteuna din preumbldrile sale, ava cea dintâiu aventurd,
de dragoste. In insula Samos curgea un râu cu apd
cristalind, In care Iunona, Inca fecioarä, sord a lui Jupiter,.
obicinuia sd se scalde. Acolo Jupiter vdzând-o desbrd-
cat& fu cuprins de o patimd fàrä frâu §i de atunci a
inceput sa o pândeascd doar-doar o va Intâlnl odatd
singurd. Fiindcá, îns, bdnuia el cd îi va refuza iubirea
fiindu-i frate, se transformd Intr'un cuc §i se a§ezä pe
un munte, numit de atunci Cochix (cuc).
Ad venì §i lunona, de data aceasta singurd; cucuP
cum o Ova, sburd §i se a§ezd pe genunchii ei, ca §i
cum ar fi voit sd scape de frigul cel cumplit ce era pe-
acel munte. Junonei i se Mat mild de pasere §i, luând-o-
In brate, o Infd§urd In haina sa. Jupiter, Insd, I§i lud
acum adevärata sa fire §i, fdgdduindu-i cá o va lua de-
sotie, de sotie legitimd, devine bdrbatul ei.
Jupiter §i Junona avurd nuntd mare. (Fig. 20). La
ea au poftit pe toti zeii §i pe toate zeitele, §i, dup.&
cum era obiceiul pe atunci §i dupd cum mai este el §it

www.digibuc.ro
'56 G./OPA-LISSEANIY

..astázi pe la noi, pe la tara, fiecare aduse Cate un dar

bogat. Jupiter, Insá, observa un loc gol printre nimfe.
frâ Chelone care lipsiâ. Mercur, pristavul ceriului, fu
-trimis numai decât &A' o Intrebe de ce nu vine la ospät.
.Chelone declard cä ea nu se simte bine decât acasd

Fig. 20. 1..Nunta lui Jupiter cu Junona.

Pictuni pompeiant azi in muzeul dela Neapole.

-si se Incumetä chiar sA ia In bátaie de joc pe cei doi

-mid. Mercur, supArat foc de aceasta, fácii sa-i caza
.casa In spate si prefäcând-o in broascd testoask o opri
sä mai vorbeascA pe viitor, o fäcù adeca mutà, ca sd
;nu-si mai poatä bate joc de zei. De aceea, broasca

www.digibuc.ro
 JUPITER, JUNONA 57

festoasa, ca'ci Chelone insemneaza in greceste broascl

festoasa, îi poarta totdeauna casa in spate si nu poate
sa scoata nici un sunet, nici un strigät.
Desi cdsätorit legitim In urma cu lunona, totus acest-
fapt nu-1 impiedech pe marele zeu sa se faca stapand
si al altor femei. Din pricina aceasta aveà dese scene
familiare cu sofa sa geloasä. Ba odata, Iunona suparata.
din cauza traiului ràu ce duceä cu barbatul sau si din
cauza deselor certuri familiare, a fugit din Olymp i s'a
refugiet In Beofia.
Fuga de acasa a 3unonei a supdrat mull pe ceilalfi
zei, cari de altfel erau ei de mult mahnifi de purtareal
semeafa a lui Jupiter si 'cu to-0i voirá sä se rascoale.
Impotriva fratelui lor.
Jupiter, ca sa preintampine vrajba, veni In Beofia
la povafa regelui de ad, Mai o statue de lemn.
Inchipuind o femeie. Pe aceasta a Imbräcat-o In haine
frumoase, a ridicat-o In carul säu i o preumblà rds--
pandind vorba, ca ar fi frumoasa nimfd Platea pe care-
aveä sa o la de sofie i sä o ducd In Olymp, unde sa
Inlocuiasca pe Iunona, care parasise domiciliul conjugal.
Cand zeifa a auzit de intenfunea sofului säu, se supärá
grozav i alergand spre car, sfasiä vestmintele presu-
pusei nimfe, rase de spirituala gluma a lui Jupiter si
se impaca cu dansul. Deatunci rämase pentru totdeauna
In Olymp.
* *

Cu toate acestea, Jupiter nu puteà sä-si schimbe-

felul de viafd din pricina geloziei sofiei sale.' Bo, in_
ciuda lunonei, se hotäraste inteo zi sa ducä In cerhi
pe un tanär, caruia sa-i dea funcliunea de paharnic,.
funcfiune pe care o aveà paria atunci Hebe, favorita.
Iunonei.

www.digibuc.ro
 58 G. POPA-LISSEANU

Vázand lute() zi pe prea frumosul Ganymedes, tare

ipA§tea turmele tatalui sau Tros, pe muntele Ida din
Troada, fiind rapit de frumusetea lui, sau, cum ne spune
iHomer, ca sä dea ceriului o podoabd de care pämantul
inu era vrednic, se transformd In vultur, Il rape§te
11 duce in Olymp, unde Ii Incredirrteazd slujba
ode paharnic,. slujba ce o aveà liebe, pe care o inde-
,parta. (Fig. 21).
Hebe era una din fiicele lunonei, cáci din casatoria
.acesteia cu Jupiter se ndscura patru copii, Marte
Alulcan i cloud fete Plebe i Ilythia. Hebe, despre
care se mai spune cá era fiicd
numai a mamei sale, caci lunona
a näscut-o, dupa ce ar fi mancat
odatä la un ospät niste läptuci
sälbatice, era zeita tinerefei
a frumusetei eterne i servià ca
paharnica a zeilor, avand &A verse
nectarul in cupele nemuritorilor.
Fiindcd odatà, Wand un pas gre§it,
a cazut In rasul tuturor zeilor, a
Fig. 21. Fiebe desmier- fost Inlocuita din insärcinarea ei
dand vulturul lui 3upiter.
Dupä o piaträ antica grauatä
i a fost data, In urma, de sofe,
lui Hercule, cand acesta s'a urcat
la ceriu. In locul Hebei, a fost luat ca paharnic al
zeilor Ganymedes. (Fig. 22).
Intre Jupiter §i Ganymede, ne poveste§te Ludan,
s'ar fi finut urmätorul dialog:
Jupiter.Sárutä ma, draga, cä am scdpat de orice
Trimejdie, a nu mai am nici ciod, nici ghiara.
Ganymede.Ce s'a fäcut cu ele? Nu ai venit tu
la mine in chip de vultur sa ma ridici din mijlocul
-turmei mele? Cum te-ai prefäcut In orn?
Jupiter. Eu nu sunt nici orn, nici vultur, ci std-

www.digibuc.ro
 JUPITER, JUNONA 59

pânul zeilor, si ma' transformasem astfel, numai ca

te rapesc pe tine.
Ganymede.E0 tu Pan? Dar tu nrai nici coarne,.
nid picioare acoperite de par; nici mácar flautul care-,
este semnul acestui zeu.
Jupiter.Nu cunosti tu de loc alti zei?

Fig. 22. Räpira rui Ganymedes.

Tab "made Rembrandt, Muzeul din Efresda7

Ganpmède.Nu; noi insd fertfim in tofi anii luii

Pan câte un tap, la intrarea Iii pestera sa; cât despre-
tine, eu cred cä tu esti un giarnbas de copii, din aceia
cari furä copii ca sa-i vânzA.,
Jupiter.N'ai auzit de loc vorbfndu-se de Jupiter,,

www.digibuc.ro
 60 G. POPA-LISSEANU

n'ai vazut tu nici un altar ridicat pe munteie Ida

pentru zeul tunetelor i al fulgerelor?
Ganymede.Ce! Tu e§ti acela care fad tot acest
sgomot care se aude acolo sus §i cdruia tatal meu ii
-jertfe0e tot anul un berbec? Ce ti-am facut sa ma
rapeVi? Poate in acest ceas oile mele le manânca
vr'un lup.
Jupiter.Te mai gânde§ti la oile tale, acum când
eti nemuritor §i tovar4ul zeilor I
Ganymede. Cum? Nu o sä ma mai duci inapoi
tde unde m'ai luat?
Jupiter. Nu ; caci atunci a fi muncit de
geaba.
Ganymede.-0 sä se supere tata, când nu ma va
mai vedeä §i mä ya bate, ca mi-am parasit oile.
Jupiter. Nu te teme, ai sá ramai totdeauna ad.
Ganymede. Nu vreau; lasa-ma sa ma duc, vi-ti
fagaduesc, ca am sa-ti jertfesc pe cel mai frumos
berbec din turmä.
Jupiter.Ce naiv eti, ce copil e§ti! Trebue sa uiti
toate acestea acum, când eti in ceriu. §i in stare sä
Ifaci bine tatalui tau i tarii tale, fara sa-ti pese de
:supararea lor; caci tu nu vei mai fi om, ci zeu §i, in
loc de lapte i brânza, tu ai sate hräne§ti cu nectar
.§i ambrozie §i ai sa vezi strälucind steaua ta pe ceriu,
,mult mai luminoasa de cât celelalte stele.
Ganymede.Dar, când oi vreä sä má joc, cine o
.sa-mi fie tovara§? caci eu aveam pe muntele Ida mai
'multi fovara§i de vârsta mea.
Jupiter.Cupidon are sä se joace cu tine in arice.
Mângae-ie numai, §i nu te mai gândl la lucrurile de pe
pamânt.
Ganymede.Dar ce am sä fac eu aci? sunt oi de
,pascut?

www.digibuc.ro
 JUPITER, JUNONA 61

Jupiter. Ai sâ fii paharnicul zeilor, sa le ver0

-nectar în cupe.
Ganpmede.E mai bun nectarul decât laptele?
Jupiter.N'ai sa mai vrei sa beai altceva, când
vei fi gustat odata din el.

Regele Troa- mai repede decal

dei fu nernân- vântul. (Fig. 23).
fgaiat de piei:den: lunona, cand
rea fiului &du. ju- vazii pe Gany-

piter, 'frisk Ii mede, turba de

ltprd durerea, mânie. De aceea,
aratându-i ca Incepa sa corn-
.Ganymede a fost ploteze cu N.ep-
facut zeu nemu- tun, Apollo
ritor §i ca 1-a dus Minerva i se
în unde hotarird sâ prin-
aveà sà devie zd pe Jupiter
un semn al zo- sa-1 lege cu Ian-
diacului, supt nu- turile pe cari le
mirea de Värsä- facuse Vulcan,
torul. In schimb anume pentru
jupiterldete In- aceasta. Dar
tristatului pa- Thetis, cea cu
rinte un buture- Fig. 23. RApirea lui
picioarele de ar-
Ganymede.
-de aur i niste gint, afland de la
Statug de marmorä clupl
cai cari fugeau Leocheres.Vatican,Roma. tatal ei N ereu

www.digibuc.ro
 62 G. POPA-LISSEANU

cele ce se uneltiau, se duce repede In Olymp §i inViin-

teazd pe Jupiter despre complotul urzit. Atunci Jupiter
ca sä se räzbune alungá din cer pe pdmânt pe Neptun
§i pe Apollo i nu iarta decât pe Minerva. Pe Iunona
spânzurä de ceriu cu un lant de aur, atârnându-i de pi-
cioare cloud nicovale mari. In urmä o ierta §i pe ea
convocând pe toti zeii, pe cel mai bait creVet al Olymp.
pului, le grà1 urmátoarele:
,Daca vedea-voiu cá vr'unul din zei pe puris se desparte
Ori de-I voiu prinde, svarli-l-voiu in bezna Tartarului negru,,
Colo departe 'de tot, sub pamant, in prapastie aciancä,
Temnifa oarba cu poarta de fier i cu pragul de-arama,
Jos Intr'atata sub iad, pe cat sub cer e pamantul.
5ti-va pe urma cat eu pe tofi Ara intrec In putere.
Haide, poftim i cercafi, o zei, ca sa stifi fiecare :
Dac'atarna-vefi un lanf de aur de-a cerului boltä
$i và vefi prinde de el cu tog voi zei i zeife,
Nu yeti putea din pamant la cer sa mä tragefi pe mine,
Cel mai Malt domnitor, cu toata stradania voastra.
Dar de m'oi pune inteadins eu singur i trage-voiu lanful,
Sus và voiu smulge spre cer cu pämantul i marile toate ;
Lanful lega-voiu de jur imprejur de-a Olympului culme
5i voiu lisa plutitor sa spanzure totul In aer!
Ilea cat eu covarsesc In putere barbafii si zeii).
Zise, iar dansii ramaserd toti cufundafi In tacere,
Plini de uimire auzind cumplitele vorbe a lui Zeus')
De atunci, lásat cu desavâr§ire liber, s'a dat C12
totul vietii destrabalate, iar sotia sa Iunona, protectoarea
cdsätoriei i a cinstei familiare, se multumia numai cu.
protestári §i cu scene conjugale violente. (Fig. 24).
tea mai frumoasd scend casnica intre Jupiter 0_
Iunona a fost In timpul räsboiului troian.
Iunona era dumand Troienilor i protectoare a
Grecilor. Vázând ea ca. Grecii sunt mereu biruiti de.
sägetile lui Hector, se gândi sä le dea un ajutor. Ju-
piter insá, care era dreptatea incarnatá, oprise pe zei
sá ia parte in räsboiu, §i, ca privegheze mai de..
1) G. Murnu. Oine, Iliada, VIII 19.

www.digibuc.ro
 Fig. 24. Hera -Juno, numitA Barberini.
Statug, probabil, dung un original al lui Praxiteles, muzeul Vaticanului, Roma.

www.digibuc.ro
 SOTIILE LUI 3UPITER 63

aproape, se wzd pe inatimea muntelui Gargarus.

Iunora se gândi atunci la un viclesug. Se duse la
Venus §i sub pretext, cd aved sà facd o vizitd, impru-
snutd dela zeita frumusetii miraculoasa ei cingAtoare,
un brat!, care deded celei ce-1 purtd o drAgdld§enie
irezistibild. A stfel gdtità, se duse sá intalneascd pe bdr-
batul sdu, prefdcându-se cä vrea intretie un mo-
ment. Fiindcd, insd, lunora luase cu sine §i pe lippnos,
somnul, Jupiter, regele zeilor, adormi, §i, inteo clipd,
Troianii pierdurd toate izbánzile ce le caOigaserd cu
atâta trudd §i greutate. Când s'a deOeptat Jupiter §i
a vdzut pdcdleala, o amenintd cu un tratament la fel
cu cel de mai sus. Faptul insd se petrecuse §i lunona
îi ajunsese scopul.

2. SOPILE LUI JUPITER

Jupiter, inainte de a se ficdsdtorit cu Iunona,

avusese mai multe sotii. «Jupiter, regele zeilor ne
spune un poet antic-a luat ca prima sotie pe Metis,
cea mai §tiutoare dintre toti zeii §i dintre toti oamenii.
lar când aceasta erd sd nascd pe zeita Minerva, cea
cu ochii de bufnitd, Jupiter o înghifì In pântecele sdu,
dupd sfatul Geei §i al Instelatul Uranus, fiindcd astfel
sfäluit, ca sd nu aibd demnitatea cereascd altul
dintre nemuritorii zei, In locul lui Jupiter. Cdci erà
scris cà dintr'ânsa aved sd se nascd copii prea inte-
lepti: mai intâiu copila cu ochii de bufnitä, Minerva,
care sd aibd tdria §1 judecata prevdzdtoare, egald cu
a tatalui ei; apoi i ea aved sà nascd un copil cu
suflet semet, rege al zeilor §i al oamenilor. Jupiter,

www.digibuc.ro
 64 G. POPA-LISSEANU

insá, de mai lainte, I0 inghiti sotia In pântecele sdu,

pentru ca zeita sa-i faca astfel cunoscut §i binele i
räul».
A doua oará a luat cásátorie pe strAlucita
In
Themis, o titanidd, o mátu0 a sa, zeita dreptätii §i a
egatitätii. Ea voise sá rámAna fecioark dar Jupiter. .o
sill sà-1 ia de bärbat. Din aceastá cAsätorie s'au nAs-
cut trei fete: Dreptatea, Legea §i Pacea, cari tustrele
se Ingrijesc de relatiunile dintre muritori.
Aceste trei fete, numite §i liorele, (Fig. 25) re-
prezintau cele trei anotimpuri. La Inceput erau numai

Primävara. Toamna. Vora.

Fig. 25. Horele, Anotimpurile.
Dupä un baso-relief antic, Muzeul Luurului, Paris,

trei anotimpuri: primavara, vara i toamna;iarna la

Grecia mai nu se observa. Numai mai târziu, s'a
adaus §i al patrulea anatimp 0 deci i a patra Boa.
Dintre cele trei fete, Dreptatea stetea totdeauna lângd
Jupiter i observâ pe cei nelegiuiti 0-i pedepsiâ. In
epoca de aur a omenirii, Dreptatea locuià printre oa-
meni, In epoca de argint, Insá, a Inceput sA se ascunza
prin munti i prin câmpii 0 numai ate odatá se arata

www.digibuc.ro
 SOTIILE LUI JUPITER 65

printre oameni, ca sa-i mustre i sa-i ameninfe ca a

sa-i paraseasca cu totul, daca nu se vor rasa de la-
comie, de nedreptate si de vrajba. In epoca de bronz,
zeifa Dreptafii parasi cu totul omenirea; de atuncea
sträluceste pe cer Constelatiunea Fecioarei, numita
A strea.
Tot ca fiice ale zeifei Themis treceau i Parcele
(Moire) adecd Ur-
sitoarele : Clotho,
torcatoarea, care
urzia firul viefli,
Lachesis, ursitoa-
rea, care da fie-
caruia partea sau
norocul salt si
A tropos, neclintita,
care taià firul viefii.
Catesi trele luau
parte la nasterea
fiecarui copil si-i
hotarau soarta vii-
toare. Nimic in
lume i nici chiar
Jupiter, nu putea
sa schimbe sau sa
zadarniceasca ho
tararile lor. Ele Fig. 26. Parcele
Dupg o picturg de Michel Angelo, Muz. din Fiore*.
sunt inchipuite ca
trei femei batrane, una finând fusul, a doua torcanci
si a treia Mind firul, cand soseste ceasul din urma.
(Fig. 26).
In al treilea rand, Jupiter a luat de sofie pe Euri-
nome, cea cu chip ispititor, fiica a lui Oceanos. Aceasta.
i-a nascut pe cele trei grafii: Thalia, Aglae §i Eufro-
Mitologia greco-romanä In lectura ilustratá.

www.digibuc.ro
 66 G. POPA-LISSEANU

sina. Aceste gratii, cari strecurau amorul prirr genele lor,

ne dau tot ceeace ne poate face viata placutd. Fard ele nici
chiar zeii nu se p'uteau bucura de fericire deplind. (FIG. 27).

Fig. 27. Cele trei Gralii (Charitele).

Grupa anlicáf Muzeul Luurului, Paris.

In al patrulea rand a avut de sofie pe Demetra-

Ceres, cu care a nascut pe frumoasa Persephona-
Prosperina, pe care o rapi dela mama ei Pluton.

www.digibuc.ro
 Fig. 28. Tyche-Fortuna.
.5tatui de murmur& dupi al/pc/Wes inuzeul, Vatieanuluf, Roma.

www.digibuc.ro
 CALLISTO 67,

Cu Latona dad' In urmä na§tere lui Apollo §i

Dianei. Cea din urmd dintre sotiile lui Jupiter a fost
Junona.
Pe lânga aceste sotii, Jupiter a avut legaturi cu
numeroase femei pämântene, iar copiii lui sunt atâtia,
cât sunt .frunzele padurii §i nourii ceriului».
Ca fiicä a lui Jupiter a fost §i Tyche sau Fortuna,
care la Romani erà una dintre zeitele cele mai insem-
nate. (Fig. 28 §i 29).

3. CALLISTO
Fiica lui Lycaon, regele Arcadiei, a fost prea fru-
moasa Callisto. (Callisto insemneazä In grece§te prea
frumoasä). Aceastä fatá nu steteâ acask ca celelalte
fete, sä toarcd la lânk cum erà obiceiul pe acele vre-
muri, sau sa se gäteasca, pieptenându-§i pärul toatä
ziva, ci aruncându-§i pe ea o rochie §i punând mâna
pe arc i tolba cu sägeti, alergh sd intâlneascd pe zeita
Diana, In preajma cäreia Ii placeä sd petreack Inteuna
din zile a zdrit-o Jupiter i, uimit de atâta frurnusete,.
§i-a fäcut planul sa §i- o facá sotie.
Soarele, pe carul salt cel Malt, zice poetul Ovi-
diu, facuse jumatate drumul, cänd Callisto se duse
lute() pädure, pe unde picior de orn nu cálcase §i pe unde
toporul nu intrase. 4i lud tolba de pe umeri, 4i desdol
arcul läsându-1 slobod, se trântì pe iarba verde §i-§i
puse la cdpatâiu tolba-i strälucitoare. Când Jupiter o
väzit astfel, singurick obosità i Mil paznic, "i§i zise in
sine: Sofia mea Junona n'are sä §tie de furti§agul
acesta, dar chiar de-ar aflk. o ceartá bund §i atâta tot.

www.digibuc.ro
 68 G. POPA-LISSEANU

Numai decal zeul se traveste$te In femeie, ia infa-

f§area i imbracamintea Dianei §i se indreaptd catre
fecioara Callisto i o intrebä: Ascultá-ma, soro, pe ce
culmi ai fost la vanat? Copila vkand pe zeita Diana
se scoala in picioare §i-i raspunde: «Te salut, zeita, pe
tine care, dupa parerea mea, eVi mai mare §i mai
puternica poate sa ma auza chiar el, decat insu$
Jupiter.. Zeul surade auzind-o §i se bucura de preca-
derea ce-i da. 0 saruta, i o sdruta mai cu foc decum
era sdrutul castei Diana. Cand fata incepit sa-i pove-
steasca prin ce paduri a fost la vanat, zeul ii tae vorba
printfo noua särutare i apoi, printr'o imbratipre crimi-
nald, se descopere cine este. In urma pleaca.
Dar, iata cd Diana, intovara§itä de o ceatä de
nimfe, apare pe varful unei coline, mat-Idea 6' a vanat
o sumedenie de fiare. Cum zäre§te pe Callisto o chiamd
la sine. Fata temandu-se sä nu fie tot Jupiter, o ia la
fuga. Dupd ce, insa, a vazut §i a recunoscut pe sura-
-tele sale nimfe, avantandu-se in spre ea, se lini§ti §i
infra' In mijlocul cetii, amestecandu-se printre tovard§e.
Dar curajul fetei acum nu mai era ca altadata. In cele
din urma, casta Diana, afland despre cele petrecute, o
.goni dela curtea sa.
Dar, §i lunona aflase de multd vreme de ofensa ce-i
adusese barbatul sail. Teribila ei rasbunare, insa, o
amanase pentru vremuri mai priincioase. Acum sosise
fimpul. Callisto dete na$tere unui copil, care a turburat
-grozav sufletul Dianei. Era Arcas, impotriva caruia se
indreapta acum §i privirea §i mania zeitii. «Asta IV mai
trebuià, ticaloaso, striga lunona nacajita, mai trebuià
sd ramai i insarcinata §i sa dai na§tere unui copil,
dovada pipaibila a insultei ce mi s'a adus §i a fdrä-
delegii barbatului meu. Nu o sa ramai nepedepsitd; am
sa-ti rapesc eu aceasta frumusete, cu care te faleVi §i

www.digibuc.ro
 CALLISTO 69

care a aprins flacara nelegiuita in sufletul lui Jupiter.

Zicând acestea se repezi la ea, o apuca de par i o
trântl la pamânt. Biata Callisto, intinzanduli bratele se

ruga de iertare. Cand colo, ce sa vezi? Br* le ei ince-

pura sa se acopere de un par negru i zbârlit, mainile
ii se schimbara in picioare. Gura ei, odinioarä admiratä
tde Jupiter, li se lärgi i se urâti. Si, ca nu cumva sa

www.digibuc.ro
 70 G. POPA-LISSEANU

se Indukwze de rugaciunile ei, Iunona i-a rapit §i darut

vorbirii. Callisto fu prefacuta In ursoaica.
. flul ei Arcas crescù mare §i ajunse un vânator
istet §i priceput. Inteuna din zile, urmarià cu arcul In.
mana, o ursoaica care, din Intamplare, era tocmai mama
sa. Ea se opre0e la vederea lui Arcas i pare ca-I,
cunoaVe. Arcas face un pas inapoi. Vazand-o
pirone* ochii asupra lui, Incepe sa tremure. Ea se-
apropie de el. Vanatorul e cat pe aci sa traga. Jupiter,.
Insa, neputând sa rabde un paricid, ridica pe Callisto
In ceriu, prefacand-o In constelafiune. De aci originea
numirea de Ursa ce& mare sau Carul mare.
Dar, nici acum nu putea lunona sa sufere ca rivala
sa sa fie, §i dupa moarte, aa de mult cinstita, ca stea.
pe ceriu, de aceea, fiindca un zeu nu putea sa desfaa
ceeace e facut de alt zeu, se duse, plina de necaz iL

suparare, la Tethys, zeita marii i la batrânul Oceanos,

pe care îi ruga sa nu o primeasca la ei, cum primesc
pe celelalte stele. De aceea, Ursa mare (septemtrio
apte aratori). se vede In totdeauna pe ceriu i nu,
apune niciodata In sanul märii, ca celelalte astre.
Arcas, dupa care s'a numit tam Arcadia, a fost
el prefdcut dupa moarte -in constelatiunea Ursa mica"...

4. I0
Fluviul Inachus avea o fatä de o frumusete rapi
toare, avea pe dragálap nimfa lo.
Jupiter o vàzù, pe când ea se Intorcea din valurile-
tatalui ei zise: «0 fecioara, vrednica de Jupiter,
cine va fi fericitul, care o sa aibä parte de mana ta"?."

www.digibuc.ro
Fig. 31. Hera :Juno, numita Ludovisi.
Statta, muzeue Thermelor, Roma.

www.digibuc.ro
 IO 71

Vino In umbra deselor paduri, vino cat timp este cald

si cat timp soarele trece prin mijlocul orbitei. Nu-ti fie
irica sd intri singurd In vizuina fiarelor; un zeu te va
-calauzi §i te va aparà, §i nu un zeu de rand, ci un zeu
care tine marele sceptru al domniei cere§ti, care arunca
In dreapta §i In stanga fulgerele. Opre§te-te §i nu fugi
.de mine» copila speriata fugia. Atunci zeul ridicà
un nor des, cu care acoperl intinsul pamant §i prinse
-pe Io.
In timpul acesta, Iunona, (Fig. 31), din Inaltimile
cere§ti I§i arunca privirile pe pamant §i mirandu-se ca
miste nourasi u§ori putura sa faca din zi noapte, §i Inca
.0 noapte adanca, simtl ea ca acei nouri nu puteau fi
.din vaporii raului, nici ca se ridicau ei din sat-tut umed
al pamantului. I§i arunca deci ochii In jurul sau, cau-
land sa vazd unde-i barbatul, caci Ii cuno§teà ea vicle-
niile, prinzandu-1 de atatea ori. Negasindu-1 In ceriu,
1§i zise: .de nu ma In§el, iara§ m'a tradat». Si, scobo-
lindu-se din inaltul eter, se oprl pe pamant, la Argos
si porunci sa se risipeasca nourii. Jupiter, Insa, presim-
tise sosirea sotiei sale si transformase chipul copilei
Inachus inteo juncd mandra, mandra, cáci §i sub chipul
.de vaca tot frumoasS era.
Junona, fiica lui Saturn, prefacandu- se ea ar admiya
irumusetea vacii §i ca n'ar fi §tiind adevarul, Il Intreba,
a cui este §i de unde este §i din care cireadd? Jupiter,
..ca sa scape de Intrebari, nascoce§te o minciuna, ras-
-punzandu-i ca s'a nascut deodata, din pamant. Junona
cere sd i-o daruiasca ei. Ce erà sa faca bietul Jupiter?
Era dureros sa renunte la dragostea inimei sale; dar
-un refuz ar fi dat de banuit. Putea oare sa refuze
-sorei §i sotiei sale un dar asa de mic, fara sa nu fi
banuit ea CA sub aceasta junca se ascunde altceva?
De§1 fail voie, i-o darue§te. Dar, chiar dupa ce rival&

www.digibuc.ro
 72 G. POPA-LISSEANU

sa Io La 'fost daruita, zeita nu scapa totus numai decat

cle gelozia ce o chinuià si de frica ce o tortura, caci
se temea Inca de Jupiter, se temea de o noua tradare;
in cele din urma a incredintat- o 'in paza lui Argus,
fiul lui Arestor.
Argus era un monstru care aveà imprejurul capului
ski o suta de ochi. Pe rand cate doi se odihniau,
iar ceilalti vegheau si steteau la panda; in orice po-
zitie ar fi stat, privià pe lo. Chiar cand stetea cu spa--
tele, Io ii era tot inaintea ochilor. In timpul zilei a
rasa sa pasca; când soarele insa scobora sub pamânt
o inchidea si o lega de gat cu un lant, nevrednic de-
un astfel de gât. Nenorocita! Se hraneste cu frunze
si cu iarbä amari! In loc de pat, sarmana se culcd_
pe pamant, care nici macar nu erà acoperit cu inn',
Cand voià sa intinza brate rugatoare spre Argus, nu.
aveà ce brate sä intinza; cand incerch sa plânga din.
gura sa, nu puteit sa scoata decat mugete. Se infricosa.
de strigatul salt si se ingrozià de propria-i voce.
Intr'una din zile venì si la malurile Inachului, uncle
adeseori, ca fata, obicinuià sa se joace. Când isi vazit.
In apa coarnele ei cele noui, se ingrozi si, simtindu-si
nenorocirea, o lud la fuga. Naiadele nu o mai cunosc;
chiar tatal ei Inachus nu o mai cunoaste cine este.
Dar ea insoteste pe tatal sau, insoteste pe surorile-
sale naiade, le ingaduie sa o mângaie si sa o admire_
Batranul Inachus culege inn' si i-o pune .dinainte
ea linge mainile tatalui sau si i le sdruta si nu-si
poate stapani lacrimile. De ce n'are ea graiu? Ar cere
ajutor, si-ar spune numele si si-ar povesti nenorocirea_
In loc de vorba, Insa, litera pe care piciorul ei a
laca In pulbere, vestia trista transformare a corpului eL
«Vai de mine, nenorocitul, exclama tatal ei Ina-
chus, atârnandu-se de coarnele si de gâtul juncei albe

www.digibuc.ro
 10 73

ca zäpada! Vai de mine, nenorocitul, repetd el lards..

u esti oare copila, pe care te-am cautat peste Intreg
pamântul? De nu te-as fi gash, jalea mea ar fi fost
mai mica, decât acum ca te-am gäsit. Tu esti mutd
-nu raspunzi la vorbele mele, suspini numai din adân-
cut pieptului tau si la vorbele mete mugesti! acesta e
singurul lucru ce poti sa faci. lar eu Mid sà tiu de
soarta ta, îfi pregatiam camera de nuntä si de maritis;
intâia mea doll* era un ginere si a doua niste nepoti.
Acum tu trebuie salt calf un mire In turma, Intre
vile; din turmä vei avea i copii si e Ingaduit
sa sfarsesc prin moarte o durere asa de mare, ci mà
chinuesc, caci sunt zeuInachus era zeul fluviului
acelas numesi inchisa poartä a mortii deschide jalea
mea pentru vecinicie.
Pe cand amarit rostià el astfel de vorbe, Argus
cu fruntea Instelata de ochi, Ii intrerupe tânguirea, Ii
smulge pe Io din brate i o duce In alte pasuni. In
urma monstrul se aseazd pe crestetul unui munte, din
departare, de unde putea sa" spioneze In toate partite.
Dar, stäpanul zeilor nu mai poate suferì nenoro-
cirea atât de mare a copilei lui Inachus i chiama numai
decât pe fiul &du Mercur, nascut de strälucita Pleiada,
porunceste sà ucida pe Argus. Mercur repede îi
pune aripi la picioare, Isi ia In mâna sa puternica
-toiagul care aduce somn, i pe cap isi potrivl casca.
Astfel gatit se repezi din ceriu pe pämânt. Ad, îi
scoase coiful, It puse la o parte, îi puse la o parte
aripile si nu ramase decât cu toiagul fermecat. la
,chip de cioban, care, mânându-si turma sa de capre
-prin fariei retrase, yenta cantand din fluer. Pazitorul
Argus, fermecat de noua arie, îi zise: «Oricine ai fi,
stai, te rog, putin cu mine pe aceasta stânca; caci ni-
cairea iarba nu este mai buna pentru turme, ca ad,

www.digibuc.ro
 74 G. POPA-LISSEANU

si apoi aceasta umbra pe care o vezi este asa de

placutd pentru pastori !». Mercur ce aseza jos i spu-
indu-i multe fleacuri, II trnù cu vorba o mare parte
din zi. Cântând din fluerul sau de trestie, se incerca
sä adoarma ochii veghetori ai lui Argus. Acesta totu
se lupta sa invinga molatecul somn i, desi somnul Ii
cuprinde o parte din ochi, ceilalti totus veghiau. Se
inventase de curând naiul. Argus il Intreba, In ce chip
s'a inventat. Atunci Mercur incepù sa graiascä:
«In muntii inghetati ai Arcadiei, intre nimfele Dry-
ade din padurile nonacrine, a fost o naiada pe care
nimfele o numeau Syrinx (Naiul). Nu o singura data
frumoasa nimfd amagise pe Satirii, cari o urmdriau
si Inca i pe zeii cari traiesc prin umbroasa pddure
prin roditoarele câmpii ale acestei tari. Consacrân-
du-se zeitei Diana, imità In apucaturile ei, In imbrd-
camintea ei i In castitatea ei, pe aceasta zeita. Si ar
fi putut fi luatd drept Diana, dacd dânsa n'ar fi avut
arcul de corn, pe card zeita de aur; dar i asa faced
pe lume sd se Insele. Pe când se intorced ()data de-
pe colina Liceana, Pan, având capul impodobit cu
ghirlanda de pin, o zareste se adreseaza cu aceste,
vorbe...
Ramâned sa povesteascd vorbele lui Pan, cunt
nimfa, dispretuind rugaciunile lui, a fugit prin poteci
neumblate, cum a ajuns pana la linistitele ape ale-
nisiposului Ladone: cum straveziile ei surate nimfe.
naide ar fi rugat-o sa se transforme, fiindca apele-
râului Ii impedicau fuga; cum Pan, când socotia ca a-
are acum in mâini, Imbratish in loc de corpul nimfei
o trèstie de balta; cum, pe când Pan oftà, trestia ba-
tuta de vânt a produs un sunet usor i .asemenea unuf
suspin si cum zeul zise : «cel putin pe aceasta cale-
ma voiu intelege pe viitor cu tine», si cum, din trestik

www.digibuc.ro
 10 75

.de felurite lungimi, unite intre dânsele prin legaturi de

,ceara, a fäcut naiul, siringa, care poarta numele nimfei..
Astfel de vorbe avea sa-i mai spuna, când Mercur
.vede ca toti ochii monstrului Argus au fost biruiti si
.ca lumina lor este acoperita de somn. Isi curma nu-
inaidecat vorba intareste somnul, mângâindu-i obo-
sifii cu toiagu-i fermecat. Fara zabava, cu sabia-i
Incovoiata, taie gâtul monstrului, Il Imbrânceste de pe
.varful culmii si pateaza cu sânge prapastioasa stânca.
43, Argus ! tu zaci acum In Intuneric si lumina, pe care
o aveai In atatia ochii, s'a stins cu totul i o noapte
zdânca acopere acum cei o suta de
-ochi ai tai ! Copila lui Saturn, Junona,
insa, strângându-i, tit aseza pe penele
-paserei sale favorite si umplu coada
päunului cu giuvaeruri scânteietoare.
,(Fig. 32).
Cumplita turbare a Junonei,
Totriva nenorocitei vaci lo, nu se
potoll nici acum. De aceea, porunci Fig. 32. Mercur
omorind pe Argus.
-unei Furii ca, supt forma de taun Dupg o piatrg anticg gravatg.
-salt streiche, sa o goneacca peste
Jot pamântul. Ajungând la Nil, caza In genunchi
ridicându-si gâtul spre ceriu cu gemete, lacrime
mugete, se parea cä roaga pe Jupiter sa puna
.capat nestarsitelor ei nenorociri. Jupiter induiosat
limbratisä cu bratele-i divine pe Sofia sa Junona si o
.roaga sa sfarseasca cu razbunarea ei. «N'aibi, de ad
Inainte, nici -o hick Ii zise, In viitor nu-ti va mai fi
¡pricina de durere» i se jura pe apele Stigelui, dovada
-de sinceritatea spuselor lui. La acestea zeita Junona
îi potoll ura; Io îi ia numaidecat figura de mai îna-
Ante si se face femeie cum a fost: dispare parul de
-pe corp, coafnele Ii descresc, orbita ochiului devine

www.digibuc.ro
 76 G. POPA-LISSEANU

mai mica, gura îi se strimteaza, Ii revin mâinile §E

umerii, apoi cazandu-i copita, revin cele câte cinci
unghii. Nimic nu mai ramane din vaca, afara de albeald-
Nimfa se ridica slujindu-se de cele doua picioare, dar
se teme de a vorbi, ca sa nu mugeasca, ca pe timpul
cand era vaca §i cu frica scoate cuvinte intretaiate.
Dupa ce a dat na§tere fiului sdu Epaphus, a ramas
pentru totdeauna In Egipt i a fost adorata ca zeita,
supt numirea de Isis.

5. EUROPA
In singuratatea palatului sau parintesc din Tyr,
traia inteo vreme fecioara Europa, fiica regelui Agenor.
Inteun miez de noapte, atunci când visurile nu irteala,
fecioara Europa visa un vis ciudat. I se parù ca doted
continente, Asia §i cel pe care stain noi astazi, in chipe
de femei, se certau intre ele, a cui sa fie ea, Europa..
Una dintre cele cloud femei, dupd infati§are era streina,
cealalta insa, parea dupa chip §i port, chiar din tara
ei, din Fenicia. Aceasta din urma se lupta cu indarjire
pentru copila ei, pentru Europa, zicând ca nu i-o da,
caci ea a nascut-o §i ea a crescut-o. Femeia streina
nu se da biruita, ci o apuca In bratele ei uria§e, ca pe
o prada, i o duse cu sine, fara ca ea, Europa, sa se
fi putut Impotrivi. «Vino cu mine, draguta, zise streina
te duc la Jupiter, caci a§a îti este harazit de soarta».
Europa se de§tepta §i, batandu-i-se inima cu pu-
tere, se ridica drept In picioare. Mull timp a ramas in_
pat uluita, având, pare-ca, Inaintea ochilor sai chiput
celor douà femei. Numai intr'un târziu putù sa graiascá

www.digibuc.ro
 EUROPA 77

i sa rosteasca : «Ce putere cereasca va fi acea care

mi-a trimis aceasta ve&nie ? Ce visuri rninunate mi-au
turburat somnul meu cel dulce ? Cine o fi fost streina,
pe care am vazut-o In vis ? Cum se apropiea ea de
dragastos de mine i chiar când m'a luat cu deasila,
cu ce privire de mama nu mi-a râs ! Dare-ar zeii ca
acest vis sd se adevereascd».
Se Mai ziud; lumina stralucitoare a soarelui §terse
din suffetul Europei orice urma de vis. PornI deci ga-
titä dupa placerile §i ocupatiunile ei obicinuite. Venirá
prietenele ei de joc §i de preumbldri i cu toatele se
dusera pe tármul marii, ca sa culeaga flori §i sa as-
culte murmurul dulce al valurilor. Toate fetele 4i aveau
hainele inflorate ; Europa, Insa, purtà o haind brodatä
cu aur, reprezentând scene din viata zeilor. Haina
aceasta fusese ddruita odinioarä chiar de Neptun i
ajunse ca moOenire lui Agenor.
&gad cu aceasta haina de mireasd, Europa cii
prietenele ei se gasià pe tarmul márii, jucându-se §i
culegând flori. Fiecare fata strângea florile ce-i erau
mai dragi. Una culegea coprine, alta zambile, o a treia
viorele, altele flori sle §ofran. Alergau zburdalnice de
ici colo, §i, In mijlocul tuturora, mai mandra decât toate
era Europa, Intocmai ca §i Venus Intre Gratii, i -lima.
In mând un manuchiu de trandafiri.
Dupa ce culesera destule flori, se avezara cu toa-
tele pe iarba, având pe Europa In mijlocul lor §i In-
cepura sa Impleteasca cununi, pe care &A le agate In
urma de ramurile pomilor pentru nimfele acelor livezi.
Nu se bucura mult de aceasta stare, cáci visul din
timpul noptii Incepa sä se adevereasca. Ntbiruitul Ju-
piter, fiind atins de ságetile iubirii, se Indrágosti de
frumusetea Europei. Dar, fiindca aveà frica de gelozia
sotiei sale §i fiindca n'avea nadejde sa cucereasca

www.digibuc.ro
 78 G. POPA-LISSEANU

inima nevinovatei fecioare, a nascocit o noua siretenie.

Se schimba dinteodata la chip si se prefacù In taur.
Ce taur superb 1 Nu era un taur ca cei te pasc pe
camp, sau ca cei ce trag la jug, el era un taur mare,
cu gatul gros, cu ceafa rotunda si plina. Coarnele lui
erau mici, suptiri si rasucite, i erau stravezii ca pie-
trele scumpe. Avea o coloare galbená ca aurul, si nu-
mai pe frunte aveà o pata argintie, In forma de lurid;
lar In cap îi straluceau niste ochi albastri rotitori.
Inainte de a se Intruchipà Jupiter In taur", chema
la sine pe Mercur, In Olymp, si fárà sa-i descopere
planurile sale, ii zise : .Grabeste-te, fiul meu, tu care
Intotdeauna mi-ai Indeplinit poruncile. Vezi, tu, colo jos,
acea ? Este Fenicia. Du-te acolo i sa-mi mani
catrà tármul marii cirezile de vite ale regelui Agenor».
In cateva clipe intr'aripatul zeu se si duse pe campiile
Sidonului i mana cirezile de vite, in mijlocul carora
WA' sa stie Mercur, se afla si Jupiter transformat In
faun Ajungand cu ele pe campiile unde se jucau fetele,
rasfatandu-se cu flori, frumosul taur, In care se ascun-
sese Jupiter, se apropia de fete, In vreme ce celelalte
vite se raspandira In toate partile. Mandrul animal se
preumbla falnic prin iarba deasa. Ochiul &Au nu era.
Inspaimantator, intreaga sa f5ptura era plina de blan-
d*. Europa si celelalte fete Incep sä admire frumu-
setea puternicului taur i vazandu-1 bland si domol,
ardeau de dorinta de a-1 vedeà din apropiere, de a-1
mangaia, de a-i netezi parul. Taurul pare CA simtià cat
era de admirat de fete. De aceea, se apropia tot mai
mult pana_ ce veni la Europa. Ea vázandu-I In apro-
piere se speria si se retrase cativa pasi inapoi ; dar
cand vilza ca animalul sta bland si nemiscat, prinse
curaj, se apropia de el si intinse manunchiul de flori
la botul lui plin de spume. Taurul linse florile i mana

www.digibuc.ro
 EUROPA 79

gingase care 11 mângâeâ. Din ce In ce Ii se páreä fetii

mai frumos taurul i, In cele din urmä", îi luA curajui
si 1 sAruta pe fruntea lui cea netedà. De bucurie taurui
scoase atunci un muget, dar nu un muget obicinuit de
taur, ci ca sunetul armonios al unei trompete, când ea"-
sunä Intre doi munti. Se lasä jos la picioarele fetii, se
uitä la ea cu drag si Intorcându si gâtul Ii aratä spi--
narea WA. Europa ne mai având acum nid un fel de
fricá ,cle taur, zise cdtre prietenele sale : «Veniti i voi
mai aproape, dragile mele, sà ne suim pe spinarea
acestui animal. Vom petrece bine stând pe spatele lui,
ca pe o corabie
frumoasa. E asä
de blând i frumos,
nu seamänd de loc
cu ceilalti tauri ;
credeti-má, el are
minte ca un om
nimic nu-i lip-
este decât graiul».
Cu aceste cuvinte
luând florile ce le
aduceau fetele, in- Fig. 33. Rápirea Europei.
Piaträ antia gravatä.
podobi coarnele
taurului i veseld se sui pe spinarea lui. Tovardsele
se uitau Incremenite la ea.
Taurul, dupd ce se OD) cu prada dorità In spate,
se riclica numai decât si pleca cu pas domol, fArá ca
fetele însä sa-1 poatä urmä. Când ajunse la marginea
câmpii, pe tärmul nisipos al mdrii, deodatá îi iuti pa-
sul, alergând nu ca un taur, ci ca un cal Intearipat.
['Ana ce Europa sä se desmefeceasck el se si arun-
case In valuri si Inotând cu povara In spate, despich
gräbit apa. Fata se tineä stâns, cu dreapta de un corn

www.digibuc.ro
 80 G. POPA-LISSEANU

al taurului, iar cu stânga se sprijinià pe spinarea lui

(Fig. 33). Vântul Ii suflä prin haine, Intocmai ca In pan-
zele unei cordbii. Infricosatä biata fatá priviä Inapoi
spre tärm strigä necontenit prietinele inteajutor.
Dar In zadar. Acestea nu o mai vedeau si nu o mai
auziau, iar apa o Inconjurà din toate pärtile, udându-i
piciorusele ei cele albe. Taurul inotà plutind In largul
márii, intocmai ca o corabie. In curând nu se mai zárià
nici tármul. Soarele se apropieä de asfintit. Incqtul cu
incetul, In licdrirea noptii, nu se mai vedeä decât va-
1ml stele. Noaptea intreagä si ziva urmátoare intreaga
a dus-o taurul pe spatele sale, având Insä grije ca
apele sd nu ude scumpa sa povará. In sfârsit catra
seará ajunserd la uscat. Taurul se avântä pe tärm,
aseza pé fatä supt umbra unui porn, iar el se fäch
nevazut. In locu-i apara un june de o frumusete dum-
nezeeasca. Acesta spuse fetii cd este stapârtitorul in-
sulei si-i fägAdul sprijinul s'Au, dacá Il va luà de bärbat.
Europa, singurd i päräsità, Ii Intinse mâna In semn
de învoialä. Cu aceasta Jupiter îi ajunse scopul si se'
facii apoi nevázut.
A doua zi, Europa se desteptà târziu din toropeala
in care cazuse. Aiuritä priviä In dreapta, privià In stânga,
ca si cum ar cautà cu ochii patria ei iubitä i chemä
cu desnädejde numele scumpului ei tatd. Se opri Insä
§i îi zise : «Cum mai pot eu, perduta de mine, sa mai
rostesc numele tatAlui meu ? Ce nebunie m'a impins
sa-mi uit de scumpii mei pärinti si cum am ajuns eu
ad? Nid cu moartea nu-mi pot spälà gresala. Dar nu;
eu n'am fácut-o aceasta cu voia mea, eu sunt nevino-
vatá. i poate nici nu e aevea, ci un vis urit, care se
va risipi Indatà. Cum puteam eu sd-mi päräsesc pd-
rintii, sä plec din mijlocul florilor, dintre prietenile mele
iubite, pentru ca sá fug pe spatele unui taur ?». Asa

www.digibuc.ro
 EUROPA 81

vorbià ea si-si frecâ mereu ochii, voind sa se trezeascä

din visul cel urIt. Dar totul erà In zadar ; chipurile
streine rámâneau In jurul ei neschimbate ; arbori ne-
-cunoscuti, stânci necunoscute si valuri se izbiau de
-tármi tot necunoscuti. «De mi-ar ieì acum inainte acel
blestemat de taur, strigd ea furioasá, l'as omort chiar
cu mâinile mele. Nu .m'as lásá 'Ana nu i-as rupe mon-
trului coarnele, desì mai inainte mi se pareh vrednic
de iubit. In zadar insa plâng. Dupáce mi-am párásit
-patria, acum nu mi-a mai rámas decât sá mor. Zei,
dacd nu m'ati päräsit cu totul, trimiteti-mi In cale un
deu sau un tigru. Dar, poate cá frageda mea carne îi
-va ademeni i pe acestia si voiu fi osandità sá astept
-pând ce foamea neinduratá va scofdlcì obraji mei
Totunji».
.Nici o Hard salbaticá, Insä, nu se arda, iar natura
în jurul ei surâcleh schldatá In razele de soare ale
unui ceriu senin. Ca biciuitá de furii, Europa sdri In
sus. «Fiintd ticáloasá, strigd ea, nu auzi tu glasul tatá-
lui táu din depärtare. El te blestämä, dacd nu-ti pui
capat zilelor ce mai ai. Uite ii aratá platanul acela,
de care pati sá te spânzuri cu cingátoarea ta, uite iti
-face semn cátre stânca aceea inaltà, de pe care särind
te-ai puteà pripädl In adâncul márii. Sau vreai poate
mai bine sá fii amanta unui barbar, sd-i fii sclavd toatá
viata ? Asta sa-ti fie soarta ta, mândra fiica a lui
Agenor ?». Ash se framântâ biata fata, gândindu-se la
-moarte si totus fiindu-i fricd de ea. Deodatä, insá, auzi
in apropiere un murmur tainic ; speriatá îi intoarse
,capul i zárl indárátul ei pe zeita Venus, impreund cu
fiiul ei Amor, stralucind inteo lumina supra-naturalá.
Zeita, cu surâsul pe buze ii grál astfel : «Nu fi mâh-
-nitá, fatá frumoasd ! Urgisitul de taur va venì iarás,
pentru, ca sa-ti intinza coarnele sale pe care sd le sfd-
Mitologia greco-romanA in lecturA ilustratA. 6

www.digibuc.ro
 82 G. POPA-LISSEANU

rami. SA stii, insä, cd eu sunt aceea, care ti-am trimis

in casa ta pArinteascd acel vis. MAngAe-te, Europo ;
cAci Jupiter este cel ce te-a furat. Tu eVi sofa de pe
pAmAnt a celui nebiruit 'din ceriu. Numele tau va fi
nemuritor, cAci pámantul strein, care te-a gAzduit, va
purtA pe viitor numele tau de Europa.
Europa avit cu Jupiter trei ropii, pe Minos, Rha-
damante si Sarpedon.

www.digibuc.ro
 1P1.4fl /Mr
'4W/r" 'IRFAir" NW," AR'1%.
&(*

IV. POSEIDON-NEPTUN

1. N/WTEREA I CARACTERUL ZEULUI

Neptun erà fiul lui Saturn* al Rheei, frate cu Jupiter

cu Pluton. La na5tere, mama sa Rhea, temându-se
ca sd nu fie Inghitit de Saturn, cum se intâmplase
cu ceilalti frati ai lui, 11 ascunsene spune o legendd
Intr'un staul de oi, dându-1 In seama ciobanilor sd-1
creascd. Aci a stat el pând când fratele sdu mai mic
3upiter, sculându-se In potriva tatdlui lor Saturn, l-a
biruit pe acesta §i l-a aruncat In negrul Tartar. Neptun
dete ajutor fratelui sárt In aceastá luptd i el a fost
acela care a pus zdvoarele de aramd la portile Tarta-
Tului, unde crudul sdu pdrinte a rdmas pentru vecie. lar
la Impartirea lumii Intre cei trei frati, Neptun cdpdtd
impardtia mdrilor §i a apelor.
Vijelios, furios i furtunos, Intocmai ca §i. rharea
-turburatd pe care o stdpâne§te, intocmai ca §i puvoiul
râului ce aVerne la pdmânt toate In drumul sdu, Neptun
poartd In mând un trident, un fel de furca cu trei coarne,
semnul atotputerniciei sale; cu acest trident fabricat ca
§i sceptrul lui Jupiter, In atelierele Cyclopilor, când
isbeVe In pdmânt, se cldtind munfii, i se cutremurd
infernul. Supt pa0 sdi se mi§ca pddurile, se m*.a. §i
câmpiile. El strânge nourii, face sd curgd din ei ploaia,

www.digibuc.ro
 84 G. POPA-LISSEANU

ridicd furtunile, turburd marea §i, când vrea, o potole§te

cu puternicul sau trident. Uneori umblà peste valuri,
pe un car de spume, Inconjurat de Nereide, Tritoni,
delfini, balene §i câini de mare; alteori se odihne0e
In lini§te In palatul sâti de cle§tar din fundul märii Egee.
De ad, cu câtiva pa§i, ajunge In Olymp, In ceata celor-
lalti zei. Cu -oamenii muritori e bun §i Indurator §i-i
Inv* navigatiunea; câte odatd, Insà, se i supard §i
toate nenorocirile, câte se Intâmplä pe ape, sunt prici-
nuite de supdrarea lui..
(Fig. 34, 35).
Neptun, Intocmai ca §i.
ceilalti zei, ia parte la is-
prävile oamenilor, se
amestecd In afacerile lor
§i uneori chiar Indepli-
ne§te slujbe, cari nu s'ar
prea potrivi cu demni-
tatea sa. Astfel odatâ,
când regele Laomedon a
ridicat zidurile cetatii sale
Troia, Neptun, Impreuni
Fig. 35. Poseidon-Neptun.
Cap de bronz, Muzeut nafional din Bucuregti.
cu Apollo, ca ni§te sala-
hori, au ajutat pe rege 'in_
lucrarea sa ; In urmä frisk Laomedon a refuzat lui
Neptun rasplata serviciului dat, din care pricina zeul
In räsboiul dintre Grecia §i Troiani, a luat partea
Grecilor, alaturea de sora sa Junona.
Inteuna din zile, ne spune Homer, lunona vi- a
pacalit barbatul, pe care desmerdându-1 l-a adormit pe
bratele sale. Neptun alergd numai decât In tabära Gre-
cilor, cari fuseserd biruiti §i restabill lupta. Când Jupiter
s'a trezit din somn §i a väzut cele ce se Intâmplase, a
luat la cearta pe Iunona cd a Indemnat pe zei sä ia

www.digibuc.ro
Fig. 34. Poseidon-Nepturt.
Statuà*, mazeul dela Dresda

www.digibuc.ro
 NAVEREA 5I CARACTERUL ZEULUI 85

partea Grecilor Impotriva Troianilor.Se stie ca Iunona

aveà pica pe Troiani, de cand Paris a dat marul fru-
musetei zeitei Venus.Junona s'a jurat, pe tot ce aveà
mai sfant, ca ea n'a pus pe Neptun sa se lupte. Jupiter,.
cand auzl juramantul sotiei sale, rase cu pofta si dete
poruncd sa fie chemata Iris (curcubeul). Iris, (Fig. 36)
care era mesagera puternicei luno, fu trimeasa" numai
decat la Neptun, cu porunca asprà, sá paraseasca indatä
lupta, si &A se duca, fie in Olymp, fie in valurile márilor
sale. Porunca cea aspra a lui Jupiter II supára grozav-
pe Neptun. De aceea, zise lui
Iris: «El mi- e frate, o recunosc,
dar, cand am Impartit domnia
lumii, sortul a vrut ca el sa ia
cerul si eu marea. Pámantul ne
este comun. Amandoi avem o
putere deopotrivä asupra lui.
Deci nu ma supun poruncii lui
Jupiter. Cu poruncile lui ingam-
fate sa sperie el pe fii i fiicele
sale, nu pe mine!»
Iris, vazandu-1 atat de su-
parat, Il imbunä cu vorbe dulci Fig. 36. Iris.
In urma Ii zise: «Sa duc In
adevar vorbele tale puternicului Jupiter, sau îmi dai un
alt raspuns ? «Da, ai si tu dreptate, replica Neptun,.
ai vorbit o vorba cuminte. Nu pop insa, sa-mi i-ai în
nume de rau ; vorbele fratelui meu m'au ranit adanc.
Dar mai bine mà supun. Astrel Neptun parasi tabdra
Grecilor si se afunda In adancul valurilor marl
Doua animale erau consacrate lui Neptun calul sj,
delfinul. Calul creiat el insus, izbind cu tridentul In
pamant, jar ca sa-1 imbranzeasca a nascocit fraul. Mai
scump decal calul, frisk Ii erà delfinul.

www.digibuc.ro
 86 O. POPA-LISSEANU

Intr'una din zile Neptun se hid dupd Ceres. Zeita,

insä, ca sd scape de urmdrirea zeului se prefacit In
ilapd; Neptun lud atunci forma unui cal si din unirea
lor s'a ndscut vestitul cal Arion, pe care zeul i
..ddruit lui Hercule.
Sofa lui Neptun a fost Amphitrita.

2. AMPI-HTRITA, DELPHINUL

Amphitrita, tándra fiicd a Oceanului, trdid retrasá

la poalele muntelui Atlas, Inteo pesterd fermecatd, cu
peretii de marmord. Ad, ferità de razele soarelui si de
occhii oamenilor, Amphitrita primià prinoasele ce I adu-
ceau 'in fie care zi toate noroadele márilor: alge mld-
Aioase si scoici 'in fel de fel de fete si margeanurile
cele mai curate.
Vestea despre aceastd frumoasd zând a márilor
-strdbätuse departe-departe si ajunse chiar pând la pala-
tele de clestar ale puternicului zeu din fundul apelor,
.ajunse pand la urechile lui Neptun. Acesta inteo .bund
dimineatd, îi aruncd pe spate hlamida-i de purpurd
brodatd cu fire de aur, isi peptend cu tridentul pletele
barba cea Incâlcitd i, punându-si pe cap cununa de
rege, se duse sd vazd si el acea minune de fatd, de
.care vorbid intregul norod al mdrilor.
Iesind tiptil din palatul sdu sträveziu, färä sd fie
.observat de Nereide (Fig. 37) si Naiade, o porneste
pe intinsul nesfârsit al apelor i ajunge la poalele
batrânului Atlas, care, de mii si mii de ani, purtà pe
;spatele sale gârbovite bolta albastrd a ceriului instelat.
Numai doi delfini neobservati de zeu, Ii urmdriau pasii,

www.digibuc.ro
 AMPI-HTRITA, DELPI-IINUL 87

ridicându-se si scufundându-se In valuri i autând sa.

afle, unde se duce asa de gätit stApanul lor.
Soarele erà pe asfintite, când Amphitrita, iesind diR
ape, isi storceà pletele sale ude i, ridicându-si ambele-
brate deasupra crestetului, faceà iasd sânii ei de-
fecioara. Atunci deodatä se pomeneste In fatä cu un
necunoscut, care aveà fata arsä de vânt, barba plin1
de scoici i nisip i ochii mari si albastri. Nimfa se

Fig. 37. 0 Nereica.

Desen pe un vas antic din Ruvo.

Ingrozi la aceastd vedere si vru sä o la la fugâ, dar

zeul printeo privire cruntá, dar si ademenitoare o piron
locului i o Mal sd se uite la el. li zâmbì, iar zeul
multumit cu atâta, se intoarse la palatele sale de cristal,.
pentru ca sá revie din nou a doua zi.
Amphitrita, scdpând de pericol, nu mai apärù, iar-
Neptun In fiecare zi veniâ, pe la apus de soare, ca sa
dea cu ochii de zâna care Il fermecase, si-i furase.

www.digibuc.ro
 88 G. POPA-LISSEANU

mintile. Dupd o a§teptare de ceasuri Intregi, obosit §i

plictisit, zeul se retrdgea ca o furtund, §i pe unde îi
(lucea pa§ii, talazuri inalte cât casa se ridicau, umflând
-valurile §i cufundând cordbiile cari din nenorocire i-ar
-fi ie§it In cale; iar apele nu se lini§tieau decât atunci,
and ajungea In palatele sale dirt fundul mdrii. Ajuns
acasd, inaintea mâniei lui, nimfele infundau cotloanele
§i nimenea nu indraznia sd-i mai iasd In fatd. Zile
intregi de arândul mintea
turburatd a zeului tur-
burase toate apele §i
toate mdrile §i nimenea
nu mai cuteza iasd
in cale, iar pricina acestei
supdräri nimeni nu o cu-
no§tea. Numai cei doi
delfini, ca doi bdtrâni pri-
ceputi, inteleserd sufletul
zeului §i se hotárird sà
se duck In numele std.-
partului lor, la Amphitrita
sa o ceard de sotie. 0
Fig. 38. Neptun §i Amphitrite.
pornird §i, rostogolindu-se
Baso-relief antic. mereu prin ape, unul dupd
altul, ajunserd la tdrmul
-urtei mari, unde gäsird pe Amphitrita culcatd pe iarbd
-verde. Nimfa auzind zgomotul apelor se ridicd pe un
.cot §i privia cu pldcere la tumbele ce fdceau cei doi
pe§ti marini.
Un margdritar uria§ se rostogoll la picioarele zeitei.
Se facts.' o luminá plind de farmec §i unul din cei doi
delfini povestì pdsurile stdpanului sdu: celdlalt incepa
sä In§ire bogatiile §i comorile ce avea Neptun In pala-
-tele sale §i mai ales sd-i arate câte giuvaericale §i

www.digibuc.ro
 AM PHITRITA, DELPHINUL 89

margSritare aveâ sd-i dea ca zestre. Sufletul ei de femeie

se Induiosa si primi propunerea petitorilor. Astfel cei
doi delfini au dat inapoi linistea si chiar viata stäpâ-
nului lor Neptun. (Fig. 38 si 39).
La nuntd cei doi delfini si-au cerut rásplata servi-

Fig. 39. Neptun i Amphitrite.

Figur.I pe un vas antic.

ciului lor. Neptun, insà, i-a aruncat pe bolta cereascá,

unde si astäzi stau de strap, Constelatiunea celor doi
delfini.
*
* *

De atunci pescuitul delfinilor este oprit si in orice

caz, intocmai dupá cum faci un pacat, când omori o
rândunicá, päcátuesti in fata zeilor marini, când pescu-
iesti un delfin. Pescarul care pleacd la pescuit de delfini
sävârseste o fapta rea, sävârseste o crimä care trebu-

www.digibuc.ro
 90 G. POPA-LISSEANU

ieste ispäsità nu numai de el, ci si de intreaga lui familie.

`i este tot una, 'in fata zeilor nemuritori, ori omori un
-om ori oinori un delfin. Caci precum stäpânul Oman-
-tului este omul, tot astfel stäpanul märilor este delfinul
-si precum Dumnezeu a creiat pe om, ca sa fie mai
mare si sa domneasca peste vietuitoarele de pe uscat,
-tot astfel a vrut ca delfinul sä fie mai mare si sa
.domneasca peste vietuitoarele din apa. chiar o prie-
tenie strânsä intre om si delfin si, daca trebuie sa
-credem pe poetii de demult, delfinii traiau odinioara In
orase si sghimbându-si natura lor pentru elernentul
anarilor, au luat forma de pesti. Desi au intrat In mare,
-schimbându-si natura, moravurile lor, insa, au Minas
.aceleasi, ca si mai inainte. Aceasta se vede din toate
laptele lor.
Nu numai atat. Delfinii sunt prieteni ai oamenilor
iiindca dau acestora ajutor, cand se duc la pescuit de
alti pesti. Uneori chiar scapa pe oameni de nenorocire,
vprevestind prin jocul lor furtuna, când ea se apropie. i
apoi sunt si iubitori de muzica.

3. ARION

Anion era un mare cântaret care träia prin veacul

.al VII inainte de Christos, la curtea regelui Periandru
Ain Corint. Când isi instruna lira, riurile se opriau din
-cursul lor, lupul incetà de a mai urmärl pe miel, iar
acesta nu mai fugià de fiorosul salt dusman. Caine le si
iepurele, cand cânta Anion se asezau la aceeas umbra
.de copac, iar cerbul de mai multe ori, la cantecul lui
_Arion, s'a oprit pe acelas varf de stanck alaturea de

www.digibuc.ro
 ARION 91

leu; cioara galcevitoare a sezut adeseaori, la vocea lui,..

alaturea de bufnitä, iar porumbita de multe ori s'a
apropiat de soim. Chiar Diana, fermecatá de vocea lui
Anion, adeseori s'a oprit sa-1 asculte, parandu-i-se cä
aude vocea fratelui ei Apollo.
Arion a cutreerat märi si tári, Incantand prin can-
tecele sale pe toti, pe CO Ii Intalnia In drum. Numele
lui Anion strabatuse peste tot pamantul si toate noroa-
dele auzisera de cantecele lui si le ascultase. In toate
oraselele Siciliei resunase lira armonioasä a lui Anion
si concertele lui fermecase pe toti locuitorii Italiei.
Intr'una din zile, se hotarI sa se intoarca din Italia
In patria sa dela Corint. Imbarcandu- se pe o corabie,.-
Isi Ingramadi pe ea toate bogatiile pe care le castigase
cu arta sa muzicala. Plin de sfiala se urca pe corabie,
temandu-se In sufletul &au, sarmanul, mai mult de
valuri si de furtuna, cu toate ca valurile aveau sa-i dea
un azil mai bun decal insas corabia. Marinarii lacomi,.
Insa, dorind sa pue mana pe bogatiile lui, hotarIsera
sà-1 arunce In mare. In zadar se rugh el sd-i crute cel
putin viata. In schimbul vietii, le oferià toate tezaurele7
si toate bogatiile sale, Degeaba, cáci marinarii se temeau
sa nu-i iradeze In urmd. Bietul Anion nu mai aveä nid o-
näclejde de scapare. «Nu va mai cer viata, zise In cele din-
urmä cantaretul, luandu-si inima In dinti, ca sa Infrunte
moartea, VA rog insa un singur lucru, läsati-mi lira &A
mai cant odata». Cu un suras batjocoritor, corabierii Ii In-
gacluirá aceasta amanare, Ii acordarä aceasta favoare.._
Arion isi puse atunci pe cap coroana care ar fi stat bine
§i pe capul lui Apolo, Isi arunca peste umeri hlamida-i
vopsita cu purpura de Tyr si incepa sa-si Instruneze-
lira-i rásunatoare. Era ca si lebäda care, palitä de ct
sä'geata fatali, face sa mai rasune Inca odatá, Inainte-
de moarte, melodia ei miscatoare..

www.digibuc.ro
 -92 G. POPA-LISSEANU

Fara desbrace hainele sale mândre, Anion

-se aruncd cu curaj, de odatá, In mijlocul valurilor märii.
Delfinii, cari In mare numär pare cd ar fi presimfit
cine se gäsiä In corabie, faceau sá salte apa cu turn-
bele i giumbuslucurile lor. Unul chiar priml numai de-
-cat pe poet pe spatele sale, care, cu lira In mânä.
iermeca pârtä i undele cari Il ascultau. Astfel, neatins,
clusera delfinii pe Arion, Ora la tármul de miazazi al
Peloponezului. lar marinarii, In vremea aceasta, so-
cotiau cá valurile márii au Inghifit de mult pe can-
-tdreful Arion.
Arion sosì teafär la Corint i povesti regelui Pe-
-riandru minunata sa scäpare. Nu trecù mult i sosird
marinarii. «Uncle ati läsat pe Arion.,ILIntrebä regele,
lard sä-si trädeze mirarea. «A murit» le fu rdspunsul.
Atunci infra In salä Arion. Coräbierii necrezându-si
ochilor, socotirá ca au inainte-le o fantoma. Isi mär-
-turisird crima primira cu totii pedeapsa cu moarte.
Toti furä rästigniti pe cruce, dupd obiceiul de pe a-
cele vremuri.
Dupa moartea poetului, lira lui a fost pusd pe
ceriu, unde formeazA de atunci *o prea frumoasd con-
.stelatiune, nu departe de astrul delfinului, de pe talea
Laptelui.

4. GALATEA I POLIPHEM
Cea mai frumoasd dintre toate Nereidele, nimfele
märii, a fost Galatea, fiica lui Nereu si a dragalasei
Doris. De câte ori nimfa plech pe mare, Tritonii
Amorasii, cu arcurile lor intinse, o Insofiau formau
cortegiul. Fiind iubitä de un ciclop, îi povesteste astfel,
iprin gura poetului Ovidiu, patania ei:

www.digibuc.ro
 GALATEA 1 POLIPHEM 93

Acis era fiul lui Faunus §i al nimfei Symaetis,

iubit de tatäl sau, iubit de mama sa §i iubit mai ales,
{le mine. Era chipe§, de vre-o 18 ani §i-i mijia mustata,
Il iubiam ; un ciclop din Sicilia, Insa, ma urmaria cu
zor. Daca m'ai intreba care 1patima era mai mare In
sufletul meu, dragostea pentru Acis sau ura pentru
ciclop, ti-a§ raspunde ca amandoua erau la fel de mari.
0, prea buna Venus, mare este puterea ta 1 Acest gi-
gant Ingrozitor, spaima padurilor, pe care nimenea nu
1-a putut vedea fara sa o pateasca, acest dispretuitor al
Olympului §i al zeilor, simte §i el puterea amorului.
Cuprins de dragoste, 1§i uità turmele sale, 1.§i uita de
pe§terile sale. Se gande§te, Insä, la chipul sat', la chipul
sau cel urit §i vrea totu§ sd placa §i 'el. I§i piaptana
cu o grapä pärul sau cel sburlit; 1§i taiä cu o secera
barba sa cea rásfirata; se oglinde§te mereu In ape ;
I§i potrive§te fata sa de salbatic. Amorul II doboara.
11 parasise acum §i salbaticia sa, §i dragostea sa nein-
franata de sange ; corabille debarcau §i parasiau acum
larmul farä nici o primejdie.
Telemus ajungand In vremea aceasta pe coastele
6iciliei, Telemus, fiul lui Eurymide, pé care prevestirile
sale niciodata nu-1 dadurd de minciuna, Intalne§te pe
teribilul Poliphern pe muntele Etna. «Unicul ochiu pe
care II ai In mijb.ocul fruntii, II zise el lui Poliphem,
-ti-1 va scoate Ulysse». «Minti, ghicitor stupid ce e§ti,
altcineva mi l'a rapit» raspunse ciclopul razand §i ba-
tandu-§i joc de amenintarea augurului care nu gre§ise
niciodata.
Gigantul n'aveà astampar ; acum cutreera tarmul,
turtind parnantul supt pa§ii sai greoi, acum se retragea
obosit In intunericul pe§terilor sale.
Inteuna din zile veni §i se a§eaza pe stanca ce
se Innältà cu varful ei In mijlocul undelor, fiind incon-

www.digibuc.ro
 94 G. POPA-LISSEANU

jurat de oile sale cari se strânseserà ele de ele, imprejurut

gigantului. Dupä ce si-a läsat din mânä bârna da brad
care ii servià drept maciucä §i din care s'ar fi putut
face un catart de corabie, 10 luä fluerul format dinteo.
sutd de trestii §i facù sd rasune toti muntii §i toate
apele de tiuiturile sale intrico§ate. Ascunsd supt o.
stânca stäteam la sânul scumpului meu Acis, zice
Galatea, 0 de departe auzii aceste vorbe cari se Inti-
pärira adânc in urechile mele :
«0, Galatea, tu care e§ti mai albA decât floarea
de mälin, mai Infloritä decât florile din livezi, mat
zveltá decât o nuia de alun, mai strAlucitoare decât
o scoica MOIRA de talazurile märii, mai pläcutä decât
razele soarelui de iarnä 0 decât umbra in timpul ar-
§itei de vark mai pläpândä decât cele mai plapânde
fructe, mai Malta decât paltinul, mai sträväzátoare de-
cât ghiata, mai dulce decât strugurele copt, mai moale
decât puful de lebedä, §i, dacA n'ai fugi de mine, Mai
drägäla5e decal o gradina de flori. Dar, tot tu, Gala-
teo, e§ti mai salbaticá decal o jund nepusä Inca la
jug, mai tare decât un stejar incarcat de ani, mai in$e-
latoare decât o undd, mai alunecoasá din mâinele mele
decal' o ramurä de salcie §i decât o yip de vie, mai?
nepasätoare decât o marmorä rece, mai nabaddioas&
decât un fluviu, mai mândrà decât päunul cu penele
sale, mai iute decal focul, mai asprä decât ghimpele,
mai fioroasä decât o ursoaica cu pui, mai surda decal--
adâncimile märii, mai neinblânzitä decal un §earpe-
calcat in drum §i, spre marea mea durere, mai iute
decât o cerboaica gonad de o haitä de câini, §i mai
ward decât aripa zefirului.
«Ah, daca mai cunoa0e, te-ai cäi de fuga ta, ti-ar
pärea räu de lunga ta impotrivire ai face totul
i
sd mä tii pe lângd tine. Eu am pe coasta muntelni cy,

www.digibuc.ro
 GALATEA 1 POL1PHEM 95

pe§terd tdiatä In stânca, unde nu se simte, vara, ar-

§ita soarelui, unde nu se simte, iarna, Inghetul. Am
pomi incdrcati cu poame, am vii nenumdrate, unele cu
struguri aurii, altele cu struguri ca purpura: ciorchi-
nele lor te a§teaptä. Tu cu mâna ta ai aved sa culegi
fragi parfumate, crescute In umbra pädurii §i coarnd
de toamnd §i prune brumärii §i prune cu coloarea ca
ceara. Nu-ti vor lipsi nici castane dulci, nici poame
gustoase, când vei fi sofa mea: arborii cu totii Iti vor
implini pofta inimii tale. Turmele astea sunt toate ale
mele §i allele MO multe, cari pasc prin páduri §i
prin a: multe chiar se odihnesc acum prin pe§terile
muntilor. Dacä m'ai intrebh de numärul lor, n'a§
puted sd-ti spun câte sunt. Numai säracii, doar, i§i
numärd vitele. Nici nu_ m'ai_ crede când ti-a§ spune ce
fel sunt vitele mele: vino de vezi, cum de abid I§i
mai pot duce ugerile lor. Mielu§eii stau In farlele lor
cele calde, altii de aceea§ varstä stau In târlele de
iezi. Am un lapte alb ca zapada; o parte II tin pentru
bäut, la o altd parte Ii dau chiag. Lânga mine nu vei
aved numai aceste daruri obicinuite, pldceri pe cari §i
le poate da oricine: cerbi, iepuri, capre, o päreche de
porumbite §i un cuib luat dintr'un värf de copac. Am
gäsit in munti doi pui de urs, cu pärul lung, pe cari
cu greu ii poti sd-i deosebe§ti unul de altul, a§a de
mult se aseamänä. I-am gäsit §i mi-am zis: pe d§tia Ii
voiu pästra pentru stäpâna inimii mele. Vino, Galateo,
ridicd-ti capul deasupra valurilor de azur, vino §i nu
dispretui darurile mele. Eu imi cunosc chipul; m'am
uitat mai adesea ori in oglinda unei ape §i mi-a pld-
cut figura mea. Uite, ce mare sunt eu; nici Jupiter nu
este mai mare In ceriu; cdci, voi vorbiti mereu de nu
§tiu care Jupiter, stdpânitor al lumii, cum ii ziceti voi.
Fruntea mea o acopere o chicd deasä, care imi um-

www.digibuc.ro
 96 G. POPA-LISSEANU

breste umerii intocmai ca o paclure. lar dacd un par

sburlit imi acopere membrele, credemd, aceasta nu e
o urâciune. Frumusetea copacului stä In foile sale,
frumusetea calulul std In coama ce-i acopere gâtul;
podoaba päsdrilor sunt penele, podoaba oilor este
lana, omului, Insd, Ii stä bine cu barbd si cu membre
päroase. Am un singur ochiu In frunte, dar el e ca
un scut colosal. Ce? soarele de pe ceriu nu vede el
toate, mdcar cà are un singur ochiu? Unde mai pui
cá eu am de tea' pe Neptun, stapânul apelor voastre.
El va fi socrul tau. Ai mild de mine, Galateo, te rog
din adâncul inimei mele. Ascultd-mi rugdciunea. In
viata mea, tu ai fost singura, de care md rog. Eu nu
vreau sä stiu de Olymp, nu vreau sä stiu de Jupiter,
nici de fulgerele lui. Numai Inaintea ta, fiicd a lui
Neptun, tremur eu. Supdrarea ta este mai teribild
decât fulgerul. Chiar si dispretul tau 1-as suporta mai
usor, dacd ai fugi de toatá lumea, dupd cum fugi de
mine. De ce, respingând pe un ciclop, tu iubesti pe
un Acis si pui mai prejos dragostea mea decât pe a
lui. Acis sä se iubeascd pe sine, nu pe tine, Galateo.
De mi-o cddea, Insd, In mând, are sd vazd cd puterea
mea este deopotrivä cu mdrimea-mi. Ii voiu smulge
de viu märuntaele si Ii le voiu Impfästia pe câmpii si
pe undele tale, pentru ca numai astfel sä se uneascd.
cu tine. Cdci eu sunt o park jar flacära md arde din.
ce In ce mai mult. Ard, ca si când Etna si toate focu-
rile sale ar fi In pieptul meu; si tu, Galateo, esti färä
nici o mild!».
Cu aceste vdicdreli neputincioase eu vedeam
totul se scoald si ca untaur furios, cdruia i se ia
o juncd, nu mai poate sta pe loc, ci nebun cutreerd
muntii, cutreerd pädurile. De odatd, frisk fail sä stim
si färd sd bänuim, md zdreste In bratele lui Acis. «VA

www.digibuc.ro
 ECHO SI NARCIS 97

vaz, zbera el. Acestea sunt särutarile voastre cele din

urma'.. Strigatul lui era teribil, cum numai un ciclop,
poate sa strige la manie. Etna resuna cu groazá. Eu
perduta ma arunc In valurile invecinate. Acis o lira la
fuga. «Ajutor, Galateo, strigh el, tata, mamá, ajutor;:'
ascundeti-mä In apele voastre, unde vreau sa pier...
Poliphem il urmareVe; smulge o slincä §i o arunca
asupra lui i cu toate ca numai un bolovan din stanc5.
It ajunse, zdrobi toto pe Acis. Sub stanca ce strivi pe
Acis, curgea sange In valuri de purpura. In urmä,
coloarea a inceput sä dispara, apoi parea Intocmai ca
apa unui fluviu turburat din cauza unei ploi, In sfar*
se prefaca In izvor cu apa limpede §i curata. Stanca
se deschise, din crapäturile sale cresca trestie verde
§i valuri de apä tipjra In murmure. Era Acis meta-
morfozat In fluviu, in fluviul Acis, de rang Etna . (azi
II Fiume freddo).

5. ECHO $1 NARCIS

Echoul a fost odata o nimfä, nu o simpla vorbá

cum este astäzi. Fiind Insä cam limbutá, avea urIta
apucaturá, cum o are §i acum, sa ingane, sa spuie
adica numai ultimele cuvinte pe care le aude. Pedeapsa
aceasta i-a dat-o zeita lunona, fiindcá Inteo vreme, pe
cand ea, lunona, cauta sa prinza pe nimfe In bratele
bärbatului säu Jupiter, Echo tina de vorbá pe zeitk.
Ora sa poata fugl nimfele. Cand, 'frisk Junona a desco-
perit aceasta viclenie a §iretei Echo, i-a zis: «Limba
aceasta a ta, care m'a In$elat, nu va mai avea nici o
putere §i de ad Inainte te vei folosì prea putin de ea..
Mitologia greco-romana In lectura ilustrata. 7

www.digibuc.ro
 98 G. .POPA-LISSEANU

Amenintarea s'a realizat. Echo de atunci n'a mai putut

.decat sà redea ultimele sunete i sá repete ultimele
cuvinte pe care le aude.
Cand odatä Echo a zärit pe tandrul Narcis rätd-
cind prin päduri neumblate, s'a aprins de dragoste
pentru el si a Inceput, pe ascuns, sä-i urmáreascd pasii.
Cu cat II urmarea mai mult, cu atat mai mult flacAra
cuprindea inima, Intocmai ca si o faclä cand
se aprinde. 0! de Cate ori n'a voit ea sä se apropie
de el cu cuvinte ademenitoare i sä i se adreseze cu
vorbe dulci! Natura sa, insä, se Inpotriveste si nu o
Ilasä sá Inceapà, dar, pe cat Ii e Ingaduit, ea e gata sa
astepte cuvantul lui Narcis i sd räspundä la randul
Din Intamplare, odatà, Narcis pierzandu-se de bdetii
intoväräsiau, strigase: .Cine este?. Este., räs-
punse atunci Echo, ascunsä dupä o stancd. Incremenit
îi aruncä ochii cu uimire In toate pärtile. « Vino., strigä
el cu glas tare, si « Vino. II räspunse si Echo. Se uitä
inapoi i nevazand pe nimenea venind, zise: .Ce fugi
de mine. §i urechea sa auzi aceleasi vorbe cate le
.spusese. Pkälit de acest glas care II Ingana, grAl din
nou: .Vin sä ne IntâlnimSä ne înMlnim. räspunse
Echo, la cele mai pläcute vorbe pe care le doria sä
3e auzà. Se Incanta astfel fata de vorbele sale si, iesind
din pädure, mergea &A se arunce In bratele erau
.dragi. Narcis, Insa, se smuceste i cu fuga se smulge
din bratele ei. «Mai bine sä mor decât sä fiu al täu.,
lar Ecoul nu räspunse decat sä fiu al täu..
Nimfa dispretuitá se ascunse atunci In pädure
Tusinandu-se îi acoperl fata cu frunze st, din ziva aceea,
trdeste numai prin pesteri solitare. Dragostea Insä i-a
Tämas In suflet si creste mereu din pricina durerii ce
o simte In inimä pentru acest refuz. Grijile ce nu o
lasä sä doarmä o släbesc istovesc trupul.

www.digibuc.ro
 ECHO 51 NARCIS 99

ciunea o face sa se sbarceasca §i tot sangele Ii dispare

din madulare. Nu ramane decat cu vocea f cu oasele ;
vocea n'a parasit-o; oasele, 'frisk se zice ca s'au pre-
facut in stand. De atunci Echo sta ascunsa prin paduri;
pe dealuri .nu se mai zareVe. E auzitä de toti CO a
striga; e numai un sunet toata faptura ei.
Frumosul Narcis era din fire putin cam salbatic,
i--aceasta din pricina cre§terii sale de acasa. Teal sau
a fost fluviul Cephis, care s'a indragit de nimfa Liriope,.
vecina sa. Aceasta, Insä, Ii dispretuià iubirea. Atunci
§iretul Cephis facand sa se reverse apele sale, dadir
peste sarmana nimfa, care nu era decat un mic raulet.
Astfel se unira apele lor §i din aceasta casätorie se
nasca Narcis. Profetul Tiresias, fiind intrebat odata de
Cephis in privinta destinului acestui copil, raspunse ca
el ar puteà sa traiasca multi ani, daca nu s'ar vedeä
niciodata pe sine. Aceasta vorbd Ora o prostie i multä
vreme nu i s'a dat nici un crezamant. Viitorul, insa
dovedi ca profetul nu s'a in§elat In proorocia sa.
Nu departe de ad era un isvor cu apa limpede,
din care curgeau unde argintii, neatinse nici de picior
de pastor, nici de capritele ce pasc pe varf de munte,
nici de veo alta vietate. Apa sa n'a turburat-o nid
pasare, nici o fiara §i nid macar \re() frunza cazuta din
copac. De jur imprejur locul umezit era verde, iar
pädurea cea deasa nu lash sa strabata pana la isvor
nici o raza_ calda de soare. Obosit de vanatoare i del
tanärul Narcis s'a a§ezat odata ad, fiind ade-
menit §i de frumusetea locului §i de apa cea limpede
cu care voia sa-§i stinga setea. Dar cu cat bea mai
mult, cu atat setea ii se facea mai mare. Pe cand, cu
burta la pämant, sorbia 4)5, incântându-se de chipur
sau frumos din unda, s'a indrägostit fie sine §i începù
sa creaza CA' este trup insufletit ceeace de fapt nu era.

www.digibuc.ro
 100 G, POPA-LISSEANU

.clecât o umbra. Ca vrajit de sine ramase In nemi§care,

pironit In aceia§ stare, intocmai ca §i o statud de
marmora de Paros. Intins la pamânt se uita mereu la
ochii sai, ca doua stele, la buclele-i din cap, vrednice
-de un l3acchus, vrednice de un Apollo, §i la gâtul sat;
,ca de filde§ §i la podoaba fetii sale §i la rumeneala
Kle pe obrajii sai cei fragezi §i albi ca zapada. Era
sdpit de tot ceeace facea, ca el sä fie un chip rapitor. Nebun,
vl se indrägoste§te de sine, face semne §i 11 se raspunde
la semne, iube§te §i e iubit; focul pe care II aprinde,
11 arde pe el insu§. Ah,. de Cate ori n'a sarutat el is-
worul amagitor! De câte ori nu si-a varit el bratele In
sa pue mâna pe capul pe care l'a vazut, fara,
insä, sa.-1 poata prinde. Nu §tieà ce este aceea ce
vedea, dar ceeace vedea, II inflacarà §i iluzia In-
elätoare ii aprindeà mai mult patima. Copil credul
ce e§ti, de ce umbli In zadar dupa un chip, pe care
sa-1 prinzi niciodata ? Ceeace cauti n'ai sa
gäse§ti nicaieri. Dragostea ta, baga de seama, are
sa te piarza. Ceeace vezi este chipul tau oglindit
in apa. El n'are trup, n'are viata, cu tine vine, cu
-tine rämâne ; cu tine va pleck daca vei mai putea sä
-mai pled..
Nimica, Insa, nu-1 mai poate smulge de ad, nici
loamea, nici odihna. Intins pe iarba deasa, se uitä cu
.ochiul nesatios la o frumusete in§elatoare. Se stinge
inveninat de veninul propriilor sal ochi §i ridicându-§i
putin capul, §i intinzandu-§i bratele spre padurile ce-1
inconjurau, zise: «Ah, paduri, spune-ti-mi, voi, iubit-a
cinevà veodata mai cu foc decât mine ? Spuneti-mi-o,
woi, cari ati fost de atâtea ori laca§ul ascuns §i prielnic
pentru cei indragostiti ? SPuneti-mi, voi, cari duceti o
IA* tig atâtea Veacuri, va aduceti voi aminte, In In-
bdelungata voastrA vie*, de cinevà care sa se fi topit

www.digibuc.ro
 ECHO SI NARC1S, 101

mai rau decal mine ? E de fapt o frumusete care imi

place, pe care o váz, dar ceeace vaz si imi place, nu
Tot sa o gasesc. Atât de zapacita e dragostea mea I Si
ca o culme a necazului meu: pe noi nu ne desparte
nici ye() mare nemarginita, nicL vr'o cale lunga, nid
munti i nici cetati cu portile Inchise. Doar nitica apa
ne separa. $i el ma iubeste i vrea sa fie al meu ;
-caci de cate ori mi-am Intins buzele mele spre apa
:limpede, tot de atâtea ori si-a apropiat si el gura de
mea; se lash' sa fie atins ; iar ceeace se Impotriveste
dubirii noastre e un lucru de nimic. Ah! oricine ai fi,
liesi ad din unda asta; copil scump si iubit, de ce ma
Inseli? De ce fugi de Imbratiserile mele? Zäu, nici
lrumusetea mea, nici varsta mea n'ar trebui sa te faca
sä fugi de mine! $i eu am lost iubit, nimfele au oftat
vodinioara dupa mine. Dar chiar acum, imi dai oare-
care nadejde cu privirea ta prieteneasca. CAnd eu 1mi
Intind bratele spre tine, le Intinzi si tu pe ale tale ;
.când eu raz, razi si tu ; de Cate ori am plans, am ob-
-servat lacrami si In ochi tai ; cand Ifi fac semn din
Imi fad si tu, la rândul tau, si dupa cat pot banui
dupA miscarile dragalasei tale guri, imi trimeti chiar
vorbe, cari Insa nu, ajung la urechile mele. Eu pe cat
Inteleg, sunt In tine, chipul meu nu ma Inseala, Ard
-de dragostea dupa mine, aprinz o flacarA, pe care o
am In sufletul meu. Ce sa ma fac? SA astept sa fiu
rugat sau sa ma rog eu insumi ? Dar ce sa cer ?
Ceeace doresc e In mine, si desi am aceasta, totus
sunt un nenorocit. 0 de as puteà sa mà desfac de
-trupul meu! Curioasa dorintd; as vreA sa n'am ceeace
-am. Dar vaz cà durerea Imi curma puterile; ma sting
in floarea varstii. Moartea mea, insa nu e dureroasa,
caci numai prin ea am sa scap de dureri. As,dorì
:grozav de mult sa traeasca macar el, el pe care 11

www.digibuc.ro
 102 G. POPA-LISSEANU

iubesc, dar vom muri doi deodatä, stingându-se o sin-

gurd via-fa*.
Asa grdià el si,nebun de durere, se intoarse iaräs
admire chipul din isvor. Lacrämile sale insä, turburl
apa, iar chipul sari se intunecd In miscarea undelor._
Vázandu-1 pc acesta cum dispare, zise bietul Narcis
«Uncle fugi ? rämäi, te rog, nu OH crud, nu pärds1 pe-
iubitul tàu. Dacd nu te pot atinge, lasá-md cel putin_
sä te privesc, nu refuzd atâta lucru nebuniei mele».
In mijlocul unei astfel de dureri, îi sfäsiä cu mâna_
haina, rupând'o dela guler si cu palmele-i red ca mar-,
mora îi lovl peptul gol. Acesta rosi putin, intocmai cai
poamele cari, rosiilpe o parte, îi au cealaltd parte gal-
bend, sau ca strugurele care, incepând sd se coack_
capdtá o coloare purpurie. Indatd ce s'a aplecat iarás
spre unda limpede, n'a mai putut sd-si priveascA
ci, precum ceara aurie se topeste la flacara focului sau
precum bruma diminetei se topeste de razele soarelui,
tot astfel se stinge incet i Narcis, istovit de focul ce-1
poartä In suflet. El vede cum perde rumeneala din o-
brajii säi cei albi, i puterea si vigoarea i frurnusetea:
cari, mai inainte, II fermecau. S'a dus Narcis pe car&.
odinioard Il iubise Echo! Cu toate astea, când, 1-a vazutt
biata fat& cu toate cd ea îi aminted de durerea ei de
odinioark Ii s'a fäcut totus mild de el i, de ate orii
särmanul Mat strigd «vai., glasul lui Echo repetd
«vai. §i de câte ori îi isbià el peptul cu mainele;
fdced si ea sä se auza din pädure un sgomot la feL
Ultimul cuvânt al lui Narcis, aruncându-si privirea In
undd a fost « Vai, copil iubit in zadar., §i tot atâtea
vorbe rdspunse i pädurea, si la cuvânful 4<adic»,
zise si Echo! (Fig. 40).
Obosit îi lasd capul pe iarba verde, iar noaptea,
fermecatd de frumusetea lui, Ii îrtchise .ochii. In urmk

www.digibuc.ro
 ECHO $1 NARCIS 103

schiar, târziu, dupa ce s'a scoborlt In infern, i acl,

se uità mereu in oglinda apei Stygiane. Naiadele,
*urorile sale, il jelirä i, dupa obiceiu, 10 taiard

-par din cap spre a-1 pune In urna funerara. il je-

lirä i Dryadele. De plânsetele lor räsuna, insä, §i

www.digibuc.ro
 104 G. POPA-LISSEANU

Echo. Pe and ele pregatiau rugul §i faclele funebr

catafalcul, corpul lui Narcis disparù : In loc det
corp gasira o floare de culoare de §afran, cu petale!
albe (o coprinä).

6. PYRAMUS SI THISBE

Pyramus, un flacau falnic §i chipe, i Thisbe, co

fed care Intrecea toate frumusetile Orientului, 1§i a-
veau casele alipite, una de alta, In mandra cetate a
pe care se zice ca o inconjurase Semi-
ramida cu un zid Malt de o suta de metri i cu cinci-
zeci de turnuri. riind vecini, cei doi tineri îi facur&
cuno§tinta legara prietenie. Cu timpul se Indragostira
unul de altul §i fara indoiald s'ar fi luat In casatorie,.
daca nu le-ar fi stat In cale parintii. Ceeace, însà, nid
parintii lor n'au putut sà le impedice a fost dragostea,,
de care au fost cuprin§i amandoi deopotriva. Nimenea
nu aflase de iubirea lor; îi vorbiau prin semne, îi
vorbiau din ochi, i cu cat focul lor era mai ascuns,,
cu atata ardea mai cu putere.
In peretele care despartia casele lor era o mica
cräpatura, lasata chiar dela zidirea caselor i pe care
nimenea nu o descoperise pana acum. Dar, ce nu
descopere amorul? Voi tineri Indragostiti, voi ati fost
cei dintai cari ati dat pe urma ei §i ati facuf din ea_
drum pentru §oaptele voastre, pe unde färà primejdie
sa se auzá murmurul u§or al vocii voastre. Nu ara-
reori, s'a a§ezat aci Thisbe, dincolo Pyramus sa-0
soarba unul altuia räsuflarea. cPerete invidios,
ziceau ei, de ce te pui tu stavild dragostii noastre ?

www.digibuc.ro
 PYRAMUS 51 THISBE 105

-De ce nu ne layi tu sa ne unim de tot sau, dacd

,gelozia te opre$te, de ce nu ne dai tu cel putin un
loc$or pentru sarutat. Cu toate acestea noi nu-ti suntem
nerecunoscatori ; limba amorului nostru numai prin
tine ne ajunge pând la urechi». Stand unul in fata
celuilalt, unul de o parte $i celdlalt de cealalta parte,
se tânguiau mereu, $i când se apropied seara, Isi luau
Tamas bun, incarcând zidul cu sarutari, sdrutari cari
Insa, nu puteau sa se atinga.
A doua zi, când Aurora faced sa dispara de pe
,ceriu stelele noptii $i când soarele usch ierburile
scdldate de roud, ei se duceau 'in graba la locul obici-
'wit. Aid, plângându-se multa vreme unul altuia, In
:soapte cari de abid se auziau, au hotarit, odatd, ca in
tacerea noptii sa Incerce sa insele straja paznicilor $i,
Indata ce vor fi iesit de acasa, sa pardseasca portile
eorasului si sa se ducá` In lume.
Ca sa nu cutreere, insa, prea mult, rdtacind pe
Intinsele câmpii, se hotarira sa se intalneasca la
4Mormântul lui Ninus, unde sa se pitule supt crengile
.unui dud. Cáci era acolo, la marginea unui isvor cu
-apd rece, un dud Malt incdrcat cu dude albe ca zapada.
Iplanul era minunat.
Acum, ziva, care li se pared cd trece grozav de
'Incet, se scufunda In sânul mdrii $i din aceea$ mare
:se ridica noaptea. Thisbe, pe intuneric, deschizánd .cu
rmeste$ug up, ie$1 scapand de paznici $i, acoperita
,cu un voal, ajunse la mormântul lui Ninus $i se a$eza
:supt pomul hotarît de acasa; iubirea ii deded destul
,curaj.
lat.& Insa, ca o leoaicd cu botul mânjit Inca de
Isângele unor boi pe care 11 hapdise, vine sa-si poto-
deasca setea la isvorul din apropiere. Fecioara Thisbe
tO zare$te de departe, prin razele de lund, si cu piciorul

www.digibuc.ro
 106 O. POPA-LISSEANU

tremurând fuge inteo pe§terd Intunecatá. In fuga ei IF

cáza voalul in picioare. Sälbatica leoaicä, dupd ce §i-a .
potolit setea In unda apei, se intoarse In pädure, dar
din Intâmplare gäse§te voalul §i, cu dinti-i plini de-
sânge, Il sfâ§ie In bucáti,
Pyramus, ie§ind de acasä mai târziu, vede in_
färânä urmele sigure ale fiarei §i se facù galben ca
ceara. Când insd a v'äzut voalul plin de sânge, Incepù
sä strige : Aceea§ noapte trebuie sä ne piardd pe
amândoi indrAgostifi; ea, cel putin, ar fi frebuit sd
irdiascd o viatá mai lungá! Vinovatul sunt eu, eu te-am
pierdut, nenorocito ; eu te-am indemnat sä vii inteaceste
locuri pline de groazä : §i, cel putin; dacá a§ fi venit
eu mai inainte ! Sfâ§iati-md pe mine, leilor, voi top,
câti tráiti prin aceste stânci ; cu mu§aturile voastre-
Tupeti In bucAti trupul meu cel vinovat! Ah, dar, numai.
cei la§i 1§i chiamá moartea!» Cu aceste cuvinte ia de
jos voalul Thisbei §i se repede cu el la pomul, unde
Thisbe trebuià sa-I a§tepte §i dupá ce a udat cu.
lacrämi §i dupà ce a incArcat cu sárutári haina cea
scumpá, zise: .Prime§te acum §i sângele meu care-
curge» §i-§i implântd In piept arma ce o purtà lw
brâu. Murind 1§i trase pumnalul din rana fierbinte_
Rästurnându-se, Cade la pâmânt. Sângele ii tâ§ni cu.
putere, Intocmai cum fâ§ne§te apa dlntr'o teavä de !
plumb care s'a spart. Stropite de sânge dudele cele-
albe se inegresc, jar rädäcina udatä vopse§te In.
purpurà dudele cari de atunci au mai atârnat I'm
acel pom.
Dar, WA' cd Thisbe, tremurând incá de spaimä.
se intoarce, ca sa nu facá pe iubitul ei sa o a§tepte
prea mult. Il cautá §i cu ochii §i cu inima, dorind din
tot sufletul sd-i povesteasca prin câte primejdii a trecut...
Vede locul, pe unde trecuse mai inainte, recunoa§te:

www.digibuc.ro
 PYRAMUS 51 THIS13E 107

Audul; forma acestuia insá i coloarea schimbata" a

dudelor o zapaceVe. Pe când stAteá uluità, zäre§te la
-pämânt un corp plin de sânge. Se intoarce repede
spre el, cu fata mai palidá decât sâmceriul i tremu-
-rand, intocmai cum tremurá marea la bataia vântului,
-Când, 'frisk si-a recunoscut pe iubitul sAu, incepe sä"
-urle, sä-§i isbeascd pieptul cu mâinile i sä-§i smulgd
párul; prinde 'in brate trupul neinsufletit al lui Pyramus
-§i plânge pe rana lui. Lacrimile sale se amestecd cu
-sângele lui §i sarutându-1 cu foc pe gura lui de ghiatà,
!-strigd cu putere: 6, Pyrame, ce nenorocire mi te-a smuls ?
,Pyrame, rdspunde I Thisbe a ta, dragd, te chiamk
ascultd-md! Ridica-ti capul de jos. La numele de
-Thisbe, Pyramus IV ridica ochii, apdsati de umbra
-mortii, §i dupd ce a privit-o ii inchide din nou. Atunci
.,ea zäre§te voalul §i vede teaca färd sabie. Ah, ne-
-norocitule, strigd ea, mâna ta, iubirea ta, te-a pierdut.
i eu am brat puternic care sa te urmeze, §I eu am
lubirea mea care sd-mi dea curaj. Te voiu urma In
mormânt. Se va spune odatä cd, eu, nenorocita de
_mine, am fost pricina §i tovard§a mortii tale. Vai, tu,
Te care numai moartea ar fi putut, sä te despartà de
nnine, acum moartea nu te mai poate despärti de mine.
Jar voi, nenorociti OHO ai Thisbei i ai lui Pyramus,
.ascultati-ne ruga noasträ, a amândurora: «Bagati-ne
Intr'un singur mormânt pe noi, pe care dragostea ne-a
:unit toatá viata, pe cari ceasul din urmd ne-a unit
ventru totdeauna. Iar tu copac, care acoperi cu ramu-
-rile tale trupul neinsufletit al nenorocitului Pyramus
:§i care vei acoperl Indatá §i pe al meu, pästreazd
-de-apururea amintirea mortii. noastre: fructele tale sa
Ipoarte In veci semnul doliului i al sacrificiului de
singe (fragar, dud negru). Astfel grai i s'a l'âsat cu
Tieptul In vârful sabii, 'Inca caldd de sángele lui

www.digibuc.ro
 108 G. POPA-LISSEANU

Pyramus. Zeii le ascultard rugAciunea, le-o ascultarat

0 parint,ii. Fructul dudului cand se coace, capata o.
coloare negricioasa, iar cenup lor, a lui Pyramus §h
a Thisbei, se odihneVe Inteo singurd urnä.

7. SALMACIS $1 HERMAPHROD1TUS

In peVerile muntelui Ida, nimfele Naiade au crescut

un copil ndscut din amorul zeului Hermes cu zeita
Aphrodita. Fiindcd copilul semänd a§a de mult cu pdrintii
sdi, le-a luat §i numele, liermaphroditus.
De abrà atinsese bdiatul vârsta de 18 ani, Can&
pdrdsi muntii unde s'a ndscut. Ducându-se departe de
Ida, incepii &A cutreere locuri necunoscute i sa viziteze-
fluvii nemai vdzute. Curiozitatea II faced sd nu simta
osteneala drumului. Strdbdta i tam Liciei §i orael6-
Cariei. Ad, In aceasta tard, descoperi un loc, a cdreia_
apd cristalina lash' ochiul sd vaza pâna In fund. Nici
trestia, nid papura, nici alga nu tulburd limpezimea apei.
Malurile lacului erau un covor de iarbd verde i de flork
Ad locue§te o nimfd, nimfa lacului; ei nu-i place:
vânatoarea ; nid odata nu intinde arcul i nici nu se:
ia la Intrecere In fugd cu celelalte nimfe. E singura dintre-
nimfele Naiade, care e necunoscutd de sprintena Diana..
Suratele ei Naiade se zice CA o indemnau adeseori cu_
vorbele: .Salmacis ia §i tu arcul, ia §i tu tolba cu
ságeti 0, In loc de §edere, vino 0 tu la vânatv.
Ea, insd, nu luà nici arcul, nici tolba cu sageti; ea:
nu-si tulburd lini0ea cu greutatile vânatului; ci, acum
10 scaldà membrele-i frumoase 'in apa cristalina, acum
4i peptend parul cu un cimi0r din muntele Cytorus;,
iar, când se gatià se uità totdeauna In oghnda lacului..

www.digibuc.ro
 SALMACIS SI 1-1ERMAPHRODITtS 109

Câteodatd acoperindu-§i trupul cu un voal diafan stai

culcatd pe frunze sau pe iarbd moale. Adeseori culegeà
flori; i culeged tocmai flori, când odatd zärl pe tânärut
pastor Hermaphroditus. vdzut, s'a §i Indrágostit
de el. Inainte, Insä, de a-i grdl, cu toatd nerdbdarea sa,,
îi aranjd cu mdestrie pdrul de pe cap, îf aranjd haina,
îi potrivl trdsäturile fetii: puteà sa pail in adevär
frumoasd. Atunci Incepù säi vorbeascd..13dete, ar crede
cineva cd eti Tin zeu! Dacd eti an zeu, tu nu poti fi
altcineva decât Cupidon; dacd Insd, e§ti un muritor, ferice
de pdrintii cari ti-au dat viatä! ferice de frate-tdu §i de
soru-ta, dacd ai vr'un frate, dacd ai vr'o sord, ferice §i.
de doica al cdreia lapte 1-ai supt! Dar de o mie de ori.
mai fericitd, decât toti ace§tia, este tovardp ta sau aceea
pe care tu vei socoti-o vrednicd de a-ti fi tovar4er
Dacd tu ti-ai ales-o dejd, un dulce furti§ag, &A fie prep.&
iubirii mele; dacd alegerea Inch' n'ai fdcut-o, o, dacd
fi eu aceea, o dacd ai impartd§1 cu mine pldcerile
cdsdtorii!»
Cu aceste vorbe Naiada tacit; bdiatului i se ruined
fata; el nu §tià ce e amorul; rumeneala, Insd, Il fdca maL
frumos. Erd tocmai ca merele ce atârnd In ramurile-
mdrului expus la soare, Intocmai ca fi1deul vopsit,.
Intocmai ca luna de pe ceriu. Nimfa îi cere cel putin
un sdrut, cum prime§te o sord dela un frate, §i îL
Intinded bratele spre gâtul de alabastru al tândrului..
«Opre§te-te sau fug, Ii zise el, te las singurd aci»..
Salmacis s'a cutremurat. .Strdinule, rdmai stdpan pe
aceste locuri libere», Ii rdspunse ea, §i Intorcându-§ii
pa0, se preldcit ca pleacd. Apoi uitându-se Inddrat se
ascunse Inteo turd deasä §i Indoindu-§i genunchii se
opri In loc. 13diatul, ca orice Mat, crezând cà nu-1 vedek
nimenea Inteaceste locuri pustii, se duce in sus, se
intoarce In jos §i, a§ezându-se pe iarbd, i§i afundd in

www.digibuc.ro
 110 G. POPA-L1SSEANU

apá talpa picioarelor i si-le udd pand la glesne. la

urmd, fiind ademenit de apa cäldicicà, i§i lepädd hai-
nele-i ware de pe trup. Salmacis, 'MA incremeneste
§i se infläcdreazd la vederea frumusetei goale a bdia-
tului. Ochii Ii scanteiazd, intocmai ca razele strälucitoare
ale soarelui ce se reflectd inteo oglindd. Nu mai poate sä
se retie, nu mai poate sta pe loc; arde de clod* de
a zburd. In bratele lui; nu se mai poate stdpanl.
I3diatul, in vremea aceasta, îi atinge u§or corpul.
§i mangaie cu mainile §i, apoi, sprinten sare In apd..
$i in timp ce i§i intinded bratele In limpezimea apei,
'Area mai strälucitor decat o statud de filde, mai alb

SVIIS IESIMEMEROANN

Fig. 41. Hermaphroditus.

Dupa o staiul antia, muzeul Luvrului, Paris.
4

decat un crin supt o sticld transparentd. .Am biruit,

e al meu» strigd Salmacis. $i asvarlindu-§i cat colo
hainele, se aruncd In mijlocul undelor, prinde pe Her-
maphrodit, care se sbdted In bratele ei i 1 Incarcd de
sdrutdri. In zadar Insä se luptd In potriva nimfei. Din
acel moment corpurile lor formeazd unul singur, jumd-
tate bärbat, jumdtate femeie. Ei par cd nu au nici un
sex i le au cu toate acestea pe amandouä. (Fig. 41).
De atunci cine se scaldd In undele acestei ape,
e isvorul Salmacis din Caria îi perde, ne spune
poetul Ovidiu, jumatate din sexul sdu. Barbatii se mole-
*esc §i se afemeiazd.

www.digibuc.ro
 V. HADES-PLUTON

1. INFERNUL

pluton, frate cu Jupiter §i Neptun, este al treilea fii

al lui Saturn i al Rheei. Având aceea soartd ca
ceilalti copii a lui Saturn, a
fost scdpat din pântecele
4 tatdlui sdu, numai gratie lui
Jupiter. Ca recuno§tintd pen-
tru aceasta, a luat parte, ald-
turea de fratele sdu, in toate
luptele ce acesta a avut cu.
Titanii i cu Gigantii. In urmä,
când s'a fdcut impdrtirea
lumii, lui Pluton i- a azut la
sorti stdpânirea peste Infern.
(Fig. 42).
Fiind urit §i posomorit,
aceasta din cauza tristei sale
Impdratii, impdrdtia mortilor,
Fig. 42. Hades-Pluton
Dupg o statuä anticä.
nici o zeitd n'a vrut sa-1
ia de bdrbat. De aceea s'a
hotdrit fure mireasa. Aceasta a fost Proserpina,
fiica Ceregei.
Impdrätia lui Pluton (Dis) erd supt pdmânt, acolo

www.digibuc.ro
 112 Q,. POPA-LISSEANU

-uncle razele soarelui nu ajung niciodatd si unde este

i.m intunerec vecinic. Erau mai multe intrdri In regatta
-umbrelor, dintre cari cele mai insemnate erau, una In
Grecia, la capul Matapan, si alta In Italia, aproape de
lacul Avern.
Infernul erà udat de cloud rduri mari, Styx §i Ache-
ron, cari aveau ca afluenti Cocytus i Phlegethon. Tot
in infern se mai gdsid si fluviul Lethe din care, bând
sufletele mortilor Isi uitau de trecutul lor si de aceea
nu cautau ele sd se mai Intoarcd pe pdmânt (lanthana
in greceste Insemneazd a sta ascuns i a uità). Styxul
inconjurd de noud ori imperiul umbrelor, iar Acheronful
e päzit de luntrasul Charon, care transportd pe corabia
sa sufletele.
WA' cum descrie poetul Vergiliu scoborIreklui Aenas
In Infern:
Merg singuratici prin neguri acum si p'umbroasele drumuri;
Trec prin tinutul lui Dis §1 prin goluri 0 locuri de§erte...
-Tocmai In pragul dinai 0 'n gurile Iadului, gloata
Grijilor neiertatoare sletea §i cu dânsele Amarul,
Vegede Boale Imprejur §i plina de chin Bätrânefe.
Foarnea ce 'ndeamna la rele §i Groaza 0 mult urgisita
lipsä, grozave vedenii si Illoartea §i Truda muncirii.
-Somnul cu moartea 'nfrätitul (Fig .43) 0 lacoma Poftä ce'n inimi
Na§te päcate: §i plinul de-ucideri Räsboiul cel jalnic,
Negre iatacuri de Furii se väd §i Vrajba Indräcità:
Pärul Ii curge, ca §erpii, desprins din coardele crunte,
Croaznice famuri, la mijloe, un ulm le 'ntinde noptatec,
Brate de sute de ani §i acolo de§ertele Visuri
Cuibul 0-1 au, atipind câte-un vis pe sub fiece frunzd...
Drumul acum 11 apud spre rAul cel negru din Tartar.
ITurbure aici de nämcduri, vârtejul se'nvolburä 'n valuri,
VAjAe surd, tävälind spre Cocyt nävalnic nämolul.
Apele atâtor vAltori vuitoare prin vaduri grozave
Charon le tine, luntra§ul sbArlit In ve5minte murdare:
Surele-i tepi i se'ncurd pe-obraz 04 scapärä ochii,
I-laina-i atarnd pe umeri, soioasä, din copcii desprinsä.
'Luntrea ImpingAnd-o cu o lungä präjinä, dä vâslelor umblet.
Umbre cu dânsul ducând In luntrea cea 'n fata ruginii.
El e bätrân, dar voinic §i verde 'n putere e eeul.

www.digibuc.ro
 INFERNUL 113

Ceata ,cle suflete acum de pe maluri cu sgomot se 'ndeasä,

Mame si tineri bArbati si viefile stinse din trupuri
De ale vitejilor nobili, copii si copile fecioare,
Tineri pe rug aruncafi, sub ochii pärintilor jalnici
Fail de numAr!
Toate se roagA cu plânset, dintAi sä le treacä pe ele,
MAinele 'ntind si se uitä cu jale pe maluri dincolo
Tristul luntras Ii alege de-sici si de acolo pe unii,
Pe-alfii-i alung' asvArlind In ei cu nAmoluri din baltä...
Cerber, (Fig. 47) trei guri ridicand, la praguri cu vuete laträ.
Ur lä si intinde scArbosul sdu trup, In ponoatele stâncii,
Gâtul cu serpi incornat, sbArlindu-1. Dar ziva-i aruncd
Bulzul cu miere gatit si cu tari pregätitele zämuri:
Dânsul trei gâturi cäscAnd, turbat de flämfinde, cu pocnet

Fig. 43. Somnul si moartea IngropAnd un mort.

Pic lull pe un vas din Athena.

Lacom inghite si-apoi Isi Intinde grozava spinare.

Casa si-n urmä lungit el de-alungul inträrii se culca.
Grabnic Aeneas, vAzAndu-1 räpus de befie pe Cerber.
Inträ si aleargA spre mal, spre vecinic ne'ntoarsele râuri,
Iatä, de-odatä 'mprejur scâncire s'aude si, vaier ;
Suflete 'n prag, de copii, plâng jalnice plânsuri : pe dânsii,
Cei ce la sânuri de-abia s'au deprins sä zâmbeascA mäicutei,
Noaptea 'ngropäriti-a smuls aruncându-i eternelor neguri.
Cei mai de aproape de aid sunt cei osAnditi prin napaste,
Insä locasul au toti prin judet hotärit si prin soarte,
Minos ascultA si scoate din urnA sortirea si chiamA
Mutele gloate 'mprejur si le judecA fapta si totul.
Cei amärâti locuesc pe câmpia din fatd, cei care
Mitologia greco-roman6 in lectura ilustratk. 8

www.digibuc.ro
 114 G. POPA-LISSEANU

Singuri prin crime curmara vieafa i urindu-oi lumina

Sufletul In el 1-au strivit. 51-acum ei i munca i lipsuri
Cat de cu drag le-ar trai pe lumea din care fugira
Legea-i opreotel 51 jalnici se uita la trista mocirla.
Styxul cu noua varsäri le 'nchide cararea prin ape,
Nu 'n departare de-acolo, pe 'ntindere fax% de margini,
Câmpii durerii se vad, aoa se numesc ei pe nume.
Cei ce din multa iubire au pierit, In aprinderea poftei,
Stau prin dumbrava de mirt, pe poted singuratice alearga
Jalnici prin umbra. Nici morti, durerilor n'afla repaos
Locul aid e, pe unde se'mpart cärarile doua
Drumul din dreapta spre Dis i spre ziduri puternice pleacà
Noi ne voin duce pe-aici In llisiu. Spre plinul de crime
Duce, spre Tartar, In stanga, ca-1 drumul spaoirii de rele.
Fara de voe se uita viteazul 'ndarat oi la stanga,
Vede-o cetate sub stand, de trei ori cu ziduri incinsa,
Larg o 'mpresoara cu flacari de foc oi cu apele repeal
Phlegethon, raul din Iad oi stand vuitoare Wage.
Gem uriaoele-i porti i de greu diamant li sunt stalpii
Nid o putere de om i nid zeii sa n'aiba putere,
Ca sa-i sfarame, i un turn se ridica puternic in aer..1
Gemet rasuna de acolo i plesnete crunte cu biciul, N
Vaier i fangat de flare í zornet de lanturi tarate...
Ceia ce, pan'au trait, pe frati prigonit-au urIndu-i ;
Ori au gonit pe parinti, ori In curse värit-au pe prieteni,
Ori Iacomind au pastrat bogatii cu zgarcenie adunate,
Singuri lasandu-oi pe ai sai sa ceroeasca oi multi sunt aceotia
Cei ce prin dragoste case au stricat, ori acei ce pornira
Vrajbe mioele oi-acei ce vr'un bine-i platira cu rele:
Toli Ioi aoteaptä pedepsele Inchioi. Nu cere otiinta,
Care pedepse ameninta pe räi i care 11-e chipul.
Unii de-a dura dau stand uriaoe, iar spite de roata
Pe allii-1 desbina In bucati... ')

2. TARTARUL
Pluton, desi e zeu al mortilor, avand Impreurdi
cu sotia sa Proserpina stapanirea peste intreaga lume
a Infernului, totus sufletele nu le judeca el, ci trek
' 1) Vergilius, Aeneis, VI, trad. G. Coobuc.

www.digibuc.ro
 TARTARUL 115

judecdtori speciali: Minos, Aeac §i Rhadamante. Acé--

-tia dupd ce-vi pronuntd judecata lor, dau fiecdrui orn
soarta care o meritd.
Cu toate cd Proserpina este sotia puternicului
Pluton, ea, fiindcd petrece jumdtate de an pe pámânt,
la mama sa Ceres, stdpânirea peste zeitele infernale
o are Hecate, zeitd puternicd i Itr ceriu §i pe pdmânt
§i In infern. De aceea se §i nume0e ea intreita He-
cate. (Fig. 40.
In infern se gdsia. inteo
_parte Tartarul, loc unde toti Câi
au fost rag §i pdcdto§i pe pdmânt,
1§i primiau pedeapsa meritatd,
iar in and parte Cimpiile elysee,
uncle cei buni duceau o viatd
-fericità, o viatd de zei.
In Tartar se gdsid lxion,
care insultând pe Junona a fost
aruncat de Jupiter in fundul in-
tunerecului, unde era condamnat
sd se invârtea scd legat, pe o roatd
cu legaturit de aramd i §erpi.
Sisyphus, fundatorul ora§u-
lui Corint. Fiind avar §i in§elator, Fig. 44. Hecate.
Statuä n Capitoliu, Roma.
a fost condamnat sä urce neIn-
cetat o stâncd pe un munte din Infern, iar când isbutià
ajungd scopul, stânca printeo putere divind era
-prdvalitd In vale, §i din nou bietul Sisyphus erd obligat
sd o urce pând In vârful muntelui.
Tantalus, era un rege din Lidia. Primind odatd
.vizita zeilor, el ii pofti la masd. Crezând, insd, cä zei-
lor le plac sacrificiile omene§ti, puse sä taie pe fiul
sdu Pelops §i sd-1 serveascd la masa zeilor. A§ezân-
du-se la masd, Ceres, mai fldmândä, incepit sd mdnân1

www.digibuc.ro
 116 G. POPA-LISSEANN

ce, i mâncd o parte din umärul copilului, färä sä bage

de seamd Jupiter. Când acesta a descoperit faptul, cei-
lalti zei reau mai gustat din mâncare. La ordinul lui
Jupiter, Niercur luá membrele copilului, le bágá inteo
cáldare magick de unde Parca Clotho scoase pe copit
intreg. Ii lipsea insá un umär. In locul acestui umär,.
mâncat de Ceres, Jupiter ii puse un umár de filde..
Tantal IV primi pedeapsa pentru barbaria sa. El
fu aruncat In fundul Tartarului unde, având o sete
nebunk sta 'in mijlocul apelor färd sä le poatá bea..
Indatá ce-0 aplecá.
gura, apele se retrag.
t De asemenea, fiind
chinuit de foame,ni0e
pomi cu poame deli-
cioase se apropie de
el, Insd când sa le
prinzd cu mâna, poa-
mele se retrag. Ast-
fel Tantal e chinuit,.
Fig. 45. Sisyphus, lxion si Tantalus.
Relief pe un sarcofagiu, Muzeul Vaticanului, Roma.
pentru vecinicie, de
sete §i foame.(Fig.45).
Danaidele, I3elus, un rege in Egipt a lásat dupa
sine doi fii, pe Aegyptus, dupd care s'a numit tam Egipt,,
numitä mai inainte tara Melampozi §i pe Danaus.
Cel dintâiu aveâ sd domneasca In locul lui l3elus In
Egipt, cel de al doilea In Libi. Aegyptus aveà cinci-
zeci de bdeti, iar Danaus cincizeci de fete. In tirma
unei revolutiuni, pricinuitá de fill lui Aegyptus, Danaus.
ne mai fiind sigur acask pleca cu cele cincizeci de
fiice ale sale §i ajunse In Argos.
Ad domneä Gelanor, cáruia Ii cerù sd-i lase tro-
nul. Poporul din Argos se impotrivi la aceasta. Intâtn
plându-se, Insk ca tocmai atunci un lup sä omoare un taur

www.digibuc.ro
 TARTARUL 117

Inteo turrnd de vite, Danaus cautd sa dovedeascd cat

lupul fiind sträin a biruit taurul acasd la el §i cd a-
ceasta, este un semn al voinfii zeilor. Poporul atunci
se las'd convins i proclamd de rege pe Danaus.
Fii lui Aegyptus sosesc Inteaceea la Argos §i cer
In casátorie pe fetele lui Danaus, pe verele lor. Regele
se Invol, crezând a a sosit momentul sd se rdzbune,_
de aceea dete ordin fetelor sale, ca fiecare sd-§i omoaret

Fig. 46. Danaidele.

Tablou de Mouzaisse, Muzeul din Luxembourg, Paris.

bärbatul In noaptea nuntii. Danaidele, dupd ce-vi omo-

fird bärbatii, le aruncard trupurile In lacul Derna, iar
capetele le aduserd pdrintelui lor, ardtand cum i-au In-
deplinit porunca. Una singurd nu s'a supus ordinuluL
Erà Hypermnestra, sotia lui Lynceus.
Dupd aceastd ispravd, Danaus vesti In toate
file curse de cai §i curse cu carele, fágäcluind cà va-
da Invingatorilor pe fetele sale In cdsdtorie. In ace-
la§ timp, cautá sä pedepseascd pe fiica sa neascultd-

www.digibuc.ro
 118 G. POPA-LISSEANU

joare, pe Hypermnestra. De aceea o arunca in inchi-

:soare ; poporul Insa pronuntând achitarea ei, a fost
hemat Lynceus, care, spre a-si rdzbunA pe ft.* omoriti,
-ucide pe Danaus impreuná cu toate fiicele lui, Danaide.
Zeii au condamnat pe aceste Danaide ca, in infern,
zsd umple cu apd necontenit un butoiu färd fund (Fig. 46).
*
* *
Câmpiile elysee erau locasul celor fericlti. latd
<um le descrie poetul Vergiliu :
Infra in fericele locuri si In lunca, cea verde. deapururi,
Codrii meniti desfätärii, locas al eternului bine.
Etern 'nvalue câmpul de-aici In lumina' mai larga
Purpura-i zarea ; si soarele-i altul si altul e cerul.
Trupul o seamà la luptä-si deprind pe praturi de iarba
Jocuri de intrecere fac si framânta nisipul cel galben.
Altii framânta pamântul cu tropot de horà si. Cana.
Insus In hainele-i lungi, cântându-le tracicul preot (Orpheu)
Bate cu osul de fildes odata si odat5 cu mâna
Tactul pe coardele lirei cu plânset de seapte resunuri....
WA pe aproape si scuturi §i coifuri si carele goale ;
Suliti se vad implântate in pämânt si pe sesuri de-alungul
Roibii rAsleti ratacesc. Iubirea pe care-au avut-o
Pân'au trait si de car si de coif si de scut, si iubirea
Cailor, dânsii si-o duc in mormânt si o pastreaza si In moarte ')

1 1

Fig. 47.t-- Cerberus.

') Vergilius, Aeneis, VI. trad. G. Cosbuc.

www.digibuc.ro
 -
Fig. 48. Demeter-Ceres.
Stahl& muzeul dela Dreads..

www.digibuc.ro
V(SM:V. -1411111

VI. DEMETER-CERES

1. NASTEREA ZEITEI CERES

reres a fost a doua fiicA a lui Saturn §i a Rheei..

Fiind näscutá In mänoasele câmpii ale Siciliei,.
Iânga ora§ul Enna avù §i ea aceea§ soartár ca §i cei-
lalti frati ai säi, de a fi inghitit5. In milk când Mefis-
dadù lui Saturn un vomitiv, a lost sooasA, §i ea, la
lumina zilei.
Ceres a fost Intruchiparea pâmântului.,, E sora jp

sotia lui Jupiter, cu care avù o flick pe Proserpina-

sau Persephona sau Cora, zeita vegetatiunii. Ca zeitAi
a cerealelor aveà ca semn al ei deosebit un fir de mac,.
im spic de grâu §i un porc. Ea a fost cea dintâi care
a Inatat pe oameni sa cultive pâmântul, sä samene,.
sá strângä grâul de pe câmp §i sá facd pâinea ; cu
cuvânt ea erâ zeita agriculturei §i a cerealelor. (Fig. 48)...
Ceres a fost iubitä i de Neptun, care o urmarià
cu dragostea lui peste tot locul. Ca sa scape de sta-
ruintele acestui zeu, pe care nu puteâ za-1 sufere, s'a
transformat 'halo eapà. Zeul a bägat aceasta de seamá
§i deaceea se transformá §i el inteun armAsar. Din
unirea lor se näscù vestitul cal Arion.
Suparatä din pricina aceasta, Ceres se Imbräcd iii
haine de doliu §i se retrase Inteo pe§terà, unde ra

www.digibuc.ro
 120 G. POPA-LISSEANU

-mase mai multd vreme. Lumea, In timpul acesta, fiind

lipsitä de binefacerile zeitei, erà sa se prapddeascA de
foame. Inteun târziu, zeul Pan Osindu-se la vândtoare,
descoperi intr'o pesterd din Arcadia pe zeità si incu-
nostiintä despre aceasta pe Jupiter. La interventia Par-
zeita a fost Imbunatä si In urma s'a Intors iards
In mijlocul oamenilor, pe cari i-a scApat de foamete
-§i de pieire.

2. RAPIREA PROSERPINEI-PERSEPHONEI

Cupidon, zeul amorului, la indemnul mamei sale

-Venus, a aruncat o ságeatä in pieptul lui Pluton, In
-momentul In care acest zeu, stapârt al infernului, pd-
räsind regatul sau de subt pämânt, strabäteà Sicilia,
-sA vazd nu cumva s'a zaticnit ceva din fundamentele
muntelui Etna, subt care gigantul Typhaon se sbâteà
grozav. Proserpina, frumoasa fiicd a Cererei, culegeâ
tocmai In vremea açeasta flori, când fu zdrit4 de Plu-
-Ion. Impreund cu tovardsele sale alergau pe cânip sá
adune flori, pe cari sd le impleteascd In cunune sau
buchete pe cari sá le poarte la sân. Pluton
sà facâ"
<um o vede, o si iubeste sr o i rdpeste in carul
Proserpina ingrozitä chiamd In ajutor pe mama sa, pe
tovar5sele sale, pe toatá lumea, dar In zadar, cáci Plu-
ton da frâne cailor si cu o loviturd de toiag îi des-
<hise un drum prin mijlocul pämântului spre Imparatia
sa. (Fig. 49).
Totus nimfa Cyana, cea mai vestità dintre nimfele
iesind pârtà la brâu din undele apei sale, vaza
iurtul si recunoscù pe zeu. «N'ai sa mergi mai departe,

www.digibuc.ro
 RAPIREA PROSERPINEI-PERSEPHONEI 121

zise ea, 0 n'ai sa fi cu de a sila ginerele Cererei..

Trebuia sa pete0i pe Proserpina, nu sa'i o räpe0i. Si
eu, daca e perTnis sa compar cele mici cu cele mari,,
i eu am fost iubità de Anapis, dar m'am märitat pe-

Fig. 49. Räpirea Proserpinei

Grupg de Girardon in parcul dela Versailles,

fitä, nu furata». Astfel gral i intinzându-0 bratele int

douà pärti, ii opri drumul lui Pluton. Fiul lui Saturn
nu-0 putit conteni mânia, dete bice cailor §i cu tuba
sa puternick arunca sceptrul In atoarea apei. Pämân-
tul cutremurându-se deschise un drum pând la Tartar

www.digibuc.ro
 122 G. POPA-LISSEANU

tsi primi carat zeului. Cyana Incepe sa plânga i plange

rapirea zeitei i ocara adusa undelor sale. In mintea
-sa tacuta poarta o rand acranca si din Luza lacrimilor
-sale se sfarseste de tot, dispare In apa, a carei nimfa
-fusese mai inainte. Puteai sá vezi cum membrele ii se
"Inmoaie, cum oasele Ii se Incovoaie, uñghiìle îsi per-
cleau taria bor. Se preface toatd in apa. Pluton spre a
se scapà de o denuntare ce ar fi putut sa faca acest
2martor indiscret transforma pe zeita Cyana intr'un isvor.

3. CERES IN CAUTAREA PROSERPINEI

Ceres, Ingrozita de soarta fiicei sale, o cauta za-

.clarnic pe toate marile i pe toate tarile. Nici aurora,
parul ei cel rosiu, nici luceafarul de seara n'au VA-
.zut-o zabovind pe undeva. Zeita atunci aprinse cloud
iacle la flacarile Etnei i fara zabava cutreera cu ele
intreg intunericul cel rece al noptii ; iar cand lumina
stralucitoare a astrului zilei faced sa paleasca stelele,
-ea cautd Inca pe fiica sa dela soare rasare, pana la
-soare apune.
Inteuna din zile, istovita de oboseala si mai moartd
de sete, -zeita _cautd im izvor, unde -sd rse racoreasca.
Intamplarea îi aduce mn»cale un bordeiu acoperit cu
-trestle. Bate la use. 0 baba iese din ttauntru i vede
pe zeita care cere sä-i dea ceva de baut Ii se aduse
-o bautura dulce. Pe cand Ceres bea Incet bautura ofez
zitä, un Mat urdt i obrasnic, cu numele de Stellio,
opreste Inaintea ei, rade de ea si o numeste setilä-r
leita suparatä arunca restul bauturii In fata baiatului_
<are vorbid mereu. Fata lui stropitä de aceastä bau-

www.digibuc.ro
 CERES IN CAUTAREA PROSERPINEI 123

tura se umpla numai decât de pete ; In loc de brate-

capata doted labe, o coada se adaoga la membrele lui
transformate ; capätä o forma mica, ca sa n'aiba_
putere de a face oamenilor räu. Scazand de tot, n'a.
ramas decât o opârlä. Baba cu lacramile In ochi,
mill de aceasta minune. Vrea sa se apropie de el...
Acesta fuge, Insa, i se ascunde Inteo crapatura a zi
dului. Numele trage dela culoarea pielii, pe care-
petele bauturii fatale sunt presamanate ca stelele. Stel
lio (latine§te, §oparla) se prefaca In oparla.
Ar fi prea lung sa spun pe cate marl i pe Cate!
täri a cutreerat zeita, cautand pe fiica sa. Tot Oman-
tul strabatut. In cele din urma se ,Intoarce In Sicilia,
§i cercetând mereu, ajunge la malurile Cyanei. Dacä .
n'ar fi fost metamorfozata, nimfa i-ar fi istorisit totul.,
In zadar, Insä, voià sa graiasca; n'aveà nici gut's& nick
limba, itici un alt mijloc de a fi inteleasa. Totu§i Ii da',
indicatii sigure, aratând zeitei brâul fiicei sale, care,.
cazand din Intâmplare In undele ei sfinte, inota la,
suprafata lor. Ceres Ii recunosca. Numai decat, ca
cum pentru prima oara ar fi aflat atunci despre rapi-
rea fiicei sale, zeita Incepa smulga parul despletit
§i sa se loveasca In pept cu pumnii. Ne§tiind In ce-
parte a pämântului se gäseVe, .ea blestemd pamântut.
Intreg, It acuza de nerecunoVinta declara nevred-
nic de binefacerile sale. 13lestemä mai ales Sicilia, unde-
gasise urmele nenorocirei sale. Sfarma cu mina sai
proprie plugul; In mania sa, cauta sä prapädeasca si,
pe agricultori i boil, tovara§ii agricultorilor. PorunceVe-
câmpurilor sä nu mai produca grâne, face sa se strice-
semintele. Piere vestea bogatiilor Siciliei; graul moare
In holda, sau ars de para soarelui, sau inundat del
puvoaiele de ploaie. Vânturile prapadesc totul; pasdrile;
lacome mananca grâul de abia bagat In sanul pämântu-..

www.digibuc.ro
 124 G. POPA-LISSEANU

lui; neghina, scaiul i buruienele indbu$d spicele de grâu.

Atunci nimfa Arethusa 1$i scoase capul din un-
dele sale i, dând la o parte de pe fruntea sa buclele-i
Tumede, strigd: «Mama a fructelor, mama a Proserpinei,
ice cutreeri tu lumea intreagd? Pune odatd capdt obp-
-selii tale. Nu fi supäratd pe pdmântul care iti este
,credincios. Pdmântul n'are nici o vind, Fàrä voia lui,
deschis el rdpitorului. Nu te rog pentru patria mea.
sunt ad numai un oaspe. Patria mea este Pisa,
Priginea mea este deci In Elida. Sicilia este pentru
mine numai o fard ospitalierd se creded cá isvorul
Arethusei din Sicilia este in Elida, In Grecia, $i cä
-apa curged pe supt mare $i ie$ià ca isvor In Sicilia
.dar aceasta e mai incântdtoare decât oricare alta
supt numele de Arethusa eu îmi am ad casa $i locu-
inta. Crutd-md cu bundtatea ta. Ai sd afli inteo zi,
cum mi-am schimbat eu salapl, cum mi-am croit o
cale prin mijlocul nemdrginitului Ocean pând la ma-
-lurile Siciliei. Povestea va fi mai nimerit sä ti-o spun
atunci, când liberd de necazuri, supdrarea nu-ti va
mai posomori fata.
Pdmântul imi deschide cdi supterane i rostogo-
hind mele prin adâncimile prdpdstioase, imi,, ri-
.dic capul In aceste locuri, unde eu vdd din nou astrele,
de multd vreme dispdrute dinaintea ochilor mei. Curgând
prin fundul pdmântului, In cdile mele invecinate cu
Araltorile Styxului, ochii mei au zdrit pe Proserpina,
fiica ta. Supdrarea i spaima sunt Ind i acum Inti-
pdrite pe fata ei. Dar ea e regind, este stdpana Impdratii
intunericului, matrona puternicd a zeului infernului
La aceste vorbe, mama Proserpinii rämäse in-
mármuritd intocmai ca o stâncd. Mult timp nu se putù
-mi§cà din loc. Dupd ce, insä, se desmetici, se urcá
Indata pe carul ei i se 'sul la locaprile zeilor In Olyrnp.

www.digibuc.ro
 CERET IN CÄUTAREA PROSERPINEI 125

Cu fata scAldatä In lacrimi, cu pdrul despletit, cu des-

nddejdea In suflet, se oprì inaintea templului lui Jupi-
-ter. .Am venit sd te conjur, stdpâne, pentru odrasla
mea, §i pentru odrasla ta. Dacd eu ca mamd, am per-
dut dreptul la mila ta, ah, cel putin fiica mea sd-ti in-
duio§eze inima! Nu fi nepdator la nenorocirea eiq
(lacd are singura vind cd am purtat-o In sanul meu.
latd am gdsit pe fiica mea, pe care de mult o cdutam,
{Ind insemneazd a o gdsi, când ai mai mare sigu-
tanta de a o fi pierdut pentru totdeauna, sau dacd a
sti unde se and, Insemneazd a o fi gdsit. Am sd iert
pe rapitor, numai sd mi-o dea inapoi. Fiica ta, cdci
.acum nu mai este a mea, nu trebuid, sd fie rdpitä.
Jupiter ii rdspunse: «Proserpina ne este scumpd
la amândoi. Dar, dad e sa vorbim adevárul, rdpirea
ei nu este o insultd: este o crimd a amorului. i nu e
o ru§ine de a aved pe Pluton de ginere, in caz cd
consimti si tu la aceastd casatorie. Färd a mai vorbi
de celelalte, nu e destul cd e frate cu Jupiter ? Ce-i
lipse§te lui ? Numai eu il intrec pe el §i aceasta fiindcd
soarta a voit asà. Dar, dacd totu§i t ii a§a de mult
sd-i smulgi pe Proserpina din brate, are sd vie Ind&
rdt in cer ; insd numai cu o conditie §i anume sa nu
fi atins cu buzele sale nici o mancare acolo ; cdci
astfel este porunca Parcelor».
A§a grdi Jupiter, iar Ceres erà sigurd cd aved sa-§i
aducd inapoi pe pdmânt pe Proserpina. Destinul insd
se impotrivi, cdci fiica sa cálcase legile abstinentii.
Pe când ea se preumbla, In simplitatea vârstei ei, prin
grddinile cultivate ale lui Pluton, hid dinteun arbore
Incarcat o rodie §i atinse cu gura veo §apte sAmburi
din coaja gdlbuie. Nimenea nu o vdzuse afard de
Ascalaphus, Ascala.phus pe care una dintre cele mai
frumoase nimfe ale Avernului, Orphne, iubitd de Ache-

www.digibuc.ro
 126 G. POPA-LISSEANU

ron, 1-a nascut zice-se, inteo pesterä intunecoasa.

vázù, si In urma unei denuntari infame, a impiedicat
pe Proserpina &A se poata intoarce la mama sa. VA-
zandu-se data pe fata, regina Erebului scoase urt
gemet lar pe nfartorul indiscret il transforma inteo
pasere cobitoare ; pe capul lui, udat de apele Phlege-
thonului, fad' sd creased un doc, pene i niste ochi: .
mari. Pierzandu. si forma de mai inainte se invaleste-
in aripi galbincioase; capul i se mdreste, unghiile ii
se lungesc si se incovoaie. De abia iì poate misca
penele erescute pe bratele-i grele. Se preface inteo,
pasere urata, prevestitoare de doilu si de jale, poso
morita cucuvae, care, de cate ori canta, prevesteste
o nenorocire. (Ascalapho insemneazd in greceste
cucuvae).

4. SIRENELE
Indiscretiunea a plätit-o Ascalaphus cu metamor-
fosa sa In cucuvae, fiicele lui Achelous, insa, flied pre-a
facute i ele, tof cu acest priIej, n niste misterioase-
zâne marine. Ele se numeau Sirene §i faceau parte
din ceata Proserpinei, in momentul când zeita a fosti
rdpitd de Pluton. Dupa ce ele au cautat In zadar pe-
zeita peste tot pdmantul, au intrat i In mare sd vada,.
nu cumva se gaseste ea Indeva in apa. S'au rugat,.
Insä, de zei, ca sà le dea pull* sa se tie pe supra-
fata valurilor, pe aripi, intocmai ca i cu vaslele. Zeii
s'au aratat binevoitori fata de dorinta lor si din acest
moment trupul li s'a acoperit de pene aurite. i, pen-
tru ca sà poata cantà cântece, a caror melodie sa in-
cante urechia, le-a lásat figura de fecioard i vocea.)
omenesca. (Fig. 50).
Sirenele erau un fel de muze ale mortii, vestite mai

www.digibuc.ro
 SIRENEL. 127

ales prin frumusete si prin dulceata cântecelor lor.

Träiau pe o insuld In apropierea coastei de miazdzi
a ltaliei si, prin cântecele lor, aträgeau pe calatorii,
cari treceau cu corabille pe acolo, si Ii sfasieau.* De
aceea, insula lor era acoperitä nu-
mai de oase si de rámásite omenesti.
Numärul Sirenelor era dela trei
pand la opt.
Un oracol prezisese Sirenelor
ca ele vor tral numai atat timp,
cat vor putea sa opreascd pe 0-
-Mori din drumul lor, Insd cá, In-
4datä ce un cálator ar putea sa treacä
idea sä fie oprit de frumusetea can-
tecelor lor, ele au sa piará. Din Fig_50. Sirenä.
pricina acestei prevestiri, Sirenele
erau mereu neadormite si prin cantecele lor aträgeau
pe toti Cali veniau prin apropiere si cari aveau im-
prude* sä le asculte cântecele. Asa de mult ferme-
can ele prin melodiile lor pe trecdtori, ca acestia nu
se mai gandeau la patria lor nid 14 familia lor, nici
la ei '11100; uitau chiar sa bea si sa" manance si mureau
.cle foame, dacd cumva la sosirea lor nu-i omorau Sirenele.
Cand Argonautii au trecut prin aceste locuri, ele
au cAutat In zadar sa-1 _atragd. (ski Orpheu 4ua in
mama' jira sa si ash de mult le a fermecat prin can-
tecul säu, cd au amutit toate si si-au aruncat instru-
mentele lor muzicale In mare.
Când mai tarziu Ulysse a fost silit SA treacd cu
corabia sa pe dinaintea Sirenelor, fiind instiintat de
puterea lor de cdtre Circe, a astupat cu ceará urechile
-tuturor tovarásilor sai, ca sä. nu auza cântecul Sire-
nelor, iar el a poruncit sa fie legat de catart, de maini
§i de picioare. In acelas timp le-a dat ordin sä nu-1

www.digibuc.ro
 128 G. POPA-LISSEANU

deslege, dacd din intâmplare, auzind pe Sirene,

arátà dorinta sd se opreascd. Precautiunea sa n'a fost
färd folos, cdci Indatd ce a auzit pe cântärete §i me-S,
lodiile lor cele dulci, de§i fusese in§tiintat de Circe §i
de§i aved siguranta cd va pieri, &Ada totu§ ordin tova-
rd§ilor sdi sd-1 deslege, ceeace, din fericire, ace§fia ntt
Vacua Sirenele, neputând sd opreascd pe Ulysse, se
aruncard cu toa-
tele In mare §i
micile insule pli-
ne de stânci, In
cari locuiau, in
f a fa promunto-
riului Lucaniei,
furä numite Si-
renuse. (Fig. 51).
Fig. 51. Sirerta.
Ni se mai
poveste§te cd inainte de a fi trecut pe la ele Ulysse,
Sirenele, la indemnul Junonii, pretinzând cd ele cântd
mai bine decât Muzele, s'au luat cu ele la o luptä de
Intrecere. Muzele, Insd, le-au Invins §i le-au smuls pe-
nele, din cari §i-au fdcut coroane. De aceea, Muzele
poartd pe capul lor uneori coroane de pene.
* *

Jupiter fiind luat ca arbitru In cearta dintre fratele

sdu Pluton §i soru-sa Ceres, imparte anul In cloud parti
egale §i porunce§te ca Proserpina sd stea o jumdtate
de an la bärbatul sdu In Infern §i o jumätate de an
la mama- sa pe pdmânt. Fata §i inima Cererei se .Inve-
sell numai decât ; fruntea ei, care mai Inainte pdred
tristd, chiar §i tristului rege al infernului, se inveseli
deodatd, Intocmai ca §i soarele zilei, care, acoperit de
nouri posomorIti, iese invingdtor §i radios din mijlocul lor.

www.digibuc.ro
 ARETHUSA 129

5. ARETHUSA
Dalba Ceres, fericita cá i-a gasit pe fiica sa
liberd acum de orice grije, vol sà afle dela Arethusa
pricina sosirei ei, din Grecia In Sicilia, §i cauza pentra
care end socotita ca un isvor sfânt. Undele îi oprirä
murmurul lor, iar nimfa, ridicanduli capul deasupra
apelor, i§i netezi cu mâna paru-i de azur §i Incepa s&
istoriseascd iubirea lui Alpheus, fluviul care udd fara
Elida, din Peloponez
«Eram una dintre nimfele din Achaia. Nici una mt
§tied ca mine sd caute In päduri locurile potrivite pentra
vane, nici una nu Vied ca mine sä-i intinza
Nici odatd eu n'am vrut sà fiu la gloria frumusetii,
nici odatd nu m'am gândit la altd glorie decât la gloria
curajului §i, de§1 nu eram frumoasa, totu eram soco-
tita ca frumoasa. Putin, Insa, Imi pasd de svonul fru-
musetei mele. In simplitatea mea naiva, cu toate
alta s'ar fi mândrit cu aceasta Insu§ire, eu totdeauna
m'am r4nat de ea i, inaintea ochilor mei, darul de
a placed, trecea drept o
Intr'una din zile, imi aduc bine aniinte, ma intor-
ceam ostenita din pddurea Stymphaliei. Erà zaduf mare
§i 'oboseala mea faced zaduful §i mai mare. Dau de
un pârâia care curged lin §i färà nid un pic de sgo-
mot. Erà a§d de limpede, c puteai cu ochiul sà nu-
meri, Intocmai ca printr'un cristal, petricelele din fund
§i a0 de lin Ca nu puteai §ti In care parte curge. Niste
sàlcii cu foaia albicioasd §i ni§te plopi, a caror ver-
deatá o hranià apa paraia§ului, fineau umbra maluritorl
sale povârnite. Mà apropiai de parau §i Imi Imuiai mau
Intaiu talpa piciorului In apa ; apoi intru pand la ge-
nunchi.. Nu ma multumii cu atâta §i má desbrac. Imi
Mitologia greco-romani in lectura ilustratd. 9

www.digibuc.ro
 13Q O. POPA-LISSEANU

atarn de craca unei salcii hainele i goala má cufund

lin apd. In vreme ce loviam undele cu mâinele mele
plesniam apa In fel de fel de chipuri i In vreme ce
o izbeam fárá preget cu bratele, auz iesind din unde
stiu ce murmur. Ingrozitä sar repede pe malul de
aläturea. «Uncle fugi, Arethuso ? Imi striga Alpheu din
imblocul apelor sale ; unde fugi tu? îmi repetä a doua
cu vocea lui ragusitd». Eu fug färd haine, asa pre-
icum eram ; hainele le lásasem pe cealaltd 110'. El ma
turmareste si se aprinde din ce In ce mai mult
iiindca eram goal& credea cá mai usor va pune mâna
pe mine. Cu cat mai mult alergam, cu atât mai mult,
în nebunia lui, ma urmärià. Fugiam de el precum fuge,
,cu aripa-i tremurândä, porumbita dinaintea vulturului ;
.alerga, Insa, si el dupa mine, precum alearga dupd o
-porumbita Ingrozitá vulturul. Putui sa fug Wand la Or-
«chomenos si la Psophis si la Cyllene si la Menal
pand la. Inghetatele varfuri ale Erimanthului i 'Yana la
câmpiile Elidei. El, insa, nu era mai iute decât mine.
Dar, nefiind puternica ca el, nu puteam sa suport multd
-vreme osteneala ; el putea., Insa, sa o ducd mai mult.
-Totus am alergat peste campli si peste munti i peste
Tietre i p2ste, stânci i prin locuri, pe unde nu era
nici o potecd.
Sgarele era indaratul meu ; Inaintea picioarelor
-mele razui cum se Intinde o umbra mare, gall daca
Till cumva mi se va fi pärut de fricá ca e o umbra.
Dar sunt sigurä cá auziam pasii lui Ingrozitori i ca el
imi atingea cu suflul gurei sale panglicele ce purtam
pe cap. Istovita de puteri din cauza fugii, strigai: «Aju-
:tor, Diano, ma prinde, dà ajutor nimfei, care Iti duce
.armele care ti-a purtat de atâtea ori arcul i tolba cu
:sageti».
Zeita m'a auzit si din inältimea ceriului trimite un

www.digibuc.ro
 TRIPTOLEM 131

nour gros care sd mä acopere din toate pärtile. Indah

ce am fost invelitä .de nour, raul Alpheu, nestiind unde
sunt, mà cautd In toate pärtile prin nourul usor. De
cloud ori Mat el ocolul nourului, fdrä insd sd mà gd-
seascd, de cloud ori strigd el, elo Arethusa, I o Are-
thusa J» CAM groazd nu m'a cuprins atunci, sdrmana
de mine ! Eram ca o mielusa, cand aude lupul urlanci
Imprejurul staulului, eram ca un iepuras, care, ascun-
zandu-se lute() tufd, vede haita de caini coltasi si de fried_
std In miscare. Alpheu nu se depdrteazd de langd nour,
cdci nu vdzuse nici o urmd a pasilor mei. Se uitd std-
ruitor si la nour si de jur Imprejur. Pironitä In loc (3>
sudoare rece Imi treca prin tot trupul i picdturi alb&
strui Incepurd sà curgd din membrele mele. Un lac se-
face subt picioare-mi ; din pdrul capului meu picurà
roud i, mai repede de cat povestea mea, sunt meta-
morfozatd Intr'un izvor. Fluviul Alpheu, insd, má recu
nosca i dupdce am fost preldcutd In apd a Inceput
iubeascd ç,ì In starea asta. Pärdsindu-si si ei
figura sa de bdrbat pe care o luase, se transformd In
undd, ca mai Inainte, pentruca sd se arnestece cu apele
mele. Atunci Diana fdca sd se deschidd pdmantul; eu
sunt dusd spre termii Ortygiei (Sicilia) si aceastd in-
suld, scumpd pentru mine, cdci ea poarld numele Dia-
nei-Ortygia, care m'a scdpat, Imi vede mai intai
apele izvorului meu.

6. TRIPTOLEM
Zeita Ceres colindase toate mdrile i toate tdrile
In cdutarea scumpei sale fiice, Proserpina, rápitd de
zeul infernului Pluton. Inteuna din zile, plina de des--

www.digibuc.ro
 132 G. POPA-LISSEANU

mädejde, ajunse la loful uncle) este Eleusis, in Attica.

Intreaga cam* de ad era, pe vremea aceea, proprie-
-tatea batranului Celeus. 1VI4a sa era destul de marep
clar, pe timpurile acelea vechi, cand ogoarele erau in-
tinse, iar cultura lor destul de restransa, proprietar4
ei era socotif ca un om sarac, fiindca ducea o viata
säräcacioasd. and Ceres ajunsese la Eleusis, bätranul
Celeus se intorceà tocmai dela camp acasa, ducand in
spate o carca cu gäteajei, cu cari sa-si incalzeasca
cAminul ; inteo traista aveà ghindà, iar inteo cofitä
mure. In urma lui, o copila a batranului, mana dindarät
'cloud caprite, cari pascuserd pe o colina. Acasä ramd-
sese, in ziva aceea, sotia unchiasului, impreuna cu urt
copilas bolnav in leagän.
Bätranul si fiica sa, intalnind dinaintea bordeiului
bor pe zeita Ceres, care luase chipul unei babe, o pof-
tirá gazduiasca la ei, in bordeiul lor, oricat de sa-
Tdcacios ar fi fost el. Zeita primi invitatia, povestin-
.du-si la randul ei amarul, cum cautà färd zabava pe
-unica sa fiica pierduta sou furata. 13Atranul, inainte de
infra in bordeiu, preveni pe musatirá CO' a läsat acasa
-un copil bolnav. i unul si altul îsi aveau deci pasurile, isi
aveau necazurile lor. Intrand in coliba zeita väzit doliu.
Mama, cu lacramile In ochi, stetea la capataiul fiului
ei, care îi dedeà ultima suflare.
Ceres o salutá, se apropie de leagan í cu buzele.i
divine atinge gura baiatului. De odata, ca prin farmec,
paloarea dispara de pe fata acestuia, puterile Ii venird
din nou si parintii pe neasteptate, plini de bucurie, vad
cum copilul lor este scapat. Zeita Il ia in brate, II des-
merda i optind cateva vorbe neintelese si pline de
mister, V duce la vatra, unde, supt cenuse, ardea. focul.
Atatand focul, zeita it vari in el, ca sa 1 curete de
pacate, sa-1 purifice, i astfel partea nemuritoare din,

www.digibuc.ro
 TR1PTOLEM 133

copil sat o despartá de partea cea muritoare, de partea

materiala.
«Ce faci acolo., tipd mama, ca o nebund, smul-
gandu-§i copilul din mijlocul fldcarilor ? .Ai gre§it
lard sa vreai., Ii zise Ceres. Teama ta de mama
zdarnicit binefacerile mele. Acest copil va fi deci mu-
Thor. El Insa va fi cel dintai om In lume care va ara,
va semána i va culege fructele pamantului cultivat;
va fi cel dintâiu agricultor». Zicand acestea zeita fdca
sa se arate un nour,
se ascunse numai de
cat In el, I§i luä ca-
Tul tras de balauri §i
klispdra In vdzduh.
Acesi copil, nu-
mit Triptolem, facan-
idu-se mare, a primit
dela Ceres o inaltd
chemare, chem ar e a
de a cutreerà Oman-
tul In lung §i lat, In-
Fig. 52. Ceres si Triplolem.
vatand pe oameni .

Dupä opiatrá antic% grapatátl

agricultura, o meserie
Timid, care 'Ana atuncia nu exista Zeita clandu-i semi*
pentru semdnat, 1i porunce§te ca o parte din ele sà
le arunce In pdmant, iar o altd parte s'a ie pdsjtreze
pentru mai tarziu, pentru farinele cari aveau sa
meascá o a doua culturd. Fig. öp.
Mergand pi sus, pe carul Irar'aripat, Triptolem
strabdtù 'bate tinufurile Europei i toate regiunile Asiei.
In cele din urmd se opre§te deasupra Scythieif undé
domnia regele Lyncus §i se duse deadreptul la palatuf
acestuia. Regele Il Intrebd indata, pe unde a venit,
care e motivul Sosirei sale, cum 11 chiama §i care

www.digibuc.ro
 134 G. POPA-LISSEANU

este patria. gPatria mea, Iì raspunse tanarul, este

Athena, numele imi este Triptolem, iar ca sa ajung aci.
n'am strabatut nici marea cu corabia, nici pamantul cu
pi cioarele. Drumul meu mi 1-am facut prin vazduh. Aduc
cu mine darurile Cererei cari, aruncate In sanul paean-
tului, produc secerisuri manoase si hrana buna».
Acestea le spuse Triptolem ; iar barbarul rege.
Lyncus, plin de gelozie de atatea binefaceri, si dorind
sa aibä el meritul unei descoperiri atat de insemnate
pof El cu ganduri rele pe tartar la sine in gazda.

Fig. 53. Triptolem intre Ceres gi Proserpina.

b Dung o pichul pe un vas antig.
a
Pe cand dormik regele se repezi la Triptolem,!at
atqna In mana, ca sa-1 omoare. Era cat pe ad 5ä-ì
strapunga piéptul, cand zeita Ceres, protectoara lui,
Triptolem, prefacit pé barbar intr'un ('rIs lynx). q,(1
1
Lyncus metamorfozat in ris o lua la fuga prin pa--
dud, iar Triptolem Isi continua drumul prin vazduh ca
carul- salt intearipat. Tara Scythiei ramase deci multa
vreme lipsita de binefacerile agriculturii si ale civiliza-
tiunei cele noi. (Fig. $3).

www.digibuc.ro
 CERES 5I ELEUSIS 135

Intors In patria sa, In Athena, Triptolem primi o

-parte din teritoriul pärintesc dela Eleusis §i institul
sárbdtoarea Thesmophoriilor, cea mai mare sárbdtoare
a agricultorilor din Grecia §i la care nu puteau luà
parte decât femeile märitate. Dacd un bärbat ar fi intrat
in templu, In timpul acestor särbdtori, prima cea mai
mare pedeapsd, moartea.

7. CERES LA ELEUSIS

Nola zile i noted nopti cutreerase zädarnic amd-

-rIta Ceres pdmântul, cu facla In mând, cdutându-§i pe
-fiica sa Proserpina, pierdutá prin câmpiile mänoase ale
Siciliei. In vremea aceasta ea lepädat chipul de
zeitä i s'a prefäcut Inteo simplä femeie muritoare. In
colindärile ei a ajuns §i In Attica §i s'a oprit la Isvo-
rul Fecioarelor, In apropierea oraului Eleusis, nu
.departe de Athena. La acest isvor aveau obiceiul fetele
din Imprejurimi sä vie sa ia apd i de aceea s'a §i
chemat acest isvor, isvorul fecioarelor. Ad Ceres Intâlni
pe fetele regelui din Eleusis, pe fetele iui Celeus. Nu-
t
-mat decat acestea, fàrà sd bánuiascd cine este, strdina,
o Intrebar'ä, de unde vine, ce catá i cum o chiamd.
Zeita le rdspunse .Md thiamd Dos §i am fost rdpit
din tara mea de niste pirati, cari m'au adus In aceste
locuri. Pe când pirati îi pregätiau mâncarea la tármu.-
rul mdrii, eu, färä sd bage ei de seat* nfam furi§M
prin päduri §i am ajuns astfel acL De aceea, vä rog,
aveti milà cu mine, primiti-md In serviciul vostru. MA
-pricep sá cresc copii §i a puteâ sà fiu o bund menajerda
Fetele auzind-o au alergat numai decât acasd §i

www.digibuc.ro
 136 G. POPA-LISSEANU

au istorisit mamei lor, regina Metaneira, intâmplarea..

Aceasta a primit propunerea streinei §i repede fetele
s'au Infors la isvor §i au luat cu ele la palatul regal
pe zeita Ceres. Metaniera o priml ca guvernanta
micului ei copil Demophon.
Pe drum Ceres avuse pe cap un voal negru §ii
erà imbrAcata In haine cernite, cdci cernit Ii erà
sufletul, din cauza pierderii scumpei sale fiice.
Dupd ce a intrat, insA, In palat, aratat toata
puterea ei diviná. Ridicându-0 de pe cap voalul, casa
intreagd s'a umplut de o stedlucire neobicinuitä. Meta-.
neira se scoald indata de pe scaunul ei §i pofte0e pe
zeit5 sd se aeze pe tronul regal. Zeita, insd, îi ia
numai decât chipul de mai inainte, chip de femeie sär-
marid i nu voeVe sá primeascd onorurile ce i se
fdceau. Sclava Jambe îi aduce atunci un scaun obicinuit,.
pe care Ceres se aezà. in ; îi trage apoi pe
fatd voalul cel negru i nu mai vol nici sá mànânce
nici sä scoard vr'o vorbá. I se aduse inainte vin, dar
zeita refuzd totul. Nu gustd decât o bduturd fdcutä dirt
apd, fdinä §i zarzavat, un fel de bragä, care erà soco-
titd ca un fel de libatiune, fAcutd pentru zei.
Când Metaneira ii aduse pe micul Demophon, ca
sd-1 ingrijeascd, Ii spuse zeita, cd ea tie sA apere de
destântece i de vrdji. De aceea, cresca pe copil nu
cu mâncdri pdmânte0i, ci Ii dete de mâncat ambrozie
0 -tie Mitt nectar. In timpul noptii, insd, pe când toti_
cef din palat dormiau, zeita luà copilul vârà in
flacárile focului ce arded pe cdminul casei, cdutând
astfel I5A-1 deslege de partea trupeasa, de partea mu-
ritbare §i sä-1 facd nemuritor i vecinic tândr. In adevdr,.
copilul devenià din zi in zi tot mai frumos §i Metaneira
§i toti ceilalti din casa se mirau de aceastd neaVeptatd.
prefacere. De aceea, inteuna din nopti regina se puse

www.digibuc.ro
 ERYSICHTHON 137

la pândä, si când isi väzii copilul vârit in mijlocul fld-

-cärilor, cuprinsd de groazä, scoase un tipät de dispe-
Tares In aceastä clipd se zadärnicl toatä lucrarea zeiteii
.care desamagitä gill aceste cuvinte : .0ameni prosti
§i nebuni ce sunteti; voi nu pricepeti nici binele nici
Täul. Acum si tu si copilul tau ayeti sd ispdsiti prostia
c e ati fäcut. Iti jur pe Styx, CA aveam de gând sä fac
-nemuritor si vecinic tânär pe fiul täu Demophon. Acuma,
Insa, trebuie sä se supue si el mortii si legilor desti-
-nului omenesc. Totus, fiindcd a fost tinut pe genunchii
-mei si fiindcd a dormit la sânul meu, va aveä o glorie
-vecini a
Eu sunt Ceres, zeità adoratà, care adúc folos si
bucurie si zeilor si oamenilor».
Dupd aceste vorbe se ardtd iaräs In toatá strálu-
cirea sa divin5. Poruncl sd se ridice un templu si arätà
locuitorilor din Eleusis modul cum aveä sä fie adoratá
pe viitor.
In urnid dispärú, iar Celeus puse numai decât sd
se ridice templul, vestitul templu dela Eleusis, unde se
serbard in urnid faimoasele mistere Eleusine, (Fig, 54).

8. ERYSICHTHON

Erysichthon, erà fiul lui Triopas si nepotul lui

Neptun, zeul märilor. Dupd ce ajunse rege in Thessa-
lia, In locul tatalui sdu, incepa sd se poarte semet cu
supusii si Ingâmfat cu zeii. Ba Inca merse asä de de-
parte cu dispretul sau pentru zeii ceresti, Ca' dete po-
TUriCd aTd locuitorilor regatului säti sd nu mai arzd
tämâie pe altarele acestora. Se zice chiar cá odatä

www.digibuc.ro
 138 G. POPA-LISSEANU

punând mâna pe o secure, se duse singur sd profaneze

o pädure, Inchinatd zeitei Ceres si sa taie, singur, lit
persoanä, cu fierul ascutit tulpina copacilor, crutati cul
sfintenie de veacuri intregi.
Ad, In aceastd paclure a zeitii, se indltd mdiestos.
un stejar enorm, un stejar care singur pared a fi o.
pAdure intreagd. Cucernicia oamenilor impodobise acest-
copac cu bentite, cu ghirlande de flori si, cum se fAced_
pe vremea aceea, cu tdblite pe cari erau scrise versuri:
toate acestea ca recunostintd pentru marea bundtate
1
a zeitei fatd de locuitorii tärii aceleia. Nimfele Dryade,
cin zilele de sdrbdtoare, veniau adesea ori ad sd joace
dansurile lor, la umbra acestui stejar; §i uneori chiar,
apucându-se de mâini, In hord, intocmai ca Ielele noa-
stre, fdceau cerc imprejurul tulpinii lui, tulpind care
singurd aved o grosime de 15 coti, iar in indltime se
ridicA peste ceilalti copaci atâta, pe cât acestia se MI.
tau peste buruienele ce cresteau la umbra lor. Frumu-
setea si sfintenia maiestosului stejar, insd, n'a putut sd.
Impiedece pe fiorosul fiu al lui Triopas sd se retie
mdcar dela acest odor al zeitii. De nimic nu vrea el
sa stie. DA poruncd strajnicd slujitorilor sdi, ca sd-1 taie
numai decât. Cum insd acestia, mai buni la inimd 0
mai respectuosi pentru cele sfinte decal stdpânul lor,
nu Indrdsniau sd loveascd, regele furios smulge toporul
din mâinile sfioase ele unui sclav si adause si aceste
vorbe nesocotite: «Acest copac, oricât de scump ar fi
el pentru zeita Ceres, acest copac, fie el chiar Ceres.
Insds, astäzi va atinge pdmântul cu vârful sdu inverzit»..
Cu aceste vorbe ridicd securea cu cloud tdi§uri si isbl.
al putere in trunchiul stejarului.
Arborele se cldtind si un gemdt prelung se auzI;
In acela§ timp incept:1 sa pdleascd deodatd si frunzele
si ghinda §i crengile lui cele lungi. La intâia loviturd,

www.digibuc.ro
 ERYSICHTI-ION 139

rc
are Mai o rand trunchiului i Mai sa se desfaca coaja,
im val de sânge näpädl din rana copaculuil tasnindin
departare, Intocmai cum tâsneste, Inteurt potop jntreg,
sângele din rana unui taur ce cade ca victima la pi-
cioarele altarului unui zeu. Minunea aceasta umplù de
groaza pe toti cei ce erau de fall Unul singur dintre
numai unul avù acest curaj voI S Impedice
,crima i sa opreasca nelegiurea ce se faced. Erysicli-
-thon, 'frisk In turburarea sa, aruncându-i o privire plind
(le ura i mânie, Ii zise : .Na i tu, primeste-ti i tu,
-risplata cucerniciei tale» i cu lovitura ce aved sd
isbeascd In copac, Ii retezd capul bietului Thessalian.
In urma, isbind mereu, dea jos frumosul stejar.
Din mäduva mandhilui copac se auzird iesind aceste
.cuvinte : .Sub acest lemn mä ascundeam eu, cea mai
scumpd nimfd a Cererei; murind iti proorocesc pedeapsd
-pentru nelegiurile tale ; ea se apropie; ea singurd este
-mangaierea mortii mete».
Aceasta amenintare nu-1 opreste dela fapta sa
Loviturile nenumärate Í mereu repetate do-
borlrä la pamânt. stejarul care, In práválirea sa, culcd la
ipamânt o mare parte din padure. Suratele sale, cele-
lane nimfe, Dryade, mahnite i plângand cu toatele de
batjocura suferitd de sora lor, cu lacrdmile In ochi
In haine de doliu, se duc la stapârta lor, la zeita Ceres,
cer, Inteun glas, sä nu lase nepedepsitä fapta nele-
-ghtita a lui Erysichthon. Ceres, puternica zeita a cerea-
lelor, le Implineste rugäciunea i scuturându i corpul
sau maiestos, Mat sa se scuture deodata toate semd-
näturile de pe câmpii. 0 foamete cumplita aved sa
Indure poporul stapânit de cumplitul rege. Ca sa pe-
.depseascd, Insä, i pe regele criminal, zeita näscoceste
tortura vrednicd de milä, dacä milá ar merità fard-

www.digibuc.ro
 G. POPA-LISSEANU

delegea lui. Foamea avea sá fie chinul i tortura Jul

Erysichthon.
Dar, teres nu se putea intalni In persoana cut
Foamea. Destinul n'a ingaduit ca cele doua zeite s'a
se vazá vreodail Unde erá una, nu puteà se fie 0
cealaltá. De aceea, zeita Ceres chemand la sine pe una
dintre nimfele muntilor, pe una din Oreade, II se adresà.
cu urmatoarele cuvinte :
.In fundul Ingheturilor Scythiei se gase0e o re-.
giune stearpa, fara cereale, fara fructe ; un pamant cut
totul pustiu. Acolo i0 are locapl sau i Frigul far&
vlagá, §i Paloarea cea galbend §i Frica cea inghetatà
Foamea cea scofalcita. Mergi 0-i spune acesteia sà .

se vare in märuntaele lui Erysichthon, sá biruie toate

bogatiile lui, ori cat ar fi ele de mari, sa ma biruie
chiar pe mine, Ceres, zeita abundentei. Pleack iar daca
cumva te sperii de lungimea drumului, ia carul meu,
la balaurii mei §i mand-i cu franele prin ináltimea
vazduhului».
Nimfa se sul numai decat pe carul zeitei §i, stra-.
Wand marile §i tärile, ajunse In Scythia. Ad 4i opt
balaurii pe *varful inghetat al Caucasului 04 deshama
dela car. Cautand Foamea, o zárì In mijlocul unui camp.
plin de pietri§, smulgand cu unghille §i cu dintii cate
un firicel de iarba ce deabia se gásia pe ici pe colea..
Chipul ei era ingrozitor : avea párul sbarlit, ochii In
fundul capului, obrajii galbeni ca ceara, buzele vinete,
dintii mancati de ruginá, pielea aspra §i a0 de subtire
ca puteai sá vezi prin ea matele din fund; oasele n'a-
veau de loc carne pe ele 0-i ie0au din aloe ; In lo
de pantece, o mare gaura ; pieptul credeai ca-i atarna.
§i ca e numai agatat de yira spinarii. Slabiciunea fäcea.
ca membrele ei sa parà mai mari ; dura genunchilor

www.digibuc.ro
 ERYSICHTHON 341

erâ enorm5, iar calcâele peste mAsura de lungi §i

ie§ite.
Când a zdrit-o nimfa, n'a cutezat sä se apropie de
ea ; din depârtare ti spuse poruncile Cererei. Deì de
abià sosise i de§1 steteâ la o distantd destul de mare
de Foame, totti Incepa sä-ri simfd puterea. De aceea
fard zábavd, îi inhàmd balaurii §i se intoarse repede,
strAbdtând vdzduhul, In Thessalia, de unde venise. Foa-
mea, cu toate cá e duplana de moarte a Cererei, tott*
de astddatá se grAbe0e sà-i dea ascultare, supunân-
du-se poruncilor ei. Un vârtej de vânt, luând-o pe sus,
o duse lute() clipd la bogatul palat al regelui Erysich-
thon. Fdrd multä paradà, inträ In palatul regesc. Erâ.
noapte. Erysichthon dormiâ adânc. Foamea Il Imbrd-
tieazd cu cele cloud aripi ale sale, sufld asupra lui
venin i adierea aceasta a ei îi umple §i gura §i gâtul
§i pieptul. Foamea se rdspârtdeVe indatä In toate md-
runtaele regelui. Apoi, pdräsege repede acest locas,
unde nu erà de ea, loca§, unde domnià bogâtia §i se
indreptà spre pustietatea sa salbaticá, spre sardcdcioasa
sa peOerd.
Somnul cel dulce desmerdà Incä cu aripile sale
drägdlae pe regele adormit. Mdcar cá erâ In somn,
el cere de mâncare, mestecd cu gura, macind cu
Gâtul sau inghite i in loc de alimente, el devoreaz5,
aer. Dupd ce s'a deOeptat Il cuprinse o pond neburta
de mâncare. Gâtlejul ii e infometat; infometate Ii sunt
§i máruntaele. Cere sá i se dea numai decât mâncári
cari cresc i träiesc In apd, mâncdri cari cresc pe pd-
mânt, mâncdri cari cresc In aer. I se aduc tot felul de
bucate, pe cari le mânânc5, le manâncd mereu §i totti
se plânge cà moare de foame. Cere mâncAri peste
mâncari. Nu-i ajung nici bucatele care ar puteù sa
sature ora§e Intregi, cari ar puteà sä sature un popor

www.digibuc.ro
 142 G. POPA-LISSEANU

Intreg. Si cu cât se, Indopä mai mult, cu atât erh mai

Ildmând. ,
Intocmai ca §i Intinsa mare i ca §i intinsul Ocean
ari primesc In sânul lor toate fluviile pdmântului 0
cari inghit apele lor, fdrä, insä, sa §i poatá potoli setea
§i Intocmai ca focul mistuitor, a cdrui furie nemdsuratä
inistue arbori färd numär 0 cu cât mistue mai multi,
cu atât mai mult ar mistui §i chiar prin aceastä mis-
-tuire devine mai furios, tot astfel gura nesäturata a
melegiuitului Erysichthon, cu at mâncà mai mult, cu
;atât ar fi mâncat mai mult. Fiecare mâncare atâta In
iel o nouà poftd de mâncare §i golul stomacului, pe
care voià sd 1 umple, nu face decât sä se märeascd
mereu. In burta lui, dispáruse acum toga' averea rä-
masä mo0enire dela bogatii sai pärinti. Foamea Ingro-
2itoare, Insä, a Minas tot nestinsd. Focul gurii sale a
ramas tot nepotolit.
In sfâr0t, dupd ce si-a pápat toate averile, i a mai
Támas o singurà fiica, o fiicd care ar fi fost vrednica"
de un pärinte mai bun. In sárácia sa, Insä, cautä sd
la vânzd §i pe aceasta. Mândra fatá refuzá sä aibd un
-stapârt, sd fie sclavä. Inteuna din zile, pe când se aflà
ea lângä o apd, 1'0 intinse cu desnddejdie albele sale
brate deasupra râului i zice : .Scapà-md tu, mare zeu,
de sclavia ce mä amenintd». Neptun se milostivi de ea
§i o ddrul cu un dar nepretuit, II dete puterea sd se
metamorfozeze, cum o vrea ea. Numai decât, In clipa
in care marele stapârt al apelor 1'0 intoarse dela ea
fata, Metra, caci ap se chemä fata --, se prefdca
Inteo iapd frumoasá §i alergd sa Intalneascd pe tatäl
säu. Acesta mort de foame, o Vann, ca sd mai c4tige
.ceva ce sa mänhnce.
Tândra fatá se schimbä mereu, ba In chine, ba In
pasdre, Intruchipându-se In mii §i mii de forme §i Ina-

www.digibuc.ro
 ERYSICHTHON 143
-
poindu-se totdeauna la tatal s5u, când erâ din now
vândutä. Ea erà acum singurul mijloc de câ§tig al ne
norocitului ei pärinte. Curând, insá, §i acest mijloc deyenk
neindestulátor i Erysichthon nemai putând sá-si sature-
cruda foame ce-1 mistuiâ, sfar0 prin a se mâncb pe
sine Insu.
Erysichthon este pámântul care inghite semintele

Fig. 54. Minotaurul.

Dupä o gravurã anticl-

www.digibuc.ro
 ,W34

VII. PHOEI3US-APOLLO

1. LETO-LATONA

atona erà fiica titanului Cceus. Fiind iubitá de Jupiter,

L
I. ea aveâ sá devie mama lui Apollo si a Dianei. Ju-
insd, sotia legitimá a lui Jupiter, din gelozie, a
iirmárit-o cu ultima ei rázbunare, desi zeita nu facea
(lecât bine. Astfel in toatá viata sa Latona n'a fost de
.cat o victimd a Junonei. Ca sd nu aiba nici o liniste
§i nici un locsor, unde sa poatd da nastere celor doi
copii ce-i purtâ in sânul sAu, Junona a pus toate fârile
toate insulele jure, cá nu vor primi pe Latona.
Ca sd vaza dacá poruncile Ii sunt Indeplinite sau nu,
porunci ca fiul sàu Marte sä stea pe un munte
jar Iris, curcubeul, pe un altul, de unde sa observe si
comunice toate, si in sfârsit a trimis un searpe sá
o urmáreascá.
Neptun, zeul märii, vdzând cá nenoricita zeip nu
gäseste nicairea si la nimeni nici un adApost sau un
scut de apárare, a fost cuprins de milá si a poruncit
sa iasä din adâncimile marii o insulà, insula Delos,
pârtà atunci necunoscutd. Aceasta erâ o insuld plutitoare
Junona o trecuse cu vederea si nu i-a cerut sá jure
cd nu va primi nici ea pe Latona. Indatá ce zeita rd-
fácitoare a pus piciorul pe pámântul acestei insule, se

www.digibuc.ro
 LETO-LATONA 145

ridicard din mare patru coloane colosale, pe cari s'a

sprijinit pe viitor insula si a rdmas astfel de atunci
lixatd si mica insuld Delos.
Fiind cuprinsa de durerile nasterii, timp de noud
zile si noud nopti, s'au adunat Imprejurul ei toate
cele mai ilustre, ca Diona, Rhea, Themis si Am-
phitrite. Nurnai Junona, cea cu bratele de fildes, rdmase
in palatul lui Jupiter si tineâ. Intr'un nour de aur pe
Ilithya, zeita nasterilor, care nu stià nimic de cele pe-
trecute In Delos. Gelozia Junonei o retineà ad, In
Olymp, cdci nu puteà sa sufere ea, sofa marelui Jupiter
ca Latona sá dea nastere unor copii atât de puternici,
jar, fdrä Ilithya, Latona n'ar fi putut sd nascd. Atunci
zeitele tinurd sfat i rugard pe Iris, curcubeul, mesa-
gera Junonei, cdreia Ii fdgdcluiserd un colier de aur,
lung de noud coti, sd se clucd si, farà tirea Junonei,
sd pofteascd pe Ilithya. Iris, mai iute decât vântul, se
repezI prin vdzduh i Inteo clipd si ajunse la Olymp.
Ad gdsind pe Ilithya o polti sá vie cu ea si amândoud,
ca niste porumbite, venird la Delos. Ilithya deslegd aci
pe Letona de povard. Dupd nastere, zeita Themis
oferl copilasilor nectar si ambrozie divinà, iar celelalte
zeitäti cântard In cinstea lor cântece religioase.
Junona, Insd, nu puted sá ierte pe rivala sa, de a
fi fost iubitd de Jupiter, de aceea Mat sd se ridice
impotriva ei un sarpe Ingrozitor, numit Python, fiu al
pämântului. La Indemnul i sfaturile Junonei, Python
urmArl fdrd preget pe nenorocita zeità, care scdpd, Ms.&
de el numai punând inaintea lui copiii ce-i tined strâns
In brate. Zeita fuge ingrozitd, iar copilasii nebdnuind
pericoluUsi Intind micile lor man* cdtre monstru.
(Fig. 55).
Intr'una din zile, pe când zeita cutreerâ toatd lu-
mea, urmdritd de neIndurata Junona, tinând In brate
Mitologia Greco-Romani in lectura ilustratà. 10

www.digibuc.ro
 146 G. POPA-LISSEANU

pe cei doi copil4 ai sal, ajunse In Caria. Aci, la poa-

lele muntelui Chimera, care aruncd flacdri din värfur
sdu,munfe plin de lei, capre i §erpi, din care poetil
au Intruchipat un monstru cu cap de leu, cu corpul de
caprd i cu coada de §arpe aci, la poalele acestui
munte, pe când soarele ferbinte dogorid mai cu tärie,
Mai zeita un popas, istovitd de oboseald i de drumul
sdu cel lung. Din pricina adurii i fiindcd copila0i ii
supserd tot laptele, o cuprinse o sete sf4ietoare. Ui-

Fig. 55. Latona urmgrità de §arpele Python.

Dupg o picturl.

tându-se In toate pat-tile, zdreVe In fundul unei vAi

adânci, o baltd cu apd limpede §i curatd. NiVe fdrani
strängeau pe acolo trestii de papurd i alge.
Zeita se apropid de baltd §i punându-§i genunchiur
pe pdmânt, s'a aplecat sá-§i astâmpere setea cu apd
räcoritoare. Tdranii insd o opresc. Zeita atunci ii in-
treat:4 cu bland*: «De ce md opriti sd beau apd
cäci apa doar este comund pentru toatd lumea. Buna
naturd a läsat ca soarele, aerul i apa sd fie ale tutu-

www.digibuc.ro
 LETO-LATONA 147

Tora ; eu am venit sä má bucur de un lucru comun.

Cu toate acestea, vá rog sd-mi dafi voie sd beau, ca
când mi-afi da dela voi un dar. Eu n'am cdutat
sd-mi spdl trupul, nici membele obosite In aceastd apd,
ci numai sd-mi potolesc setea. Chiar acum, când gr.&
iesc aceste vorbe, gura mi se usucd de sete, gâtul mi
s'a uscat de tot si de abid Imi mai trece glasul prin
el. 0 inghifiturd de apd ar fi pentru mine nectar si voi
indrturisi In toatd lumea cá mi afi dat vieafd cad cu
aceastd apd voi vieafa imi dafi. Ar trebui cel pufin sá
và induioseze acesti mititei, cari îi Intind cdtre voi
mainisoarele lor. si din intâmplare copilasii Isi in-
-tindeau mânufele spre ei.
Pe cine n'ar fi inmuiat vorbele dulci i blânde ale
Latonei ? Tdranii insd, stdruiesc In refuzul lor. Ba Incd
o iau i la injurdturi, la ocdri, dacd nu pleacd mai
Tepede. Nu numai gala; chiar i apa din baltd o tur-
burd cu mâinile i cu picioarele lor. Sdrind cu Mutate
In apd, turburard nomolul din fundul lacului. Zeifa se
supärd grozav i supdrarea Ii potoll setea i necäjitá
nu i-a mai rugat mai mult pe acesti fdrani nevrednici
de rugáciunile unei zeife, ci, ridicându-si mâinile spre
ceriu zise : «SA träifi de-apururi in acest lac».
Dori* ei s'a implinit : Cu tofii s'au aruncat in
band i, când isi afundau membrele.cu totul In fundul
lacului, când isi scoteau capetele deasupra undelor,
când inotau numai la suprafafa apii. Acum steteau pe
malurile lacului, acum sdriau din nou in mijlocul apei
-pline de ndmol. $i incep sd se gâlceveascd cu limbile
lor si, gonifi subt apd, subt apd incearcd sd se certe
intre ei. Vorba insd acum le este rágusitd, gâturile
umflate si ldrgite. Gâturile le dispar si capul se leagd
4e-a dreptul de trup. Spatele li se inverzesc, burta
le capdtd o culoare albicioasd i transformafi In

www.digibuc.ro
 G. POPA-LISSEANU

broa0e sar In mocirla lacului. Astfel s'a nascut neamul

broa§telor.
De ad, ni0e lupi, mai omenoi decât oamenii,
conduc pe Latona pe malurile Xantului, unde zeita se
purified cu apa din acest rdu, care de atunci a fost
I'nchinat lui Apollo, fiul ei.

2. DELPHI
La poalele muntelui Parnas, se gdsia un templu,
numit templul pythc i zidit de Apollo. Ad intr'un colt
de pdmânt sdlbatic, inconjurat de toate partile de stânci
ce-ti dedeau fiori de spaimd, era o peOerd din care
se ridica neîncetat aburi devi i ametitori de pucioasd.
Iatd care este povestea descoperirii acestei peVeri
Pe locul unde se gdseVe acum sanctuarul intern al
templului zice un scriitor din antichitate era o.
peOerd. 0 turmd de capre p4tea imprejurul acesteia.
Cum se apropia vre-o caprd de peVerd i privià In
ea, Incepea sá facd ni0e sdrituri neobipuite i sà
scoatd ni§te mehdituri, deosebite de cele de pdnd atund.
Ciobanul acestor capre, cuprins de mirare de aceastd
Intâmplare curioasd, se duse mai de aproape de peVerd
§i privi Induntru sá vaza ce este. Dar iatd cd i lui îi
se intâmpld acela lucru, ca i caprelor sale. Acestea
sdriau ca inspirate, iar el, pdcurariul, prevestia Intâm-
pldrile viitoare. Când se läti vestea intre locuitorii tdrii
despre aceastd Intâmplare, venird cu totii In acest loc
§i se apropiard de peOerd. Fiecare voià sa afle des-
pre aceastd minune §1 cu totii deveniau inspirati. Acest
fapt produse credinta, cá acel loc este un loc de oracol

www.digibuc.ro
 DELPHI 119

si profetiile de acolo le atribuird zeitei Gea.Câtava vreme,

cei cari voiau sa aiba o prevestire, aveau obiceiu sd se
apropie de acel loc i îi dedeau, unul altuia, oracole.
Fiindcd insá, cu timpul, mai multi au särit in pes-
tera si nu s'au mai Intors indarat, locuitorii tinutului
gasira cu cale, pentru ca sa nu se mai primejduiasca
atâta lume, sa aseze in acel loc o singura femeie, care
sa dea profetii pentru toti.
jur imprejurul acestei prapastii s'a zidit incetul
cu incetul, orasul Delphi in forma de amfiteatru. Tot
tinutul era asa de salbatic si ash de romantic, ca vizi-
tatorii erau plini de curiozitate i asteptau prevestirile
cuprinsi de o adânca turburare. Caci, dinspre Miazä-
noapte, Delphi era umbrit de vârfurile Parnasului, cari
se ridicau 'Ana la ceriu ; dinspre Rasarit si dinspre
Apus doua stânci colosale faceau sa nu patrunda acolo
razele de soare, iar la Miazdzi, un munte ameninta sa
caza deasupra orasului. In acest cazan rásunau nenu-
marate ecouri, iar groaza celui ce se coborà ad erà
marita, tocmai de privelistea deosebita a acestor locuri.
La inceput, Grecii socotiau ca zeita Gea este
aceea care preziceà ad viitorul; mai târziu, insa, s'a
atribuit aceasta lui Apollo. Deasupra pesterii s'a zidit
un mic templu, care In urma In timpul rdsboaelor
persise, s'a transformat Inteun templu de marmura de
Paros construit cu cheltueala tuturor Grecilor si a
carui valoare era colosala. Pe poarta dela intrare erau
scrise numai vorbele: .Tu esti» iar pe frontonul tem-
plului: «Cunoaste-te pe tine insu-ti». In centru era Py-
thion, sanctuarul In care se Malta mândru statua de
aur a lui Apollo. Peste pestera, din care ieseau mereu
vapori, era asézat un tripled, scaun cu trei picioare,
pe care steteà preoteasa Pythia care impärtasià stra-
inilor vointa zeului.

www.digibuc.ro
 Igo G. POPA-LISSEANU

La acest oracol Grecii $i alte popoare gásiau, la

vremuri de nevoie, sfat $i mângâiere. Chiar $i persoane
particulare, $i trimi$i ai regilor strAini, puteau sd afle
ad vointa zeilor $i sd cunoascA viitorul. Vizitatorii
erau cuprin$i din depärtare de un adânc respect reli-
4gios, cad de jur imprejurul templului, pe indltimile
muntilor inconjurätori, sträluciau acoperisurile localurilor
sfinte $i statuele de aur, de argint $i de marmorS,
Tidicate ad de nenumárati vizitatori. Dacd veneai, insá,
mai aproape $i te scoborai in caldarea muntilor, unde
erâ templul propriu zis, dedeai de o dumbravd sfântä,
In care erai inconjurat de dafini de$i $i de máslini
Tdcoritori. Aerul erà plin de miresme $i un vâjeit sal-
batic Ili izbiâ urechea, intocmai ca o muzicá.
Vizitatorii, inainte de a puteâ intrâ, trebuiau sä
se pregateascä prin jertfe, prin bai $i prin posturi $i
mai ales prin darurile nelipsite ale lui Apollo. jertfele
se faceau in a$â fel 6, dacá n'ar fi ie$it favorabile
la prima dat5, trebuiau sd se repete; aceasta pentru
ca preotii templului &A aib'à timp sd ispiteasca $i sä
cerceteze pe oaspeti. 0 jertfA numai atunci erà so-
cotitä ca favorabilá, daca vita, stropità cu apá rece
iremurà din tot corpul sau. In sfâr$it, se vestià vizita-
torului, cd zeul ingaduie intrarea. Imbrdcati in haine
.cle sárbätoare, in mijlocul unei muzici zgomotoase,
având pe cap $i In mâini cununi $i flori de dafin,
purtând In palme o farfurie Impodobitä de asemenea
cu flori $i pe cari erà scrisA intrebarea, vizitatorii erau
introdu$i In templu $i ad, condu$i inteo capelä, des-
partità numai printr'un zid de sanctuarul zeului.
Preotii lásau pe sträini ad singuri, iar ei duceau
in Pythion farfuriile la Puthia, a$a se nitmiâ preoteasa
Intrebuintata de preoti la oracol. Ea erà foarte simplu
imbrkatä $i, inainte de a intrà In templu faceà o baie

www.digibuc.ro
 DELPHI 151

In isvorul Castaliel, se incununä cu dafin si mânch

foi de dafin (sau laur) din dafinul dinaintea templului-
Dupa aceastä pregátire, se asezà pe tripod, unde o
cuprindeau aburii ce se MA ltau din pestera. Atunci o
pärdsiau simturile, preotii puneau mâna pe ea sä o
tie ssä nu cazà, iar ea scoteä niste urlete si rägnete..
Gura incepeä sd-i spumege, ochii sa-i se roteascA In
cap si pärul sd i se sburleascä. Din urletele ei se
auziau vorbe izolate, pe cari preotii le insemnau cu
grije si sfintenie. Uneori furia si convulsiunile Pythiei
erau asa de violente Ca' preotii, desi obicinuiti cu astfel
de scene, fugiau plini de groazd. Din aceastä cauzd,
s'a orânduit, cu timpul, ca sd slujeascä la acest altar
trei preotese.
Dupa ce Pythia erà luatà de pe tripod si adusd_
la simtire, preotii cAutau sa talmáceascd cuvintele ros-
tite si impdrtäsiau rdspunsurile zeului, In versuri 'jute&
restälmäcire atât de echivocA, Mat vizitatorii niciodatá
nu stieau in mod lärnurit intelesul räspunsului; aceasta
pentru ca preotii sä" poatá tálmäci in urmá in alt Inteles-
respunsul, daca nu se potriveä cu cele ce se intâmplau_
in realitate.
Din pricina multelor si bogatelor daruri ce au tri-
mis aci regii si oamenii avuti, s'au ingrämädit la Delphi
bogâtii colosale. In afard de statui de aur si de argint,
cari impodobiau toate locurile din apropierea templelor,
s'au adunat ac1 tot felul de daruri din partea regilor-
si a popoarelor lor. Astfel, când odatá locuitorii din
Phocida s'au näpustit asupra templului dela Delphi si
l'au jefuit, numai din aurul si argintul topit au câstigat
peste 13 milioane de taleri.

www.digibuc.ro
 152 G. POPA-LISSEANU

3. NA5TEREA LUI APOLLO

Apollo erà fiul lui Jupiter si al Latonei, ndscut in

insula Delos, pe muntele Cynthus.
Indatd dupd nasterea sa, nimfele Il invdlird in
scutece de mdtase i in giulgiuri si-1 infdsard cu fase
de aur, iar zeita Themis Ii dete ca bduturd si mâncare
nectar si ambrosie divind. Aceste mâncdri ceresti fdcurd
ca zeului sd-i cazd indatd fasa si scutecele i sà pd-
seascd, ca un fldcdu in floarea vârstei, vestind in gura
mare ea' el e stdpanul chitarei si al arcului care loveste
la distantd.
Când s'a coborit depe munte la ses, si când l'au
ydzut zeii asa de frumos, s'au minunat de o asd fdpturd
deosebità, iar insula Delos nu mai puted de bucurie
cá zeul si-a ales ad locuinta-i favoritd. Cu chitara In
mândchitard din care scoted sunete divinecu capul
incununat cu raze, imbrdcat in vestminte de aur, Apollo
veni in mijlocul zeilor cari Il primird cu admiratie
cu o bucurie nespusä.
Primirea lui Apollo s'a fdcut cu un mare alaiu.
Din toate pArtile rdsund muzica si cântecul. Grape si
IHorele jucau, iar Muzele umpleau vázduhul cu cântecele
lor. Junona si Venus se puserd la joc, iar Artemis-
Diana, sora gemend a lui Apollo, prinse chitara fratelui
ei i cântâ.
Din acest moment, Apollo lud un loc de frunte
printre zei din Olymp si de câteori intrd intre ei cu
arcul sdu intins, toti zei se sculau de pe fotoliile lor
salutau cu respect. Numai Latona, mama sa, si
Jupiter, tatäl sdu, II priviau stând pe scaune. Latona se
sculd apoi, Ii lud tolba de pe umeri i o puneà la o parte,

www.digibuc.ro
Fig. 56. Apollo dela Belvedere.
Statia, =zeal Valicanului, Roma.

www.digibuc.ro
 NASTEREA LUI APOLLO 153

iar arcul i-1 atarna pe o coloana In sala zeilor §i in

urmä Il poftea sa §eaza. Jupiter îi oferia cupa cu nectar.
Din Olymp se duse Apollo mai intai In Pieria,
partea de miaza-zi a Macedoniei, o tara plina de vai
Incântatoare. De ad se scobori In Thessalia, apoi In
insula Eubea, dar nicaieri nu gasi un loc potrivit pentru
templul sau. De aceea pleca spre 13eotia, care, fiinct
acoperita pe vremea aceea cu paduri dese, nu era
locuita de picior de orn. Ajungând la isyorul Delphusa,
vol sà fundeze aci un templu : nimfa isyorului, insa,
temându-se ca nu cumva gloria ei sa fie intunecata
de a zeului, îi se adresa cu urmdtoarele cuvinte: «Vrei
tu in adevar, Apollo, sa-ti construe§ti ad un templu ?
SA' §tii ca nenumarati cai vin sa se adape la isvorta
meu. Ace§tia au sa-ti turbure lini§tea templului, iar
oamenii, cari ar venì la tine, s'ar uitá cu admiratie mai
mult la carele §i caii cari vin la mine, decal sa se
roage la altarele tale. De ce nu te duci mai bine la
Parnas, unde nu se aude nici zuruit de camp', nici
tropot de cal ? Acolo ai puteà tu sa-ti zide§ti in lini§te
templul tau». Apollo primI sfatul nimfei, se duse In
Parnas §i puse temelie de piatra templului sau, templu
zidit In urma din marmord alba, de oamenii cari din
toate pärtile alergau acolo.
Nu departe de acì era un isyor, unde steteà la
panda un balaur, numit Python. Acest balaur vestit s'a
nascut din nomolul ce rämäsese pe pamant dupd po-
topul lui Deucalion, §i traià In peOerile muntelui Par-
nas, in apropiere de Delphi. Fiincica insa acest arpe
se luase dupa muma sa Latona §i o persecutase pe
aceasta peste tot pämântul, Apollo '11 jsbì cu arcul sau.
Monstrul indata ce se simti atins, fu prada celor mai
vii dureri. Trântindu-se In farina scoteà ni§te §uerdturi
ingrozitoare. Se svarcoli In toate partile §i mur1 exaland

www.digibuc.ro
 154 G. POPA-LISSEANU

.clin gura sa Inveninatä aburi ucigatori. lar Apollo, In-

-vingator, striga in gura mare : ,<Trupul tau sleit de
puteri putrezeasca pe acest pámant roditor ; de acum
inainte tu nu vei mai fi urgia oamenilor. Acestia se
Nor hranì pe .viitor din rodul acestei tarini nemärginite.
-Ei vor venì sa-mi jertfeasca acl hecatombe marete.
Nici ingrozitorul Typhaon, nici Inspaimantatoarea Chi-
mera nu te vor mai puteä smulge dela aceastä moarte;
iar pämantul si soarele, In drumul sau ceresc, vor face
sa putrezeasca acl cadavrul tau cel had».
De atunci zeul Apollo s'a numit Apollo phyticul
<Fig. 56).

4. HYACINTHUS

Apollo a avut maf multi prieteni, intre cari pe Hya-

cinthus, cel mai tanar dintre fii regelui Amyclas din
Sparta. Indatä ce Apollo zarl pe drägalasul Mat, ca-
pata pentru el o simpatie deosebita. Ba chiar se On-
-dea sa-1 ridice in ceriu, sä-1 aibd totdeauna aproape,
pe langä sine. 0 intamplare, nenorocita insä, se impo-
trivl acestui plan si frumosul Mat murl In floarea varstei.
Adesea ori Phoebus-Apollo päräsiä Delphi, orasul
consacrat siesi, pentru ca pe malurile ratali Eurotas,
in- apropiere de Sparta, sä se bucure de societateä
scumpului sau prieten. Lira si arcul erau uitate, In fata
jocului vesel, si nu i era rusine zeului sa cutreere,
impreuna cu Hyacinthus, Inältimile salbatice 'ale Tai-
getului, alergand dupa \rant.
Inteuna din zile, pe cand soarele se aflä In zetait
la o egald distanta de rasarit si de apuS, cei doi amici

www.digibuc.ro
 HYACINTHUS 155

I§i desbrdcard hainele, I§i unserd membrele cu unt-

delem i Incepurd lupta cu discul. Apollo Incepa intâiu.
Dupà ce avântd de câteva ori discul, II asvârli cu atâta
putere cá acesta, dupd ce strabätit vázduhul pe o mare
distantd, càzù, dupd un timp Indelungat, la pdmânt, pe
care II Mat sd se zgudue. Numai decât Hyacinthus,
ftaivul, se repezi, impins de dorinta de joc, sa prinzd
discul; dar respins de pdmântul elastic, discul se ridicd.
§i loveVe pe Hyacinthus In frunte, In fruntea lui atât
de frumoasá.
Copilul Ing Alberti §i odatd cu el §i zeul. Acesta It
prinse In bratele sale. Incearcd sd-I aducd la vieatd
sece rana din care curgeà sângele §iroiu. Apli-
când ierburi, cdutd se retie suflarea care se duced pen-
tru totdeauna. Doctoria erd degeaba, rand fdrä vindecare.
Precum mor viorelele, precum moare Inteo grd-
dind udatd, macul, precum mor crinii când sunt cdlcati
de piciorul omului; de geaba mai atârnd floarea de
vraja Ingdlbenità, ea I§i pleacd capul Ingreuiat, nu se
mai poate tined In sus §i se Inclind cu fruntea spre
pdmânt, tot astfel Hyacinthus, murind 1§i lasá capul
In jos, puterile Il pArdsesc, capul Ii este o povard
cade pe umeri.
«Tu, fiu al lui Amyclas, te prapade§ti secerat Irk
floarea Varstei, zise Phoebus, iar eu, eu am pe veci
inainte-mi §i rana ta §i crima mea. Tu Imi pricinueVi
o mare durere §i o mare remware. Mârta mea a fost
cauza mortei tale. Eu sunt autorul acestei morti
nenorocite.
«Dar ce vind am eu ? Pofi numi o crimd faptul
cá cineva a iubit? Ah, dacd a puted sd-mi dau viata
pentru tine, dacä a puted sá mor Impreund cu tine!
0 lege fatald, Insd nu md lasd. Dar, vei fi totdeauna
cu mine, vel fi totdeauna In gura mea. Vei tral

www.digibuc.ro
 156 G. POPA-LISSEANU

cântecele mele, vei trai In sunetele lirei mele. Vei

purtà ca o floare, gernetele mele si va sosi un timp
cand, spre a-ti inältà .gloria ta, un erou viteaz 1) isi
va scrie numele sau pe foaia de hyacint».
Astfel gral Apollo cu gura sa de proroc. lea, insa,
sângele care se raspandise pe pamânt dispare si ra-
sare o floare mai stralucitoare decât purpura de Tyr.
Ia o forma de crin, dar o culoare de purpura, nu ca
a crinului argintie.
Hyacintul (zambila) s'a nascut din sângele fru-
mosului tânar. Dar nu e destul aceasta pentru Apollo.
Zeul Insemneaza pe foile crinului regretele sale: Ai,
Ai, (vai, vai); aceste litere traesc pe floarea care rea-
minteste dureroasa silabd de «vai». «Nu, frumosule
Hyacinthus, Spartei nu ii e rusine ca. Iti este patria
-ta. Sarbatoarea ta dainueste pána si astazi, ziceà
poetul Ovidiu,si dupa obiceiul de odinioara, In fiecare
an se rentorc si acum särbatorile vesele ale lui Hya-
cinthus. Cântul de lauda, numit paean, In onoarea lui
Apollo, era insofit, cu aceasta ocazie, de chitard i de
jocuri pantomimice. Sarbatoarea Hpacinthia se faceà
primavara, odata cu rasarirea acestor flori.

5. DAPHNE
Cea dintâiu aventura de dragoste a zeului Apollo
a fost cu nimfa Daphne, fiica fluviului Peneu malu-
rile acestui fluviu din Thessalia sunt acoperite cu
1) Din sângele lui Ajax, fiul lui Telamon, mort In fásboiul troian, a
.rAsárit o floare, purtând pe petalele sale literele Ai, initialele numele erou-
lui. Ai Insemneazä, in tcelas timp, vai.

www.digibuc.ro
 DAPHNE 157

dafini.Patima lui Apollo pentru aceasta fed n'a fost

o simpla intamplare, ci o razbunare a zeului amorului,
a lui Cupidon. Inteuna din zile Apollo, mândru din
cauza ispravii sale Impotriya balaurului Python zarl pe
Cupidon, pe cand se casnià sa-si Intinza arcul cu sageti
§i luându-1 In batae de joc, Ii zise : «Draga baefele,
de unde i pana unde tu cu arme asa de grele ? Tolba
aceasta a ta se potriveste mai de gran' cu mine, care
pot sa pricinuesc rani sigure si fiarelor i dusmanilor,
mie care am culcat la pamânt, acum de curând, prin
nenumarate sageti, chiar
pe näpraznicul Python,
cel ce acoperia cu pânte-
cele sau molipsitor atâtea
pogoane de pämânt. Tu
multumeste-te sa aprinzi
cu flacara ta, nu stiu ce
amoruri, si nu aspirà la
gloria noastra».
La aceasta fiul Ve-
nerii raspunse : «Arcul
tau poate el sa raneasca
orice ; al meu te raneste
pe tine : i pe cat fiarele Fig. 57. Apollo O. Amor
Dupä o piaträ antica gravatä.
sunt mai prejos decât un
zeu, pe atât meritul tau este mai mic decât al meu».
(Fig. 57).
Astfel gral i spintecând vazduhul cu aripa sa
usoara, se ()mì de varful umbros al Parnasului. Scoase
din tolba sa cloud sagefi cu puteri deosebite; una din
ele inspira dragostea, cea de a doua o goneste. Cea
dintâiu este de aur si are vârful scânteietor, cea de a
doua este neascutitä i poarta In vârful ei plumb. Cu
cea dintâiu ranl pe Apollo, si-1 sträpunse 'Ana In ma-

www.digibuc.ro
 158 G. POPA-LISSEANU

duva oaselor, cu cea de a doua atinse pe fiica lui;

Peneu, pe Daphne. Apollo e cuprins de patima iubirii,
iar Daphne nu puted nici sd auzd de numele zeului..
Astfel se rdzbund Cupidon.
Nimfa Daphne isi petreced, in vremea aceasta,
timpul prin pdduri, intocmai ca si Diana, Orland la
fiare sdlbatice si gdtindu- se apoi cu bldnile lor. Mii de_
petitori ii cerurd !liana ; ea insd ii refuzd pe top, ne-
vrând sd stie nici de iubire, nici de cdsdtorie. Tatdl
ei adesea ii ziced : «Dragd copild, tu 1mi datoresti un.
ginere, tu imi datoresti nepotei. Daphne, insd, rusinoasä
respingând, ca o crimd, gândul de a se mdritd, se in-
rosid pând dupd urechi si se aruncd de gâtul tatälui
ei si desmierdându-1 ii ziced : «Dragd tatd, lasd-md a
trdiesc toatà viata ca fatd mare. i Jupiter a fAcut fiicei
sale Diana acest hatâr, de a nu se mdrita nici odatd».
Apollo, in lungile sale preumbldri, zdrì odatd pe
Daphne si, cum o váza, se si aprinse de patima de a
o aved de sotie.
Fusese ränit de ságeata de aur a lui Cupidon.
Degeaba insd, cdci si Daphne fusese atinsd de sdgeata
ce purtà In vârful ei plumbul cel rece.
Inima zeului erà mistuitä de flacdra iubirii, intocmai
cum mistue focul in timpul verii o sird de pae sau o 1
grdmadd de trestie uscatd. Vede cum cositele de par
din capul nimfei cddeau neingrijite pe umerii ei cei
albi. «Ce ar fi, isi ziced el, dacd aceste bucle ar fi si
pieptänate si ar fi si potrivite cu mdestrie. Vede ochii
ei stralucind ca cloud stele, vede buzele ei rumene,;
nu-i destul sd le vazd ii admird .si degetele si mâi-
nele si bratele pe jumátate goale si ceeace nu putea
veded ii aprinded si mai mult imaginatia.
Daphne, insd, fuge de Apollo. Fuge mai repede
decât vântul si degeabd cdutd el sd o opreascd cti

www.digibuc.ro
 DAPHNE 159

vorba : .Nimfd Peneand, opreste-te, te conjur. Nu e un

.dusman cel ce se ia dupd tine. Opreste-te nimfd, opre-
ste-te. Mielusaua fuge de lup, cerboaica fuge de leu,
porumbita tremurând fuge dinaintea vulturului ; fiecare
cautd sa scape de dusmanul sdu. Eu, insä, nu-ti sunt
dusman ; iubirea mea cea mare md face pe mine sä te
urmäresc. Nenorocitul de mine ! Vezi sd nu-ti sângereze
veun ghimpe piciorusele tale delicate. N'as vrea sa-ti
iiu vr'o pricinä de durere. Potecile, pe cari tu alergi,
sunt aspre. Umbra', te rog, mai incet ; potoleste-ti fuga
imi voiu potoll i eu fuga mea, te voiu urmárl niai
incet. Cel putin cunosti tu pe cel ce te place pe tine ?
Eu nu sunt nid vr'un Wan bäddran dela munte, nici
nu sunt vr'un cioban, ori vr'un päcurar de rând al unor
cirezi de vite. Nesocotito, tu nu stii de cine fugi si de
.aceea fugi. Pämântul dela Delphi este al meu, al meu
este si Delos si Tenedos, al meu este si palatul dela
Patara. Jupiter 1ml este tatä, prin gura mea se cunoaste
trecutul i prezentul si viitorul. Eu am mestesugul
de a potrivi versurile cu melodia lirei ; sägetile ii.ele
nimeresc sigur ; numai o sägeatd este mai sigurd ca
sägeata mea, acea care mi- a ränit inima. Medicina este
inventia mea, sunt doctorul lumii intregi; puterea tämä-
duitoare a ierburilor si buruienilor mie mi se supune.
Ce päcat cä amorul meu nu se poate lecul prin tìici o
buruianä ! Doctoriile cari folosesc tuturor oamenilor nu
pot sd foloseascä stdpânului bor..
Astfel gräieste el, iar nimfa, ca i când ar fi avut
aripi la picior, fuge, fuge iute, läsând indärdt pe Apollo
cu discursurile lui neisprävite. (Fig. 58): In fuga-i ne-
bund haina ei, mai suptire decât pânza de paianjen, Ii
,

se desface depe corp ; zefirul face ca pdrul ei despletit

sä-i cadd ca un torent auriu pe trupul ei alb ca laptele
o fac si mai fermecátoare.

www.digibuc.ro
 G. POPA-LISSEANU 160

Ajutat de aripa iubirii, Apollo Incepù sd-§i iuteascd

pa0, alergând, intocmai cum aleargd fard suflare un
ogar când a zärit un iepure fricos. Urrndrid pe nimfd
fdrá preget : §i puteai sd vezi cum cositele ei fluturând
Ii mângâiau acum fata, iar ea simtià respiratiunea infra"-
cdratd a zeului, care mai mai erà sá punä mâna pe fatd.
Deodatd, Insä, Daphne 1$i pierde orice putere.
Obositd de atâta fugd §i de atât strapät, inceteazd de
a mai alergd §i de a se mai Impotrivi. Ii Intoarce

Daphne. Fig. 58. Apollo.

Statui de Guillaume Coustou (in grAdina Tuilleries). Paris.

atunci iute privirile spre apele strävezii ale tatälui sdu

Peneu §i Ii strigd, cerându-i ajutor :
.Dragd tatd, dacd e adevdrat cd i râurile au putere
chimnezeiascd, ajutd-md, tatä ; iar tu, pdmântule, deschi-
de-te i prime0e-má In sânul tàu, sau prapädeVe cel
putin aceastä frumusete a mea, care md face atata de pld-
culd i atât de doritd, care este causa nenorocirii mele»..
Zeul rdmâne incremenit. Un mister se sävar§e0e ;
cdci abià rostise ea aceste cuvinte, când membrele
Incepurd sd-i amorteascd, o scoartä ward ii InveleVe

www.digibuc.ro
 LA7r-INZ 161

sârtul ei delicat ; párul ii se transformä in frunze, bra-.

tele Ii se lungesc §i se prefac in ramuri, picioru§ele-i
mai inainte ap de repezi, prind acum rädäcini §i se
intepenesc in pämânt ; un vârf de copac ii incoroneazá_
capul ; nu mai rämâne din ea decât stralucirea frumu-
setii ei trecute.
Apollo o iube§te §i a§a, metamorfozatd, i strin-
gand In bratele sale arborele cel nou:nemai cunoscut
pänä atuncea, pare cd simtiä, §i supt coajá, batând Ina
inima frumoasei Daphne. Incarcá de sárutári arborele
care, §i acum, pareä cä ii respinge dragostea §i rosti
urmatoarele cuvinte duioase :
«Dacd nu mai poti sa-mi fii sotie, fii-mi cel putin_
arborele meu. De ad inainte, scumpä Daphne, frunzele
tale sd incunune i buclele capului meu i lira mea §i.
tolba mea cu sageti. Sä fii pe viitor podoaba genera-.
lilor Romani, când ace0a, In mijlocul cântecelor de
victorie §i veselie, vor urca, In cortegiu triumfal, Thal-
timele Capitoliului. Si precum capul meu incArcai de
bucle, este semnul vecinicei tinereti, tot a§a §i tu,
poartà vecinica cinste a frunzelor verzi. Laurul (dafinut
Daphne '), la aceste vorbe i§i incling blând delicatu-i
creVet, In semn de aprobare pentru deosebita cinste
ce i se faceä. Astfel a ajuns ca laurul sä incununez&
fruntea tuturor acelora, cari se luptä pentru cinstea §i
märirea patriei §i a neamului lor.

') Daphnis, fiul lui Mercur, este socotit ca inventatorul poesiei cio-I
banesti, a poesiei pastorale. A trait in Sicilia, iubit de nimfe, iubit mai ales
-de nimfa Like (Lumina). Casatorindu-se cu aceasta si neramanandu-i cre-
dincios, a fost orbit chiar de ea, de sofia sa. De ad Inainte, a cautat ne-
contenit sa-si mangaie durerea, cantand duioase melodii cu fluerul sau cu
doul fevi. In cele din urma, inteo seara, ratacindu-si pasii, cazil depe o
stanch* si muri.Soarele,care isi paste turmele sale, razele,in dimineafa_
viefii iubeste si e iubit de aurora ; aceasta il paraseste ,si, apoi, noaptea I
-orbeste, si, in cele din urma, dispare dupi o stand.
Mitologia greco-roman5 in lectura ilustrati. 11

www.digibuc.ro
 162 G. POPO-LISSEANU

6. CHIPAROSUL

Cyparissus, fiul lui Amiclaeus, din insula Cos, iubia

.4;) mica' cerboaicd pe care o Imblanzise si cu care se
juch toatd ziva, departe de concetgenii sal si de prie-
tenii sdi de aceeas varstd. 0 lua de gat, se suia pe
ea cdlare, o gonià prin inverzitele pajisti ale insulei
§i se ldsa sä fie gonit de ea. Astfel isi petreceà tand-
Tul Cyparissus tot timpul sdu de dimineata si pand seara.
Inteuna din zile cerboaica, obositd de cdldurd
cie alergare, s'a asezat pe iarba verde, la umbra unui
copac stufos, sd-si odihneascd membrele sale delicate.
Tandrul Cyparissus, insd, s'a supdrat cd cerboaica a
urmat deodatd jocul si, mai mult In glumd decal In
serios, a pus o sdgeatd In arcul sdu si a tras In cer-
boaia, cu gandul cá o sperie. Nelegiuita ságeatd, Insä,
s'a infipt In trupul fraged al blandului animal si it rdnì
4e moarte. l3ietul Cyparissus in zadar mai cdutà acum
sá o reducd la vieatd, animalul isi dete suflarea pentru
-totdeauna. Nebun de durere plangea cu lacrimi de sange
peirea scumpei sale tovardse. Totul era insd In zadar.
Nimenea nu mai putea sd readucá la vieatd pe draga
lui cerboaicd.
Zeii din ceriu, insd, vdd, toate Cate se petrec pe
pämant si zeului Apollo II se fddi mild de atata tan-
nuire a bietului Cyparissus. Veni sd-1 mangae, Lr, ce
mangâiere mai puteà sä incapd fatd de disperarea
lui cea mare? Cand s'a potolit veodatd, prin sfaturi
adevdrata durere? Nenorocitul Cyparissus umpluse
-vazduhül, umpluse campiile, umpluse si pddurile, cu
languirile sale indurerate.. Totus cerù un singur lucru
clela protechirùl sdu Apollo, cerù, hatarul de a nu-i

www.digibuc.ro
 LEUCOTHEA SI CLITIA 163

curmA nici odatá plânsul ski de veci. Zeul Ii ascult&

rugaciunea i cu inima Induio§ata Ii fagadul ca-i va
Implinl dorinta.
Deodatk o minune sa savâre0e. Chica tânarului
care pand acum se resfirà u§or pe tâmplele lui albe
ca laptele, se preface Inteo coamA sburlitk Intea,
coamd Ppoask Din lacrimile sale ce curgeau necon-
tenit, cázând pe pamânt, räsarl un arbore falnic
totdeauna verde, a carui frunte semeatd se ridica spre
MAI-time le cerului. Din când In când, bAtutà de Ont.
1$i apleaca fruntea, catând spre pdmântul din care a
Tândrul se transformase Intr'un frumos chiparos._
Orice durere de aid Inainte, este simbolizatä de acest
copac, orice cale a plângerii este Impodobilk de aici
Inainte, cu acest chiparos. Astrul radios al zilei, Soarele,,,
privindu-1 plin de intristare Ii zice : »Tu, pe care te
voiu plânge vecinic, tu vei fi arborele doliului i sim-
bolul durerilor, al tânguirilor §i al IntristArii». De atunci
a rämas obiceiul de a se pune pe morminte chiparos,
sau tuie.

7. LEUCOTHEA I CLITIA

Apollo, soarele, care vede toate, care strabate-

Intreg universul In fiecare zi odatk bága de seamk_
el cel dintâiu, dragostea tainica a Venerei, zeita fru-
musetii, cu Marte, zeul rAsboiului. El, cel dintâiu, desco-.
perl sotului ofensat, lui Vulcan, trädarea sotiei lui. Ca
sd se fázbune pentru aceasta pe zeul luminii, Venus
inspird In pieptul lui Apollo o neInvinsä iubire pentru
nimfa Leucothea, fiica regelui Per§ilor; Orchamus, al_

www.digibuc.ro
 164 G. POPA-LISSEANU

Aeaptelea descendent al lui Belus. «Tu, Apollo, care

-arzi cu focul tau tot pámântul cânta poetul Ovidiu-
-esti ars si tu acum de un foc nestins; tu care esti
.harazit de soarte sa vezi toate, nu mai vezi acum
decat pe Leucothea si-ti atintesti numai asupra acestei
:singure fecioare ochii tai, pe cari îi datorezi univer-
.sului intreg; uneori te ridici pe ceriu mai de vreme
decat Aurora, alte ori apui prea tarziu in valuri; iti
uiti de tine, ca sa o privesti pe ea si faci ca zilele
de iarna sd fie mai lungi chiar decat cele de vark
Cate odata, nu te mai vezi de loc i cu Intunericul
Inspaimanti pepturile oamenilor; si nu palesti, fiindca fi
-se impotriveste imaginea lunii, care este mai aproape
de pamaitt; de sigur iubirea iti da aceasta coloare».
.Atlt de rapit era Apollo de gratiile nimfei Leucothea!
In regiunile Apusului se intind pasunile grase ale
cailor soarelui. Ad In Ora Hesperiei, In loc de inn,
creste ambrozie. Aceasta Ii hraneste si le repara
inembrele obosite din timpul zilei. Pe când patrupezii
mâncau hrana cereasca i pe cand noaptea îi fRea
Tandul, zeul patrunde In camera de culcare mult dorita,
transformat in chipul Eurinomei, mama nimfei i vede
pe Leucothea intre cele 12 servitoare ale s4le, torcând
cu fusu-i dibaciu urzeala suptire. Dupä ce o sarutä,
intocmai dupa cum o mama saruta pe scumpa sa copila,
zise servitoarelor: «Plecati voi, avem o tainä ; nu räpiti
inamei putinta de a vorbi In secret cu fiica sa». Servitoa-
?Tie se supusera, iar zeul rämase fara martori in odae.
«Eu sunt acela, Ii zise, care vad toate, si prin mijlo-
cirea caruia locuitorii parnantului \Tad toate: eu sunt
ochiul Crede-ma, imi placi».
Copila se Inspaimânta i, de frica, 11 cad din mama
§i furca i fusul. Apollo numai decal isi ia fata ade-
varata si straludrea-i obicinuita. Frumoasa nimfa, cand

www.digibuc.ro
 LEUCOTHEA 51 CLITIA 165

a vAzut scânteierea supra-omeneascá a celui mai märet

dintre nemuritori, nu se mai impotrivi §i consimti sa-1
ja de bärbat.
Inainte de Leucothea, Apollo, In lungul säu drum,
lubise Insä, In Asia pe nimfa Clitia, invidiatà §i invi-
dioasd. Aceasta când simft trädarea necredinciosului
ei Apollo, nebund de gelozie i de rdzbunare, se
Indreptä catra bdtrânul tatä al rivalei saIe vi-i- denuntä
cele petrecute.
Nefericitul pärinte, Orchamus, sdrobit de durere
§i de supärare, amenintd cu moartea pe fiica sa
Leucothea; in zadar cAutà nimfa sä se desvinovateascä,
ca tärá voia ei a devenit sotia zeului, caci nici lacrd-
mile, nici scuzele ei nu puturd sä Imblânzeascd furia
pärintelui obidit. Orchamus, scos din fire, Ingroapd
de vie pe fiica sa i grämädeW deasupra ei o movild
de pdmânt i de nisip.
Apollo, Insä, este mai puternic deck tafäl ei §i
da la o parte pämântul ingrämädit pe mormântul care
zdrobiä trupul Leucotheei ..i aruncând deasupra ei
binefäckoarea cáldurá a razelor sale, se sile§te sä"
dea vie* membrelor intepenite ale adoratei sale.
Contra mortii, insä, 2eul nu putù luptà §i cu o voce
disperatá ii strigA :
«De vreme ce nu ai putut tral intr'alt fel, te vei
preface, scumpd nimfä, in planta §i cu delicatul täu
%Ad vei atinge cerul». Zise i stropl cu nectar divin
corpul neinsufletit al Leucotheei §i pämântul In care
zdceä. Indatá un vlästar mirositor Ii despica mormântul,
10 intinse prin pämânt rädäcinile sale cele lungi, i§i
Inältä fruntea spre ceriu §i de atunci creVe pe pd-
mânt libanotul (planta care produce tämâia).
Dupà transformarea Leucotheei, Apollo incepù sä
urascA pe Clitia, pentru denuntarea ei, ca una care a

www.digibuc.ro
166 C, POPA-LISSEAN U

lost cauza mortii fiicei lui Orchamus. Si, de atunci, a

inceput sä fugä de dansa, devi ea II iubia cu. aceea$..
patima. Nenorocita Clitia, sdrobita de greaua durere a
disprefului, arsa de nebuna-i pasiune pentru luminosuL
zeu al zilei, fuge de societatea celorlalte nimfe §i
singura, ratacind prin locurile deserte, cu cositele-
despletite, cazute in valuri pe umerii ei de marmork,
urmäre§te cu ochii pe amantul ei care fuge, fuge ne
contenit de Inflacaratele ei Imbratiwi. Noud zile intregi
ramase fard sa manance, fàrà sa bea färà sa se-
i
mi0e din locul ce-0 alesese, privind de acolo pe-
Apollo, care strabatea regulat regiunile eteriane.
Se spune ca picioarele ei s'ar fi intepenit In pa-
mânt palida coloare, care cuprinse figura ei desnadaj-
duita, coloreaza acum rotunda floare ce-i fine loc de-
fata. S'a transformat. In floarea soarelui i deì este_
finutd de radacini, se intoarce mereu catre iubitul sat
soare i cu toate ca s'a metamorfosat, mai pastreaza.
Inca iubirea ei Inflacaratä de odinioárä.

8. MARSYAS
Marsyas era personificarea muzicei frigiene
mai ales a flautului, fafa de lira', care era intrebuintatà
In Europa. Marsyas cânta a§a de bine cu flautul sau .

ca, la invaziunea Galilor din Galatia In Frigia Mai sat

inundeze, la sunetul flautului sau, apele fluviilor
astfel I§i sal:4 tam de o cucerire sigurä.
Ingamfat de talentul sau Marsyas a indráznit
se intreaca n cântec chiar cu Apollo i s'au inteles ca.
cel Invjns sá fie la bunui piac al Inuingâtorului. Ca

www.digibuc.ro
Fis. 59. Apollo Musagetul.
elluzgyl Vaticanuluil Roma,

www.digibuc.ro
 MARSYAS 167

Judecátori au fost alese Muzele. La inceput, zeul cântd

,o arie pe lira sa. Marsyas 'in urmd suflä In flaut si
.judecdtorii incântati de dulceata si noutatea sunetelor
pe cari acesta le scotek li dddurä intaietate. Apollo,
insk isbutind sd câstige sä li se fncuviinteze o noud
probk adause pe lângd sunetele lirii si cele ale vocii
sale divine. Muzele se pronuntard atunci pentru Apollo.
Marsyas protestd, zicând cd a fost vorba numai de
antec cu instrumentul si cd e o nedreptate sä se com-
pare o singurd artk
arta instrumentalk cu
.doud arte, instrumentul
si vocea. (Fig. 59). La
aceasta zeul rdspunse
cd nu se va folosì de
alte mijloace decât cele
intrebuintate de Mar-
syas si anume de gurd
si de degete. La a treia
proba Apollo fu din nou
declarat Invingator. Ne-
norocitul Marsyas fix
spânzurat de un pin si
Fig. 60. Apollo §i Marsyas.
jupuit de piele MM. Dupä o piatrA antic,* gravatg.
mild. (Fig. 60).
Satirii si nimfele plânserd mult moartea lui Mar-
syas, It plânserd atâta, pând ce lacrimile lor formard
un fluviu, care de atunci Ii poartd numele, fluviul Mar-
spas. Flautul nenorocitului frigian cázù In acest fluviu
si fu luat de curentul apei. Astfel ajunse flautul la ma-
lurile Sicyonei. Un cioban II kid si-1 consacrd templului,
dedicat ad lui Apollo.
Din pielea lui Marsyas s'a fdcut un burduf, care
fu dus In orasul Celene, patria lui Marsyas si asezat

www.digibuc.ro
 168 G. POPA-LISSEANU

pe o coloanä. Când cineva cântà din flaut, instrument

frigian, acest burduf se miscà in semn de satisfactie,
când insä se cântà din lira, instrument european, bur-.
duful rämânea inteo desávârsitä nemiscare. Marsyas..
este reprezentat de obiceiu impreunä cu tânärul. Olym-
pus, caruia Ii dà lectii de muzicá.

9. MIDAS
Midas, fiul lui Gordius, regele Frigiei, erä vestit
pentru bogátiile sale nenumärate. Colinile muntelui
Tmolus i malurile râului Pactolus erau acoperite de-
nemärginitele lui vii, cari produceau un vin, de care-
se dusese pomina in toatá lumea. Zeul Bacchus, insotit-
de droaia satirilor i bacantelor sale, se duse odatá sä.
viziteze aceste bogätii, se duse sä vazá väile roditoare-
si Imprejurimile mánoase ale râului Pactolus care, pe
vremea aceea, Inca nu purtä, ca astäzi, nisip de aur
in undele sale. Din ceata zeului fdceä parte si Silen.
Acesta, despärtindu-se din Intâmplare de zeu, s'a pier-
dut pe drum. Dar, niste pácurari, din partea locului.
1.au Os% clätinându-se din cauza vârstei si mai ales
din pricina vinului. Bäuse cam inu It bietul orn. Cum erä
el cu capul incununat cu flori, ciobanii 1-au dus mai
mult pe sus la regele Midas, care fusese initiat, adicA
introdus In cultul lui Bacchus de cAtre poetii Orpheus.
din Thracia i Eumolpus din Athena. Midas a recu-
noscut numai decât pe tovaräsul lui 13acchus, intru-
chiparea timp de zece zile si zece nopfL
n'au mai contenit ospetele din cauza sosirii i gázduiriii
unui oaspe eat de vesel i atât de pläcut.

www.digibuc.ro
 MIDAS 169

In Zua a I I -a, cand luceafarul de dimineata facea

sä paleasca armata stralucitoare a stelelor de pe ceriu,
Midas plin de bucurie aduce pe batranul Silen i II cla
flui l3acchus, care se gasia In roditoarele campii ale
lydiei. Vesel regasit tovarásul pierdut, zeul,
-dupa ce multumi lui Midas, îi dete voie sa-si exprime
o .dorintä, pe care el, zeul, avea sä i-o implMeasca, o
-dorinta, oricare ar fi fost ea. «Fa, doamne, zise Midas
in prostia sa, ca tot pe C'e voiu pune mana fsa se pre-
-faca in aur». l3acchus Ii implini numai decal dorinta,
,desi Ii Ora rau cà regele nu si-a ales ceva mai btin.
Luandu-si ziva bunk Midas pled acasa vesel,
bucurandu-se de aceea ce era o adevärata nenorocire
Tentru el. Nu-i venià sa creaza In puterea ce o aveà
se gandi sa fad numai cleat o pron.. Intr'un stejar,
nu prea Malt, atarna o ramura verde. 0 trase jos ;
Tamura se Mat de aur. Lua o piatra dela pamant;
mainele sale ea se ingalbeni. Atinse o glie ; si aceasta
:se prefaca Inteun bulgare de aur. Puse mana pe un
spic de grail ; spicul se Mai de aur. Dinteun pordlua
ain fruct : numai decat ai fi crezut cà fructul e un mar
din gradina Hesperidelor. Ajunse acasa : atinse cu de-
getele usile palatului &du ; de aur stralucirä
baga mainile In apa ; apa ce curgea din mainile sale
,era ca i ploaia de aur ce Inselase pe Danae. q
Nu mai putea de bucurie. Lacomul rege nu vedea
kdecat aur. Slujitorii Ii intinsera o masä bogatä, plinä
de mancari i fructe. Cand insa, atinse cu mainele sale
darurile Cererei, acestea Incep sä se intdreasca si sa
-se prefaca In aur. Cand vol sa macine cu dintii sal cei
lacomi mancarile, acestea, in gura lui, se prefaceau In
lame de aur, In cari de geaba îi infigea dintii. Apa si
winul In gura lui se prefaceau tot in aur.
Ingrozindu se de aceasta teribila nenorocire, el

www.digibuc.ro
 170 G. POPA-L1SSEANTS

care erä §i bogat §i särac In ace1a§ timp, vol sá se

lipseascA de acel dar al zeului. Dori* lui cea mai mare;.
devenise acum nenorocirea lui cea mai mare. Nimic:
nu-i mai puteä potoll foamea §i o sete grozavä Ii uschl
gatul : erà chinuit de aurul pe care acum nu-1 puteä
sä-1 sufere.
Ridicandu-§i atunci spre ceriu mainile §i bratele,
cari stráluceau Inca de aurul ce-1 atinsese, adresa lui
Bacchus aceastä rugáciune: «Iarta-tnA, doamne,iartä mä;,-
iartá-ma, cad am gre§it. Ia-mi Inapoi amAgitorul täu.
dar, pe care mi 1- ai dat», Zeii sunt totdeauna bunil
§i, lui Bacchus facandu-i-se milk a iertat lui Midas.
gre§a1a marturisità, deslegandu-1 de darul ce-i. daduse §i
pe care, desigur, nu i 1-ar fi dat, dacá n'ar fi trebuit
sà-§i tie promisiunea cátre rege : de a-i Implini orice
dorintd.
t«Dacd vrei, Ii zise zeul, sä te desbraci de acest
dar, cu care te-a imbracat dorinta ta nesäbuità, du-te
la rAul Pactolus, care udd puternicul ora§ Sardes, §i
suie-te In susul acestei ape, pe colinefe muntilor, pand ce
vei fi gäsit isvorul lui. Ad, la isvor, de unde apa iese mai
cu putere, vard-ti capul In unda p1in4 de spume. Spälân-
du-ti trupul, Iti vei spdlä §i gre§a1a». Midas ddda ascul-
tare poruncii zeului. Darul ce-1 aveà regele, treat acum
In apa fluviului. De atunci fluviul Pactolus a Inceput
sd se IngalbeneascA. Si, chiar &Aim, zice poetul
Ovidiu, In undele fluviului Pactolus curge aur ; iar
malurile apei sunt galbene din pricina acestui metal,
pretios.
Dupa ce Midas a scApat de nenorocitul dar ce-t
daduse zeul vinului, a inceput sd urascd bogatiile, a
inceput sd-§i parAseasca somptuosul sau palaf §i sà
petreacd mai bucuros In mijlocul naturii, prin livezi §i
prin campii. Ad, Incepit el sä adore pe zeul campenesc

www.digibuc.ro
 MIDAS 171

.Pan, care petreceá In singurdtate prin pe0erile mun-

-tilor. Inteligenta regelui, Insd, rämase aceen ca §i mai
mnaìnte, §i prostia sa avea facd Inca odatd pod-
-nogul, aved sd-i fie fatald pentru a doua oard.
Deasupra márii se ridicd mdiestos inaltul munte
-Tmolus, ale cdruia colhie se sfâr§esc de o parte la
-poalele ora§ului Sardes, de altd parte la poalele micului
:Hypaepis. Ad, pe coastele muntelui Tmolus aveá obi-
..ceiu Pan, zeul cu picioare de tap, sd cânte nimfelor
-adunate in jurul sdu cântece din fluer i sá scoatd
unelodii pline de armonie din trestia sa legatá cu ceard.
.1Iimenea nu puted sd se Intreacd In cântec cu zeul
Pan : ba, odatd, el a avut curajul Sà provoace la luptá
-pe Insu zeul muzicei, pe marele Apollo. Ca judecdtor,
-in aceastd luptd de intrecere a lor, a fost ales bátrânul
_zeu al muntelui Tmolus.
Acesta, având pe pdrul sdu alb ca zäpada, o cu-
-nund de stejar, se a§ezd pe o stâncd Malik fiind Incon-
Jurat de jur Imprejur de nimfe dragdlaK de oameni
-muritori §i de femei muritoare. Intre ace§tia erà
Tegele Midas. Tmolus, Intorcându-0 capul spre zeul
iurmelor, Ii zise : qudecdtorul este gata». Atunci Pan
îi umfld sirigna. Sunetele ei câmpene0i Incântard §i
Ifermecard urechile lui Midas.
Dupa ce a isprdvit Pan, Tmolus se Intoarse spre
Thoebus ; pddurea Intreagdcáci capul zeului Tmolus
.erd Inconjurat de o Intreagd pádurese Intoarse i ea.
iPhoebus, cu buclele-i Impodobite cu laur din Parnas,
tunica-i de purpurd de Tyr, ce-i atârnd pând la pd-
Inânt, având in mâna stângd lira impodobitá cu filde§
petre nestimate, iar In dreapta arcupl, In tinutä de
-artist atinged cu degetele lui mdiestre coardele armo-
mioase ale lirei.
judecator priceput, fiind fermecat de accen-

www.digibuc.ro
 172 G. POPA-LIS5EANI1

tele divine, pe care le scoteà Apollo se rosti pentrm

superioritatea lirei. Toata lumea, Intreg norodul de mu--
ritori, Intreaga ceata de nimfe a aprobat judecata zeuluif
Tmolus, numai Midas se ridica impotriva ei, strigand
In gura mare ca e nedreapta. Delianul Apollo nu puffy_
sa mai rabde ca niste urechi atat de proaste sa mall
aiba forma urechilor omenesti. De aceea, facù sa se.
lungeasca urechile lui Midas, sá se acopere cu peri4
albiciosi si sa fie miscatoare. Midas e om In restul.
corpului ; e pedepsit numai In aceasta parte a trupul urt
sa aiba adica urechile unui mágarus lenes.
Särmanul rege, fiindu-i rusine de aceste urechi de-
magar, atarnate pe fruntea sa regala, cáuta sa si le-
ascundä supt o bánda de purpura. Servitorului, insa,.
care obicinuia sa-i taie pärul, n'a putut sa-i ramaie-
acest lucru tainuit. Dar nu indrásnia sa divulge secre-
tul, cu toate cá grozav ar fi vrut sa graiasca. Totus
ca sa-si usureze sufletul, se duse la malurile unui rau,
sapa ad o groapá in pamant, isi soptl In ea secretul'
stapanului sau, acoperi In urma gaura si plecá linistit-
si usurat de acolo acasa. Aceastá tainá, insa, nu fink
mult, caci din acea groapd rasari o padure deasá de
trestie, ale cdreia vreaje, la adierea zefirului, soptiau
. Regele Midas are urechi de magar, regele Midas are:
urechi de magar». Astfel fu tradat secretuL

10. NIOBA
Toata Lidia era Ingrozita de intamplarea, ca Arachnef
fusese prefacutd de zeita Minerva Inteun paianjen..
Vestea despre aceasta se raspandise prin toate orasele:

www.digibuc.ro
 NIOBA /73

Frigiei i nimenea nu vorbra decat de aceastä intam-

plare. Nioba, regina Beotiel cunoscuse pe Arachne,.
Inainte de a se marità, când, ca fata, traia la parintii
säi, In Maeonia. Dar, pedeapsa Arachnei n'a Inv5tat-o
minte, sá cedeze zeilor §i sa-§i pue frau gurii, sa' nu .

mai cleveteasca impotriva lor. Multe lucruri o fSceau_

sa fie Ingamfata ; dar, nici talentul lit cantec al barbal'
tului ei Amphion, nici na0erea, stralucita a amando
rora, a ei §i a sotului ei nici nemargfnita putere a
regatului lor, nu o scoasera a-Ma din minti, cat a scos'ó .
copiii ei cei multi i frum4. Nioba ar fi fosi cea mai
fericità dintre mame, daca nu s'ar fi crezut ca cea mai
fericitá.
Fiica lui Tiresias, profeta Manto, care cuno5teà
viitorul, inspirata de o dumnezeiasca pornire strigase
inteo zi, in gura mare, pe toate ulitele : «The-
banelor, alergati cu toatele i aduceti Latortiei §i celor-
doi copii ai ei, rugaciuni i tamale ; impletiti vá parut.
cu laur ; prin gura mea graie§te Latona». Ascultand de.
Indemnul ei toate Thebanele I§i impodobesc fruntea.
cu laur, ard tamale pe altare i rostesc rugkiuni pioase.
In cinstea zeitei.
Dar, iatä cä vine Nioba In fruntea unei cete nu--
meroase. E imbrdcata inteo haind de purpurá, tesuta
cu fir de aur ; e frumoasa de0 e suparata ; i§i mica
maiestas capul §i cositele läsate pe ambii ei umeri..
Se opre0e §i, dupsá ce plind de ingamfare i§i arunca.
privirile-i mandre de jur imprejur, zise :
.Ce nebunie v'a cuprins sà puneti mai presus de
zeii pe cari îi vedeti, pe ni§te zei, despre cari ati auzit
numai vorbindu- se ? De ce Latona sa fie adoratà,
i se facd jertfe pe altare, iar eu sà fiu fAra tämaie ?'
Tatal meu a fost Tantal, care singur dintre toti muritorii
a putut sà stea la masà, alaturea de zei. Mama mea.

www.digibuc.ro
 174 G. POPA-LISSEANU

.este una dintre Pleiade, iar puternicul Atlas, care poarta

Tie ceafa sa bolta cereasck este bunicul meu. Jupiter
imi este al doilea bunic si má falesc ca tot pe dansul
It am de socru. Popoarefe din Frigia, fosta mea patrie,
se tern de poruncile mele, iar acum sunt stapana ora-
.§ului lui Cadmus din I3eotia. Acest ora§ al Thebei, zidit
la cantecul melodios al sofului meu Amphion, si poporul
care locue§te acì sunt supt stapanirea mea §i a bär-
Iatului meu. In palatul meu, ori In care parte ti-ai
arunca ochii, nu vezi decal bogatii nenumarate.
«In sfarsit, frumusetea mea este demna de o zeita
-mai adaugati la aceasta glorie §eapte fete §i tot atifia
flacai §i, peste putin timp, tot atatia gineri si tot atatea
-nurori. Ganditi-va bine, ce mandra trebuie sa fiu ; si
-voi mai indrasniti totus sa-mi preferiti pe fata lui Ceus,
min oarecare Titan, pe Latona, care Inteo vreme n'a
-putut gasi, pe tot Intinsul pamantului, un singur coltisor,
unde sa poata da nastere copiilor ei ! i ceriul si pa-
-mantirl si marile au refuzat un locsor zeitei voastre
lEa a fost izgonita de lumea intreaga, panä ce Delos,
.de milk Indutandu se de pribeaga, Ii oferl un loc si
acela Inca nestatornic, zicandu-i «amândoua suntem pri-
bege, tu ratacitoare pe párnant, eu ratacitoare pe mare».
Ea a devenit .marná numai a doi copii, de abia a
:saptea parte din call am purtat eu In sanul meu. Sunt
fericita ! Cine ar putea sä tagaduiasca, si fericita voi
rámanea pentru totdeauna, eine ar puteà sa se Indoiascä
=de aceasta? Atâta avutie Cara am, ma pune la adapost
.de orice nevoie ; sunt mai mare, decat ca soarta sa
Ina poata atinge. Ori cat de multe mi-ar MO ea, tot
null mai multe Imi vor ramanea ; bunurile mele covar-
rsesc orice tearna. Inchipuiti-va ca din acest popor de
.copii ai mei s'ar putea rapi ceva ; aceasta perdere nu
sn'ar putea reduce la doi, ca pe I.atona. Cat are ea, e

www.digibuc.ro
 NIOBA 175

aproape de nimica. Haideti, haideti, pardsiti altarele ei,.

destule sacrificii ati fácut pentru ea, dati jo-s laurul de
pe fruntile voastre» !
Thebanele se supun si lasd sacrificiile neisprávite_
Fac, Insd, ceeace pot sd facd: se Inchind la divinitate
In tdcere i pe ascuns.
Latona, supdraid si plind de indignare, se urcd pe
muntele Cynthus si se adresd celor doi fii ai sdi at
urmdtoarele cuvinte :
data eu, mama voastrá, asd de mândrá de a yà .

fi dat vie*, eu care In tot Olympul nu dedeam pasul

decât uneia singure dintre zeite, junonei, acum má
indoesc chiar de divinitatea mea, mä indoesc, dacd mai
sunt sau nu zeità. Aceste altare, pe care am fost cin-
stitd de veacuri, pe viitor vor sta, dragii mei copii, fard,
jertfe, dacd nu-mi veniti voi inteajutor. $i nu e numal
atâta pricina durerii mele : fiica lui Tantál v'a adus si
you'd cuvinte de ocard, a indrásnit sà vá pue pe voi
mai prejos decât copiii ei ; a cutezat chiar sá zicd
eu sunt o mama fárá copii ; o de ar cdded asupra ei
o atare nenorocire ; a vorbit ca i tatál ei Tantal».
Latona ar fi adaus i rugdciuni pe lângd aceste
vorbe, dacd Phoebus nu i-ar fi curmat vorba zicând
«Destul. 0 tânguire mai lungd ar intarzid prea mult
pedeapsa ce ea meritd».
Tot astfel grdi si Diana si, numai decât, amândoi
infäsurati Intr'un nour des, despicând repede vázduhul.
In sborul lor, se coboard deasupra fortárefii zidite de-
Cadmus, deasupra Thebei.
Aproape de oras, se infinde o vastd câmpie, bdtd-.
toritd de umbletul necontenit al cailor, si främântatd de-
rofile carelor ce alergau ad la curse. In aceastd câmpie,.
o parte din cei seapte fii ai lui Amphion incdlecaserd_
pe cai ageri si se asezaserd pe sei cu oblânc de pur-

www.digibuc.ro
 176 G. POPA-L1SSEANU

purá si statuipu la fugá cu franele pline de fireturi de

aur. Unul dintre ei Ismenos, cel dintaiu pe care mama
sa.îl purtase odinioard in ,sanul ei, pe cand voia sä
intóarcá'calul intr'un anumit cerc' i pe cand cauta sà
facd sá asculte frail gura ptiná de spume a anima-
lutui, .strigd de odatá ; «Vai» i o sägealá inffpse
LI
Mijlocur peptùlui sdu. ScdjAnd franele din mana-i
1

muribundä, alurieca incet pe soldul drept al calului,

cdzand ,clealungul lui. Cel de al -cloilea Sipplus, la sgo-
motul ságetii care rdsuna prin vázduh, dete frane çalului,
intocmai ca un pilot cand, la vederea unui nour ce 1
.adLice 'ploaie, desleagd toate panzele depe catart, ca
sá prinzd In ele cea mai mica adiere de Ont. Totul
e in zadar ; sägeata care nu poate fi Inláturatd,
ajunge si-i sträpunge gatul. $i cum alerga aplecat pe
_gaful calului, care fugià mancand pdmant, se rostogo-
leste dealungul gatului i umplù parnantul de sangele
sad cel cald. Nefericitul Phaedimus §i Tantalus, moste-
'nftorul numelui bunicului &du, dupd ce au isprävit cursa
bor obiciñuitä, descalecard In arena, pentru ca sá se
la la luptd. ii unserä membrele cu untdeleMn i, Inc'
-tranta loy, se tineau strânsi unul de altul, piept la piept,
-can,d o -Sageatá, aruncatd din arcul intins, Ii sträpunse
pe amandoi deodatd. Amandoi scoaserä un geamdi
adanc, amandoi isi läsard la pdmant 'membrele inco-
-voiate de durere. Amandoi lungiti jos îi deterä sufletuL
_Alphenor, lovindu-se cu pumnii In piept, li vede, alearga
la dansii, ca sá ridice In brate membrele inghetate ale
fratilor sal ; cade insä si el, implinindu-si aceastá
pioasd datorie. Delianul Apollo Ii infipse o sdgeatd
mortalä in cele mai adanci mdruntae. Ferul pe care
ul trase din rand, scoase i o parte din plämani, im-
preund cu sufletul care se imprästie in aer, deodatä
cu sangele sau. Pe Dimasichton, cel cu chica ca de

www.digibuc.ro
Fig 617 Nioba.
Statug, muzeul din Florenta,

www.digibuc.ro
 NIOBA 177

lata, nu-1 doboara o singura rank Fiind lovit In picior

-deasupra pulpii, pe cand cauta sa smulga sageata fatala,
alta sageata II lovl In gat. T4nitu1 sangelui o scoate
§i pe aceasta afara i o arunca In sus, spintecand
aerul In departare. Cel din urma dintre toti Ilioneus
îi ridicase bratele sale rugatoare spre cer, deì
nimic nu aveau sa i foloseasca i Incepit sa implore
pe zei. «Ajutati-ma, o zei, va rog pe toti, ne0iind
<A nu era nevoie roage pe top, crutati-ma!»
Apollo purtatorul de arc fusese micat de aceste vorbe,
sageata aruncata nu mai putea fi oprita. Totu
Ilioneus caza din pricina unei rani ware, cad sageata
nu-i patrunse adanc inima.
Fiind vestitä de aceasta nenorocire nea0eptata,
-§i prin svon i prin doliul poporului prin lacrámile
i
amicilor sái, Nioba, se mirá ca zeii au Indrasnit a-Ma
-fatä de ea. Amphion barbatul ei, insa, Implantanduli
un pumnal In piept, a pus capat, In acela timp, §i
durerilor i vietii sale.
Vai, CAM deosebire este acum intre aceasta Nioba
§i ácea Nioba, care mai adineaorea gonise pe popor
.dela altarele Latonei i, plina de ingamfare, 1'0 purta
semetii ei pa0- prin mijlocul Thebei, mandra de ai sal
Odinioara invidiata de prieteni,acum inspird compatimire
Ora i domanilor ei. Se arunca asupra cadavrelor In-
ghetate ale fiilor ei §i, la Intamplare le cla ultimele saru-
tdri, apoi ridicanduli spre cer bratele-i Invinetite, zise :
.Satura-te acum de durerea mea, crudo Latona
Satura-te de lacrimile mele, satura-ti inima ta cea fio-
roasa! Eu mor acum de eapte ori. Tresalti de bucurie
§i triumfa, dumana biruitoare. Dar de ce biruitoare ?
Deì nenorocita, totu mie Itni traiesc mai multi decat
lie, care e0i fericita : dupa atatia morti, eu tot te
-Intrec pe tine».
Mitologia greco-romana in lectuea ilustrata. 12

www.digibuc.ro
 178 G. POPA-LISSEANU

Astfel gräl si o sAgeatá ii vâjel din arcul intins

al zeitei. Sgomotul ingrozi pe toata lumea. Numai
Nioba ramase nemiscatá. Indräzneala ei crestek cu
atât mai mull, cu cât Ii cresteà si nenorocirea. Fiicele
ei, in haine cernite, cu pärul despletit, stäteau in fata
rugurilor fratilor lor.
Una din ele, pe când voià sA smulga din pieptu-i
o sAgeatà ce-o lovi pe neasteptate, caza murind peste
fratele sdu. A doua, cdutând sa mângâie pe nenoro-
cita ei mamá, amuti de odatá i corpul ei isbit de oi
mând nevazutS, se aplecd spre pamânt. A treia cau-
tând sá fugA, ca'zù moarta peste corpul surorei sale.
Una cautd sä se ascunzà, alta alergd din colt in colt.
Dupà ce moartea facit vase victime, lovite de diferite
rani, mai rdmdsese una, una singurk pe care mama
acoperind-o peste tot corpul cu hainele sale, zise :
.Lasd-mi una! Din atâtea fete nu-ti cer decât una
singura, pe cea mai mick singura care mi-a mai
rämas» (Fig. 61).
Pe când se rugâ, acea pentru care se rugâ, se
präväll la pamânt. Ramase Nioba cuc intre atâtia
morti, copii, copile i bArbat i, din pricina nenoro-
cirilor, impietri si ea. Adierea vântului nu-i mai miscâ_
pärul, sângele nu-i mai colorâ obrajii, ochii Ii stateau.
nemiscati supt tristele-i gene. Nimic nu mai este viu_
in ea. Limba ii std lipitá de ceriul rece al gurii.
stau fixe. Nici gâtul nu se mai poate indol, nici_
bratele nu mai pot face veo miscare, nici picioarele-
nu mai pot sá umble. Chiar máruntaele din inAuntrul_
trupului ei sunt impietrite. Totus ea plânge. Un vânt-
puternic o luA si o duse in patria ei de odinioard.
Ad a fost tintuitá pe un vârf de munte i pând
astazi lacrimile curg pe trupul ei de marmord.

www.digibuc.ro
 MUZELE 179

11. MUZELE

Apollo este conducdtorul §i pro tectorul celor noud

Auze, noud surori, fiice ale lui Jupiter §i Mnemosynei
(memoria). La inceput, muzele au fost nimfe, nimfe
ale isvoarelor, cari insd, fiincicd au inspirat pe poeti
pe artisti, fiindcä prin darul lor divin au fäcut ca
poetii §i artitii sä faureascd lucrári de o frumusete
uimitoare, lucrári ideale, s'au ridicat peste rangul celor-
lalte nimfe i s'au prefäcut In muze.
lard cum le descrie poetul Hesiod. «In Olymp
Muzele farmecd prin melodii sublime pe inteleptul lor
-pArinte, când, cu toate Impreunk cântä prezentul, tre-
.cutul §i viitorul. De pe buzele lor curg, cu o dulceatá
nemárginitd, cântece neintrerupte ; ele umplu de veselie
palatul lui Jupiter, stäpârtul fulgerului, palat, in care
-fac sä se reverse accentele lor armonioase §i sä räsune.
varfurile pline de zdpadd ale Olympului, lacapl zeilor.
.Gura lor diviná, când se deschide, înaltä In slavd
familia cereasca a Geei §i pe Uranus cel nemarginit
-§i pe topii acestuia §i pe zeii creatori ai tuturor bund--
tátilor din lume. Ele cântd pe Jupiter, tatäl zeilor
.al oamenilor, Incepand §i sfârind cu laudele lui, cele-
brand in el pe cel mai tare §i pe cel mai puternic
dintre zei. Ele cântä neamul omenesc, ele cântd §i
neamul ingrozitor al gigantilor. Astfel farmecá In Olymp
--inima lui Jupiter, aceste zeite Olympiene, pe cari Ju-
piter Insu le-a fäcut sd se nasc5, pe cari in Pieria
-Ii le-a däruit Mnemosyna, stäpâna colinelor roditoare
din Eleutheria, aceste fiice ale zeitei meinoriei, cari
.aduc cu sine uitarea necazurilor i potolirea durerilor.
De nottä ori a vizitat marele Jupiter pe Mnemosyna,

www.digibuc.ro
 180 G. POPA-LISSEANU

iar când anul fu pe isprävite, când se Implinirà cele

noud luni, zeita dete nastere la noted fecioare, animate
de acelas suflet, libere de orice grije si având un_
singur gand, acela de a cântd. Mnemosyna le dete
nastere, nu departe de varful cel Malt al Olympului
plin de zapadä. Ad isi au ele palate strálucitoare, ad .

au ele teatrul danturilor lor ; si tot ad, in apropiere

de ele, se gdsesc locasurile Gratiilor si ale PrOcerii.
Ad, in mijlocul ospetelor pline de veselie, vocea lor
fermecOtoare cantä legile Universului si viata divin5_
a nemuritorilor zei. Mândre de glasul lor frumos si
de accentele lor melodioase, se urcd de aci, In Olymp..
Pámântul cel negru räsund la glasul lor si supt picioa-
rele lor se ridicd un zgomot plin de farmec, cand isi
indreaptä pasii spre autorul zilelor lor, spre Jupiter,
care, stäpan pe fulgerul scânteietor si pe tunet, biruitor
al tatdlui sau Cronos, a impartit cu dreptate tuturor
zeilor sarcinile si onorurile cuvenite.
«Acestea le cantd in palatul Olympului muzele
cele noud fiice ale marelui Jupiter: Clio, Euterpe, Thalia,.
Melpomene, Terpischora, Erato, Polyhymnia, Urania
§i Calliope, cea mai frumoasd si mai puternicd dintre
cele noud surori.1) Aceasta din urmd locueste aldturi
de regii cei mari. Cand fiicele marelui Jupiter voesc
sa favorizeze pe vreunul din acesti regi, indatd dupd
nasterea acestora, ele varsä pe limba lor roua dulce;

') Clio, muza istoriei, tine in mAna o carte.

Calliope, cea cu fata frumoasa, erà muza poemelor, destinatä sI
preamäreascd, pe eroi. 5ade pe o stâncl din Parnas i pare cá se gande?te-
§i se pregâtege sa scrie versuri pe o tAblitá ce o fine In maul
Melpomene, muza tragediei, fine In mânà o masca. (Fig. 62).
Terpsichora, muza dansului ?i a poeziei lirice, tine in mânä o lira.
Erato, muza poeziei amoroase, poartd in mânä o lira cu nouà coarde._
Euterpe, muza muzicii, fine In mând un flaut.
Thalia, muza comediei, incununatà cu iederá, având intr'o mâna un_

www.digibuc.ro
Fig .62. Melpomene.
Statuff, muzeul Vaticanului, Roma..

www.digibuc.ro
 MUZELE 18!

din gura lor cuvintele curg atunci mai dulce decât

mierea. Norodul, când ei judecá certurile i-i pro-
nuntä judecata lor cea dreaptd, ii admirá. Ei vorbesc
atunci cu autoritate, i inaintea vorbelor lor, cad indatä
cele mai mari vrà5m4ii. CAci in aceasta stä intelep-
ciunea unui rege, ca facd dreptate popoarelor
&A*

apasate §i, când vorbe0e el In piata publicä, toti sä

se supue vorbelor lui convingdtoare. Când merge prin_
ora sa fie cinstit, ca 4i un zeu, cu respect i iubire
§i in mijlocul multimii el sä fie cel dintâiu. Astfel sunt
darurile pe cari le dau oamenilor muzele. Dela Muze
§i dela Apollo ne vin poetii, stapânitorii lirii; dela Jupi-
ter vin zeii. Ferice de muritorul pe care II indrägesc
muzele. Din gura lui curge vorba dulce. Când aveti
vr'un necaz, când sunteti MO, când vr'o durere seaa
inima voastrá, dacd vre-un preot al muzelor vá cant&
povestea celor dintâi oameni i binefacerile locuitorilor
Olympului, 0 uitati de supäräri, nu vá aduceti aminte
de necazuri §i numai decât vä schimbati . prin bine-
facerea divind a acestor zeite».
Locuintele muzelor erau pe muntii Helicon, Parnas,
Pind §i Pierus. Calul intearipat Pegas, pe care nu
incalic5 deck poetii, pd§tea de obicei pe ace§ti munti.

baston, in cealaltd o mascd comicd, erà prezentatd ca o fatd tândrä, irk

plind veselie. (Fig. 63).
Polyhymnia, muza elocintii si a muzicei, erà imbrdcatä Infeo mare-
manta si Incununatd mai intotdeauna cu o ghirlandd de trandafiri. (Fig. 64).
Urania, muza astronomiei (Uranos, ceriu), era imbracata intr'o haind_
de azur, cu capul incununat cu stele si tined in mAini un glob, pe care
pared' cd-1 mdsoard.

www.digibuc.ro
 182 G. POPA-LISSEANU

12. PIERIDELE

Muzele stäteau odinioara de vorn cu zeita Minerva,

,când de odatä dinteun copac inalt se párit Ca' o voce
,salutd pe zeirtà. Fiica lui Jupiter i§i ridicá ochii §i cautá
zsd vazd, de unde vin aceste sunete a§a de bine rostite:
-credea cá e o voce de orn. Erà Insä de pasare. Erà
Tun glas de cotofana", una din cele noud surori, prefá-
rcute In cotofene, cari îi plângeau soarta §i cari agatate
ipe craci de arbore, imitau vocea omeneascl Minerva
iu coprinsd de mirare. Una dintre muze, insd ii povesti
lurmatoarele:
Acestea;ffind biruite de curând 'kite() luptá, au sporit
Inumdrul pAsArilor. Tatäl lor a fost bogatul Pierus,
Prege in câmpiile dela Pella, iar de mama au avut pe
LEvippe din Paeonia. Ingámfându-se proste§te de numärul
sor, strabaturd ora§ele Haemoniei §i ale Achaei:§i venirá
pânä ad, provocându-ne la luptä cu urmAtoarele vorbe
vbraznice : .Incetati odatá de a mai pAcall norodul
tnepriceput cu dulceata goald a cântecelor voastre :
,ciacd vä Incumetati, poftiti de VA luati la intrecere cu
noi. Nu o sa ne biruiti nici prin mäestria cântecului,
nici prin glas, §i apoi §i numärul nostru e egal cu al
vostru. Daca veti fi invinse, sa ne lásati noua Isvoa-
zele Hippocrenei i Aganippei, iar daca yeti fi invingA-
-toare, luafi in stäpânire câmpiiie Emathiei pând la
,muntii Paeoniei, acoperiti deapururi cu zapadd. Judecd-
TtOri fie-ne nimfele».
Ne erâ ru§ine sA ne lam la luptá, dar §i mai
ru§ine sà refuzàm lupta. Nimfele, alese ca arbitri,
jurard pe fluvii §i se a§ezard pe scaune täiate in
:stânca vie. Apoi ridicându-se, farà sä fi fost aleasä prin

www.digibuc.ro
Fig. 63. Thalia.
fatuA, muzeul Vaticanului, Roma.

www.digibuc.ro
 PIERIDELE 183

sort, Pierida, care ne provocase la 1upt5, incepù

cânte rdsboaele zeilor; ridicá in slavá, pe nedrept, pe
Giganti, injose§te faptele puternicilor zei, istorise§te cum
Typhaon, ie§it din máruntaele pAmântului, a bagat in
sperieti pe locuitorii cerului, cum aceOia au luat-o la
fugS, cum de abia §i-au gäsit un refugiu in Egipt, pe
malurile Nilului.
PovesteVe, cum monstrul, ndscut din märuntaele
parnantului, a venit §i ad §i cum zeii, ca sa' scape, au.
trebuit sd se metamorfozeze In diferite chipuri de ani--
male. $eful turmii, zicea ea, erà insu Jupiter, de aceea.
este el cinstitr pand in ziva de astki, In Libia, supt
forma lui Ammon, cu coarne in frunte. Apollo se
prefacuse inteun corb, fiul Semelei, I3acchus, Inteun tap,
sora lui Phcebus In pisicá, fiica lui Saturn inteo vaca
albA, Venus in pe0e, iar Mercur se ascunse subt
aripele i penele unui ibis.
Aà cântà iiica lui Pierus, iar la vocea sa se
adaugh §i sunetul de lirà. Trebuià ssá incepem acum
noi. Dar, poate, ziserà muzele Minervei, tu n'ai ragaz
asculti i cântecele noastre. «Nu, räspunse Minerva,
nu VA opriti de a-mi cântà subiectul cântecelor noastre»,,
§i se wzà la umbra unui copac, pe care 11 adiià vantuL
Muza începù sà cante misterioasa räpire a ProserpineL
Cântecul muzelor erà parcä dumnezeesc. Cerul §i
parnantul ascultau cu urechile atintite. Stelele se oprir1
din mersul lor, ca sà asculte i ele. Marea §i raurile
îi oprird murmurul. Heliconul de bucurie incepit sa
se umfle §i ar fi atins, inaltandu-se, chiar ceriul, dacá
Neptun, zeul màrii, n'ar fi trimes pe Pegas, ca sà
Impedice urcarea muntelui. Acesta veni i lovi Heli-
conul cu copita sa. Muntele atunci se potoll. Din lovitura
de copità iei isvorul Hippocrene, din a arui apa totit
cati beau deveniau inspirati.

www.digibuc.ro
 184 G. POPA-LISSEANU

Nimfele, In unanimitate, se rostird pentru cântecul

muzelor. Pieridele ìnsà Incepurd sà insulte divinitäfile
«Fiindcd pentru voi, zise atunci Calliope,
este prea putin de a fi fost biruite, si fiindcd ne mai
insultati, nu vom mai rdbdd ocara voastrd
ireti lua pedeapsa». Pieridele primesc amenintarea
-muzelor cu un hohot de râs. Voiau sd vorbeascd
-pe lângd insultele lor, aveau sd mai adauge si amenin-
--tdri obraznice. De odatä, Insd, se vdd transformate In
cotofane. Pdstrând mereu aceeas clod* de a vorbi,,
ele fac sä räsune pádurile de strigdtele lor câraitoare.

13. PHAËTHON

Helios soarele a avut cu frumoasa nimfd

Clymena un fiu, numit Phaéthon, strdlucitorul. Acesta
erd grozav de fudul si de ingâmfat din cauza nasterii
sale. Inteuna din zile, luându-se la sfadd cu Epaphus,
fiu al lui Jupiter, acesta ridicd bdnueli In privinta
originei lui, spunându-i cd e Indoiald, dacd este fiu de
zeu. Cu lacrimile In ochi, la sfatul mamei sale, bdiatul
Phaëthon se, duse sá gdseascd pe tatäl sdu, pe care
roage sd dea lumii Intregi o pron., a In adevdr
el este fiul sdu. Soarele miscat de mâhnirea si supd-
rarea fiului sat, se jurd pe Styx; fluviu din Infern, cd
îi va da orice probd ar cere. Phaëthon Ii cerù numai
clecât carul, ca sá lumineze lumea pentru o zi. Soarelui
i-a pdrut rdu de jurdmântul ce a fäcut, si clätinând de
-trei ori din capul salt plin de raze, zise «Dori* ta
aratd cà fägdduiala mea a fost nesdbuitd. Ah! dacd as
puted sd nu o Implinesc ! Iti mdrturisesc, dragd Mete,

www.digibuc.ro
Fig. 64. Polyhymnia.
,patuä? muzeul Vaticanului, Remq.

www.digibuc.ro
 PHAËTHON 185

ca numai acest lucru ti I-av refuza. Totu, am datoria

sa-ti atrag luarea aminte, cat de primejdioasa este do-.
rinta ta. Ceri un lucru prea mare, dragul meu Pha6thon
care nu se potrive0e nici cu puterile tale, nid cu varsta
ta de copil. Tu e§ti muritor, iar ceeace ceri este treab&
de zeu nemuritor. Tu, in nesocotinta ta, ceri mai mult
decat nu Indrasnesc nici chiar zeii sa ceara. Oricat&
incredere ar avea fiecare in puterile sale, nimenea afar&
de mine nu poate sa stea in carul de lumina. Nici chiar,
Jupiter, stapanul Olympului, care cu mana sa teribil&

Fig. 65. Helios si Stelele.

Desemn pe un vas. Muzeul britanic, Londra.

arunca fulgerile nimicitoare, n'ar puteà sa conduca acest

car. Si pe cine avem noi mare decat pe Jupiter ? La
inceputul cursii, drumul este greu, drum pe care dimi-
neata deabia pot sa-1 urce caii odihniti. In mijlocut
cerului, Inaltimea este colosala. Din aceasta Inaltime.
privind marea §i pamantul, eu Insu-mi ma cutremur §i
inima-mi rece mi se bate de groaza. Spre sfarit, calea
e repede §i are nevoie de un carmaciu priceput. Chiar
zeita marii, Thetis, care de obiceiu ma prime§te ilw
bratele sale umede, se teme sd nu caz peste cap. Mai
pune pe langa aceasta CA §i ceriul se Invarte§te necon

www.digibuc.ro
 186 G. POPA-LISSEANIJ

tenit si taráste dupd sine stelele cele Ina lte si le face

sa se invarteasca cu o mare luteall Eu ma las pe
spate si numai astfel pot sa birui iuteala ametitoare.
Inchipueste ti ca ti-am dat carul. Ce o sa faci ?
Vei puteà tu sä lupti impotriva invartirii polilor si sa
invingi repeziciunea osiei ceriului. Tu Iti Inchipuesti
poate ca ai sa intalnesti In drumul tau dumbravi si
orase si palate si altare Incarcate cu daruri. Calea e
preserata de primejdii si monstri ingrozitori. Telegarii
mei, varsand foc din gura si din nari, sunt greu de
manat ; de abià ma rabda pe mine, cand se inferbantä,
si gaturile lor nu suferd haturile. Deaceea, dragul meu,
nu ma face sa-ti daruesc un dar primejdios. Cata vreme
mai ai putintä, schimba-ti aceasta dorinta. Nil Indoiala,
tu vreai o dovada ca esti nascut din sangele meu.
Chiar aceasta teama a mea poate sa-ti slujeasca drept
dovada, ca If sunt tail. Ia, priveste in fata mea. 0, de
ar da zeii ca ochii MI sa poata patrunde In adancul
sufletului meu si sa poata desprinde de acolo ingrijo-
raffle mele parintesti.
In sfarsit, priveste bogatiile lumii si cere ceva din
atatea si atat de mari bunuri din ceriu, de pe pamant
si din mare. Nimic nu ti se va refuzà. Numai acest
singur lucru, te sfatuesc sa nu-1 ceri, lucru care pe ade-
varatul sat' nume este o pedeapsa, nu o cinste ; o
pedeapsd ceri, draga Phaëthon, nu un clan.. nenoroci-
tule, de ce imi strangi gatul cu bratele tale desmier-
datoare. Nu mai sta la Indoiala ; am jurat pe undele
lui Styx si vei primi ceeace ti-am fagaduit. 0, daca ai
dori ceva mai cuminte» !
Astfel graind, isi sfarsi povata. Phaëthon stärueste
totus in hotararea sa si arde de dorinta de a se sill
pe carul tatalui sat. Phoebus se impotrivl cat putù,
dar In cele din urma, cedand a condus pe tanar la car,

www.digibuc.ro
 PHAËTHON 187

opera maiastra a marelui Vulcan. Osia carului era de-

aur, de aur oistea, de aur obezile spitele de argint..
Chrisolitii si pietrile nestimate, asezate cu maestrie, stra-
luciau de lumina dard a soarehd.
Pe cand Indrasnetul Phaélhon admira i examina4
cu deamanuntul lucrarea, iata ca Aurora, care veghiazai
necontenit, deschide portile purpurii ale Rasarituluil
roptic i salile cele vaste pline de trandafiri. Stele le-
se risipesc. Cetele lor le strange Luceafarul, care, eli
cel din urmk se retrage de pe bolta cereasca. Candi
soarele vaza universul Inrosindu-se i oarecum tutu-
necandu-se coarnele lunii, porunceste Horelor iuti saa
Inhame caii. Zeitele grabite il aduc la indeplinire po-
runca ; aduc dela ieslele ceresti telegarii, ce vArsau foc-
§i, satui de sucul de ambrozie, Ii Inhama cu hamuril
zanganitoare. In urma, Phoebus stropi pe fruntea fiuluk
säu cateva picaturi de esenta divina ii Mai astfel sk
nu-1 atinga razele arzatoare ale soarelui, vi-i puse pe-
cap cununa sa de raze. Apoi, scotand din pieptul saw
un suspin adanc, ii zise : «Daca ai putek sa asculti cel
putin de ultimele sfaturi ce-ti dau.1; Folose0e-te cat-
mai putin de biciu sj cat mai mutt de frane. Caii merg:
dela sine ; toata greutptea sta In a §t1 sa-i
Cei patru cai ai soarelui Pyrois Eous, Aethon
Phlegon umplura vazduhul de nechezatul §i de flacarile.
lor §i lovird cu piciorul barierele Rasaritului. Simt, Insk,
numai decat CA, In carul pe care '11 trag, nu se gase§te
vizitiul de mai inainte i, pärasind calea pe care ei
erau obicinuiti sa umble, o apued cu o iutealä uimi-
toare pe drumuri necunoscute. Phadthon bagand-o pe-
maneca, Ingalbene§te ; cand, Insa, observa zodia scor
pionului, care parea ca-1 ameninta. cii coada incovoiata
-§i ascutita, groaza ce o simti Il Mai sä lase franele.,
°Caii simtindu-le libere pe spatele. lar1 §ai, vkandu se fark

www.digibuc.ro
 188 G. POPA-LISSEANU

conducAtor se ambaleazd inspAimântator §i, acum se

ridicä Oa la stelele de pe ceriu, acum se scoboara
spre pamant, pe care aproape I! ating. larba se usuck
arborii sunt ar§i, pamantul se scoroje§te, ora§ele se
pádurile §i muntii sunt In fldcári, tinuturi intregi
sunt uscate pentru totdeauna ; märi intinse seacd
de§erturi de nisip le iau locul. De atunci locuitorii din
Africa s'au Inro§it la piele §i coloarea ce au primit-o

Fig. 66. Caderea lui Phathon.

Piatra gravata, Muzeul din Florenia.

cu acest prilej nu li s'a mai putut schimbà. Niful ingro-

zit se retrase la marginea lumii §i-§i ascunse isvorul,
care de atunci n'a mai putut fi descoperit 1). Nimfele
se uitä buimdcite cum isvoarele lor seacd, iar fluviile
-nu-§i mai pot rostogoll in torenti apele lor. Neptun
maniat, de trei ori vol sä-§i scoatä din mare bratele

1) In antichitate nu se cunosteau isvoarele Nilului.

www.digibuc.ro
 PHAETHON 189

sale vânjoase ; de trei ori zaduful II sill sä-si caute un

Tefugiu In adâncimea apelor sale.
Vázând Jupiter prapäilul lumii intregi, vol sä facd
sä mid ploile sale pe pdmânt, dar nu mai existau
mid nouri, nici vapori. Atunci puse mâna pe fulger si
träsni pe Phaëthon, care cazù prävälindu-se din carul
säu (Fig. 66). Särmanul soare
cuprins de durerea care i-o
pricinui moartea fiului sau, nu
mai vol sä lumineze pdmântul
si nu-si relud serviciul, decât
dupd un ordin sever al lui
Jupiter.
Surorile lui Phaëthon atât
de mult se mâhnirà de moar-
tea fratelui lor, ca, timp de
patru luni, nu puturä sd-i pd-
räseascd mormântul. Cum
plânserd mereu in acest loc,
sinrtird incetul cu incetul, cd
picioarele lor prind radácini,
ca un arbore, si cd trupurile
lori se acopere cu coaje (Fig.
67). Lacrimile ce curgeau din
acest arbore nou se intdrird
la soare si devenirá tot atâtea Fig. 67. Phaethusa.
boabe de chihlibar. Eridanul Dupl o statud de Thgodon, Muzeul
le priml In apele sale si de Luvrului, Paris.

aceea erau cautate ad, pentru

ca din ele sä se facá giuvaericale pentru damele
romane.
Regele Cpcnus, un prieten al lui Phaëthon, fu
martorul tuturor acestor minunAtii. Catastrofa ce s'a
intâmplat fiului soarelui, atât de mull l'a miscat cd,

www.digibuc.ro
 190 G. POPA-LISSEANU

In ura sa pentru foc, a trdit mereu cufundat In apd.

rece. Nepdrdsind de loc apa, corpul sat' a Inceput sd,
se metamorfozeze. S'a prefAcut In lebedä. (Cygnus=
cygne, lebeclä).

14. ASCLEPIUS-AESCULAPIUS

Coronis erà o nimfd de o frumusete rápitoare_

Apollo vdzând-o a Indrdgii-o. Corbul, insd, pasárea.
favoritd a zeului, aleargd Inteo zi la stdpânul sdu
spuse cd a vdzut pe Coronis In bratele unui fldcdul
din Thessalia. La auzul acestei nelegiuiri, Apollo lasdi
cadd cununa de lauri de pe cap, se schimbd lat
fatd, lira îi alunecd din mânä, Ingdlbeneste si o ura
nebund Ii frdmântd sufletul. Pune mâna pe armele-i
cunoscute, intinde arcul incovoiat i strdpunge pe
Coronis cu o sägeatd ucigase. Nimfa rdnitd scoate un_,
gemet, trage ferul din rand si un val de sânge Inrosia
membrele ei cele albe. «Trebuid sd-mi ispäsesc. gre--
sala, o Phoebus, strigd ea, Insd, numai dupd ce as1
fi devenit mama. Doi insi murim acum deodatd». Astfel
gal; i, Impreund cu sângele sdu, ii se scurse i vie* ;-
moartea cea rece Ii cuprinse trupul ei neInsufletit.
13ietul Apollo se cdi de fapta sa; erà Insd prea
târziu. Se blestemd pe sine cd a dat crezamânt des-
s'a Infuriat pând Intraidta. Blestemä
pe corb, cd ii aduse acea Invinuire urild i cd a fost-
pricina_furiei sale; Isi blestemd i &Agee& si arcul
mâna si, Impreund cu mâna, lovitura-i nebund. Apoi
cu sufletul Indurerat ridicd pe Coronis de jos, o strânge
In brate i cu leacuri cam târzii, cautd sd Inldturet

www.digibuc.ro
Fig. 68. Asclepios-Aesculapius.
Staiud, muzeul din Neapole_

www.digibuc.ro
 ASCLEPIUS-AESCULAPIUS 191

legile destinului. De geaba, Insa, intrebuinteaza el toate

secretele artei sale doftoricesti. Zadarnica ii ramane
<nice incercare. El vede pregätindu-se rugul, pe ale
caruia fläcári aveau sa arza ultimele rämäsite ale iubitei
sale. Atunci scoase din adancul inimei sale gemete
caci lacrámile nu se cade sä scalde fata zeilor ne-
muritori intocmai precum mugeste o junca, cand vede
Teganandu-se In aer maiul, care are sa isbeasca cu o
lovitura puternica capul vitelului sau de lapte.
Dupa ce a stropit trupul femeiei cu miresme, destul
de neplacute pentru sine, dupa ce i-a dat ultima sdru-
tare, dupd ce a platit tributul durerii pentru fapta sa
nedreapta, Apollo n'a ingaduit ca acelas rug sa prefaca
In cenuse si fructul amorului sau. De aceea, la scos
fatul din pantecele mamei si din Mari l'a dus in
pestera Centarului Chiron, caruia i I-a dat sa-1 creasca.
Pe corb, Insá, care se asteptà sa-si primeasca rasplata
pentru credinta sa, 1-a pedepsit, oprindu-1 de a se aratà
printre päsari in pene albe, cum era parta atuncea.
Centuarul era tare mandru ca aveà de elev o vlas-
tare de zei si slujba sa Ii producea o mare placere.
Tatá, insä, cd soseste gatita, cu bucle blonde ce-i
atarnau pe umeri, fiica Centaurului, nascuta odinioarä
cie nimfa Charicla, pe malurile unui fluviu repede si
pe care mama sa o botezase Ocyrhoe (care curge
repede). Nu numai CA aceasta cunostea secretele tatalui
ski, dar chiar puteà sä cante legile viitorului. Indata
ce a simfit aprinzandu-se In sufletul ei de fecioara
delirul profetic, indata ce s'a incalzit de sufletul zeului,
pe care 1'1 purtà la san, aruncandu-si ochii spre copil
striga: «Cresti copile, pentru mantuirea lumii intregi!
cati oameni nu o sa-ti datoreasca fie viata! Tu vei
puteà sa readuci sufletele in trupurile moarte. Dar,
Indraznind sd faci aceasta odata, impotriva voinfi zeilor,

www.digibuc.ro
 G. POPA-LISSEANU

fulgerul bunicului tdu te va Impedecd de a o mai face in:

urmá. Din zeu ce esti, vei ajunge un corp fàrá suflare.
Apoi iards te vei face zeu si de cloud_ ori Iti vei reinol
destinul. i tu chiar, prea scumpul meu pdrinte, Chiron,
tu care nu esti muritor si care ai fost creat prin legea
nasterii tale, ca sa vezi perindarea vecinicd a veacurilor,
ai sa doresti odatá sd fi muritor, atunci când sângele
unui searpe veninos, strAbátând In corpul täu printro
rand, te va face sá suferi dureri grozave o ságeatä
de a lui Hercule, inmuiatá In sängele hydrei cdzându-i
pe picior, Ii Mat o rand incurabilá; din cauza chinuri-
lor se rugd zeilor sd-1 lase sd moard, ceeace nemuritorii
Ii Implinird, fäcându-1 sä apard pe cer supt Costelatiu-
nea Sägetätorul desi nemuritor, zeii te vor supune .
legilor mortii si cele trei Parce vor tdia firul zilelor tale»_
Ii mai rdmâned sá desváleascd i alte mistere;
un suspin adânc Ii iesi din piept si lacrimi Ii Incepura
sd-i curgd pe obraji. «Destinul md opreste, zise ea,
Ind Impedicd de a vorbi mai mult. Nu md mai pot
folosi de limba mea» Ocyrhoe pldti scump destdinuirea
zeilor. Mânia lor o simtl numai deaf, cáci fu transfor-
matd 'kite() iapä. Vol sá geamd, dar nu putù deck sá ne-
cheze. Degetele îi se adunará intr'una, unghile reunite se
rotunjird In copità, gura îi se marl, gâtul ii se lung],
trena rochii îi se transforma In coadä, iar din pärul
capului ei se formá o coamá ce-i atarnä pe partea
dreaptá a gâtului.

Vestea despre nasterea unui zeu care poate sä

vindece toate boalele i chiar sá Invieze mortii, s'a
rdspândit indatd. Lume din toate pártile venià la Epi-
daur, locul de nastere al zeului, ca sd fie vindecat&

www.digibuc.ro
 ASCLEPIUS-AESCULAPIUS 193

cle arta lui miraculoasá. Dar mai ales invierile i-au

fäcut lui Esculap o reputatie colosald. Când Insd, voi
sd invieze pe Hippo lit, fiul lui Theseu, omorit de un
monstru, zeul infernului Pluton se duse la Jupiter §i
se plânse cd Esculap Impieteazd asupra drepturilor
sale §i cd, dela na§terea acestui zeu, II se Imputineazd
supu0. Jupiter gds1 fundatd plângerea fratelui salt
Pluton i cu fulgerul sau fulgerd pe Esculap. Partea
divind se ridicd In cer, iar partea omeneascd murl.
Când a aflat Apollo cd fiul sat! Esculap a fost
fulgerat de Jupiter, s'a su-
pdrat grozav $i, luându-§i
tolba i sdgetile, a plecat sá
se rdsbune. S'a dus dea-
dreptul la Cyclopi, cu gân-
dul omoare pe toti, de
oarece ei au fdurit fulgerile
lui Jupiter.
Jupiter, Insd, II gonl din
ceriu, pentru aceastd rds-
vratire, sill astfel sä
dud o vieafä de muritor,
fiind obligat c4tige
pâinea de toate zilele, pas- Fig. 69. Hygia.
Dupa o piaträ antica gravatä.
când turmele lui Admet,
regele Thessaliei. Dupd ce petrecù astfel mai mult
timp pe pdmânt, Inteo conditiune destul de umilitd,
Jupiter 11 iertd, In cele din urmd, vi-i dete voie sd
se urce iar In ceriu.
Esculap, (Fig. 68) Insotit de- obiceiu de fiica sau
soru-sa, Hygia (Fig. 69), (de unde numirea de Higiend)
este reprezentat având In nand un baston, Imprejurul
cdruia este Incolacit un §arpe. earpele este socotit
ca emblemd a medicinit.
Mitologia greco-romana in lecturfi Ilustratfi. 13

www.digibuc.ro
 194 G. POPA-LISSEANU

Inteuna din iile, se zice ca Esculap, gäsindu-se

la un bolnav, un §earpe veni la el §i se incolád impre-
jurul bastonului lui. Zeul II omort Nu mult dupà aceea,
un alt §earpe sosi, aducând in gurd o iarba care invid
.§earpele mort. Esculap vazându-i minunata Insu§ire,
ILIA iarba §i se folosì de ea.
De altfel niciodata §erpii din Epidaur nu faceau
fäu omului. In templul zeului, din acest ora§, se adunau
oamenii, In orele lor libere, intocmai cum se adund
astázi oamenii prin cafenele.
La Roma, pe la anul 292 inainte de Christos, ban-
-tuià cu furie o mare epidemie. Nu se puta OM nici
IM leac pentru aceastä bole§nitä. Atunci alergard sa
ceará sfat dela oracol. Acesta le dete povata sa aducd
pe Esculap dela Epidaur §i sd-i zideascä un templu.
O deputatiune fu trimeasd numai decal In ora§ul din
Argolida. Pe când deputatiunea steteä §i admirà statua
zeului, ie§I un §earpe de supt ea, se furi§A prin ora§
§i de ad se indreptä spre corabia Romanilor, incold-
cindu-se in cabina soliei romane. Aci stata nemi§cat
in tot timpul cälätoriei spre Roma §i, când corabia se
apropiä de tármul Tibrului, §earpele sari din ea §i se
Juri§d Intre trestiile din insula Tiberiná. Molima incetä
indata. In locul unde se furi§a §earpele, se zidl un
templu zeului Esculap.

Labirintul.
Pe o monerlä antid.

www.digibuc.ro
 VIII. ARTEMIS-DIANA

1. NAVEREA I CARACTERUL ZEITII

piica a lui Jupiter §i a Latonei s'a nascut de odatd.

1 cu fratele sau Apollo, In insula Delos. Pe cam!
era Inca mica i stateà pe genunchii tatalui sau, incepù
faca urmatoarea rugaciune : .Prea bunule tata,
fa ca fiica ta sä ramaie totdeauna fecioara, sa aiba
tot atatea nume cat are §i fratele meu Phoebus. Da-mi,.
ca lui un arc i sagefi. Nu trebuie tu, iubite tata,
i
nu trebuie tu sa Inarmezi pe fiica ta. Se vor grab/
de sigur Cyclopii sa-mi faureasca arcuri, sa-mi fabric&
sagefi. Da-mi ca semn deosebit al meu, &A port o.
facia, sa imbrac o tunica cu ciucuri, nu mai lunga_
deck pana la genunchi, pentru ca sa nu ma impiedice-
in mersul meu, cand voiu fi la vanat. In suita mea_
sa ia parte asezeci de Oceanide, In varsta de a nu_
avea cingatoare fetele purtau cingatoare numai dupa_
ce ajungeau In varsta de máritat. Fa ca alte douazeci
de nimfe sa fie In serviciul meu, ca sa-mi pazeasca_
incalfämintea §i cainii mei credinci4, cand nu volt
fi la vanat de r4i i de cerbi. Da-mi mie munfii_
Orae nu cer, deck doar unul singur, dupa alegerea_
ta. Diana se va scobori rareori In orw. Locu,-
infa mea vor fi munfii, In orw nu ma voiu duce-

www.digibuc.ro
 196 G. POPA-LISSEANU

decat atunci cand má vor chema femeile». (Fig. 70

si 71).
Diana numita si Phoebe se confundà uneori cu
Semele, luna, dupa cum fratele sail, Phoebus-Apollo,
se confunda. cu Helios, soarele.
Semele era o fecioará care iuDia pe un tartar,.
Endymion, soarele adormit,
cand se ridica pe ceriu
luna. Acest tartar, intruchi-
parea somnului, era un pas-
tor de o frumusete rara,
care dormia necontenit in
racoroasele pesteri ale mun-
telui Latmus din Asia Mica.
Luna indragindu-1 venia in
fiecare noapte priveasca
si sa-1 admire si nu putea
sa-si sature patima de a
se uità la el. Cu razele sale
Ii smulgeà pe furis cate o
sarutare, fárá insa sa-i tur-
bure somnul.
In timpul zilei Endy-
mion se ocupa cu vanatoa-
Fig. 70. Diana din Ephes. rea si, cand se obosia, venia
Dupg o statug de marmorl, Muzeul
Vaticanului, Roma. sa se culce la umbra unui
arbore în pestera-i obicinu-
Astiel ducea 'nest pastor tartar o fericire, pe care
i-o invidiau si zeii i oamenii. Era fericit, caci era
vetinic tanär i frumos. Se zice ca Jupiter dandu-i
sa-si aleaga felul de viata ce i-ar fi convenit mai mult,
Endymion cerù &A fie nemuritor, sa nu imbatraneasca
niciodata si sa fie afundat inteun somn fárá sfarsit.

www.digibuc.ro
Fig. 71. Diana din Versailles.
Statul, muzeul Luvrului, Paris.-

www.digibuc.ro
 ACTEON 197

2. ACTON
Autonoe, fiica regelui Cadmus, din Theba, a Adscut
cu Aristeu, zeul turmelor si a semAraturilor, un copil
de o frumusete rarà, pe Acteon, pe care l-a dat ssa-I
creascd centaurul Chiron. Acesta a invátat pe copil
multe lucruri folositoare, dar, mai presus de toate, ha
deprins cu vânâloarea, pentru care Acteon cApata cu
timpul o adevarata patimá. Dupd ce se faca mare si
se intoarse acasá, In Theba, la mama sa, si-a continuat
aceeas ocupatiune si ad. Tinea acasä o haitä de cinci-
zeci de câini, de cea mai buna rasá si, fiind muntele
Citheron in apropierea orasului Theba, tânárul Acteon
in fiecare zi o porniâ de dimineatà la vânat acolo. Dupà
ce se obosià, se asezà pe o sand lânga un Isvor cu
apa limpede, numit Gargaphia, isvor care multä vreme
a puitat numele- tândrului Acteon.
Dar, tot acest isvor era consacrat si zeitei Diana,
Ad in apele limpezi si cristaline ale isvorului, venià
si zeita sá se scalde si &A' se rAcoreascd de obosealà,
dupà o zi de vânat. Aici, zeita se desbrach si Insarcina
pe o nimfd cu paza armelor sale si pe o a doua cu
paza hainelor. (Fig. 72). Alte doted nimfe ii descáltau
sandalele din picioare. Nimfa Crocale ii legh cositele
cu o bentità. Nimfele Nephele, Hyale, Rhanis, Psecas
si Phiales scoteau apa in urnele lor si-i stropeau cor-
pul ei obosit.
Inteuna din zile, pe când Diana se spAlà In apa
obicinuità, iatd ca, din nenorocire, Acteon, nepotul lui
Cadmus, sfârsind de vânat, veni la isvorul racoros al
Gargaphiei. De abià a intrat in pestera, de iinde sipo-
teste apa isvorului, când nimfele rusinându-se cd le-a

www.digibuc.ro
 198 G. POPA-LISSEANU

vazut un orn, incepura sa se loveasca In piept, sai

umple durnbravile de tipetele lor neasteptate i, stran-
gandu-se imprejurul Dianei, sa o acopere cu corpurile
lor. Dar zeita, mai band decat ele, le intrecea pe toate.
(Fig. 73).
Cum e coloarea unui nour, asezat In fata soareluii
isbit de razele lui, cum e coloarea Aurorii purpurii,
tot astfel a fost si coloarea obrajilor Dianei, cand a
fost vazuta goala de privirile unui muritor. DO a fost

Fig. 73. Diana i Acteon.

Tablou de Albano, Muzeul Luvrului, Paris.

acóperita de multimeá tovaraselor sale, totus se opal

cu coasta spre tanar intoarse fata indarät. Cum
ar fi vrut ea sa-si aiba sagefile gata! Lua insa, ceeace
avea la indemana, lud apa cu care stropi capul i fata
tânàrului adaogand aceste cuvinte prevestitoare de
nenorocire :
«Acum sa povestesti, daca mai pop sa poves-
testi, ca m-ai vazut goalä, desbracatd de haine». N'a

www.digibuc.ro
 Fig. 72. Nimf à%
Statuä, muzeul Vaticanului, Roma.

www.digibuc.ro
 ACTEON 199

mai rostit si alte cuvinte de .amenintare: Ii pune . pe

capul stropit cu apd coarne de cerb sprinten, Ii dd un
gat lung, Ii ascute urechile, Ii preface mainile In picioare,
bratele II le subtiazd, ii acopere corpul cu o bland
pdtatd si ii varI In suflet frica.
Acteon Incepe sd fugd §i se mill el însus de iu-
-teala picioarelor sale. Cand isi vdza, Insä, Inteo apd
chipul si coarnele de cerb, era sä zicd: gNenorocitul
{le mine», dar nu mai aveà glas, care sd-i Implineascd
aceastä dorintd. Gemetul tineà acum loc de cuvinte.
Numai lacrimile îi mai curgeau pe fatd; din trecutul
sdu de orn nu-i mai rdmdsese decat mintea. Ce era
sd facd ? SA* se intoarcd acasd In palatul sail regal
sau sd se ascunzd In pädure? Rusinea îl Impedicà
dela una, frica dela cealaltd. Pe cand se gandia astfel
In sine, l'au zärit cainii sdi. Mai Intai Melampus §i
inteligentul Ichnobates, unul de rasd ctetand, celdlalt
<le neam spartan, deterd alarma prin Idtratul lor. Dupd
ei ndvdlird, mai iute decat adierea vantului, Pamphagus,
Dorceus §i Oribasus, toti trei din Acadia si puternicul
Nebrophonus si nebblanzitul Theron §i Lelaps i
Pterelas cel iute si Agre cel cu mirosul fin §i fiorosul
tlyle, lovit de curand de un mistret sdlbatec i Nape,
zamislitá dintr'un lup si Poemenis, care altd data merged
dupd turme §i Harpyia, Insatitä de doi cdtei §i Ladona
,clin Sicyonia cu coastele lovite si Dromas i Canace
si Sticte si Tigris §i Alce, §i Leucon, cu pärul alb ca
Apada, §i Asbolus cel negru §i puternicul Lacon, i
Aello, neintrecutä In fugd si Thous si Lycisca cu fra-
tele sdu Cyprius si Harpalos avand in'fruntea-i neagrd
o pata albd §i Melaneas i Lachne cu pdrul sburlit i
Labrus si Agriodus, ndscuti dinteun tata din Creta i
{Huh.%) mama din Laconia si Hylactor cu glasul ascutif
si alti vr'o doud- zeci, pe care nu-i mai amintesc. Aceastd

www.digibuc.ro
 200 G. POPA-LISSEANU

haitá de câini, in pofta lor de pradä, II urmaresc print

râpe i prin stânci, prin poteci pline de bolovani, prin
higiuri néumblate i fdrä de drari. Acteon fuge prin
locuri, pe unde odinioará urmarise el insus vânatuh
Vai, el fugià de ai sAi! Voià sä le strige: Sunt
Acteon, recunoasteti pe stäpânul vostru. Cuvintele ins&
ti lipsiau. Vazduhul)
räsunä de latraturi.
Melanchaetes II
räni cel dintâiu pe
la spate, apoi Theri-
damas, in urma Ore-
sitrophus Ii infige
coltii In umär. Acestia
iesisera mai tarziu,
dar o potecä care
täià deadreptul peste
munte ii läsd sä a-
jungd inainte. Pe
când acestia opriau,
pe stäpânul lor, sosi
cealaltä droaie
se repezira cu coltiii
lor asupra lui Acteon.
Curând il ranira peste
tot locul. El mugeste
scoate un gemät
1ig1 74. kteon.
care, desi nu e ge-
mat de om, totus n'ar
erap.1 din marmorl, Iduzeul Britanic, Londra.
puteä sa-1 scoatá un
t erb. Cii gemetele sale urnplii toti muntii dimprejur.
Tovarà§ii lui ti strigg din toate pärtile, II striga sä se
bucure de prada ce fkuserà. La auzul numelui de
Acteon, cerbul îi ridicá capul. In urmd câinii II In-

www.digibuc.ro
 EOS-AURORA 201

conjurard din toate partile si, .cu boturile infipte In std-

pârtul lor, Il sfâsiarä pând II omorIrd. (Fig. 74).
Astfel s'a rázbunat Diana pe. särmanul Acteon,
pentru o gresalä a cdreia vina o purtà numai Intâmplarea.
Dupd moartea stäpanului lor, câinii lui Acteon,
strabaturá zile Intregi dearândul muntii si väile, urlând
necontenit cu urlete tânguitoare. Ajungând In cele din
iurma la pestera lui Chiron si acesta bänuind zele ce
se Intâmplaserá, le arátd o statue a stdpanului lor
numai cu chipul acesta, credincioasele animale amagite,
Ii potolird urletele lor jalnice.

3. EOS-AURORA

Aurora este sora lui Helios, soarele. Când noaptea

dispare; ea, Imbräcându-se inteo haind de safran având
pe cap o stea, In mânä o fac15, iese Inaintea fratelui
säu si-i deschide portile Räsdritului cu degetele ei de
rose. Are un car cu doi cai, care umbld pe ceriu Inaintea
carului soarelui si se duce sä se culce In Ocean, la
Apus. Apoi, dupd ce a fdcut acest drum, pleacd Inclardt,
prin finuturile de Miazá-noapte ale pämântului, spre
Räsdrit, pentru ca sá apard iaras a doua zi.
De bärbat Aurora are pe Tithon fratele lui Lao-
meden, regele Troiei. De oarece Aurora, dupà ce a
väzut pe Tithon, l'a iubit cu Infocare, a rugat pe Ju-
piter &A' i-1 dea de bärbat, acordându-i In acelas timp
nemurirea. Jupiter i-a Implinit rugaciunea; dar, fiindca
zeita uitase sä cearä pentru soful sdu si o finer*
vecinick acesta cu timpul, se Masi asa de slab, urât
scârbos, cä toatä iubirea Aurorii pentru el disparii. De

www.digibuc.ro
 202 G. POPA-LISSEANU

aceea, II inchise inteo camel* unde II auzià lumea,

gemând i väitându-se de povara bâtrânetelor. De
geaba s'a rugat el de zei sd-i ia darul nemuririi, cad
legile destinului se impotriviau la aceasta. In cele din
urrnd, fäcându-i-se milá zeitei de el, l'a prefäcut in
greer. De atunci Aurora n'a mai incetat cu plânsul,
lacrimile ei produc roua diminetii Din cdsdtoria Aurora
cu Tithon s'a ndscut eroul Memnon, omorit de Achille
In rdsbolul Troiei.

4. ORION
Jupiter, Neptun §i Mercur cdldtoriau odatdimpreund.
Erà pe Inserate, In vremea când boii se intorc ca
plugul Intors spre cask când oile sdtule se apreac&
ca sd sugd mieii. l3dtrânul liprieus, un mic proprietar
de pdmânt, cum steted el in picioare In pragul colibei
sále, îi vede din intâmplare. «Calea 6 lungk le zise
timpul Valid la noapte nu mai e mult; casa mea e
deschisd pentru oaspeti.. Vorbele salt le-a insotit
cu o fatd veseld §i i- a poftit la sine. Zeii II ascultark
dupd multd stdruintd, dar nu i se desvelird. Intrard In.
locuinta, neagrd cu totul de fum, a hdtrânului. Inteun
tdciune mai erá putin foc din ziva cealaltd. Bdtrânul
se puse In genunchi cu suflarea sa atâtd focul.
§i
Aduce surcele §i le face mdrunte. Erau cloud oale,
Intrlina mai mica' erà fasole, intr'alta zarzavat. Repede-
repede le pune la foc §i amândoud Incepurd sà fiarbà .

cum se vedeà dupd capacele pe cari le ridicau aburiL

In vreme ce a0eptau masa, bdtrânul cu mâna-i
tremurândd toarnd oaspetilor vin ro§u. Zeul mdrii prinse

www.digibuc.ro
 ORION 203

cel dintâiu cupa si, golind-o, zise : «Da-o acum lui Ju-
piter, sa bem pe rand». Auzind numele de Jupiter, bá-
-tranul a ingalbenit. Dupa ce si-a revenit In fire, se
(fuse sa jertfeasca boul, cu care Isi lucrà micul sat'
ogor si II frige la un foc mare. Apoi scoate dintr'un
butoiu vinul ruginit, pe care II bagase Inca din anii
copilariei. Totul e gata. Zeii se asezara pe niste paturi
(le trestie, acoperite cu panza de in, paturi scunde
call de abia se ridicau putin dela parnant. Apoi man-
cari, apoi vase pline cu vin stralucira pe masa sa.
Cupa era de pâmânt rosu, paharele de fag. Dupâ ce
se ospatara, Jupiter pronunta urmatoarele vorbe: «Daca
ai veo dorinta, spune-ni-o. Nimic nu-ti se va refuzà».
Batranul raspunse cu bland*: «Am avut o sotie
scumpa, iubita de mine din finer*. MA Intrebati, unde
este ? 0 urnd cuprinde cenusa ei. «Tu vei fi singura
mea sotie», i-am spus eu jurând si va iau pe voi de
martori, dacâ mi-am tinut sau nu fagaduiala solemni.
Am spus'o si Imi tin cuvântul; cu toate acestea, am a
dorinta, imposibilá de Implinit, sâ fiu tea, fail sa fiu
sot». Zeii ii incuviintará cererea... I-au spus sa Ingroape
pielea boului sacrificat si sa nu se atingd de ea decat
&pa noud luni. La termen Hyrieus gasi In locul pielii
un copil, pe care 1 a numit Urion sau Orion.
Acest copil se- Mat mare, se facit colosal de mare.
Picioarele ii erau pe pamant, iar capul In nouri. Vazand
°data uriasul Orion pe Meropa, fiica lui Oenopion, o
cerit In casatorie. Fiind insa refuzat, o furl Oenopion
.atunci se ruga de 13acchus sa nu lase fapta lui Orion
nepedepsita. Zeul trimise atunci lui Orion un somn
adanc, In timpul câruia Oenopion II crápa ochii. Orion
ramase astfel multa vreme orb'. Fiindca, Insa, un oracol
ii prezise CA isi va recapata vederea, daca se va uità
in primele raze ale soarelui, Orion se intoarse spre

www.digibuc.ro
 201 G. POPA-LISSEANU

rgsgrit si steteà astfef nemiscaf, decâte ori rgsgrià

soarele. Cu aceasfá ocaziune A fost vazut de Aurora,
care fu cuprinsä de atâta patimg pentru tángt, cd-1 rgpì
la sine.
Aceastä legaturd littre Aurora si Orion nu tin&
mult, cad Apollo simtind cd soru-sa Diana, luna, a
eápáfaf oare care simpatie pentru Orion, si femându-se,
ca *din aceastg inclinare sg nu nascg vr'o pasiune,
hotárî sg-1 omoare. Inteuna din zile prefacàndu. se cg,
se Indoeste de priceperea soru-si, In mânuirea armelor
ii arätä la orizont, 'in rgsgrit un punct negru, ce deabiA
se observA si o puse la probg sg vada, daca poate sä
nimereascg. Erà Orion care naviga pe mare. El fa
afins de sägeata Dianei si omorît. Astfel Aurora rd-
mase pentru a doua oarg váduvg. Dupg moartea so,
Orion a fost awat intre astre, unde are aparenta
unui gigant, cu sabie, cu piele de leu si o ghioagg.
Apune la inceputui lui Noembrie, când furtunile sit
ploile suni mai dese.

5. CEPHALOS SI PROCRIS

Ced mai frumoasä dintre fetele lui Erechtheus

erg Procris. Pe aceasta o iubià cu patimä Cephalos,
un fiu al lui Mercur. Dupg ce Erechtheus dete lui
Cephalos mána fiicei. sale, toil Athenienii socotirg pe
cei doi tineri, ca cea mai fericità pereche. Fericirea
lor, 'ins& nu fu de lungd durata, caci dupa douá luni,
pe când Cephalos se afla la vângtoare In aurora unei
dimineti, zgrindu-1 zeita Aurora se aprinse de atâta
iubire pentru el, cal lug cu sine si-1 duse 'in palatul

www.digibuc.ro
 CEPHALOS 51 PROCRIS 205

sat' strdlucitor. Iubirea zeitei, 'frisk nu puta sd-1. des-

págubeascd de iubirea pentru scumpa sa sotie Procris.
Cu lacrämile In ochi o strigh mereu §i o rugd pe
zeitd dea Inapoi pe Procris. Supdrarea consumà
a§d de mult cd, In sfâr§it, Aurora îi Ingädul sd se
Intoarcd acasd la sotia sa. (Fig. 75). La despdrtire,
însà Ii profetl zeita cd va teal rdu cu sotia sa i cä
o gd se caiascd cd a revAzut-o. Cuvintele îi se Intipá-
rirä de adânc In suflet cd, din acel moment, a
rämas neclintit §i urmárià cu neincredere toti pa§ii
sotiei sale. Spre a pune la Incercare iubirea ei, a

Fig. 75. Eos-Aurora urmArind pe Cephalos.

Desemn pe un vas grecesc antic.

venit odatd la ea travestit, îi declard dragoste i o

impinse ráspunzd tot cu dragoste. Ea i- a dat spe-
rante §i atunci deodatd se desvell cine este §i o In-
card de mustrdri intemeiate.
Procris amdfitd Il pardsl §i se duse In Creta la
regele Minos, care o iubià cu patimd §i care îi ddrui
vestitul sdu câine Lae laps. Acesta puted sá fugd ca
vântul §i sd prinzd, In fugd, orice vânat. Ii mai dete
apoi §i o sdgeatd, care niciodatd nu deded gre§. Fiincicd,
frisk Pasipha, sofa lui Minos, o urmdrid cu geloziea,

www.digibuc.ro
 206 G. POPA-LISSEANU

Procris parasi iaras insula si Se intoarse la bärbatul ei

fiindca, travestita cum era, recunosca iubire la fostul
ei barbat care se caise de ceeace fäcuse, se Impacark
<land barbatului darurile primite dela Minos. Dar, odata
sfarImata iubirea prin neincredere intre sup, i prin
gelozie, pacea nu mai revine niciodata. Precum banuià
si pandià mai inainte Cephalos pe Procris, tot astfel
acum banuià si panda Procris pe Cephalus.
Iata cum Cephalos Isi deplange nenorocirea, prin
gura poetului vidiu: .Cand soarele atingeh cu
Intaile sale raze varfurile muntilor, eu porniam, In
locul tineretii mele la vanat prin paduri. Nu luam ca
lovarasi nid servitori, nici cai, nici caini cu nasul fin
nici laturi pline cu noduri. Imi era de ajuns sulita.
Cand mà simtiam obosit de vanat de fiare salbatice,
cautam sa ma recreez la umbra de copac i la adierea
zefirului, care sufla din fundul vailor racoroase. In
arsita soarelui, invocam pe dulcea Aura (adierea zgfi-
pe Aura o asteptam; Aura era recrearea mea
<le caldurd, Aura era recrearea mea de oboseala.
Aveam obiceiul sà cant: Viilo Aura cu grafile tale,
infra In sanu-mi cu suflärea ta binefacatoare; vino, ca
In totdeauna si potoleste-mi -focul care ma arde».
Poate adaugam cateodatä, fiindcd ash mi-a fost
soarta, si alte vorbe dulci: «Tu esti dragostea cea
mare, tu imi dai finer*, tu Imi dai vie*, tu má faci
sa iubesc padurile si aceste locuri incantatoare si gura
mea ar vol sä soarba mereu suflarea ta racoritoare».
Cineva, nu stiu cine, a auzit aceste vorbe cu cloud
intelesuri i numele de Aura, asa de des repetat, si
a crezut cá este al vr'unei nimfe, de care as fi fost
Indrágostit. Numai decat infamul denuntator s'a dus
deadreptul la Procris si i-a soptit ceeace ar fi auzit.
Amorul e credul. Procris, pierdutd de durere, caza la

www.digibuc.ro
 CEPHALOS 51 PROCRIS 207

pdmânt. Revenindu-si In urmd se blestemä pe sine,

ca fiind cea mai nenorocitd femeie, îi blestemd cruda
sa soartá îi blestemä necredinta bärbatului. Turburata
de aceastä invinuire mincinoasd a prins o groazd, de-
ceeace nu existà in realitate; s'a ingrozit de o chimera..
Särmana, pranged, ca si când ar fi avut o adeväratd_
rivald. Din când in când, steted la indoiald; In neno-
rocirea sa cea mare aved nadejdea, cd a fost päcälitä
si nu creded In pârâtor. Inainte de a fi vdzut ea ins4
cu ochii, nu trebuiä totus sa condamne pe bärbatut
sdu de necredintd.
A doua zi, dupd ce Aurora a gonit noaptea, ett
ies, zice Cephalus, si Ind indrept spre päduri. Dupä ce
am vânat, md asez pe iarbd verde i strig: «Auro,.
vino si usureazä-mi oboseala». De odatä mi se pdrit
cá niste gemete se amestecd cu vorbele mele. «Vino,
prea scumpo», zisei. La zgomotul usor al unei frunze
ce cdzù, socotind cà e o Heard, am aruncat indatd
sdgeatd. Erd Procris. Având o rand In mijlocul piep-
tului strigd, «Vai de mine». Când am cunoscut vocea
scumpei mele sofii, pierdut alerg ca un nebun. 0 gdsesc
nenorocitul de mine, aproape moartä, cu hainele
desfdcute si pline de sânge, trdgându-si din rand sageata
pe care mi-o ddduse. Ridic, in bratele mele vinovate,
corpul ei atât de scump i rupându-i haina de pe
piept, îi leg rana i md cäsnesc sd-i opresc sdngele.
0 conjur sd nu md pärdseascd pe mine, care eram
vinovat de moartea ei. Lipsitd de puteri, cu sufletul
pe buze, se silià sd-mi adreseze aceste vorbe : eTe
conjur pe legAtura cdsniciei noastre, pe zeii de sus si
pe cei la cari acum mä duc, te conjur pe iubirea noastrd
din trecut, pe iubirea noasträ de acum, când mor,
nu ingAduì ca Aura sd-mi ia locul, ca sofie in casa
tA». Astfel grdi si la aceste vorbe simtii, in sfârsit,

www.digibuc.ro
 208 G. POPA-LISSEANU

cd o singurd vorbd a fost cauza greselii; dar ce-mi

folosia cd am mai simtit-o acuma? Ea moare si puti-
nele ei puteri o pdrdsesc deodatd cu sangele. Cat
-limp a putut sd md priveascd cu ochii, m'a privit; 'in
cele din urmd isi dete sufletul nenorocit In bratele
mele, pe buzele mele. Sigurd de credinta mea, mi
se 'Area a moare cu mai putin regret. Procris e
roua, pe care o omoard cu razele sale soarele.

www.digibuc.ro
 _41,11 gntifg33:0VPIArAlhk.

IX. HEPHAESTOS-VULCAN

1. IsIATEREA I CARACTERUL ZEULUI

Vulcan, este fiul lui Jupiter si al Junonei. S'a ndscut

pipernicit i chiop. Mamei sale fiindu-i rusine de
a fi dat zilei un copil atât de pirpiriu, l-a aruncat depe
Ináltimea Olympului In mare. Ad il primira In bratele
lor zeitele apelor, Thetis si Eurynoma.
Noud ani a stat bietul Vulcan ad, In undele
fabricând, cu mestesugul cu care a fost ursit de soartà,
giuvaericale i pietre scumpe pentru nimfele valurilor,
pentru Nedeide.
Dupa noud ani s'a urcat iaras In ceriu, la casa
pArinfilor sai. Nu putù, insd, sä stea multd vreme la
aminul pärintesc, cáci mama sa Junona, erà cam
certdreap si aveà adeseori multe ráfueli cu bdrbatul
&au Jupiter. Inteuna din zile, se iscd intre ei o ceartd
mare, pentru un lucru de nimic. Vulcan ne mai putând
Tabdà cearta si ocárile ce le aduceà Jupiter mamei
sale Junona, lud partea acesteia. Jupiter, infuriindu-se
de amestecul baiatului in certele dintre parinti, II
apucd de picior i II asvarli din ceriu. 0 zi Intreaga
se rostogoli bietul Vulcan prin nemArginitul vAzduh si
Tiumai spre seard cAzù pe pdmânt, in insula Lemnos,
mai mort.
Mitologia Greco-Romara in lecturä ilustratá. 14

www.digibuc.ro
 210 G. POPA-LISSEANU

De ad inainte, Vulcan si-a stabilit In aceastá

insuld locasul sdu $i ad $i-a construit ni$te ateliere,
unde, cu ajutorul Cyclopilor, slujitorii sdi, $i-a continuat
meseria de faur $i artist al zeilor. Toate lucrdrile de
artä, tâte sunt In lume, sunt operile personale ale lui
Vulcan, sau opere fäcute supt protectiunea $i inspira-
funea acestui zeu.
Vulcan a fabricat prima femeie, pe Pandora, precum
Prometheu fabricase pe cél dintâiu bArbat. Deosebirea
intre arta lui Vulcan $i a lui Prometheu se véde $i
din superioritatea, frumusetea $i drdggld$enia femeiei,
fata de cea a bdrbatului.
Cele mai de seamd lucrári ale lui Vulcan, in afard
de Pandora, sunt sceptrul $i scutul marelui Jupiter,
tronul lui Morpheu, zeul somnului, coroana Ariadnei,
armele lui Achille, nebiruitul, carul strálucitor al soa-
relui $i sägefile cari nu dau nici odatd gre$, ale lui
Apollo.
Vulcan, tusk nu puted sd ierte pe päriatii sdi, cä
1-au fdcut ash de urit $i nu puted sd se impace nici
cu gândul de a fi fost aruncat de cloud ori din indl-
fimea cerului, odatd de mama sa si a doua oard de
tatal sau. De aceea, a cdutat sd se rdzbune, In special
pe mama sa, care ar fi trebuit sä-1 iubeascd, cu toate
defectele corporale ce aved; De aceea, inteuna din.
zile, Vulcan a fabricat un scaun de aur, de pe care,
cei ce se nezau, nu se mai puteau sculd, fdrd voia
lui. Junona, mama sa, necunoscând secretul, a venit
odatd pe acolo $i s'a a$ezat pe scaun, de pe care nu
s'a mai putut ridicd, nedându-i voie Vulcan. In zadar
mama se rugh de fiu, ca sd o scape de aceastd pa-
coste ; el nu voià sd $tie de rugáciunile ei $i o finit
astfel fintuitd mai multd vreme. In cele din urmd ski
in ajutorul mamei sale Marte, al doilea fiu al Junonei.

www.digibuc.ro
 NAVEREA I CARACTERUL ZEULUI 211

Acesta Insd, ca zeu nebiruit al rdsboiului, era mai pu-

-ternic decal fratele sdu si deci, neputându-i Tesistà
Vulcan, a fost silit sd dea drumul junonii.
, Din cauza aceasta, atat de mult s'a necdjit Vulcan,
cd n'a mai vrut sd se urce In ceriu, n'a mai vrut sd
stie de adunarea zeilor din Olymp.
Dar, zeii din ceriu neputând sá
se lipseascd de prezenta lui Vul-
can, si mai ales de lucrdrile lui
de artd, se hotdrIrd sd-1 aducd cu
orice pret In ceriu, ori cari ar fi
lost jertfele ce li s'ar fi
cerut Atunci Bacchus se
oferl sd gdseascd el mij-
locul de convingere. Se
pogori din ceriu, se duse la Vulcan
si, cu puterea vinului sdu, II MI-
bdtd. In urmd II pune cdlare pe
un mdgar si II conduce In Olymp,
uncle In sfârsit se Impacd cu toti
ceilalti zei. (Fig. 76).
Vulcan, cel mai urit dintre
-toti nemuritorii, a avut de sotie pe
cea mai frumoasd dintre toate zei-
-tele, chiar pe zeita frumusetii, pe
Venus. Sofia sa, 'kiss& ii era ne-
credincioasd. Marte, zeul rdsbo- Fig. 76.
iului, venia adesea pe la sotia ne- Hephaestos-Vulcan.
a ronz,
credincioasd, pand ce odatd soa- FiguBride ra.
tankbr, LondMuzeul
Tele, care vede toate, a observat
si dragostea Venerii cu Marte si a denuntat, Inteo zi,
sotului Inselat ceeace vdzuse. Atunci Vulcan se ho-
sofa. De aceea fddi din
tdrdste sd-si surprinzd
aramd o panzd de o finetd nemai pomenitd, mai

www.digibuc.ro
 212 G. POPA-LISSEANU

subfire decât pânza de paianjen, asä de subtire, a

nimenea nu o puteä vedeä cu ochii. Dupd ce a
prins pe cei doi indragostiti In pânza so, a themat-
numai decât pe Jupiter si pe ceitalti zei si, plin de
amäräciune, le-a gräit : «Puternice Jupiter, si voi ceilalti
fericiti nemuritori, veniti de grabä si fili-mi martori la
aceasta scend picantä, care mh costa atât de muff..
Fiinda eu sunt urlt, fiica lui Jupiter gäseste de cu-
viintä sä-mi aducd necontenite insulte. Uitati-vä, cunt
a indrägit pe zeul räsboiului, fiindca el e mai frumos
si mai sprinten, iar eu sunt urit si schiop. Cine e de
vind la aceasta ? Parintii mei singuri sunt pricina acestei
nenorociri ; ei n'ar fi trebuit sd-mi dea vieatd».
Tovardsii de lucru ai lui Vulcan sunt Cyclopii.
Acestia erau niste uriasi cari n'aveau- decât un ochiu.
in mijlocul fruntii .si locuiau in adâncimile vulcanilor..
Ei fäuriau, sub conducerea priceputd a lui Vulcan, ful-
gerile puternicului Jupiter, carul räsboinicului Marte,
egida adicd scutul inteleptei Minerve _si armele eroilor..
Locuinta lor erä in insulele Eoliene, de lânga Lipare
In Sicilia si, mai ales, in Lemnos. latä cum ii descrie
poetul Vergiliu :

Lángá Lipare 51 malul Sicanic se intinde un aeoliC

Ostrov, sälbatic 51 sterp 5i cu stânci fumatoare de-apururi :
Bubue In largi vágáuni 5i in ponoarele Aetnei cuptoare
Unde lucreazd Ciclopi, §i ciocanu in isbirea puterii
Urlá in adâncuri cu vuet grozav, 5i tâ5ne5te spre bona
Spija fierbinte impro5când, 5i in cuptoare se svârcole focul.
Locu-i tinut de Vulcan 5i numit e Vulcania locul.
Zeul din ceruri aici scoborit-a, ferarul din ceruri.
Bat cu ciocanele ferul in largile pegeri Ciclopii
Brontes, Sterope §i golul de tot, urinul Piracmon ;
Incä ne-gata invârtesc, dar neted pe-o lature, un fulger....
Altii lui Mars Ii cârpesc teleaga cu rotile repezi,
Carta din care ráscoalá bärbati 5i cetäti rásvrate5te.
Altii pe groaznica Aegis, cämna turbatei Minerve
Neteda o fac din balauri cu solzi pe-nternutul de aur,

www.digibuc.ro
 PROMETHEUS 213

Serpi impletescu-i pe scut, 5i gatesc pe Medusa la peptul

Zânei, pe Gorgo cu gâtul tdiat gi cu ochii
Cu puternice foale trag aerul unii,
GrabnIc isbindu-1 apoi ; far alfii câlesc irt copae
Sffirlitonil ojel ; si de vuet se sgudtfe stânca.
Brafele goale le italla vânjos, i isbind nicovala
Bat dupà tact 51 invârtesc cu cle5tele ferul cel ro5u. ').

Cel mai vestit dintre toti cyclopii a fost Polyphem

din Sicilia.

2. PROMETHEUS

Titanul Iapet, fiul lui Uranus, a avut mai multi

copii, intre cari cei mai insemnati au fost Prometheus,
Epirnetheus i Atlas. Prometheus, cel mai de seamd
dintre ei, vázând cä pe intinsul
pämânt, populat cu tot felul de
animale, lipse0e o fiinfä su-
perioarà, care sd Intreaca pe
celelalte printeo inteligenta o
mai deosebitä si care sä con-
ducá astfel diferitele vietäti de
pe pamânt, s'a gândit sa facá
o atare fiinfä dupd chipul si
asemánarea zeilor nemuritori.
S'a pus deci numai decât pe
lucru i, luând pâmânt, I-a fed-
mântat In apä si a creat in Fig. 77. Prometheus
creiänd pe om.
chipul acesta un animal mai Dupa o piata antia gravatS.
presus decal celelalte animale,
dar mai prejos decal zeii din ceriu, a creat pe om, pe
') Vergilius, Aeneis, VIII, 424, trad. G. Co5buc.

www.digibuc.ro
 214 G. POPA-LISSEANU

bdrbat 1). (Fig. 77). Infdtisarea omului se apropie mai

mult de a zeilor, cáci, pe cand toate celelalte animale
Isi au capul aplecat spre pdmant, omul singur isi ri-
dicd capul spre ceriu si-si Malta' privirile spre stelele
strdlucitoare. Femeia lipsia Inca pe acea vreme.
Prometheus era mandru de aceastd creatiune a
sa si nu scdpa 6 clipd din vedere sd ia partea oa-
menilor, cand se Intampla ca acestia sd aibd vr'o dis-
cutie cu zeii, pe vremea aceea zeii trdiau pe pdmant,
nu ca mai farziu in ceriu. Discutiile acestea se ju-
decau la Sicyona, In Grecia. Ad, la Sicyona, se gandl
odatd Prometheus sd pund la incercare mintea Inte-
leaptd a lui Jupiter, sd vazd adicd, dacd meritd sau
nu sd-i aducd onoruri divine ; de aceea, ridscoci o vi-
clenie. Pe cand se gäsia cu mai multi zei la mass&
Prometheus puse Inaintea lui Jupiter un bou colosal,
pe care, dupd ce 1-a tdiat, 1-a impartit In cloud pdrti :
o parte, Invelitd cu piele, continea carnea si bucatile
mai bune ale boului, iar cealaltd parte, oasele goale,
asezate cu mdestrie si acoperite cu grdsime. Jupiter,
uitandu-se la mancdrile asezate Inaintea sa, Ii zise :
.Amice Prometheus, fiu al lui Iapet, tu, cel mai ilustru
dintre toti regii, n'ai fdcut Impartiald dreaptd». Pro-
metheus, surazand de viclenia sa, spuse lui Jupiter sd
aleagd. Jupiter luand partea cea mare nu gäsi decat
oase.
Infuriindu-se din pricina acestei Ocala, Jupiter ho-
-WI sd se rdzbune, dar, fiindcd deocamdatd nu putea
sd facd nimic lui Prometheus, se decise sd-1 pedep-
seascd indirect, pedepsind pe oameni, creatiunea si
opera lui. De aceea, Jupiter refuzd sa" dea oamenilor
focul, fdrd de care nici un progres nu se putea face

') Vezi tradifiunea biblica a Vechiului Testament.

www.digibuc.ro
 PROMETHEUS 215

pe pamant. Prometheus, insa nu se dada batut §i se

Ouch la o noud viclenie i, de aceea, Inchise Inteo
trestie o scanteie cereasca i o aduse dragilor sai
oameni de pe pamant.
and a vazut Jupiter din inalfimea ceriului, cunt
arde pe pamant, in locuintele oamenilor, focul ce i-a
fost rapit, s'a- umplut de manie grozava §i a hotarit
sa se räzbune amar, atat pe Prometheus cat i pe
oameni. Si mai intai incepù cu oamenii. In mintea sa
divina se gandi sa dea muritorilor de pe pamant o
strajnica nenorocire. De aceea, se duse numai decat
la ilustrul salt fiu, la Vulcan, zeul focului, i...i comanda
sa-i MCA din argila chipul pudic al unei fecioare. TO
zeii se grabirä sa aduca daruri §i sa gateasca pe
aceasta fata. Minerva, cea cu ochi de azur, ii aduse
o tunica alba i o incinse cu un brau. Puse pe capul
fecioarei un voal cu broderii scumpe vi-i impodobi
párul cu flori §i cu ghirlande ; pe frunte ii puse o
coroand de aur, facuta de maestrul Vulcan. Mercur,
pristavul zeilor i protectorul oratorilor, aveà sa dea
acestui chip de lut darul vorbirii, iar Venus, gratia
femeii. Fiindca aceasta fecioara de lut avea toate da-
rurile o numi Pandora (pan-dora, toate darurile). (Fig.
78). Pe aceasta fecioark atat de frumoasä, sub chipul
careia se ascundenu atatea nenorociri, o aduse Ju-
piter pe pamant, unde zeii se gasiau vietuind impre-
una cu oamenii, Toata lumea a admirat aceasta opera
minunata §i ne mai vazuta pand atuncea. Era cea
dintai femeie in lume. Numai decat Pandora se duse
deadreptul la Epimetheus, fratele lui Prometheus, sa-i
dea un dar din partea márelui Jupiter.
Del Prometheus sfatuise pe fratele sau sa nu
primeasca nici un dar dela Jupiter, ca nu cumva sa
sufere din pricina asta oamenii depe pamant, Epimetheu,

www.digibuc.ro
 216 G. POPA-LISSEANU

fie cd uitat de sfatul ce primise, fie cä n'a putut

sá reziste, priml cu bucurie pe fecioark care aveâ sá
fie o nenorocire pentru toti bArbatii de pe parnânt.
Nenorocirea, insk o simp Epimetheu numai dupd ce
priml darul. Pârtà atunci oamenii, cond4 de Prometheu,
tràiau liberi de orice boalá.
Frumoasa fecioara îi aveâ darul la sine : o cutie
Inchisk Când veni, insä la Epimetheu, lud capacul dela

Fig. 78 Pandora gatitá de Mercur §i de Minerva.

Compozifie de Flaxman.

cutie i deodatk cu iuteala fulgerului, se rAspândird

In lume o ceatk o cohorta intreaga de bunuri, cari
erau tot atâtea nenorociri. Un singur bun mai rämäsese
ascuns la fundul cutiei: speranta. lnainte de a puteà
ie§1 §i aceasta, Jupiter sfAtuì pe Pandora sa pue ca-
pacul §i astfel speranta ramase ascunsd pentru tot-

www.digibuc.ro
 PROMETHEUS 217

deauna ad. Speranta doar i-a mai ramas omului In

nenorocirile sale zilnice! Mizeria, insa, supt toate
formele, strabatù pamantul, aerul §i marea. I3oalele de
tot felul patrunsera printre oameni, ziva §i noaptea, pe
ascuns §i In there, fiindca Jupiter nu le-a dat graiu.
l3oalele nu graesc. Ceata de friguri §i moartea, care
mai înainte rareori se aratau printre oameni, I§i pusera"
acum aripi la picioare, ca sä mearga mai repede §i sä
secere cat mai multa lume. Acesta fu darul frumoasei
fecioare Pandora.
Dupa ce pedeps1 cu atata cruzime pe nenorocitii
de oameni, se Intoarce Jupiter spre Prometheu pe
care avea sa-§i rasbune §i mai amar. Il dete pe mana
lui Vulcan i a servitorilor acestuia, ca sal pedepseasca,
cum vor §ti' ei mai crud. Ace§tia II dusera In pustie-
tatile Scythiei §i-I legara In lanturi, de o stanca dea-
supra unei präpasti, pe muntele Caucas. Un vultur
venia zilnic vi-i manca ficatul i carnea care rend§tea
din nou, pentru ca chinul niciodatä sa n'aiba sfar§it..
Pedeapsa lui Prometheu, Insa, trebuia sa aibä §i ea
un capat. Hercule omorItorul atator mon§trii, dupa ce
a omorît vulturul, care îi manca ficatul, deslega §i pe
Prometheu.

Dioscuri.
Gravura pe o monedä antia.

www.digibuc.ro
IMMigiggiMUM

X. HESTIA-VESTA

1. CARACTERUL ZEITEI; VESTALELE

Vesta era zeita focului sacru, a focului care Inchipuià

existenta familiei, a orasului si a statului. In fiecare
familie, In fiecare oras si In fiecare stat trebuià sä
.arzd pe cdmin necontenit focul, care era simbolul cas-
niciei, al legdturii Intre familii si al ddinuiriei statului.
Cdnd se stingea acest foc era credinta cd se stinge si
vie* familiei, cd piere statul sau cà, cel putin, ame-
nintd o mare primejdie.
Vesta era fiica lui Saturn si a Rheei si a fost si
ea Inghititd de tatal ei, dar, In urma vomitivului zeifei
"Rum*, a fost adusd la vie*.
Desi Apollo si Neptun au cerut-o In cdsdtorie,
Vesta a jurat pe capul lui Jupiter cd va rdrndnea tot-
deauna fecioard. De aceea, preotesele ei, numite Vestale,
trebuiau sd fie fecioare, i sd-si pástreze fecioria timp
de treizeci de ani.
Vestalele trebuiau sd tie aprins necontenit focul
sacru de pe altarul zeifei. Dacd o vestald îi neglijeà
datoria si focul se stingea, era balutd cu vergi de ma-
rele preot, de asa numitul Pontifex maximus. Focul,
In cazul acesta, trebuia aprins dela razele soarelui

www.digibuc.ro
Fig. 79. Vesta, numitä OiustinianL
Statut, muzeul Tor Ionia, Roma-

www.digibuc.ro
 CARACTERUL ZEITII ; VESTALELE 219

frebuiau sd se facd rugdciuni §i sa se aducd jertfe

zeifei. Cinstea datä Vestalelor erà foarte mare.
Templul Vestei erà rotund, caci rotund este §i pd-
mântul, cu care se confundd, §i statua ei se gdsià odi.
nioard la intrare, In vestibul, numit astfel dupd nu-
mele zeitei, (Vesta, vestibulum), iar nu In millocul
templului, ca mai târziu. (Eig. 79).
Särbdtoarea zeitei el-A la 8 lunie §i se numid
Vestalia. Cu acest prilej, se atârnau de gâtul magarilor
pâini §i cununi de flori. lath' de unde s'a ndscut acest
obiceiu:
Cpbela a poftit odatd la särbdtoarea sa pe zei, pe
satiri §i pe nimfe. Silen, de§1 n'a fost poftit, totu a
venit §i el. Sdrbdtoarea -zeitei fdcându-se noaptea, au
petrecut totii pe iarbd verde. Unii se jucau, altii dansau,
iar altii s'au Intins pe pdmânt, ca sd se culce. Vesta,
zeitä castä §i serioasd, §i-a pus un mdnunchiu de iarbd
sub cdpätâiu i a Inceput sd atipeascd. Priap, rosco-
vanul zeu al grádinilor, fdced curte când zeitelor,
când nimfelor. Dar zdrind pe Vesta §i crezând cd este
o nimfd, se apropid de ea. In acest moment, din In-
tâmplare, mAgarul lui Silen Incepa sd sbiere. Zeita
sdr1 drept In picioare. TO zeii se luard dupd Priap
§i ar fi fost vai de pielea lui, de n'ar fi scdpat cu fuga.
De atuncia locuitorii din Lampsac, patria lui Priap, sa-
crificd zeului lor favorit un mägar, iar, la Roma, md-
runtaiele mAgaruhti se ardeau pe altarul Vestei §i, la
sdrbdtoarea Vestalia, se atârnd de gâtul mAgarilor
pâini §i ghirlande de flori.
Vestalele nu trebuiau sd se märite timp de treizeci
de ani. Trebuiau sd fie caste In timpul preofiei bor.
Dacd o vestald nu-si pdstrd fecioria, erà Ingropatd de
vie. Dela regele Tarquiniu pând la Impdratul Domitian,
timp de 600 de ani, au fost Ingropate de vii vr'o 12 vestale.

www.digibuc.ro
 ?2c) G. POPA-LISSEANU

Jatd cum a fost odatd condamnatd la moarte, färd

sä fi fost vinovatd, vestala Minucia :
In anul 232 a. Chr. mai multe semne ardtau la
Roma, cd zeii sunt supdrati. S'a Inceput atunci o In-
-Hush* si amdnuntitd cercetare, dar nu s'a putut desco-
perl nimic. Pe când se continuà cu cercetdrile, un sclav
se prezentd marelui preot, denuntându-i cd vestala
Minucia si-ar fi calcat legdturile de castitate si cd ar
fi fdcut sacrificii cu mâini pângdrite. In acelas timp,
part si pe un oarecare Florus, fostul logodnic al Mi-
nuciei, de pe când nu erà Incd vestald. Gdteala fetii
si vorbele ei, putin cam libere, fdcurd pe preoti sd dea
crezdmânt pârei.
Numai decal fu convocat Intregul colegiu al preo-
¡Hon Acestia aduserd hotdrirea, ca Minucia sd fie
opritá dela sacrificii si sd fie chematd inaintea tribu-
nalului lor.
Vestala, de vre'o 20 de ani, veni plind de demnitate
si cu sânge rece Inaintea judeatoritor. Rdspunsurile
ei erau ash fel, cd Infundase pe toti acuzatorii. Atunci
s'a pornit noi cercetdri si, mai thrziu de toate, au fost
prinsi si pusi la torturi grozave toti sclavii Minuciei
si ai lui Florus. Ca sd scape de chinuri si schingiuiri,
acesti mizerabili fdcurd märturisiri mincinoase cad,
Insd, au servit drept probe inaintea judecdtorilor.
Degeaba implorà biata Minucia pe zei, degeaba implorà
pe Vesta, degeaba strigh In gura mare cd nu poarta
nici o vind; judecdtorii erau nemblânziti si atât ea,
cât si fostul ei logodnic, Florus, au fost condamnati
la moarte.
Mai Inthiu preotii II smulg bentile sacre si o
desbracd de costumul ei de vestall Apoi o bat cumplit
cu vergi. In urmd o Impodobesc cu podoabe de moarte,
apoi o pun 'lute() lecticd anume fdcutd pentru astfel

www.digibuc.ro
 CARACTERUL ZEITIL ; VESTALELE 221

de ceremonii funebre. Lectica era invelitd de jur impre-

jur cu ni0e perne, legate cu curele, pentru ca sd nu
se auzd in public tipetele de disperare ale nefericitei
fecioare. Nu trebuià sd se producd nici o emotiune
de compätimire in cei ce ar fi auzit-o.
Ingrozitorul convoiu iese din Regia, palatul marelui
pontifice, Inainteazd prin For, indreptându-se prin
Lumea ce intalnià convoiul era mutd, tristd
Ingrijild.
Ajungând In Comitium, marele pontifice puse sá
se execute sentinta impotriva lui Florus, condamnat
ca seducdtor al Vesta lei. CAldii desbrdcându-1 11 bdturd
cu vergi pând la moarte, punându-i In gât o furcd,
intocmai ca la un sclav de rând. Nenorocitul anar nu
strigh decât: .Sunt nevinovat, sunt nevinovat».
Convoiul lugubru porni inainte, inteo tdcere de
mormânt; nu se auziau decât pasii multimii i, din când
In când, bocetele pdrintilor si ale rudelor nenorocitei
fecioare.
Ajung la a§â numitul Agger al lui Servius, zis
Campus sceleratus, numit astfel, fiindcd ad se ispd§iau
de obiceiu crimele i nelegiuirile. Aici, pe 9 movild,
s'a construit un mic cavou. Supt boltá, In cavou, s'a
aezat un pat, un pat al mortii, i lângd el o lampd
.aprinsd, o pâine, o carafd cu apd, o ulcicd cu lapte
putin untdelemn. Toate acestea pentru ca sd nu
se creazd, cà victima aveâ sd moard de foame.
Lictorii desfac legdturile lecticei, iar marele pontifice
pronuntd In tdcere o rugdciune. Conduce pe vestald
¡And la scara cavoului, unde Idsând-o pe mâinele
cdIdului, se retrage impreund cu intreg cortegiul de preoti.
Nenorocita Minucia, plind de demnitate, chiar
inaintea mortii celei mai ingrozitoare, p4e§te cu pasii
siguri, strigând pentru ultima oard: .Sunt nevinovatd».

www.digibuc.ro
 222 G. POPA-LISSEANU

Caldul It intinde mana sd o ajute, ca sa se sco-

boare pe scarä; ea, insä, refuz4 spre a nu se mânji
In ultima clipá a vietei sale §i pa§e§te incet dar
mândra, pe scara moll Abia ajunse in fund, când
Ode le trase scara, iar sclavii, nesimfitori i reci,.
ca §i moartea, umplura cu pAmânt intrarea cavoului.
Multimea se scurse apoi Incet-incet din acest
câmp scelerat, care a inghitit pentru vecie o flint& pe
CM de frumoasä §i curatä, pe atat de nevinovatá
§i demnA.

www.digibuc.ro
 XI. PALLAS ATHENA-MINERVA

1. N/WITREA ZEITH

eita Metis, intruchiparea Intelepciunii, a fost cea

dintâiu sofie a lui Jupiter. Simtindu-se Insarcinatd,
prezise sofului sdu cd ea va da nastere mai Intâiu
la o fatd si in urmd la un Mat, care va luà In std-
pânire ceriul. Regele zeilor, ingrozit de aceastd pre-
vestire ce-i fdced sofia sa, vru cu tot dinadinsul sá
scape de primejdia cel ameninta. De aceea, nici una
nici cloud, Inghiti In Incdpdtorul sdu stomac pe nevas-
td-sa, pe Metis.
Nu mult dupd aceea, fu cuprins Jupiter de o
cumplia durere de cap. Nu stid ce sd-si facd bietul
zeu, nu stid cum sd scape de atâta suferintd ce Indurd.
De aceea, se rugd de fiul sdu Vulcan, sd ia o secure
despice capul, ca sa vazd ce e acolo. Intre
ambii zei se zice cd ar fi inceput urmsátorul dialog
.glumet, pe care ni-1 dd Lucian, un scriitor grec din
veacul al II a dupd Christos:
Vulcan. Ce sd fac, Jupiter? Am venit la poruncá
-ta Inarmat cu o secure ascutitd, si care, la nevoe,
ar puted sä dispice, dinteo singurd loviturd, un bolovan
ori cât de tare.
Jupiter. Bravo, Vulcan. Despicd-mi capul In cloud.

www.digibuc.ro
 224 O. POPA-LISSEANU

Vulcan. razi de mine? Vorbe§ti serios ? Ce

am sa fac?
Jupiter. Ti-am spus odata. Despica-mi capul!
LoveVe din toate puterile tale i cat mai repede. Na
mai pot trai cu durerile, cari fac parca sa-mi plez-
niasca capul. Pase-mi-te sufer de muncile facerii.
Vulcan. la seama, Jupiter sa nu facem vr'o
prostie. 0 sa-ti curga sange i nu o sa naVi fara durerL
Jupiter. LoveVe odata, Vulcan. Nu te teme de
nimic; cat despre rest, asta e treaba mea.
Vulcan. 0 sa fac fara voie. Voi lovi, caci na
pot sa ma Impotrivesc
Dar ce vaz? 0 tanara fecioara Inarmata dirt
...
creVet pana In talpi. Nu ma mir ca aveai a§à de
grozave dureri de cap. Nu mai e nici o mirare, ca
erai a0 de nervos, purtand vié de tot, In creerul tag,
o fecioara a0 de voinica §i Inca' cu totul Inarmata.
$i, ceeace este mai mult, a§à de frumoasa i buna
de maritat. Adevarat ca are ochii albafrii, dar coiful
ei räscumpara acest cusur. Fiindca ti- am servit oare
cum drept moa§e, te rog Jupiter cla-mi-o de sofie.
Jupiter. Imi ceri un lucru peste putinta, Vulcan.
Ea vrea sa Tamale fecioara toata viata. De altfel eu,
nu ma Impotrivesc.
Vulcan. Numai atat If ter : consimfamantul.
Restul e treaba mea, ma duc sa o iau.
Jupiter. Data e§ti tuminte, nu te prea bucura.
Astfel s'a nasciit Minerva, zeita rasboiultii, a inte-
lepciunii i a tuturoy artelor. (Fig. 80, 81).
Ca zeila a. raSboiului, Minerva a avut de Infruntat
mai multe Iupte, dar nici una n'a fost mai insemnatä
ca cea impotriva gigantului Encelados, cu ocazia
Gigantomachiei.
Acesta era a§à de puternic, cá ar fi fost In stare

www.digibuc.ro
 Fig. 80. Pallas Athena-Minerva.
Statuä gäsitä la Roma fi numttg Giustiniani, muzeul Vaticanului, Roma.

www.digibuc.ro
 NASTEREA ZEIIII 225

sa se rasboiasca deodata Impotriva tuturor zeilor..

Minerva, Insa, zeita a rasboiului inteligent, zeita a
tacticei de rasboiu 1), avù curaj sa se másoare, singura;
cu acest monstru uria§. Cand zeita dete fata cu gigant,
fara sa paleascá, prinse In mainile sale Sicilia
repezi spre monstru, care ramase strivit sub aceasta:
masa enorma. Caderea lui Encelados puse capat ras-
boiului cu gigantii. Cateodata, monstrul mai incearca sa,
se mai mi0e i atunci se produc In aceste locuri
cutremure pe parnant. Capul, dupa unele traditii II este
sub muntele Etna, de unde varsa i acuma încá, dia
cand In cand, Mari §i foc din gura sa.
Minerva nu s'a maritat nici odata: a fost toati
viata ei fecioara. Loviturile zeului amorului nu
puteau atinge. Chiar Venus a fost cuprinsa de mirare,
Inteunal din zile, ca fiul sau Amor, nu avea nici
putere asupra inimei zeitei Minerva? De aceea
odata cu el urmatorul dialog:
Venus. De ce, scumpul meu fiu, Amor, tu, care
ai rapus prin sägefile tale pe Jupiter, pe Neptun, pe
Apollo, pe Rhea, pe mine chiar, mama ta, de ce ai
crutat numai pe Minerva? Impotriva ei fada ta n'are-
foc, iar tolba IV este goala de sageti ?
Amor. Mi-e frica de ea, mama! E grozava
mama. Ochiul ei e teribil, cautatura ei impunatoare,
ca a unui barbat. De cate ori vreau sa mä apropiu_
de ea, sa-i arunc vr'o sageata, mi§candu-§i egida
mä baga In sperieti. Má cutremur, §i arcul imi scalp&
din mana. -
Venus. Adeca, Martie nu e mai teribil ? Totu
pe acesta 1-ai desarmat §i 1-ai biruit.

1) Minerva se confundä adeseori, fn tradifiile grecesti, cu Nike-Victoria,.

(Fig. 82).

Mitologia greco-romana in lecturi ilustratá. 15

www.digibuc.ro
 226 G. POPA-LISSEANU

Amor. Da, dar Marte, vine, el de el, inaintea

loviturilor mele. El le cautd, pe Când Minerva se uitd
la mine in totdeauna cu neIncredere. Inteuna din zile,
apropiindu-md din intâmplare de ea, imi zise : .Dacd
te atingi de mine, 10 jur pe -fatal meu Jupiter, cd am
sà te sträpung cu lancea, ori am sd te iau de un
picior si te asvârliu In fundul. Tartarului». Privirile
ei sunt amenintdtoare si furioase. Pe lângd asta, pe
scutul ei are capul Meduzei, plin de serpi care md
Inspdimântd. Cum o vdz, o iau la fugd.

1. ERICHTHONIUS
Vulcan, având invoirea lui Jupiter, cd nu se va
impotrivl sd ia In cdsdtorie pe fecioara Minerva, se
duse numai decal sà o caute i sd o peteascd. 13dnuind
cd se gäsià pe Acropole, fortdreata Athenei, o pond
deadreptul spre acest oras. Aci o gäsi In adevdr. Cum
o zdri se duse oblu la ea si repede vol sd reguleze
afacerea. Zeita, insd, Il primi asa fel, cd Ii Mid pentru
lotdeauna pofta de a incepe facd propuneri.
Bietul Vulcan simti o mare ciudd pentru acest
refuz i, ca sd-i arate cä nu-i pasd i cd se poate
lipsì de mâna ei, se hotdri sä se insoare indatd. De
aceea se adresd Geei, Pámântului, cerându-i sä-1 'ia
de bArbat, Gea priml bucuros propunerea si se mdritd
dupd zeul focului. Din cdsdtoria lor s'a ndscut un Mat
frichthonius, care devenì mai târziu cel mai viteaz
rege din Athena.
Gea, indatä ce ndsca pe copil, II ldsd jos si nu
se ocupd deloc de el, cum se ocupd mamele, ci it

www.digibuc.ro
 ERICHTHONIUS 227

pdrds1, ca pe o reptild sau ca pe un verme. Zeita Minerva,

zdrind pe biata creaturd pdrdsitd, se indurd de ea
plinä de mild, o puse Intr'un cosulet i vol sà o due&
in altarul sdu.
Pe când Minerva, cu cosuletul in mAini, se ducea
cdtrd Acropole, spre altarul &Au, vdza cd orasul Athena
nu erh destul de bine apdrat i cä dusmanii ar puteh_
sd-1 cucereásed usor, neavând fortificatii indestuldtoare_
De aceea, infra in casa lui Cecrops, regele de atunci
al Athenei. Acesta aved trei fete pe Pandrosa, Aglaura
Herse. Minerva le-a incredintat lor cosuletul, spu-
nându-le tot deodatd sd nu-1 deschizd i sd nu caute
ce se gdseste induntru. Dupd aceea, zeita a plecat
sá fortifice o parte din oras, aducând pietre si stânci,
pe care sd le aseze de jur imprejurul Athenei. Rama-
nând singure, fetele regelui, Aglaura i Herse, impinse
de curiositate, vrurd Sà deschizd cosuletul, cu toate
impotrivirile stdruitoare ale Padrosei. Atunci Aglaura
luând in bátae de joc pe soru-sa, desfdea cosuletuL
Când colo ce sà vezi ? Inlduntru gdsi un copilas si,.
Iângd el, un sarpe incoldeit.
0 cioard care vdzuse toate acestea, se duse numai
decAt la Minerva si-i istorisi cele ce se petrecuserd.
Zeita care se gdsih in mAini cu o stancá, pe care sl
o aseze in jurul Athenei, ca un zid de apdrare, Hind .
surprinsd de destdinuirea paserii, ldsd cazd stanca
din brate i, de atunci, muntele Lpcabettus a rdmas-
mai departe de fortificatiile orasului Athena.
Aglaura i Herse furd pedepsite de zeità, iar Pan-.
drosa, din cauza purtdrii sale, nu numai cà fu iubit
de Minerva, nu numai incredintd copilul, ca
creased, dar fu chiar sbrocitd pentru onoruri divine,
dupd moartea sa.
De aceea, cand Erichthonius sau Erechteus se

www.digibuc.ro
 228 G. POPA-LISSEANU

läcù rege In Athena, ridicd pe Acrcpole un templu

vestit, faimosul Erechtheum, 'in onicarea Minervei §i
a Pandrosei. Templul avea cloud pal-0 i, de0 i s'a

Fig. 83. Boreas rapind pe Orithyia.

Desemn pe un vas antic, München.

dat foc in timpul rasboaelor persice, a fost reconstruit

In urmä mai maret, decum fusese pând ,atuncea.
Fiica lui Erichtonius a fost Orithyia, rdpitä de
Boreas (Fig. 83).

3.. NUMIREA ORAWLUI ATHENA

Orapl Athena "ii trage numele dela zeita Athena,

numele grecesc al Minervei. Onoarea de a fi dat nu-
mele sau oraului lui Cecrops, a dat naVere unei dis-
cutiuni vestite intre Neptun i zeita Minerva.

www.digibuc.ro
Fig. 81. Athena Lemnia de Phidias.
Statuä, muzcul din Dresda.

www.digibuc.ro
 NUMIREA ORASULUI. ATHENA 229

Cetatea cea ndua a lui Cecrops trebuia pusa sub

ocrotirea unei zeitati. Cine aveà sa aibd aceasta cinste ?
Dupa multe discutii s'a hotarit ca acel zeu sa fie proec-
-torul orasului, care va fi produs lucrul cel mai folo-
sitor. Doi zei au Minas, pand In cele din urma, la
(lisputa, Neptun, zeul marii, si Minerva-Pallas Athena,
zeita Intelepciun ii.
Neptun, lovind pamantul cu tridentul sat', creia
calul si fad' sa tasneasca un isvor de apa de mare,
vrand sa zica prin aceasta, CA poporul lui Cecrops va
ii rasboinic si navigator. Minerva, Insa, Imblanzi calul
llui Neptun si astfel Mai din el un animal domestic si,
lovind si ea pamantul cu lancea sa, Mat sa rasard un
indslin, incarcat de fructe, vroind sa arate prin aceasta,
cd poporul sau va fi mare prin agricultura si industrie.
Cecrops incurcat Intrebä poporul, cdrui zeu ar vial
el sa-i dea precadere. Pe vremea aceea, vreme Inde-
partata de timpurile noastre, nimeni nu si-a putut in-
chipul ca femeile n'ar avea drepturi de vot egale cu
ale bärbatilor. De aceea, a votat toata lumea si bar-
batii si femeile. S'a Intamplat, Insa, ca toti bärbatii sa
voteze pentru Neptun popor de rasboinici si de
orabieri si toate femeile pentru Minerva popor
{le agricultori si de industriasi. Cum, insa, printre oa-
menii lui Cecrops era o femeie mai mult, Minerva ava
precadere. Neptun protestä, In potriva felului cum s'a
judecat diferendul, si cheama la tribunal pe cei 12 zei
mari. Tribunalul zeilor facit sä vie ca martor si Cecrops.
Votul constatandu-se ca a fost regulat, orasul lui Ce-
rops Cecropia s'a numit, nu dupa numele lui
NeptunNeptuniaci dupa cel al Athenei-Minerva
Athena, §i deci a fost consacrat acestei zeite. Athenienii,
temandu-se totus de mania lui Neptun care ii ame-
nintase 0 o sa-i Inghita, construird pe Acropole un

www.digibuc.ro
 230 G. POPA-LISSEANU

altar Uiarii, in semn de impdcare intre Neptun Oi

Minerva. In urmd, lui Neptun ii se ingAdul sd impar71
t4eascd onorurile cu zeita Minerva. Astfel Athenienib
devenird un popor rdsboinic i navigator, dar in acel,
timp industria i agricultor.

4. ARACHNE.

Arachne erà fica lui Idmon, un meOw.igar dirt

Colophon, care §tià sd vopseascd lâna In purpurd. Ea
s'a fdcut faimoasd in Ora ei, in Lidia, pentru marea-i.
dibdcie de a tese §i de a coase. Vestea despre ea se
rdspândise peste tot locul §i nu arareori chfar nimfele,.
ca 5á o vazd i sd-i admire lucrarea, pdräsiau dealu--
rile incarcate cu vii ale Tmolului, pdrdsiau apele Pac--
tolului. Veniau sd admire §i featurile ce le isprdvise
§i pe cele care le urzid. Pânza de sub degetele ei erà .

moale ca un noun Dacd ai fi vdzut-o torcând, sau dacd.

ai fi vdzut-o vopsind, ai fi crezut cd a invatat-o chiar
Minerva, zeita arteior §i a meseriilor. In deertdciunea
ei, insd, Arachne se creded mai presus decât Minerva
§i socoteà chiar ca o ruOne sä fi primit lectii dela
zeità. «Sd vie sd se mdsoare cu mine, spune ea inteuna
din zile, §i, dacd m'o intrece, n'am sd mai zic nimic»..
Minerva, prefacându se In ban', 1§i acoperi fruntea
cu peri cdrunti, .1i lud un ciomag In mâini i garbovitA.
se duse la Arachne, cdreia ii se adresd cu aceste cu-
vinte: d3dtrânefea n'aduce cu sine numai neputinte,.
ea e insofitd, in urma anilor trditi, de o mare expe-
rientd. Ascultd-md, fata mea, §i nu-mi luà in nume de-
Tau sfatul cell dau. PO sd intreci in arta ta pe toti

www.digibuc.ro
Fig. 82. Nike-Victoria Peoniana, Olympia.
Intregire de R. Griittner Berlin.

www.digibuc.ro
 ARACHNE 231

loamenii; nu te pune cu zeii. Cereti iertare pentru vor-

bele tale nesocotite. Rugându-i, ei te vor iertà».
Arachne, aruncându-i o privire plinä de mânie,
ilasà" pânza inceputä i cât pe ac erâ sh o loveascá.
Pe fata ei se vedeà tot necazul ce aveà impotriva
bietei babe, careia Ii zice : 1Netoato, ai imbátrânit de
ogeaba; vârsta, care ti-a sldbit trupul, ti-a
mintea; e- o nenorocire i sá trAesti prea mult. Dacá
ai ye() nork dacd ai \Teo fatà, vorbeste-le lor astfel.
Eu n'am nevoie de sfatul tdu. i, ca sä vezi cat de
mult mi-a folosit povata ta, sä tii cà eu sunt tot cea
de mai inainte. Nu mi-am schimbat de loc parerea ce
am avut. De ce se fereste zeita &A se ia la intrecere
cu mine ? De ce nu vine ea in persoand ?» .A
Arena», zice atunci zeita, i lepAdându-si chipul ei de
babä, se aratd subt adevarata ei maiestate.
Lupta incepe. Minuni de artä ies de sub degetele
lor indemânatice. Minerva coase pe pânza-i aurità for-
täreata Athenei, impréund cu discutia intre zei, care
anume sá dea numele nouei cetäti a lui Cecrops. Erà
brodat intregul sfat al zeilor, având in mijlocul lor, mai
maiestos decât toti ceilalti, pe Jupiter. Regele marilor,
stând In picioare, loveste cu tridentul sAu pamântul,
din care iesì un cal sprinten. Zeita se desemneazd ea
insds pe sine, inarmata cu pavdzsä si lance, cu coif si
cu egidd. Isbind i dânsa pamântul cu lancea, zeii ui--
miti vAd cum rAsare máslinul incArcat de roade si
irunze. Pentru ca totus semeata sa rivald sa simtd ce
o asteptâ, in cele patru colturi ale pânzei sale, zeita a
brodat patru lupte, de o frumusete rápitoare, atât prin
coloritul lor cel viu, cât i prin finetea figurilor. Intfun
colt erau desemnati flaemus §i Sofia sa Rhodope din
Thracia, azi munti incArcati cu zApadA, odinioard mu-
ritori infumurati, cari se luasera la intrecere cu zeii.

www.digibuc.ro
 232 G. POPA-LISSEANU

Inteal doilea colt, mama pigmeilor, transformata în

cocor, fiindcd s'a luat la intrecere cu Junona. Inteat
treilea colt, Antigona, metamorfozatd In cocostârc,
fiindcd a indräsnit sd se mdsoare §i ea cu sotia marelui
Jupiter. In ultimul colt erà Cinyra, vdduvitá de asemenea_
de toti ai .ei, fiindcd n'a §tiut sä pästreze smerenia.
celor mid §i neputincio§i.
La rândul ei, Arachne inteun §ir de cusáturi de-
semneazd amorurile zeilor : rdpirea Europei, Asteria îr
ghiarele unui vultur, Leda pe aripele unei lebede, Ju-
piter transformat In satir vizitând pe frumoasa Antiopa
sau subt chipul lui Amphitryon seducând pe Alcmena;
desemnase de asemenea pe Danae, pe Egina, pe Ceres,.
pe Neptun, pe Apollo, pe Bacchus 0 pe Saturn §i de
jur imprejur brodase un chenar de iederd §i flori.
Zeita de ciudd cd nu putù gAsi nici un cusur
acestei pânze, o rupse in bucdti.. Nenorocita Arachne
neputând sd rabde atâta ocara, In desnadejdea ei a
cautat sa se spânzure, agAtându-se cu un §treang de
tavanul ()Mi. Fdcându-i-se mild de ea, Minerva îi zise
.Trdie§te, nenorocito, trdie§te, insd deapururea span-
zuratd. Aceea§ pedeapsd sä o aiba tofi urma§ii
Cu aceste cuvinte zeita pleack aruncând asupra.
fetii un suc de iarbd veninoasä. Arachne fu transfor-
matd In paianjen, care de atuncea toarce mereu
din care i§i urze§te pânza (arachne-paianjen). ').

i) Vezi Legendele Maùii Domnului, de S. Fl. Marian.

www.digibuc.ro
 AI
NINir .111/

XII. ARES-MARS

1. NATEREA I CAR ACTIERUI. ZEULUI

Marte, fiul lui Jupiter si al junonii, era zeul rds-

boiului. Multe si mari rasboaie a purtat acest
zeu, intre cari cel mai vestit a fost cel in contra
Cigantilor. Acestia, niste fiinte monstruoase, de o marime
§i putere de nebiruit, sculandu-se impotriva lui Jupiter
si a tovardsilor lui, tap zei buni i protectori ai oame-
-nilor, Marte se repezi In contra hordei ingrozitoare,
(lus pe carul tras de telegarii säi, i cu o loviturd
puternica izbi drept In frunte pe monstruosul Pelorus.
Doborindu-1 la pamant, trecù cu carul salt peste corpul
-neinsuflefit al Gigantului. Sangele fasnindu-i din trupul
sau enorm, se spune cá înroì muntii de jur imprejur.
Pelorus, Ms.& nu e singur. El are un frate pe puter-
-nicul Mimas. Acesta, pe cand se luptà In and parte,
.

zareste cum a cazut Pelorus si se repezi ca o vijelie

sá razbune moartea fratelui sau. Scufundându-se In
mare vru sa smulga de acolo insula Lemnos si sa o
.arunce asupra zeului, ash putere aveà el. Marte, insá,
previne lovitura i cu lancea sa isbeste pe Mimas
zdrobeste creerii, cari se imprastiara In toate
partile, In dreapta i In stânga. (Fig. 84).
Mai grea a fost lupta lui Marte cu gigantii Otos

www.digibuc.ro
 234 G. POPA-LISSEANU

§i Ephialtes, fii lui Aloeus. Ace§ti mon§tri au incercat

sd excaladeze cerul, punând muntele Ossa peste Olymp,
§i Pelion peste Ossa. Zeii s'au speriat grozav §i au
fugit mâncând pämânt, toti in toate pdrtile. Diana Insd§
ca sd scape, s'a prefdcut in cerboaicd §i a rupt-o la
fugd. Marte Insd li s'a impotrivit. Luându-se la lupti
cu ei, a fost biruit, prins §i pus in lanturi, din care
n'a scdpat decât dupd 13 luni.
Iatd cum cal-Ltd Homer suferinta zeului.
Ares 1ntâi suferì când odraslele lui Aloeus
Otos §i acel Ephialt In strajnice fiare-1 legará.
Vreme indelung'a zacut In temnifa neagrá de-aramä:
5i prapádit ar ft fost el, zeul setos de mAceluri,
Dac'a lor vitregä mama', nespus de frumoasä Aribea
Nu da de 5tire lui Hermes: acesta furat", pe Ares
Care 1ncepuse a se restrânge muncit de restristea robirii ').

Mon§trii se omorird intre dân§ii, cu ldncile lor

proprii, când Diana, sub acela§ chip de cerboaicd, II
pdcdli, ardtându- se la mijloc intreei §i fugind repede,
când cdtre unul, când cdtre celdlalt.

2. PROCNE $1 PHILOMELA

In Athena domnià inteo vreme regele Pandion,

fiul lui Erichthonius §i al nimfei Pasithea. Pandion se
cdsdtori cu frumoasa naidd Zeuxippe, cu care avù doi
fii gemeni, pe Erechtheus i Butes §i pe fiicele Procne
§i Philomela. Pornind rdsboiu din pricina unei certe
cu Labdacos, regele Thebei, Pandion a fost biruit §it
silit sa ceard ajutor dela regele Thraciei Tereus, un.
1) Homer, lliada V, 385, trad. G. Murnu.

www.digibuc.ro
 \
-

Fig. 84. Ares-Mars.

Statua, muzeul Boncompagni, Roma,

www.digibuc.ro
 PROCNE SI PI-HLOMELA 235

Iiu al zeului Marte. Acesta sose§te cu oastea sa §i invinge

Tepede pe Labdacos si dispresoard ora§ul Athena, care
lusese asediat. Ca recuno§tintd pentru ajutorul primit,
Pandion da lui Tereus de sotie pe fiica sa Procne.
Dar nici lipmenaeus, zeul casatoriilor, nici junona,
zeita protectoare a sotiilor, nici Gratiile cele dragalase
mu luard parte la nunta lor. Numai Eumenidele, infri-
,coptele zeite ale mortii, §i numai cucuvaia s'a apro-
tpiat de camera lor nuptiald. Cu toate acestea, noii
casatoriti plecara veseli in patria lor i furl primiti
.cu bucurie §i onoruri de populatia de acasá, din Thracia.
lar, cand Procne näscit pe fiul sat' Bps, bucuria §i
-veselia era nespus de mare in toata tam
Trecura cinci ani, cand Procne cuprinsa de dor
pentru tam sa, se adresd cu aceste cuvinte barbatului
sdu Tereu: «Dacä md iube§ti, lasa-ma &A ma duc
pa'na la soru-mea, sau du-te tu §i add-mi-o s'a" ma
-vazd. Spune tatdlui meu, ca se va reintoarce repede
acasä. Fericirea de a o vedea este cea mai mare
favoare ce a puteà sd primesc dela tine». Tereu se
invot si porni. numai decat cu corabiile pe mare, spre
Athena. Infra in portul Pireu. Intâlnindu-se ad cu
socrul sat', se imbrati§eaza §i veseli pornesc spre oras.
Pe drum, Tereu spune socrului motivul calatoriei si
.dorinta sotiei sale. Ii fdgadue0e CA va aduce Indatä
-pe Philomela Inapoi. In acest moment WA' CA sose§te
-si ea, stralucind de frumusete si gdteli, mai dragala§e
<leaf o nimfa. Dupd ce 10 satuta cumnatul, II pune
mii de intrebari despre soru-sa de departe. Inima lui
Tereu, insa, se aprinde de iubire, intocmai ca si paiele
in apropierea focului, intocmai ca surcelele uscate la
,dogoarea flacarii.
Frumusetea Philomelei ar fi fost in deajuns, ca
sa 1 zapaceascd: dar Tereu mai gdsia in sufletul sau

www.digibuc.ro
 236 G. POPA-LISSEANU

si un alt imbold pentru amor. Thracii sunt cei mai

mari adoratori ai zeitei Venus. El arde de focul din
inima sa, arde si de focul de care ard top cei din
tam Thraciei. In patima-i nebuna nu se gandeste decat
sa îne1e pe tovarasile Philomelei, sa pacaleasca pe
bona ei. Vrea sa o ispiteasca prin daruri bogate, vrea
sa o cumpere, la nevoie, cu pretul regatului sau, &A_
o fure cu puterea armelor. Nu e nimic ce n'ar indrasnì
in amorul sàu heinfranat si inima sa nu mai poate
rabda flacara ce-1 mistuia, Orice amanare Il nelinis-
teste: aminteste mereu de dorinta arzatoare a sotiei sale.
Dori* Procnei este acum un pretext al dorintei sale
patimase. Amorul îl face bun órator. Dacd staru-
intele sale sunt atat de mari este cd Procne o cere ;
varsa chiar lacrimi, ca si cum Procne i le ar fi comandat.
Vai, cata ticalosie stapaneste inimile oamenilor
Staruinta lui Tereu, ca sa savarsiasca o nelegiuire,
trece drept o virtute. Aceasta crima trece In ochii celor
dimprejur drept un merit. Dar ce zic ? Chiar Philomela,
sarmana de ea, se uneste cu patima lui. Se arunca
bratele tatalui sau si-i cere cu rugaciuni sa o lase sa se
duca la soru-sa. Ii cere aceasta favoare pe viata ei, dar,
vai, in contra vietei ei. Tereu o priveste, o stapaneste
cu uitatura. In cele din urma, batranul e biruit de insis-
tentele amandurora, i ii dä incuviintarea, desi cu inima
stransa. Philomela incantata multumeste parintelui sàui
top trei se dusera in palatul regal, unde se ospatara ca
mancari si bauturi. Soarele apunea, cand se despartira,
pentru ca sa guste binefacerile somnului.
A doua zi Pandion, luand mana ginerelui
gata de plecare, Ii incredintd cu lacrimile in ochi, pe
Philomela cu aceste vorbe: «Prea scumpe ginere, ti-a
Incredintez tie, fiindca mä sileste dragostea, fiindca a
vor cele cloud fiice ale mele, fiindcd o voesti i tu.

www.digibuc.ro
 PROCNE 5I PHILOMELA 237

Dar te conjur, pe onoarea ta, pe rudenia noastrà, p e

zeii nemuritori, Ingrijeste de ea cu dragoste de tata.
Dà-mi cat mai repede acest sprijin al bAtra netilor
mele. Orice amanare va fi pentru mine un veac Intreg.
Iar tu, Philomelo, e destul ca soru-ta e ash departe de
noi, grabeste-te sd te intorci cat mai curand acasd».
Astfel grdl si, In acelas timp, incArch de särufäri
pe fiica sa, o incdrch de rugaciuni si de lacrimi. Prinse
intr'o mand mana lui Tereu si In cealaltd pe a Philomelei
si le stranse in ale sale. Ca semn de dragoste, le dete
la amandoi sArutdri pentru fiica sa si pentru nepotul
sdu de acasà. In sfarsit, de abià puta sd le spund ultimul
adio, cand un oftat adanc si prevestitor de nenorocire,
II ies1 din pieptul skr sbuciumat. Philomela, insd, erà
acum pe corabie, lopata despicà valurile, iar pámantul
pareà cd se IndepArteazd supt picioarele sale.
Barbarul rege tresaltá de bucurie. «Am isbutit», Isi
ziceá el In inima sa si uitandu-se la victimà, nu-si mai
puteà lua ochii de pe ea, intocmai ca vulturul care, dupd
ce a prins In ghiarele sale un iepure crud si 1-a asezat
In cuibul sdu de pe stana, de unde nu mai poate fugi,
isi fixeazd cu lacomie prada. Se zäresc Ormii ThracieL
Cordbierii, obositi de vasluire, ies din coräbiile lor si
fiecare se duce pe la sine, pe acasd. Regele, Insd, duce
pe fiica lui Pandion Inteo colibd ascunsd In fundul unei
paduri. Cand II intreabd palidä si tremurand de frick
uncle e soru-sa, barbarul cu o durere fatdrità ii spune,
cd Procne a murit si c5, spre a crutà pe bätran, a
nAscocit el povestea cu invitarea, dar cd In realitate, a
venit sd o ia de sotie. Desì prin sild a devenit sofa
lui, ea tot nu incetà de a cherrià in ajutorul sau, prin
strigate neputincioase pe tatál sat', pe soru-sa si mai
ales pe zeii din ceriu.
Tremurà ca o mielusa fricoasa care, fiind ránitá si

www.digibuc.ro
 238 G. POPA-LISSEANU

smulsa din gura lupului, nu-si. mai gaseste 1inifea, sau

ca porumbelul care palpita de frica la vederea penelor
sale inrosite de sange si are groaza de ghiarele lacome,
:pe cari le-a simtit odata. In urma revenindu-si In firer
Philomela isi smulge parul din cap, se loveste In piept
cu disperare i ridicandu-si bratele spre Tereu, Ii striga:
.l3arbarule, ce ai facut? Nici rugäciunile tatalui meu,
mid lacramile lui, nici amintirea surorii mele, nici fecioria
mea, nici dreptul de casatorie, n'a putut sa te miste,
monstrule crud? Ai profanat totul! M'ai facut rivala
surorii mele, iar pe tine, barbat a cloud surori. N'am meritat
aceasta soarta!
«De ce nu-mi iai viata, perfidule, ca sa umpli mdsura
crimelor tale? De ce nu m'ai lovit Inainte de acest
incest monstruos? A5 fi murit cel putin cu cinste!
«Dacd zeii vad toate, daca mai sunt zei In ceriu,
clack odata cu nevinovatia, n'a pierit totul, atunci va sosi
candva i ziva razbunarii. Eu insumi am sa vorbesc,
läsand la o parte rusinea. Daca voiu scapa odatd, voiu
grdi inaintea multimii; dacd, insk ma vei tinea ad, voiu
umplea cu tanguirile mele aceste päduri i aceste stand..
0 daca mi-ar auzi vocea mea Insus ceriul i daca ar
mai fi cineva acolo!» Aceste amenintari umplura de furie
si de groaza inima tiranului. Cuprins de nebunie, scoase
din teaca sabia, prinse pe Philomela care îi intinse gatul;
riadajduise ea, vazánd sabia, cá o sa o omoare. Pe cand
striga mereu, invocand pe sora sa, barbarul Ii apuca
limba i i-o tale din radácira cu ferul. Ea caza, murmu-
rand Inca pe pamantul udat de sange.
Astfel se duse el la Procne, care vazandu-si bar-
batul, l'a intrebat de soru-sa. Nelegiuitul scoase un
geamat prefacut, Ii vesteste moartea Philomelei i prin
lacrami, o face sa dea crezamant vorbelor sale. Procne
îi spinteca hainele impodobite cu aur, se imbracd In

www.digibuc.ro
 PROCNE 51 PHILOMELA 239

.doliu, ridica pentru soru-sa un cenotaf, adicá un mormânt

gol §i, crezând Inteo minciuna, aduce jertfe mortuale
pentru sufletul Philomelei. jele§te destinul surorii sale,
de§1 altfel ar fi trebuit sd jeleascA.
A trecut un an. Ce puteä sd facd Philomela? Locu-
inta ei erà o temnitä adâncd, cu ziduri inalte. Fuga eft
o päzeau sentinelele. Gura ei mutd nu puteâ sä destai-
nuiascA nenorocirea. Durerea,Insd, ascute omului mintea
§i In nenorocire se aratá talentul. Imitând arta acelor
vremuri, se apucá sä brodeze, pe o tesätura de fire de
purpurá, fire albe inchipuind crima lui Tereu. Dupd ce
a isprävit-o, a dat-o unui sclav, pe care 1-a rugat prin
semne sä o ducd reginii. Sclavul, necunoscând ce ava
In mânä, o dete aceleia. Sotia regelui desfd§oard tesa-
tura §i cete§te povestea nenorocitä a surorii sale! Cine
ar putea sa o creazd? N'a spus nici un cuvânt. Durerea
ii inchide gura. Indignarea ei nu puteà fi ardtatä prin
vorbe. N'are ragaz sä plângd. Furia ei, Ins& o face sä se
gândeascd la toate. Gândul ei e numai unul: räzbunarea.
Erà tocmai vremea, când femeile din Thracia sarbd-
toriau in särbátori orgiastice pe zeul Bacchus. Serbä-
torile se fäceau noaptea. La umbra intunerecului, regina
iese din palatul sdu §i se imbracd ca §i celelalte bacchante
In haine prescrise de ritual. I§i acopere capul cu foi
de vita, i§i pune pe umärul stâng o piele de cerb, iar
pe coapsa dreaptä -Ii atarnd o lance tr§oará. Se repkle
In mijlocul pädurilor, urmatá de o ceatä de tovarà§e
producând groazA §i furie, din cauz5 durerii care o simfià
in suflet. Procne imità delirul Menadelor, preotesele lui
Bacchus. Ajunge la laca§ul ascuns al Philomelei, scoate
urlete teribile, strigA Evohe, sfärâmä portile, ia pe soru-sa
o imbracd In haine de bacchant& II pune pe cap o
cunund de iederà, §i o fard§te cu sine in palatul sau regal
Indatá ce a intrat Philomela In aceastä funesta cask

www.digibuc.ro
 240 G. POPA-LISSEANU

s'a cutremurat de groazd §i Ingsalbeni ca ceara. Procne

-vol sd sdrute §i sd strângd in brate pe sdrmana sa
sord. Aceasta, insd, nu Indrásni sá-§i ridice ochii Care
aceea pe care o creded rivald. Cu fruntea fintuitd in
pdmânt, void sd jure, luând de martori zeii, a nevino-
vdtia ei a fost biruitd de violentd. Gândul 414 sp-imeh
prin semne.
Regina, aprinzandu-se de mânie, spuse Philomelei
care pranged: «Nu cu lacrimj trebuie sd ne rdzbundm,
ci cu sabia, cu o armd mai teribild chiar decat sabia,
dacd existd In adevár vr'una. Da, sunt gata pentru toate,
chiar pentru o crimd, dragd sord. Vreau sd dau foc
acestui palat; cu facia in mând, sä arunc in mijlocu!
fldcdrilor pe nelegiuitul Tereu, sau sd-i taiu limba cu
sabia, sa-i taiu membrele, sä-i scot ochii, sd fac sa-i
lasä prin mii de rani sufletul lui criminal. M'am gândit
la o faptd mare, dar nu §tiu pana acum, ce anume sd
fac. Pe când vorbià astfel, /tps aleargd la mama sa §i
vederea acestui copil o hotdri ce aveà sd facd. Aruncd
asupra lui o privire sdlbatica. «Ah, cum semeni tu cu
fatal tau!» Spunánd aceste vorbe Mai §i se pregáti
pentru cea mai ingrozitoare crimd. Mania sa clocotid
in adâncul peptului. Copilul se apropie de mama sa, o
saluta, se aruncd in bratele ei, o prinde cu mânutele
de gât §i, cu desmerddri de copil, o sdrutd. Mama se
Induio§eazd, Infrântd se potole§te din mânie, ochii ii se
udd de lacrimi, fdrd sd voiascd. l§i simfià inima sa de
man/A, cum ii se insmuià in fata copilului.
Intorcandu-§i, insd, privirea dela copil in spre sora
sa, ii mdsoard §i pe unul §i pe celdlalt... «Dece, i§i zise
ea, unul md Induio§eazd prin desmerddrile sale, pe cánd
celdlalt, lipsit de limbd, nu poate sd-mi grdiascd? El
md nume§te mama, de ce ea nu poate sd Ind numeascd
sord? Fiicd a lui Pandion, vezi tu a cui sofie e§ti? E§ti

www.digibuc.ro
 PROCNE 51 PHILOMELA 241

o pierdutd: fald de un bärbat ca Tereu, mila este o

crimd». Precum o leoaicd pe malurile Gangelui smulge
puiul ce suge la sânul unei cerboaice, tot astfel ea
.smulse §i tart pe Itys Intr'un loc ascuns al palatului
§i, pe când el 10 intindeä mAinile spre mama sa §i pe
când, preväzându-0 nenorocirea, striga: mama, mamA,
aruncându se de gâtul ei, Procne ii Implânta un pumnal
in pept, fárá sá-i Intoarcd ochii. 0 singurd loviturd ar
fi fost de ajuns; Philomela, Tusk Ii tdid gâtul. In urmd'
sfd0ard membrele incd palpitând de vieatä §i pe unele
le puserä sà fiarbd In vase de aramä, pe altele le
fripserä in frigari pe carbuni aprin0. Pe podind erà un
lac de sânge.
Procne- ascunde lui Tereu crima sa pregdte0e
un ospät din membrele copilului. Supt pretextul unui
banchet sacru, la care, dupd obiceiurile Athenei, numai
bärbatul singur poate sá ia parte, ea face sd piece toti,
sclavii. Tereu, §ezând pe tronul sdu strámo§esc, 1i
mânch pe fiul sAu. Orbirea sa a fost, insd, atAt de mare,
cd a zis: «Aduceti-mi pe Itys». Procne nemai putându-0
ascunde bucuria i arzând de dorinta de a i vestl
nenorocirea, Ii zise: «Pe cine chemi, e cu tine.. Tereu
se uitä de jur Imprejur §i pe când ochii sai cdutau in
-toate partile i pe când vocea sa strigh necontenit pe
Itys, Philomela, cu pärul despletit §i respirând moarte,
se repezl i aruncd capul plin de sânge al copilului In
capul lui Tereu. Niciodatä ca acum n'a dorit ea mai
Inuit sà poatá sa vorbeascd i sd-0 arete bucuria ce
simtiä. Regele Thraciei aruncä masa cu un strigät de
toroare §i chiamd din fundul Infernului zeitatile Eume-
nide. Scoase sabia §i se repezi,dupd surorile ce o luarä
la fugA. S'ar fi zis Ca' au aripi, a§ä de iute fugiau. Si
in adevär aveau aripi. Una 10 luA sborul spre páduri,
cealaltd, purtând Inca' urmele sângelui ce o pätase, zburà
Mitologia greco-romana In lecturä ilustrati. 16

www.digibuc.ro
 242 G. POPA-LISSEANU

pe lângd acoperi§urile caselor. Una fu prefdcutd de zei

In privighetoare, cealaltd In rândunicl Insus Tereu.
a fost transformat Intr.%) pasdre, In pirpäzä, care, purtand
o creastd mare In cap i avdnd un cioc ascutit, urrnd-
reVe necontenit pe Procne, rdndunica, §i pe Philomela,
privighetoarea. Itys, zice-se, ar fi fost transformat In_
sticlete.
Dezastrul familiei sale bagd pe bietul Pandion Irt
Intunerecul Tartarului, Inainte de ziva fixatd de destin
§i Inainte de a fi atins o lungd bdtrânete.

www.digibuc.ro
Fig. 85. Aphrodita (Venus cenitrix).
Statuä, muzeul Lummlui, Paris.

www.digibuc.ro
grtgCM&K-IngneMga

XIII. APHRODITA-VENUS

1. NATEREA ZEITEI

NaVerea zeitei frumusetii este plind de mister. Poetii

din lumea veche ne spun, ca din sângele ce a picat
In spuma marii din rana lui Uranus, cand a fost lovit
de fiul &du Saturn, s'a näscut o fecioard de o frumusete
fail seaman. Pe aceasta fecioard, numitä Anadyomena
(adica de§ind din spuma marii») au luat-o valurile §i
au dus-o mai Intaiu In insula Cythera, din sudul Pe lo-
ponezului; de. ad, undele au Impins-o spre insula Cipru.
Cand a ajuns In insuld i §ia pus piciortwele ei delicate
.i udate de apd pe pämântul uscat, au Inceput sa
creasca flori mirositoare supt pa0 ei cei u§ori.
Venus, zeità a frumusetii, a iubirii §i a prosperitatii,
are o putere nemärginita. Imparatia ei se Intinde peste
ceriu i peste pamant, peste vietatile marii §i peste
vietuitoarele vazduhului. Ea strange legaturile dintre
oameni, formând societatile, stabile§te legaturile Intre
cele cloud sexe ale animalelor §i, tot ea, face sa dea
mugurul plantelor §i arborilor. .Berbecele, ne spune
un poet din antichitate In furia sa se repède cu coar-
nele-i du§manoase Impotriva altui berbece; se teme,
Insd, sa supere oile. Taurul, ale caruia mugete fac sd
Tasune Valle §i padurile, In fata unei junce, devine blând

www.digibuc.ro
 244 O. POPO-LISSEANU

ca un miel». Venus, facand sa se imblânzeasca mora-

vurile, a scäpat ome'ìrireade sálbaticia de odinioara.
(Fig. 85, 86).
Venus era si zeita amorului divin, a amorului
ceresc, numita Venus Urania, §i zeita a amorului vul-
gar, Venus Pandemia, inchipuita Ware pe un tap.

2. AMOR $1 PSYCHE

A fost odata lute() tara depärtata, un imparat si

o impäräteasa cari aveau trei fete, toate trei foarte
frumoase. Dar oricât de frumoase au fost cele doll&
mai mari, totus puteai sa gdsesti in limn cuvinte cu
cari sa le numesti; cea mai mica, insa era de o fru-
musete atât de räpitoare, a nu puteai gäsi in graiu
vorbe potrivite si vrednice de o atare frumusete. Lo-
cuitorii din acea Ora, si strainii chiar, alergau cu.
grämada ca sa vazd aceasta minune de fata si când
priveau frumusetea ei dumnezeiasca, ramâneau bui-
maciti si se inchinau la ea, intocmai ca la o a doua.
Venus.
Zvonul despre ea se dusese departe, In cetatile
vecine si in Wile de prin prejur, si se vorbià, CS
chiar Venus a venit pe pamânt sub chipul unei muri-
toare. Vestea s'a raspândit repede si toata lumea a
inceput sd creaza ca. era In adevar Venus in persoana.
Nimenea nu se mai ducea nici la Cnidos, nici la Paphos,
nici la insula Cythera. Toate altarele zeitei ramaserä
goale, nimenea nu-i mai aducea jertfe, nimenea nu se
mai ducea pe la templele el Cand, Insa, se aratà
Psyche, caci ash se chema cea mai mica fata a im-

www.digibuc.ro
 AMOR 51 PSYCHE 245

pdratului, toatd lumea Ii iesià in cale, toatd lumea II

se inchina; Ii se aruncau flori i Ii se faceau sacrificii.
Venus, vdzand din ináltimea ceriului toate acestea,
se umplii de manie si, nemai putandu-si, conten1 nä-
cazul, zise: .Ce, eu Venus, mama naturii, originea
tuturor elementelor, eu, care fac sä rodeascd lumea
Intreagd, eu sa impdrtdsesc cu o femeie, cu o muritoare,
cinstea ce mi se cuvine numai mie ? Se cade sá flu
eu astfel injositd? Adoratd in ceriu, sä fiu eu pangd-
ritd pe parnant ? SA' se impartäseascd altcineva din rugd-
ciunile ce mi se cuvin numai mie ? Si cine e aceasta?
o ferneie muritoare! Nu! Are sd se cdiasca ea de
aceastd frumusete ce nu i se cuvine!».
De aceea, chiamd numai decat pe intearipatul
sdu fiu Cupidon si Ii zice: «Dragd Mete, In numele
iubirii ce te leagd de mine, rdzbund insulta si ocara
adusd mamei tale, rdzbun-o, insd, pe deplin. 0 singura
rugdciune am: Fd ca aceastd fatd sd se infldcdreze
de iubire pentru cel din urmd dintre oameni, pentru
un orn nevrednic; ticalos si prapdclit, pentru un om,
cum nu se gdseste un al doilea mai räu pe tot
pámantui.
In vremea aceasta, cele cloud surori mai mari ale
Psychei s'au máritat dupd feciori de Impdrati si fiecare
avurd cate o nuntd strdlucitd. Numai ea, biata fatd,
del era admiratd de toatd lumea, nimenea nu se
gdsià sá o ceard de nevastd, nici feciori de imparati
si nici mdcar un orn de rand. Atunci tatál ei, impdratul,
bänuind cä trebuie sd fie la mijloc urgia zeilor, se
duse sa intrebe qaco1ul lui Apollo. Acesta Ii dete
urmátorul rdspun : «Fecioara, gdtitd in haine de nuntd,
sä fie pArdsitd p o stancä pripdstioasd si sà a0epte
acolo o cdsdtorie funebrd. Logodnicul ei nu trebuie sd
fie un onn muritor, ci un rfionstru cu aripi, ca pasdrile

www.digibuc.ro
 246 G. POPA-LISSEANU

de pradá, un balaur ingrozitor, de care se tern pânä

-§i zeii, de care se teme pând i Styxul cu undele sale
infernale».
Párintii fetii cu inima obiditd, nu puturd sä se
impotriveascá vointei zeilor §i sd nu implineasca voia
ursitei. In loc de facle nuptiale, având torte de doliu,
In loc de cântece de nuntä, scotând urlete §i bocete

Fig. 87. Psyche rapitä de Zephir.

Compozifie de Prud'hon.

de Inmormântare, conduserd pe biatà fatá pânä la

locul -arAtat i o lasard singurd pe vârful stâncii. Tre-
inurând de groazà, Psyche incepa sä plângâ, când
deodatä suflarea Zefirului o ridia pe sus §i ducând-o
lin o a§eazd inteo vale, unde, pe o paji§te verde plina
de flori, adorml. (Fig. 87).
Dupä ce s'a deOeptat, s'a pornenit kite() padure
deasa, lângà un isvor cu apd cristalind. Lângd pârâu,

www.digibuc.ro
 44-v-
L .

Fig. 86. Aphrodita-Venus din Milo.

Statml, muzeul Luvrului, Paris..

www.digibuc.ro
 AMOR 5I PSYCHE 247

scdldat de apele acestuia, se inàltd un palat mândru,

zidit nu de mâini de muritor, ci de un maestru dum-
nezeiesc. Zidurile erau acoperite cu basoreliefuri
de argint, lar pardoseala erd un mosaic cu pietre
scumpe, tdiate in mii de bucdtele i formând fel de
fel de desemnuri.
Pdretii cdptusiti cu aur strdluciau ca un soare..
Pdred cd este castelul marelui Jupiter, castel pe care
a voit aibd pe pdmânt, ca sà träiascd aici Impreunä
cu oamenii.
Dupd ce privi incremenità si fermecatá de atâtea fru-
museti Psyche îi luá curajul si cAlcd pragul palatului.
Ceeace a miscdt-o mai mult ad, erà faptul cà n'a vdzut pe
niinenea inlduntru si nici n'a gdsit acolo vr'un zdvor,
sau veo ingradire sau vr'un pdzitor. Dar, atunci deodatd,
un glas nevAzut Ii ajunge la urechi. ce te miri,
stdpana mea, de aceastd bogdtie ? Tot ce vezi este
al Mu. Intrd in aceste apartamente, o bae este gata
pentru tine, ca sa-ti recreiezi trupul tdu obosit, urt
ospdt Impärätesc te asteaptd. Noi, a cdror glas 11 auzi,
suntem in slujba ta, suntem gata sd te servim».
Si, in adevdr, Psyche vdza o mash' Incdrcatd de
bucate. Se puse la masá ; vinurile cele mai sumpe,
mâncdrurile cele mai delicate urmau unele dupd altele,
aduse parcd la adierea vântului, cdci nici un picior
de fiintd omeneascd nu se veded. Un concert divia
incepa farmece urechile ; cântdretii insd, nu se
vedeau. Rapita de aceastd priveliste i totus plind de
groazd, biata Psyche asteptà pe mire, dar, acesta neso-
sind, o cuprinse somnul i adormi. Când s'a desteptat
in urtna, a auzit aceleasi glasuri misterioase, ca îit
ajun; de eceleasi ingrijiri se bucurd ca si in ziva dina-
inte. Astfel trecurd mai multe zile, fArd sä vazd pe
nimeni i, daca mirele ei venià sä o viziteze, asta se

www.digibuc.ro
 248 G. POPA-LISSEANU

Intampla noaptea, in timpul cand dormia, caci ea n'a

vazut niciodata nici pe stäpanul acelui castel, nid pe
servitorii cari o slujiau. (Fig. 88).
De0 nu vedea pe nimeni, totu§ barbatul ei existà,
caci inteuna din zile auzl o voce care ii gral: «Draga

Fig. 88. Amor si Psyche.

Dupg un tablou de Gérard, Muzeul Luorului, Paris.

Psyche, scumpa inimii mele Psyche, soarta ta te

ameninta cu o primejdie ingrozitoare. Surorile tale,
turburate de gandul mortii tale, te cauta pretutindeni
§i vor sosl in curand i acl. Nu da ascultare vaica-
relilor lor §i nu te supune sfaturilor ce-ti vor da, de
a cauta sa ma vezi. Aceasta curiozitate de a ma vedea,

www.digibuc.ro
 AMOR $1 PSYCHE 249

ne va desparti pentru totdeauna, i te vor cufunda

pe tine inteo mare de nenorociri. Psyche multumi
bärbatului de acest sfat si-i fágadul va indeplini
dorinta.
Totus Psyche, aducandu-si aminte de oracolul lui
Apollo si gandindu-se cà bärbatul ei care, cu toatd
vorba lui cea dulce, era un monstru ingrozitor, e
cuprinsä de mare neliniste i nedumerire. Pe cand
stetea inteuna din zile, dusd pe gânduri, i se Ora
cá aude In depärtare voci de femei, cari gemeau
sughitau i, ascultand mai cu bägare de seamä, recu-
noscit vocea surorilor sale, cari ii plangeau soarta ei
nenorocità. Induiosindu-se de aceasta i dorind sä-si
linisteascä familia, se rug In gand de nevAzutul ei
bärbat dea voie sä porunceascd ceeace o vol zefi-
rului. Numai cleat cele cloud surori sosind la stanca,
unde fusese parasitä Psyche, au fost ridicate de Zefir
pe aripile sale si aduse In palat. Dupd ce se imbrd-
fisarä, Psyche le arätä toate bogdfile palatului ei,
le arätä grädinile superbe si terasele de unde vederea
n'avea nici o margine : atatea minuni nu puturd sá
facd decat sá mdreascd gelozia surorilor sale, destul
de geloase de mai Inainte i incepurd sà o ispi-
teascd cu fel de fel de intrebari asupra bärbatului,
care Ii dAduse atatea bogApi. Sarmana Psyche
nu-si väzuse niciodatä bärbatul si nu puteà sa le
satisfacd curiositatea. In fiecare zi cele cloud surori
veniau In vizità la Psyche, si-i descrieau pe bárbatul
ei, ca pe un balaur Ingrozitor i hidos. Atunci Psyche
se hotari, In cele din urmä, sá caute sä-i cunoascá
si ea bärbatul.
Intr'una din nopti, pe cand totul pärea cá e ador-
mit In palat, Psyche afrinde o lampd cu untdelemn,
se apropie de pat si vede pe fiul Venerii, pe Cupidon.

www.digibuc.ro
 250 G. POPA-LISSEANU

Langa el era un arc, o tolba si sägeti. Lua o sägeata,

cu care îi pricinul o rand ward inoculandu-si o mare
dozd de amor, chiar pentru zeul amorului, bärbatul ei.
Dar, pe cand isi admirà cu infocare pe fermecatorul ei
Wrbat, o picatura de untdelemn pica pe umärul Amo-
rului, desteptandu-1. De atunci Psyche nu mai are
barbat; Cupidon o paraseste, läsand-o singura pentru
totdeauna.
Psyche desnadajduita alerga In campii si pier-
cluta se arunca In valurile unui rau, care curgea pe
acolo. Fluviul nu vru ssä o Inghip i valurile o duse
sanatoasa la mal. Atunci zeul Pan, care era pe acolo,
li povesti Ingrozitoarele porunci ce ddduse odinioara
Venus fiului ei Amor.
A doua zi, surorile Psychei venirá de dimineata
la stânca, pentru ca Zefirul sä le &Ica la palat, unde
-sa afle rezultatul sfatului lor. Increzandu-se In adierea
vantului, se lásará de pe stanca i cazura jos pe parnant,
uncle hied gasite, a doua zi, moarte. Zefirul nu primise
ici un ordin dela Cupidon, cad Cupidon era bolnav
de arsura cäpatata la umar i gemea pe patul mamei
sale Venus, care inchizandu-1 in camera ei, it certa
pentru fapta ce facuse.
In vremea aceasta, Psyche ratacia, zi si noapte,
cautandu-si barbatul care a parásit-o. Isgonitä din toate
partile se hotari sd vie la zeita si ceara iertare.
De ad inainte, insä, Incep chinurile Psychei. Mai
intaiu zeita o dete pe mainile servitoarelor sale, Grija
§i Tristetea cari o legard i o batura Ingrozitor. In urrna
li dete sa implineasca sarcini mai presus de puterile
ei. Astfel dinteun moilnan de graunte de tot felul,
amestecate, Psyche a fost silitá sa aleaga, panä seara,
-toate grauntele de grau. Lucrarea fiind peste puterile
ei, pe cand biata Psyche stetea amärata, unei humid

www.digibuc.ro
 AMOR 5I PSYCHE 251

Ii se tacit mild de ea i chemand pe celelalte furnici, pand

seara, toate grduntele au fost alese.
Alta data', zeita poruncl Psychei aducd un fulg
din lana de aur dela oile, cari pd§teau singure
dumbravd din apropiere. 0 trestie verde din matca unei
rape Incepa sà vorbeascd §i sd-i spuie, ca nu cumva
sd se apropie de oi la amiazi, cad atunci oile sunt
turbate, dar CA, mai farziu, rdcorindu-se vremea, sà
scuture crAcile pomilor §i vor cdded fulgi din lana de
aur. Astfel implini i aceastd poruncd a zeitei.
Alta data Ii poruncl sá aducd un ulcior de apd
din isvorul ce udà bdltile Styxului, din Intern. Pe aman-
doud malurile paraului se vedeau capete de balauri,
cu pleoapele nemi§cate, dar cu ochii deschi§i. Ape le
însd§i strigau: «Inapoi, ia sama, ce faci, fugi, ai sä mori !
Pe cand ea sateà astfel incremenità, un vultur, läsan-
du-se din ceriu, Ii lud ulciorul, umpla de apd vi-11
dete Psychei, care II aduse acasd zeitei.
In cele din urmá, Venus trimise pe Psyche sd se
ducd chiar la palatul Intunecos al Proserpinei din In-
tern, ca aducd, Inteo cutie, o parte din frumusetea
divind a zeitei mortilor. Erd convinsd cd nu se va mai
intoarce de acolo. Cum sa se coboare sdrmana Psyche
In loca§ul mortilor? Plecand, pe drum dete de un turn
Malt, unde se sul cu gandul sd-§i facd de samd, arun-
-candu-se din varful turnului; dar, deodatd auzl un glas,
care o sfdtul, pe ce cale sä apuce i cum sd umble,
ca sä ajungd la Proserpina. 0 sfdtul, Ms.& nu care
cumva sd deschizd cutia §i sd se uite la comoara tai-
nicd a frumusetilor dumnezee§ti.
Psyche trecit raul mortilor pe barca lui Charon,.
Mai pe Cerber sd nu latre, dandu-i o anumitd pldcintd
OHM cu miere §i ajunse la Proserpina, care îi dete
pentru Venus cutia cerutd. Dar, la Intoarcere, Psyche

www.digibuc.ro
 252 G. POPA-LISSEANU

curioasa §i gândindu-se cA poate i-ar ca§tiga din nou

iubirea lui Cupidon, Impodobindu-se cu frumusetea ce
cu atâta greutate aduceà In cutie, se hotart sa desfacd
capacul. Cu multà greutate, isbutind sa deschizd cutia,
In ea nu gásì acea frumusete divina, ci ie§1 din ea,
.deodatd, un abur dAtátor de moarte, care, cuprinzându-i
simturile, o läsa teapAnd In mijlocul drumului.
Acolo o gäsi Cupidon, care isbutind sä scape pe
fereasträ din casa mamei sale, o atinse cu o sageata
§i o reInviá. Apoi o trimise la mama sa cu darul Pro-
-serpinei.
Cupidon porneVe deadreptul la palatul lui Jupiter
§i, cu lacrami In ochi, 11 conjurâ sd-i dea de sofie pe
Psyche. Tatdl zeilor §i al oamenilor se Invol §i, pe
-deasupra, Ii dete fetei §i nemurirea: suftetul e nemu-
-ritor. Din cAsatoria lor se ndscii o fiia, numitä Volup-
tatea.

3. PYGMALION SI STATUA SA

In nici o Ord din lume n'a fost mai mare puterea

zeitei Venus, ca In insula Cipru, §i In nici o farà din
lume n'a fost mai multe femei u§uratice ca In aceasta
insula. Tinuta liberd a femeilor §i moravurilor lor u§u-
ratice a dat de gândit sculptorului Pygmalion care, In
cele din urmA, s'a hotArIt sa nu se Insoare niciodatä,
sä rdmâie burlac toatd vieata, sd trdiascA adica celibe.
In Inchipuirea sa de artist, femeia trebuià sa fie cu
-totul altfel, decât cele pe cari le vedeà el zilnic; femeia,
dupà el, trebuià sa Indeplineascd mai ales cloud con-
(litiuni: castitatea §i gratia, adica cinstea §i drägäld-

www.digibuc.ro
 PYGMALION 51 STATUA SA 253

§enia. 0 astfel de femeie, ca cea imaginatai de el, era

femeie ideala, o femeie cu calitati superioare, o
temeie care nu se putea Oslo In realitate. De aceea,
ca sculptor ce era, a sculptat o statua de filde§, care
mntrunia idealul de castitate §i In acela§ timp idealul
de frumusete. A§a de reu§itä a fost aceasta lucrare,
cd Pygmalion se inamoreaza de ea, I§i indrägl statua,
ca §i cand ar fi fost o fiinta vie. Zapacit de iubire, cu
inima invapaiata, artistul se apropie de statua sa. 0
atinge cu degetele, o atinge cu mainile sale. E un corp
cu vie*, ori un chip rece de filde§? Un idol? Nu se
poate. I§i sarutd idolul §i îi se pare ca. prime§te §i el
sarutari. It vorbe§te, converseaza impreuna. Cand o
atingea cu degetele, îi se parea ca degetele Ii se infig
In carne §i se temeà totu§, ca nu cumva sa-i ramaie
vr'un semn pe corp. 0 desmearda, o gate§te cu giu-
aericale, îi pune cercei la urechi, inele In degete §i
bratare la maini ; Ii pune pe cap cununi de flori, cu-
-nuni de margaritare; o Imbracd chiar cu haine §i o
gate§te cu fel de fel de podoabe. Dar, totu§, pare Ca-I
§ade mai frumos desbracata. 0 culca pe un pat invelit
In haine de papura. and o vede pe puful moale, se
e xtaziaza Inaintea ei. Nici nu-§i poate Inchipul, ca n'ar
aveà vieata. (Fig. 89).
Sosise sarbatoarea zeitii Venus. Ciprul intreg, mic
§i mare, copil §i batran, femei §i barbati, celebrau
aceasta zi frumoasa, aceasta zi de primavara. Se faceau
jertfe In toate partite, pe la toate altarele. Supt cutitul
preotilor, cadeau victimele impodobite, pe coarnele lor
aurae, cu bendite strälucitoare. Fumul jertfelor se ri-
.dica de peste tot locul. Pygmalion lud §i el parte la
sarbatoare. Aprinse focul §i-§i pusese §i el ofranda pe
altarul inchinat zeitei. I§i ridica in urma mainile §i pri-
virea spre cer §i zise cu glas tare: «0, zei prea pu-

www.digibuc.ro
 254 G. POPA-LISSEANU

ternici, dacá aveti in adevär atâta putere, faceti ca sà.

am §i eu o nevastä dupd inima mea».
Nu indrazni sd aminteascd de statua sa de acasä,
dar adause ,sd semene cu fecioara mea de fildep.
Venus, In cinstea cdreia se fäceà aceastá särbatoare
i-a auzit rugáciunea i-i Intelese gândul. In semn de

Fig 89. Pygmalion cram' vieatá statuei sale.

Dung un tablou de Girodef.

aprobare, zeita faca ca fladra de pe altar sd se aprinza

de trei ori, §i de trei ori sä se ridice In sus spre ceriu,
o probä aceasta ca rugáciunea erâ primitä.
Plin de nädejde §i curaj, Pygmalion se Intoarse
l'n fuga acas'ä, la statua sa cea dragä. Cum erà a§e-

www.digibuc.ro
 PYGMALION 51 STATUA SA 255

zatA pe un pat de puf, se apleacd asupra ei §i o In-

cared de sArufäri. Dar, ce sA vezi? Doamne ! buzele
ei sunt calde. 0 sdrutA din nou. Tremurand §i plin de
club*e, Ii pune mat-La pe piept. Inima Ii bdtea ; filde§ul
se inmuiase §i-§i pierduse täria de altAdatá. 0 apasA
cu degetele. Acestea îi se infipserd In carnea ei. Pyg-
malion se mill de vedenie, se bucurä de fericire, sA
-teme sd nu se In§ele. Avea, Insà, In adevAr viatA.
Pygmalion aduce multumiri zeitei, care a voit sA
asiste la cdsdtoria sa. Din aceastä cdsätorie s'a näscut
Paphus, intemeietorul oraplui cu acela nume din in-
sula Cipru, oras vestit In antichitate pentru cultul Ve--
nerei, numitä i Venus Paphia.

4. EROS-AMOR (CUPIDON)

Amor, numit la Romani §i Cupidon, este fiul Ve-

nerii. Puterea sa e nespus de mare. Cand mama sa
Venus voie§te sà-§i arate influenta, §i- o aratd prin mij-
locirea fiului ei Amor. El a unit pe Uranus cu Gea
ceriul §i pAmantul, fAcand sa se nascd prima generatie
(le zei; el atrage fiintele unele spre altele, el face &A
se reinoeascd §i sA ddinuiascd rassele de oameni, de
animale §i de plante.
Amor este, insA mic, este un pitic. Pe cand top
zei cre§teau Mtn:, zi, cat cresc oamenii Inteun
an, Amor stetea pe loc. Ingrijoratä de aceasta, mama
sa, Venus, alergA la zeita Themis, zeita care put.ea sA
prezicd viitorul, cerandu-i un sfat, §i rugand- o sA o
ajute In necazul ei. Themis rdspunse Venerii, Ca' fiul
ei ar putea sA creascA, numai dad ar avea un loyal*

www.digibuc.ro
 256 G. POPA-LISSEANU

dacA ar aveâ un prieten, pe care sd-1 iubeascl Singur

singurel, amorul ar rämânea pe loc, nu ar face nici un
progres. Mama sa îi dete atunci pe Anteros, adecá.
amorul impärtd§it. Copilul ei a inceput atunci sà creascá,
sd se facä mare, sä facä progrese in societatea acestui
Anteros. Când Eros se gäse§te impreunä cu Anteros
creVe, când, insá, Anteros II parAseVe amorul scade,
se face mic, devine pitk. (Fig. 90).

VS LEITyS t\l/v1PH IS NITR.0 D I S

voi-soAN1

Fig. 90. Eros §i Anteros.

Relief in Neapol.

Cupidon este zeul care a imblânzit fiarele (Fig. 91),

care a imblânzit moravurile sdlbatice ale oamenilor.
Toatà lumea Ii tie de fricA, pand §i zeii. Se spune cá
Jupiter a prevazut la naVerea lui Amor câte nenorociri
va aduce el in lume, i, de aceea, a obligat pe mama
lui, pe Venus, sä se scape de acest sa se- desfacà
de el, sà-I expue undeva, cum era obiceiul pe atunci,
ca sA se präpAcleascA. Venus ca orice mam6, a cAutat

www.digibuc.ro
 EROS-AMOR 257

sä-si scape copilul de mânia marelui Jupiter i, de

aceea, l-a ascuns inteo pädure. Aid, neavând cu ce
sä se hräneaseä, bietul copilas a fost nevoit sa suga_
laptele fiarelor sälbatice. Din aceastä priciná, zeul.
Amor s'a fäcut un zeu crud, un zeu sälbatic i fioros,
asâ de crud, ca toata lumea se plângeä de cruzimea lui..
«Du lce Venus, fiica a märii si a stäpânului Olym-
pului, ash cântä un poet din vechime, de ce te-ai

Fig. 91. Puterea amorului.

Dupä G pialri antia gravaff.

ridicat impotriva noastrd cu atâta patimä ? De ce ai

dat viatá acestei näpaste, lui Amor, zeu sälbatic
neinduplecat? Sufletul lui este cu totul altfel de cum_
ii este figura. De ce i-ai dat aripi, de ce i-ai dat
putere sä arunce sägeti asä de departe? Nimeni nu_
se poate ferl de grozavele lui lovituri» (Fig. 92).
«Pe la miezul noptii, cântsä poetul Anacreon, când
-

toti muritorii îi dorm somnul lor adânc, iatá cä soseste

Amor, si, lovind, scuturd clanta usii mele. Cine-i
acolo ? strigai eu. Cine vine sä-mi turbure visurile-mi
Mitologia greco-romanä in lectura ilustrati.
17

www.digibuc.ro
 258 O. POPA-LISSEANU

placute la ora asta? Deschide, Imi raspunde de

afara Amor. Nu te teme, eu sunt un bälat mic. M'a
udat ploaia de tot, luna a disparut de pe ceriu i m'am
perdut In intunericul noptii.

Fig. 91 Eros intinzand arcul.

Muzeul CapitOlfului, Roma.

cAuzind aceste vorbe ma cuprinse mila; aprind

lampa, deschid up i vaz un baieta cu aripi, at arc
§i tolba. ll apropiu de caminul meu cel cald, 11 Incal-

www.digibuc.ro
 EROS-AMOR 259'

zesc mânutele sale In mâna mea, iar cu cealaltd mâna

Ii $terg frumu$el pdrul udat de ploaie.
cDupd ce $i-a revenit putin In fire, imi zise:
Haide sä incercdm acest arc $i sd vedem, nu cumva
1-a stricat umezeala ? II Intinde $i-mi sträpunge inima,
Intocmai cum ar face o albind. Apoi sare, râzând plia
de Mutate: 13ticurd-te, dragd, Imi zise, arcul meu e
sdndtos, dar inima ta e bolnavd».
Inteuna din zile, pe când Amor se ¡tick ca un
copil zglobiu, inteo grádind plind de trandafiri, n'a bd-
gat de seamd a o mica albind culegeà miere dinteco
floare. Puse mâna pe ea. Albina i-a Infipt acul $i 1-a
intepat In degetul cel mic dela mând, Tipând alerg5
numai cleat, In zbor, la mama sa $i ii zise cu lacrämi
In ochi: .Vai de mine, mor, m'a mu$cat un $arpe cu
aripi, un $arpe cdruia fdranii 11 zic albind». Venus
mângâindu-1, II rdspunde: .Dacd Infepdtura unei mu$te
care face miere, te-a supdrat a$à de mult, ce trebuie
sd sufere ,aceia, Re cari ii strdpungi tu cu sdgetile
tale ?.

5. ADONIS

Adonis a fost fiul lui Cyniras $i al Mirrhei. Myrrhe

fiind prefácutd Inteun arbore, arborele din care se
extrage mirul ciiipilul, cdrula ii dete ea na$tere, nepu-
tând fi crescut de mama sa, a fost crescut de nimfele
Naiade, pe iarbd moale $i stropit de lacrdmile mamei
sale, roua mirului. Adonis erd frumos -ca $i un Cupidon,
$i semänd cu acesta deisminune; doar cd sägetile II
lipsiau.

www.digibuc.ro
 260 G: POPA-LISSEANU

Vremea trece pe nesimtite. Ea pare Ca' sboará, §i

nimic nu este aa de repede, ap de iute, ca fuga
anilor. Azi suntem copii, mâine bárbati §i poimâine
batrâni. Copilul Adonis, näscut de un copac, bdiat mai
ieri, cel mai frumos dintre bdieti, se face acum flacau
se face bärbat voinic, voinic frumos, cum n'a mai fost
tun altul. Chiar zeita Venus II Indrägl, chiar ea prinse
patimä de el.
Pe când Cupidon-Amor dedeä o särutare scumpei
sale mame Venus o sägeatd, ieind pe jumätate din
lolba baiatului, atinse sânul mamei. De atunci Venus
simtindu-se ränità In inimà, fu cuprinsä de iubire, de
o iubire pentru un orn muritor, pentru Adonis.
De ad Inainte, Venus 4i uitä de frumoasa sa
insulá Cythera, îi uitä de pläcutele tärmuri ale pH
sale. Chiar Olympul nu-i mai place de acum. Pentru
,ea Adonis e mai mult decal ceriul. Peste tot locui
InsoteVe pe tânär, e tovar4a lui nedaspártitä. Mai
inainte de a fi cunoscut pe Adonis, zeita aveä o sin-
gurd grije, grija de a-0 vedea de frumusetea sa, la
umbra rAcoroasä a mirtului. Molaticd i plind de nuri,
Venus 4i petrecuse mai Inainte vremea numai cu
gdteala trupului ei svelt §i gratios; acuma, Tusk des-
cultä, cu rochia ridicatá pâra la genunchi, ca §i zeita
Diana, cutreerd Impreunä cu Adonis muntii i pädurile
§i stâncile. Dar câinii §i-i asmutä. nu Impotriva mistre-
flor, a lupitor, a ur§ilor §i a leilor; ci numai Impotriva
animalelor neprimejdioase, Impotriva iepurilor, a cáprio-
arelor §i a cerbilor.
Adesea ori gäsindu-se la vânat cu scumpul ei
Adonis, 11 povätuià:« Fii curagios, dragul meu Adonis,
numai cu duvrtanii frico§i; nu cautà sa-ti pui In pri-
inejdie fericirea. Fiarele au dela naturä arme de apd-
rare teribile. Nu te vari In pericole. Crede-md, nici

www.digibuc.ro
 ADONIS 261

ivarsta ta, nici frumusetea ta, nici drAgAlA§enia ta nu

e In stare sA inblanzeascA pe lei sau pe mistrefii cei
ogrozavi. Fugi, scumpul meu, fugi de fiare §i fere§te-te,
ca sA nu-ti fie inteo zi fatal curajul tau».
Dupd ce d'Adù intfuna din zile astfel de sfaturi
frumosului ei Adonis, zeita îi inhamd la car lebedele
§i se Malta' In vAzduh, pornind-o spre înaltul Olymp.
Sfaturile zeitei, IngA, nu puteau decat sA dea Indemn
-tankului §i, In loc sä se fereascd de primejdii, el din
potrivä spre a-vi ariità voinicia cAuta primejdiile. Intr'o
zi se WA dupA un mistret, pe care 11 urmArl mult timp
cu securea In mand. Infigandu-i In slänind arma as-
cutita, porcul sAlbatic, inainte de a cAdeà, se repezi
furi asupra tanArului, îi Infipse coltii In pulpele
lui §i-1 dobori jos, scäldandu-1 In sange.
Carul u§or al Cythereei alunech tocmai prin vAz-
(luhul nemarginit, cand de departe, simti vditAturile §i
fpetele scumpului ei Adonis, care îi dedea sufletul.
Ji intoarse numai decat zborul albelor sale pasAri, §i
scoborandu se din inaltimile ceriului, zäre§te, vai... Ce
priveli§te! Adonis rece ca ghiata Thoth In valuri de
sânge. Zeita desnAdAjduitä îi sfa§ie sanul, I§i smulge
pArul §i se love§te In piept cu palmele sale tremu-
rande. Totul, era In zadar. «Ah, soartä crudA! zise zeita.
Totu§, tu nu vei fi supus legilor ei. Nu, scumpul meu
Adonis, tu vei träl ca o amintire a durerii mele». De
atunci, In fiecare an se sArbdtore§te In Asia, §i grecia
§i Italia Adoniile, o sArbdtoare care ling dousa zile,
primAvara la echinoctiu. Cu aceastA ocazie, se cantau
cantece, numite adonice, cari ardtau disparitiuñea §i
invierea vegetatiunii.

www.digibuc.ro
 262 G. POPA-LISSEANU

6. AESACUS

Aesacus a fost fiul lui Priam §i al sotiei acestuia

Arisbe. Neplacandu-i viata sgomotoasä dela ora
luxul regesc dela curtea tatalui sdu, traià mai mult print
singurAtatea muntilor i prin lini0ea câmpiilor. La
Troia, pe la curtea tatalui sdu, venià rareori, §i card
venia, nu §tià cum sä scape mai repede; cu firea sa
blânda §i delicatä nu se potrivià de loc fastul curtii
regale. Inima tânárului nu erâ, 'frisk nesimtitoare. In,
ea ardeà cu bobotaie flacara iubirii; se Indragostise
anume de nimfa Hesperia, pe care o iubià cu patinfä.
0 urmarià farà rägaz In toate pärtile §i In tot locul.
Inteuna din zile, cam pela amiazi, Aesacus zdri,.
pe malurile Inverzite ale unui râu, pe Hesperia, us-
cându-§i, la razele calduroase ale soarelui, cositele des-
pletite §i resfirate pe umerii ei cei albi ca zäpada,.
Surprinsä pe nea0eptate de tank, fata Infioratä o lud
la fugd i fugià mâncând parnânt, intocmai cum fuge
cerbul Ingrozit de dintele lupului, Intocmai cum fuge
rata de baltd de ghiarele vulturultii, când, departe de
lacul ce o adaposte§te, aceasta da pe nea§teptate peste
ea. Dar i Aesacus e sprinten de picior §i el Oie sä.
fuga. Pe tâna'r II Intete0e amorul, Ii (Id puteri dra-
gostea-i Infocata; pe fata, 'frisk o fac iute §i sprintena.
'-groaza §i desnadejdia.
,

In fuga ei nebunä dd peste o viperd Incolacita irk

iarba. 0 calca. Aceasta o apucd de picioru§ul ei des-
cult §i o mu§ca. Veninul lasat In rana face pe biata
fatä sä Inceteze de a mai fugI §i, In acela limp, §i
de a mai träl. Moare. In desnadeidea sa, Aesacus
prinde In brate §i nebun de durere §i de cdintä, Ii

www.digibuc.ro
 AESACUS 263

strigd pierdut: .Nenorocitul de mine, de ce te-am gonit,

vai, de ce te am gonit? Dar puteam eu sa presimt
nenorocirea? A5 fi cdutat eu sd pui mâna pe tine in
aceste conditiuni? Särmanul de mine! Doi in5i am
-uneltit In potriva vietii tale, 5arpele cu mu§cdtura lui
eu cu fuga mea. Ah, dar a§ fi mai crud decât
aceastd reptild, dad n'a5 cdutà sä räzbun moartea ta
prin moartea mea proprie».
Astfel gräl 5i disperat se aruncd de pe o stâncä,
indcinatd de valurile märii, In mijlocul undelor albastre.
Zeita Thetis, Insd, cuprinsd de mild pentru nenorocirea
iläcdului 5i pentru inima lui cea simtitoare, Il u§urd In
cadere 5i acoperindu-1 cu pene, Inainte de a fi ajuns
in apd, Il scapd astfel dela o moarte sigurd. Supärat
'Mc de aceastä mând ocrotitoare, Incepe sa se viete
de cruzimea destinului care, neldsându-1 sá moard, II
sile5te sd träiascd chiar dupd moartea iubitei sale.
De aceea, se ridicd din nou pe aripele sale 5i plin de
furie se repez1 cu putere In valuri. Penele, Insä, nu-1
lasá sd se ducd la fund 5i-I opresc astfel dela pieire
In necazul sdu neputincios, se aruncd mereu In apd,
cautd sd se afunde tot mai adânc, dar mereu scapd
dela moarte. Dragostea lui pktima§e II face, Insd, sá
släbeascd. Picioarele Incep sd i se lungeascd i sä i
se subtieze, iar gâtul sä i se Intinzd nebune§te. Se
Indragoste§te de apd 5i, scufundându-se mereu in ea,
se preface In pasere 5i-§i capdtd porecla de scufun-
daciu, bodârlan.

www.digibuc.ro
 .4111e41
MMMgn

XIV. HERMES-MERCURIUS

1. NASTEREA ZEULUI

Mercur, zeul comerfului, al inventiunilor, al desco-

peririlor, al poefilor, al oratorilor, al hotilor
al sufletelor celor morti, era fiul lui Jupiter si al Maiei,
fiica lui Atlas. De mic, din cea mai fragedd a sa co-
pilärie, se vedea cá avea sà fie ceva de capul luir
cad, de abià vázuse lumina zilei, In a patra oarà chiar,
dela nasterea sa, mititelul prunc, se deslipl dela s'anult
mamei sale si fard sá bage cineva de seamá, parásind
leaganul i pestera Cy Ilene, din Arcadia, unde se
nascuse, Se apuca sa faca o hope, se apucd sa fure
frumoasele vaci ale fratelui sa'u Apollo, zeul soarelui.
WA', cum cântä un himn homeric nasterea zeului:
.Indata ce Mercur, zeul crepusculului, iesi din sanui
mamei sale, nu stata linistit in scutecele sacre, ci,
sárind deodatä din leagán, treat pragul pesterii sale
intunecate. Ad, in drum, dete peste o broasca tästoasá,
care, tarindu-si pasii sâi inceti ciugulia iarba i flori
de pe livada dela intrarea pesterii. Fiul lui Jupiter,
cum o Ova, o lud In manutele sale, ca pe o jucarie
placutd, si piin de bucurie, se intoarse acasa.
Dupa ce omori broasca, goll tästul cu niste foar-
fece. Apoi taia niste trestii de aceeas lungime, pe cari

www.digibuc.ro
Fig. 93. Hermes-Mercurius.
Slata de bronz, Florenla.

www.digibuc.ro
 NASTEREA ZEULUI 265

le vârî In spatele tästului. De jur Imprejur Il acoperi

cu o piele de bou; apoi Ii potrivi o cheutoare cäptu-
§itä cu pele de caprä; In urmä adaogd sapte coarde
armonioase, fäcute din mate de oaie.
Luând In mâini acest instrument, (chelps --fast si
BM) lovl In cadentä cu un arcus si-I Mat sä scoatä
niste sunete armonioase. In utmá, zeul se puse sä cânte,
improvizând niste versuri melodioase i, precum flácäii
la petrecerile lor se dedau la tot felul de apropouri,
-tot astfel Mercur, cântà, facând haz, conversatiunea
dintre Jupiter si mama sa Maia, îi cântà nasterea sa
stralucitä, cântà pe tovaräsele nimfei,ldcasurile ei bogate,
tripozii i bogatele basinuri, cari se gäsesc In pestera
sa». (Fig. 93).
Din frageda lui copilärie, Mercur arätà aptitudini
pentru a deveni odatá zeu al hotilor. In prima zi a
nasterei sale, a furat tridentul lui Neptun, sägetile lui
Cupidon, sabia lui Marte i cingátoarea Venerii. lar spre
seará, chiar In acea zi, se duse la Pieria, unde flied
boii, pe cari Ii päzià Apollo, si pentru ca acesta sä nu
le poatä da de urmä, Ii Masi sà meargä deandärätele.
De ad se duse la Pylos, unde sacrificd doi boi zeilor
din Olymp, iar pe ceilalti Ii ascunse dupd un munte,
Inteo pestera 1).
Când Mercur a fdpfuil furtul boilor lui Apollo, n'a
lost vázut de nimeni altcineva, afard de Battus, care
pazià, pe acele locuri, turmele bogatului rege din Pylos,
Neleus. De aceea, temându-se sa nu fie denuntat, se
apropid de cioban cu vorbe ademenitoare II apucd
de mând si Ii zise: «Prietine, daca cumva te-ar Intren
cineva despre aceastä cireadd de vaci, spune-i verde

1) Mercur este personificaflunea crepusculului de searg, care furg la

asfinf it razele soarelui, ale lui Apollo.

www.digibuc.ro
 266 C. POPA-LISSEANU

§i respicat, cä n'ai väzut nimic; iar ca rdsplata pentru .

acest serviciu ce-mi fad, uite îi dáruesc aceasta junc&

frumoasä.. «Fii sigur de täinuirea mea, Ii rdspunse
Battus, primind junca. Mai curând va trädà secretul
aceasta piatra cleat mine., i, In acela timp, ii arátk
zeului o piatra. Mercur se preface Ca' pleacd §i dupá
câteva minute se Intoarce, cu fata §i vocea schimbatk
§i Ii zise: «la ascultá, pAcurariule, nu cumva ai vazut-
pe aici ni0e vaci? Te rog, dd-mi o mânä de ajutor sä
le caut i dacä tii ceva, nu-mi ascunde taina unei hofiL
In schimb am sá te cinstesc cu o juncá §i cu un taur...
I3Atrânul cioban, vazând cà i se dà o indoitä rdsplat5,
decât aceea pe care o primise, Ii zise: «Ai sd le gdse§ti
dupä acest munte; sunt sigur cá se gäsesc acolo».
In adevär vacile erau acolo. Mercur începù sä râzd §i-i
zise: «m'ai trädat, vicleanule!» In urmd II metamorfozà.
Inteo piatrá, care de atunci se nume§te piatra de Incer-
care §i care serve0e sà cunoa5tem, dacd aurul e bun
sau e
Când se Mal seará, micul zeu se Intoarse pe înálfi-
mile muntelui Cyllene, unde s'a ndscut, i tiptil-tiptil, se
strecura In locuinta sa. Ajungând ad, In pestera sacrk
pâseste fard sgomot si pe furis, cum o fac toti hotii, si
ajunge pârtà la leagánul s5u. Se InváleSte In scutecele
sale si ca un copila§ nevinovat steteà culcat, jucându-se
intr'o man* cu fasa, In cealaltd cu o lirà. Dar zeut
nu putú sà-si ascunzá fuga si de divina sa mamá. De
aceea, Ii gräl ea astfel: «13lestematule si Indrasnefule,.
de unde vii tu, copil ce esti, prin Intunericul
MA tem cä puternicul Apollo o sá te arunce In lanturi
grele, o sa te smulgA din acest locn sau o sä pue
mâna pe tine prin valcele, când vei umblâ dupä hofit
indrásnete».
Mercur, Insà, ii raspunse cu aceste vorbe pline de

www.digibuc.ro
 NAUEREA ZEOLUI 267

viclesug: «Scumpd mamd, de ce cauti tu sd má sperii,

ca pe un copil nevoias, care de abià cunoaste inseld-
-toria si care tremurd la glasul mamei sale. Eu vreau.
sd-mi continuu acest mestesug, care mi se pare cel
artai bun pentru gloria ta si pentru a mea».
Apollo n'a putut sd gäseascd nici o informatie in
privinta boilor i vacilor sale; fiindcd, insd, observase
o pasere care strdbdtea intinsul ceriului cu aripele ei
repezi, recunosca indatd, In calitatea sa de profet
augur, cd hotul nu puted sd fie altul decât Intearipatul
Mercur, fiul lui Jupiter. De aceea, se repezI grabnic
spre vârfurile muntelui Cy Ilene i pdtrunse In grotd,
urtde Maia ddduse nastere fiului ei.
Mititelul Mercur, zdrind pe Apollo furios, din cauza
iurtului vacilor sale, se Mat ghem cu capul i cu
rnâinile si cu picioarele si se infundd In scutecele sale
parfumate.
Apollo, scotocind prin toate coltisoarele, se adresd.
lui Mercur cu aceste cuvinte: «Copile, tu care te odih-
nesti in acest leagdn, spune-mi repede, unde sunt vacile
1nele? Altfel o sd fie vai de tine, o sà te apuc de un
picior i o sá te arunc In fundul Tartarului, In sârtul
zmbrelor groaznice i. oribile. Nid tatdl tau, nici vene-
rabila ta mama nu o sá poatd sa mi te mai aducd la
lumina zilei; ai sä trdesti deapururi ingropat In adâncul
pdmântului». Mercur Ii rdspunde cu viclenie: .Fiu al
latonei, de ce imi vorbesti astfel? De ce vii pe aici
sá cauti juncele tale? Eu nu le-am vdzut niciodatd
nici n'am auzit vorbindu-se de ele; eu nu pot sd ardt
pe hot i nici nu pot sd Ind gândesc la vr'o rdsplatd
za sd-mi dai. Eu nu sunt in vârstd sd fur turme de vite.
Nu asta e meseria mea. Altd grije am eu acuma. Eu
am nevoie de somn dulce, de laptele mamei mele, de
aceste scutece cari acoper umerii mei si de bái

www.digibuc.ro
 268 G. POPA-LISSEANU

cele. Dar, fa aà ca sd nu afle nimenea de aceasta

ceartä Intre noi. S'ar mirâ toti zeii, cà un copil de abià
ndscut, a putut sä treacd pragul locuintii tale cu ni0e
vaci §i Inca neîmblânzite. Ceeace split tu este o nebunie.
Eu sunt näscut de eri, pietrele ar fi sf4iat pielea deli-
card a picioru§elor mele. Dar, dacd vrei, am sa fac urt
jurdmânt teribil: voiu jurà pe capul tatdlui meu, cä na
cunosc pe hotul vacilor tale: tu ai fost cel dintâiu, care
mkai adus aceastd veste».
Apollo totu nu se dete batut §i, luând In bratele
sale pe micul brotan, II duse la Jupiter, cdruia Ii ceril
boii, pe cari îi furase fiul sdu. Mercur Incepa sä nege
cu obrdznicie hotia sa. Jupiter, ins5, care §tie toate, ii
porunci dea numai decât Indpoi ceeace ii furase.
Atunci Mercur conduse pe Apollo la grota unde ascun-
sese vacile. Ad, In vreme ce Apollo faceà socoteala
vacilor furate, micul zeu se puse &A' cânte din lira, pe
care o inventase. Apollo, ins& fu atât de fermecat de
acest instrument, cd vol numai decât cumpere.
Mercur, In calitatea sa de zeu al comertului, prinse
ocazia sá faca o bund afacere §i .primi dea, IR
schimbul Urli, boii ce-i furase. Apollo învoindu-se se
puse numai decal sá cânte din* Hr.& insa, In vreme ce
el scoteâ acordurile sale, Mercur gAsi mijlocul sa inven-
teze fluerul §i se puse sá cânte i cu acesta. Apo II()
vol sá aibd §i acest instrument, pe care Mercur i-1
vânda In schimbul caduceului, o baghetd magic5, incon-
juratä cu §erpi i care Ii servi mai târziu sà conducá
In infern sufletele mortilor.
Obrknicia cu care Mercur §tia sa mintà, chiar îr
ziva na§terii sale, §i talentul pe care II puse ca sá apere
o cauzä rea, l-a fäcut sä fie socotit ca patron al advo-
catilor.
Mercur erà cel mai ocupat dintre toti zeii. De aceea,

www.digibuc.ro
 PAN-FAUNUS 269.

Inteuna din zile incepa sa se planga cu urmatoarele

vorbe: .Este oare veun zeu mai nenorocit decât mine?
Sa ai atâtea lucruri de facut, sa fii singur, ingramddit
si hartuit cu atâtea afaceri! De dimineatk- trebuie a
mä scol, sa matur sala de banchete a zeilor; apoi, dupat
ce am asternut covoarele pentru adunarea zeilor si an
pus totul in regulä, sa ma duc la Jupiter, sa-i duc
ordinele In dreapta si In stanga, ca un adevarat mesager.
De abià Intors si plin Inca de praf sa servesc ambrozie
si, inainte de sosirea paharnicului (Ganymede), pe care
l-a targuit Jupiter acum de curând, eram tot eu acela
care turnam In pahare nectarul. Dar, lucrul cel mai
neplacut din toate este ca eu singur dintre toti zeii nui
inchid ochii nici chiar noaptda, caci trebule sa conduc
sufletele la Pluton, sa-i duc mortii §i sa asist la sedin-
tele tribunalului. Nu e, destul ca iau parte la jocurile
din palesträ (gimnastica), ca am insarcinarea de mesager
In adunari, Ca' dau lectii oratorilor, dar mai am in seam&
mea tot ceeace priveste pompele funebre».

2. PAN-FAUNUS
Pan, un zeu vechiu al Arcadiei, protectorul turmelorp
al pädurilor si al livezilor, este fiul lui Mercur. Nasterea
lui Pan produse mare neliniste mamei sale, ba chiar
se spune ca, atunci cand Mercur prezinta pe fiul sail
celorlalti zei, tot Olympul isbucni In hohote de râs, din.
cauza conformatiunii noului nascut.
In adevär, Pan s'a nascut cu coarne si cu picioare
de tap.
Un himn homeric ne spune: .Mercur veni In Arcadia,

www.digibuc.ro
 270 G. POPA-LISSEANU

Io fara plinä de turme. Ad se inaltd platoul sacru al

Cyllenei. In aceste locuri el, zeu puternic, päzià vitele
albe ale unui simplu muritor, cad 14i pusese In gand
sä ia in cd-Sitorie pe frumoasa nimfá, filca lui Dryops,
§i numai ca pacurar puteä sd se apropie de ea. In cele
din urmä o lud In cdsätorie, $i din unirea lor se näsca
Pan, un copil straniu la vedere, un copil cu picioarele
de caprä i cu fruntea Inarmata cu cloud coarne. La
vederea lui, mama päräsI copilul i o lud la fugä:
aspectul oribil al baiatului i barba lui cea deasd
ingrozirà. Mercur Il priml cu bundvointä, Il lud In mâinile
sale $i sirntl o mare bucurie In inima sa. Invelind bine
copilul inteo piele de iepure, se duse cu el la läca$ul
zeilor i a$ezându-se inaintea lui Jupiter $i a celorlalti
zei, le arata pe micul copila$.Toti zeii se inveselird la
privirea lui $i mai ales l3acchus, $i-1 numira Pan; cad
pentru toti (pantot) el fu un obiect de distractie
de veselie». (Fig. 94).
Din cauza infAti$erii sale urite, Pan ajunsese de
râsul i batjocura tuturor nimfelor. De aceea, zeul hotart
sa nu se însoare nici odatà. Intr'o zi, insä, rautAciosul
Cupidon se luä la trântd cu el, corp la corp, $i Pan fu
trântit la pämânt In râsul tuturor nimfelor, cari priviau
la aceasta lupta.
Fiind biruit de zeul Amorului, Pan, pe când cutreerâ,
inteuna din zile, dupd obiceiul säu, muntele Lyceu, intalni
pe nimfa Syrinx. Aceasta nu voià sa primeascä curtea
nid unei divinitáfi $i nu alieä altd pasiune decât vânatul.
Pan se apropid de ea $i fàrá mult ocol îi propuse sä
o ia de sofie. Pe când voia spund mai multe $i
desveleascA iubirea, nimfa, nevoind sà-1 asculte,
o lud la fugá. Pan se puse sa o urmareascä. I3iata
nimfd ajunse pana la fluviul Ladon, pärintele sat', peste
care neputând sä treacg, se rugd de celelalte nimfe,

www.digibuc.ro
 Fig. 94. Pan.
Statua anticg, muzeul Luvrului, Paris._

www.digibuc.ro
 PAN-FAUNUS 271

surorile sale, sa G ajute. ,Pan, care era pe urmele fetii,

voind sa o prinzà In brate, In loc de nimfa Imbratisd
o trestie. Zeii metamorfozasera pe nimf a Inteo trestie
de apa. Pan incepa sd suspine: trestiile agitate scoa-
sera si ele un sunet dulce si plangator. Zeul, atunci,
atins de ceeace auzia, lua câteva trestii de. o marime
neegald si legardu-le cu ceara forma instrumentul care
poartd numele de syrinx, naiul cu
seapte tevi. De atunci inainte, Pan
nu se mai despärti de instrumentul
sau muzical favorit '). (Fig. 95).
, Pan, numit la Romani Faunus,
ajunsese sa cânte ash de frumos
din naiu, cd toate nimfele se stran-
geau la joc Imprejurutzeului cornut.
Ba Inca nimfa Pitys parea asa de
fermecatd de cântec, cd Pan capatd
speranta si chiar credinta, cà talen-
tul sau II scuza Infatisarea. Cantand
mereu cu naiul, Inteuna din zile,
se duse sa cante singuratatea pe
o started prapastioasa, pe varful
cäreia se asezase.Nimfa se apropid
din ce In ce mai mult de Pan, asa
cd zeul socoti momentul prielnic Fig. 95. Pan
sd-i vorbeasca. Nu stia nenorocitulStatuetä de bronz. Muzeul Nafional,
Bucurerti.
cd Pitys era iubita de Boreas, teri-
bilul vant de miaza-noapte, care sufla In acest moment
cu mare furie. Vazandu-si iubita langd un zeu strain,
Boreas fu cuprjns de gelozie si neputându-si conteni

') Pan (Faunus) a fost Invingátorul, in arta muzicalà, al mai multor

zeitlii câmpenesti si intre cari si al lui Daphnis. (Fig. 96). Prin muzidi,
inoravurile sälbatice si grosolane ale oamenilor se Imblanzesc si se civilizeaza.

www.digibuc.ro
 272 G. POPA-LISSEANU

furia sufld cu atâta putere, cá biata nimfä cazii de pe

stâncd §i- i sfärâmd
de pietre trupul ei
cel frumos. Zeii se
Indurará, insà, de
ea §i nu o ldsard
sä piard cu totul, ci
o prefdcurä In pin.
De atunci existä
In lume pin (paps
in grece§te Insem-
neazd pin) §i de
aceea capul lui Pan
este adesea ori in-
cununat cu ramuri
de pin.
Pan, ca zeu al
Intunericului i al
singurátätii, prici-
nue5te adesea oa-
menilor groazd, o
groazd nemotivatá,
panic5 . Astfel de
panicd a inspirat
zeul §i Per5ilor In
lupta dela Mara-
thon, unde, invin-
gând Athenienii, ca
recuno0intd, i- au
Fig. 97. Faunus in repaus
consacrat o grotd
pe Acropole. (Fig.
Dupa o statua antia, Roma.
97).

www.digibuc.ro
FIS. 96. Pan si Daphnis.
Orupg, Mnzeul National, Neapol.

www.digibuc.ro
 CADMUS 273

3.CADMUS
Agenor, regele oraplui Tyr din Phoenicia, nepu-
lând gási pe fiica sa Europa, pe care o rApise Jupiter,
-poruncl fiului sAu Cadmus sä se pue in autarea ei,
-sd strabatä märile i Wile §i sä nu se intoarcd acasä
-Mil sd aducd pe soru-sa. Cadmus o cautd multá vreme,
insa, o cdutd In zadar. Neputând-o gAsI nicdirea, se
.duse sä consulte oracolul lui Apollo, ca sä vazd ce are
(le fäcut. Acesta ii dete urmätorul rdspuns: Nei gäsì
inteun câmp päräsit o juncl Aceasta nici nu va fi traspe
gâtul ei jugul, nici nu va fi lost pusä la plug. la-te dupá
rea §i in livada, In care se va fi oprit, zideVe o cetate.
Vei da acestei fad numele de Boeotia, (bos, bou, vacá)».
De abiâ ie§ise Cadmus din sanctuarul zeului profet,
and zari o v-aca pe care nu o pà§tia nimenea i care
p4iâ incet. Pe gâtul ei nu se observâ nici o urmä de
jug; merse pe urma ei i, calcând incet §i apdsat, incepit
sd se roage In tâcere de zeul care ii erâ cálduz. Si
.acum trecuse fluviul Cephisus i strabatuse câmpiile
Panopei, când junca se oprì i ridicându-§i capul, umplù
väzduhul de mugetile ei puternice. Se uitä la cei ce o
-urmau §i se culcá pe iarba. Cadmus aduce multumitä
zeului, sdrutd cu respect acest pämânt strein §i salutd
ampiile i muntii pand acum necunoscuti. Vru sä aducd
-Im sacrificiu lui Jupiter; de aceea, numai deal 4i trimise
-tovara§ii sd-i aducd apd vie pentru libatiuni.
Irr apropiere erk o padure, In care nu intrase nici
,odatá securea. In mijlocul acesteia erà o peterd aco-
peritä cu mardcini §i päducei; intrarea in ea erà foarte
joasä. Din ea ieià apá din bel§ug. Ad erà addpostul
-unui §arpe, a arpelui lui Marte. Acest §arpe erâ. un
Alin login Greco-Romana in lectura ilustratä. 13

www.digibuc.ro
 274 O. POPA-LISSEANU

balaur, un monstru ingrozitor. Capul Ii erà acoperit de

solzi galbeni, cari luciau ca aurul. Din ochii lui aprinsi
iesià foc, iar corpul pdred umflat de venin. In gâtle¡
aved trei rânduri de dinti ascutiti i trei limbi, pe cari
le agitd cu o iuteald de neinchipuit.
Indatd ce tovardsii lui Cadmus intrard In pestera
balaurului, vrând sd ia apä, sgomotul ce ei Vacua
desteptd pe monstru, care incepa sd scoatd sueräturi
ingrozitoare. Serepezi la ei. Nenorocifii Phoenicieni fur&
nimiciti cu totii pând la unul de sarpele, care pe unif
Ii sfasieà cu dintii, pe altii II strânged In incoldchurile
sale, iar pe altii Ii invenind prin suflarea sa ucigase-
Cadmus, mirându-se cd nu se mai intorc tovaräsii
sdi, se puse caute. Imbrdcându- se cu o pele de
leu, îi lud in mâini lancea i sulita i inträ in pádure._
Aci zdri sarpele lui Marte, culcat peste corpurile tova-
rdsilor sài credinciosi, sugându-le sângele din rani. Puse
mâna pe o peatrd de o mdrime colosald i o arum&
asupra monstrului cu atâta putere, cd zidurile i tur-
nurile cele mai solide ale unei cetdti s'ar fi ddrâmat_
(Fig. 98).
0 luptd crâncend se incinse In urmd intre Cadmus-
si acest sarpe colosal. Infigându-i sulita in gura-i des-
chisd, sarpele incepù sd se setragd pând ce dete cu
ceafa de un copac inalt, de care proptindu-i- se gâtul,.
Cadmus II strdpunse, fixându-i-se sulita In trunchiul.
copacului.
Pe când eroul se uità la mdrimea enormd a sar-
pelui biruit, auzl vocea zeitei Minerva, care II indemnd.
sà ia dinfi balaurului si sd-i samene dealungul braz-
delor de pdmânt, pe care trebuid sä-1 are. Cadmus-
ascultd de acest ordin i numai decât gliile de Omar&
incepurd sd se miste i iesird din ele o ceatä de giganti,.
cari aveau sa se ia la lupfd. Intre ei. Se vdza iesind

www.digibuc.ro
 CADMUS 275

.din pämânt mai Intâiu ferul läncilor, apoi coifurile Impo-

clobite cu creste; In urmd se vázurd umerii, peptul §i
bratele lor Inarmate, ale acestor oameni noi, cari, Indata
ce vázurá lumina zilii, Incepurä sä se lupte unul Impo-
-triva celuilalt. Aceea furie cuprinse Intreaga ceatá:
zce§ti frati nenorociti stropird cu sângele lor pAmantul
care i-a nascut §i se omorIrà intre ei pand ce nu mai

,
Fig. 98. Cadmus omorInd, cu ajutorul Minervei, balaurul.
Figur I pe un vas antic.

-ramAsera decât cinci. Ace0a se facura tovara§i ai lui

Cadmus, pe care il ajutard sä fundeze Theba, dupa
-porunca oracolului.
Cadmus EA In cásätorie pe Harmonia, fiica lui
Venus i a lui Marte. La nunta lor luarä parte toti zeii
,§i fiecare le aduse daruri bogate. Intre acestea cel mai
Irumos dar a fost colierul dat de Venus, colier faimos
in povestirile din Theba.

www.digibuc.ro
 276 G. POPA-LISSEANU

Una din fiicile lui Cadmus si a Harmoniei a fost

Semele, mama lui 'Bacchus.
Dupd mai multe nenorociri Ingrozitoare, cari lovirà
familia lui Cadmus, regele Impreund cu sotia sa Harmonia
se hotafird sd pdräseascd cetatea pe care au fundat-o..
Dupd multe si diferite rätäciri, peste mad si peste tdri,
ajunserd in cele din urmd In Ilyria. Obositi si amdrIti
povestiau. ei aid, Inteuna din.zile, nenorocirile pe cari le-au.
suferit. Cadmus, gândindu-se la sarpeIe pe care L-a gmarIt
socotind cä fdra Indoiald acel sarpe a trebuit sä fi fost
consfintit vre-unei divinitAti, care acum 11 urmdria, se
rugd de zei, ca sä pue capät necazurilor sale, schimban-
du-L i pe el In sarpe. Abia spuse el aceste vorbe, cânct
vdzit cd trupul sdu ia aceastd figurd i cà pelea sa
Intdrindu-se se Inegreste si se acoperd de solzi si de
pete mici; numai decat cade pe foale, iar picioarele sale
unindu-se se prefac Inteo coadd lungd. Fiincicd bratele
sale nu se transformaserd Inca' le Intinse spre Harmonia
o ruga &di mai Imbrátiseze odatä, pând mai poate,
Inainte ca trupul sdu intreg sá fi devenit sarpe. Voia sä
vorbeascd mai multe, dar limba sa era deja despicatd In.
cloud si nu mat pull' sà pronunte nici-o vorbä dard si
durerea sa nu si-o mai spuse decal prin suerat. E.
singurd glas ce-I mai are acum. «Scumpul meu Cadmus,
strigd Harmonia, bdrbat nefericit, ce devii tu? 0, dacd.
ar face zeii, ca sá sufdr si eu aceeas transformare...
Pe când se plangea astfel, fu transformatd si ea In
sarpe. Aceastd minune cuprinse de groazd pe tovarasii
lui Cadmus, cari erau de MO. Cei doi serpi, cu caput
In sus, dupd ce si-au desmerdat prietenii, se tarIri
unul lângd altul i intrard In pdclurea Invecinatd.
De atunci acesti serpi nu fug de loc de oameni i rux
le fac nici un rau; blanzi, ei îi aduc aminte de ceeace
fuseserd odinioard.

www.digibuc.ro
Mg#003,3 -NIFAr
0/
ta0

XV. DIONYSOS-BACCHUS

1. NA5TEREA ZEULUI

Racchus, numit la Roma si Liber, erd fiul lui Jupiter

si al Semelei, una dintre fiicele lui Cadmus. Nasterea
zeului e plind de mister. Pe cand copilul se afld Inca
In sanul mamei sale, lunona, sotia lui Jupiter, se hotdri-
sd se räzbune pe Semela, iubita bdrbatului ei. De
aceea isi zise: «Trebuie sä lovesc numai decat pe rivala
mea, trebuie pe orice cale sa o pierd cat mai repede,
dacd mana mea e vrednicd sá poarte un sceptru lucind
de pietre scumpe, dacd sunt regina cerului, sora si
sotia lui Jupiter; cel putin, sora lui. As mai fi trecut
cu vederea, dacd ea, Semele, s'ar fi multumit cu o dra-
goste tainicd, dacd s'ar fi multumit sd-i fie o simpld
ibovnicd. Dar acum, ea a conceput in pantecele sdu,
ea are sd devie mamd. Atata infruntare nu pot sd indur!
Crima ei o poartd azi In sari; cinstea de a fi mamd,
cinste pe care numai eu ar trebul sà o am, vred sá o
aibd chiar dela Jupiter; atat de multd incredere are ea
In faptura ei. Dar nu; am sd intorc impotriva ei aceastd
frumusete. Nu; n'am sd mai flu. fiica lui Saturn, dacd
iubitul meu, Jupiter, nu o aruncd, el personal, in undele
Stygiene».
Zicand acestea, se sculd de pe tronu-i de regind

www.digibuc.ro
 278 G. POPA-LISSEANU

a zeilor, se invelì Inteun nour de aur i astfel se scobori

la palatul Semelei, din Theba. Ad, insA, îi puse pe
timple peri albi, 1$i brabliA obrazul cu sbircituri
gArbovitä $i cu pas tremurator, infra la Semele. Ii
schimbA Insd glasul, In glas de bat* se preface chiar
In Beroe din Epidaur, fosta doica a Semelei. Dupd ce
a sosit la ea $i dupd ce au vorbit multe de toate, aduse
yorba i despre Jupiter $i Ii zise: «Ai dori ca acela,
de care imi vorbe$ti, sA fi fost In adevär Jupiter; eu
insd de toate ma tem; multi au intrat In case cinstite,
spunAnd cá ar fi zei. i apoi nu e destul ca iubitul tdu
sä fie Jupiter: sA-ti dea i un semn al dragostei sale.
Cere-i sä ti se arate i sä te ImbrApeze, a$a precum
se aratA sotiei sale, puternicei Juno. SA vie a$A precum
este, In toata strAlucirea märirei sale..
Astfel de povete dete Juno naivei i neprkceputei
Semele, iar aceasta, cänd veni Jupiter Ii cerù o favoare,
Ii cerù un hatär fdrA, InsA, sA-1 numeascA. Jupiter II
zise: .Alege ce vrei $i nu vei fi refuzatA $i ca
crezi cd am sa mA tin de fAgaduiala mea, iau de martori
pe zeii din impArAtia Stygiand». Semele la auzul acestor
cuvinte se umplù de bucurie, dar de o bucurie, care
aveà sd-i fie o adeváratA nenorocire. Stapänd pe inima
iubitului ei $i fericità de släbiciunea lui, îi grAl: .AratA-
mi-te a$A precum te arAti Junonei, cand gu$ti pláceillé
iubirii». Jupiter vrol sa InAbu$e In gura Semelei vorbele-i
nesocotite ce spuneA, dar acestea Ii ie$iserd deja de
pe limbd i sburau in aer. Scoase, insd, uri gemet adAftc,
fiindcá $tià cA nu mai poate sA revie calce
jurämäntul dat.
Atunci zeul intristat se urcd In inaltul Olymp,
ad, isi mi$cd chica atragänd nourii, furtunele, fulgerele,
yAnturile, tunetele i trAsnetul ucigator. CAt putù cAutà
el, nu-i vorbA, sA micpreze puterea tuturor acestora.

www.digibuc.ro
Fig. 99. Dionysos-Bacchus
Star:A muzeul Luvrului, Paris.

www.digibuc.ro
 NMTEREA ZEULUI 279

De aceea, nu-0 lud trAsnetul, cu care fulgerase pe

Typhaon cel cu o suth de brate. Fulgerul de acum e
cu mult mai u§or. Mâna Cyclopilor, fduritori de fulger
puse de asta data mai putiná cruzime, mai putina flachrä
mai putind furie. Inarmat cu fulgerul cel mic, cum 11 zic
zeii, intrà Jupiter In palatul fiului lui Agenor. Biata
femeie n'a putut suportà focul ceresc; ea fu mistuita
de darul ce i dedeh iubitul ei din Olymp. Muri deci In
parh focului, iar copilul de jumdtate format In pântecele
mamei sale, fu scos §i, dach e sä dam crezdmânt
legendii, fu inchis In coapsa tatalui sdu, a lui Jupiter,

Fig. 100. Bacchus saldat de nimfe.

Baso-relief antic. Muzeut Capitoliului, Roma.

unde implini timpul ce trebuià sà Implineasch In sand

mamei sale. Matu§a- sa Ino Il cresca dupd na§tere, pe
Inteun leagán, apoi, mai târziu, II incredinth nim-
felor dela Nysa, (de ad. numirea de Dionysos) cari îI
crescurd §i hrdnird cu lapte In pe§teriIe lor. (Fig. 99,
0 100).
Indath ce s'a näscut Dionysos, se adunará Horele
frumoasele zeite ale timpului, Ii Incununard capul ca
ghirlande de iederd i 1i puserd pe frunte flori §i ni0e
coarne de faun
In timpul sarcinei sale, Jupiter erh adeseori luat
In bataie de joc de ceilalti zei, In dialoguri ca cet

www.digibuc.ro
 280 G. POPA-LISSEANU

urmator, intre Mercur si Neptun, ajuns pana la noi

prin pana scriitorului Lucian.
Neptun. Pot sa intru la Jupiter, Mercur ?
Mercur. Nu, Neptun.
Neptun. Anunta-ma, totus.
Nu ma mai zori, te rog ; ceasul e Mu
Mercur.
ales. Nu poti sd-1 vezi In acest moment. .
Neptun. E poate langa sotia sa, Iuno ?
Mercur. Nu, te Inseli. E cu totul altcevâ. Ju-
piter e bolnav.
Neptun. Ce boala are, Mercur ? Ceeace spui
tu, e o minune.
Mercur. Mi-e rusine sa-ti spun, dar e asa.
Neptun. Nu trebuie sa te jenezi de mine ; eu
sunt unchiul tau.
Mercur. Ei bine, Neptun, e in durerile facerii;
naste.
Neptun. SA' nasca ? el ! Haida ! Cum ? Tinea
täinuit asa dar CA e de ambe sexe ? Pântecele sau
nu ne-a dat niciodata de banuit, CA ar fi insarcinat.
Mercur. -7 Ai dreptate, dar nu in pântece purta
copilul.
,..Neptun. Inteleg, are sa nasca prin cap, ca pe
Minerva. Are un cap fecund. -
Mercur. Ba de loc, In coapsa purta copilul ce
l'a avut cu Semele.
Neptun. 0 ! ce zeu mare, dacd e insarcinat si
naste copii prin toate partile. Dar, cine e aceasta
Semele ?
Mercur. 0 Thebana, una din fiicele lui Cadmus;
a iubit-o si In urma a rämas insarcinita.
Neptun. Si In urmä, Mercur ?
Mercur.lunona, a careia gelozie o cunosti,
scoborându-se la Semele a indemnat-o sa roage pe

www.digibuc.ro
 INO SI MELICERTES 281

Jupiter sd vie la ea sd o vazd cu tunetele §i fulgerile

sale. Jupiter s'a invoit, sosl cu fulgerul In mând, puse
foc casei §i Semele peri In incendiu. Imi porund
atunci sd spintec pântecele acestei fernei i sd-i dau
copilul neformat, care n'aved decât apte luni. Am
ascultat ; el 0-a deschis coapsa §i a pus acolo copilul
pând sosi termenul. Acurn cd a sosit termenul, l'a dat
la lumina zilei.
Neptun. Unde e copilul acum ?
Mercur. L'arn dus la Nysa §i l'arn dat nimfelor
sub nurnele de Dionysos.
Neptun. AO dar Jupiter e §i tatd §i mama' a
lui Dionysos.
Mercur. De sigur. Dar md duc sd-i aduc apd
sd se spele §i sd-i fac tot ce se face in astfel de Im-
prejurdri unei lehuze.

2. INO SI MELICERTES
rridata ce s'a näscut frumosul copil al Semelei,
Mercur 11 lud repede i, sburând cu aripele sale cele
iuti, II duse la fetele fluviului Lamos, pe cari le-a In-
sdrcinat cu cre0erea lui.
Puternica sotie a lui Jupiter, insd, afld7 numal
decât despre odrasla divind a bArbatului ei §i plind
de furie §i patimd, aleargd In grabd la fetele lui Lamos,
pe cari le fdcù sd simtd indatd efectul teribilei sale
mdnii. Inebunird cu toatele. Acasd se aruncau asupra
tovard§elor lor, la rdspântii omorau pe cdldtori; scoteau
ni§te urlete oribile i, In schimonosituri §i convulsiuni
I§i desfigurau infati§area. Alergau "in dreapta §i 'in stânga

www.digibuc.ro
 282 G. POPA-LISSEANU

§i, In nebunia lor furioasd, loviau cu picioarele, Man-

.du-0 parul lor despletit In batala vântului. Voalul, galben
za §ofranul, de pe peptul lor, incepa sd devie alb din
cauza spumei ce le cdded din gura.
In nebunia lor, in delirul lor, ar fi fdcut bucdtele .
§i pe micul Bacchus, dacd Mercur nu l'ar fi smuls, pe
.furi §i In tacere, pentru a doua oara, pe aripele sale
§i dad nu l'ar fi dus, din nou, In casa lui Ino, fiica
lui Cadmus §i sop lui Athamas, regele Thebei. Aceasta
iocmai nascuse un copil, pe Melicertes, pe care II fineà
pe bratele §i pe ge-
nunchii sdi. Sânul ei
umflat facea sd f4-
neascd un lapte din
belug. Indata ce
Mercur o váza, II se
adresd cu urmatoa-
rele vorbe, pline de
dulceatd : .Femeie,
iata un copil ! Pri-
mWe-1 pe genunchii
tai. E fiul surorii tale
Fig. 101. Mercur dând pe Bacchus
Semele. Stralucirea
mätusel sale. fulgerului tatdlui sdu
Jupiter nu l'a atins
(le loc, iar scânteile cari au pierdut pe mama sa, pe el
rau crufat. Sa ramae la tine ascuns §i in intunerec.
Sd nu-I zareasca niciodata ochiul soarelui, In timpul zilii,
,vi al lunei, In timpul noptii. Niciodata sd nu iasa din pa-
latul tau stralucitor, ca nu cumva geloasa i furioasa
junona sd-I descopere». Cu aceste vorbe Mercur in:
italtându-se pe vârful picioarelor sale Intearipate,
.sburd In vdzduhul ceriului, Ino II ascultd. Cuprinse
cu dragoste pe copil In bratele sale i la o fita

www.digibuc.ro
 INO SI MELICERTES 283

aplecd pe l3acchus §i la cealaltd pe fiul &du Me li-

certes. (Fig. 101).
Regina Ino dete pe Bacchus in grija speciald a
nimfei Mystis, sidoniana Mystis, cu cosite bogate, pe
care Cadmus o crescuse din copildrie pentru serviciul
particular al fiicei sale Ino. Mystis, dupd ce copilul
sugea, II luà dela san §i-1 inchidea inteo camerd as-
cunsä, §i intunecoasd. De§1 in intunerec, lumina strd-
lucitoare a fruntii copilului vestià in destul, ea de ea,
ea pruncul era o odrasla a lui Jupiter; stralucirea acestui
Bacchus invizibil gonià intunerecul de peste tot locul.
Ino, toatá noaptea asistà la jocurile celor doi copila0
§i adeseori Melicertes, repezindu-se cu pasul sdu ne-
sigur, se indrepta spre l3acchus, care balbaià strigalut
Evohe §i venia sá apese buziparele sale rivale pc
mamela vecind.
Dupd ce Bacchus se infruptà din laptele mamei
sale adoptive, Mystis Ii mai dedeà §i alte mancdri
veghià neadormitd asupra copilului. Me§terd _in arta
sa misticä, al cdrei nume il poartd, intitul ea sdrbd-
torile nocturne ale lui Bacchus. Spre a bldtura, insd,
somnul dela ceice indepliniau, In timpul noptii, cultul
zeului, pre a inläturà somnul dela cei initiati, cum se
numiau ace0a, Mystis inventd tobele Cele sgomotoase,
timbalele cele rdsurtätoare. Ea -este cea dintaiu care
aprinse tortele, ca sd lumineze danturile de noapte,
facute In onoarea zeului i ea e cea dintaiu care fdca
sd rdsune puternicul Evohe! pentru l3acchus, prietenul
nesomnului. Ea cea dintaiu puse pe buclele zeului, a
ghirlandd de vita i lega imprejurul tyrsului foi de
iederd vi-i ascunse varful de fer in flori, pentru ca
zeul- sd nu se rdneased. Ea cea dintaiu vol ca phalosul
de aramd sd fie alipit de pepturile goale ale femeilor
§i ca piei de cerb- sd le- atingd pantecele; ea fu cea

www.digibuc.ro
 284 G. POPA-LISSEANU

clintaiu, care inventa copletul mistic, plin de instru-

mente de initiatiune diving, jucarii ale micului l3acchus
tot ea, pentru întâia data puse imprejurul corpului
curelele formate din §erpi. Ea a instituit pentru Intaia§
data Thiasus, adica' dansul jucat de cortegiul lui Bac-
chus. (Fig. 102).
Dar §i ad, sub supravegherea §i sub nenumaratele
Avoare ale tainicei Mystis, Intr'un colt al palatului,
-privirile banuitoareiUscoperirá pe micul Bacchus.
De aceea, jura numai decal pe unda infernala i ras-
bunatoare a Stygelui sa inunde cu un potop de neno-

Fig. 102. Thiasul lui Dionysos-Bagchus.

Plata de marmorä in onoarea lui Marcu Aureliu. Muzeul National, BucureA.

Tociri casa i familia lui Ino; §i, farà Indoiala, ar fi

prapädit chiar i pe fiul lui )upiter, daca Mercur nu
Tar fi luat repede §i nu l'ar fi dus In padurea Cybelei.
luno alearga §i aici, dar Intearipatul Mercur zbura mai
lute decat ea §i cand sos1 zeita, copilul era deja In-
credintat In paza Cybelei,
Daca insa Jung n'a putut lovl pe Bacchus, a lovit
totu§ pe cei In grija carora fusese; de aceea se duse
numai decat in Infern, ca .sa gaseaKa Furiile, care sa

www.digibuc.ro
 INO 5I MELICERTES 285

loveasca de nenorociri pe Ino si pe Ahamas, barbatul

ei, rege al Thebei.
Indata ce Junona a intrat In lacasurile Intuneri-
cului, Cerberul, caine a lui Pluton si portar al infernului,
s'a ridicat in sus si din cele trei capete ale sale a
scos un intreit latrat. Juno chiama numai decat pe cele
-trei surori, fiicele noptii, zeitatii neimblanzite si teribile,
Furiile sau Eumenidele, cum li se mai spune. Acestea
sedeau inaintea portilor de diamant, care inchid inchi-
soarea Infernului si din peril capului lor peptenau serpi
negri. Indata ce Furiile recunoscura pe zeita, printre
umbrele burate, se scularä In picioare.
Locul acesta se numeste locasul crimelor: Ici, erà
Tition, care cu un corp mare de noua pogoane, isi
dadea máruntaele sa i- le manance un vultur; dincolo
era Tantal, de la ale cdruia buze flamanzite si inse-
-tosate se retrageau poamele arborilor si undele apelor
klesi era cat pe ad sa le prinza In mainile sale; ad
Sisyf, care odinioara iricatusase moartea In palatul
sau, alerga acum dupa o stand care se pravalià
mereu, dupa ce o dusese odata In varful unui deal;
dincolo lxion, strafulgerat de Jupiter, fiindca voise sä
-seduca pe Junona, se Intorcea mereu pe roata sa ;
klincoace, Danaidele, nepoatele lui I3elus, cari au In-
draznit sa-si omoare bärbatii, scot, fall incetare, apa
ce curge mereu din vasele lor fail fund.
Dupa ce Junona s'a uitat imbufnata la toti acesti
condamnaf si mai ales la Ixion, care indraznise sa-i
faca curte aruncandu-si ochii de la Ixion la Sisyf,
lratele lui Athamas, zise: Dece, Furiilor, singur el
dintre fratii sal sa sufere un chin vecinic, pe cand
îngamfatul sau irate Athamas si sofa sa Ino sa se
gäseasca Inca In somptuoase palate si sa ma dispie-
tuiasca pe mine? In acela§ timp, Junona istorisl pri-

www.digibuc.ro
 286 G. POPA-LISSEANU

cinile urei §i mániei sale §i scopul venirii ei ad. Ceeace

dorià ea erà ca pe viitor sd nu mai existe palatul lui
Cadmus §i ca cele trei surori, Furiile, sa impingd la
fail de legi §i crima pe Athamas. Si puse Iunona pe
Iângd cele trei. surori §i porunci §i fdgddueli §i insis-
tente. Tisiphone, In numele surorilor sale, mi§cându-§ii
perii cei albi §i sbârliti de pe cap §i dând inddrät
§erpii, cari îi atârnau pe Mfg, zise: «Nu e nevoe de
lungi discursuri. Poruncile tale socote§te-le ca §i im-
plinite. Iar acum, poti sä pdrdse§ti aceastä impäráfie
urgisitd §i sä te urci in regiunile curate ale ceriului.
Iunona pleacd Inapoi veseld §i infra In locuinta
sa din Olymp, Iris, curcubeul, fiica lui Thaumas, rds-
pânde§te mai intaiu asupra ei apd rouratd §i astfel a
purified. Avea nevoe de aceasta, cdci se intorced_
din Idca§ul celor molt. In acela§ timp, neImblânzita
Tisiphone ia In mând o facia inmuiatä In sânge, se
imbracd cu o manta inro§itd tot de sânge, se ineinge
cu §erpii, Cali se incoldcese Imprejurul trupului ei §i
iese din casa-i infernald. Aldturea de ea merge Jalea
§i Groaza i Teroarea §i Nebunia, cea cu fata tremu-
rdtoare. Se opre§te pe pragul lui Athams. Portile se
zice cä s'au cutremurat ; u§ile:cle aramd se fac galbene.
Soarele Insu§ fuge din acest loc. De aceastd minune
s'a Ingrozit satia lui Athamas, s'a ingrozit insu§ Atha-
mas. Tocmai se gAtiau sä iasd de acasá. Una dirk
Furii Ii opre§te §i le inchide calea, apoi, intinzandu-§i
bratele impletite cu vipere, I§i scuturd pletele.
$erpii mi§cati se agitd cu sgomot, unii pe umeri,
altii imprejurul tâmplelor §i §uerà ingrozitor, varsd
bale §i-§i scot limbile. In urmá, Furia smulge doi §erpi
din- mijlocul buclelor §i Ii -aruned -cu -rnAna-§a eiumatd.
Serpii se reped numai decât la sânul lui Ino §i Atha-
mas §i le insufld venin ucigdtor. Trupurile lor nu sunt

www.digibuc.ro
 INO 5I MELICERTES 287

Tänite; mintea le este cea care simte loviturile grave

.

ale reptilelor. Cáci adusese Erinys-Furia cu sine mai

multe oträvuri: spuma din gura Cerberului, véninul
.Echidnei, §i nebunia i peirea mintii i crima i lacri-
mile §i furia i patima dupa mäcel; toate acestea
iurnate la olaltá i amestecate cu sänge fuseserd fierte
Inteo cäldare §i amestecate cu un beti§ag de cucutä.
Pe când ambii sop tremurau ca varga, Tisiphone le
varsä In san venin care le vârt nebunia pand In adân-
cul märuntaelor lor. Apoi fada ce o aveâ In mând o
zoti de câteva ori imprejurul ei. In urmd mândra de
fi putut aduce la Indeplinire porunca junonei, se
Intoarse, pe unde a venit, la locuinta puternicului rege
.al umbrelor, îi descinse erpii cu care fusese incinsä
rämase acolo, la postul ei obicinuit.
Athamas, numai decât, fiind cuprins de furie, In-
cepa sä strige In mijlocul palatului sdu: «Io, tovard0,
intindeti laturile voastre In aceste päduri. Am väzut o
leoaica cu doi pui». In nebunia sa, regele crezu pe
sofa sa o fiarà, se repezi asupra ei, Ii smulge de la
san pe micul Learch, care râcleä intindeä spre
.el bratelei mititele, Invârti In aer de doud-trei
4Dri, Intocmai ca pe o pra0ie, i in furia sa sfärâmä
{le un zid trupul copila§ului. Atunci mama Inebunitd,
lie de durere, fie din pricina veninului ce-i strAbatuse
prin vine, Incepa sà urle Ingrozitor §i, scoasä din minti,
luge cu pärul despletit §i, ducând In brate pe micul
Aelicerte, strigd .Evohe, Bacche.. la auzul mumelui
Zatchus, junona din ceriuri rase §i apoi grAl :
.Prime0e-ti rdsplata din partea topiluluij pe care l-ai
crescut la sânul tau».
Deasupra märii se ridica o stâncd. Partea de jos
acesteia este scobitä de valuri i apärä de ploi
amdele pitulate. Vârful ei pretipi§ se Malta departe In

www.digibuc.ro
 288 G. POPA-LISSEANU

Mare. Ino se urcd pe aceastd stâncd. Nebunia Ii deda

putere.
Fdrd sà o Impiedece teama sau frica, se arunca
de aci in mare, impreund cu copila5ul ce-I purtà:Iirt
brate. In izbirea sa,- unda se acoperi de o spumd
Zeita Venus, Insd, --cuprinsd de mild de necazurile ne-
meritate ale nepoatei sale, agrdi cu urmátoarele vorbe
pe unchiul &du Neptun : «Neptune, zeu al mdrilor, ht
care ai cea mai mare putere, dupd cea a zeului ce-
riului, tie iti cer un lucru mare; aibi mild de ai mei,
pe cari îi vezi acum aruncati pe intinsul mdrii Ioniene
a5eazd-i printre zeii regatului tdu. i eu am simtit
o parte din binefacerile tale, ca una
care, odinioard, am fost formatd
ipuma mdrii, in adâncul abisului tau,
5i care pând acum port Inca numele
apelor tale, (Anadpomene, format&
din spuma mdrii). Neptun i-a as-
cultat rugaciunea ; luând lui Ino 5i
lui 1Vielicerte partea muritoare 5i
dându-le o maestate divind, le-a
schimbat 5i numele i Infati5area.
Fig. 103 Leucothea. De atunci Ino s'a numit Leucothea,
Statta antia.
iar Melicerte Palemon.
Prietenele i tovard5ele lui Ino s'au pus pe ur-
mele nenorocitei regine 5i au zárit ultima ei urmd pe
vârful stâncii. Neindoindu-se de moartea ei, incepurd
sd o deplângd, sa deplângd intreaga familie a lui
Cadmus, izbindu-se in piept cu mâinile, sWiindu-5i
hainele 5i smulgându- 5i pdrul din cap. In acela5 timp,.
aduc invinuiri Iunonei nedrepte 5i grozdviei ei, fatd de
o rivalá. Zeita n'a putut sd rabde ocdrile lor 5i, pliná .
de mânie, je zise : «Si voi yeti fi pilde ale cruzimei
mele teribile». «Vom urrnd 5i noi pe regina in.

www.digibuc.ro
 COPILARIA LUI BACCHUS 289

valurb si voind, cea dintai, sa sarà, n'a putut sa se

mai mi§te, ramase. atarnata de stancd. A doua, pe când.
cauta sä se loveasca In piept, simti 0 bratele ridicate
Ii amortesc racindu-se. A treia cu mAinile intinse spre
mare, increment prefacându-se In stancA. 0 alta, cum
cauta sa-si smulga parul din cap, ramase deodata .cu.
maInile Intepenite In par. Fiecare ramase nemiscata_
in pozitia, In care metamorfoza o surprinse. Celelalte
tovarase ale reginei au fost prefkute In pasari, cari si
acum, In acea vAltoare, ating suprafata apii cu ari- ,
pile lor.

3. COPILARIA LUI BACCHUS

Iuno, mandra si geloasa sotie a lui Jupiter, ntt

putea sa ierte lui I3acchus faptul de a fi copilul bar-
batului ei. De aceea, cauta prin toate mijloacele sa-i
piarda, sa-1 prapAdeasca sau cel putin sa-1 Injoseasca
in ochii lumii. Nebunia care o insuflase lui Athamas.
§i sotiei acestuia Ino, i-o insufla acum si miç.ului lor
nepot, Bacchus. II Wit nebun si pe acesta. Spre a se
tamadui de-boala, zeul se duse la Dodona, unde era un
oracol faimos, ca sa-i ceark. sfat, cum sa-§i gäseasca
leacul. PornI la drum, Insä In cale, asa ca din senin,.
Ii se Intinse Inainte un lac colosal. Cu ajutorul, Insa,
al. mägarului, pe care se gasia calare, micul zeu a
isbutit sa inconjoare si acest obstacol si. astfel sa
ajungd la Dodona. Oracolul de aici II povatui sa mearga
sa InfalneascA pe Cybela, mama zeilor, caci numai.
aceasta avea sal tamaduiasca, IntroducanduJ In mis-
terele ei. Dupd multe si indelungate rataciri, fiul Se-
Mitologia greco-romana tn lectura ilustrati. 19

www.digibuc.ro
 290 G. POPA-LISSEANU

melei ajunse In 'Frigia unde era adorata zeita Cybela.

Aceasta Il vindeca de boala nebuniei i II Introduce
In misterele el. De atunci a Invatat zeul Bacchus
intrebuintarea timbalelor, a tobelor §i a faclelor; de
atunci a prins obiceiul sa fie dus In care, intocmai ca
§i ceilalti zei ai Orientului, §i sa fie tras de lei i de
alte fiare salbatice.
La varsta de noua ani, Bacchus era un vanator
desavar§it. In fuga era mai iute ca un iepure, iar la
vanatoare vana lei, tigri i alte fiare. Leu Ii ducea ca
dar zeitei Cybela, care ii Inhama la carul ei.
Aid In Asia, pe cand Bacchus se scalda cu satirii
In apele fluviului Pactolus i pe cand se juca impreuna
cu ei pe colinele manoase ale Frigiei, se Imprieteni cu
un tartar satir, Ampelus. Prietenia lui merse na de
departe, ca nu se mai putea desparti unul de altul,
ajunsera inseparabili. Inteuna din zile, însà, un taur
furios se repezi cu coarnele sale asupra tanarului Am-
pelus si-1 omort l3ietul Bacchus neputandu-se mangaia
de aceasta perdere atat de simtita, varsa un suc dum-
nezeesc In rana nefericitului sau amic, pe care II meta-
morfoza In vita de vie. Acest suc divin este tocmai
acela care (la strugurelui-puterea de a Imbata pe oameni.
In urma Bacchus, luand In mainele sale un strugure
din noua vita de vie, Il stranse i scotand sucul de vin,
zise: «Prietene, de azi Inainte, tu vei fi leacul cel mai
puternic In contra durerilor omeneVi».

www.digibuc.ro
Fig. 104. Silen cu Bacchus copil.
Grupä anticä, Muzeul Luvrului, Paris.

www.digibuc.ro
 SILENUS 291

4. SILENUS

Silen era un safir care, dupà ce a crescut i a

instruit pe Bacchus, l-a Ins* in toate pärfile. Fiu al
fui Mercur, i al Geei, a luat parte In lupta dintre zei
§i giganfi §i a adus un mare serviciu zeilor, caci vazând
pe giganfi a§ezafi in linie de. batae a Inceput sa sbiere
a§à de tare, cd giganfii se speriara §i o luara la fuga.
Silen este intruchiparea butoiului, a polobocului,
care fine i hräne§te pe l3acchus, adica vinul. El e
oarecum tatal, care dd vieafa i putere, care da creVere
fiului sau Bacchus, adica sucului de vifá. (Mg. 104).
Silen e totdeauna beat, Insd, o befie inspirata, o
befie care poate sa prevesteasca viitorul, o belie reli-
gioasa, care cunoaVe toate lucrurile §i care poate sà
descopere omului misterele i originea misterioasä a
lumii. lard ce ne spune despre el poetul Vergilius:
Aide cantati, Pieride, Mnasyllus §i Chromis, doi tineri
Vail Inteo pestera In somn pe Silen, care prea mult Muse
Ca'ntotdeauna. Ghirlanda-i cazuta din cap, sta departe
$i dela beau i-atarna greaua cupa cu toarta ei roasa,
Pentru c'adesea batranul li amagise cu vorba
Tot promifandu-le un cantec, acum ei 1-apuca si-I leaga,
Lanfuri facand din cununa-I de iedera. jata ca vine
Incurajindu-i si-Egle. Egle intre alte naiade
Cea mai frumoasa si cand deschidea Silen ochii, ea-i unge
Fruntea si fafa, Inrosindu-i cu mure. cCopii, le graeste
Dansul si rade de-a lor viclenie, de ce ma legarki?
la deslegali-ma; CA m'afi vazut Ma veste, destul e.
Voi mi-afi cerut o cantare; vefi auzi-o de indata.
Pentru voi cantecul; Englii-i pastrez o alta rasplata,.
Zise si 'ncepe. SA fi vazut atunci Fawn §i fiare
Dup'al lui cantec jucand si stejarii miscand In cadenfa
Asprele varfuri. Nici al Parnasului munte pe Phcebus
Nu-1 ascultà cu atata placere s'admirat astfel
Nici chiar divinul Orpheu nu era pe Ismar §i Rodope.
Cad el spunea 'n AI salt cantec, cum la 'nceput s'adunase

www.digibuc.ro
292 G. POPA-LIgSEANU

Intr'un desert fará margini seminfele Insuflefite,

Cari au dat nastere apei, pámântului, focului fluid
strAveziului aer; i cum elementele acestea
Sunt Inceputul a toate. Dintâiu, ca o moale substanfá,

Fig. 105. Faunus (Satir) jucând cu fimbalele..

Statuä de bronz. Muzeul Najional, Bucure01.

Lumea ea foilna rotundá de glob si pe 'ncet se 'ntäreste.

Ape le apoi se despart de uscat i pe 'ncetul cu timpul
les la lumira fiinfe i lucruri cu feluri de forme.
Inmärmurit sta pâmântul, când vede lucind noul soare
§i revarsdndu-se norii din aer In ploi roditoare;

www.digibuc.ro
 MARINARI1 LUI ACOETES 293

$1 cum incep mal Ingiu sA risari pAcluri f prin munfil

Necunoscuti rätAcesc ici i colo rari animale..s
Toate le cAntä Silenus, §'al vállor echo. le !IWO.
PinA la stele1). (Fig. 105).

5. MARINARII LUI ACCETES

0 corabie, venind din Lydia, se oprl Inteuna din

zile In insula Naxos. Accetes, cäpitanul coräbiei, porun-
cind matelotilor sd se dud $i sa caute apd In insulà,
.ace$tia, când intors, aduserd un copil de o frumu-
seta rará, pe care II gdsiserd pdräsit Inteo pustietate.
Copilul, aproape adormit si mat beat, merged cldtinân.
du-se si abid .putând sa-i urmeze. Dupd felul cum se
prezentd i dupd mersul sAu, cdpitanul spuse tovard-
§ilor sdi cortvingerea ce formase, cá icest copil
nu puted sa fie altcineva de cât un zeu. Cordbierii, Insd,
ari nu impartd$iau entuziasmul dpitanului lor, ziserd
cä bdiatul este al lor, cá ei I-au gäsit $i cd au inten-
funea Yana' fjind convinsi, ca vor lud pe el un
-pret bun. Accetes Inceard sá se Impotriveascd planului
lor, spunând CA nu va lua pe corabie pe copil;
Insä, se revoltd i nevrând sà scape din maini
Trada, intinserä pânzele de plecare.
De abid ajunse corabia In mijlocul márii, când se
oprl deodatd. PilotiiJrtirati väsluird cu mai multd dldurd
Intinserd toate pAnzele, naddiduind cá astfel vor puteh
misch vasul. Deodatá, Insd, foi de iederd acoperird
-vaslele lor $i Intinzându-se asupra pânzelor, le oprird
mai face slujba. Chiar Bacchus aparit, In acest

Vergilius, Bucol. VI, 13, trad. M. Strajan.

www.digibuc.ro
 294 O. POPA-LISSEANU

moment, având capul incununat cu struguri, tinând in

mând thyrsul salt si inconjurat de tigri, Tynci i pantere,
cum apare el de obiceiu. In acela timp, tovar4ii
lui Accetes 4i vázurd pielea cum se acoperià cu solzi
de peVe §i mem-
brele lor transfor-
mindu-se in aripi
de peVe. Se me-
tamorfozaserd irt
delfini i, suflând
Fig. 106. Un tovara5 al lui Acoetes.
din närile lor unda
pe care o inghiti2
sell, sdriau imprejurul cordbiei, in care singur Accetes
mai rämase, ingrozit de ceeace se petrecèà in jurul
sdu. (Fig. 106). Zeul, ins& il lini§ti vi-i ordond si se
indrepte spre Naxos. Indatá ce ajunse ad, Accetes
aprinse focul pe altarele zeului §i se puse sd-i cele-
breze misterele.

6. PENTHEUS

Pentheus, nepotul lui Cadmus, a voit sd se impo-

triveascd la introducerea cultului lui 13acchus in tara
sa, in Beotia, peste xare erd rege. Câmpiile incepuserd.
sd räsune de zgomotuf ce se obicinue§te la sdrbdtorirea
tândrului zeu, a cdrui sosire apropiatd fusese anuntati
§i toatd lumea se ingrdmddià sd vazd misterele ne mai
vdzute pâra atunci; §i bdrbati i femei, §i mame §i
fiice, i bogati i sdraci alergau cu toff impreund sd
vazd särbdtorindu-se cultul cel nou al lui l3acchus..
Pentheu, vazând aceasta, incepa sd strige: .Ce

www.digibuc.ro
 PENTHEUS 295

pebunie v'a turburat sufletele, vouä, fii näscuti dh sin-

g* balaurului lui Marte ? dupd traditie, Thebanii s'au
näscut din sdnge de §arpe. Sgomotul de aramä §i de
fiaut, fermecele deprte pând Inteatâta v'a fäcut sá VA,
pierdeti mintea? Pe voi, pe catre nu v'a putut Inspdi-.
mântà nid vederea armelor, nici strigdtele de rdsboitt
ale domanilor, vä birue acum strigAtele unor femei, pe
care vinul le-a adus In stare de delir? Vä läsati. you
invint de aceastä trupd de afemeiati, pe cari betia lit
inebune§te i cari fac sä rdsune väzduhul de tobele lor?;
Nu Ind pot mirà Indeajuns, bdtrârtilor! Voi cari afu
cutreerat märile atâta vreme, cari ali fundat ad un Tyr
§i ati fixat In aceste locuri pe penatii vo§tri rätäcitori,.
vseti sá predati acest oras farà luptd? lar voi, tinerilor,,
a cdror värsta vd apropie de mine, mâinile voastre ar
trebui sa poarte arme, iar nu thprs, fruntile voastre ar
trebui sd se acopere de coifuri, nu de foi de vita! Ah,.
vá conjur, ,aduceti-vd aminte de sângele din care ati,
Inarmati-vd cu curajul acestui balaur, balaurut
care omorlse pe tovar4ii lui Cadmus care singur
tacit atâtea victime. Dacd el a §tiut sá moard pentrut
apärarea apelor sale §i a isvorului sau, sà fiti §i voi
sä Invingeti peniru propria voastrd glorie ; dacd el a
$tiut sá omoare atitia rdsboinici oteliti, alungati pe ceit
la§i §i reInviati stralucirea neamului vostru! DacIdestinull
a hotdrit ruina Thebei, ea sd cazä sub loviturile du--
manilor; pentru a o distruge intrebuinteze ei maOni de
rdsboiu, ferul §i focul. lar dacd va trebul sa fim
vom fi ni§te nenorociti, fàrä sä fim vinovati, §i lacrd-
mile noastre vor puted curge fdrd ru§ine. Dar, astdzi,
aceastd cetate vrea sä devie prada unui copil slab §i
neînarmat, a unui tânär afemeiat, cdruia nu-i plac nici
rdsboaiele, nici luptele, nici sd conducd caii i pe care
nu-1 vezi niciodatd decât parfumat, Incununat cu iederä

www.digibuc.ro
 296 0. POPAIISSEANU

§i Imbrdcat In o rochie de aur si de purpurd. Daca

voi nu VA ImpotriVifi planurilor mele, Il vom sill sA-si
indrturiseascd minciuna neamului sdu, minciuna miste-
Telor sale. Acrisius n'a avut el destul curaj sa dispre-
luiascd pe acest zeu inchipuit si sd-i InchizA porfile
4orasu1ui Argos? Vrea acesta ca astdzi sá tremure Inaintea
sa pentheu §i intregul oras al Thebei.?
ZicAnd aceste vorbe, poruncl ofiferilor sdi sä pue
mAna pe zeu si Indatd ce-1 vor afld sA-1 bage In lanfuri.
Intreaga sa familie se opune acestui plan, insd, In zadar
§i, cu cAt acestia stdruiali mai mult, cu atat Pentheu
<fora mai mull sA-si pue In practicd planul sat'. CAnd
aiferii se intoarserd plini de sdnge, Pentheu ii Intreabd,
únde este 13acchus? Rdspunsul lor fu cd nu l'au vdzut,
.Dar WA' act, ziserd ei, unul din tovardsii lui, unul
dintre preolii altarelor lui, cdzut In mainele noastre..
In acelas timp Ii prezintd cu mAinele legate la spate
pe un om care odinioard îi pdrdsise fara, pentru ca
sá urmeze pe zeul Bacchus.
Pentheu, plin de mAnie, Il priveste cu ochii sdi
téribili si de§1 ar fi vrut sd-1 omoare numai
totu Ii zice : «Tu ai sd mori si moarteali va servl
de exernplu tovardsilor tdi. Care e numele Mu, familia
la, patria ta ? 'Dece te-ai fdcut slujitor acestui mister
nou ?., Fail á se teme, strdinul Ii rdspunse : «Numele
meu è Acoetés si Maeonia este patria mea ; sunt
ildscut din pdrinfi de jos. MUM meu nu mi-a ldsat
nici cdmpitri ingrdsate de tauri robu§ti, nici oi' cu lAna
bogatd, nici alte trite. Sdrac §i el, ca si mine, susfi-
`nAndu-si viafa cu firuli de in si cu undifa, aved ca
ocupafiune sá Insele pestele din undd §i sal scoatd
afard, sdrind Inca In undifa sa. Meseria sa îi alcdtuid
toatd averea. latä, imi zise el InvdrAndu-md, iatd toatd
averea ce am eu, fiul meu, mostenitor si urma§ al

www.digibuc.ro
 PENTHEUS 297

gocupatiunei mele. Si murind, imi ddrui apele ca mo$-

-tenire ; aceasta este intreaga mea m4e. In urmd, ca
-sd nu rdmân toatd vie* legat de aceleai stânci, am
invätat sd fin In mând i sd conduc cârma cordbiilor,
*d citesc pe cer i sd cunosc steaua ploioasd a caprei
Amalthea, constelatiunea Taygetului, Ilyadele, Ursa,
locuinfa vânturilor i a porturilor potrivite pentru co.

Fig. 107. Menade dansAnd.

Desemn pe un vas antic.

Tdbii. Inteuna din zile, indreptându-md spre Delos,

-m'am apropiat de färmul insulei Chios ; i vâsla de
..ad md duse la uscat, In insula Naxos ; sar uwr i
picioarele mele intrard 'in nisipul cel ud. Aci petrec
noaptea. and sosi Aurora cu lumina ei, md scol, std.
tuesc pe tovar4i sd ia apd i le ardt poteca care
,duce la isvoare. Inteaceea md urc pe o movild, ca sä

www.digibuc.ro
 298 G. POPA-L1SSEANU

observ bdtaia vânturilor, imi chem tovar4ii §i

intorc la c,orabie., In urind ii povest1, lui. Pentheu In-
tâmplarea, cum a gdsit pe l3acchus i1cuyn tovard§ii
sdi au fost prefdcuti In delfini.
Pentheu porunci atunci oamenilor sdi sá ducd pe
Acoeles in. Inchisoare; insä, in vreme ce ei pregdtiau_
instrumentele de torturd, lanturile prizonierului se desfaç
ele de ele, WA' ca cineva sd le fi atins, portile inchisorii
se deschid, dela sine, §i stujitoril regelui gdstsc,celula
goald.
Pentheu väzù atunci cu cine avea a face ; toto.
nu se ldsä bâtut. Furia sa se fdcea din ce in ce mai
mare. Atunci plecd in persoand pe muntele Citheron,
unde Menadele sdvar§iau cultul zeului, unde se serbau
orgiile.
Cea dintâi bacchantd care it zári a fost mama sa,
care era initiatd in secretele zeului §i care In berm
delirului sdu, nu-vi recunosca pe propriul ei fiu. Il ia
drept un monstru, care venia sà turbure orgia bacchicd
strigd ingrozitd: .Uite, mistreful ingrozitor, uite-l...
Tovard§ele sale cu pdrul despletit alearga, scotând
urlete ingrozitoare §i, smulgându-i membrele, it sfâ§ie
in bucati. Când s'a auzit la Theba de soarta nenofo-
citului rege, toate femeile alergard la altarele lui
Bacchus, §i poporul intreg primi cultul zeului. Fig. (10).

7. BACCHUS SI ARIADNA

Dupd ce Theseu a omorit minotaurul din Creta

§i dupd ce a scdpat din Labirint cu ajutorul Ariadnei,
fiica regelui Minos, a plecat spre patria sa Athena

www.digibuc.ro
Fig. 108. Ariadna adorn-lira%
Stanza, muzeul Vaticanului, Roma.

www.digibuc.ro
 BACCHUS $1 ARIADNA 299,
r

Impreund di Ariadna. Cánd ajunse, jrisa, In insula

Naxos, insula lincarcata de vii, a pardsit ad, lasanct
pe tarm, pe mireasa sa §i s'a dus singur, insotit numai
de tovara§i, spre Athena. Ariadna picota de somn,
singurica, cand sosl l3acchus, care, indata ce o vazù,
incepit sa admire frumusetea tinerei fete. Amorul se
mil cu admiratiunea. Zeul ii asculta plangerile .§i se
.

apropie de nimfa In toata stralucirea divinitatei sale,

Navalnicul Eros, insá, o lovl cu sägetile arcului sail.
§i 11 inspira un amor mai aprins decat cel dintai, pentru.
Theseu; el voia &A uneasca pe Bacchus cu Rica lui
Minos.
Zeul mangaia pe Ariadna, care In bucuria sa u'itA
cu totul de cel ce a tradat-o §i prime0e casatoria ct,
zeul vinului._ Eros prepara patul nuptial. Totul inflore§te-
imprejurul ei; corul de nunta Incept' sa rasune ; clan-
tuitoarele din Orchomenos inconjoara Naxosul de ver-
deata de primdvara; liamadryadele canta, iar nimfele
izvoarelor §i Naiadele desculte i cu parul despletit
celebreaza unirea Ariadnei cu zeul vinului. Casta Diana
scoate chióte vesele In onoarea lui l3acchus, fratele
lui Phoebus, care o protegerintoneazd un ima nuptial,
joaca, In mijlocul valurilor. Eros face din roSe- stra-
lucitoare o coroana, care sclipete intocmai ca astrele.
Un roiu de amor4 sar Imprejurul sotiet lui Bacchus.
(Fig..108).

www.digibuc.ro
 300 G. POPA-LISSEANU

8. I3ACCHUS IN THRACIA I IN ATHENA

In vremea aceasta, 13acchus, ducându-si cultul In

Thracia a fost urmdrit de Lycurg, ,regele tâtei,.- care
erà ingrozit, probabil, de efectele - produse de -betie,
De aceea, regele porunci sd se smulga vita din tam
-sa. Bacchus Insus, ca sä scape, fu silit sd se arunce
in mare, unde fuprimit de zeita Thetys, cdreia Ii dete
pret al ospitalitatii o cupd de aur, fäcutd de -Vulcan.
Toate bacchantele i tall satirii, tovard$ii zeului furd
aruncati in pu$carie. De aceea, zeul fdca ca intreg
tinutul acesta sd fie lovit. de stârpiciune $i Lycurg
inebunind îi omori pe propiul sdu fiu, pe Dryas. Oracolul
End consultat spuse, cá tam nu va mai- veni la rodul
de mai inainte, card vreme va fi In viatá regele
Lycurg. De aceea, supusii sái Il incdtu$ard pe muntele
Pangeu, unde fu cdlcat in picioare de call suditilor
13acchantele, in urmd, fiind scoase din inchisoare,
Invdtara din nou .cultul zeului.
I In ,Attica, 13acchus veni., pentru Intâia$ data' sub
-clomnia lui Pandion, fiul lui Erechteu. In vizita aceasta
sa a lost insotit de Ceres, zeita agriculturei. Sosind
l3acchus1 tra,se la un .Athenian, numit I carius, care
-11 primi foarte bine; ca rdsplatd pentru aceasta ospi-
-talitate, invdta pe Icarius sd facd vinul. Icarius, dupd
ce fabricd vinul, II dete tdranilor din apropiere ca sa-1
bea. Acestia Il gasiri delicios. Dar, fiindcd se imbdtard
-cu toti, se crezurd oträviti; de aceea puserd mâna pe
Icarius $i-1 aruncard Inteun put.
Icarius aveâ o fatd foarte frumoasd, numitd Erigona
13acchus, cât timp stAta la el, se indragosti de fatá.
Pentru ca sà-i devind sotie, 13acchus se transforna

www.digibuc.ro
 BACCHUS IN THRACIA 5I IN ATHENA 301

inteo ciorchina de strugure i Indata ce fata il väzit

supt aceasta forma, alerga la el i 11 mama. Astfel ea
deveni sofa lui Bacchus, dela care avù un fiu numit
Staphylos, ceeace In grece0e insemneaza strugure.
Acest Staphylos Invätä pe oameni cä, amestecând vinul
cu apa, nu mai pro-
duce betie. (Fig. 109).
Erigona nu tieä
nimic de moartea ta-
talui salt i porni sa-I
caute. De aceea se
lua dupa o mica ca.
talue a sa, numita
Moera, care se oprl
urlând Ingrozitor. .

lângd putul unde fu-

sese aruncat Icarius.
Când Erigona vaza
nenorocirea tatalui
sail, fu cuprinsa de
disperare i se span-
zurä vita si3dirzu:
rata de araci. Bac-
chus suparat trimise
Fig. 109. Dionysos-Bacchus.
Athenienilor un delir Cap de murmur& Muzeul National, Bucurepl.
nebun care aveà sa
faca pe toti Athenienii sä se spänzurO, In locul unde
murise Icarius i fiica sa. Oracolul fiind consultat
raspunse ca rául va Incetà numai atunci, când vor fi
fost pedepsiti .vinovatii §i se vor fi adus onoruri divine
celor morti. Jupiter puse pe Icarius printre stele §i,
fad" din el Constelatiunea Boariul (Bootes). Erigona
deveni Constelatiunea Fecioarei, iar cateaua Moera
Constelatiunea Canicului.

www.digibuc.ro
 302 G. POPA-LISSEANI6

9. FETELE LUI MINYAS

In vreme ce cultul lui 13acchus a fost Imbratisat

de toti locuitorii si de toate popoarele din Grecia, fetele
lui Minims se Incapatanara si nu yrura sa stie de
divinitatea zeului. In loc de a luä i ele parte la särba-
lorirea zeului, steteau acasa i lucrau, batându-si joc
de misterele sacre. Inteuna din seri, pe când se veseliau
faceau haz de cultul lui Bacchus, aud "data
im zgomot nedeslusit de tobe, de Haute i trompete.
Se mirara de aceasta, cu atât mai mult, cu cat nu
vedeau pe nimeni. Un miros de myrrhä si de safran
se raspandi In odaie i pânza pe care ele o teseau
se acoperl deodatä de verdeata: din ea dete vita de
vie si foi, de iedera.
Fire le pe cari le bagau In suveica se prefacura
in butasi Incärcati cu struguri, iar strugurii capatara
culoarea de purpura.
Erà inspre seark timpul când incepe sa se arate
intunericul si sa dispara lumina zilei, timpul cand nu
se stie de e zi sau de e noapte. Un sgomot ingrozitor
se auzl In toata casa. Ea Ora deodata plina de radii
aprinse si de mii de focuri cari straluciau din toate
partile; se auzirä urlete, ca i cand casa ar fi fost
plina de fiare sälbatice. Fiicele lui Minyas Ingrozite
fugirá sa se ascunza de foc si de lumina ; Insk In
limp ce ele cautau locurile cele mai retrase ale casii,
o membrana foarte subtire le acoperl membrele
aripi delicate se intinsera pe bratele lor. Intunerecul,
uncle se gäsiau, nu le lasà sa vaza ca ele s'au schimbat
la figura. Cu toate acestea, ele se ridica In aer, unde,
tara a aveà pene, se sustin cu aripile lor formate

www.digibuc.ro
 FETELE LUI MINYAS 303

,dintfo piele subfire §i transparentä. Voiau sd vor-

beascd, dar nu puturd scoate deal un sunet slab.
Un fel de murmur plângator este toatà vocea, care
le-a mai rämas spre a exprimà tânguirile lor. Le
place Inca i acum locuinta caselor §i nu se duc
cleloc In paduri, ca celelalte pasari : sunt Liliecii de
Tioapte, id cari le-a prefäcut zeul Bacchus pentru fie-
credinta bor.

www.digibuc.ro
 TABLA DE MATERIE

Pagina

Prefata 5
1. CREATIUNEA 9
1. Destinul 9
2. Facerea lumii 11
3. Nasterea zeilor 15
4. Saturn pe pdmânt 17
5. Vârstele omenirii F
20
6. Rhea-Cybela 23
7. Hippomenes si Atalanta 25
II. ZEVS-IUPITER 32
1. Nasterea si copildria lui Jupiter 32
2. Titanomachia 34
3. Gigantomachia 35
4. Atotputernicia lui Jupiter 42
5. Pedeapsa lui Lycaoa 43
6. Philemon si Baucis 44
7. Potopul; Deucalion si Pyrrha 48
M. HERA-JUNONA 55
1. Casãtoria $i cdsnicia lui Jupiter cu Junona 55
2. Sofiile lui Jupiter . 63
3. Callisto 67
4. Io , 6 4 6 i 70
-5, _Europa 76
IV. POSEIDON.NEPTUN e 83
1. Nasterea si caraCterul 2eului 83
2, Amphitrita, Delphinul . 86
3. Arion i , . b 90
4. Galatea 51 Poliphent . , , - 92
5. Echo si Narcis 97
6. Pyramus si Thisbe
7. Salmacis i Hermaphroditus , . ...... . . .
104
100

www.digibuc.ro
 506 O. POPA-LISSEANU

Pagina

V. HADES-PLUTON 111
1. Infernul 111
2. Tartarul 114

VI.'DEMETER-CERES 118
1. Na5terea zeitei Ceres . 118
2. Räpirea Proserpinei-Persephonei 120
3. Ceres in cäutarea Proserpinei 122
4. Sirenele 126
5. Arethusa 129
6. Triptolem 131
7. Ceres la Eleusis 135
8. Erysichthon 137
VII. PHOEBUS-APOLLO 144
1, Leto-Latona 144
2. Delphi 148
3. Na5terea lui Apollo 152
4. Hyacinthus 154
5. Daphne 156
6. Chiparosul 162
7. Leucothea 51 Clitia 163
8. Marsyas 166
9. Midas 168
10. Nioba 172
11. Muzele 179
12. Pieridele 182
13. Phaëthon 184
14. Asclepius-Aesculapius 190
VIII. ARTEMIS-DIANA 195
1. Na5terea 5i caracterul zeilei 195
2. Acteon 197
3. Eos-Aurora 201
4. Orion 202
5. Cephalos 5i Procris 204

IX. HEPHAESTOS-VULCAN 209

1. Na5terea 51 caracterul zeului 209
2. Prometheus 213

X. HESTIA-VESTA 218
1. Caracterul zeitei ; Vestalele 218

XI. PALAS ATHENA-MINERVA 223

1. Na5terea zeitei . 223
2. Erichtonius 226
3. Numirea ora5ului Athena 228
4. Arachne 230

www.digibuc.ro
 TABLA DE MATERIE A VOLUMULUI 307

Pagina

XII. ARES-MARS 233

1. Na5terea §i caracterul zeului 233
2. Procne §i Philomela 234
XIII. APHRODITA-VENUS , 243
1. Nagerea zeitei 243
2. Amor §i Psyche 244
3. Pygmalion i statua sa
4. Eros-Amor (Cupidon)
-52
255
5. Adonis 259
6. Aesacus 262
XIV. HERMES-MERCURIUS 264
I. Na5terea zeului 264
2. Pan-Faunus 269
3. Cadmus 273
XV. DIONVSOS-BACCHUS 277
1. NaVerea zeului 277
2. Ino i Melicertes 281
3. Copt !Aria lui l3acchq 289
4. Silenus 291
5. Marinaril lui Acoetes 293
6. Pentheus 294
7. Bacchus §i Ariadna 298
8. Bacchus in Thracia §i in Athena 300
9. Fete le lui Minyas 302

www.digibuc.ro
 LISTA ILUSTRATIUNILOR

Fig. Pag. Fig. Pag.

1. Fatum 10 34. Poseidon-Neptun 84
2. Eurus, vantul de sud-est 12 35. Poseidon-Neptun 84
3. Zephyrus, vantul de apus . . . 13 36. Iris 85
4. Boreas, Crivaful, vantul de Mia- 37. 0 Nereictá 87
za-noapte 13 38. Neptun i Amphitrite 88
5. Notus, Austrul, vantul de Mia- 39. 14eptun i Amphitri,e 89
za-zi 14 40. Narcisus 103
6. Cronos-Saturnus 16 41. Hermaphroditus 110
7. iretlicul Rheei 17 42. Hades-Pluton 111
8. I3ustul lui Saturn 18 43. Somnul si Moartea Ingropand
9. lanus 19 un mort 113
10. Rhea sau Cybele 23 44. Hecate 115
11. Cybele i Atys 24 45. Sisyphus, Ixion gi Tantalus 116
12. Hippomenes si /Atalanta . 30 46. Danaidele 117
13. Zevs-Jupiter gi Cureii . . 33 47. Cerberus 118
14. Hecate in lupta cu Giganfil 36 48. Demeter-Ceres 120
15. Jupiter In lupta cu Giéanfii 37 49. Rapirea Proserpinei 121
16. Un Gigant 39 50. Sirena 127
17. Marte inlanjuit i pazit de Otos 51. Sirena 128
si Ephialtes 41 52. Ceres gi Triptolem 133
18. Zevs-jupiter 45 53. Triptolem intre Ceres si Proser-
19. Philemon si Bauds 46 pina 134
20. Nunta lui Jupiter cu junona . . 56 54. Minotaurul 143
21. Plebe desmierddnd vultyrut lui 55. Latona urmaritä de sarpele Py-
Jupiter 58 thon 146
22. Rapirea lui Ganymedes . . . 59 56. Apollo dela Belvedere 153
23. Rapirea lui Ganymedes . . . 61 57. Apollo gi Amor 157
24. Hera-Juno, numita Barberini . . 62 58. Daphne si Apollo 160
25. Horele, Anotimpurile (Primavera, 59. Apollo Musagetul 167
Toamna, Vara) 64 60. Apollo si Marsyas 167
411b
26. Parcele 65 61. Nioba . 177
27. Celetrei Grafii 66 62. Melpomene 182
28. Tyche-Fortuna 67 63. Thalia 184
29. Fortuna 67 64. Polyhymnia 180
30. Diana pi Callisto 69 05, Helios gi Stelele. . . 185
31. Hera-Juno, numita Ludovisi . 71 66. Caderea lui Phaethon 188
32. Mercur omorind pe Argus . . 75 67. Phaethusa 189
Rapirea Europei. 79 68. Asclepios-Aesculapius 199

www.digibuc.ro
 Pag. Fig. Pag.
69. Hygia ...... 193 90. Eros gi Anteros. 256
70. Diana din Ephes 196 91. Puterea Amorului 257
71. Diana din Versailles 196 92. Eros intinzAnd arcul. 258
72. Nimfa 198 93, Hermes-Mercurius 265
73. Diana gl Acteon .
74. Acteon
75. Eos-Aurora, urmärind pe Ce-
198
200
94. Pan
95. Pan
96. Pan-Daphnis .
... 270
271
271
phalos 205 97. Faunus In repaus 272
76. Hephaestos-Vulcan 211 98. Cadmus omorind, cu ajutorul
77. Prometheus creifind pe om. . . 213 Minervei, balaurul . . . 275
78. Pandora gatita de Mercur gi de 99. Dionysos-Bacchus 279
Minerva 216 100. Bacchus scaldat de nimfe. . . 279
79. Vesta, numitä Giustiniani . . . 219 101. Mercur and pe Bacchus Ind-
80. Pallas Athena-Minerva . . . . 224 tugei sale 282
81. Athena Lemnia Ie Phidias . . . 228 102. Thiasul iui Dionysos-Bacchus . 284
82. Nike-Victoria Peoniana, Olympia 230 103. Leucothea 288
83. Boreas räpind pe Orithya 4 . 228 104. Silen cu Bacchus copil. . . . 291
84. Ares-Mars 234 105. Faunus (Satir) juand cu fimba-
85. Aphrodita (Venus genitrix). . . 242 lele 292
86. Aphrodita-Venus din Millo. . . 246 106. Un tovaräg al lui Acoetes. . . 294
87. Psyche rapita de Zephir. . . . 246 107. Menade dansfind 297
88. Amor gi Psyche 248 108. Ariadna adormita 299
89. Pygmalion dfind vieala statuei 109. Dionysos-Bacchus 301
sale . 254

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro