Sunteți pe pagina 1din 255

Joyce Lexicography Volume 126

As to the Theory of the Novel, the very First & the very Last

Satyricon
by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), French (1923)
in six volumes

Latin, English, and Romanian

Edited by
C. George Sandulescu & Lidia Vianu
As to the Theory of the Novel, Conform teoriei romanului,
the very First & the very Last primul şi ultimul

1. Let us assume that Satyricon is a novel, though there 1. Să considerăm că Satyricon este roman, deşi există
are voices, not many, which deny the fact. voci care afirmă contrariul, chiar dacă ele nu sunt multe
2. Let us assume that Joyce knew Satyricon extremely la număr.
well in detail, on account of his Latin in a Catholic 2. Să considerăm că Joyce cunoştea Satyricon profund şi
University. That is why he studied Italian. In this way, în detaliu, dat fiind că a studat latina la o universitate
he practically covered all Romance languages, and his catolică. Acesta a fost motivul pentru care a studiat
stay repeatedly sojourned in Zürich took care of his italiana. În maniera lui proprie, Joyce a acoperit
German. Joyce could write fluently in Italian (even întreaga arie a limbilor romanice, iar şederea lui la
published newspaper articles for money), French (he Zürich, prelungită în mod repetat, i-a asigurat
lived in Paris practically half of his life), and Danish cunoştinţele de limba germană. Joyce scria foarte bine
and Norwegian because he corresponded with Henrik în italiană (chiar a publicat articole de ziar în această
Ibsen in both these languages. limbă, toate scrise pentru bani), în franceză (a locuit la
Paris jumătate din viaţa lui), şi de asemenea în daneză
şi norvegiană—acestea din urmă fiind limbile în care
Joyce a corespondat cu Henrik Ibsen.

1. Why did Joyce open the first cinema-hall in Dublin? 1. De ce a deschis Joyce primul cinematograf din
Dublin?
2. Finnegans Wake was mostly written at night, after 2. Finnegans Wake a fost scris în mare măsură după ce
Joyce had listened to the radio: broadcasts were his Joyce asculta radio noaptea: Joyce era pasionat de radio
hobby, and he listened to them regularly. şi asculta în fiecare noapte.
3. Joyce was the first to realize that the relationship 3. Joyce şi-a dat seama primul că relaţia imagine-cuvânt
between word and image was the most important e binaritatea cea mai importantă a secolului XX şi după
binarity of the 20th century and after. el.
1. Joyce comes very close to Petronius. Instead of 1. Joyce lucrează foarte aproape de Petronius.
modifying the image (like Fellini), Joyce modifies the În loc de modificarea imaginii (Fellini), Joyce modifică
structure of the word. interiorul cuvântului.
2. The structure of the two novels is deliberately loose, 2. Structura celor două romane este deliberat
with very subtle implications. They were written in dezlânată, cu implicaţii de mare subtilitate. Ele au fost
order to last in time, to become eternal literature. scrise cu intenţia de a rezista în timp, spre eternitate
literară.
3. Both situations and heroes are surprisingly similar. 3. Corespondenţele situaţiilor şi personajelor sunt
surprinzător de apropiate.
4. Both the overall structure and the texture of details 4. Paralelele dintre scrierea lui Petronius şi a lui Joyce,
are extraordinarily similar. The young man (who is, to la nivelul structurii de ansamblu, cât şi al texturii de
a large extent, the main hero) is Stephen Dedalus. In detaliu, sunt extraordinar de apropiate. Tânărul (în
Finnegans Wake, Stephen becomes the main hero of the mare măsură personajul principal) e Stephen Dedalus.
Honuphrius episode. În Finnegans Wake, Stephen devine personajul principal
din Honuphrius.

Key words Cuvinte cheie


1. looseness of structure and texture 1. dezlânare, la nivel de structură şi textură
2. staccato manner, in which the fragments are 2. abordare staccato, cu aparentă lipsă de apropiere
apparently different. între pasaje.

Conclusion Concluzie
It seems certain that Joyce knew Petronius, that he Este sigur că Joyce cunoştea Pertonius, că a mers pe
focused on the connection word-image. ideea relaţiei dintre cuvânt şi imagine.
The characters are similar, both in number and Numărul şi tipologia personajelor sunt
typology. asemănătoare.
C. George Sandulescu
ISBN 978-606-760-082-7
© The University of Bucharest

Cover Design and overall Layout by


Lidia Vianu
Subediting: Silviu Buzatu, Dorina Constantin, Maria Rizoiu
Proofreading: Ioana Agafiţei, Ioana Dumitru, Andrada Mingiuc, Constanţa Tutunea
IT Expertise: Cristian Vîjea, Simona Sămulescu
PR Manager: Violeta Baroană
Acknowledgements
Petronius: Satyricon, http://www.thelatinlibrary.com/petronius1.html
The Satyricon of Petronius Arbiter, complete and unexpurgated translation by W.C.
Firebaugh, in which are incorporated the forgeries of Nodot and Marchena, and the readings
introduced into the text by De Salas, 1922, http://www.gutenberg.org/files/5225/5225-
h/5225-h.htm .
Petroniu: Satyricon. Traducere în limba română de Eugen Cizek, Paideia, Bucureşti, 1995.
Petronius: Satyricon. Traducere în limba română de I.M.Marinescu, Editura Cultura
Nationala 1921, Colectia Clasicii Antici.
L’Oeuvre de Pétrone. Le Satyricon. Traduction nouvelle et complète par Louis de Langle,
Bibliothèque des curieux, Paris, 1923.
Illustrations from Federico Fellini’s Satyricon, 1969.
Joyce Lexicography Volume 126

As to the Theory of theNovel, the very First & the very Last

Satyricon
by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)
in six volumes

Latin, English, and Romanian

Edited by
C. George Sandulescu & Lidia Vianu
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

XLV.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

Oro te, inquit Echion “Don’t be so down in the —Rogu-te, zice Echion, «Te rog, zise Echion, un
centonarius, melius loquere. mouth,” chimed in Echion, the negustorul de stofe1, să negustor de preșuri, să
“Modo sic, modo sic”, inquit ragman; “if it wasn’t that it’d vorbești cum trebuie. vorbești mai bine. Când așà,
rusticus: uarium porcum be something else, as the Câteodată neagră, câteodată când așà e vieața, a zis țăranul
perdiderat. Quod hodie non farmer said, when he lost his albă, a zis țăranul după ce a care-și pierduse porcul cel
est, cras erit: sic uita truditur. spotted pig. If a thing don’t pierdut un porc tărcat în mai bălțat. Azi ca șì mâine, și
Non mehercules patria melior happen today, it may multe culori. Ceea ce este azi, vieața merge înainte.
dici potest, si homines tomorrow. That’s the way life n-o să mai fie mâine: așa e În adevăr, nu s’ar putea spune
haberet. Sed laborat hoc jogs along. You couldn’t name viața. N-ar fi oraș mai bun ca că-i un oraș mai fericit ca
tempore, nec haec sola. Non a better country, by Hercules, ăsta, dacă ar avea oameni. Dar acesta, dacă ar aveà oameni
debemus delicati esse; ubique you couldn’t, if only the men acum suferă cumplit și nici nu mai cum se cade. Dar nu-i
medius caelus est. Tu si aliubi had any brains. She’s in hot e singurul în oala asta. nu numai orașul nostru care
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

2
fueris, dices hic porcos coctos water right now, but she ain’t trebuie să facem pe sufere pe aceste vremuri. Nu
ambulare. Et ecce habituri the only one. We oughtn’t to mofturoșii: peste tot este trebuie să fim năzuroși, peste
sumus munus excellente in be so particular; heaven’s as același cer. Tu, dacă ai fi în tot e cerul la fel de aproape.
triduo die festa; familia non far away everywhere else. If altă parte, ai spune că aici Tu, dacă ai fi în altă parte, ai
lanisticia, sed plurimi liberti. you were somewhere else, umblă porcii gata fripți prin spune că pe aici se plimbă
Et Titus noster magnum you’d swear that pigs walked oraș2. Și, iată, o să avem o porcii fripți gata.
animum habet, et est around here already roasted. minunată întrecere între În curând vom aveà o
caldicerebrius. Aut hoc aut Think of what’s coming! We’ll gladiatori, care o să țină trei strașnică luptă de gladiatori,
illud erit, quid utique. Nam soon have a fine gladiator zile la rând; n-au să fie sclavi timp de trei zile, cât vor țineà
illi domesticus sum, non est show to last for three days, no de meseria asta, ci mai cu sărbătorile. Ea va fi dată nu de
miscix. Ferrum optimum training-school pupils; most of seamă liberți3. Și Titus al o bandă de sclavi luată cu
daturus est, sine fuga, them will be freedmen. Our nostru4 are inima largă și antrepriză, ci de foarte mulți
carnarium in medio, ut Titus has a hot head and mintea fierbinte. O să fie una liberți. Și Titus al nostru e
amphitheater uideat. Et habet plenty of guts and it will go to sau alta, tot o să iasă ceva ca mărinimos, e un spirit
unde. Relictum est illi a finish. I’m well acquainted lumea din treaba asta. Căci eu înflăcărat, e sau totul, sau
sestertium tricenties: decessit with him, and he’ll not stand stau toată ziulica în casa lui și nimic, dar e ceva, în tot cazul.
illius pater male. Vt for any frame-ups. It will be știu că nu o bălmăjește Eu sunt omul lui de casă, el
quadringenta impendat, non cold steel in the best style, no niciodată. Are să dea cele mai nimic nu face pe jumătate.
sentiet patrimonium illius, et running away, the shambles bune arme5, n-are să îngăduie Ni-se va da un fier bine călit:
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

3
sempiterno nominabitur. Iam will be in the middle of the fuga din luptă, și măcelul are nimeni nu va fugì din arenă și
Manios aliquot habet et amphitheatre where all the să aibă loc la mijloc, ca să-l măcelul se va da chiar în
mulierem essedariam et crowd can see. And what’s vadă tot amfiteatrul. Și are de mijlocul ei, pentru ca tot
dispensatorem Glyconis, qui more, he has the coin, for he unde să facă toate astea. A amfiteatrul să vadă. Și are și
deprehensus est cum came into thirty million when moștenit treizeci de milioane de unde: a moștenit treizeci de
dominam suam delectaretur. his father had the bad luck to de sesterți: tatăl lui a murit, milioane de sesterții în urma
Videbis populi rixam inter die. He could blow in four săracul de el. Chiar de-ar morții tatălui său. Că va
zelotypos et amasiunculos. hundred thousand and his cheltui patru sute de mii, nu i- cheltuì din ei 400.000, n’o să se
Glyco autem, sestertiarius fortune never feel it, but his ar păsa, iar numele lui o să fie resimtă: averea lui și numele-i
homo, dispensatorem ad name would live forever. He pomenit mereu. Are atâția va fi pomenit pe veci. Are dejà
bestias dedit. Hoc est se ipsum has some dwarfs already, and vlăjgani, o femeie câțiva mojici dela țară, o
traducere. Quid seruus a woman to fight from a conducătoare de car6 și pe femeie care se luptă din car și
peccauit, qui coactus est chariot. Then, there’s Glyco’s intendentul lui Glyco, care a pe casierul lui Glyco, care a
facere? Magis illa matella steward; he was caught fost prins pe când făcea fost prins pe când își desfătà
digna fuit quam taurus screwing Glyco’s wife. You’ll dragoste cu stăpâna sa. O să stăpâna. Ai să vezi atunci ce
iactaret. Sed qui asinum non see some battle between vedeți ce ceartă o să iasă în mai ceartă va fi între bărbații
potest, stratum caedit. Quid jealous husbands and favored public între geloși și geloși și amanți. Glyco însă,
autem Glyco putabat lovers. Anyhow, that cheap amorezați7. Iar Glyco, om care un om de nimic, și-a trimis
Hermogenis filicem unquam screw of a Glyco condemned nu face doi bani, și-a dat casierul să lupte cu fiarele.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

4
bonum exitum facturam? Ille his steward to the beasts and intendentul la fiare8! Adică s-a Adică s’a expus pe el însuș.
miluo uolanti poterat ungues only published his own făcut de râs. Cu ce a greșit Căci ce strică un sclav care a
resecare; colubra restem non shame. How could the slave sclavul dacă a fost silit de trebuit să facă ceeace i s’a
parit. Glyco, Glyco dedit suas; go wrong when he only stăpână? Mai bine o dădeau la poruncit? Mai bine ar fi
itaque quamdiu uixerit, obeyed orders? It would have taur pe nemernica aia de meritat acea femeie ordinară,
habebit stigmam, nec illam been better if that she-piss-pot, femeie9. Cine nu poate să bată să fie luată ‘n coarne de taur.
nisi Orcus delebit. Sed sibi for that’s all she’s fit for, had măgarul bate samarul10. Cum Se bate șeaua ca să priceapă
quisque peccat. Sed subolfacio been tossed by the bull, but a socotea Glyco că are să iasă iapa. Cum puteà Glyco să
quia nobis epulum daturus est fellow has to beat the saddle ceva bun din neamul lui creadă că o poamă ca fata lui
Mammaea, binos denarios when he can’t beat the jackass. Hemogenes? Ăla era în stare Hermogenes îl va duce la bun
mihi et meis. Quod si hoc How could Glyco ever să taie ghearele unui uliu din sfârșit? Acest Hermogenes ar
fecerit, eripiat Norbano totum imagine that a sprig of zbor11: năpârca nu zămislește fi fost în stare să taie ghiarele
fauorem. Scias oportet plenis Hermogenes’ planting could o frânghie12. Glyco, Glyco și-a unui uliu din sbor, și vipera
uelis hunc uinciturum. Et turn out well? Why, făcut-o cu mâna lui; d-aia cât o nu naște țipari. Glyco s’a
reuera, quid ille nobis boni Hermogenes could trim the trăi, are să poarte pe obraz pedepsit pe el însuș și cât va
fecit? Dedit gladiatores claws of a flying hawk, and no pecetea faptei sale rușinoase, trăì va purtà pecetea rușinei,
sestertiarios iam decrepitos, snake ever hatched out a rope și numai Orcus13 o s-o șteargă. pe care numai moartea i-o va
quos si sufflasses, cecidissent; yet! And look at Glyco! He’s Dar fiecare cu păcatele lui. șterge. Dar fiecare își ispășește
iam meliores bestiarios uidi. smoked himself out in fine Numai că parcă și miros greșelile. Am mirosit acum că
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

5
Occidit de lucerna equites; shape, and as long as he lives, ospățul pe care ni-l va da Mammaea ne va da un ospăț
putares eos gallos gallinaceos: he’ll carry that stain! No one Mammaea14, de unde să mă și câte doi dinari mie și
alter burdubasta, alter loripes, but the devil himself can wipe aleg și eu cu câte doi denari, oamenilor mei. Dacă face
tertiarius mortuus pro that out, but chickens always pentru mine și pentru oamenii aceasta, îl va despuià pe
mortuo, qui haberet neruia come home to roost. My nose mei. Dacă ar face asta, i-ar lua Norbanus de orice favoare.
praecisa. Vnus alicuius tells me that Mammaea will lui Norbanus toată trecerea de Trebuie să știți că-l va întrece
flaturae fuit Thraex, qui et ipse set out a spread: two bits care se bucură el. Ascultați ce cu mult atunci. În adevăr, ce
ad dictata pugnauit. Ad apiece for me and mine! And vă spun, o să-l lase în urmă bine ne-a făcut acela? Ne-a dat
summam, omnes postea secti he’ll nick Norbanus out of his hăt-departe pe Norbanus! Și, lupta unor gladiatori ce nu
sunt; adeo de magna turba political pull if he does; you de fapt, ce așa mare bine ne-a plăteau un ban, scoși din uz și
“Adhibete” acceperant: plane all know that it’s to his interest făcut Norbanus nouă? Ne-a pe care i-ai fi dat jos cu
fugae merae. “Munus tamen, to hump himself to get the dat niște gladiatori care nu fac suflarea. Am văzut eu
inquit, tibi dedi”: et ego tibi best of him. And honestly, doi bani și prăpădiți, că, dacă luptători cu fiarele, mai buni.
plodo. Computa, et tibi plus what did that fellow ever do ai sufla peste ei, ar cădea jos; Luptătorii călări, destinați să
do quam accepi. Manus for us? He exhibited some two se țin mai bine în arenă chiar fie uciși, erau ca aceia ce
manum lauat. cent gladiators that were so și oamenii dați la fiare. împodobesc lămpile, și i-ai fi
near dead they’d have fallen Călăreții pe care i-a trimis să luat drept niște cocoși: unul
flat if you blew your breath at moară în arenă erau galbeni la erà ca un măgar șoldit, altul își
them. I’ve seen better thugs față ca ceara, de parcă ar fi fost târà piciorul, iar cel de-al
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

6
sent against wild beasts! And niște năluci. Credeai că sunt treilea, care trebuià să
the cavalry he killed looked niște cocoși prăpădiți: unul înlocuească pe cel căzut, erà și
about as much like the real seamănă cu un măgar cocârjat el aproape mort cu tendoanele
thing as the horsemen on the de poveri, altul arată a tăiate. Numai unul a mai fost
lamps; you would have taken damblagiu, al treilea, care a ceva de el: un luptător trac,
them for dunghill cocks! One înlocuit pe cel mort15, era și el care s’a luptat după regulele
plug had about as much mort, căci avea tendoanele școalei. Într’un cuvânt, toți
action as a jackass with a tăiate. Unul singur a avut fură tăiați la urmă și din
pack-saddle; another was nițică inimă în el, un trac16, și public se strigà mereu «Dați-
club-footed; and a third who încă și ăla s-a bătut numai le!» Niște poltroni cu
had to take the place of one după regulile învățate la adevărat!... Și-mi spuneà el:
that was killed, was as good as școală. Ce mai încoace și «Dar ți-am dat o luptă de
dead, and hamstrung into the încolo, la urmă i-au bătut pe gladiatori». «Și eu te-am
bargain. There was only one toți cu biciul. Iar oamenii tot aplaudat la rându-mi. Socoate
that had any pep, and he was zbierau: „Trageți-le!” Erau acum și vei vedeà că ți-am dat
a Thracian, but he only fought buni numai să fugă. „Totuși, mai mult decât am primit. O
when we egged him on. The zice Norbanus, v-am dat o mână spală pe alta!»
whole crowd was flogged întrecere de gladiatori”. Iar eu
afterwards. How the mob did te aplaud așa cum meriți. Fă
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

7
yell ‘Lay it on!’ They were socoteala bine și o să vezi că
nothing but runaways. And at eu își dau mai mult decât mi-
that he had the nerve to say, ai dat tu. O mână spală pe
‘I’ve given you a show.’ ‘And alta.
I’ve applauded,’ I answered;
‘count it up and you’ll find
that I gave more than I got!
One hand washes the other.’”

1 Echion era alt nume răspândit, întâlnit și în satirele lui Iuvenal, ca și în inscripții. Negustorii de stofe apăreau ca personaje și în mimi.
2 Altă expresie proverbială.
3 Luptele sângeroase între gladiatori, desfășurate în amfiteatre, angajau mai ales sclavi, pregătiți în vederea acestui scop (familiae lanisticiae). Dar, cu vremea

(și mai ales în timpul domniei lui Nero, când a fost scris Satyricon-ul), la aceste lupte au participat și liberți, uneori chiar și cavaleri romani, senatori etc.
4 Patronul lui Echion, care-i dă doar prenumele.

5 Adică din fier călit; lupta va fi, deci, necruțătoare.

6 După un obicei celtic, întâlnit la gali și la britanici, apăreau în luptele de gladiatori conducătoare de care.

7 Primii vor lua, desigur, partea lui Glyco, iar ceilalți a sclavului.

8 Vânzându-l probabil lui Titus, spre a-l oferi fiarelor în cadrul spectacolului cu gladiatori.

9 Ca s-o ia în coarne, în plin amfiteatru.

10 Expresie proverbială. Glyco nu putea să-și pedepsească soția și atunci îl pedepsea pe intendent.

11 Atât era de lacom și de zgârcit.

12 Altă expresie proverbială, de tipul: „ce se naște din pisică șoareci mănâncă”.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

8
13 Aici: „moartea”.
14 Mammaea era un nume destul de întâlnit: provenea de la grecescul mamme—„mămică” sau „doică” (în latină apare și forma mamma, ca în italiană).

15 Gladiatorul învins și mort era înlocuit cu un altul, care lupta cu învingătorul. Uneori, câte un gladiator mai bun trebuia să se lupte în aceeași zi cu câte 3-4

potrivnici.
16 Gladiatorii numiți traci (Thraex, pentru că tipul de luptător provenea din Tracia) luptau numai cu o sabie scurtă (sica) și cu arme de apărare sumare.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

XLVI.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

“Videris mihi, Agamemnon, “Agamemnon, your looks Pare-mi-se, Agamemnon, că Tu ai păreà că stai să-mi zici,
dicere: ‘Quid iste argutat seem to say, What’s this zici: „Ce tot turuie pisălogul Agamemnon: «Dar ce tot
molestus?’ Quia tu, qui potes boresome nut trying to hand ăsta?” Fac asta pentru că tu, pălăvrește plicticosul ăsta?
loquere, non loquis. Non es us?” Well, I’m talking because care poți să vorbești cum se Fiindcă tu, care poți să
nostrae fasciae, et ideo you, who can talk book- cuvine, nu scoți o vorbă. Nu vorbești, nu vorbești. Tu nu
pauperorum uerba derides. foolishness, won’t. You don’t ești de teapa noastră și îți bați ești de teapa noastră și
Scimus te prae litteras fatuum belong to our bunch, so you joc de vorbele sărăntocilor. deaceea îți bați joc de vorbele
esse. Quid ergo est? Aliqua laugh in your sleeve at the Lasă că știm noi, învățătura ți- noastre, ale unor oameni de
die te persuadeam, ut ad way us poor people talk, but a sucit capul. Și ce dacă? Într-o jos. Știm noi că din pricina
uillam uenias et uideas we know that you’re only a zi am să te conving să vii la multei învățături, ți-ai cam
casulas nostras. Inueniemus fool with a lot of learning. țară și să-mi vizitezi căsuțele. ieșit din fire. Ce-are aface? O
quod manducemus, pullum, Well, what of it? Some day I’ll O să avem ce să îmbucăm: să te rog într’o zi să vii la mine
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

10
oua: belle erit, etiam si omnia get you to come to my country pui, ouă; o să fie frumos, chiar la țară și să vezi căsuțele
hoc anno tempestas dispare † place and take a look at my dacă anul ăsta vremea rea a noastre. Vom găsì și ceva de
pallavit † . Inueniemus ergo little estate. We’ll have fresh stricat toate. Găsim noi ce să mâncat: pui, ouă, va fi frumos
unde saturi fiamus. Et iam tibi eggs and spring chicken to punem în gură. Și apoi îți deșì anul ăsta timpul le-a făcut
discipulus crescit cicaro meus. chew on when we get there; it crește viitorul elev, puștiul1 să crească toate ponciș. Vom
Iam quattuor partis dicit; si will be all right even if the meu. Știe de pe acum să spună găsì noi totuș cu ce să ne
uixerit, habebis ad latus weather has kept things back cele patru părți2: să fie el săturăm. Pe micuțul meu îl
seruulum. Nam quicquid illi this year. We’ll find enough to sănotos, ai să ai pe lângă tine cresc de pe acum ca pe
uacat, caput de tabula non satisfy us, and my kid will un slujitor mititel. Când are viitoru-ți școlar. Dejà poate să-
tollit. Ingeniosus est et bono soon grow up to be a pupil of puțină vreme liberă, nici nu ți spună cele patru
filo, etiam si in aues morbosus yours; he can divide up to ridică măcar capul de pe subîmpărțiri ale asului. De va
est. Ego illi iam tres cardeles four, now, and you’ll have a tăblița lui3. E deștept și de soi trăì, vei avea un mic servitor
occidi, et dixi quia mustella little servant at your side, if he bun, cu toate că moare după lângă tine. Căci ori de câte ori
comedit. Inuenit tamen alias lives. When he has a minute to păsări. Eu, în persoană, i-am are timp liber, nu-și mai ridică
nenias, et libentissime pingit. himself, he never takes his omorât trei sticleți și i-am spus capul dela tablă. Are
Ceterum iam Graeculis calcem eyes from his tablets; he’s că i-a mâncat o nevăstuică. inteligență, e de soiu bun, deșì
impingit et Latinas coepit non smart too, and has the right Totuși, a descoperit el alte are o aplicare bolnăvicioasă
male appetere, etiam si kind of stuff in him, even if he fleuștețe și cum pictează de pentru pasări. Până acuma i-
magister eius sibi placens sit. is crazy about birds. I’ve had zor. Se vâră și în ale am gâtuit trei sticleți,
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

11
Nec uno loco consistit, sed to kill three of his linnets grecoteilor și a început să spunându-i că i-a mâncat
uenit… dem litteras, sed non already. I told him that a miște și la latină, cu toate că nevăstuica. Dar el și-a găsit
uult laborare. Est et alter non weasel had gotten them, but are un dascăl prea îngâmfat. alte prostii și pictează cu
quidem doctus, sed curiosus, he’s found another hobby, Nu stă locului defel, ci vine și foarte mare plăcere. A
qui plus docet quam scit. now he paints all the time. pleacă toată vremea: știe carte, început-o cu limba grecoteilor
Itaque feriatis diebus solet He’s left the marks of his heels dar nu-i place să muncească4. și-l atrage și latineasca, deșì
domum uenire, et quicquid on his Greek already, and is Mai avem și un al doilea profesorul lui e pedant și nu
dederis, contentus est. Emi doing pretty well with his profesor, nu prea învățat, dar stă locului, ci vine doar de-i dă
ergo nunc puero aliquot libra Latin, although his master’s harnic: învață pe elevi mai ceva de scris, dar de lucrat nu
rubricata, quia uolo illum ad too easy with him; won’t multe decât știe el însuși. S-a voește să lucreze. Mai e încă
domusionem aliquid de iure make him stick to one thing. desprins să vină la mine acasă unul, care deșì nu-i învățat, e
gustare. Habet haec res He comes to me to get me to în zilele de sărbătoare și se mult doritor de învățătură.
panem. Nam litteris satis give him something to write mulțumește totdeauna cu ce-i Acesta îl învață mai mult
inquinatus est. Quod si when his master don’t want to dăm. I-am cumpărat băiatului decât știe el, vine de obiceiu
resilierit, destinaui illum work. Then there’s another câteva cărți scrise cu litere acasă sărbătoarea și orice-i
artificii docere, aut tutor, too, no scholar, but very roșii5, fiindcă vrea să prindă dai, îl mulțumește. Acum am
tonstreinum aut praeconem painstaking, though; he can ceva din drept pentru cele cumpărat pentru băiat câteva
aut certe causidicum, quod illi teach you more than he knows trebuincioase gospodăriei cărți cu titlurile roșii, fiindcă
auferre non possit nisi Orcus. himself. He comes to the noastre. Că e tobă de voesc ca el să guste ceva din
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

12
Ideo illi cotidie clamo: house on holidays and is literatură. Dacă n-o să-i placă știința dreptului pentru
“Primigeni, crede mihi, always satisfied with studiul dreptului, m-am trebuințele casei. Cu acest
quicquid discis, tibi discis. whatever you pay him. Some gândit să-l dau la o meserie. lucru își poate câștigà pâinea,
Vides Phileronem causidicum: little time ago, I bought the Să se facă bărbier sau crainic căci de literatură e îmbâcsit
si non didicisset, hodie famem kid some law books; I want public, sau măcar avocat6. destul. Dacă se codește, am
a labris non abigeret. Modo, him to have a smattering of Meseriile astea n-o să i le hotărît atunci să-l învăț un
modo, collo suo circumferebat the law for home use. There’s poată lua nimeni, afară doar meșteșug, fie bărbieritul, fie
onera uenalia; nunc etiam bread in that! As for literature, de Orcus. De asta îi cânt la cap meseria de pristav public, fie
aduersus Norbanum se he’s got enough of that in him în fiecare zi: „Primigenius, pe cea de advocat. Aceasta
extendit. Litterae thesaurum already; if he begins to kick, crede-mă, ce înveți pentru tine nici moartea nu i-o poate luà.
est, et artificium nunquam I’ve concluded that I’ll make înveți. Îl vezi pe avocatul Deaceea îi strig toată ziua:
moritur”. him learn some trade; the Phileros: dacă n-ar fi învățat, «Primigenius, crede-mă că
barber’s, say, or the azi ar muri de foame. Mai ieri ceeace înveți, pentru tine
auctioneer’s, or even the purta în spinare mărfuri și înveți! Vezi pe advocatul
lawyer’s. That’s one thing no făcea pe negustorul ambulant. Phileros? Dacă n’ar fi învățat,
one but the devil can do him Acum nu-i pasă nici de n’ar mai puteà gonì, azi,
out of! ‘Believe what your Norbanus. Cultura e o foamea dela gură. Nu de mult
daddy says, Primigenius,’ I comoară, și meseria nu piere duceà în spate saci de vânzare
din into his ears every day, niciodată.” și acum ține piept chiar lui
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

13
‘whenever you learn a thing, Norbanus. Învățătura-i
it’s yours. Look at Phileros the comoară și ceeace ai învățat
attorney; he’d not be keeping nu piere niciodată».
the wolf from the door now if
he hadn’t studied. It’s not long
since he had to carry his wares
on his back and peddle them,
but he can put up a front with
Norbanus himself now!
Learning’s a fine thing, and a
trade won’t starve.’”

1 În latinește: cicaro (de la carus—„drag”, cu reduplicare și terminație populară în -o, -onis), cuvânt care marca o afecțiune deosebită.
2 Editorii nu se înțeleg asupra sensului exact al acestei aserțiuni: după unii, Echion ar face aluzie la împărțirea cu patru, după alții, la subdiviziunile asului
(deci tot aritmetică), iar după alții, la cele patru diviziuni ale discursului antic. Înclinăm spre această ultimă interpretare.
3 Tăblița pe care scria.

4 În această frază textul latin este corupt și foarte nesigur: traducătorul este obligat mai degrabă să ghicească înțelesul cuvintelor lui Echion și să adauge de

la el câte ceva în originalul latin.


5 În original, rubricata (de la ruber—„roșu”). Erau numite astfel cărțile de drept: ele se scriu cu litere roșii.

6 Să se remarce gradația descendentă a meseriilor. Profesia de bărbier era foarte prețuită; unii bărbieri ajungeau în posturi foarte înalte. Cât privește pe

avocați, ei se deosebeau de jurisconsulți, specialiști în științele juridice, oameni care studiaseră dreptul.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

14

XLVII.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

Eiusmodi tabulae uibrabant, Twaddle of this sort was Tocmai bolboroseam Convorbiri de acestea se
cum Trimalchio intrauit et being bandied about when asemenea vorbe, când a intrat vânturau, când se ivì
detersa fronte unguento Trimalchio came in; mopping Trimalchio. După ce și-a șters Trimalchio și, după ce-și
manus lauit; spatioque his forehead and washing his fruntea, se spălă pe mâini cu șterse fruntea și se spălă pe
minimo interposito: “Ignoscite hands in perfume, he said, parfum1. Apoi, după un mic mâini cu apă parfumată
mihi, inquit, amici, multis iam after a short pause, “Pardon răgaz, spuse: «Iertați-mă, prietenilor, ne
diebus uenter mihi non me, gentlemen, but my —Iertați-mă, prieteni; de zise, după o foarte scurtă
respondit. Nec medici se stomach’s been on strike for multe zile stomacul nu-mi pauză. Fiindcă stomacul de
inueniunt. Profuit mihi tamen the past few days and the merge bine. Medicii nu găsesc câteva zile nu mai îmi merge
maleicorium et taeda ex aceto. doctors disagreed about the nici un leac. M-a ajutat o bine, și doctorii nu mai știu ce
Spero tamen, iam ueterem cause. But pomegranate rind băutură făcută cu coajă de să facă, m’am ajutat eu cu
pudorem sibi imponet. and pitch steeped in vinegar rodie și din rășină de pin coaje de rodie și rășină
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

15
Alioquin circa stomachum have helped me, and I hope amestecată cu oțet. Sper că amestecate în oțet. Așà că,
mihi sonat, putes taurum. that my belly will get on its stomacul meu își va recăpăta trag nădejde că-și va
Itaque si quis uestrum good behaviour, for deprinderile vechi. De redobândì vechea obișnuință.
uoluerit sua re causa facere, sometimes there’s such a altminteri, îmi tot huruie prin Dealtfel gemeà ca și cum ar fi
non est quod illum pudeatur. rumbling in my guts that stomac, de parcă aș avea un mugit un taur. Dacă vreunul
Nemo nostrum solide natus you’d think a bellowing bull taur pe acolo. Dacă cineva din voi vrea prin urmare să se
est. Ego nullum puto tam was in there. So if anyone dintre voi vrea să-și facă ușureze și el, să o facă fără să
magnum tormentum esse wants to do his business, nevoile, să nu se rușineze. se sfiască. Nimeni dintre noi
quam continere. Hoc solum there’s no call to be bashful Nimeni dintre noi nu s-a nu s’a născut încuiat. Nu-i
uetare ne Iouis potest. Rides, about it. None of us was born născut fără găuri. Eu nu cred chin mai mare, socot eu, decât
Fortunata, quae soles me solid! I don’t know of any că există chin mai mare decât acela de-a te abține. E
nocte desomnem facere? Nec worse torment than having to să te ții. Nici Iupiter nu poate singurul lucru dela care nici
tamen in triclinio ullum uetuo hold it in, it’s the one thing să oprească asta. Râzi, Jupiter nu te poate oprì. Tu
facere quod se iuuet, et medici Jupiter himself can’t hold in. Fortunata, râzi, tu care adesea râzi, Fortunato, tu care de
uetant continere. Vel si quid So you’re laughing, are you, nu mă lași să dorm noaptea obiceiu îmi strici somnul în
plus venit, omnia foras parata Fortunata? Why, you’re din pricina asta? Nici chiar în timpul nopțli? Chiar în sala de
sunt: aqua, lasani et cetera always keeping me awake at tricliniu nu opresc pe cineva mâncare nu opresc pe nimeni
minutalia. Credite mihi, night yourself. I never să se ușureze. De altfel, nici de a se ușurà. Și doctorii sunt
anathymiasis si in cerebrum objected yet to anyone in my medicii nu ne lasă să ne împotriva abținerii. Dacă vă
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

16
it, et in toto corpore fluctum dining-room relieving himself ținem. Dacă aveți o nevoie împinge vreo nevoie mai
facit. Multos scio periisse, when he wanted to, and the mai mare, găsiți afară tot ce vă mare, găsiți afară toate
dum nolunt sibi uerum doctors forbid our holding it trebuie: apă, oală de noapte și pregătite: apă, oală de noapte
dicere.” in. Everything’s ready celelalte mărunțișuri. Credeți- și celelalte mărunțișuri. Aburii
Gratias agimus liberalitati outside, if the call’s more mă, dacă cumva gazele se din stomac, credeți-mă, se
indulgentiaeque eius, et serious, water, close-stool, urcă la creier, produc necazuri urcă la creier și produc
subinde castigamus crebris and anything else you’ll need. în tot corpul. Știu că mulți au fierbere în tot corpul. Știu pe
potiunculis risum. Nec adhuc Believe me, when this rising pierit așa, pentru că n-au să mulți cari au pierit așà, fiindcă
sciebamus nos in medio vapor gets to the brain, it puts spună adevărul2. n’au voit să urmeze glasul
lautitiarum, quod aiunt, cliuo the whole body on the burn. Am adus mulțumiri dărniciei firii». Îi mulțumirăm pentru
laborare. Nam cum mundatis Many a one I’ve known to și îngăduinței lui Trimalchio mărinimia și indulgența lui,
ad symphoniam mensis tres kick in just because he și ne-am înnăbușit râsul, dând sorbind des din pahare pentru
albi sues in triclinium adducti wouldn’t own up to the pe gât pahar după pahar. Încă a ne înnăbuși râsul. Nu știam
sunt capistris et tintinnabulis truth.” We thanked him for nu știam că eram abia la însă că nu atinsesem încă
culti, quorum unum bimum his kindness and mijlocul minunățiilor sau, culmea atâtor lucruri rafinate.
nomenculator esse dicebat, consideration, and hid our cum se spune, la jumătatea În sunetul muzicii se curățì
alterum trimum, tertium uero laughter by drinking more drumului. masa și se iviră în sală trei
iam sexennem. Ego putabam and oftener. We had not După ce mesele au fost porci albi cu căpestre și cu
petauristarios intrasse et realized that, as yet, we were curățate în sunetele orchestrei, clopoței. Dintre aceștia, unul
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

17
porcos, sicut in circulis mos only in the middle of the au apărut în tricliniu trei porci ne spuneà sclavul ce-i anunțà,
est, portenta aliqua facturos. entertainment, with a hill still albi, gătiți cu botnițe și cu avea doi ani, altul trei, iar cel
Sed Trimalchio expectatione ahead, as the saying goes. The clopoței. Nomenclatorul3 d’al treilea șase ani. Eu
discussa: “Quem, inquit, ex tables were cleared off to the spunea că unul are doi ani, al credeam că intraseră niște
eis uultis in cenam statim beat of music, and three white doilea trei ani și al treilea șase clowni și că porcii, după cum
fieri? Gallum enim hogs, muzzled, and wearing ani. Eu îmi închipuiam că au se obișnuește la circurile mici,
gallinaceum, penthiacum et bells, were brought into the intrat niște paiațe împreună vor face câteva figuri de
eiusmodi nenias rustici dining-room. The announcer cu porcii lor și că vor face acrobație. «Pe care din ei voiți
faciunt: mei coci etiam uitulos informed us that one was a câteva figuri, așa cum este ca să-l gătească îndată, pentru
aeno coctos solent facere.” two-year-old, another three, obiceiul la circ. Dar cină? Un cocoș, o mâncare de
Continuoque cocum uocari and the third just turned six. I Trimalchio nu ne-a lăsat să carne tocată sau fleacuri de-
iussit, et non expectata had an idea that some rope- așteptăm prea multă vreme. astea, pot gătì și țăranii.
electione nostra maximum dancers had come in and that —Pe care dintre porcii ăștia Bucătarii mei sunt obișnuiți să
natu iussit occidi, et clara the hogs would perform vreți să-l mâncați chiar acum? gătească în căldările lor chiar
uoce: “Ex quota decuria es?” tricks, just as they do for the Doar și niște țărani pot pregăti viței întregi». Poruncind
Cum ille se ex quadragesima crowd on the streets, but un cocoș, o tocană și alte numaidecât să se cheme
respondisset: “Empticius an, Trimalchio dispelled this fleacuri de felul ăsta. Bucătarii bucătarul, fără să mai aștepte
inquit, domi natus?— illusion by asking, “Which mei fierb des în căldările lor alegerea noastră, ordonă să
Neutrum, inquit cocus, sed one will you have served up până și viței întregi. taie pe cel mai în vârstă și
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

18
testamento Pansae tibi relictus immediately, for dinner? Any Îndată a poruncit să vină apoi cu glas tare adaugă: «Din
sum.—Vide ergo, ait, ut country cook can manage a bucătarul și, nemaiașteptând ce despărțământ ești?» Și el
diligenter ponas; si non, te dunghill cock, a pentheus alegerea noastră, a dat ordin răspunzându-i că-i din al
iubebo in decuriam uiatorum hash, or little things like that, să fie tăiat cel mai voinic și l-a patruzecilea: «Te-am
conici.” Et cocum quidem but my cooks are well used to întrebat apoi pe bucătar cu cumpărat sau te-ai născut în
potentiae admonitum in serving up calves boiled glas tare: casă?» îl întrebă. «Nici una,
culinam obsonium duxit. whole, in their cauldrons!” —Din a câta decurie4 ești? nici alta», răspunse
Then he ordered a cook to be Cum acela îi răspunse că face bucătarul.—«Ți-am fost lăsat
called in at once, and without parte din a patruzecea: Ai fost prin testament de către
awaiting our pleasure, he cumpărat, întrebă iarăși, sau Pansa».—«Vezi de poartă de
directed that the oldest be te-ai născut la mine în casă? grijă» îi zise «să-ți îndeplinești
butchered, and demanded in —Nici una, nici alta, spuse bine însărcinarea, căci altfel
a loud voice, “What division bucătarul, dar m-ai moștenit voiu poruncì să te vâre în
do you belong too?” When the prin testament de la Pansa. despărțământul curierilor».
fellow made answer that he —Vezi, zise din nou
was from the fortieth, “Were Trimalchio, ține-te bine; dacă
you bought, or born upon my n-o să fii harnic, o să te dau
estates?” Trimalchio înapoi într-o decurie de
continued. “Neither,” replied curieri.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

19
the cook, “I was left to you by Și bucătarul, căruia i se
Pansa’s will.” “See to it that reamintise că stăpânul este
this is properly done,” atotputernic, s-a dus în
Trimalchio warned, “or I’ll bucătărie împreună cu porcul
have you transferred to the ce trebuia gătit.
division of messengers!” and
the cook, bearing his master’s
warning in mind, departed for
the kitchen with the next
course in tow.

1 Romanii bogați întrebuințau o mare cantitate de parfumuri. Ei nu concepeau luxul fără parfumuri. În timpul ospețelor atmosfera din încăperi era saturată
de parfum turnat peste tot.
2 Formula e ridicol de alambicată, mai ales confruntată cu lucrurile la care se referă. Pare împrumutată, cu intenție parodică, desigur, dintr-un dialog filosofic

al lui Seneca (De tranquilitate animi—Despre liniștea sufletească, 1, 16).


3 Sclav însărcinat să anunțe numele lucrurilor și persoanelor.

4 Deci Trimalchio, după un obicei al vremii, își împărțea sclavii în echipe de zece oameni, numite decurii, conduse fiecare de un decurion. El întreba pe

bucătar cu glas tare, ca să vadă oaspeții că avea sclavi mulți și că-i împărțea în decurii.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

20

XLVIII.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

Trimalchio autem miti ad nos Trimalchio’s threatening face Trimalchio însă se uită la noi Pe bucătar, căruia i-se
uultu respexit et: “Vinum, relaxed and he turned to us, cu blândețe. reamintì astfel puterea
inquit, si non placet, mutabo; “If the wine don’t please —Dacă nu vă place vinul, stăpânului, îl conduse în
uos illud oportet bonum you,” he said, “I’ll change it; zise, am să-l schimb. Trebuie bucătărie, animalul ce trebuià
faciatis. Deorum beneficio non you ought to do justice to it by să-i faceți cinste. Mulțumită gătit. Trimalchio își întoarse
emo, sed nunc quicquid ad drinking it. I don’t have to zeilor nu-l cumpăr: tot ce către noi privirea-i blândă,
saliuam facit, in suburbano buy it, thanks to the gods. băgăm în gură se face pe zicând: «dacă nu vă place
nascitur eo, quod ego adhuc Everything here that makes vreun domeniu pe care încă vinul, îl voiu schimbà, căci voi
non noui. Dicitur confine esse your mouths water, was nici nu-l cunosc. Mi s-a spus se cade să-l prețuiți.
Tarraciniensibus et Tarentinis. produced on one of my că se învecinează cu Tarracina Mulțumită binefacerii zeilor,
Nunc coniungere agellis country places which I’ve și cu Tarentul1. Acum vreau eu nu cumpăr nimic, ci tot ce-i
Siciliam uolo, ut cum Africam never yet seen, but they tell să adaug micilor mele ogoare gustos acum se produce în
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

21
libuerit ire, per meos fines me it’s down Terracina and și Sicilia, ca atunci când o să apropiere, la mine la moșie,
nauigem. Sed narra tu mihi, Tarentum way. I’ve got a am chef să ajung în Africa, să pe care însă nici n’o cunosc. Se
Agamemnon, quam notion to add Sicily to my pot merge numai pe spune că s’ar mărginì cu
controuersiam hodie other little holdings, so in case pământurile mele. Dar spune- Terracina și cu Tarentul.
declamasti? Ego autem si I want to go to Africa, I’ll be mi, Agamemnon, în ce Acum vreau să mai adaug la
causas non ago, in able to sail along my own controversă ai declamat azi? pământurile mele și Sicilia, ca
domusionem tamen litteras coasts. But tell me the subject Eu nu pledez la procese, da’ atunci când mi-ar plăceà să
didici. Et ne me putes studia of your speech today, am învățat totuși câte ceva mă duc în Africa, să pot
fastiditum, tres bybliothecas Agamemnon, for, though I pentru nevoile casei. Să nu călătorì prin propriul meu
habeo, unam Graecam, don’t plead cases myself, I crezi că disprețuiesc studiul: ținut. Dar, ia spune-mi,
alteram Latinam. Dic ergo, si studied literature for home am trei biblioteci, dintre care Agamemnon, despre ce
me amas, peristasim use, and for fear you should una cuprinde cărți grecești și subiect ai vorbit azi în școală?
declamationis tuae.” Cum think I don’t care about o a doua cărți latinești2. Căci cu toate că n’am pledat
dixisset Agamemnon: learning, let me inform you Spune-mi, deci, dacă ții la nici un proces, totuș m’am
“Pauper et diues inimici erant. that I have three libraries, one mine, care a fost tema cultivat pentru trebuințele
. .”, ait Trimalchio: “Quid est Greek and the others Latin. declamației tale. casei. Și ca să nu crezi că
pauper?”—“Vrbane”, inquit Give me the outline of your După ce Agamemnon a spus: disprețuesc învățătura, iată
Agamemnon et nescio quam speech if you like me.” „Săracul și bogatul erau am două biblioteci: una
controuersiam exposuit. “A poor man and a rich man dușmani”3, Trimalchio l-a grecească și alta latinească.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

22
Statim Trimalchio: “Hoc, were enemies,” Agamemmon întrebat: Spune-mi, te rog, subiectul
inquit, si factum est, began, when: “What’s a poor —Ce este un sărac4 discursului tău». Și
controuersia non est; si factum man?” Trimalchio broke in. —Deștept, sări Agamemnon. Agamemnon începând: «Un
non est, nihil est.” Haec “Well put,” Agamemnon După care înfățișă subiectul sărac și un bogat erau
aliaque cum effusissimis conceded and went into nu știu cărei controverse. Dar dușmani». «Ce-i un sărac?» îl
prosequeremur laudationibus: details upon some problem or Trimalchio adăugă la iuțeală: întrerupse Trimalchio. «Foarte
“Rogo, inquit, Agamemnon other, what it was I do not —Asta, dacă cumva s-a de spirit!» zise Agamemnon și
mihi carissime, numquid know. Trimalchio instantly petrecut vreodată cu adevărat, nu știu ce chestiune de drept
duodecim aerumnas Herculis rendered the following nu este o controversă; iar dacă desvoltă mai departe.
tenes, aut de Vlixe fabulam, verdict, “If that’s the case, nu s-a petrecut în realitate, nu Numaidecât Trimalchio luând
quemadmodum illi Cyclops there’s nothing to dispute e nimic. cuvântul: «Dacă aceasta s’a
pollicem poricino extorsit? about; if it’s not the case, it Noi am însoțit cu cele mai întâmplat, zise, nu mai e
Solebam haec ego puer apud don’t amount to anything călduroase laude aceste vorbe nimic de discutat asupră-i,
Homerum legere. Nam anyhow.” These flashes of și altele de acest fel, iar dacă nu s’a întâmplat nu
Sibyllam quidem Cumis ego wit, and others equally Trimalchio a mai spus: ‘nseamnă nimic». Acestea și
ipse oculis meis vidi in scintillating, we loudly —Ascultă, Agamemnon, altele, aprobându-i-le noi cu
ampulla pendere, et cum illi applauded, and he went on: dragă, îți aduci aminte de cele entuziasm: «Te rog, scumpul
pueri dicerent: “Sibilla, ti “Tell me, my dearest douăsprezece munci ale lui meu Agamemnon, îi zise,
thelis?”, respondebat illa: Agamemnon, do you Hercule sau de povestea lui cunoști cele douăsprezece
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

23
“apothanin thelo”. remember the twelve labors of Ulise, și anume cum i-a sucit munci ale lui Hercules, sau
Hercules or the story of ciclopul degetul cu un clește5? povestea lui Ulise cum i-a
Ulysses, how the Cyclops În copilărie citeam des smuls ciclopului degetul cu
threw his thumb out of joint lucrurile astea în Homer. La un clește? Ca copil ceteam, de
with a pig-headed crowbar? Cumae am văzut cu ochii mei obiceiu, de-acestea, în Omer.
When I was a boy, I used to cum Sibylla6 atârna închisă Chiar și pe Sybilla dela
read those stories in Homer. într-o sticlă și când copiii o Cumae am văzut-o cu ochii
And then, there’s the Sibyl: întrebau: „Sibylla, ce vrei?”, mei spânzurând într’o sticlă și
with my own eyes I saw her, ea răspundea: „Vreau să pe când copiii îi ziceau
at Cumae, hanging up in a jar; mor”7. «Sybilla, ce vrei tu?» ea
and whenever the boys would răspundeà: «Vreau să mor».
say to her ‘Sibyl, Sibyl, what
would you?’ she would
answer, ‘I would die.’”

1 Tarracina, numită anterior Anxur, se afla în apropierea Romei, iar Tarentul în sudul Italiei. O asemenea moșie nu putea să existe. Trimalchio își dovedea
astfel sau ignoranța, sau vanitatea.
2 Greșeală de aritmetică elementară, revelatoare pentru „cultura” lui Trimalchio.

3 Acesta era un debut tipic pentru controversele care opuneau pe sărac bogatului. Tema inimiciției dintre bogat și sărac se întâlnea frecvent în controversele

retorice ale epocii.


4 O vorbă „de spirit”. Concomitent, Trimalchio sugera că el era prea bogat ca să știe ce înseamnă sărăcia.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

24
5 Deformare ridicolă a legendei ciclopului și a lui Ulise, narată de Homer în Odiseea.
6 Prezicătoare vestită, preoteasa lui Apollo din Cumae.

7 Întrebarea și răspunsul sunt pe grecește, în original. Potrivit unei legende, Sibylla era închisă într-o sticlă sau într-o cușcă de fier, atârnată în templul lui

Hercule. Pasajul acesta a fost apropiat de un altul din Ovidiu (Metamorfoze, XIV, 130-153). Sibylla îi povestește lui Enea cu a obținut de la Apollo o viață
foarte lungă, dar nu tinerețea veșnică. Astfel s-ar explica faptul că Sibylla ajunsese la dimensiuni atât de reduse, încât a putut fi închisă într-o sticlă și că ea
dorea cu ardoare să moară.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

25

XLIX.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

Nondum efflauerat omnia, Before he had run out of wind, Încă nu isprăvise de vânturat Încă nu-și sfârșise de înșirat
cum repositorium cum sue a tray upon which was an toate bazaconiile, când a fost toate prostiile, când o tavă, pe
ingenti mensam occupauit. enormous hog was placed așezată pe masă o tavă cu un care se aflà un porc, enorm
Mirari nos celeritatem upon the table, almost filling it porc uriaș1. Am admirat ocupă toată masa. Admirând
coepimus, et iurare ne gallum up. We began to wonder at iuțeala bucătarului și am jurat repeziciunea cu care fusese
quidem gallinaceum tam cito the dispatch with which it had că nu se putea găti atât de gătit, jurarăm că nici chiar un
percoqui potuisse, tanto been prepared and swore that repede nici măcar un cocoș, cu cocoș n’ar fi putut fi preparat
quidem magis, quod longe no cock could have been atât mai mult cu cât porcul ni așà de iute, cu atât mai iute cu
maior nobis porcus uidebatur served up in so short a time; se părea chiar mai mare decât cât porcul domestic ni-se
esse, quam paulo ante aper moreover, this hog seemed to mistrețul care stătuse cu puțin păreà mult mai mare, decât
fuerat. Deinde magis us far bigger than the boar înainte pe masă. Numai că fusese înainte cel mistreț. Pe
magisque Trimalchio intuens had been. Trimalchio Trimalchio, privindu-l cu din urmă, Trimalchio, privindu-l
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

26
eum: “Quid? quid? inquit, scrutinized it closely and ce în ce mai multă atenție, a din ce în ce mai cu atenție:
porcus hic non est “What the hell,” he suddenly țipat: «Cum, cum, zise, porcului
exinteratus? Non mehercules bawled out, “this hog hain’t —Cum, cum? Porcul ăsta nu e acestuia nu i s’au scos
est. Voca, uoca cocum in been gutted, has it? No, it curățat de măruntaie? Pe măruntaiele? Chiamă
medio.” Cum constitisset ad hain’t, by Hercules, it hain’t! Hercule, nici nu este! numaidecât pe bucătar!»
mensam cocus tristis et diceret Call that cook! Call that cook Chemați-l, chemați-l pe Bucătarul, trist, se apropie de
se oblitum esse exinterare: in here immediately!” When bucătar! masă și spuse că a uitat să-l
“Quid, oblitus?” Trimalchio the crestfallen cook stood at Bucătarul s-a apropiat de spintece. «Cum ai uitat?»
exclamat, “putes illum piper the table and owned up that masă trist și a mărturisit că strigă Trimalchio, «ai crede
et cuminum non coniecisse. he had forgotten to bowel uitase să scoată din porc c’ai uitat să-i pui doar piperul
Despolia.” Non fit mora, him, “So you forgot, did măruntaiele. și chimenul? Desbrăcați-l!»
despoliatur cocus atque inter you?” Trimalchio shouted, —Ce, ai uitat? a țipat Fără întârziere bucătarul fu
duos tortores maestus “You’d think he’d only left out Trimalchio. Ai crede că ăsta despuiat și stăteà trist între
consistit. Deprecari tamen a bit of pepper and cummin, nici n-a mânuit vreodată doi calăi. Atunci toți
omnes coeperunt et dicere: wouldn’t you? Off with his piperul și chimionul. începurăm să ne rugăm
“Solet fieri; rogamus mittas; clothes!” The cook was Dezbrăcați-l! zicând: «Asta se întâmplă
postea si fecerit, nemo stripped without delay, and Fără zăbavă, l-au dezbrăcat de uneori. Te rugăm, dă-i
nostrum pro illo rogabit.” Ego, stood with hanging head, veșmintele meseriei sale și l- drumul. Dacă va mai face încă
crudelissimae seueritatis, non between two torturers. We all au trimis afară din tricliniu odată, nu se va mai rugà
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

27
potui me tenere, sed inclinatus began to make excuses for him între doi călăi. Toți am început nimeni pentru el». Eu fusei acì
ad aurem Agamemnonis: at this, saying, “Little things să ne rugăm de Trimalchio de-o asprime foarte crudă și
“Plane, inquam, hic debet like that are bound to happen cam așa: aplecându-mă la urechea lui
seruus esse nequissimus: once in a while, let us prevail —Se întâmplă; te rugăm, iartă- Agamemnon:
aliquis obliuisceretur porcum upon you to let him off; if he l; dacă va mai greși vreodată, «De sigur, zisei, acesta trebuie
exinterare? Non mehercules ever does such a thing again, nici unul dintre noi nu se va să fie un sclav foarte
illi ignoscerem, si piscem not a one of us will have a mai ruga pentru el. netrebnic: să uite cineva să
praeterisset.” At non word to say in his behalf.” But Eu însă, stăpânit de o crudă spintece un porc! Zău, nici la
Trimalchio, qui relaxato in for my part, I was mercilessly severitate, nu m-am mai putut un pește nu i-aș fi iertat așà
hilaritatem uultu: “Ergo, angry and could not help abține și m-am aplecat spre ceva. Trimalchio nu făcù însă
inquit, quia tam malae leaning over towards urechea lui Agamemnon: astfel, căci înveselindu-și
memoriae es, palam nobis Agamemnon and whispering —Fără doar și poate, am zis, privirea: «Fiindcă ai, îi zise, o
illum exintera.” Recepta cocus in his ear, “It is easily seen acest sclav trebuie să fie un așà de rea aducere aminte,
tunica cultrum arripuit, that this fellow is criminally nătărău: să uite să curețe un spintecă-l în fața noastră».
porcique uentrem hinc atque careless, is it not? How could porc de măruntaie? Pe Herule, Bucătarul, după ce-și primì
illinc timida manu secuit. Nec anyone forget to draw a hog? nu l-aș ierta, nici dacă ar fi fost înapoi tunica, înhăță cuțitul și
mora, ex plagis ponderis If he had served me a fish in vorba de un pește! cu o mână fricoasă tăiè
inclinatione crescentibus that fashion I wouldn’t Trimalchio s-a luminat la față pântecele porcului la dreapta
tomacula cum botulis effusa overlook it, by Hercules, I și, înveselit iarăși, a spus: și la stânga.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

28
sunt. wouldn’t.” But that was not —Haide, pentru că ai o ținere Numaidecât se revărsară din
Trimalchio’s way: his face de minte atât de rea, curăță-l tăieturi, din pricina aplecării
relaxed into good humor and de față cu noi! corpului, cârnați și tobă
he said, “Since your memory’s Primindu-și înapoi tunica, umplută.
so short, you can gut him right bucătarul a pus mâna pe cuțit
here before our eyes!” The și, tremurând, a despicat burta
cook put on his tunic, porcului. Neîntârziat, din
snatched up a carving knife, tăieturile mărite mereu, prin
with a trembling hand, and loviturile date de cuțit, au
slashed the hog’s belly in năvălit cârnați amestecați cu
several places. Sausages and caltaboși.
meat-puddings, widening the
apertures, by their own
weight, immediately tumbled
out.
1 Era al patrulea serviciu (cena quarta).
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

29

L.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

Plausum post hoc automatum The whole household burst După această manevră, sclavii L. Toți servitorii izbucniră
familia dedit et “Gaio into unanimous applause at au aplaudat cu sârg și au atunci, fără nici un semnal, în
feliciter!” conclamauit. Nec this; “Hurrah for Gaius,” they strigat: „Trăiască Gaius!” aplause și strigară în cor:
non cocus potione honoratus shouted. As for the cook, he Bucătarul a băut și el o cupă și «Trăiască Gaius!» Bucătarul fu
est, etiam argentea corona, was given a drink and a silver a primit o coroană de argint. I cinstit cu un pahar de vin și cu
poculumque in lance accepit crown and a cup on a salver of s-a dat cupa pe un taler făcut o coroană de argint și mai
Corinthia. Quam cum Corinthian bronze. Seeing that din bronz de Corint. Cum primì și o cupă așezată pe o
Agamemnon propius Agamemnon was eyeing the Agamemnon cerceta talerul farfurie de bronz corintic.
consideraret, ait Trimalchio: platter closely, Trimalchio îndeaproape, s-a amestecat și Cum Agamemnon o privià de
“Solus sum qui uera remarked, “I’m the only one Trimalchio: aproape, Trimalchio zise: «Eu
Corinthea habeam.” that can show the real —Numai eu am adevărate sunt singurul care am vase
Expectabam ut pro reliqua Corinthian!” I thought that, in vase de Corint. adevărate de Corint !» Mă
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

30
insolentia diceret sibi uasa his usual purse-proud Mă așteptam, cunoscându-i așteptam, dată fiindu-i
Corintho afferri. Sed ille manner, he was going to boast obrăznicia, să-l aud obrăznicia, să ne spună că
melius: “Et forsitan, inquit, that his bronzes were all spunându-ne că i se aduc vasele i-au fost aduse direct
quaeris quare solus Corinthea imported from Corinth, but he vasele chiar din Corint1. Dar el dela Corint. Dar, el mai bine
uera possideam: quia scilicet did even better by saying, a scos-o la capăt mai bine decât mă așteptam: «Poate mă
aerarius, a quo emo, “Wouldn’t you like to know decât mă așteptam. întrebi, zise, de ce numai eu
Corinthus uocatur. Quid est how it is that I’m the only one —Poate o să întrebi de ce am vase de Corint ? Fiindcă
autem Corintheum, nisi quis that can show the real numai eu am vase de Corint fabricantul, dela care le
Corinthum habeat? Et ne me Corinthian? Well, it’s because adevărate. Să-ți spun: pentru cumpăr, se numește Corintus.
putetis nesapium esse, ualde the bronze worker I patronize că meșterul de la care le Ce-i însă corintic, decât ceeace
bene scio, unde primum is named Corinthus, and cumpăr se numește Corint. vine dela Corintus? Ca să nu
Corinthea nata sint. Cum what’s Corinthian unless it’s Căci cum să nu fie de Corint mă luați drept un nerod, știu
Ilium captum est, Hannibal, what a Corinthus makes? un lucru făcut de cineva care eu bine de unde și-au luat
homo uafer et magnus stelio, And, so you won’t think I’m a se numește Corint2? Și ca să naștere mai întâiu bronzurile
omnes statuas aeneas et blockhead, I’m going to show nu mă socotiți un prostănac, de Corint. Când a fost luată
aureas et argenteas in unum you that I’m well acquainted aflați că știu bine-bine de tot cetatea Troia. Hanibal, un om
rogum congessit et eas with how Corinthian first de unde provin bronzurile de iscusit și un mare șmecher, a
incendit; factae sunt in unum came into the world. When Corint. Când a cucerit Ilionul3, îngrămădit pe un singur rug
aera miscellanea. Ita ex hac Troy was taken, Hannibal, Hannibal4, om deștept și mare toate statuele de aramă, aur și
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

31
massa fabri sustulerunt et who was a very foxy fellow pehlivan, a adunat pe un argint și le-a dat foc. Toate
fecerunt catilla et paropsides and a great rascal into the singur rug toate statuile de metalele acestea s’au
<et> statuncula. Sic Corinthea bargain, piled all the gold and aramă, de aur și de argint și amestecat într’unul singur și
nata sunt, ex omnibus in silver and bronze statues in le-a dat foc: topindu-se toate din această amestecătură au
unum, nec hoc nec illud. one pile and set ‘em afire, împreună, s-a format un aliaj. fabricat talere, farfurii și
Ignoscetis mihi quod dixero: melting these different metals Meseriașii au luat din acest statuete. Așà s-au născut
ego malo mihi uitrea, certe into one: then the metal amestec și au făcut farfurii bronzurile de Corint: din toate
non olunt. Quod si non workers took their pick and mici și mari și statuete. Așa s- și din nici unele. Dar mă veți
frangerentur, mallem mihi made bowls and dessert au născut bronzurile de iertà, de vă voiu spune că eu
quam aurum; nunc autem dishes and statuettes as well. Corint, când s-au amestecat prefer vasele de sticlă, fiindcă
uilia sunt. That’s how Corinthian was tot felul de metale într-o n’au miros. Dacă nu s’ar
born; neither one nor the singură grămadă și când n-a sparge, le-aș preferà celor de
other, but an amalgam of all. ieșit nici albă, nici neagră. Să aur. Acuma însă nu-s de
But I prefer glass, if you don’t mă iertați, totuși, da’ eu prefer valoare așà mare.
mind my saying so; it don’t vasele de sticlă, căci nu au
stink, and if it didn’t break, I’d miros. Și, dacă nu s-ar sparge,
rather have it than gold, but le-aș prefera și aurului: din
it’s cheap and common now.” păcate, așa însă nu au mare
valoare.
1 În timpul lui Petroniu începuse să scadă producția de vase și în genere de produse industriale din Corint, centru vestit în secolele anterioare. Dar în toată
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

32
lumea romană abundau fabricanții de vase făcute după modelul celor lucrate la Corint.
2 Deci iarăși un joc de cuvinte.

3 Alt nume al Troiei, de unde și denumirea poemului homeric.

4 Hannibal, care s-a luptat cu romanii în Italia și în Africa la aproape un mileniu de la cucerirea legendară a Troiei, n-avea ce căuta aici. Dar eroarea ilustrează

excelent „erudiția” lui Trimalchio.


Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

33

LI.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

Fuit tamen faber qui fecit “But there was an artisan, A fost odată totuși un A fost totuși un lucrător care
phialam uitream, quae non once upon a time, who made meșteșugar care a făcut o a fabricat o cupă de sticlă ce
frangebatur. Admissus ergo a glass vial that couldn’t be cupă de sticlă care nu se nu se spărgeà. El fu primit cu
Caesarem est cum suo broken. On that account he spărgea1. Cezarul l-a primit acest dar de către împărat, și
munere, deinde fecit was admitted to Caesar with împreună cu darul său. după ce acesta i-o dete înapoi,
reporrigere Caesari et illam in his gift; then he dashed it Meșterul a cerut cezarului să-i el o aruncă pe pardoseală.
pauimentum proiecit. Caesar upon the floor, when Caesar dea înapoi cupa și a azvârlit-o Împăratul încremenì de
non pote ualdius quam handed it back to him. The pe podea. Cezarul s-a speriat spaimă. Lucrătorul o ridică
expauit. At ille sustulit Emperor was greatly startled, rău de tot. Dar meșterul a atunci de jos și cupa erà
phialam de terra; collisa erat but the artisan picked the vial ridicat cupa de pe pământ; se numai turtită, cum s’ar fi
tamquam uasum aeneum. up off the pavement, and it turtise nițel, ca și cum ar fi turtit un vas de aramă. El
Deinde martiolum de sinu was dented, just like a brass fost un vas de aramă. El a scoase un ciocan din sân și în
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

34
protulit et phialam otio belle bowl would have been! He scos un ciocănel din sân și a toată liniștea îndreptă
correxit. Hoc facto putabat se took a little hammer out of îndreptat cupa frumos și fără frumușel cupa. Săvârșind
coleum Iouis tenere, utique his tunic and beat out the grabă. După asta, credea că îl aceasta, crezù că a apucat pe
postquam illi dixit: dent without any trouble. apucase pe Iupiter de picior, Jupiter de picior, mai ales
“Numquid alius scit hanc When he had done that, he mai cu seamă atunci când când împăratul îl întrebă dacă
condituram uitreorum?” Vide thought he would soon be in împăratul l-a întrebat: „Oare mai știe și altcineva chipul
modo. Postquam negauit, Jupiter’s heaven, and more mai știe și altcineva să facă acesta de fabricație al sticlei.
iussit illum Caesar decollari: especially when Caesar said astfel de sticlă?” Dar așteptați Dar să vedeți acum. De îndată
quia enim, si scitum esset, to him, ‘Is there anyone else un pic. După ce meșterul a ce spuse că nimeni nu
aurum pro luto haberemus. who knows how to make this spus că nu, cezarul a poruncit cunoaște secretul, împăratul
malleable glass? Think now!’ să i se taie capul. Asta pentru poruncì să i-se taie capul, căci
And when he denied that că aurul ar fi ajuns gunoi dacă s’ar fi aflat aceasta, aurul
anyone else knew the secret, curat dacă descoperirea ar fi prețuit cât prețuește
Caesar ordered his head meșterului ăsta ar fi ajuns la lutul.
chopped off, because if this îndemâna tuturor.
should get out, we would
think no more of gold than
we would of dirt.”

1 Anecdota sticlei incasabile era celebră în istorie. Pliniu cel Bătrân o plasează în timpul domniei lui Tiberiu.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

35

LII.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

“In argento plane studiosus “And when it comes to silver, În schimb, mă dau în vânt Pentru argint am o adevărată
sum. Habeo scyphos urnales I’m a connoisseur; I have după argint. Am cam vreo patimă. Am pahare mari cât
plus minus <C>… goblets as big as wine-jars, a sută de cupe mari cât niște niște urne, aproape o sută. Pe
quemadmodum Cassandra hundred of ‘em more or less, urne1... Pe ele vezi sculptat ele stă săpat cum și-a ucis
occidit filios suos, et pueri with engraving that shows cum Casandra și-a omorât fiii, Cassandra copiii și copiii
mortui iacent sic uti uiuere how Cassandra killed her și copiii zăcând morți sunt atât morți stau așà de par’că ar fi
putes. Habeo capidem quam sons, and the dead boys are de bine făcuți2, încât ai crede vii. Am o mie de cupe de
reliquit † patronorum meus † , lying so naturally that you’d că sunt vii. Am o altă cupă, atârnat, pe care le-a lăsat
ubi Daedalus Niobam in think ‘em alive. I own a lăsată de patronul meu, unde Mummius fostului meu stăpân
equum Troianum includit. thousand bowls which se arată cum Dedal o închide și pe care se poate vedeà cum
Nam Hermerotis pugnas et Mummius left to my patron, pe Niobe în calul troian3. Am a închis Daedalus pe Niobe în
Petraitis in poculis habeo, where Daedalus is shown pe cupe și lupta lui Hermeros calul Troian. Luptele lui
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

36
omnia ponderosa; meum enim shutting Niobe up in the cu Petraites4, și sunt toate cupe Hermeros cu Petrais le am pe
intelligere nulla pecunia Trojan horse, and I also have din cele mai grele. Priceperea niște cupe, care toate sunt de o
vendo.” cups engraved with the mea în asemenea lucruri n-aș mare greutate. Mă pricep eu în
Haec dum refert, puer calicem gladiatorial contests of vinde-o pentru tot aurul din asemenea lucruri și nu le-aș
proiecit. Ad quem respiciens Hermeros and Petraites: lume. vinde pentru tot aurul din
Trimalchio: “Cito, inquit, te they’re all heavy, too. I În vreme ce el bâiguia toate lume».
ipsum caede, quia nugax es.” wouldn’t sell my taste in these astea, un sclav a scăpat pe jos Pe când vorbìa acestea, unui
Statim puer demisso labro matters for any money!” A o cupă mică. Trimalchio și-a sclav îi scăpă jos un pahar.
orare. At ille: “Quid me, slave dropped a cup while he întors privirile spre el și i-a Trimalchio se uită la el.
inquit, rogas? Tanquam ego was running on in this spus: «Ucide-te în grabă tu însuți, îi
tibi molestus sim. Suadeo, a te fashion. Glaring at him, —Iute, trage-ți singur o bătaie zise, fiindcă ești un dobitoc !»
impetres, ne sis nugax.” Trimalchio said, “Go hang bună, de vreme ce ești dobitoc! Sclavul, lăsându-și buza în jos,
Tandem ergo exoratus a nobis yourself, since you’re so Îndată sclavul și-a lăsat buza începù să se roage. Dar el îi
missionem dedit puero. Ille careless.” The boy’s lip în jos de spaimă și a început să zise: «De ce mă rogi? Nu
dimissus circa mensam quivered and he immediately se roage de stăpân. cumva sunt mâniat pe tine? Te
percucurrit…. commenced to beg for mercy. —De ce mă rogi? Reîncepu povățuesc să te rogi ție însuți
Et “Aquam foras, uinum intro “Why do you pray to me?” Trimalchio. Ca și cum eu aș ca să nu mai fii dobitoc».
“ clamauit... Trimalchio demanded, at this: vrea să te necăjesc cu ceva. Nu Însfârșit, rugându-l noi foarte
Excipimus urbanitatem “I don’t intend to be harsh pricepi că eu își dau numai mult, iertă pe sclav. Acesta
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

37
iocantis, et ante omnes with you, I’m only warning sfatul să te rogi de tine însuți dobândind iertare, începù a da
Agamemnon, qui sciebat you against being so ca să nu mai fi tâmpit? fuga în jurul mesei……
quibus meritis reuocaretur ad awkward.” Finally, however, La rugămințile noastre, l-a strigând: «Dați afară apa și
cenam. Ceterum laudatus we got him to give the boy a iertat pe sclav. Acela, de aduceți vin înăuntru !»………
Trimalchio hilarius bibit et iam pardon and no sooner had this îndată ce a căpătat iertarea, a Noi încuviințarăm această
ebrio proximus: “Nemo, been done than the slave început să alerge în jurul glumă, bucuroși, și între cei
inquit, uestrum rogat started running around the mesei5... dintâiu fu Agamemnon, care
Fortunatam meam, ut saltet? room crying, “Out with the A strigat: știà prin ce merite se capătă o
Credite mihi: cordacem nemo water and in with the wine!” —Afară cu apa, aduceți vin nouă invitație la masă. Dealtfel
melius ducit”. We all paid tribute to this joke, înăuntru6... Trimalchio devenì din ce în ce
Atque ipse erectis super but Agamemnon in particular, Am primit cu entuziasm mai vesel după această laudă
frontem manibus Syrum for he well knew what strings această glumă subțire și, mai și fiind aproape beat:
histrionem exhibebat to pull in order to secure mult decât noi toți, «Nimeni dintre voi, zise, nu
concinente tota familia: another invitation to dinner. Agamemnon, care știa ce poftește pe Fortunata mea să
“madeia perimadeia.” Et Tickled by our flattery, and trebuie să faci ca să mai fii joace? Credeți-mă, nimeni nu
prodisset in medium, nisi mellowed by the wine, poftit la ospețele lui joacă dansul «Kordax» mai
Fortunata ad aurem Trimalchio was just about Trimalchio. Iar Trimalchio, bine ca ea!» Și el însuș,
accessisset; [et] credo, dixerit drunk. “Why hasn’t one of copleșit de laude, a început să ridicând mâinile-i deasupra
non decere grauitatem eius you asked my Fortunata to bea cu și mai multă inimă și, capului, imità pe actorul Syrus
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

38
tam humiles ineptias. Nihil dance?” he demanded, când a ajuns pe jumătate beat, pe când toți servitorii
autem tam inaequale erat; nam “There’s no one can do a ne-a întrebat: cântau:«Madeia-peri-Madeia».
modo Fortunatam suam better cancan, believe me,” —Nimeni dintre voi n-o roagă Erà cât pe-acì să înceapă să
<uerebatur>, reuertebat modo and he himself raised his arms pe Fortunata mea să danseze. danseze, când Fortunata îi
ad naturam. above his head and favored us Credeți-mă: n-o taie nimeni la șoptì ceva la ureche. Cred că-i
with an impersonation of dansul din buric7. spuse că asemenea copilării
Syrus the actor; the whole Apoi a ridicat brațele deasupra ordinare nu se potrivesc cu
household chanting: frunții și a imitat pe actorul demnitatea lui. În adevăr, nu
Oh bravo Syrus8, în vreme ce toți sclavii erà nimic mai nepotrivit ca
Oh bravissimo îngânau: “Madeia purtarea-i: acì se temeà de
in chorus, and he would have perimadeia”9. Trimalchio ar fi Fortunata, acì se reîntorceà la
danced out into the middle of mers chiar în mijlocul propria lui fire.
the room before us all, had not tricliniului, dacă Fortuna nu i-
Fortunata whispered in his ar fi șoptit ceva la ureche,
ear, telling him, I suppose, that pesemne că asemenea prostii
such low buffoonery was not nu sunt potrivite cu
in keeping with his dignity. demnitatea lui sau așa ceva.
But nothing could be so Însă se purta foarte
changeable as his humor, for schimbător: când o asculta pe
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

39
one minute he stood in awe of Fortunata, când își dădea în
Fortunata, but his natural petec.
propensities would break out
the next.

1 Lacună în text.
2 Altă gafă culturală a lui Trimalchio. Casandra, fiica lui Priam și prevestitoarea nenorocirilor Troiei, nu și-a omorât niciodată copiii. Trimalchio o confundă,
probabil, cu Medeea, de asemenea ființă demonică. Ea și-a ucis copiii, după ce Iason, iubitul ei și căpetenia argonauților, a părăsit-o la Corint. Este posibil de
asemenea să se fi produs confuzia și cu Niobe, menționată de Trimalchio mai jos. Copiii acesteia, șase fii și șase fiice, au fost uciși cu săgeți de către Apollo și
Diana, doritori să răzbune insultele aduse de Niobe mamei lor, Latona.
3 Trimalchio se exprimă prescurtat: reprezentarea figura desigur pe vas. Aici apar alte confuzii. Probabil că Trimalchio o confundă pe Niobe cu Pasiphae,

regina Cretei, soția lui Minos, închisă într-o vacă.


4 Se referă la luptele dintre Hector și Patrocle, fiul lui Priam și prietenul lui Ahile. Trimalchio modifică aici numele. Lui Hector îi spune Hermeros, iar pe

Patrocle îl numește petraites. Se pare că Hermeros și Petraites erau doi gladiatori vestiți ai vremii.
5 Lacună în original.

6 Lacună în original.

7 Dans lasciv, în original cordax (utilizat în finalul comediilor atice). Pentru o femeie era necuviincios să-l danseze.

8 Personaj necunoscut nouă.

9 Nu se știe exact ce sens aveau aceste cuvinte. Reprezentau probabil o melopee cântată de sclavi spre a acompania dansul lui Trimalchio.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

40

LIII.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

Et plane interpellauit But his passion for dancing Până la urmă un secretar al Dar gustul de a jucà i-l
saltationis libidinem actuarius, was interrupted at this stage său i-a tăiat pofta de dans. întrerupse un scriitor, care
qui tanquam urbis acta by a stenographer who read Acesta a rostit următoarele începù a cetì ca un monitor
recitauit: “VII kalendas aloud, as if he were reading cuvinte cu glas tare, ca și cum oficial, următoarele:
Sextiles: in praedio Cumano, the public records, “On the ar fi fost vorba de actele La 26 Iulie, pe moșia dela
quod est Trimalchionis, nati seventh of the Kalends of July, oficiale ale unui oraș: Cumae, aparținând lui
sunt pueri XXX, puellae XL; on Trimalchio’s estates near —În a șaptea zi înainte de Trimalchio, s’au născut 30 de
sublata in horreum ex area Cumae, were born thirty boys calendele lui august1, pe o băieți și 40 de fete. Dela arie,
tritici milia modium and forty girls: five hundred moșie din Cumae, domeniu al s’au dus în hambare 500.000
quingenta; boues domiti pecks of wheat were taken lui Trimalchio, s-au născut de banițe de grâu și s’au pus
quingenti. Eodem die: from the threshing floors and treizeci de băieți și patruzeci la jug cinci sute de boi. În
Mithridates servuus in crucem stored in the granaries: five de fete2; de pe câmp s-au adus aceeaș zi: sclavul Mithridate a
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

41
actus est, quia Gai nostri genio hundred oxen were put to în hambar cinci sute de mii de fost pus pe cruce fiindcă
male dixerat. Eodem die: in yoke: the slave Mithridates banițe de grâu; s-au pus la jug vorbise rău de geniul
arcam relatum est, quod was crucified on the same date cinci sute de boi. În aceeași zi stăpânului nostru Gaius. În
collocari non potuit, for cursing the genius of our sclavul Mithridates a fost pus aceeaș zi: în cassa de bani s’au
sestertium centies. Eodem die: master, Gaius: on said date ten pe cruce3, deoarece a vorbit de repus zece milioane de
incendium factum est in hortis million sesterces were rău Geniul lui Gaius al nostru. sesterții ce n’au putut fi
Pompeianis, ortum ex aedibus returned to the vaults as no În aceeași zi au intrat în plasați. În aceeaș zi a izbucnit
Nastae uilici.” “Quid? inquit sound investment could be vistierie zece milioane de un foc în grădinile lui
Trimalchio; quando mihi found: on said date, a fire sesterți, care n-au putut fi Pompeius. Focul a luat naștere
Pompeiani horti empti broke out in the gardens at întrebuințați în afaceri. Tot în dela casa îngrijitorului Nasta.
sunt?”—Anno priore, inquit Pompeii, said fire originating aceeași zi s-a stârnit în «Cum, zise Trimalchio, când
actuarius, et ideo in rationem in the house of Nasta, the grădinile pompeiene4 un s’au cumpărat grădinile lui
nondum uenerunt.” Excanduit bailiff.” “What’s that?” incendiu, pornit din casa Pompeius pentru mine?»
Trimalchio et: “Quicunque, demanded Trimalchio. “When vecheiului Nasta. «Anul trecut, răspunse
inquit, mihi fundi empti were the gardens at Pompeii —Cum? făcu Trimalchio. servitorul, și de aceea nu
fuerint, nisi intra sextum bought for me?” “Why, last Când mi s-au cumpărat fuseseră încă trecute în
mensem sciero, in rationes year,” answered the grădinile pompeiene? budget». Trimalchio se
meas inferri uetuo.” Iam etiam stenographer, “for that reason —Acum un an, răspunse aprinse zicând: «Orice moșie
edicta aedilium recitabantur et the item has not appeared in secretarul, și de fapt nici n-au se va mai cumpărà pentru
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

42
saltuariorum testamenta, the accounts.” Trimalchio flew fost încă trecute în conturi. mine, de nu voiu aveà știre de
quibus Trimalchio cum elogio into a rage at this. “If I’m not Trimalchio se aprinse. ea în timp de șase luni, opresc
exheredabatur; iam nomina told within six months of any —Orice moșii mi s-ar de a mai fi trecută în budgetul
uilicorum et repudiata a real estate that’s bought for cumpăra, declară el, dacă nu meu». Pe urmă se cetiră
circumitore liberta in me,” he shouted, “I forbid it’s sunt înștiințat în șase luni, hotărîri de-ale edililor,
balneatoris contubernio being carried to my account at interzic să fie trecute în testamente de pădurari cu
deprehensa, et atriensis Baias all!” Next, the edicts of his conturile mele. clauza scoaterii lui Trimalchio
relegatus; iam reus factus aediles were read aloud, and În continuare s-au citit edicte din lista moștenitorilor, hârtii
dispensator, et iudicium inter the wills of some of his ale edililor și testamente ale cu numele îngrijitorilor și
cubicularios actum. foresters in which Trimalchio pădurarilor care cuprindeau despărțirea unui paznic
Petauristarii autem tandem was disinherited by a codicil, clauza scoaterii lui Trimalchio câmpenesc de o libertă pe care
uenerunt. Baro insulsissimus then the names of his bailiffs, din rândul moștenitorilor; o prinsese cu un băiaș. Mai
cum scalis constitit and that of a freedwoman apoi au venit la rând liste de departe, exilarea celui
puerumque iussit per gradus who had been repudiated by a vechili, despărțirea unui însărcinat cu grija atriului la
et in summa parte odaria night watchman, after she had paznic de o libertă pe care Baiae, punerea sub acuzare a
saltare, circulos deinde been caught in bed with a bath bărbatul o prinsese cu un casierului și o judecată între
ardentes transire et dentibus attendant, that of a porter băiaș și surghiunirea la Baiae5 valeții de cameră. Înfine,
amphoram sustinere. banished to Baioe, a steward a unui sclav atriensis6, apoi veniră și acrobații. Un clown
Mirabatur haec solus who was standing trial, and acuzarea unui intendent și foarte nesărat se așeză cu niște
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

43
Trimalchio dicebatque lastly the report of a decision sentința pronunțată de un scări și la sunetul unei muzici
ingratum artificium esse: rendered in the matter of a tribunal alcătuit din ce cântà cântece ușoare,
ceterum duo esse in rebus lawsuit, between some valets. cubiculari7. ordonă unui băiat să se suie pe
humanis, quae libentissime When this was over with, Dar iată că s-au ivit și niște trepte și să danseze în vârf, să
spectaret, petauristarios et some rope dancers came in acrobați. O matahală de om, sară apoi prin cercuri
cornicines; reliqua, animalia, and a very boresome fool nesărat la culme, a răsărit de înflăcărate și să ție în dinți un
acroamata, tricas meras esse.” stood holding a ladder, undeva cu o scară în brațe și a ulcior. Numai Trimalchio se
Nam et comoedos, inquit, ordering his boy to dance poruncit unui băiat să se urce minunà, zicând că-i un
emeram, sed malui illos from rung to rung, and finally pe ea: acesta, ajuns la capătul meșteșug ingrat. Dealtminteri,
Atellanam facere, et choraulen at the top, all this to the music de sus al scării, s-a pus să dintre toate lucrurile
meum iussi Latine cantare”. of popular airs; then the boy danseze și să cânte. Apoi a omenești, două, spuneà el,
was compelled to jump trecut prin niște cercuri de foc sunt acelea pe care le admiră
through blazing hoops while și a luat în dinți o amforă. mai cu plăcere: acrobația și
grasping a huge wine jar with Numai Trimalchio admira cântatul din trompetă.
his teeth. Trimalchio was the astfel de lucruri și spunea că «Celelalte distracții ale
only one who was much asta este o meserie anevoioasă. auzului sunt curate fleacuri».
impressed by these tricks, De altminteri, mai zicea el, nu Apoi adăugă: «Cumpărasem
remarking that it was a existau decât două lucruri pe și eu niște actori pentru
thankless calling and adding lume pe care să le privească cu comedii grecești, dar preferai
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

44
that in all the world there nespusă plăcere: acrobațiile și să-mi joace mai bine comedii
were just two things which cântatul din corn; celelalte, de bâlciu și poruncii șefului
could give him acute pleasure, aniale, ascultarea muzici, sunt dela cor să cânte arii latinești».
rope-dancers and horn curate nimicuri.
blowers; all other —Căci, adăugă el, am
entertainments were nothing cumpărat și niște comedianți,
but nonsense. “I bought a da’ i-am pus să joace numai în
company of comedians,” he atellană8 și am poruncit
went on, “but I preferred for flautistului meu să cânte
them to put on Atellane farces, numai arii latinești9.
and I ordered my flute-player
to play Latin airs only.”

1 Deci 26 iulie. Probabil că ospățul lui Trimalchio s-a desfășurat în luna iulie.
2 Sclavi cu toții.
3 Supliciu folosit pentru pedepsirea sclavilor.

4 Aici sunt posibile două interpretări: 1—grădinile vândute de un anume C. Pompeius, stăpânul lui Trimalchio, sau de un urmaș al acestuia fostului sclav

(Trimalchio), 2—grădini situate lângăorașul Pompei, aflat în sudul Italiei.


5 Localitate balneo-climaterică din Campania, adică din sudul Italiei.

6 Sclav care trăia și muncea chiar în casa stăpânului: el supraveghea serviciul din casă, de fapt din atriu.

7 Sclavi care serveau în odăile stăpânului (un fel de cameriști)


Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

45
8 Atellana era un gen de comedie populară italică: personajele erau țărani și meseriași italici. Commedia dell’arte din evul mediu semăna întrucâtva cu atellana.
Trimalchio prefera atellana comediilor grecești.
9 Deci Trimalchio, care nu era roman și nu știa bine latinește, era totuși „patriot”. Nu avea mare pasiune pentru muzica și teatrul grec, pe care le considera și

prea complicate.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

46

LIV.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

Cum maxime haec dicente While our noble Gaius was Tocmai pe când Gaius al Tocmai când spuneà acestea,
Gaio puer… Trimalchionis still talking away, the boy nostru îi dădea zor cu băiatul căzù jos pe brațul lui
delapsus est. Conclamauit slipped and fell, alighting asemenea sporovăieli, băiatul Trimalchio. Toți servitorii
familia, nec minus conuiuae, upon Trimalchio’s arm. The a căzut drept peste el. Strigau țipară și tot așà și oaspeții, nu
non propter hominem tam whole household cried out, as cu toții, sclavi și meseni de-a atât din pricina unei
putidum, cuius etiam ceruices did also the guests, not that valma, dar nu din pricina împuțiciuni de om, pe care cu
fractas libenter uidissent, sed they bore such a coarse fellow unui om atât de tâmpit: ar fi plăcere l’ar fi văzut
propter malum exitum cenae, any good will, as they would fost bucuroși dacă și-ar fi rupt sdrobindu-și și capul, cât de
ne necesse haberent alienum gladly have seen his neck și gâtul. Însă se temeau să se teamă ca ospățul să nu se
mortuum plorare. Ipse broken, but because such an nu se isprăvească rău sfârșească rău, fiind nevoiți să
Trimalchio cum grauiter unlucky ending to the dinner banchetul și să fie nevoie să jelească un mort străin. Însuș
ingemuisset superque might make it necessary for jelească un mort; cu el nu Trimalchio, gemând tare și
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

47
brachium tanquam laesum them to go into mourning aveau nici în clin, nici în lăsându-se pe un braț, ca și
incubuisset, concurrere over a total stranger. As for mânecă. La rândul său, cum ar fi fost rănit, făcù să
medici, et inter primos Trimalchio, he groaned Trimalchio gemea din greu și alerge doctorii și printre cei
Fortunata crinibus passis cum heavily and bent over his arm întindea brațul, ca și cum ar fi dintâi pe Fortunata, cu părul
scypho, miseramque se atque as though it had been injured: fost rănit. Medicii au alergat despletit și cu un pahar în
infelicem proclamauit. Nam doctors flocked around him, din toate părțile; printre cei mână, strigând cât îi luà gura:
puer quidem, qui ceciderat, and Fortunata was among the dintâi sosiți la căpătâiul lui «Vai, păcătoasa și nenorocita
circumibat iam dudum pedes very first, her hair was Trimalchio a fost Fortunata, de mine!» Iar băiatul, care
nostros et missionem rogabat. streaming and she held a cup cu părul zburlit și o cupă în căzuse, dedeà de mult ocol
Pessime mihi erat, ne his in her hand and screamed out mână, strigând că a lovit-o picioarelor noastre, rugându-
precibus per ridiculum her grief and unhappiness. As nenorocirea, că este o se să fie iertat. Nu-mi venià
aliquid catastropha for the boy who had fallen, he sărmană femeie bătută de deloc bine, căci mă temeam ca
quaeretur. Nec enim adhuc was crawling at our feet, soartă. Iar băiatul care căzuse nu cumva prin aceste
exciderat cocus ille, qui imploring pardon. I was peste Trimalchio ne îmbrățișa rugăminți, să ni-se mai facă o
oblitus fuerat porcum uneasy for fear his prayers mereu picioarele și ne nouă farsă. Nu-mi ieșise încă
exinterare. Itaque totum would lead up to some implora să-l iertăm. Mă din minte bucătarul, care
circumspicere triclinium ridiculous theatrical climax, simțeam cum nu se poate mai uitase să spintece porcul.
coepi, ne per parietem for I had not yet been able to rău, căci mă temeam ca aceste Așadar, începui a privì de jur-
automatum aliquod exiret, forget that cook who had rugăminți să nu vestească împrejurul sălii, ca nu cumva,
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

48
utique postquam seruus forgotten to bowel that hog, cine știe ce născocire prin vreun perete să iasă o
uerberari coepit, qui and so, for this reason, I caraghioasă. Căci nu-mi ieșise mașină oarecare, mai ales
brachium domini contusum began to scan the whole încă din minte acel bucătr, după ce începuseră să
alba potius quam conchyliata dining-room very closely, to care uitase să curețe porcul de biciuiască pe sclavul care
inuoluerat lana. Nec longe see if an automaton would măruntaie. De aceea am legase brațul cel strivit al
aberrauit suspicio mea; in come out through the wall; început să mă uit cu băgare stăpânului cu o fașă de lână
uicem enim poenae uenit and all the more so as a slave de seamă prin tot tricliniul, albă, în locul uneia de
decretum Trimalchionis, quo was beaten for having bound întrebându-mă ce mașinărie o purpură. Bănueala mea nu
puerum iussit liberum esse, up his master’s bruised arm să iasă din pereți, mai cu mă prea înșelă: în locul
ne quis posset dicere tantum in white wool instead of seamă după ce au început să-l pedepsei, venì hotărîrea lui
uirum esse a seruo purple. Nor was my biciuiască pe sclavul care Trimalchio, prin care ordonă
uulneratum. suspicion unjustified, for in legase brațul lovit al ca sclavul să fie liberat, ca nu
place of punishment, stăpânului cu o fașă de lână cumva să se poată spune ca
Trimalchio ordered that the albă în locul uneia din lână de un om așà mare a fost rănit
boy be freed, so that no one culoarea purpurei. Și bănuiala de un sclav.
could say that so exalted a mea nu era departe de
personage had been injured adevăr. Căci, în schimbul
by a slave. pedepsei, a venit un decret al
lui Trimalchio care îl elibera
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

49
pe sclav, ca nu poată spune
cinev că un bărbat atât de
însemnat a fost rănit de un
sclav.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

50

LV.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

| Comprobamus nos factum | We applauded his action and Noi am lăudat fapta lui și am Aprobarăm și fapta aceasta și
et quam in praecipiti res engaged in a discussion upon flecărit în toate chipurile cu începurăm să vorbim în
humanae essent, | uario the instability of human privire la nestatornicia celor diferite feluri despre repezile
sermone garrimus. | “Ita, affairs, which many took omenești. schimbări la care sunt supuse
inquit Trimalchio, non oportet sides. “A good reason,” —Da, zice Trimalchio, se cade lucrurile omenești. «Dar, zise
hunc casum sine inscriptione declared Trimalchio, “why ca această întâmlare să Trimalchio, întâmplarea
transire; statimque codicillos such an occasion shouldn’t rămână scrisă undeva într-un aceasta nu trebuie să treacă
poposcit et non diu slip by without an epigram.” fel sau altul. fără o improvizație în
cogitatione distorta haec He called for his tablets at Apoi a cerut tăblițele de scris versuri». Și îndată, cerând
recitauit: once, and after racking his și, după ce și-a stors puțin tăblițe de scris, fără să-și
| “Quod non expectes, ex brains for a little while, he got mintea, a citit cu glas tare chinuie multă vreme
transuerso fit —et supra off the following: versurile ce urmează: cugetarea, ne recită acestea:
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

51
nos Fortuna negotia curat
| Quare da nobis vina Falerna The unexpected will turn up; „Sosește dintr-o dată ce nici Ce n’aștepți tu, pe negândite
puer.” Our whole lives Fortune nu te aștepți: vine;
Ab hoc epigrammate | coepit bungles up. Deasupra noastră totul D’asupră-ne norocul poartă
poetarum esse mentio. . . Falernian, boy, hand round Fortuna rânduiește. cârma,
diuque summa carminis penes the cup. De-aceea, o, copile, vin de Vin de Falern, de-aceea, varsă,
Mopsum Thracem commorata This epigram led up to a Falern mai toarnă”1. sclave!
est. . . donec Trimalchio: discussion of the poets, and
“Rogo, inquit, magister, quid for a long time, the greatest După această epigramă s-a Dela această epigramă venì
putas inter Ciceronem et praise was bestowed upon încins o discuție cu privire la vorba de poeți și multă vreme
Publilium interesse? Ego Mopsus the Thracian, until poeți... și multă vreme a avut rândul întâiu în poezie îl avù
alterum puto disertiorem Trimalchio broke in with: întâietate tracul Mopsus2... Mopsus din Tracia, până când
fuisse, alterum honestiorem. “Professor, I wish you’d tell până ce Trimalchio a exclamat: Trimalchio zise: «Te rog,
Quid enim his melius dici me how you’d compare Cicero —Te rog, profesore, spune-mi maestre, ce deosebire crezi că
potest? and Publilius. I’m of the ce deosebire este între Cicero este între Cicero și Publilius?
“Luxuriae ructu Martis opinion that the first was the și Publilius3? Mie mi se pare Eu pe unul din ei îl cred mai
marcent moenia. more eloquent, but that the că cel dintâi a fost mai elocvent, pe celălalt mai
Tuo palato clausus pauo last moralizes more elocvent, iar celălalt mai moral. Ce poate fi, bunăoară,
pascitur beautifully, for what can excel cinstit. Căci cum s-ar putea mai bun ca acest pasaj:
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

52
plumato amictus aureo these lines? născoci versuri mai bune decât
Babylonico, astea: La rânjetul risipei, Romanii-și
gallina tibi Numidica, tibi Insatiable luxury crumbles the pierd puterea
gallus spado. walls of war; Rânjind, Dezmățul roade, o, Pentru a voastre gusturi
Ciconia etiam, grata peregrina To satiate gluttony, peacocks Marte, zidul tău4! se’ngrașe ‘nchis păunul
hospita in coops are brought Se-ngrașă în ograda palatului Cu penele –aurite ca un covor
pietaticultrix, gracilipes, Arrayed in gold plumage like păunul chaldeic,
crotalistria, Babylon tapestry rich. Cu punele-i de aur—covor de E pentru voi găina numidică,
avis exul hiemis, titulus tepidi Numidian guinea-fowls, Babilon5 - claponul
temporis, capons, all perish for thee: Numidica găină , la fel
6 Și barza chiar, ce-i oaspe
nequitiae nidum in caccabo And even the wandering claponul gallic. plăcut din streinătate,
fecit modo. stork, welcome guest that he Chiar barza, dragul oaspe, Ea, ce de pui își cată și
Quo margarita cara tibi, is, devotamentul însuși, clămpănind s’așează
bacam Indicam? The emblem of sacred Cu-naltele-i picioare și Pe ‘naltele-i picioare, vestind
An ut matrona ornata phaleris maternity, slender of leg castaniete-n cioc, de primăvară,
pelagiis And gloctoring exile from De iarnă prigonită și sol de Când goană-i dete iarna. Și
tollat pedes indomita in strato winter, herald of spring, zile calde, cuib acum să-și facă
extraneo? Still, finds his last nest in the— Acum drept cuib își află În al risipei voastre vas de
Smaragdum ad quam rem cauldron of gluttony base. ceaunul infamiei7! gătit? Ce-anume
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

53
uiridem, pretiosum India surrenders her pearls; Iubești mărgăritarul sau perla Folos v’aduce perla cea
[uitrum? and what mean they to thee? indiană? scumpă de prin Indii?
Quo Carchedonios optas ignes That thy wife decked with sea- Aceasta, ca matroană8, Au doar, ca ‘mpodobită cu-a
lapideos? spoils adorning her breast and purtând marine salbe mărei decorații,
Nisi ut scintillet probitas e her head Să zacă fără nuntă pe-un Să-și uite vreo femeie de cinste
carbunculis? On the couch of a stranger lies așternut exotic9? la amantu-i?
Aequum est induere nuptam lifting adulterous legs? Râvnești smaraldul verde, De ce doriți smaraldul cu-a lui
uentum textilem, The emerald green, the glass cristalu-i prețios? clipire verde?
palam prostare nudam in bauble, what mean they to Sau, roșie ca focul, vrei piatra Și punicile pietre mai roșii
nebula linea?” thee? calcedonă10? decât focul?
Or the fire of the ruby? Except Străluce cinstea-n raza Străluce oare cinsteadin
that pure chastity shine luxosului tăciune? mândre diamante,
From the depth of the jewels: E drept ca o soție să poarte Și-i drept să steà femeia ‘n
in garments of woven wind voal subțire11 subțire voal gătită,
clad Și să apară goală în norul cel Ca’n străvezia pânză s’o vezi
Our brides might as well take de in? aproape goală?
their stand, their game naked
to stalk,
As seek it in gossamer tissue
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

54
transparent as air.”

1 Parodie de poezie anacreontică.


2 Se cunoaște un autor de tragedii cu un asemenea nume, dar nu există dovezi că el ar fi fost originar din Tracia. Cum textul este în acest loc foarte nesigur
neclarități în manuscris), unii editori au corectat numele în Morsus sau chiar în Marsus, dar asemenea ipoteză nu ajută de fapt la înțelegerea textului. Oricum
poetul menționat aici era un versificator mediocru.
3 Autor de mimi foarte apreciat, îndrăgit în mod deosebit de împăratul Claudiu (sec. I d.C.). Era totuși absurd să-l compari cu Cicero.

4 Zidul Romei, cetatea lui Marte.

5 Oraș din Mesopotamia antică, vestit pentru obiectele de lux produse în atelierele sale.

6 Numidia era o regiune din nordul Africii. Bibilica era, probabil, găina numidică.

7 S-ar părea că se face aluzie la moda preparării unor mâncări din carnea de barză, introdusă la roma în sec. I d.C. de un anume Asinius Rufus.

8 Femeie romană căsătorită.

9 Deci înșelându-și soțul. Exprimarea e intenționat alambicată.

10 Adică din Calcedon, oraș din Asia Mică. Varietatea cea mai apreciată de nestemate de Calcedon avea culoarea roșie.

11 Matroanele romane purtau uneori veșminte confecționate din materiale transparente, care au suscitat totdeauna protestele moraliștilor.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

55

LVI.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

| Quod autem, inquit, “What should we say was the Dar oare care este meseria cea Ce artă însă socotiți că-i cea
putamus secundum litteras hardest calling, after mai grea, după cea de scriitor? mai grea, după literatură? Eu
difficillimum esse artificium? literature?” he asked. “That of Eu cred că meseria de medic și cred că medicina și zărăfia.
Ego puto medicum et the doctor or that of the cea de zaraf; medicul care știe Doctorii, pe cari, deșì îi urăsc
nummularium: medicus, qui money-changer, I would say: ceea ce au bieții oameni în foarte mult, fiindcă-mi
scit quid homunciones intra the doctor, because he has to burta lor și cunoaște clipa prescriu adesea să beau apă de
praecordia sua habeant et know what poor devils have când vine febra. Recunosc anason, știu totuș ce-au
quando febris ueniat, etiam si got in their insides, and when asta, chiar dacă îi urăsc pe oamenii în măruntaiele lor,
illos odi pessime, quod mihi the fever’s due: but I hate medici din răsputeri, fiindcă precum și timpul când vin
iubent saepe anatinam parari; them like the devil, for my îmi prescriu prea des carnea frigurile. Zarafii, pentrucă văd
nummularius, qui per part, because they’re always de rață1; zaraful, care prin argint, arama. În ceeace
argentum aes uidet. Nam ordering me on a diet of duck descoperă bronzul prin privește animalele
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

56
mutae bestiae laboriosissimae soup: and the money- pojghița de argint2. Iar dintre necuvântătoare, boii și oile
boues et oues: boues, quorum changer’s, because he’s got to cei fără grai omenesc, cei mai sunt cele mai muncitoare: boii,
beneficio panem be able to see the silver harnici sunt boii și oile. Boii, mulțămită cărora mâncăm
manducamus; oues, quod lana through the copper plating. pentru că mâncăm pâinea pâinea, oile, fiindcă prin lâna
illae nos gloriosos faciunt. Et When we come to the dumb datorită lor, iar oile fiindcă ne lor ne fac să fim așà de
facinus indignum, aliquis beasts, the oxen and sheep are purtăm mândri, nu glumă, mândri. Dar ceeace-i rușinos e
ouillam est et tunicam habet. the hardest worked, the oxen, numai când suntem îmbrăcați că mâncăm carne de oi și ne
Apes enim ego diuinas bestias thanks to whose labor we în lâna lor. E ticăloșie mare să îmbrăcăm în acelaș timp dela
puto, quae mel uomunt, etiam have bread to chew on, the mănânci și carnea oii și să-ți ele. Pe albine le socotesc niște
si dicuntur illud a Ioue afferre. sheep, because their wool faci și tunică din ea. Dar eu animale dumnezeești, ele care
| Ideo autem pungunt, quia tricks us out so fine. It’s the cred că și albinele sunt ne varsă mierea, deșì se spune
ubicunque dulce est, ibi et greatest outrage under the sun animale ale zeilor, căci scot că o aduc dela Jupiter. Și dacă
acidum inuenies.” for people to eat mutton and din gură mierea, chiar dacă se înțeapă, o fac prin faptul că
| Iam etiam philosophos de then wear a tunic. Then spune că aceasta vine de la acolo unde-i ceva dulce, e și
negotio deiciehat, cum pittacia there’s the bee: in my opinion, Iupiter3. Însă înțeapă, căci ceva amar». Tocmai se pornise
in scypho circumferri they’re divine insects because orice este dulce pe lumea asta să ia în prosteasca-i
coeperunt, puerque super hoc they puke honey, though se mai amestecă și cu ceva întreprindere și pe filozofi,
positus officium apophoreta there are folks that claim that acreală. când începură să circule
recitauit. “Argentum they bring it from Jupiter, and Iată că-i luase la vale și pe într’un pahar numere de tras
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

57
sceleratum”: allata est perna, that’s the reason they sting, filosofi, când au început să la sorți, și un sclav însărcinat
supra quam acetabula erant too, for wherever you find a umble printre mese cupe în cu această slujbă cetì numerile
posita. “Ceruical”: offla sweet, you’ll find a bitter too.” care se aflau bilete de câștigătoare «Argint criminal»
collaris allata est. “Serisapia et He was just putting the tombolă4. Un sclav însărcinat (argentum sceleratum): se
contumelia”: <xerophagiae ex philosophers out of business cu aceasta citea cu glas tare aduse o șuncă pe care erà pus
sale> datae sunt et contus cum when lottery tickets were rezultatele5. „Argint ticălos”: un serviciu de argint pentru
malo. “Porri et persica”: passed around in a cup. A s-a adus o șuncă de porc cu un oțet. «Legătură de gât»
flagellum et cultrum accepit. slave boy assigned to that vas de oțet peste ea6... „Pernă (cervical): se aduse un fel de
“Passeres et muscarium”: duty read aloud the names of de așezat sub ceafă”: s-a adus prăjitură (offla collaris).
uuam passam et mel Atticum. the souvenirs: “Silver s— un medalion de atârnat la gât7. «Minte târzie și bârfeală»
“Cenatoria et forensia”: offlam ham,” a ham was brought in „Minte târzie și mustrare”: s- (serisapia et contumelia): se
et tabulas accepit. “Canale et with some silver vinegar au dat pesmeți sărați și un băț aduse pâine uscată și un țăpuș
pedale”: lepus et solea est cruets on top of it; cu un măr în vârf8. „Praz și cu un măr în vârf contus cum
allata. “Muraena et littera”: “cervical”—something soft for piersică”: câștigătorul a primit malo (melo). «Praj și piersică»
murem cum rana alligatum the neck—a piece of the un bici și un cuțit9. „Vrăbii și (porri et persica): primii un
fascemque betae accepit. Diu cervix—neck—of a sheep was apărătoare de muște”: s-au biciu și un cuțit (porrus et
risimus. Sexcenta huiusmodi brought in; “serisapia”—after primit struguri uscați la soare persica). «Pasări și o
fuerunt, quae iam exciderunt wit—”and contumelia”— și miere de Attica10. “Haine de prinzătoare de muște
memoriae meae. insult—we were given must masă și haine de plimbare”: s- (passeres et muscarium): se
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

58
wafers and an apple-melon— au primit un colac și tăblițe de aduseră struguri uscați (uva
and a phallus—contus—; scris11. „Canal și picior”: s-au passa) și miere de Attica
“porri”—leeks—”and adus un iepure și o sandală12. (muscarium). «Haine de cină
persica,” he picked up a whip „Mreană și literă”: câștigătorul și haine de ieșit în târg»
and a knife; “passeres”— a primit un șoarece legat (cenatoria et forensia): primii o
sparrows” and a fly—trap,” împreună cu o broască și o prăjitură și tăblițe de scris.
the answer was raisins—uva legătură de sfeclă13. «Canal și picior de măsură»
passa—and Attic honey; Am râs o groază de vreme. Au (canal et pedale): se aduse un
“cenatoria”—a dinner toga— fost vreo șase sute de soiul iepure (canis alens) și un
”and forensia”—business ăsta, pe care nu le-am mai pantof (pes). «O murenă»
dress—he handed out a piece putut ține minte. (șarpe de mare) și o literă
of meat—suggestive of (Beta grecesc) (muraena et
dinner—and a note-book— littera): primii un șoarece legat
suggestive of business—; de o broască (muscum rana) și
“canale”—chased by a dog— o chită napi (beta). Râserăm
”and pedale”—pertaining to multă vreme de astfel de
the foot—, a hare and a slipper glume și fură cam vreo șase
were brought out; sute de acestea, care-mi scapă
“lamphrey”—murena—”and acum din minte.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

59
a letter,” he held up a
mouse—mus—and a frog—
rana—tied together, and a
bundle of beet—beta—the
Greek letter beta—. We
laughed long and loud, there
were a thousand of these
jokes, more or less, which
have now escaped my
memory.

1 Tratarea unui bolnav cu o asemenea carne se practica în antichitate. Unii editori modifică textul și citesc aici „infuzie de anason”: ceea ce, desigur, este cu
totul altceva.
2 Deci detectează falsurile, observă care monede de argint sunt în realitate făcute din bronz suflat cu argint.

3 Conform mitologiei, albinele hrăniseră pe Iupiter pe când era prunc și se afla într-o peșteră din insula Creta. Drept recompensă, Iupiter le-a înzestrat cu

însușiri deosebite.
4 Romanii, cu prilejul Saturnalelor și banchetelor, organizau un fel de tombole. Se trăgeau bilete care indicau diferite obiecte, dăruite de gazdă oaspeților săi.

Pentru a face jocul mai pasionant se aranja astfel ca diferențele între valorile obiectelor să fie foarte mari. Totodată, biletele conțineau înscrise aforisme sau
glume. Sub Nero, s-au organizat și tombole publice de acest fel.
5 Nomenclatura biletelor câștigătoare comportă, adesea, calambururi destul de grosolane, intraductibile însă în altă limbă. Unele dintre ele nu sunt prea clare

nici în latinește. De asemenea, nu sunt prea limpezi nici legăturile între inscripțiile biletelor și obiectelor care le simbolizează.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

60
6 Probabil că șunca (perna, în latinește), cu vasul de oțet pentru asezonarea ei (romanii, ca și italienii de azi, consumau carnea friptă numai stropită din belșug
cu oțet), simboliza moartea „ticăloasă” a porcului. Se propun și alte interpretări.
7 Aici totul este vag.

8 Rebus. Pesmeții sărați evocă mintea târzie, mintea care rezistă, iar bățul cu măr comportă un calambur, formula contus cum malo—„băț cu măr”—semănând

ca sonoritate cu o contumelia—„mustrare”. Se adaugă și faptul că mustrarea implică pedeapsă (bățul), dar după îndreptare vine răsplata (mărul).
9 Biciul seamănă, ca formă, cu prazul, iar cuțitul servește la curățarea piersicilor.

10 Vrăbiilor le plac boabele de struguri, iar muștelor mierea. Pot fi prinse ușor în eea, căci se încleiază în miere.

11 Colacul, ca simbol al mesei luate în casă, și tăblițele, pentru că însoțeau adesea la plimbare pe cel care ieșea prin oraș.

12 Iarăși neclar, mai ales primul. Poate iepure, pentru că are forma unui canal cu meandre. Sandală, pentru că ea servește la determinarea piciorului ca unitate

de măsură. Pare a fi vorba de un picior ca măsură.


13 Iarăși calambururi. Mus—„șoarece”—și rana—„broască” seamănă reunite cu muraena—„mreană”, iar betta—„sfeclă” este și numele unei litere din alfabetul

grecesc. Poate fi totuși și o aluzie la cei care se trudesc cu literele și mănâncă sobru, mai mult sfeclă.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

61

LVII.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

Ceterum Ascyltos, But Ascyltos threw off all Ascyltos întrecuse măsura și, Ascyltus însă, nemai putându-
intemperantis licentiae, cum restraint and ridiculed cu mâinile ridicate spre cer, își și ține veselia, dădeà din
omnia sublatis manibus everything; throwing up his bătea joc și râdea până la mâini aprobând toate în bătaie
eluderet et usque ad lacrimas hands, he laughed until the lacrimi. Însă unul dintre de joc, și râdeà de-l treceau
rideret, unus ex conlibertis tears ran down his cheeks. At liberții din tagma lui lacrimile. Aceasta înfuriè pe
Trimalchionis excanduit, is last, one of Trimalchio’s Trimalchio s-a făcut roșu la un libert din cârdășia lui
ipse qui supra me fellow-freedmen, the one who față de furie: era tocmai ăla Trimalchio. Erà tocmai cel ce-
discumbebat, et: had the place next to me, flew care ședea în stânga mea. El a și aveà locul mai sus de mine.
“Quid rides, inquit, berbex? into a rage, “What’s the joke, început să răcnească. «De ce râzi, îi zise, dobitocule?
An tibi non placent lautitiae sheep’s-head,” he bawled, —De ce râzi, berbec tâmpit? Oare nu-ți plac distracțiile fine
domini mei? Tu enim beatior “Don’t our host’s swell Nu-și plac lucrurile minunate ale stăpânului meu? Fără
es et conuiuare melius soles. entertainment suit you? spuse de stăpânul meu? Poate îndoeală tu ești mai bogat și te
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

62
Ita Tutelam huius loci habeam You’re richer than he is, I tu ești mai gros la pungă și ospătezi de obiceiu mai bine.
propitiam, ut ego si secundum suppose, and used to dining mănânci mai bine acasă la Să nu mă ajute pe mine
illum discumberem, iam illi better! As I hope the guardian tine. Să mă ierte zeița care divinitatea proteguitoare a
balatum clusissem. Bellum spirit of this house will be on ocrotește locul ăsta, dacă aș acestui loc, dacă nu i-aș astupà
pomum, qui rideatur alios; my side, I’d have stopped his ședea lângă omul ăla, n-ar mai behăitul de-aș stà lângă el!
larifuga nescio quis, bleating long ago if I’d been behăi el atât. Ce pramatie mai Bună poamă mai ești, dacă
nocturnus, qui non ualet sitting next to him. He’s a e și ăsta, cu toate că râde de râzi de alții! Un fel de taie
lotium suum. Ad summam, si peach, he is, laughing at alții! Un coate-goale, o câinilor frunze, fugărit, care-și
circumminxero illum, nesciet others; some vagabond or haimana de nopte, care nu duce vieața numai noaptea și
qua fugiat. Non mehercules other from who-knows-where, face nici cât o ceapă degerată. care nu prețuește nici cât
soleo cito feruere, sed in molle some night-pad who’s not Ce mai calea-valea, dacă-l urina-i. Scurt, de mi-oiu
carne uermes nascuntur. worth his own piss: just let me scuip nițel, nu mai știe nici pe asvârlì urina împrejurul lui,
Ridet! Quid habet quod piss a ring around him and he unde s-o întindă. Pe Hercule, n’o să știe pe unde s’o
rideat? Numquid pater fetum wouldn’t know where to run nu mi se urcă sângele la cap tulească. Zău, eu nu m’aprind
emit lamna? Eques Romanus to! I ain’t easy riled, no, by cât ai zice pește, da’ în carne repede de obiceiu, dar când
es? Et ego regis filius. Quare Hercules, I ain’t, but worms moale se fac viermii. Râde? carnea începe a putrezì, se
ergo seruiuisti? Quia ipse me breed in tender flesh. Look at Pentru ce să râdă? Oare ta-su ivesc viermii! Râde! Ce-a găsit
dedi in seruitutem et malui him laugh! What the hell’s he și-a cumpărat fătul cu un de râs? Nu cumva tată-său l’a
ciuis Romanus esse quam got to laugh at? Is his family morman de aur? Ești cavaler cumpărat, făcut din alt
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

63
tributarius. Et nunc spero me so damned fine-haired? So roman? Iată, și eu sunt fiu de material ca ceilalți oameni?
sic uiuere, ut nemini iocus you’re a Roman knight! Well, rege. Dar de ce ai ajuns sclav, Nu cumva ăi fi cavaler roman?
sim. Homo inter homines I’m a king’s son! How’s it zici? Pentru că chiar eu m-am Și eu sunt fiu de rege. Dar de
sum, capite aperto ambulo; come that you’ve been a slave, făcut sclav și am preferat să ce am ajuns sclav atunci?
assem aerarium nemini debeo; you’ll ask because I put myself fiu cetățean roman decât rege Fiindcă m’am dat de bună
constitutum habui nunquam; into service because I’d rather tributar. Și acum sper să voie, preferind a fi mai bine
nemo mihi in foro dixit: be a Roman citizen than a tax- trăiesc așa ca să nu ajung de cetățean roman, decât rege
“Redde quod debes”. Glebulas paying provincial. And now I râsul nimănui. Sunt om, nu un tributar. Și acum nădăjduesc
emi, lamellulas paraui; uiginti hope that my life will be such fleac. Merg cu capul sus, nu să trăesc așà, încât nimeni să
uentres pasco et canem; that no one can jeer at me. I’m datorez nimănui nici măcar un nu-și bată joc de mine. Sunt
contubernalem meam redemi, a man among men! I take my ban; nu m-am judecat cu om ca toți oamenii, umblu cu
ne qui in illius <sinu> manus stroll bareheaded and owe no nimeni. Nimeni nu mi-a spus capul sus, și nu datoresc
tergeret; mille denarios pro man a copper cent. I never în for: „Dă-mi înapoi ce-mi nimănui o parà. N’am fost
capite solui; seuir gratis factus had a summons in my life and datorezi”. Am cumpărat niciodată în fața tribunalului
sum; spero, sic moriar, ut no one ever said to me, in the câteva petece de pământ, am și nimeni nu mi-a zis în for:
mortuus non erubescam. Tu forum, pay me what you owe adunat ceva părăluțe; dau de «Plătește-mi ce-mi datorezi !»
autem tam laboriosus es, ut me. I’ve bought a few acres mâncare la douăzeci de burți Mi-am cumpărat câteva petece
post te non respicias? In alio and saved up a few dollars și la un câine. Mi-am de pământ, mi-am pus de-o
peduclum uides, in te ricinum and I feed twenty bellies and a răscumpărat prietena, ca să parte ceva bănișori, am de
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

64
non uides. Tibi soli ridiclei dog. I ransomed my bedfellow nu-și mai șteargă nimeni hrănit douăzeci de oameni și
uidemur; ecce magister tuus, so no one could wipe his mâinile ude de apă pe rochia un câine, am răscumpărat pe
homo maior natus: placemus hands on her bosom; a ei; am plătit o mie de denari tovarășa mea din sclavie, ca să
illi. Tu lacticulosus, nec mu thousand dinars it cost me, pentru capul ei; am ajuns sevir nu-și mai șteargă orcine
nec ma argutas, uasus fictilis, too. I was chosen priest of augustal fără să dau un ban. mâinile în sânul ei. Am plătit
immo lorus in aqua: lentior, Augustus without paying the Sper că o să mor așa ca să nu pentru ea o mie de denari. Am
non melior. Tu beatior es: bis fee, and I hope that I won’t roșesc după moarte. Tu însă te fost numit sevir fără a da un
prande, bis cena. Ego fidem need to blush in my grave dai atâta peste cap, că nu mai ban. Sper să mor astfel încât să
meam malo quam thesauros. after I’m dead. But you’re so ai când să te uiți în urma ta? n’am de ce mă rușinà la
Ad summam, quisquam me busy that you can’t look La altul vezi și păduchele, iar moarte-mi. Tu, însă, ești așà
bis poposcit? Annis behind you; you can spot a la tine nu vezi nici căpușa. de ocupat, că nu mai ai timp
quadraginta seruiui; nemo louse on someone else, all Numai tu râzi de noi. Uite, să te uiți la spate-ți! Vezi paiul
tamen scit utrum seruus right, but you can’t see the tick profesorul tău, om în vârstă: din ochiul altuia, și nu bârna
essem an liber. Et puer on yourself. You’re the only lui îi place de noi. Tu, care te din ochiul tău! Tu ești
capillatus in hanc coloniam one that thinks we’re so ții de burtă de atâta râs, nu știi singurul căruia noi părem de
ueni; adhuc basilica non erat funny; look at your professor, să zici nici mu și nici ma1, oală râs. Iacă profesorul tău, mai în
facta. Dedi tamen operam ut he’s older than you are, and de noapte, ori mai bine zis vârstă decât tine; lui îi plăcem!
domino satis facerem, homini we’re good enough for him, curea putrezită: ești chiar mai Tu, papă lapte, ce nu poți
maiesto et dignitosso, cuius but you’re only a brat with the moale, da’ nu și mai bun. Ești spune nici «mu» nici «ma», tu,
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

65
pluris erat unguis quam tu milk still in your nose and all tu mai gros la pungă decât oală spartă, cureà muiată ‘n
totus es. Et habebam in domo you can prattle is ‘ma’ or ‘mu,’ mine? N-ai decât să prânzești apă, mai moale dar nu mai
qui mihi pedem opponerent you’re only a clay pot, a piece de două ori și să cinezi tot de bun ca ea! Ești tu mai bogat ca
hac illac; tamen—Genio illius of leather soaked in water, două ori. Mai bine încrederea mine? Mănâncă atunci de
gratias!—enataui. Haec sunt softer and slipperier, but none de care mă bucur eu decât două ori la prânz și de două
vera athla; nam in ingenuum the better for that. You’ve got toate comorile din lumea asta. ori seara. Prefer mai bine
nasci tam facile est quam more coin than we have, have ce mai calea-valea, cine mi-a creditul meu decât comorile
“Accede istoc”. Quid nunc you? Then eat two breakfasts cerut ceva de două ori? Am tale. Într’un cuvânt, cine-a
stupes tanquam hircus in and two dinners a day. I’d fost sclav timp de patruzeci de așteptat să mi-se spună ceva
eruilia?” rather have my reputation ani; totuși nimeni n-a știut de două ori? Am fost timp de
than riches, for my part, and vreodată dacă eram sclav sau patruzeci de ani sclav, dar
before I make an end of this— om liber. Am venit în această nimeni n’a putut deosebì de
who ever dunned me twice? colonie un copilandru chicoș; eram sclav sau om liber. Am
In all the forty years I was in nici basilica nu era făcută2. M- venit pe când eram copil, cu
service, no one could tell am muncit totuși să-mi părul mare, în acest oraș, și
whether I was free or a slave. I mulțumesc stăpânul, un om bazilica nu erà încă clădită.
was only a long-haired boy mare și vrednic; tu nu faci nici M’am căznit însă ca să-mi
when I came to this colony cât degetul lui mic. Și erau în mulțumesc stăpânul, un om
and the town house was not casa lui destui care să mi se măreț și demn, căruia unul ca
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

66
built then. I did my best to pună de-a curmezișul, când ici tine nici la degetul cel mic nu
please my master and he was când colo. Totuși—slavă i-ar fi putut ajunge. Și erau
a digniferous and majestical Geniului său!—am ieșit la oameni în casa stăpânului, cari
gentleman whose nail-parings liman. Astea sunt adevăratele voiau să-mi puie pe ici pe
were worth more than your încercări ale vieții; ca să te colea, bețe ‘n roate. Totuș,
whole carcass. I had enemies naști liber, e tot așa de ușor slăvit fie geniul lui, am ieșit cu
in his house, too, who would cum ai spune: vino încoace! bine la mal. Asta va să zică a
have been glad to trip me up, Acum de ce stai înlemnit ca un te luptà cu adevărat. A te
but I swam the flood, thanks țap logodit? naște liber, e tot așà de ușor ca
to his kindness. Those are the și cum ți-ar zice: «Vino
things that try your mettle, for ‘ncoace!». De ce ai încremenit
it’s as easy to be born a așà, privindu-mă ca vițelul la
gentleman as to say, ‘Come poarta nouă?»
here.’ Well, what are you
gaping at now, like a billy-
goat in a vetch-field?”

1Cum am spune noi: „Ești tămâie”. În original: nec mu nec ma argutas.


2Clădire care servea la romani drept tribunal și drept loc unde se făceau afaceri. Galeriile ei slujeau și ca loc de plimbare. În timpul Imperiului s-au construit
multe basilici la Roma, în Italia și în provinii.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

67

LVIII.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

Post hoc dictum Giton, qui ad Giton, who had been standing După această cuvântare, La aceste vorbe, Giton, care stà
pedes stabat, risum iam diu at my feet, and who had for Giton, care stătea la picioarele la picioarele noastre, izbucnì
compressum etiam indecenter some time been holding in his noastre, nu și-a mai putut în chip necuviincios, într’un
effudit. Quod cum laughter, burst into an stăpâni râsul care-l chinuia de râs, pe care nu și-l mai puteà
animaduertisset aduersarius uproarious guffaw, at this last mult și a izbucnit fără rușine ține. Observând aceasta,
Ascylti, flexit conuicium in figure of speech, and when în hohote. Băgând de seamă protivnicul lui Ascyltus își
puerum et: “Tu autem, inquit, Ascyltos’ adversary heard it, aceasta, potrivnicul lui întoarse ocările în contra
etiam tu rides, caepa cirrata? he turned his abuse upon the Ascyltos l-a luat la rost pe băiatului, «Și tu râzi, îi zise,
Io Saturnalia, rogo, mensis boy. “What’s so funny, you băiat: ceapă creață? Trăească
December est? Quando curly-headed onion,” he —Mai râzi și tu, gălușcă, Saturnalele! Te întreb, suntem
uicesimam numerasti?... Quid bellowed, “are the Saturnalia ceapă cu zulufi1? Rogu-te, acum în Decemvrie? Când ți-
faciat crucis offla, coruorum here, I’d like to know? Is it suntem în Saturnale2, în luna ai plătit banii pentru
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

68
cibaria. Curabo iam tibi Iouis December now? decembrie? Când ți-ai plătit desrobire? Dar ce te poți
iratus sit, et isti qui tibi non “When did you pay your impozitul de eliberare3? Ce așteptà dela unul ce-i bun de
imperat. Ita satur pane fiam, twentieth? What’s this to you, poftești, lepădătură, tu, pus pe cruce, dela unul ce-i
ut ego istud conliberto meo you gallows-bird, you crow’s mortăciune spurcată? O să bun să-l mănânce corbii? Te-
dono; alioquin iam tibi meat? I’ll call the anger of vedeți voi ce înseamnă mâna oiu face să vezi pe dracul
depraesentiarum reddidissem. Jupiter down on you and that lui Iupiter, tu și ăsta, care nu unde șade ca și pe cel care nu
Bene nos habemus, at isti master of yours, who don’t știe cum să te stăpânească. Să te poate stăpânì. Să nu mai am
nugae, qui tibi non imperant. keep you in better order. If I nu mai pot pune o bucățică de parte de pâine, dar dacă n’o
Plane qualis dominus, talis et didn’t respect my fellow- pâine în gură, dacă nu te iert fac, e numai pentru respectul
seruus. Vix me teneo, nec sum freedmen, I’d give you what is pentru că e vorba de un ce am de fostu-mi tovarăș de
natura caldicerebrius, <sed> coming to you right here on tovarăș al meu, libert ca și robie. Altfel ți-aș fi arătat eu!
cum coepi, matrem meam the spot, as I hope to get my mine. Altfel te învățam eu Noi petrecem bine aici, dar ce
dupundii non facio. Recte, belly full of bread, I would. minte, n-avea grijă. Ne-am să faci cu niște flecușteți cari
uidebo te in publicum, mus, We’ll get along well enough, distra minunat acum, dar ne nu te pot ține în frâu!...
immo terrae tuber: nec sursum but those that can’t control încurcă oamenii ăștia de Adevărat: cum e stăpânul, și
nec deorsum non cresco, nisi you are fools; like master like nimic, care nu știu să te țină în sluga. Abià mă pot abține,
dominum tuum in rutae man’s a true saying. I can frâu. Vorba celui ce zice că așa deșì de felul meu nu mă
folium non conieci; nec tibi hardly hold myself in and I’m cum e stăpânul, este și sclavul. înfierbânt lesne, totuș când mă
parsero, licet mehercules not hot-headed by nature, but Abia mâ stăpânesc, deși nu pornesc, nici mamă-mea nu
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

69
Iouem Olympium clames. once let me get a start and I sunt din fire un om căruia i se mai face pentru mine doi bani.
Curabo longe tibi sit comula don’t care two cents for my aprinde mintea tam-nesam. Lasă, o să ne vedem noi odată
ista besalis et dominus own mother. All right, I’ll Dar când m-am pornit, nici pe stradă, șoarece, negul
dupunduarius. Recte, uenies catch you in the street, you rat, maică-mea nu mai face doi pământului!... Să nu mai cresc
sub dentem: aut ego non me you toadstool. May I never bani pentru mine. Lasă, te nici în sus nici în jos, dacă nu
noui, aut non deridebis, licet grow an inch up or down if I întâlnesc eu pe afară, șoarece voiu vârî pe stăpânul tău în
barbam auream habeas. don’t push your master into a păcătos, boț de noroi: să nu gaură de șarpe, iar pe tine nu
Athana tibi irata sit curabo, et dunghill, and I’ll give you the mă mai mișc din loc, dacă nu te voiu mai cruțà de ai strigà
qui te primus † deurode † same medicine, I will, by l-oi învăța minte pe stăpânul chiar pe Jupiter din Olymp.
fecit. Non didici geometrias, Hercules, I will, no matter if tău. Iar pe tine n-o să te iert Voiu îngrijì eu atunci ca să nu-
critica et alogas naenias, sed you call down Olympian nici chiar dacă ai chema în ți mai folosească la nimic
lapidarias litteras scio, partes Jupiter himself! I’ll take care of ajutor pe însuși Iupiter păru-ți lung de un cot și
centum dico ad aes, ad your eight inch ringlets and Olimpianul. O să vezi tu la ce stăpânul tău care nu face doi
pondus, ad nummum. Ad your two cent master into the este bun stăpânul tău. Lasă, oi bani. Bine, bine mi-ai cădeà tu
summam, si quid uis, ego et tu bargain. I’ll have my teeth into pune eu laba pe tine! Ori nu- în ghiară! Sau numai sunt eu,
sponsiunculam: exi, defero you, either you’ll cut out the mi știu io firea, ori n-o să mai sau n’ai să mai râzi de-ai aveà
lamnam. Iam scies patrem laughing, or I don’t know râzi de noi, chiar dacă ți-ar chiar o barbă aurită. Voiu face
tuum mercedes perdidisse, myself. Yes, even if you had a crește barbă de aur. O să te fac ca să simți mânia Atenei tu, ca
quamvis et rhetoricam scis. golden beard. I’ll bring the să te simți că chiar și Athana4 și cel care te lasă să flecărești
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

70
Ecce: wrath of Minerva down on s-a înfuriat pe tine și pe ăla așà». Întorcându-se din nou
“Qui de nobis? longe uenio, you and on the fellow that care te-a lăsat să-ți iei nasul la spre Ascyltus, care voià să ia
late uenio: solue me.” first made a come-here out of purtare. E drept, n-am învățat apărarea lui Giton, Hermeros
Dicam tibi, qui de nobis currit you. No, I never learned geometria, critica literară și urmă: «Eu n’am învățat
et de loco non mouetur; qui de geometry or criticism or other alte povești din astea fără geometria sau istoria artei, sau
nobis crescit et minor fit. foolishness like that, but I noimă, dar cunosc literele nerozii de-acestea, dar știu,
Curris, stupes, satagis, know my capital letters and I săpate în piatră și împart în totuș, să cetesc inscripțiile de
tanquam mus in matella. Ergo can divide any figure by a cap până la o sută dacă e pe pietre și să împart pe
aut tace aut meliorem noli hundred, be it in asses, vorba de metale, de greutăți sutimi după metale, greutăți și
molestare, qui te natum non pounds or sesterces. Let’s ori de bani. Ce mai calea- monede. Scurt: dacă voești să
putat, nisi si me iudicas have a show-down, you and I valea, dacă te prinzi, facem face om mică prinsoare: dă-
anulos buxeos curare, quos will make a little bet, here’s amândoi un pariu: haide te’ncoace, eu pui metalul aici.
amicae tuae inuolasti. my coin; you’ll soon find out încoace, eu pun pe masă un Ai să vezi că tatăl tău și-a
Occuponem propitium! that your father’s money was pumn de bani. O să afli că pierdut banii ce i-a cheltuit cu
Eamus in forum et pecunias wasted on your education, taică-tău și-a cheltuit banii de tine, ori câtă retorică știi tu.
mutuemur: iam scies hoc even if you do know a little pomană dându-te la carte, cu Iată: Ce parte din noi? vin
ferrum fidem habere. Vah, rhetoric. How’s this—what toată retorica pe care o lung, vin lat: ghicește. Ți-oiu
bella res est uolpis uda! Ita part of us am I? I come far, I cunoști. Uite o ghicitoare: mai spune: Ce parte din noi
lucrum faciam et ita bene come wide, now guess me! I’ll „Care poate fi dintre noi? aleargă și totuș din loc nu se
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

71
moriar ut populus per exitum give you another. What part of Merg în lung, merg în lat: mișcă? Ce parte din noi crește
meum iuret, nisi te toga us runs but never moves from ghici ghicitoarea mea?5” și totuș se micșorează? Dai din
ubique peruersa fuero its place? What part of us Haide să te mai ajut un pic: colț în colț, cați spre mine
persecutus. Bella res et iste, grows but always grows less? „Care dintre noi aleargă și nu ‘ncremenit și te sbați ca un
qui te haec docet: mufrius, But you scurry around and are se mișcă din loc; care dintre șoarece într’o oală de noapte.
non magister. <Nos aliter> as flustered and fidgeted as a noi crește și totodată scade”. Așadar, sau taci din gură, sau
didicimus: dicebat enim mouse in a piss-pot. Shut up Fugi când încoace, când nu te mai legà de cei ce sunt
magister: “Sunt uestra salua? and don’t annoy your betters, încolo, te holbezi, te zbați ca mai buni ca tine și cari nu vor
Recta domum. Caue who don’t even know that un șoarece într-o oliță de să știe nici măcar că te-ai
circumspicias, caue maiorem you’ve been born. Don’t think noapte. Prim urmare, ori taci, născut. Ori, crezi tu că mă
maledicas”. At nunc mera that I’m impressed by those ori nu mai supăra pe altul mai îngrijesc de ceculețul de lemn
mapalia: nemo dupondii boxwood armlets that you did de soi ca tine, căruia nici nu-i de tisă (inelul de cavaler
euadit. Ego, quod me sic your mistress out of. Occupo pasă dacă te-ai născut sau nu. roman) pe care l’ai furat dela
uides, propter artificium will back me! Let’s go into the Crezi cumva că mă sinchisesc iubita ta? Sfinte Apucă-tot,
meum diis gratias ago.” forum and borrow money, de inelele gălbui pe care le-ai ajută-mă! Să mergem în târg și
then you’ll see whether this șterpelit de la amica ta? Ajută- să luăm bani cu împrumut.
iron ring means credit! Bah! A mă, Occupo6! Să mergem în Atunci ai să știi că inelul
draggled fox is a fine sight, for și să cerem bani cu acesta de fier al meu are
ain’t it’? I hope I never get rich împrumut. Pe loc o să afli că credit. Na, frumos lucru; ești
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

72
and die decently so that the inelul ăsta de fier7 are credit. ca o vulpe plouată. Să nu mai
people will swear by my Eh! Mare lucru mai e și o câștig nimic și să n’am parte
death, if I don’t hound you vulpe plouată. Uite, să nu mai de un bun sfârșit, dacă nu
everywhere with my toga câștig io nimic și să nu mor m’oiu ține peste tot ca scaiul
turned inside out. And the așa de cinstit încât să jure de tine!
fellow that taught you such poporu pe înmormântarea Și ce drăguț mai e și dascălul
manners did a good job too, a mea8, dacă nu m-oi ține după tău!... Un moftolog, nu un
chattering ape, all right, no tine peste tot, fără bob de profesor! Altele se învățau pe
schoolmaster. We were better zăbavă. Mare lucru și ăsta care vremea mea, când profesorul
taught. ‘Is everything in its te învață altfel. Profesorul ne spuneà: «Aveți toate în
place?’ the master would ask; nostru ne spunea: „V-ați pus bună rândueală? Să vă duceți
go straight home and don’t în ordine toate lucrurile? drept acasă. Să vă feriți de-a
stop and stare at everything Atunci duceți-vă direct acasă. vă uità încoace și încolo! Să vă
and don’t be impudent to Să nu vă pierdeți vremea păziți de-a ocărî pe oameni
your elders. Don’t loiter along uitându-vă încoace și încolo; mai în vârstă decât voi!»
looking in at the shops. No să nu spuneți vorbe urâte Și acum… toate curate
second raters came out of that celor mai în vârstă decât voi”. fleacuri! Toți câți ies din școală
school. I’m what you see me Acum însă învățați curate nu plătesc doi bani. Eu, așà
and I thank the gods it’s all bazaconii; nu faceți mai mult cum mă vezi, mulțumesc
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

73
due to my own cleverness.” de doi bani nici unul dintre zeilor pentru ceeace am
voi. Eu însă, așa cum mă vezi, învățat».
mulțumesc zeilor pentru câte
știu.
1 Plin de bucle.
2 Prilejuiau destindere generală și dădeau dreptul tuturor să-și manifeste liber pornirile.
3 Aluzie la uicesima libertatis—impozit plătit de libert pentru eliberarea sa. Statul aduna toate aceste impozite într-o trezorerie specială.

4 În manuscris apare forma Sathana. Este clar însă că personajul a spus Athana. Copistul n-a înțeles forma și a schimbat-o în alta cunoscută lui. După

comentatori, Athana ar reprezenta o formă dialectală grecească (și anume dorică) pentru Athena, zeița înțelepciunii.
5 Ghicitoare populară. Întocmai ca și eroii lui Petroniu, comentatorii n-au putut stabili un răspuns precis. Poate că răspunsul nici nu exista, și autorul a citat

această ghicitoare pentru stupiditatea și neclaritatea ei, ilustrative însă pentru „inteligența” vorbitorului.
6 Poreclă a lui Mercur (ca zeu al hoților).

7 Așa cum purtau adesea liberții.

8 Ca pe un eveniment important și de-o demnitate ireproșabilă.


Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

74

LIX.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

Coeperat Ascyltos respondere Ascyltos was just starting in to Ascyltos începuse să răspundă Ascyltus tocmai voià să
conuicio, sed Trimalchio answer this indictment when la aceste ocări, dar s-a înceapă a răspunde la aceste
delectatus colliberti Trimalchio, who was amestecat Trimalchio, desfătat ocări, când Trimalchio, pe
eloquentia: “Agite, inquit, delighted with his fellow- de elocința prietenului său: care-l desfătà elocvența
scordalias de medio. Suauiter freedman’s tirade, broke in, —Haideți, lăsați încolo tovarășului său de desrobire,
sit potius, et tu, Hermeros, “Cut out the bickering and gâlceava! Mai bine să ne zise: «Haide, lăsați certele la o
parce adulescentulo. Sanguen let’s have things pleasant here. distrăm, iar tu, Hermeros, parte. Să fim mai bine în toane
illi feruet, tu melior esto. Let up on the young fellow, lasă-l în pace pe băiat! Lui încă bune! Tu, Hermeros, cruță-l pe
Semper in hac re qui uincitur, Hermeros, he’s hot-blooded, îi clocotește sângele în vine. tânăr! Sângele lui se încălzește
uincit. Et tu cum esses capo, so you ought to be more Poartă-te tu mai bine decât el. repede, fii tu mai cuminte. În
cocococo, atque cor non reasonable. The loser’s always În asemenea treabă, biruie astfel de împrejurări învinge
habebas. Simus ergo, quod the winner in arguments of totdeauna cel ce se dă bătut1. întotdeauna cine se lasă să fie
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

75
melius est, a primitiis hilares this kind. And as for you, Tu însuți, pe când erai încă un învins. Și tu, pe când erai un
et Homeristas spectemus.” even when you were a young cocoșel, făceai toată vremea cocoșel, strigai «cocococo» și
Intrauit factio statim hastisque punk you used to go ‘Co-co “cococo” și n-aveai minte. Cel tot așà nu aveai nici o
scuta concrepuit. Ipse co-co,’ like a hen after a mai bun lucru este să ne judecată. Să fim dar, mai bine,
Trimalchio in puluino rooster, but you had no pep. înveselim iarăși și să ne uităm veseli din nou și să privim la
consedit, et cum Homeristae Let’s get to better business and la homeriști2. Omeriști». Îndată intrară două
Graecis versibus start the fun all over again and Îndată a intrat o trupă și a cete: una de Greci și alta de
colloquerentur, ut insolenter watch the Homerists.” A început să lovească în scuturi Troieni și amândouă-și izbiră
solent, ille canora uoce Latine troupe filed in, immediately, cu niște lănci. Cât despre scuturile cu lăncile. Însuș
legebat librum. Mox silentio and clashed spears against Trimalchio, el s-a rezemat într- Trimalchio se așeză pe perna
facto: “Scitis, inquit, quam shields. Trimalchio sat himself o pernă și, când homeriștii s- lui și, pe când Omeriștii
fabulam agant? Diomedes et up on his cushion and intoned au pornit să dialogheze în întrețineau o convorbire în
Ganymedes duo fratres in Latin, from a book, while versuri grecești, după obiceiul versuri grecești și în chip
fuerunt. Horum soror erat the actors, in accordance with lor păcătos, el a început să îndrăzneț, precum li-i obiceiul,
Helena. Agamemnon illam their conceited custom, recited mormăie cu o voce cântată el cetià ca și cum ar fi cântat,
rapuit et Dianae ceruam their parts in the Greek textul latin corespunzător. un text latin. Apoi, făcându-se
subiecit. Ita nunc Homeros language. There came a pause, Apoi, făcându-se tăcere, ne-a tăcere: «Știți, zise, ce poveste
dicit, quemadmodum inter se presently, and “You don’t any spus: reprezintă ei? Erau odată doi
pugnent Troiani et Parentini. of you know the plot of the —Știți ce poveste joacă ei frați: Diomedes și Ganymedes,
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

76
Vicit scilicet, et Iphigeniam, skit they’re putting on, do acum? Au fost doi frați: cari aveau o soră Helena.
filiam suam, Achilli dedit you?” he asked, “Diomedes Diomedes și Ganymedes. Sora Agamemnon o răpì și puse în
uxorem. Ob eam rem Aiax and Ganymede were two lor se numea Elena3. locul Dianei o cerboaică. Așà
insanit, et statim argumentum brothers, and Helen was their Agamemnon a răpit-o și a pus că Homer povestește acum,
explicabit.” Haec ut dixit sister; Agamemnon ran away în locul ei o cerboaică4. Homer cum se luptă între ei Troienii
Trimalchio, clamorem with her and palmed off a doe povestește cum se luptă între cu Parentinii. El învinse și dete
Homeristae sustulerunt, on Diana, in her place, so ei troienii și parentinii5. pe fiica sa Iphigenia lui
interque familiam Homer tells how the Trojans Agamemnon a învins, firește, Achilles în căsătorie. Din
discurrentem uitulus in lance and Parentines fought among și a dat-o de soție lui Ahile pe cauza aceasta Ajax fu apucat
ducenaria elixus allatus est, et themselves. Of course Ifigenia, fiica sa6. Din pricina de turbare și el va lămurì pe
quidem galeatus. Secutus est Agamemnon was victorious, aceasta Aiax a înnebunit7: dată subiectul». Zicând
Aiax strictoque gladio, and gave his daughter tocmai astea o să ne arate pe acestea Trimalchio, Omeriștii
tanquam insaniret, concidit, ac Iphigenia, to Achilles, for a dată bucata jucată de ei. scoaseră un strigăt, și printre
modo uersa modo supina wife: This caused Ajax to go După ce a isprăvit Trimalchio, servitorii cari fugeau în toate
gesticulatus, mucrone frusta mad, and he’ll soon make the homeriștii au scos un strigăt părțile, fu adus un vițel fiert
collegit mirantibusque whole thing plain to you.” The și, printre sclavii care alergau pe o farfurie de argint, de
uitulum partitus est. Homerists raised a shout, as încoace și încolo, a fost adus două sute de kilograme.
soon as Trimalchio had done un vițel fiert pe un talger de Vițelul aveà și o cască pe cap.
speaking, and, as the whole două sute de livre. Vițelul După el venià Ajax, cu sabia
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

77
familia stepped back, a boiled avea pe cap un coif. Aiax se scoasă și, ca și cum ar fi fost
calf with a helmet on its head ținea după el și, ca și cum ar fi apucat de nebunie, învârteà
was brought in on an fost nebun, a început să după tact sabia-i când încoace,
enormous platter. Ajax șfichiuiască aerul cu sabia când încolo, tăià la bucăți, le
followed and rushed upon it goală. A dat cu sabia în toate luà în vârful săbiei și împărțì
with drawn sword, as if he părțile și a adunat cu vârful astfel vițelul printre oaspeții
were insane, he made passes bucățile, pe care le-a împărțit ce stăteau uimiți.
with the flat, and again with mesenilor care admirau
the edge, and then, collecting vițelul.
the slices, he skewered them,
and, much to our
astonishment, presented them
to us on the point of his
sword.
1 Aceeași idee, formulată aproape în termeni identici, apare și într-o operă a lui Seneca, cel mai mare filosof roman al epocii: „Este mai bun acela care s-a
retras cel dintâi și a fost învins cel care a învins” (De ira—Despre mânie, 35).
2 Actori și cântăreți care recitau și cântau la ospețe versuri din Homer.

3 Firește Trimalchio confundă pe Diomedes și Ganymedes cu Castor și Pollux, frații Elenei, celebri eroi mitologici.

4 Alte confuzii. Nu Agamemnon, basileul Micenei, a răpit-o pe Elena, ci Paris, feciorul lui Priam. Agamemnon a condus tocmai expediția destinată recuperării

Elenei.
5 Altă confuzie, și mai grosolană. Troienii s-au luptat nu cu parentinii, ci cu grecii.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

78
6 Într-adevăr, Ahile a fost logodit cu Ifigenia, dar nu s-a căsătorit niciodată cu ea.
7 Aiax, unul dintre eroii greci din războiul troian, a înnebunit într-adevăr, în legendă, dar din alte pricini.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

79

LX.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

Nec diu mirari licuit tam But we were not given long in N-am avut răgaz să ne Nu ne fu dat să admirăm
elegantes strophas; nam which to admire the elegance minunăm de aceste puneri în multă vreme aceste elegante
repente lacunaria sonare of such service, for all of a scenă atât de alese, căci, pe surprize, căci tavanul răsună
coeperunt totumque triclinium sudden the ceiling neașteptate, a început să deodată cutremurând toată
intremuit. Consternatus ego commenced to creak and then bubuie tabanul și să se sala. Uimit de spaimă, sării în
exsurrexi, et timui ne per the whole dining-room shook. cutremure tot tricliniul. M-am sus, temându-mă ca nu cumva
tectum petauristarius aliquis I leaped to my feet in ridicat uluit, căci m-am temut vreun acrobat să se coboare
descenderet. Nec minus consternation, for fear some ca nu cumva să coboare din jos, prin acoperiș. Tot așà de
reliqui convivae mirantes rope-walker would fall down, tavan vreun acrobat. Ceilalți uimiți își înălțară privirile și
erexere uultus expectantes and the rest of the company meseni și-au ridicat și ei ceilalți oaspeți, așteptând ce
quid noui de caelo raised their faces, wondering privirile, așteptând să li se lucru nou li-se vestì din cer? Și
nuntiaretur. Ecce autem as much as I what new vestească din cer cine știe ce iată că deschizându-se
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

80
diductis lacunaribus subito prodigy was to be announced noutate. Iată însă că tavanul s- tavanul, un cerc uriaș desfăcut
circulus ingens, de cupa from on high. Then lo and a deschis și a început să de sigur dela un butoiu
uidelicet grandi excussus, behold! The ceiling panels coboare lin un cerc, desprins enorm, se lăsă în jos, având pe
demittitur, cuius per totum parted and an enormous hoop, de bună seamă de la un butoi inelul lui, de jur-împrejur,
orbem coronae aureae cum which appeared to have been mare. Pe tot inelul său atârnau acățate coroane de aur cu
alabastris unguenti pendebant. knocked off a huge cask, was coroane din aur cu vase făcute sticluțe cu parfumuri. Pe când
Dum haec apophoreta lowered from the dome above; din alabastru, în care se pusese ne pofteau să primim aceste
iubemur sumere, respiciens ad its perimeter was hung with parfum1. În vreme ce eram daruri, eu privii din nou spre
mensam <. . .>. golden chaplets and jars of îmbiați să luăm aceste daruri, masă. Acì are pusă o tavă cu
Iam illic repositorium cum alabaster filled with perfume. eu mi-a întors din nou privirile câteva plăcinte, în mijlocul
placentis aliquot erat positum, We were asked to accept these spre masă2... cărora se aflà figura lui
quod medium Priapus a articles as souvenirs. When my Acum, acolo se pusese o tavă Priapus, făcută de cofetar, și în
pistore factus tenebat, glance returned to the table, I cu niște plăcinte, în mijlocul sânul lui, destul de larg, în
gremioque satis amplo omnis noticed that a dish containing căreia se înălța un Priap făcut chipul obișnuit de toți, țineà
generis poma et uuas cakes had been placed upon it, de bucătar. Ținea în poala sa poame de tot felul și struguri.
sustinebat more uulgato. and in the middle an image of destul de largă fructe de toate Cu lăcomie întinserăm mâinile
Auidius ad pompam manus Priapus, made by the baker, soiurile și struguri, după un spre ceeace ni-se servise, dar
porreximus, et repente noua and he held apples of all obicei foarte răspândit. băgarăm de seamă că fructele
ludorum remissio hilaritatem varieties and bunches of Hulpavi, noi am întins mâinile erau adevărate curse. Totuș o
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

81
hic refecit. Omnes enim grapes against his breast, in spre acest mic monument și, la nouă surpriză a glumelor
placentae omniaque poma the conventional manner. We repezeală, un nou val de readuse veselia. Toate
etiam minima uexatione applied ourselves surprize ne-a reîmprospătat plăcintele și fructele începură
contacta coeperunt effundere wholeheartedly to this dessert veselia. Căci toate plăcintele și a vărsà din ele șofran și
crocum, et usque ad nos and our joviality was chiar toate fructele ne stropeau lichidul cel supărător ne
molestus umor accedere. Rati suddenly revived by a fresh cu parfum făcut din esență de pătrunse și’n gură. Crezând
ergo sacrum esse fericulum diversion, for, at the slightest șofran, dacă le atingeam cât de atunci că felul de mâncare,
tam religioso apparatu pressure, all the cakes and puțin. Lichidul acesta muiat într’o astfel de
perfusum, consurreximus fruits would squirt a saffron supărător ne împroșca peste religioasă înveșmântare, e
altius et “Augusto, patri sauce upon us, and even tot. Socotind că este vorba de- sfânt, ne ridicarăm în picioare
patriae, feliciter” diximus. spurted unpleasantly into our o mâncare sfântă3, și de aceea și strigarăm «În sănătatea
Quibusdam tamen etiam post faces. Being convinced that servită cu o pompă de-a împăratului, părintele patriei!»
hanc uenerationem poma these perfumed dainties had dreptul religioasă, am sărit în Câțiva din noi, chiar după
rapientibus, et ipsi mappas some religious significance, picioare și am strigat în cor: această urare, punând mâna
impleuimus, ego praecipue, we arose in a body and —Să trăiască împăratul4, pe fructe, își umplură
qui nullo satis amplo munere shouted, “Hurrah for the părintele patriei5! șervetelele. Eu, mai ales,
putabam me onerare Gitonis Emperor, the father of his Cum însă unii continuau să căruia nici un dar nu-mi păreà
sinum. country!” However, as we înhațe fructele, ne-am umplut prea scump, încărcai cu ele
Inter haec tres pueri candidas perceived that even after this și noi ștergarele, mai ales eu, sânul lui Giton. În vremea
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

82
succincti tunicas intrauerunt, act of veneration, the others care nu socoteam nici un dar aceasta se iviră trei copii
quorum duo Lares bullatos continued helping themselves, prea mare ca să nu îndes cu el având tunici albe suflecate sus
super mensam posuerunt, we filled our napkins with the sânul lui Giton. și, doi dintre ei, doi puseră pe
unus pateram uini apples. I was especially keen Între timp au pătruns în masă pe zeii Lari, cu cutiuțele
circumferens “dii propitii “ on this, for I thought I could tricliniu trei copii îmbrăcați în lor de gât, iar cel de al treilea,
clamabat. never put enough good things tunici albe, suflecate în sus, dându-ne ocol cu o cupă mare
Aiebat autem unum into Giton’s lap. Three slaves dintre care doi au pus pe masă cu vin, strigă: «Zeilor, să ne
Cerdonem, alterum entered, in the meantime, larii, care purtau la gât niște fiți favorabili!» Trimalchio ne
Felicionem, tertium Lucronem dressed in white tunics well bule6. Al treilea trecea pe la spuse că unul din ei se numià
vocari. Nos etiam ueram tucked up, and two of them mese cu o cupă de vin în mână «Profitul», altul «Norocul» și
imaginem ipsius placed Lares with amulets și striga: al treilea «Câștigul». Fiindcă
Trimalchionis, cum iam omnes hanging from their necks, —Să ne ajute zeii7! acum toți sărutau portretul lui
basiarent, erubuimus upon the table, while the third Trimalchio ne-a spus că unul Trimalchio, ne venì greu și
praeterire. carried round a bowl of wine dintre ei se numea „Profitul”8, nouă de a-l trece cu vederea.
and cried, “May the gods be al doilea „Fericirea”9, iar al
propitious!” One was called treilea „Câștigul”10. Apoi s-a
Cerdo—business—, dus bustul lui Trimalchio;
Trimalchio informed us, the pentru că îl sărutau toți, ne-a
other Lucrio—luck—and the fost rușine să-l ocolim și a
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

83
third Felicio—profit—and, trebuit să-l sărutăm și noi.
when all the rest had kissed a
true likeness of Trimalchio, we
were ashamed to pass it by.
1 Asemenea plafoane trucate, care se deschideau și lăsau să cadă flori și parfumuri, existau la Roma de peste un secol. În vremea lui Nero se fac multe plafoane
de acest fel la curtea imperială.
2 Lacună în original.

3 Parfumul extras din esență de șofran era utilizat, de regulă, în ceremoniile religioase. De aici greșeala mesenilor.

4 În original, Augusto feliciter—„să fie fericit Augustus”. După numele întemeietorului Imperiului, împărații aveau totdeauna și titlul de Augustus.

5 După exemplul lui Octavian Augúst, majoritatea împăraților au fost numiți părinți ai patriei. La banchetele epocii se obișnuia să se închine cupele în cinstea

împăratului.
6 Copiii și adolescenții le purtau la gât până a 16 ani, ca să-i apere de boli și duhuri rele. Odată cu toga copilăriei erau lepădate și aceste bule (în latinește,

bullae).
7 Deci altă surpriză regizată de Trimalchio.

8 În latinește Cerdo (pe grecește, Kerdon)—zeul câștigului la greci (în Sparta antică), Felicio—de la felix, „fericit”, și Lucro—zeul câștigului la romani, de la

lucrum—„câștig”.
9 Idem.

10 Idem.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

84

LXI.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

Postquam ergo omnes bonam After they had all wished each După ce i-au urat înțelepciune După ce toți îi urarăm să aibă
mentem bonamque other sound minds and good și sănătate, Trimalchio a privit parte de multă minte și
ualitudinem sibi optarunt, health, Trimalchio turned to către Niceros și a zis: sănătate, Trimalchio, privind
Trimalchio ad Nicerotem Niceros. “You used to be —Erai, de obicei, mai vesel la pe Niceros, îi zise: «De obiceiu
respexit et: “Solebas, inquit, better company at dinner,” he banchete; nu știu de ce acum erai mai bine dispus la masă.
suauius esse in conuictu; remarked, “and I don’t know taci și nu sufli o vorbă măcar. Acum, nu știu de ce taci și nu
nescio quid nunc taces nec why you should be dumb Te rog, dacă vrei să mă vezi mai scoți o vorbă. Te rog, dacă
muttis. Oro te, sic felicem me today, with never a word to fericit, povestește-mi una dorești să mă faci fericit,
uideas, narra illud quod tibi say. If you wish to make me dintre întâmplările pe care le- povestește ceva din
usu uenit.” Niceros delectatus happy, tell about that ai cunoscut cândva. Niceros, întâmplările tale». Lui Niceros
affabilitate amici: “Omne me, experience you had, I beg of măgulit de atenția pe care i-o plăcându-i amabilitatea
inquit, lucrum transeat, nisi you.” Delighted at the acordase prietenul său, a spus prietenului său: «Să nu mai
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

85
iam dudum gaudimonio affability of his friend, “I hope la rându-i: am parte de nici un câștig,
dissilio, quod te talem uideo. I lose all my luck if I’m not —Să mi se ducă pe copcă tot zise, dacă nu sunt încă de mult
Itaque hilaria mera sint, etsi tickled to death at the humor I câștigul de acum înainte, dacă plin de bucurie, văzându-te
timeo istos scolasticos ne me see you in,” Niceros replied. nu mor de bucurie încă de într’o stare așà de înfloritoare.
rideant. Viderint: narrabo “All right, let’s go the limit for multă vreme pentru că te văd Deaceea vorbele noastre să fie
tamen, quid enim mihi aufert, a good time, though I’m afraid așa. De aceea, haide, să-i dăm numai de veselie, deșì mă tem
qui ridet? satius est rideri these scholars’ll laugh at me, drumul la veselie, deși mă tem ca nu cumva, învățații ăștia să
quam derideri.” but I’ll tell my tale and they să nu râdă de mine cărturarii mă ia în râs. Dar o să vadă ei!...
Haec ubi dicta dedit can go as far as they like. What ăștia. Treaba lor: eu tot o să-ți Voiu povestì așadar, căci ce-mi
talem fabulam exorsus est: t’hell do I care who laughs? povestesc. Căci ce pierd eu pasă mie de cine râde? E mai
“Cum adhuc seruirem, It’s better to be laughed at dacă râd ei? E mai bine să fii bine să râdă alții de tine, decât
habitabamus in uico angusto; than laughed down.” These luat în râs decât să te lași tu de alții. Zicând acestea,
nunc Gauillae domus est. Ibi, words spake the hero, and batjocorit. începù următoarea povestire:
quomodo dii uolunt, amare began the following tale: “We Astfel grăind1, el a dat drumul «Pe când eram încă sclav,
coepi uxorem Terentii coponis: lived in a narrow street in the la următoarea poveste: locuiam într’o uliță uliță
noueratis Melissam house Gavilla now owns, —Pe când încă era sclav, strâmtă, acolo unde-i acuma
Tarentinam, pulcherrimum when I was a slave. There, by locuiam pe o stradă îngustă; casa lui Gavilla. Acolo, fiindcă
bacciballum. Sed ego non the will of the gods, I fell in acum este acolo casa lui așà au voit zeii, mă îndrăgostii
mehercules corporaliter aut love with the wife of Gavilla. Acolo, cu voia zeilor, de soția cârciumarului
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

86
propter res uenerias curaui, Terentius, the innkeeper; you am început s-o iubesc pe Tarentius. O cunoașteți și voi
sed magis quod benemoria knew Melissa of Tarentum, nevasta cârciumarului pe Melissa din Tarent, o
fuit. Si quid ab illa petii, that pretty round-checked Terentius: ați cunoscut-o pe femeiușcă de toată
nunquam mihi negatum; fecit little wench. It was no carnal Melissa tarentina. O frumusețea. Eu însă aveam
assem, semissem habui; in passion, so hear me, Hercules, muierușcă foc de arătoasă: legături cu ea nu din cele
illius sinum demandaui, nec it wasn’t; I was not in love avea pe vino încoace. Dar, pe trupești, nici din cele de
unquam fefellitus sum. Huius with her physical charms. No, Hercule, eu m-am lipit de ea dragoste, ci o iubeam mai mult
contubernalis ad uillam it was because she was such a nu pentru că avea corp frumos pentru firea ei cea bună. Ori
supremum diem obiit. Itaque good sport. I never asked her sau fiindcă se pricepea la de câte ori o rugam ceva, nu
per scutum per ocream egi for a thing and had her deny dragoste, ci mai cu seamă mă refuzà niciodată. Puneà ea
aginavi, quemadmodum ad me; if she had an as, I had half. pentru că avea inimă bună! de o parte un as, eu aveam o
illam pervenirem: nam, ut I trusted her with everything I Dacă ceream ceva de la ea, nu- jumătate de as. Tot ce
aiunt, in angustiis amici had and never was done out of mi spunea nu niciodată; agoniseam și eu, îi
apparent. anything. Her husband up and strângea un as, îmi dădea și încredințam ei și nu m’a
died on the place, one day, so I mie jumătate. A pus de o parte înșelat niciodată. Omul ei
tried every way I could to get bani la sânul ei și nu m-a murì însă în vila unde locuiau.
to her, for you know friends înșelat vreodată. Bărbatul ei s- Atunci mă făcui luntre și
ought to show up when a prăpădit la țară. De aceea am punte ca să ajung la ea: la
anyone’s in a pinch. dat din mâini și din picioare ca nevoie, cum știți, se ivesc
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

87
să ajung cumva la ea; căci, așa adevărații prieteni.
cum se spune, la nevoie se
cunoaște prietenul.

1 Începutul unui vers latin. Se întâlnesc însă multe stihuri care încep așa. Petroniu parodiază aici solemnitatea eposului.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

88

LXII.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

“Forte dominus Capuae “It so happened that our Din întâmplare, stăpânul Din întâmplare, stăpânul meu
exierat ad scruta scita master had gone to Capua to plecase la Capua1, ca să scape se dusese la Capua pentru a-și
expedienda. Nactus ego attend to some odds and ends acolo de niscaiva bulendre de- desface mărunțișurile-i.
occasionem persuadeo of business and I seized the ale lui. Eu, profitând de Profitând de această ocazie,
hospitem nostrum, ut mecum opportunity, and persuaded a prilejul ăsta, l-am convins pe rugai pe un chiriaș al nostru să
ad quintum miliarium ueniat. guest of the house to un oaspete al nostru să meargă mă întovărășească până la a
Erat autem miles, fortis accompany me as far as the cu mine cale de cinci mile. Era cincea piatră militară. Erà un
tanquam Orcus. Apoculamus fifth mile-stone. He was a un soldat tare ca Orcus2. Am soldat tare ca dracul. O
nos circa gallicinia; luna soldier, and as brave as the luat-o la picior cam pe la pornirăm cam pe la cântatul
lucebat tanquam meridie. very devil. We set out about cântatul cocoșului; luna cocoșilor. Luna lucià ca soarele
Venimus inter monimenta: cock-crow, the moon was strălucea ca soarele la amiază. la amiazi. Când trecurăm
homo meus coepit ad stelas shining as bright as midday, Am ajuns printre morminte; printr’un cimitir, omul meu se
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

89
facere; sedeo ego cantabundus and came to where the omul nostru s-a dat de o parte așeză pe pietre, iar eu,
et stelas numero. Deinde ut tombstones are. My man printre pietrele funerare, iar murmurând un cântec, începui
respexi ad comitem, ille exuit stepped aside amongst them, eu, după ce m-am așezat jos, să număr aceste pietre.
se et omnia vestimenta but I sat down, singing, and am început să îngân o elodie și Întorcându-mi însă privirea
secundum uiam posuit. Mihi commenced to count them up. să număr pietrele alea3. Apoi, spre el, îl văzui despuindu-se
anima in naso esse; stabam When I looked around for my când m-am uitat la tovarășul de veșminte și punându-și-le
tanquam mortuus. At ille companion, he had stripped meu, el tocmai se dezbrăca și lângă drum. Mie mi-se oprì
circumminxit uestimenta sua, himself and piled his clothes își punea hainele la marginea răsuflarea și rămăsei ca mort,
et subito lupus factus est. by the side of the road. My drumului. Era ca și mort de iar el, după ce urină în jurul
Nolite me iocari putare; ut heart was in my mouth, and I frică. Mi s-a tăiat răsuflarea de veșmintelor, se prefăcù ‘ndată
mentiar, nullius patrimonium sat there while he pissed a ring spaimă4: înghețasem tot. Dar în lup!... Să nu credeți că
tanti facio. Sed, quod around them and was el, după ce a urinat în jurul glumesc: n’aș mințì nici pentru
coeperam dicere, postquam suddenly turned into a wolf! hainelor sale, s-a prefăcut o avere. Și, precum spuneam,
lupus factus est, ululare coepit Now don’t think I’m joking, I deodată în lup. Să nu credeți după ce se schimbă în lup,
et in siluas fugit. Ego primitus wouldn’t lie for any amount of că glumesc: n-aș minți nici începù să urle și fugì în
nesciebam ubi essem; deinde money, but as I was saying, he pentru o avere întreagă. Însă, pădure. Eu, la început, nu mai
accessi, ut uestimenta eius commenced to howl after he așa cum începusem să spun, știam unde mă aflù, pe urmă
tollerem: illa autem lapidea was turned into a wolf, and după ce s-a prefăcut în lup, s-a mă dusei să iau de jos
facta sunt. Qui mori timore ran away into the forest. I pornit să urle și a fugit în veșmintele: ele însă se
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

90
nisi ego? Gladium tamen didn’t know where I was for a codru. Mai întâi, nici nu știam pietrificaseră. Cine erà să
strinxi et <in tota via> umbras minute or two, then I went to pe ce lume mă aflam; pe urmă moară de frică, dacă nu eu?
cecidi, donec ad uillam amicae his clothes, to pick them up, m-am apropiat să ridic de pe Scosei totuș sabia și pe tot
meae peruenirem. In laruam and damned if they hadn’t jos boarfele lui: însă ele se drumul tăiai la stafii, până ce
intraui, paene animam turned to stone! Was ever schimbaseră în piatră. Cum de ajunsei la prietena mea. Intrai
ebulliui, sudor mihi per anyone nearer dead from n-am murit de frică? Totuși în casă ca un strigoiu și erà cât
bifurcum uolabat, oculi fright than me? Then I am scos sabia din teacă și am pe-acì să-mi dau duhul.
mortui; uix unquam refectus whipped out my sword and tot tăiat la umbre pe tot Sudoarea îmi curgeà pe șale,
sum. Melissa mea mirari cut every shadow along the drumul, până ce am ajuns la ochii mi-erau stinși, abià mi-
coepit, quod tam sero road to bits, till I came to the casa prietenei mele. Am intrat am venit în fire. Melissa mea
ambularem, et: ‘Si ante, inquit, house of my mistress. I looked la ea ca o stfie, gata-gata să-mi începuse să se mire de ce
venisses, saltem nobis like a ghost when I went in, dau duhul. Sudoarea îmi umblam așà de târziu pe
adiutasses; lupus enim villam and I nearly slipped my wind. șiroia printre umeri, ochii mi drumuri: «Dac’ai fi venit ceva
intravit et omnia pecora The sweat was pouring down se împăienjeniseră. Cu câtă mai ‘nainte, îmi zise, ne-ai fi
tanquam lanius sanguinem my crotch, my eyes were greutate mi-am revenit în fire! putut da ajutor, fiindcă intrase
illis misit. Nec tamen derisit, staring, and I could hardly be Melissa mea s-a mirat la un lup în curte și-a umplut de
etiamsi fugit; senius enim brought around. My Melissa început că umblam pe sânge ca un măcelar, toate
noster lancea collum eius wondered why I was out so drumuri la o oră atât de târzie vitele. Dar nu și-a putut bate
traiecit’. Haec ut audiui, late. “Oh, if you’d only come și mi-a zis: „Dacă ai fi venit joc de noi, măcar că a izbutit să
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

91
operire oculos amplius non sooner,” she said, “you could mai înainte, ne-ai fi dat, cu fugă: unul din rândașii noștri
potui, sed luce clara Gai nostri have helped us: a wolf broke siguranță o mână de ajutor; i-a străpuns gâtul cu o lance».
domum fugi tanquam copo into the folds and attacked the căci un lup a intrat în Auzind acestea, n’am mai
compilatus; et postquam ueni sheep, bleeding them like a gospodăria noastră și ne-a putut închide ochii și când se
in illum locum, in quo lapidea butcher. But he didn’t get the făcut harcea-parcea toate oile, lumină bine de ziuă, dădui
uestimenta erant facta, nihil laugh on me, even if he did get de parcă ar fi fost măcelar. fuga, ca un negustor jefuit de
inveni nisi sanguinem. Vt uero away, for one of the slaves ran Totuși nu și-a bătut joc de noi hoți, spre casa stăpânului
domum ueni, iacebat miles his neck through with a nepedepsit, chiar dacă a scăpat nostru Gaius și ajungând la
meus in lecto tanquam bouis, spear!” I couldn’t keep my cu fuga. Unul dintre sclavii locul unde veșmintele se
et collum illius medicus eyes shut any longer when I noștri l-a rănit la gât cu o prefăcuseră în piatră, nu mai
curabat. Intellexi illum heard that, and as soon as it lance”. Când am auzit și astea, găsii nimic decât niște sânge.
uersipellem esse, nec postea grew light, I rushed back to n-am mai putut închide ochii De’ndată ce ajunsei acasă,
cum illo panem gustare potui, our Gaius’ house like an toată noaptea și, cum s-a găsii pe soldat zăcând în pat ca
non si me occidisses. Viderint innkeeper beaten out of his luminat de ziuă, am luat-o la un bou și pe un doctor,
quid de hoc alii exopinissent; bill, and when I came to the goană spre casa stăpânului bandajându-i gâtul. Atunci
ego si mentior, genios uestros place where the clothes had meu Gaius, întocmai ca un pricepui că am aface cu un
iratos habeam.” been turned into stone, there cârciumar jefuit de tâlhari. pricoliciu și n’am mai putut să
was nothing but a pool of Când am ajuns în acel loc în mai gust cu el împreună nici o
blood! And moreover, when I care se schimbaseră în piatră bucătură de pâine, chiar de
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

92
got home, my soldier was veșmintele, n-am mai găsit m’ar fi omorât!...
lying in bed, like an ox, and a decât o dâră de sânge. Acasă Creadă alții despre aceasta ce-
doctor was dressing his neck! I însă, soldatul nostru zăcea în or crede!... Cât despre mine,
knew then that he was a pat, ca o vită bolnavă, și un de mint, să sufer mânia zeilor
werewolf, and after that, I medi îi îngrijea gâtul. Am voștri ocrotitori!..»
couldn’t have eaten a crumb of priceput că soldatul era un
bread with him, no, not if you pricolici, și după ast n-aș mai
had killed me. Others can fi mâncat împreună cu el nici o
think what they please about fărâmă de pâine, chiar dacă m-
this, but as for me, I hope your ai fi omorât. Fiecare este liber
geniuses will all get after me if să creadă tot ce poftește; dar,
I lie.” dacă eu mint, să mă bată
Geniile voastre mâniate.
1 Localitate din Campania, în sudul Italiei.
2 Cum se spune acum: „tare ca un diavol”.
3 Sunt discuții în jurul cuvântului stelas, repetat și tradus de noi, de altfel conform celor mai numeroase interpretări, ca „pietre funerare” (deci de la stela). În

unele ediții apare forma stellas de la stella—„stea”. În acest caz traducerea ar suna „și-a făcut nevoile uitându-se la stelele de pe cer; eu m-am așezat... și m-am
pus să număr stelele acelea”. Cum am spus, preferăm însă interpretarea tradițională.
4 În original: „mi s-a oprit răsuflarea în nas” (mihi anima in naso esse).
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

93

LXIII.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

Attonitis admiratione We were all dumb with Am rămas toți muți de uimire. Toți încremeniseră de uimire,
uniuersis: “Saluo, inquit, tuo astonishment, when “I take A vorbit însă Trimalchio: când Trimalchio grăì: «Fără a
sermone, Trimalchio, si qua your story for granted,” said —Nu-ți pun la îndoială desmințì povestirea ta, credeți-
fides est, ut mihi pili Trimalchio, “and if you’ll povestirea, dar, pe cinstea mă, mi s’a sbârlit părul pe cap,
inhorruerunt, quia scio believe me, my hair stood on mea, mi s-a făcut părul fiindcă știu că Niceros nu
Niceronem nihil nugarum end, and all the more, because măciucă. Știu că Niceros nu spune fleacuri, ci, dimpotrivă,
narrare: immo certus est et I know that Niceros never înșiră niciodată baliverne: e demn de crezare în cespune
minime linguosus. Nam et talks nonsense: he’s always dimpotrivă, este un om de și nu-i de loc limbut. O să vă
ipse vobis rem horribilem level-headed, not a bit gossipy. nădejde, și nu un limbut povestesc și eu ceva grozav,
narrabo. Asinus in tegulis. And now I’ll tell you a hair- oarecare. Să vă povestesc și eu deșì în comparație cu Niceros
“Cum adhuc capillatus essem, raiser myself, though I’m like ceva înspăimântător. Ca un eu sunt ca un măgar pe
nam a puero vitam Chiam a jackass on a slippery măgar pe acoperiș1. coperiș! Pe când aveam încă
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

94
gessi, ipsimi nostri delicatus pavement compared to him. Când eram încă un băiat părul mare, căci de mic am
decessit, mehercules When I was a long-haired boy, pletos, căci din copilărie am dus o vieață delicată, a murit
margaritum, <caccitus> et for I lived a Chian life from dus viața celor din Chios2, a băiatul iubit de stăpânul
omnium numerum. Cum ergo my youth up, my master’s murit amantul stăpânului nostru.
illum mater misella plangeret minion died. He was a jewel, nostru: pe Hercule, fusese un Erà, zău, o perlă, un băiat ales,
et nos tum plures in so hear me Hercules, he was, adevărat mărgăritar, un băiat desăvârșit în toate.
tristimonio essemus, subito perfect in every facet. While chipeș și desăvârșit în toate Pe când îl jelià nenorocita lui
<stridere> strigae coeperunt; his sorrow-stricken mother privințele! Așadar, maică-sa, mamă, și mai mulți dintre noi
putares canem leporem was bewailing his loss, and the sărmănica, îl bocea, și noi, mai luau parte la doliu, deodată se
persequi. Habebamus tunc rest of us were lamenting with toți, eram cuprinși de tristețe, porniră a șuerà strigoaicele. Ai
hominem Cappadocem, her, the witches suddenly dintr-o dată se porniră să fi crezut că-i un câine gonind
longum, ualde audaculum et commenced to screech so loud șuiere strigiile3, de care puteai un iepure. Pe atunci aveam un
qui ualebat: poterat bouem that you would have thought a crede că un câine vânează un om din Cappadocia: ‘nalt,
iratum tollere. Hic audacter hare was being run down by iepure. Era pe acolo un foarte îndrăzneț și puternic.
stricto gladio extra ostium the hounds! At that time, we cappadocian4 lung, îndrăzneț, Puteà ridicà de jos un taur
procucurrit, inuoluta sinistra had a Cappadocian slave, tall, nu glumă, și care avea multă înfuriat. Acest om ieșì pe ușe
manu curiose, et mulierem very bold, and he had muscle putere: ridica în brațe un taur cu sabia scoasă și cu mâna
tanquam hoc loco—saluum sit, too; he could hold a mad bull înfuriat. Omul ăsta, scoțându- stângă învăluită cu grijă,
quod tango!—mediam traiecit. in the air! He wrapped a și sabia din teacă, a deschis străpunse o femeie cam în
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

95
Audimus gemitum, et—plane mantle around his left arm, ușa, s-a năpustit afară și, cu locul acesta (ferească zeii
non mentiar—ipsas non boldly rushed out of doors brațul stâng înfășurat cu grijă, ceeace ating) drept prin mijloc.
uidimus. Baro autem noster with drawn sword, and ran a a străpuns până la plăsele una Auzirăm un gemăt, dar, ca să
introuersus se proiecit in woman through the middle dintre muierile astea, cam pe nu mint, pe ea n’o văzurăm.
lectum, et corpus totum about here, no harm to what I aici—să păzească zeii locul din Găliganul nostru însă, se
liuidum habebat quasi flagellis touch. We heard a scream, but trupul meu pe care-l ating întoarse înapoi, căzù la pat și
caesus, quia scilicet illum as a matter of fact, for I won’t acum. Auzim un geamăt și— tot corpul îi erà vânăt, ca și
tetigerat mala manus. Nos lie to you, we didn’t catch nu mint—pe strigii tot nu le cum ar fi fost biciuit, fiindcă îl
cluso ostio redimus iterum ad sight of the witches zărim. Însă matahala noastră atinsese mâna cea necurată.
officium, sed dum mater themselves. Our simpleton de om se întoarce și se azvârle Închizând ușa, ne întoarserăm
amplexaret corpus filii sui, came back presently, and în pat. Tot corpul îi era mânjit pe la treburile noastre, dar
tangit et uidet manuciolum de threw himself upon the bed. de parcă l-ar fi bătut cineva cu când mama voì să îmbrățișeze
stramentis factum. Non cor His whole body was black and biciul: de bună seamă, îl corpul fiului său, atingându-l,
habebat, non intestina, non blue, as if he had been flogged atinsese mâna ticăloasă a văzù în locu-i un mănunchiu
quicquam: scilicet iam puerum with whips, and of course the strigiei. Noi am închis ușa și de paie. Nu mai aveà inimă,
strigae inuolaverant et reason of that was she had ne-am întors la treaba noastră. nu mai aveà măruntaie, nu
supposuerant stramenticium touched him with her evil Numai că, îmbrățișând corpul mai aveà nimic: strigoaicele
uauatonem. Rogo uos, oportet hand! We shut the door and fiului său, mama l-a atins și a furaseră copilul și puseseră în
credatis, sunt mulieres returned to our business, but simțit sub degete o locu-i un monstru făcut din
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

96
plussciae, sunt Nocturnae, et when the mother put her arms mogâldeață făcută din paie. paie. Vă rog, trebuie să credeți
quod sursum est, deorsum around the body of her son, it Nu avea nici inimă, nici că sunt muieri ce știu să
faciunt. Ceterum baro ille turned out that it was only a măruntaie, nimic: vezi bine, vrăjească, sunt strigoaice care
longus post hoc factum straw bolster, no heart, no strigiile înhățaseră copilul și întorc lucrurile cu josul în sus.
nunquam coloris sui fuit, guts, nothing! Of course the puseseră în locul lui o păpușă Dealtfel, găliganul cel înalt nu-
immo post paucos dies witches had swooped down de paie. Trebuie să mă credeți, și mai venì în fire după această
freneticus periit.” upon the lad and put the straw sunt muieri care știu mai întâmplare, ci pierì de turbare
changeling in his place! multe decât noi; sunt câteva zile în urmă».
Believe me or not, suit vrăjitoare care umblă noaptea
yourselves, but I say that there și întorc toate cu susul în jos.
are women that know too Ce să mai vorbim de huiduma
much, and night-hags, too, aia de om așa de lung cum era,
and they turn everything după treaba asta nu și-a mai
upside down! And as for the recăpătat niciodată sănătatea.
long-haired booby, he never Ba chiar după câteva zile a
got back his own natural color murit din pricina smintelii
and he died, raving mad, a care-l cuprinsese.
few days later.”
1 Aluzie la poveștile fantastice cu măgarii urcați pe acoperișul caselor.
2 Insulă din arhipelagul grecesc în Marea Egee. Era vestită pentru existența molatecă și desfrânată pe care o ducea locuitorii ei.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

97
3 Un fel de vampiri (și în latină, striges, la plural); ființe fantastice, care sug sângele nou-născuților.
4 Cappadocia era o regiune din Asia Mică.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

98

LXIV.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

Miramur nos et pariter Though we wondered greatly, Ne-am mirat tare mult, dar am Uimiți, dădurăm crezământ
credimus, osculatique we believed none the less crezut povestea și, sărutând acestei povestiri și sărutând
mensam rogamus Nocturnas, implicitly and, kissing the masa, am implorat vrăjitoarele masa, ne rugarăm de
ut suis se teneant, dum table, we besought the night- să-și vadă de ale lor, când ne strigoaice să rămână acasă,
redimus a cena. hags to attend to their own vom întoare de la ospăț. când ne vom întoarce dela
Et sane iam lucernae mihi affairs while we were Într-adevăr, mi se părea că ard ospăț. Și dejà mi-se păreà că
plures uidebantur ardere returning home from dinner. mai multe lămpi și că tot sunt mai multe lămpi și că
totumque triclinium esse As far as I was concerned, the tricliniul e schimbat, când toată sala de mâncare s’a
mutatum, cum Trimalchio: lamps already seemed to burn Trimalchio făcu: schimbat, când Trimalchio
“Tibi dico, inquit, Plocame, double and the whole dining- —Plocamus, tu nu povestești zise: «Tu, Plocamus, nu
nihil narras? nihil nos room was going round, when nimic? Nu ne încânți cu povestești nimic? Nu ne
delectaris? Et solebas suauius “See here, Plocamus,” nimic? De obicei erai mai vesel desfătezi tu cu nimic? De
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

99
esse, canturire belle deuerbia, Trimalchio spoke up, “haven’t și ne recitai frumos dialoguri. obiceiu erai mai bine dispus.
adicere melicam. Heu, heu, you anything to tell us? You Adăugai câte un cântecel: „Of, Declamai bucăți din piesele de
abistis dulces caricae.—Iam, haven’t entertained us at all, of, v-ați dus și ne-ați lăsat, teatru și cântai și cântece. Vai,
inquit ille, quadrigae meae have you? And you used to be dulci smochine de Caria”1. vai, drăgălășeniile s’au dus»!
decucurrerunt, ex quo fine company, always ready to —E drept, răspunse acela, nu «Eu, răspunse acela, mi-am
podagricus factus sum. oblige with a recitation or a mi-s boii acasă2 de când m-am trăit traiul, de când m’am
Alioquin cum essem song. The gods bless us, how îmbolnăvit de podagră. Hei, îmbolnăvit de podagră.
adulescentulus, cantando the green figs have fallen!” hei, pe când eram tinerel Dealtfel, pe când eram încă
paene tisicus factus sum. Quid “True for you,” the fellow ajunsesem aproape ofticos de tinerel, am cântat atât încât erà
saltare? quid deuerbia? quid answered, “since I’ve got the atâta cântat! Ce dansuri! Ce cât pe-acì să mă ofticez. Cum
tonstrinum? Quando parem gout my sporting days are dialoguri! Și mimul mai jucam, cum mai
habui nisi unum Apelletem?” over; but in the good old times bărbierului! Cine se punea cu declamam! Eram o bărbierie
Appositaque ad os manu, when I was a young spark, I mine, afară doar de Apelles3? întreagă! Cine se puteà potrivì
nescio quid taetrum exsibilavit nearly sang myself into a Și, punând mâna la gură, a cu mine, afară numai de
quod postea Graecum esse consumption. How I used to șuierat nu știu ce hidoșenie, Apelles?» Și punându-și mâna
affirmabat. dance! And take my part in a despre care a susținut mai la gură, ne șueră ceva
Nec non Trimalchio ipse cum farce, or hold up my end in târziu că este un cântec îngrozitor, despre care ne
tubicines esset imitatus, ad the barber shops! Who could grecesc. afirmă în urmă că-i o arie
delicias suas respexit, quem hold a candle to me except, of Nici Trimalchio nu s-a lăsat grecească. Însuș Trimalchio,
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

100
Croesum appellabat. Puer course, the one and only mai prejos. După ce a imitat după ce imită pe corniști, își
autem lippus, sordidissimis Apelles?” He then put his trâmbițele, s-a întors spre întoarse privirile spre băiatul
dentibus, catellam nigram hand to his mouth and hissed amantul său, căruia îi spunea ce iubià și care se numià
atque indecenter pinguem out some foul gibberish or Cresus4. Era un băiat urduros, Croesus. Acesta, un copil
prasina inuoluebat fascia, other, and said afterwards that cu dinții cumplit de murdari; urduros și cu dinți nespălați,
panemque semissem ponebat it was Greek. Trimalchio el ținea înfășurată într-un șal țineà legată de o panglică
supra torum, ac nausia himself then favored us with verde o cățelușă neagră, verde o cățelușe neagră,
recusantem saginabat. Quo an impersonation of a man caraghios de grasă, și îi punea scârbos de grasă și punându-i
admonitus officio Trimalchio blowing a trumpet, and when o jumătate de pâine pe patul pe perină o jumătate de pâine,
Scylacem iussit adduci he had finished, he looked său. Apoi o îndopa cu această o îndopà mereu, deșì ea, mai
“praesidium domus around for his minion, whom pâine, deși ea se împotrivea mult decât sătulă, nu mai voià
familiaeque”. Nec mora, he called Croesus, a blear- scârbită. Pus în felul acesta la să mănânce. Ca și cum prin
ingentis formae adductus est eyed slave whose teeth were ambiție, Trimalchio a poruncit aceasta și-ar fi amintit de o
canis catena uinctus, very disagreeably discolored. să fie adus Scylax, „paza casei îndatorire, Trimalchio poruncì
admonitusque ostiarii calce ut He was playing with a little și a celor ce-o locuiesc”. Fără să fie adus Scylax «paznicul
cubaret, ante mensam se black bitch, disgustingly fat, întârziere a fost adus un dulău casei și a locuitorilor ei»,
posuit. Tum Trimalchio wrapping her up in a leek- de mărime uriașă, legat în precum ziceà el. Numaidecât
iactans candidum panem: green scarf and teasing her lanț. Portarul amintindu-i cu fu adus un câine uriaș legat de
“Nemo, inquit, in domo mea with a half-loaf of bread un picior că trebuie să se culce un lanț și împins de piciorul
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

101
me plus amat.” Indignatus which he had put on the pe jos, hămăitorul s-a întins în portarului, ca să se culce jos,
puer, quod Scylacem tam couch; and when from sheer fața mesei. Atunci Trimalchio, se lungì înaintea mesei.
effuse laudaret, catellam in nausea, she refused it, he azvârlindu-i o bucată de pâine Trimalchio, asvârlindu-i pâine
terram deposuit hortatusque crammed it down her throat. albă, exclamă: albă: «Nimeni, zise, nu mă
<st> ut ad rixam properaret. This sight put Trimalchio in —Nimeni în casa mea nu mă iubește în casa mea mai mult
Scylax, canino scilicet usus mind of his own dog and he iubește mai mult! decât el!» Băiatul, supărat că
ingenio, taeterrimo latratu ordered Scylax, “the guardian Băiatul, înfuriat că Trimalchio lăudà prea mult pe Scylax,
triclinium implevit of his house and home,” to be copleșea cu laude pe Scylax, a puse cățelușa pe pământ și o
Margaritamque Croesi paene brought in. An enormous dog pus cățeaua jos și a asmuțit-o asmuțì la încăerare. Scylax,
lacerauit. Nec intra rixam was immediately led in upon împotriva lui Scylax. Zăvodul, potrivit firii lui câinești,
tumultus constitit, sed a chain and, obeying a kick de bună seamă ascultând de o umplù sala cu lătratul lui
candelabrum etiam supra from the porter, it lay down înclinare firească la câini, a groaznic și aproape sfâșiè în
mensam eversum et uasa beside the table. Thereupon umplut tricliniul cu un hămăit bucățele «Perla» lui Croesus.
omnia crystallina comminuit, Trimalchio remarked, as he îngrozitor și aproape a sfâșiat- Cearta nu se mărginì numai la
et oleo feruenti aliquot threw it a piece of white o pe Margarita5 lui Cresus. lupta câinilor, ci căzù și un
conuiuas respersit. bread, “No one in all my Gălăgia nu s-a oprit la această sfeșnic peste masă și sparse
Trimalchio, ne uideretur house loves me better than harță între câini, căci s-a toate vasele de cristal,
iactura motus, basiauit Scylax.” Enraged at răsturnat un candelabru peste stropind cu ulei fierbinte pe
puerum ac iussit supra Trimalchio’s praising Scylax masă, care a sfărâmat toate câțiva oaspeți. Trimalchio, ca
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

102
dorsum ascendere suum. Non so warmly, the slave put the vasele de cristal și a împroșcat să nu pară că-i impresionat de
moratus ille usus est equo, bitch down upon the floor and cu ulei fierbinte pe câțiva această pierdere, sărută
manuque plena scapulas eius sicked her on to fight. Scylax, meseni. Trimalchio, ca să nu băiatul și-l poftì să i-se urce în
subinde uerberauit, interque as might have been expected pară tulburat de această cârcă. Acesta numaidecât
risum proclamauit: “Bucco, from such a dog, made the pagubă, l-a sărutat pe băiat și începù să-l călărească,
bucco, quot sunt hic?” whole room ring with his i-a poruncit să se suie pe plesnindu-l peste umeri, cu
Repressus ergo aliquamdiu hideous barking and nearly spinarea sa. Acela n-a stat la palma plină și strigându-i
Trimalchio camellam grandem shook the life out of the little îndoială, ci l-a încălecat la râzând: «obraz, obraz, câte
iussit misceri potiones<que> bitch which the slave called iuțeală și, cu pumnul strâns, a degete sunt aici?» După ce
diuidi omnibus seruis, qui ad Pearl. Nor did the uproar end început să-i care ghionți în Trimalchio se lăsă să fie bătut
pedes sedebant, adiecta in a dog fight, a candelabrum spinare, strigând printre câtăva vreme, de copil,
exceptione: “Si quis, inquit, was upset upon the table, râsete: poruncì să se amestece vin
noluerit accipere, caput illi breaking the glasses and —Bucca, bucca6, câte degete într’un castron mare, spre a se
perfunde. Interdiu seuera, spattering some of the guests am deschis7? împărți tuturor sclavilor cari
nunc hilaria”. with hot oil. As Trimalchio După ce și-a revenit nițel, ședeau la picioarele noastre,
did not wish to seem Trimalchio a poruncit să se cu restricția ca dacă vreunul
concerned at the loss, he amestece vin cu apă într-o nu ar voì să primească, să i-se
kissed the boy and ordered butelcă și să se împartă verse în cap. «Ziua serioși,
him to climb upon his own tuturor sclavilor care se aflau acuma veseli !»
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

103
back. The slave did not la picioarele noastre, cu
hesitate but, mounting his următoarea indicație:
rocking-horse, he beat —Dacă vreunul n-o să
Trimalchio’s shoulders with primească, toarnă-i băutura în
his open palms, yelling with cap. Treburile serioase ziua,
laughter, “Buck! Buck! How acum avem nevoie numai de
many fingers do I hold up!” bucurie.
When Trimalchio had, in a
measure, regained his
composure, which took but a
little while, he ordered that a
huge vessel be filled with
mixed wine, and that drinks
be served to all the slaves
sitting around our feet, adding
as an afterthought, “If anyone
refuses to drink, pour it on his
head: business is business, but
now’s the time for fun.”
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

104
1 Reputate pentru dulceața lor. Expresie proverbială, așa cum au și modernii; de pildă: „Trecut-au frumoasele zile de la Aranjuez”. Sugerează pierderea unui
trecut frumos.
2 Exact: „cvadrigele mele au luat-o la vale”, exprimare glumeață, mai degrabă citadină, redată de noi printr-o expresie țărănească, similară.

3 Actor de tragedie, originar din Ascalon, celebru pentru frumusețea vocii sale. A trăit sub Caligula, împărat între 37 și 41 d.C. Suetoniu (Gaius, 23) afirmă că

împăratul l-ar fi condamnat la moarte prin biciuire, pentru că ezitase să precizeze cine era mai mare, Caligula sau Iupiter. În timpul torturilor, Caligula i-a
lăudat vocea frumoasă chiar și într-o asemenea împrejurare.
4 Numele celebrului rege al Lidiei, putred de bogat, era dat adesea unor sclavi.

5 Cățeaua sclavului se numea, deci „perla” sau „mărgăritarul”.

6 În latinește, „gură”. Dar i-ar corespunde, în felul nostru de exprimare, mai degrabă: „Dii, dii!”

7 Este un joc. Unul îl încalecă pe altul, îl mână cu o mână, iar din cealaltă deschide câteva degete. Calul trebuie să ghicească câte degete a deschis călărețul.

Altfel acesta îl mână și îl înghiontește mai departe, până ce el ghicește.


Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

105

LXV.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

Hanc humanitatem insecutae The dainties that followed this Trufandalele1 au venit după După această dovadă de
sunt matteae, quarum etiam display of affability were of această binefacere. Credeți- afabilitate, urmară
recordatio me, si qua est such a nature that, if any mă, și acum mă apucă greața delicatesele, la care, îmi face
dicenti fides, offendit. reliance is to be placed in my când îmi aduc aminte de ele. rău de mă credeți, numai
Singulae enim gallinae altiles word, the very mention of Căci ni s-au servit la fiecare gândul. În loc de sturzi, de
pro turdis circumlatae sunt et them makes me sick at the găini îndopate, în loc de pildă, se oferì fiecărui oaspe
oua anserina pilleata, quae ut stomach. Instead of thrushes, sturzi, și ouă de gâscă cu câte un clapon și ouă de gâscă
comessemus, ambitiosissime fattened chickens were served, scufie2. Trimalchio a stăruit să cu tichii, pe care, ca să le
<a> nobis Trimalchio petiit one to each of us, and goose le vârâm în stomac susținând mâncăm, Trimalchio ne rugă
dicens exossatas esse gallinas. eggs with pastry caps on că găinile sunt fără oase. foarte stăruitor zicând că sunt
Inter haec triclinii ualuas lictor them, which same Trimalchio Iată însă că un lictor3 a bătut la găini fără oase. În timpul
percussit, amictusque ueste earnestly entreated us to eat, ușa tricliniului și un altul acesta însă, un lictor bătù la
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

106
alba cum ingenti frequentia informing us that the chickens chefliu, înveșmântat în alb, a ușa sălii și un om care venià
comissator intrauit. Ego had all been boned. Just at intrat cu mulți însoțitori după dela chef, îmbrăcat într’o togă
maiestate conterritus that instant, however, a lictor el. Eu însă, înspăimântat de albă, intră, însoțit de o mare
praetorem putabam uenisse. knocked at the dining-room atâta măreție, am crezut că suită. Eu, spăimântat de
Itaque temptaui assurgere et door, and a reveler, clad in venise un pretor4. De aceea m- această impunătoare apariție,
nudos pedes in terram white vestments, entered, am grăbit să mă ridic și am crezui că a venit un pretor.
deferre. Risit hanc followed by a large retinue. sărit la pământ în picioarele Căutai, prin urmare, să mă
trepidationem Agamemnon Startled at such pomp, I goale5. Agamemnon a râs de scol și deșì cu picioarele goale,
et: “Contine te, inquit, homo thought that the Praetor had această spaimă și mi-a șoptit: să mă cobor jos. Agamemnon,
stultissime. Habinnas seuir est arrived, so I put my bare feet ̶ Potolește-te, omule, și nu fi râzând de această turburare a
idemque lapidarius, qui upon the floor and started to prost. Este numai sevirul mea, îmi zise: «Stai pe loc,
uidetur monumenta optime get up, but Agamemnon Habinas, un pietrar despre nerodule! E sevirul Habinnas,
facere.” laughed at my anxiety and care se spune că face care are și un atelier de cioplit
Recreatus hoc sermone said, “Keep your seat, you monumente funarare foarte pietre, și de care se spune că
reposui cubitum, idiot, it’s only Habinnas the bune. face cele mai frumoase
Habinnamque intrantem cum sevir; he’s a stone mason, and Liniștit de aceste vorbe, m-am momente funerare».
admiratione ingenti if report speaks true, he makes întins într-un cot și am privit Liniștit de aceste vorbe, îmi
spectabam. Ille autem iam the finest tombstones cu multă mirare la intrarea lui ocupai din nou locul și cu
ebrius uxoris suae umeris imaginable.” Reassured by Habinnas. Acela, beat în toată mare uimire privii pe
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

107
imposuerat manus, this information, I lay back legea, se sprijini de umerii Habinnas care intrase. Acesta
oneratusque aliquot coronis et upon my couch and watched nevestei sale și, încărcat de însă, dejà beat, își pusese
unguento per frontem in Habinnas’ entrance with great mai multe coroane și de mâinile pe umerii soției sale, și
oculos fluente, praetorio loco curiosity. Already drunk and parfum, care-i curgea de pe plin de coroane și de apă
se posuit, continuoque uinum wearing several wreaths, his frunte drept în ochi, se așeză parfumată, care-i curgeà de pe
et caldam poposcit. Delectatus forehead smeared with pe locul pretorului6. frunte în ochi, ocupă locul de
hac Trimalchio hilaritate et perfume which ran down into Imediat a cerut să i se dea vin onoare. El cerù numaidecât
ipse capaciorem poposcit his eyes, he advanced with his și apă caldă7. Încântat de vin și apă caldă. Trimalchio,
scyphum, quaesiuitque hands upon his wife’s veselia acestuia, Trimalchio a încântat de această veselie,
quomodo acceptus esset. shoulders, and, seating cerut și el o cupă mai cerù și el să i-se deà un pahar
“Omnia, inquit, habuimus himself in the Praetor’s place, încăpătoare. Apoi l-a întrebat mai mare și îl întrebă cum
praeter te; oculi enim mei hic he called for wine and hot pe Habinnas cum a fost primit fusese primit în casa de unde
erant. Et mehercules bene fuit. water. Delighted with his la masa unde fusese invitat. venià. «Nu lipsià nimic, afară
Scissa lautum novendialem good humor, Trimalchio —Am avut de toate, răspunse de tine, îi răspunse el, căci
seruo suo misello faciebat, called for a larger goblet for el. Numai tu lipseai acolo, dar gândul meu erà aici. Și, zău, a
quem mortuum manu himself, and asked him, at the ochii mei erau aici. Și, pe fost bine! Scissa a făcut
miserat. Et, puto, cum same time, how he had been Hercule, a fost bine! Scissa pomană de nouă zile pentru
vicensimariis magnam entertained. “We had dădea o masă pentru sărmanu-i sclav, pe care-l
mantissam habet; everything except yourself, for sărăcuțul ei de sclav, la nouă desrobise, când a murit. Eu
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

108
quinquaginta enim millibus my heart and soul were here, zile după moartea lui8. Îl cred că ea a făcut, împreună
aestimant mortuum. Sed but it was fine, it was, by eliberase după moarte9. Și cu cei cari au luat în
tamen suaviter fuit, etiam si Hercules. Scissa was giving a cred că are încă să plătească întreprindere taxa pentru
coacti sumus dimidias Novendial feast for her slave, un supliment celor care desrobire, o bună afacere, căci
potiones super ossucula eius whom she freed on his death- încasează impozitul10, căci ei aceștia prețuesc pe răposat
effundere.” bed, and it’s my opinion she’ll evaluează mortul la cincizeci cam la vreo cincizeci de mii de
have a large sum to split with de mii de sesterți. Totuși a fost sesterții. Totuș a fost bine, deșì
the tax gatherers, for the dead plăcut, chiar dacă am fost siliți a trebuit să vărsăm jumătate
man was rated at 50,000, but să turnăm peste oscioarele din băutură peste oscioarele
everything went off well, even nefericitului ăla jumătate din mortului».
if we did have to pour half our băutură11.
wine on the bones of the late
lamented.”

1 E vorba de un fel de ghiveci, numit mattea (la plural). Se prepara din carne de pasăre de curte și sălbatică (găină, sturz, prepeliță), la care se adaugă uneori
și ceva carne de iepure, miel etc. Totul era stropit din belșug cu oțet și sosuri picante, se servea înainte de ultimul serviciu.
2 Adică ouă tăiate la un capăt, în așa fel încât conținutul, gălbenuș și albuș amestecate, ieșea în afară ca un moț sau un pileus—„scufie”.

3 Lictorii însoțeau și păzeau pe magistrații romani. Ei duceau și însemnele puterii acestora.

4 Să se observe că deruta lui Encolpius e provocată numai de pompa pretențioasă a intrării libertului.

5 Anticii se întindeau pe paturile de masă în picioarele goale. Lângă paturi se aflau totuși papuci (soleae) pe care îi încălțau când se dădeau jos. În grabă,

Encolpius uită să-și încalțe papucii.


Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

109
6 Loc de onoare.
7 Romanii amestecau de obicei vinul cu apă călduță. Ei nu îndrăgeau băuturile reci.

8 La nouă zile după moartea cuiva se făcea un sacrificiu numit nouendialis („nouă” și „azi”), urmat de o masă de pomană (cena nouendialis). Parastasele

creștine descind tocmai din asemenea obiceiuri.


9 O exagerare se pare; se eliberau însă unii sclavi aflați pe patul de moarte, pentru ca proprietarul să nu piardă suma destinată răscumpărării pe care o

agonisise sclavul și care reprezenta un anumit procent din averea sa.


10 La suma destinată răscumpărării.

11 Anticii vărsau vin peste mormintele sau rugurile pe care erau incinerați morții.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

110

LXVI.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

—Tamen, inquit Trimalchio, “But,” demanded —Spune-mi, rosti «Ce-ați avut la masă?»
quid habuistis in cena?— Trimalchio, “what did you Trimalchio, ce ați avut la întrebă Trimalchio. «Să-ți
Dicam, inquit, si potuero; have for dinner’?” “I’ll tell masă? spun, îi răspunse, de-oiu
nam tam bonae memoriae you if I can,” answered he, —Am să-ți răspund, zice puteà, căci am o memorie
sum, ut frequenter nomen “for my memory’s so good Habinnas, dacă o să pot; atât de bună, încât adesea
meum obliuiscar. that I often forget my own căci memoria mea e atât de uit și cum mă chiamă. Am
Habuimus tamen in primo name. Let’s see, for the first bună, încât îmi uit des chiar avut mai întâi un porc
porcum botulo coronatum course, we had a hog, și numele. Totuși cred că garnisit cu cârnați și de jur-
et circa sangunculum et crowned with a wine cup am avut la primul fel un împrejuru-i prăjituri și
gizeria optime facta et certe and garnished with cheese porc garnisit cu caltaboș. măruntaie de făină foarte
betam et panem autopyrum cakes and chicken livers Împrejur erau cârnați și bine gătită. Am avut, firește,
de suo sibi, quem ego malo cooked well done, beets, of măruntaie de pasăre foarte și brozbe și pâine de casă
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

111
quam candidum; <nam> et course, and whole-wheat bine gătite; firește, era și dospită, care-mi place mai
uires facit, et cum mea re bread, which I’d rather have sfeclă, și pâine de casă mult decât cea albă, fiindcă
causa facio, non ploro. than white, because it puts fierbinte1, care îmi place mai îmi dă putere și nu mă
Sequens ferculum fuit strength into you, and when mult decât cea albă, căci îmi supără când îmi fac
sciribilita frigida et supra I take a crap afterwards, I dă putere și datorită ei nu trebuința. Felul următor a
mel caldum infusum don’t have to yell. plâng când îmi fac nevoile. fost o plăcintă rece și vin
excellente Hispanum. Following this, came a Felul următor a fost plăcintă foarte bun de Spania, vărsat
Itaque de sciribilita quidem course of tarts, served cold, cu brânză rece și, pe lângă peste miere caldă. Din
non minimum edi, de melle with excellent Spanish wine asta, o infuzie minunată de plăcintă n’am gustat câtuș
me usque tetigi. Circa cicer poured over warm honey; I miere caldă și vin de de puțin, dar din miere
et lupinum, caluae arbitratu ate several of the tarts and Spania. Nici nu m-am atins m’am înfruptat neîncetat.
et mala singula. Ego tamen got the honey all over de plăcinta rece2, dar din De jur-împrejur erà mazăre,
duo sustuli et ecce in mappa myself. Then there were miere am luat cât am putut bob ordinar, nuci după plac
alligata habeo; nam si chick-peas and lupines, all de mult. Împrejur erau năut și câte un măr de fiecare. Eu
aliquid muneris meo the smooth-shelled nuts you și niprală3, nuci din belșug am luat totuș două, și iată
vernulae non tulero, habebo wanted, and an apple și câte un măr pentru le-am adus legate în șervet,
conuicium. Bene me apiece, but I got away with fiecare dintre noi. Eu însă căci dacă nu aduc vreun dar
admonet domina mea. In two, and here they are, tied am șterpelit două și, iată, le- sclavului meu favorit,
prospectu habuimus up in my napkin; for I’ll am înfășurat în ștergar, căci m’aleg cu ocări dela el. Ah,
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

112
ursinae frustum, de quo have a row on my hands if I micul meu sclav îmi face ce bun ajutor mi-a dat
cum imprudens Scintilla don’t bring some kind of a mare hai acasă dacă nu-i doamna, soția mea? Înainte-
gustasset, paene intestina present home to my favorite aduc câte ceva în dar de la mi stăteà o bucată de carne
sua uomuit; ego contra plus slave. Oh yes, my wife has masă. Dar are dreptate de urs, din care, ea
libram comedi, nam ipsum just reminded me, there was stăpâna mea4 că îmi face mâncând lăcomește, fù cât
aprum sapiebat. Et si, a haunch of bear-meat as a semn! pe-acì să-și verse mațele.
inquam, ursus side dish, Scintilla ate some Am uitat tocmai ceea ce era Eu, dimpotrivă, mâncai mai
homuncionem comest, of it without knowing what mai bun. Ne dăduseră și o mult de-un kilogram, căci
quanto magis homuncio it was, and she nearly bucată de carne de urs, din aveà gustul cărnii de
debet ursum comesse? In puked up her guts when care Scintilla, îndată ce a mistreț. Și atunci, spune-ne,
summo habuimus caseum she found out. But as for gustat nițel, aproape că și-a când un urs mănâncă pe un
mollem et sapam et cocleas me, I ate more than a pound vărsat și mațele; eu, biet om, de ce, cu atât mai
singulas et cordae frusta et of it, for it tasted exactly like dimpotrivă, am mâncat mai mult, un omuleț să nu
hepatia in catillis et oua wild boar and, says I, if a mult de-o livră, căci avea mănânce un urs? La sfârșit
pilleata et rapam et senape bear eats a man, shouldn’t gustul cărnii de mistreț. Și am avut brânză moale fiartă
et catillum concacatum— that be all the more reason apoi, zic eu, dacă ursul îl în must, câte un melc de
pax Palamedes!—Etiam in for a man to eat a bear? The mănâncă pe bietul om, nu fiecare, bucățele de
alueo circumlata sunt last course was soft cheese, trebuie cu atât mai vârtos ca măruntaie, ficați pe tăierașe,
oxycomina, unde quidam new wine boiled thick, a bietul om să-l mănânce pe ouă cu tichii, brozbe,
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

113
etiam improbi ternos snail apiece, a helping of urs? La urmă ne-au dat o muștar, un taler plin cu
pugnos sustulerunt. Nam tripe, liver pate, capped bucată de brânză moale și iahnie: și cu asta, basta! Se
pernae missionem dedimus. eggs, turnips and mustard. vin fiert, și câte un melc, la mai servì la toți chimion
But that’s enough. Pickled fiecare dintre noi, și bucăți îndulcit, într’un basin, din
olives were handed around de măruntaie, și ficăței pe care unii luară cu
in a wooden bowl, and farfurioare, și ouă cu scufie, nerușinare câte trei pumni.
some of the party greedily și napi, și muștar, și un fel În ceeace privește șunca,
snatched three handfuls, we de tocană—pace ție, renunțarăm la ea.
had ham, too, but we sent it Palamede5! Într-un vas
back.” rotund și făcut din lemn ne-
au adus la toți măsline
marinate, de care nu ne-am
putut apropia din pricina
unor neobrăzați care ne
împingeau cu pumnii. Cât
privește șunca, ne-am lăsat
păgubași.
1 În original panem autophyrum (de la panis autophyros), un fel de turtă de grâu amestecată cu tărâțe, care se mânca totdeauna caldă.
2 Romanii preferau plăcinta caldă, chiar fierbinte.
3 Plantă mediteraneană (în latinește lupinus varius).
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

114
4 Adică soția lui Habinnas, Scintilla, numită în continuare. Scintilla însemna „scânteia”
5 Interjecție care servea romanilor la încheierea unei enumerări. Palamede, basileul Eubeei, a participat la războiul troian. I se atribuia invenția

discului, a zarurilor, a șahului etc.


Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

115

LXVII.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

“Sed narra mihi, Gai, rogo, “But why isn’t Fortunata at Dar spune-mi, Gaius, te Dar spune-mi te rog, Gaius,
Fortunata quare non the table, Gaius? Tell me.” rog, de ce nu șade la masă și de ce Fortunata nu-i la
recumbit?—Quomodo “What’s that,” Trimalchio Fortunata? masă? » «N’o știi cum e ea?»
nosti, inquit, illam, replied; “don’t you know —N-o știi oare cum e ea, răspunse Trimalchio. Până
Trimalchio, nisi argentum her better than that? She spuse Trimalchio: dacă n-a când n’așează la loc
composuerit, nisi reliquias wouldn’t touch even a drop pus în ordine argintăria, argintăria, până când nu
pueris diuiserit, aquam in of water till after the silver dacă n-a împărțit sclavilor isprăvește de împărțit la
os suum non coniciet.— was put away and the rămășițele, nu ia în gură sclavi rămășițele dela masă,
Atqui, respondit Habinnas, leftovers divided among the nici măcar un strop de apă. nu pune’n gură o picătură
nisi illa discumbit, ego me slaves.” “I’m going to beat it —Ei bine, răspunse de apă». «Dar, zise
apoculo.” Et coeperat if she don’t take her place,” Habinnas, eu o șterg dacă Habinnas, dacă nu vine ea
surgere, nisi signo dato Habinnas threatened, and ea nu vine la masă. Și se la masă, mă duc eu s’o
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

116
Fortunata quater amplius a started to get up; and then, pregătea de plecare, când la aduc». Erà cât pe-acì să se
tota familia esset uocata. at a signal, the slaves all un semn făcut de scoale, dacă, la un semn dat,
Venit ergo galbino succincta called out together Trimalchio, toți sclavii au Fortunata n’ar fi fost
cingillo, ita ut infra cerasina “Fortunata,” four times or strigat-o de patru și mai strigată de vreo patru cinci
appareret tunica et more. bine pe Fortunata. Până la ori de toți servitorii. Ea
periscelides tortae She appeared, girded round urmă, ea a venit cu rochia venì, peste haina de
phaecasiaeque inauratae. with a sash of greenish suflecată, trasă în sus de o deasupra cu un brâu
Tunc sudario manus yellow, below which a cingătoare galben-verzuie, galben, în așà fel, încât
tergens, quod in collo cherry-colored tunic could încât se vedeau tunica de dedesubt se puteà vedeà
habebat, applicat se illi toro, be seen, and she had on dedesubt, care era de tunica-i de coloarea cireșii,
in quo Scintilla Habinnae twisted anklets and sandals culoarea cireșei, brățările purtând inele încolăcite în
discumbebat uxor, worked in gold. Then, răsucite deasupra gleznei și jurul picioarelor și ghete
osculataque plaudentem: wiping her hands upon a sandalele aurite. Fortunata, grecești aurite. Ștergându-și
“Est te, inquit, uidere?” handkerchief which she ștergându-și mâinile de mâinile cu un prosop, ce-i
Eo deinde perventum est, ut wore around her neck, she năframa pe care o purta la atârnà de gât, se lungì pe
Fortunata armillas suas seated herself upon the gât, s-a întins pe patul în patul pe care stà culcată
crassissimis detraheret couch, beside Scintilla, care ședea culcată Scintilla, Scintilla, soția lui Habinnas
lacertis Scintillaeque miranti Habinnas’ wife, and soția lui Habinnas; apoi, în și sărutând-o, pe când
ostenderet. Vltimo etiam clapping her hands and tip ce aceasta bătea din acesta băteà din palme:
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

117
periscelides resoluit et kissing her, “My dear,” she palme, ea o sărută spunând: «Însfârșit, te pot vedeà», îi
reticulum aureum, quem ex gushed, “is it really you?” —Ce-mi văd ochii, ești tu zise. Pe urmă ajunseră așà
obrussa esse dicebat. Fortunata then removed the sau nu ești tu? de departe, încât Fortunata,
Notauit haec Trimalchio bracelets from her pudgy S-a ajuns până într-acolo, scoțându-și brățările de pe
iussitque afferri omnia et: arms and held them out to încât Fortunata și-a desprins brațele-i grase, le arătă
“Videtis, inquit, mulieris the admiring Scintilla, and brățările de pe brațele sale Scintillei, care le privià
compedes: sic nos barcalae by and by she took off her grăsune și le-a întins uimită. În cele din urmă își
despoliamur. Sex pondo et anklets and even her yellow Scintillei să le admire. În desfăcù și inelele de la
selibram debet habere. Et hair-net, which was twenty- cele din urmă și-a scos și picioare și rețeaua de aur în
ipse nihilo minus habeo four carats fine, she would brățările de pe picioare și care-și învelià părul și
decem pondo armillam ex have us know! Trimalchio, chiar rețeaua aurită din păr, despre care spuse că erà din
millesimis Mercurii who was on the watch, despre care spunea că e aur ce suferise proba
factam.” Vltimo etiam, ne ordered every trinket to be lucrată din aur curat. focului. Trimalchio, băgând
mentiri uideretur, stateram brought to him. “You see Trimalchio a băgat de de seamă acestea, poruncì
iussit afferri et circulatum these things, don’t you?” he seamă ce se întâmpla și a să se aducă toate
approbari pondus. Nec demanded; “they’re what cerut să i se aducă toate giuvaericalele, zicând:
melior Scintilla, quae de women fetter us with. podoabele. «Vedeți ce cătușe are
ceruice sua capsellam That’s the way us poor —Vedeți, zise el, cu ce se muierea mea: așà ne
detraxit aureolam, quam suckers are done! These încurcă femeile: pentru despoaie ele pe noi, proștii!
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

118
Felicionem appellabat. Inde ought to weigh six pounds astea ne lăsăm despuiați Această brățară poate să
duo crotalia protulit et and a half. I have an arm- noi, dobitocii. Cred că are aibă o greutate de șase
Fortunatae inuicem band myself, that don’t șase livre și jumătate de kilograme și jumătate. Eu
consideranda dedit et: weigh a grain under ten giuvaeruri. De fapt, și eu însumi, ceva mai mult, am o
“Domini, inquit, mei pounds; I bought it out of am o brățară care cântărește brățară de zece kilograme
beneficio nemo habet Mercury’s thousandths, nu mai puțin de zece livre, făcută din a mia parte din
meliora.—Quid? inquit too.” Finally, for fear he făcută din ofrandele aduse ofrandele lui Mercur». În
Habinnas, excatarissasti me, would seem to be lying, he lui Mercur1. cele din urmă, pentru a nu
ut tibi emerem fabam ordered the scales to be Apoi, ca să nu credem că păreà că minte, poruncì să
uitream. Plane si filiam brought in and carried minte, a poruncit să fie se aducă chiar un cântar și-l
haberem, auriculas illi around to prove the adusă chiar o balanță, plimbă de jur-împrejur
praeciderem. Mulieres si weights. And Scintilla was pentru ca noi să verificăm pentru a probà exactitatea
non essent, omnia pro luto no better. She took off a toți, pe rând, greutatea. Nici greutății. Scintilla nu se lăsă
haberemus; nunc hoc est small golden vanity case Scintilla nu s-a lăsat mai mai pre jos, și-și scoase dela
caldum meiere et frigidum which she wore around her prejos, ci a scos de la gât o gât o cutiuță de aur, pe care
potare.” neck, and which she called cutiuță de aur, pe care o o numià «aducătorul ei de
Interim mulieres sauciae her Lucky Box, and took numea Norocul ei. Ne-a fericire». Pe urmă scoase doi
inter se riserunt ebriaeque from it two eardrops, arătat și doi cercei, pe care i- cercei și-i dete la rându-i
iunxerunt oscula, dum which, in her turn, she a pus Fortunatei în mână, ca Fortunatei să-i observe.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

119
altera diligentiam matris handed to Fortunata to be să aibă și ea ce admira, «Mulțumită domnului soț al
familiae iactat, altera inspected. “Thanks to the spunând: meu, zise, nimeni n’are mai
delicias et indiligentiam generosity of my husband,” —Mi i-a dăruit bărbatul frumoși ca mine». «Cum,
viri. Dumque sic cohaerent, she smirked, “no woman meu; nimeni nu are alții mai zise Habinnas, nu m’ai
Habinnas furtim has better.” “What’s that?” buni. chinuit tu până să-ți iau
consurrexit, pedesque Habinnas demanded. “You —Cum, zice Habinnas, nu boabele astea de sticlă? În
Fortunatae correptos super kept on my trail to buy that m-ai curățat de tot ce adevăr, de-aș aveà o fată, i-
lectum immisit. “Au! au!” glass bean for you; if I had a aveam, ca să-ți cumpăr aș tăià urechile. De n’ar fi
illa proclamavit aberrante daughter, I’ll be damned if I boabele alea de sticlă? Dacă femeile, toate astea le-am
tunica super genua. wouldn’t cut off her little aș avea o fată, i-aș tăia mai aveà pe nimic: acum însă
Composita ergo in gremio ears. We’d have everything întâi urechile. De n-ar fi lucrurile-s de așà fel că
Scintillae indecentissimam as cheap as dirt if there muierile, toate ar fi ieftine trebuie să joci după cum ți-
rubore faciem sudario were no women, but we ca țărâna, dar, așa cum stau se cântă». În vremea aceasta
abscondit. have to piss hot and drink lucrurile acum, trebuie femeile, cherchelite, râdeau
cold, the way things are mereu să strici orzul pe și se sărutau bete,
now.” The women, angry gâște. lăudându-și una hărnicia-i
though they were, were În astă vreme, femeile, de femeie de casă, alta,
laughing together, in the amețite, râdeau între ele. toanele și prosteasca
meantime, and exchanging Bete în toată puterea gospodărie a bărbatului. Pe
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

120
drunken kisses, the one cuvântului, s-au sărutat, când stăteau astfel nas în
running on about her una stăruind asupra nas, Habinnas se sculă pe
diligence as a housekeeper, hărniciei de gospodină a furiș și apucând pe
and the other about the prietenei sale, cealaltă Fortunata de picioare, o
infidelities and neglect of plângându-se de nepăsarea lungì pe pat: «Au, au!» țipă
her husband. Habinnas got bărbatului ei și de sclavul aceasta și-și acoperì
up stealthily, while they lui de suflet. Pe când se genunchii cu tunica,
were clinging together in strângeau astfel una într- ascuzându-și cu prosopul,
this fashion and, seizing alta, Habinnas s-a ridicat pe la sânul Scintillei, fața roșie
Fortunata by the feet, he furiș și, apucând-o pe ca focul.
tipped her over backwards Fortunata de picioare, a
upon the couch. “Let go!” trântit-o pe pat. „Au, au!” a
she screeched, as her tunic țipat ea, căci tunica se
slipped above her knees; ridicase și-i dezvelise
then, after pulling down her genunchii. Apoi și-a potrivit
clothing, she threw herself tunica și, cuibărindu-se în
into Scintilla’s lap, and hid, poala Scintillei, și-a ascuns
with her handkerchief, a în năframă o față care arăta
face which was none the groaznic de rău, căci o mai
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

121
more beautiful for its înroșise și rușinea.
blushes.

1Inițial erau numite astfel ofrandele puse de călători la picioarele statuilor lui Mercur, protectorul drumeților, înălțate lângă bornele militare care,
pe șoselele romane, marcau distanța de o milă; de aici denumirea lor: millesima Mercurii. Ulterior, prin analogie, au fost numite astfel toate
câștigurile neașteptate, obținute la întâmplare.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

122

LXVIII.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

Interposito deinde spatio After a short interval, După câtva timp, Trimalchio După ce trecù câtăva vreme
cum secundas mensas Trimalchio gave orders for a poruncit să se aducă și Trimalchio poruncì să se
Trimalchio iussisset afferri, the dessert to be served, desertul. Sclavii au ridicat aducă desertul, sclavii
sustulerunt serui omnes whereupon the slaves took toate mesele și au adus ridicară toate mesele și
mensas et alias attulerunt, away all the tables and altele. Tot ei au împrăștiat pe aduseră altele în loc,
scobemque croco et minio brought in others, and jos rumeguș colorat cu presărând pe jos răsătură de
tinctam sparserunt et, quod sprinkled the floor with șofran1 și cu miniu2 și ceva ferestrău vopsită cu roșu și
nunquam ante uideram, ex sawdust mixed with saffron ce nu văzusem niciodată: galben și, ceeace nu mai
lapide speculari puluerem and vermilion, and also with pulbere fină din piatră văzusem niciodată înainte,
tritum. Statim Trimalchio: powdered mica, a thing I străvezie3 sticlă(?) pisată. Numaidecât
“Poteram quidem, inquit, had never seen done before. —Puteam să mă declar Trimalchio zise: «Puteam să
hoc fericulo esse contentus; When all this was done mulțumit cu merintele care mă mulțumesc numai cu
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

123
secundas enim mensas Trimalchio remarked, “I ni s-au servit acum, spuse aceste feluri, sunteți acum la
habetis. <Sed> si quid belli could rest content with this Trimalchio îndată, căci aveți cel de-al doilea rând de
habes, affer”. course, for you have your înaintea voastră desertul. mâncări: dacă-i ceva bun, să
Interim puer Alexandrinus, second tables, but, if you’ve Dar, dacă mai avem ceva se aducă!...» În timpul
qui caldam ministrabat, something especially nice, bun prin bucătărie, aduceți acesta, un sclav din
luscinias coepit imitari why bring it on.” Meanwhile la masă. Alexandria, care servìa
clamante Trimalchione an Alexandrian slave boy, Un sclav din Alexandria, băuturi calde, începù a cântà
subinde: “Muta!”. Ecce alius who had been serving hot care servea apă caldă, se ca privighetoarea, pe când
ludus. Seruus qui ad pedes water, commenced to imitate porni să imite Trimalchio îi strigà
Habinnae sedebat, iussus, a nightingale, and when privighetoarea, în vreme ce neîncetat: «schimbă cântecul
credo, a domino suo Trimalchio presently called Trimalchio striga la el fără !» Și iată că scena se
proclamauit subito canora out, “Change your tune,” we încetare: schimbă. Un sclav care ședeà
uoce: had another surprise, for a —Schimbă cântarea. la picioarele lui Habinnas,
Interea medium Aeneas iam slave, sitting at Habinnas’ Și iată că urmă o altă din porunca, cred, a
classe tenebat. feet, egged on, I have no distracție. Sclavul, care stăpânului, sbieră deodată
Nullus sonus unquam doubt, by his own master, ședea la picioarele lui cu un glas cântăreț:
acidior percussit aures meas; bawled suddenly in a Habinnas, probabil pentru «Aeneas acum se găsià cu
nam praeter errantis singsong voice, “Meanwhile că așa îi poruncise stăpânul, flota-i dejà în largul mării».
barbariae aut adiectum aut AEneas and all of his fleet recită îndată cu un glas Niciodată un sunet mai
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

124
deminutum clamorem, held his course on the cântător: ascuțit nu-mi jignise astfel
miscebat Atellanicos uersus, billowy deep”; never before urechea, căci în afară de
ut tunc primum me etiam had my ears been assailed „Astfel Enea în larg o tonul când ridicat, când
Vergilius offenderit. Lassus by a sound so discordant, for pornise cu flota întreagă” .4 scoborît, al pronunțării lui
tamen cum aliquando in addition to his barbarous barbare și greșite, el mai
desisset, adiecit Habinnas et pronunciation, and the Niciodată un sunet atât de amestecà și versuri din
“Nun<quam, in>quit, raising and lowering of his pițigăiat nu-mi zgâriase în comediile de bâlciu, în așà
didicit, sed ego ad voice, he interpolated asemenea hal urechile: nu chip, că atunci pentru întâia
circulatores eum mittendo Atellane verses, and, for the numai că făcea o gălăgie oară Vergilius nu-mi mai
erudibam. Itaque parem non first time in my life, Virgil când mai ascuțită, când mai plăcù. Totuș Habinnas, când
habet, siue muliones volet grated on my nerves. When scăzută5, greșind în chip sfârșì, aplaudă și zise: «N’a
siue circulatores imitari. he had to quit, finally, from barbar, dar sclavul acesta învățat niciodată la școală,
Desperatum ualde sheer want of breath, “Did mai amesteca și versuri din dar l’am instruit, trimițându-
ingeniosus est: idem sutor he ever have any training,” atellane, încât, atunci, pentru l la cei ce strigă ‘n târg. Are
est, idem cocus, idem pistor, Habinnas exclaimed, “no, întâia oară în viața mea, un talent îndrăcit: e când
omnis Musae mancipium. not he! I educated him by Vergiliu însuși mi-a făcut cismar, când brutar, când
Duo tamen uitia habet, quae sending him among the silă6. Totuși până la urmă a bucătar: un sclav care se
si non haberet, esset grafters at the fair, so when obosit și acesta și s-a potolit. pricepe la toate. Are însă
omnium numerum: recutitus it comes to taking off a Habinnas s-a grăbit să două metehne, pe care dacă
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

125
est et stertit. Nam quod barker or a mule driver, adauge: nu le-ar aveà, ar fi
strabonus est, non curo; sicut there’s not his equal, and the —N-a învățat astea vreodată desăvârșit: e circumcis și
Venus spectat. Ideo nihil rogue’s clever, too, he’s a la școală, dar m-am îngrijit sforăie. Cât pentru faptul că
tacet, uix oculo mortuo shoemaker, or a cook, or a eu de pregătirea lui, se uită chiorîș, nu-mi pasă:
unquam. Illum emi trecentis baker a regular jack of all trimițându-l la măscăricii de se aseamănă în aceasta cu
denariis. . .” trades. But he has two faults, prin bâlciuri. Nu are pereche Venus. Deaceea nu-i scapă
and if he didn’t have them, când i se face chef să imite nimic, fiindcă ochii-i sunt
he’d be beyond all price: he pe vizitii de catâri sau pe întotdeauna deschiși. Trei
snores and he’s been măscărici. Te apucă sute de denari am plătit
circumcised. And that’s the disperarea când vezi cât e de pentru el!»
reason he never can keep his priceput: face și pe cizmarul,
mouth shut and always has și pe bucătarul, și pe
an eye open. I paid three cofetarul. Om cu o mie de
hundred dinars for him.” talente, nu alta. Totuși are
două păcate, fără de care ar
fi un băiat grozav: e tăiat
împrejur și sforăie. Că e nițel
sașiu, nu-mi pasă: se uită așa
și Venus7. Dă din gură toată
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

126
vremea: ochiul nu îi
adoarme niciodată. L-am
cumpărat cu trei sute de
denari...
1 Deci în galben și în roșu.
2 Idem.

3 Un fel de talc, făcut din selenită transparentă. Utilizată și în circul din Roma, dădea, prin pulverizare, o albeață imaculată.
4 Începutul cărții a cincea a Eneidei lui Vergiliu (primul vers).
5 Se referă la cantități. Versul latin se baza pe alternarea silabelor lungi și scurte într-o anumită ordine (aici în conformitate cu normele hexametrului

dactilic). Recitatorul încurcă de fapt cantitățile, pierde ritmul.


6 Asemenea amestecuri de versuri vergiliene cu stihuri provenite din atellane apar și pe inscripțiile parietale descoperite la Pompei. Dar Encolpius,

om înzestrat cu o anumită cultură, nu putea gusta un asemenea amestec. Să se remarce că el îndrăgea pe Vergiliu, poetul preferat al epocii.
7 Se spunea că Venus, zeița frumuseții, ar fi fost sașie.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

127

LXIX.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

Interpellauit loquentem “Yes,” Scintilla broke in, Dar Scintilla i-a luat vorba Pe când vorbià, însă, fu
Scintilla et: “Plane, inquit, “and you’ve not mentioned din gură: întrerupt de Scintilla: «În
non omnia artificia serui all of his accomplishments —Haide, haide, nu ne adevăr, zise, ne-ai înșirat
nequam narras. Agaga est; at either; he’s a pimp too, and povestește toate toate calitățile acestui sclav
curabo stigmam habeat.” I’m going to see that he’s matrapazlâcurile netrebnic! E un stricat, dar
Risit Trimalchio et: branded,” she snapped. derbedeului ăsta de sclav! E voiu purtà eu de grijă ca să
“Adcognosco, inquit, Trimalchio laughed. “There’s și codoșul tău; dar lasă, o să fie înfierat cum trebuie».
Cappadocem: nihil sibi where the Cappadocian am eu grijă să-l îndemn cu Trimalchio, râzând, zise:
defraudit, et mehercules comes out,” he said; “never fierul roșu. «Acì recunosc pe un
laudo illum; hoc enim nemo cheats himself out of A râs și Trimalchio. Kappadocian care nu lasă să-
parentat. Tu autem, Scintilla, anything and I admire him —Văd bine, zise el, e i scape nici un prilej de
noli zelotypa esse. Crede for it, so help me Hercules, I cappadocian1; nu se lipsește înșelăciune. Și, zău, îl aprob,
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

128
mihi, et uos nouimus. Sic me do. No one can show a dead de nimic și, pe Hercule, căci după moarte nu-i mai
saluum habeatis, ut ego sic man a good time. Don’t be merită toate laudele pentru ține nimeni socoteală de
solebam ipsumam meam jealous, Scintilla; we’re next asta; că în mormânt ai acestea; tu, însă, Scintilla, nu
debattuere, ut etiam to you women, too, believe isprăvit cu toate socotelile2. fii geloasă. Crede-mă, noi vă
dominus suspicaretur; et me. As sure as you see me Însă tu, Scintilla, nu fi cunoaștem pe voi femeile!
ideo me in uilicationem here safe and sound, I used geloasă! Știm noi cum sunteți Așà să trăesc eu, dacă nu
relegauit. Sed tace, lingua, to play at thrust and parry voi, nevestele stăpânilor. Să m’am sbeguit într’atât cu
dabo panem.” Tanquam with Mamma, my mistress, n-am parte de sănătate, dacă stăpână-mea, încât chiar
laudatus esset nequissimus and finally even my master nu mă hârjoneam atât de des stăpânul începând a bănuì,
seruus, lucernam de sinu got suspicious and sent me cu stăpâna mea, că până și m’a alungat la una din
fictilem protulit et amplius back to a stewardship; but stăpânul a amuns să miroasă fermele lui. Dar taci gură, că-
semihora tubicines imitatus keep quiet, tongue, and I’ll ceva. Din pricina asata m-a și ți dau pâine!» Netrebnicul de
est succinente Habinna et give you a cake.” Taking all azvârlit departe, la o moșie. sclav, ca și cum ar fi fost
inferius labrum manu this as praise, the wretched Dar taci odată, limbă lungă, lăudat, scoase o lampă de lut
deprimente. Vltimo etiam in slave pulled a small earthen că o să-ți dau pâine! din sân și imită pe cântăreții
medium processit et modo lamp from a fold in his Ca și cum ar fi fost lăudat, din trompetă timp de mai
harundinibus quassis garment, and impersonated a ticălosul de sclav a scos din bine de o jumătate de ceas,
choraulas imitatus est, modo trumpeter for half an hour or sân o lampă cu fitil și, mai acompaniat fiind de
lacernatus cum flagello more, while Habinnas mult de o jumătate de oră, a Habinnas, care-și apăsà buza
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

129
mulionum fata egit, donec hummed with him, holding imitat pe trâmbițași, de jos cu mâna. În cele din
uocatum ad se Habinnas his finger pressed to his lips. acompaniat de Habinnas, urmă venì chiar în mijlocul
basiauit, potionemque illi Finally, the slave stepped out care șuiera apăsându-și sălii, și cu ajutorul unei țevi
porrexit et: “Tanto melior, into the middle of the floor degetele de buza de jos. de trestie spartă, imită pe
inquit, Massa, dono tibi and waved his pipes in După aceea a înaintat până la șefii de cor. Pe urmă,
caligas”. imitation of a flute-player; mijlocul tricliniului și, când îmbrăcat în mantà de vizitiu
Nec ullus tot malorum finis then, with a whip and a imita pe flautiști cu ajutorul și cu biciu, imită scene din
fuisset, nisi epidipnis esset smock, he enacted the part of unei trestii despicate, când, vieața căruțașilor, până când
allata, turdi siligine<i> uuis a mule-driver. At last cu o pelerină pe el și cu biciul Habinnas, chemându-l la
passis nucibusque farsi. Habinnas called him over în mână, făcea pe vizitiul de sine, îl sărută și întinzându-i
Insecuta sunt Cydonia etiam and kissed him and said, as catâri. A tot dus-o așa până o cupă cu vin, îi zise: «Brava,
mala spinis confixa, ut he poured a drink for him, ce Habinnas l-a chemat la el, Massa, îți dăruesc o pereche
echinos efficerent. Et haec “You get better all the time, l-a sărutat și i-a dat de băut de cisme !» Aceste chinuri
quidem tolerabilia erant, si Massa. I’m going to give you adăugând: n’ar mai fi avut sfârșit, dacă
non fericulum longe a pair of shoes.” Had not the —Bravo, Massa, am să-ți dau nu s’ar fi adus desertul:
monstrosius effecisset ut uel dessert been brought in, we o pereche de sandale.3 sturzi preparați din făină fină
fame perire mallemus. Nam would never have gotten to Nu s-ar fi sfârșit niciodată și umpluți cu struguri
cum positus esset, ut nos the end of these stupidities. isprăvile acestea nenorocite, tescuiți și cu nuci. Veniră
putabamus, anser altilis Thrushes made of pastry and dacă n-ar fi sosit ultimul apoi gutui presărate cu
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

130
circaque pisces et omnium stuffed with nuts and raisins, serviciu. Erau sturzi cuișoare, așà încât sămănau
genera auium: “… , inquit quinces with spines sticking frământați din aluat de făină cu niște arici. Toate acestea
Trimalchio, quicquid uidetis out so that they looked like și umpluți cu struguri uscați ar mai fi fost de suportat,
hic positum, de uno corpore sea-urchins. All this would la soare și nuci. Au urmat dacă un fel de mâncare mult
est factum.” Ego scilicet have been endurable enough gutui presărate cu boabe de mai grozav, nu ne-ar fi făcut
homo prudentissimus, statim had it not been for the last măceș, ca să semene cu aricii. să preferim a murì mai bine
intellexi quid esset, et dish that was served; so Și încă acestea mai puteai fi de foame, decât să ne
respiciens Agamemnon: revolting was this, that we îndurate, dar ne-au adus o atingem de el. Căci fiind pus
“Mirabor, inquam, nisi would rather have died of mâncare atât de cumplită, pe masă și noi crezând că-i o
omnia ista de <fimo> facta starvation than to have even încât era mai bine să mori de gâscă îndopată, având în
sunt aut certe de luto. Vidi touched it. We thought that a foame decât s-o bagi în juru-i pești și tot felul de
Romae Saturnalibus fat goose, flanked with fish stomac. Când ne-au pus-o pasări, Trimalchio ne zise:
eiusmodi cenarum imaginem and all kinds of birds, had înainte, am luat-o drept «Prieteni, tot ceeace vedeți
fieri”. been served, until Trimalchio gâscă îndoăpată, cu pești și pus acì e preparat dintr’un
spoke up. “Everything you păsări de toate soiurile în jur. singur corp». Eu, ca un om
see here, my friends,” said Trimalchio însă ne-a spus: foarte prevăzător, pricepui
he, “was made from the —Tot ce vedeți pe masă este pe dată ce erà și cătând spre
same stuff.” With my usual o mâncare făcută dintr-un Agamemnon, zisei: «Mare
keen insight, I jumped to the singur aluat. Om cuminte, minune dacă toate acestea
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

131
conclusion that I knew what cum mă știu, eu am înțeles n’or fi făcute din bălegar, sau
that stuff was and, turning to îndată despre ce este vorba cel puțin din lut. Am văzut la
Agamemnon, I said, “I shall și, uitându-mă la Roma, cu prilejul
be greatly surprised, if all Agamemnon, am murmurat: Saturnalelor, imitații de
those things are not made —M-ar mira dacă toate astea ospețe de acest fel». Nu
out of excrement, or out of n-ar fi făcute din noroi sau apucasem bine să isprăvesc
mud, at the very least: I saw măcar din țărână. Am văzut vorba, când Trimalchio grăì:
a like artifice practiced at la Roma, în timpul
Rome during the Saturnalia.” Saturnalelor, cum se făceau
cine întregi așa.
1 Cappadocienii erau considerați cei mai perfizi dintre orientali.
2 În original, o altă expresie proverbială, care sună cam așa: „Nimeni nu-ți aduce aceasta ca dar la mormântul tău” (sau, altfel spus: „După moarte,
nimeni nu ne mai poate satisface dorințele, chiar dacă dă de pomană la mormântul nostru”).
3 Să se observe cum acest Massa era un Trimalchio sau un Habinnas la începutul carierei. El refăcea drumul acestora, de la situația de sclav, care se

distingea într „colegii” săi numai prin perfidia și ticăloșia sa, până la cea de libert bogat.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

132

LXX.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

Necdum finieram sermonem, I had not done speaking, Nu isprăvisem de vorbit cu «Așà să cresc în avere, nu în
cum Trimalchio ait: “Ita when Trimalchio chimed in, Agamemnon, când trup, dacă toate acestea nu le-
crescam patrimonio, non “As I hope to grow fatter in Trimalchio declară: a preparat bucătarul meu din
corpore, ut ista cocus meus fortune but not in figure, my —Să nu mai cresc, se înțelege carne de porc! Nu-i om mai
de porco fecit. Non potest cook has made all this out of în avere, și nu la trup, dacă prețios ca el: dacă vrei,
esse pretiosior homo. a hog! It would be simply bucătarul meu n-a făcut asta dintr’un uger îți face un
Volueris, de uulua faciet impossible to meet up with a din carne de porc. Nu există pește, din slănină un
piscem, de lardo palumbam, more valuable fellow: he’d om mai prețios ca el. Dacă porumbel, din știucă o
de perna turturem, de make you a fish out of a vrei, are să-ți facă un pește turtureà, dintr’un os de
colaepio gallinam. Et ideo sow’s coynte, if that’s what dintr-o vulvă, un porumbel coapsă, o găină. Din această
ingenio meo impositum est you wanted, a pigeon out of dintr-o slănină, o turturică pricină, printr’o inspirație a
illi nomen bellissimum; nam her lard, a turtle-dove out of dintr-o șuncă, o găină dintr-o mea, i s’a pus cel mai frumos
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

133
Daedalus uocatur. Et quia her ham, and a hen out of a coapsă. De aceea i-am găsit nume, căci se numește
bonam mentem habet, attuli knuckle of pork: that’s why I un nume foarte frumos, că îi Daedalus. Și fiindcă-i așà de
illi Roma munus cultros named him Daedalus, in a spunem Dedal1. Și, deoarece cuminte, i-am adus ca dar
Norico ferro.” Quos statim happy moment. I brought are cap bun, i-am adus de la dela Roma, niște cuțite făcute
iussit afferri, inspectosque him a present of knives, from Roma în dar cuțite de fier din din fier de Noric». Și poruncì
miratus est. Etiam nobis Rome, because he’s so smart; Noricum2. numaidecât să se aducă
potestatem fecit ut they’re made of Noric steel, Îndată a poruncit să fie aduse aceste cuțite și le privì cu
mucronem ad buccam too.” He ordered them cuțitele și le-a cercetat cu admirație. Ne dete și nouă
probaremus. brought in immediately, and admirație. Apoi ne-a permisia de-a le încercà tăișul
Subito intrauerunt duo serui, looked them over, with îndemnat să le încercăm pe obrazu-ne. Deodată își
tanquam qui rixam ad lacum admiration, even giving us vârfurile pe obraz. făcură apariția doi sclavi cari
fecissent; certe in collo adhuc the chance to try their edges Pe neașteptate au apărut doi păreau a fi avut o ceartă la
amphoras habebant. Cum upon our cheeks. Then all of sclavi care păreau că se fântână, căci aveau, în
ergo Trimalchio ius inter a sudden two slaves came in, luaseră la harță la izvor; adevăr, încă atârnate de gât
litigantes diceret, neuter carrying on as if they had aceasta pentru că mai țineau două ulcioare. Pe când
sententiam tulit decernentis, been fighting at the fountain, amfore atârnate de gât. Deși Trimalchio le făceà dreptate,
sed <alter> alterius at least; each one had a Trimalchio însuși a împărțit nici unul din ei nu voià să se
amphoram fuste percussit. water-jar hanging from a dreptatea celor doi certăreți, supuie hotărîrii lui și-și
Consternati nos insolentia yoke around his neck. nici unul n-a vrut să se sparseră cu bâta unul altuia
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

134
ebriorum intentauimus Trimalchio arbitrated their supună hotărârii lui, ci ulcioarele. Uimiți de
oculos in proeliantes, difference, but neither would fiecare a lovit cu ciomagul în obrăznicia acestor bețivi, ne
notauimusque ostrea abide by his decision, and amfora potrivnicului. Uluiți îndreptarăm privirile asupra
pectinesque e gastris each one smashed the other’s de obrăznicia acestor bețivi, certei lor și băgarăm de
labentia, quae collecta puer jar with a club. Perturbed at am privit la harța lor și am seamă că din ulcioare căzură
lance circumtulit. Has the insolence of these observat cum din pântecele stridii și scoici în formă de
lautitias aequauit ingeniosus drunken ruffians, we amforelor ieșeau stridii și pieptene, pe care un sclav le
cocus; in craticula enim watched both of them scoici, pe care un sclav le-a adună și ni le servì pe o
argentea cocleas attulit et narrowly, while they were prins într-o farfurie și apoi le- farfurie. Mai prejos de aceste
tremula taeterrimaque uoce fighting, and then, what a dat mesenilor. Bucătarul cel lucruri rafinate nu se lăsă
cantauit. should come pouring out of deștept nu s-a lăsat nici el bucătarul cel talentat:
Pudet referre quae secuntur: the broken jars but oysters mai prejos, căci a adus melci cântând cu o voce grozavă și
inaudito enim more pueri and scallops, which a slave pe grătărașe de argint, tremurătoare, el aduse melci
capillati attulerunt picked up and passed around cântând cu o voce care pe grătare de argint. Ceeace
unguentum in argentea pelue in a dish. The resourceful tremura înspăimântător. urmă, mi-e rușine să mai
pedesque recumbentium cook would not permit Mi-e rușine să înșir cele ce-au înșir aici, căci după un
unxerunt, cum ante crura himself to be outdone by urmat: sclavi pletoși, după obiceiu nemaiauzit, veniră
talosque corollis uinxissent. such refinements, but served un obicei de care n-a mai sclavi cari adunaseră apă
Hinc ex eodem unguento in us with snails on a silver auzit nimeni, au adus ulei parfumată într’un lighian și
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

135
uinarium atque lucernam gridiron, and sang parfumat într-o căldare de frecară cu ea picioarele celor
aliquantum est infusum. continually in a tremulous argint și au uns picioarele cari ședeau la masă, după ce
Iam coeperat Fortunata uelle and very discordant voice. I mesenilor, după ce mai întâi ne legaseră mai ‘nainte cu
saltare, iam Scintilla am ashamed to have to relate le înfășuraseră în coronițe de mici cununi coapsele și
frequentius plaudebat quam what followed, for, contrary flori pulpele și călcâiele. Apoi călcâiele. Pe urmă din aceeaș
loquebatur, cum Trimalchio: to all convention, some long- au vărsat o parte din același apă parfumată vărsară câte
“Permitto, inquit, Philargyre haired boys brought in ulei parfumat în vasul cu vin puțină în vasul de vin și în
et Cario, etsi prasinianus es unguents in a silver basin și în lămpi. lămpi. Fortunatei începuse
famosus, dic et Menophilae, and anointed the feet of the Fortunata începuse să aibă să-i vie poftă de joc și
contubernali tuae, discumbat. reclining guests; but before poftă de dans, iar Scintilla Scintilla băteà mai mult din
“Quid multa? Paene de lectis doing this, however, they abia mai putea să bată din palme decât vorbìa, când
deiecti sumus, adeo totum bound our thighs and ankles palme—nici gând să mai Trimalchio zise: «Philargyr și
triclinium familia with garlands of flowers. vorbească—când a intervenit tu Cario, deșì ești cunoscut ca
occupaverat. Certe ego They then perfumed the Trimalchio: unul din partidul «verzilor»,
notaui super me positum wine-mixing vessel with the —Îți dau voie, Philargyros, să ți-e îngăduit totuș să iei loc la
cocum, qui de porco anserem same unguent and poured vii la masă; și ție, Cario, cu masă și poți să spui și
fecerat, muria some of the melted liquid toate că știm că ții cu verzii3. tovarășei tale Menophila să ia
condimentisque fetentem. into the lamps. Fortunata Spune-i și Menophilei, loc». Aproape că furăm dați
Nec contentus fuit had, by this time, taken a prietena ta4, la masă. jos de pe paturi, atât de mult
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

136
recumbere, sed continuo notion that she wanted to Ce să mai lungesc vorba? fu ocupată toată sala de
Ephesum tragoedum coepit dance, and Scintilla was Aproape am fost azvârliți jos sclavi. Deasupra mea
imitari et subinde dominum doing more hand-clapping din paturi, căci toți sclavii observai că sta bucătarul,
suum sponsione provocare si than talking, when năvăliseră în tricliniu. Am care făcuse o gâscă din carne
prasinus proximis Trimalchio called out, observat că la stânga mea s-a de porc. El mirosià a sos și a
circensibus primam “Philargyrus, and you too, așezat bucătarul, care făcuse lucruri piperate. Nu fu
palmam”. Carrio, you can both come to din porc o gâscă: mirosea de mulțumit numai a bea la
the table; even if you are trăsnea a saramură și a masă și începù a imità pe
green faction fans, and tell condimente. Nu s-a mulțumit actorul tragic Ephesus și apoi
your bedfellow, Menophila, să se așeze la masă, ci de făcù prinsoare cu stăpânul
to come too.” What would îndată s-a apucat să-l imite său, dacă cel din partida
you think happened then? pe actorul de tragedie verzilor va ieșì întâiul la
We were nearly crowded off Ephesus și să convingă cu jocurile de arc ce aveau să
the couches by the mob of orice preț pe stăpânul său să vie?
slaves that crowded into the facă rămășag cu el, susținând
dining-room and almost că „la apropiatele întreceri de
filled it full. As a matter of circ verzii vor câștiga locul
fact, I noticed that our friend întâi”.
the cook, who had made a
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

137
goose out of a hog, was
placed next to me, and he
stunk from sauces and pickle.
Not satisfied with a place at
the table, he immediately
staged an impersonation of
Ephesus the tragedian, and
then he suddenly offered to
bet his master that the greens
would take first place in the
next circus games.

1 După numele unui arhitect legendar, care, la ordinul lui Minos, regele Cretei, a construit un palat cu nenumărate coridoare și camere, în care a fost
închis Minotaurul. Palatul a fost numit Labirint. S-a dat sclavului acest nume pentru inventivitatea lui.
2 Fierul din Noricum (regiune din fosta Iugoslavie) era celebru, alături de cel din Dalmația.

3 La întrecerile de circ din acea vreme existau patru echipe tradiționale: cele ale albilor, roșilor, albaștrilor și verzilor. Fiecare era susținută de suporteri

înflăcărați. Trimalchio ținea cu echipa albaștrilor, pe care o susțineau îndeobște aristocrații autentici. Cum rezultă din textul nostru, disputele între
suporteri erau foarte pasionate.
4 Sclavii nu puteau să-și ia o uxor, o „soție”, căci ei nu aveau îngăduința să se căsătorească legal și nu erau persoane juridice. Ei își puteau lua numai o

contubernalis, o „prietenă”, femeie cu care conviețuiau.


Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

138

LXXI.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

Diffusus hac contentione Trimalchio was hugely Stârnit în acest fel, Trimalchio Ne mai încăpându-și în piele
Trimalchio: “Amici, inquit, et tickled at this challenge. s-a umflat de tot: de atâta mulțumire,
serui homines sunt et aeque “Slaves are men, my friends,” —Prieteni, ne-a spus el, și Trimalchio grăì: «Prieteni, și
unum lactem biberunt, etiam he observed, “but that’s not sclavii sunt oameni: au supt sclavii sunt oameni și, ca și
si illos malus fatus all, they sucked the same același lapte ca și noi, chiar noi, au supt și ei acelaș lapte,
oppresserit. Tamen me saluo milk that we did, even if hard dacă i-a lovit o soartă rea. deșì i-a apăsat o soartă rea.
cito aquam liberam luck has kept them down; Înainte de-a mă prăpădi eu, și Totuș atât cât voiu trăì, vor
gustabunt. Ad summam, and they’ll drink the water of chiar în curând, or să guste mâncà și bea și ei ca niște
omnes illos in testamento freedom if I live: to make a din apa libertății. Ce mai oameni liberi. Într’un cuvânt
meo manu mitto. Philargyro long story short, I’m freeing încoace și încolo, îi eliberez îi voiu face prin testament
etiam fundum lego et all of them in my will. To pe toți prin testamentul meu. liberi pe toți. Lui Philargyr îi
contubernalem suam, Carioni Philargyrus, I’m leaving a Lui Philargyros îi las voiu mai lăsà niște pământ și
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

139
quoque insulam et vicesimam farm, and his bedfellow, too. moștenire și o bucată de pe tovarășa-i de sclavie.
et lectum stratum. Nam Carrio will get a tenement pământ, și pe prietena sa, iar Deasemenea lui Cario îi voiu
Fortunatam meam heredem house and his twentieth, and lui Cario chiar o casă1, lăsà o casă de închiriat, a
facio, et commendo illam a bed and bedclothes to boot. scutirea de impozitul pe douăzecea parte din venit și
omnibus amicis meis. Et haec I’m making Fortunata my răscumpărrare și un pat cu un pat cu tot ce ține de el. Cât
ideo omnia publico, ut heir and I commend her to all tot dichisul lui. Moștenitoare despre soția mea Fortunata, o
familia mea iam nunc sic me my friends. I announce all mea va fi Fortunata și o fac moștenitoare peste tot și o
amet tanquam mortuum”. this in public so that my încredințez ca atare tuturor recomand ca atare tuturor
Gratias agere omnes household will love me as prietenilor mei. Vă zic cele prietenilor mei. Și deaceea
indulgentiae coeperant well now as they will when din urmă dorințe ale mele, ca toate acestea le fac cunoscute
domini, cum ille oblitus I’m dead.” They all toți ai casei să simtă pentru acum, pentru ca să mă
nugarum exemplar commenced to pay tribute to mine tot ce o să simtă după iubească sclavii mei, ca și
testamenti iussit afferri et the generosity of their master, moartea mea. cum aș fi murit». Toți
totum a primo ad ultimum when he, putting aside his S-au pus cu toții pe începură să-i mulțumească
ingemescente familia trifling, ordered a copy of his mulțumiri, când stăpânul cel atunci pentru bunătate și el,
recitauit. Respiciens deinde will brought in, which same darnic, lăsând deoparte ca să arate că nu glumește,
Habinnam: “Quid dicis, he read aloud from beginning glumele, a dat poruncă să i se poruncì să i-se aducă o copie
inquit, amice carissime? to end, to the groaning aducă o copie a testamentului după testament și-i dete
Aedificas monumentum accompaniment of the whole său și l-a citit cu glas tare de cetire dela început până la
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

140
meum quemadmodum te household. Then, looking at la un capăt la celălalt, printre sfârșit în mijlocul gemetelor
iussi? Valde te rogo, ut Habinnas, “What say you, gemetele de durere ale sclavilor lui. Cătând apoi spre
secundum pedes statuae my dearest friend,” he sclavilor. Apoi întorcându-și Habinnas: «Ce zici, grăì el,
meae catellam pingas et entreated; “you’ll construct privirile spre Habinnas, prietene scump? O să-mi faci
coronas et unguenta et my monument in keeping adăugă: un monument așà după cum
Petraitis omnes pugnas, ut with the plans I’ve given you, —Ce spui, dragă prieten? Ai ți l’am poruncit? Te rog foarte
mihi contingat tuo beneficio won’t you? I earnestly beg să clădești monumentul meu mult ca la picioarele statuii
post mortem uiuere; that you carve a little bitch at așa cum ți-am cerut? Te rog mele să pui o cățelușe cu
praeterea ut sint in fronte the feet of my statue, some mult să pictezi la picioarele coroane și parfumuri, precum
pedes centum, in agrum wreaths and some jars of statuii mele cățelușa mea și și toate luptele lui Petrais, ca
pedes ducenti. Omne genus perfume, and all of the fights coroane, și parfumuri, și toate să pot trăì și după moarte,
enim poma volo sint circa of Petraites. Then I’ll be able luptele gladiatorului mulțumită bunătății tale. În
cineres meos, et vinearum to live even after I’m dead, Petraites, ca să-mi placă și afară de aceasta, să fie
largiter. Valde enim falsum thanks to your kindness. See mie să trăiesc după moarte, mormântu-mi de o sută de
est vivo quidem domos cultas to it that it has a frontage of datorită ție, pe lângă toate picioare în lungime și de
esse, non curari eas, ubi one hundred feet and a depth astea vreau ca mormântul două sute în lățime.
diutius nobis habitandum est. of two hundred. I want fruit meu să aibă o sută de Împrejurul cenușei mele,
Et ideo ante omnia adici uolo: trees of every kind planted picioare în față și două sute voesc să am tot felul de fructe
“Hoc monumentum heredem around my ashes; and plenty de picioare în adâncime2. și viță de vie cu prisosință.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

141
non sequatur”. Ceterum erit of vines, too, for it’s all wrong Doresc să fie fructe de tot Căci nu-i deloc adevărat
mihi curae, ut testamento for a man to deck out his soiul pe lângă cenușa mea și faptul că atâta vreme cât ești
caueam ne mortuus iniuriam house when he’s alive, and viță de vie din belșug. Tare e în vieață să-ți îngrijești de
accipiam. Praeponam enim then have no pains taken prost să ai în timpul vieții casă și să nu porți de grijă de
unum ex libertis sepulchro with the one he must stay in case dichisite și să nu te aceea în care trebuie să
meo custodiae causa, ne in for a longer time, and that’s îngrijești de cele unde trebuie locuești mai îndelungă
monumentum meum the reason I particularly să locuiești un răstimp mai vreme. Din pricina aceasta,
populus cacatum currat. Te desire that this notice be lung. Și, înainte de toate, mai înainte de toate, voesc ca
rogo, ut naues etiam… added: vreau să se scrie pe mormânt. să se adauge acolo
monumenti mei facias plenis —THIS MONUMENT DOES „Acest lăcaș nu va fi moștenit următoarele: «Acest
uelis euntes, et me in NOT—DESCEND TO AN de nimeni”3. De altminteri, monument nu va trece
tribunali sedentem HEIR— voi avea grijă să-mi apăr prin asupra moștenitorilor». De
praetextatum cum anulis “In any case, I’ll see to it testament mormântul de altfel, voiu purtà de grijă prin
aureis quinque et nummos in through a clause in my will, înjurăturile ce i s-ar putea testament, ca să nu fiu jignit
publico de sacculo that I’m not insulted when aduce după moartea mea. Îl după moarte, căci voiu pune
effundentem; scis enim, quod I’m dead. And for fear the voi însărcina cu paza pe unul pe unul din liberți ca să-mi
epulum dedi binos denarios. rabble comes running up into dintre liberții mei, ca să nu- supravegheze mormântul, ca
Faciatur, si tibi uidetur, et my monument, to crap, I’ll mi murdărească mormântul nu cumva să mi-l spurce
triclinia. Facies et totum appoint one of my freedmen trecătorii care vin să-și facă mulțimea. Te mai rog ca să
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

142
populum sibi suauiter custodian of my tomb. I want nevoile pe acolo. Te rog să pui să mi-se sape pe partea
facientem. Ad dexteram you to carve ships under full sculptezi pe monument și din față a mormântului
meam pones statuam sail on my monument, and corăbii care plutesc cu toate corăbii plutind cu pânzele
Fortunatae meae columbam me, in my robes of office, pânzele în vânt, și pe mine umflate și să mă înfățișezi și
tenentem, et catellam cingulo sitting on my tribunal, five însumi șezând pe jilțul pe mine, stând pe o tribună,
alligatam ducat, et cicaronem gold rings on my fingers, demnitarilor îmbrăcat în togă îmbrăcat cu praetexta, cu
meum, et amphoras copiosas pouring out coin from a sack de magistrat4, cu cinci inele cinci inele de aur și
gypsatas, ne effluant uinum. for the people, for I gave a de aur în degete5 și azvârlind răspândind bani dintr’o
Et urnam licet fractam dinner and two dinars for poporului bani dintr-un pungă. Tu știi, doar, că am
sculpas, et super eam each guest, as you know. săculeț; știi doar că am dat un dat ospețe de câte doi denari
puerum plorantem. Show a banquet-hall, too, if ospăț public și câte doi denari de fiecare om. Să înfățișezi,
Horologium in medio, ut you can, and the people in it de cap de om. Dacă crezi că dacă crezi, și sălile de
quisquis horas inspiciet, uelit having a good time. On my merită, e de făcut și triclinii6. mâncare. Să înfățișezi și tot
nolit, nomen meum legat. right, you can place a statue Să faci pe monument tot poporul petrecându-și după
Inscriptio quoque uide of Fortunata holding a dove poporul chefuind după pofta plac. La dreapta să-mi pui o
diligenter si haec satis idonea and leading a little bitch on a inimii. La dreapta mea să pui statuă a Fortunatei, ținând un
tibi uidetur: leash, and my favorite boy, statuia Fortunatei mele porumbel în mână și purtând
“C. POMPEIUS and large jars sealed with ținând un porumbel7 în mână cățelușa legată de o cureà,
TRIMALCHIO gypsum, so the wine won’t și ducând de lanț o cățelușă. precum și pe micu-mi sclav
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

143
MAECENATIANUS HIC run out; show one broken Pune acolo și pe puștiul meu favorit și ulcioare pântecoase,
REQUIESCIT and a boy crying over it. Put și niște amfore pântecoase, astupate bine cu ghips pentru
HUIC SEUIRATUS ABSENTI a sun-dial in the middle, so bine pecetluite, ca să nu se ca vinul să nu curgă. Să mai
DECRETUS EST CUM that whoever looks to see scurgă vinul afară. Poți să sculptezi apoi o urnă spartă și
POSSET IN OMNIBUS what time it is must read my sculptezi și o urnă spartă8 și un tânăr plângând deasupra-
DECURIIS ROMAE ESSE name whether he wants to or peste ea un copil plângând. i. La mijloc să pui un
TAMEN NOLUIT PIUS not. As for the inscription, La mijloc să-mi faci un orologiu, ca oricine va cătà să
FORTIS FIDELIS EX PARUO think this over carefully, and orologiu, ca oricine are să vadă ce oră e, să-mi cetească
CREUIT SESTERTIUM see if you think it’s privească orele să citească și numele, vrând-nevrând. În
RELIQVIT TRECENTIES appropriate: vrând-nevrând numele meu. ceeace privește inscripția,
NEC UNQUAM HERE RESTS G POMPEIUS Cât privește inscripția, vezi cată cu atenție dacă aceasta-i
PHILOSOPHUM AUDIUIT TRIMALCHIO dacă nu ți se pare potrivită destul de potrivită: «Aici se
VALE—ET TU”. FREEDMAN OF una ca aceasta: „C. Pompeius odihnește C. Pompeius
MAECENAS DECREED Trimalchio Maecenatianus9 se Trimalchio Maecenatianus.
AUGUSTAL, SEVIR IN HIS odihnește aici. A fost făcut S’a hotărît să i se dea în lipsă
ABSENCE sevir în lipsă10. Deși putea să funcțiunea de sevir. Deșì
HE COULD HAVE BEEN A intre în oricare dintre puteà intrà în orice decurie
MEMBER OF decuriile din Roma, a refuzat dela Roma, totuș n’a voit. Om
EVERY DECURIA OF ROME o asemenea demnitate. Pios, pios, viteaz, credincios. Din
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

144
BUT WOULD viteaz, leal, s-a ridicat de jos, nimic a ajuns la o avere mare,
NOT CONSCIENTIOUS a lăsat în urma lui treizeci de lăsând treizeci de milioane de
BRAVE LOYAL milioane de sesterți și n-a sesterții. N’a audiat pe niciun
HE GREW RICH FROM ascultat vreodată prelegerile filozof. Rămâi sănătos! Și tu
LITTLE AND LEFT filosofilor11. Să trăiesc. asemenea !»
THIRTY MILLION Asemenea și tu12”.
SESTERCES BEHIND
HE NEVER HEARD A
PHILOSOPHER
FAREWELL TRIMALCHIO
FAREWELL PASSERBY”

1 E vorba însă nu de o domus—„vilă elegantă”, ci de o insula—„casă de raport”, mai urâtă și locuită îndeobște de oameni nevoiași.
2 Mormântul lui Trimalchio trebuia deci să fie deosebit de fastuos. În mod obișnuit, mormintele aveau 25-30 de picioare la fațadă și în adâncime.
3 Formulă obișnuită pe morminte, prin care se precizează că este interzisă alienarea mormântului sau ipotecarea terenului de către succesori.

4 Toga praetexta era de culoare albă, tivită cu roșu: o purtau magistrații.

5 Dar, nefiind cavaler roman, n-avea dreptul la nici un inel.

6 Dezacordul apare și în textul latin. Ne-am străduit să-l păstrăm în traducere, întrucât ilustrează „cultura” personajului (faciatur et ... triclinia).

7 Simbol al dragostei.

8 Simbol al vieții întrerupte.

9 Cognomenul Trimalchio reprezintă numele purtat de eroul nostru în timpul sclaviei. C. (Gaius) și Pompeius sunt numele stăpnilor săi. Al doilea
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

145
cognomen (Maecenatianus) arată că Trimalchio aparținuse inițial unui anume Maecenas, care-l vânduse lui Gaius Pompeius. Dar toate aceste nume sună
ridicol.
10 Insinuează că ar fi obținut seviratul fără să fi candidat vreodată la această funcție.

11 Să se remarce că acest fapt constituie pentru Trimalchio prilej de mândrie.

12 În inscripții funerare apar uneori dialoguri între mort și un eventual trecător. Inscripția se încheia cu un uale—„să trăiești” (sau „să fii sănătos”), salut

adresat de mort trecătorului. Se putea pune însă și răspunsul acestuia: et tu—„asemenea și tu”. Aici s-ar reproduce sfârșitul unei asemenea inscripții.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

146

LXXII.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

Haec ut dixit Trimalchio, flere When he had repeated these După aceste cuvinte, Zicând acestea, Trimalchio
coepit ubertim. Flebat et words, Trimalchio began to Trimalchio s-a pornit să verse începù să plângă tare. Plânse
Fortunata, flebat et Habinnas, weep copiously, Fortunata șiroaie de lacrimi. Plângea și și Fortunata, plânse și
tota denique familia, tanquam was crying already, and so Fortunata, plângea și Habinnas și toți sclavii, ca și
in funus rogata, lamentatione was Habinnas, and at last, the Habinnas, plângea toată casa, cum ar fi fost poftiți la o
triclinium impleuit. Immo whole household filled the ca și cum ar fi fost vorba de o înmormântare, umplură toată
iam coeperam etiam ego dining-room with their înmormântare adevărată; tot sala cu jelania lor. Erà cât pe-
plorare, cum Trimalchio: lamentations, just as if they tricliniul se umpluse de acì să încep și eu a plânge,
“Ergo, inquit, cum sciamus were taking part in a funeral. bocete. Ba chiar începusem și când Trimalchio zise:
nos morituros esse, quare non Even I was beginning to eu să jelesc, când Trimalchio a «Fiindcă știm acum că noi
uiuamus? Sic nos felices sniffle, when Trimalchio said, vorbit iar: trebuie să murim, de ce să nu
uideam, coniciamus nos in “Let’s live while we can, since —La urma urmelor, cum tot ne punem pe traiu? Așà,
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

147
balneum, meo periculo, non we know we’ve all got to die. știm că o să murim, pentru ce precum vă doresc eu toate
paenitebit. Sic calet tanquam I’d rather see you all happy, să nu profităm de viață? Pe fericirile, haide să facem o
furnus.—Vero, uero, inquit anyhow, so let’s take a plunge fericirea voastră, pe care v-o baie! Pe răspunderea mea,
Habinnas, de una die duas in the bath. You’ll never urez din tot sufletul, haideți zău, nu veți aveà să vă căiți
facere, nihil malo “; nudisque regret it. I’ll bet my life on să ne vârâm cu toții în baie! de aceasta. Aici e cald ca
consurrexit pedibus et that, it’s as hot as a furnace!” Vă spun eu că n-o să vă pară într’un cuptor. «Așà-i, așà-i!»
Trimalchionem gaudentem “Fine business,” seconded rău! Baia e caldă ca un cuptor. zise Habinnas. «Nimic nu mi-
subsequi. Habinnas, “there’s nothing —Bravo, bravo, exclamă e mai plăcut, decât a face
Ego respiciens ad Ascylton: suits me better than making Habinnas, nu e deloc rău să dintr’o zi, două», și
“Quid cogitas? inquam, ego two days out of one,” and he faci dintr-o zi două! ridicându-se dela masă cu
enim si uidero balneum, got up in his bare feet to S-a ridicat în picioarele goale picioarele goale, începù a
statim expirabo.— follow Trimalchio, who was și l-a urmat pe Trimalchio, urmà de aproape pe
Assentemur, ait ille, et dum clapping his hands. I looked care o și pornise voios la Trimalchio, care băteà din
illi balneum petunt, nos in at Ascyltos. “What do you drum. palme. Eu cătai spre Ascyltus.
turba exeamus”. think about this?” I asked. M-am uitat la Ascyltos și l-am «Ce cugeți tu despre acestea,
Cum haec placuissent, “The very sight of a bath will întrebat: îi zisei, căci eu cum voiu
ducente per porticum Gitone be the death of me.” “Let’s —Ce părere ai? Eu unul mi-aș vedeà baia, îmi voiu dà
ad ianuam uenimus, ubi canis fall in with his suggestion,” da duhul imediat ce aș zări sufletul». «Să ne facem a
catenarius tanto nos tumultu he replied, “and while they baia. consimțì, răspunse el, și pe
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

148
excepit, ut Ascyltos etiam in are hunting for the bath we —Să ne prefacem că-i urmăm, când ei se vor duce la baie,
piscinam ceciderit. Nec non will escape in the crowd.” îmi răspunse el, și în vreme ce noi, amestecându-ne în
ego quoque ebrius, qui etiam Giton led us out through the ei vor merge la baie, noi să mulțime, vom ieșì afară».
pictum timueram canem, porch, when we had reached profităm de înghesuială și s-o Găsind bună această părere,
dum natanti opem fero, in this understanding, and we ștergem. ajunserăm, călăuziți de Giton,
eundem gurgitem tractus came to a door, where a dog Am fost de acord că ideea printre coloane, până la ușă,
sum. Seruauit nos tamen on a chain startled us so with aceasta este bună și, luând-o unde un câine în lanț ne
atriensis, qui interuentu suo his barking that Ascyltos prin portic, după Giton, am primì cu niște astfel de
et canem placauit et nos immediately fell into the fish- ajuns la poartă, unde un lătrături, încât Ascyltus, de
trementes extraxit in siccum. pond. As for myself, I was dulău în lanț ne-a întâmpinat spaimă, căzù în basinul cu
At Giton quidem iam dudum tipsy and had been badly cu atâta hărmălaie, încât apă. Eu, deasemenea, ca unul
<se> seruatione acutissima frightened by a dog that was Ascyltos a căzut de-a dreptul ce avusesem frică chiar de un
redemerat a cane: quicquid only a painting, and when I în piscină. Cum nu mă câine zugrăvit, fusei târît în
enim a nobis acceperat de tried to haul the swimmer îmbătasem mai puțin ca el și beția mea, în aceeaș vâltoare,
cena, latranti sparserat, et ille out, I was dragged into the mă temusem chiar și de un pe când dădeam ajutor lui
auocatus cibo furorem pool myself. The porter câine pictat, am încercat să Ascyltus, care înnotà. Ne
suppresserat. Ceterum cum finally came to our rescue, dau ajutor înotătorului scăpă păzitorul atriului, care
algentes utique petissemus ab quieted the dog by his nostru, dar am căzut și eu în venindu-ne în ajutor, potolì și
atriense ut nos extra ianuam appearance, and pulled us, vâltoarea aia. Ne-a scăpat câinele și ne scoase,
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

149
emitteret: “Erras, inquit, si shivering, to dry land. Giton până la urmă un atriensis, tremurând de frig, la uscat.
putas te exire hac posse, qua had ransomed himself by a care mai întâi a liniștit câinele Giton, printr’un mijloc foarte
uenisti. Nemo unquam very cunning scheme, for și apoi ne-a scos pe uscat. iscusit, izbutise să se scape de
conuiuarum per eandem what we had saved for him, Strașnic mai tremuram. Giton câine, dându-i tot ceeace
ianuam emissus est; alia from dinner, he threw to the apucase însă să cadă la primise dela noi în timpul
intrant, alia exeunt.” barking brute, which then învoială cu dulăul, cu ajutorul cinei. Câinele momit de
calmed its fury and became unui tertip foarte dibaci; îi mâncare, își mai potolise
engrossed with the food. But arunca lătrătorului tot ce turbarea. Când rugarăm,
when, with chattering teeth, șterpelisem noi de la ospăț, și pătrunși de frig, pe paznicul
we besought the porter to let acesta ademenit de mâncare, atriului ca să ne scoată afară,
us out at the door, “If you își domolise furia. Însă noi, el ne zise: «Vă înșelați, dacă
think you can leave by the clânțănind din dinți, l-am credeți că puteți ieșì pe acolo
same door you came in at,” rugat pe acel atriensis să ne pe unde ați intrat. Niciodată
he replied, “you’re mistaken: scoată pe poartă: vreunul din oaspeți n’a ieșit
no guest is ever allowed to go —Greșești, îmi răspunde, pe aceeaș ușe, pe unde a
out through the same door he dacă îți închipui că poți ieși intrat, căci pe una intră și pe
came in at; some are for pe acolo pe unde ai venit. alta iese».
entrance, others for exit.” Nici unul dintre meseni n-a
plecat vreodată pe poarta pe
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

150
care a venit în casă; se intră
printr-o parte și se iese printr-
alta.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

151

LXXIII.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

Quid faciamus homines What were we miserable Ce puteam face noi, bieții Ce erà să facem, nenorociții de
miserrimi et noui generis wretches to do, shut up in this oameni închiși într-un labirint noi, închiși într’un alt soiu de
labyrintho inclusi, quibus newfangled labyrinth. The de un soi nou, care acum nu Labirint, noi, pentru cari baia
lauari iam coeperat uotum idea of taking a hot bath had mai puteam năzui la altceva erà chiar dorită de acum? Ne
esse? Vltro ergo rogauimus ut commenced to grow in favor, decât la o baie? Așadar, l-am rugarăm, atunci, să fim duși la
nos ad balneum duceret, so we finally asked the porter rugat pe sclavul acela să ne baie, și, asvârlindu-ne
proiectisque uestimentis, quae to lead us to the place and, ducă la baie și, scoțându-ne veșmintele, pe care Giton,
Giton in aditu siccare coepit, throwing off our clothing, hainele, pe care Giton le-a dus începù să ni le usuce la intrare,
balneum intrauimus, which Giton spread out in the apoi la intrare, ca să le usuce, pătrunserăm în camera de baie
angustum scilicet et cisternae hall to dry, we went in. It was am intrat în baie. De fapt, era o strâmtă și asemănătoare cu o
frigidariae simile, in qua very small, like a cold water baie îngustă, asemenea unei cisternă plină cu apă rece, în
Trimalchio rectus stabat. Ac ne cistern; Trimalchio was cisterne cu apă rece, în care care Trimalchio stăteà în
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

152
sic quidem putidissimam eius standing upright in it, and one Trimalchio stătea în picioare. picioare. Chiar și aci nu
iactationem licuit effugere; could not escape his Dar nici chiar aici n-am putut puturăm scăpà de scârboasa-i
nam nihil melius esse dicebat disgusting bragging even here. scăpa de lăudăroșenia lui lăudăroșie, căci ne spuneà că
quam sine turba lauari, et eo He declared that there was tâmpită; căci spunea că este nimic nu-i mai bun decât a te
ipso loco aliquando pistrinum nothing nicer than bathing grozav de bine să te speli fără îmbăià fără îmbulzeală și că
fuisse. Deinde ut lassatus without a mob around, and înghesuială și că, chiar în acel chiar în acel loc fusese
consedit, inuitatus balnei sono that a bakery had formerly loc, ar fi fost cândva o brutărie. odinioară un cuptor de
diduxit usque ad cameram os occupied this very spot. Tired Apoi, după ce s-a așezat brutărie. Însfârșit, fiind obosit,
ebrium et coepit Menecratis out at last, he sat down, but ostenit, lăsându-se ispitit de se așeză jos, și ispitit de ecoul
cantica lacerare, sicut illi when the echoes of the place acustica băii, a căscat până la camerei de baie la cântare, își
dicebant, qui linguam eius tempted him, he lifted his tavan o gură de bețivan și s-a lărgì gura-i de bețiv până’n
intellegebant. Ceteri conuiuae drunken mouth to the ceiling, pus să măcelărească ariile lui tavan, masacrând ariile lui
circa labrum manibus nexis and commenced murdering Menecrates1. Cel puțin așa Menecrates, căci așà le
currebant, et gingilipho the songs of Menacrates, at ziceau cei care-i înțelegeau întitulau aceia cari îi
ingenti clamore exsonabant. least that is what we were told limba. Ceilalți meseni alergau înțelegeau cântecele. Ceilalți
Alii autem aut restrictis by those who understood his pe marginea băii ținându-se oaspeți, ținându-se de mână,
manibus anulos de pauimento language. Some of the guests de mâini și făceau o gălăgie dădeau ocol basinului, urlând
conabantur tollere, aut posito joined hands and ran around nemaipomenită, țipând și cu glas tare un fel de refren.
genu ceruices post terga the edge of the pool, making râzând în hohote. Însă câțiva Alții însă, cu mâinile legate la
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

153
flectere, et pedum extremos the place ring with their inși, care aveau mâinile legate spate, se căzneau să ridice cu
pollices tangere. Nos, dum alii boisterous peals of laughter; la spate, se căzneau să ridice gura de jos niște inele, sau,
sibi ludos faciunt, in solium, others tried to pick rings up cu dinții de pe podea niște lăsându-se pe un genunchiu
quod Trimalchioni parabatur, from the floor, with their inele sau, îngenuncheați, își își aplecau gâtul pe spate
descendimus. hands tied behind them, or aplecau capul pe spate, în așa până-și atingeau vârful
Ergo ebrietate discussa in else, going down upon their fel încât să atingă vârfurile degetelor dela picioare. Pe
aliud triclinium deducti knees, tried to touch the ends degetelor de la picioare. În când ceilalți se veseleau astfel,
sumus ubi Fortunata of their toes by bending vreme ce ceilalți se țineau de noi ne coborîrăm în baia unde
disposuerat lautitias ita ut backwards. We went down năzbâtii, noi am coborât în se amestecà apa pentru
supra lucernas…, aeneolosque into the pool while the rest cada care era pregătită pentru Trimalchio. Risipindu-ni-se
piscatores notauerim et were taking part in such Trimalchio. fumul beției, furăm conduși în
mensas totas argenteas amusements. It was being După ce s-au împrăștiat altă sufragerie, unde Fortunata
calicesque circa fictiles heated for Trimalchio. When fumurile beției din capul își expusese toate lucrurile-i
inauratos et uinum in the fumes of the wine had nostru, ne-au dus într-un alt fine, așà încât eu observai că
conspectu sacco defluens. Tum been dissipated, we were tricliniu, unde Fortunata lămpile ce împodobeau, erau
Trimalchio: “Amici, inquit, conducted into another rânduise alte minunății. susținute de figurine de bronz,
hodie servus meus dining-room where Fortunata Deasupra lămpilor am reprezentând pescari. Mesele
barbatoriam fecit, homo had laid out her own observat pescari de bronz; se erau de argint masiv, paharele
praefiscini frugi et micarius. treasures; I noticed, for aflau acolo mese făcute în de pământ aurit și în fața
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

154
Itaque tangomenas faciamus et instance, that there were little întregime din argint, noastră erà un burduf din care
usque in lucem cenemus”. bronze fishermen upon the împodobite pe margini cu se scurgeà vinul din plin.
lamps, the tables were of solid niște cupe de lut aurit, iar Atunci, Trimalchio zise:
silver, the cups were porcelain vinul curgea domol dintr-un «Prietenilor, azi și-a sărbătorit
inlaid with gold; before our burduf așezat la o oarecare unul din sclavii mei tăierea
eyes wine was being strained înălțime. Acolo Trimalchio ni primei bărbi. E un om cum se
through a straining cloth. se adresă cu următoarele cade, fără supărare! și un
“One of my slaves shaves his cuvinte: adevărat strângător de
first beard today,” Trimalchio —Prieteni, azi un sclav al meu firimituri. Deaceea să ne
remarked, at length, “a și-a tăiat întâia oară barba2. Să punem pe chef și să ospătăm
promising, honest, thrifty lad; nu vă fie cu supărare, dar este pâna la ziuă».
may he have no bad luck, so un băiat cumpătat și priceput
let’s get our skins full and să adune și firimiturile de pe
stick around till morning.” jos3. D-aia, s-o facem lată și să
ne ospătăm până la ziuă.
1 Citared din vremea lui Nero. Menționarea acestuia reprezintă un alt argumet în favoarea datării Satyricon-ului sub Nero.
2 Semnificația tăierii primei bărbi apare și mai sus, în cap. XXIX. Dar și prima barbă a unui sclav favorit prilejuia o mare veselie și o petrecere strașnică.
3 În original micarius, adică econom până la zgârcenie. Trimalchio considera însă aceasta ca o calitate.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

155

LXXIV.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

Haec dicente eo gallus He had not ceased speaking Trimalchio vorbea cam în Zicând acestea, un cocoș
gallinaceus cantauit, qua uoce when a cock crowed! felul acesta, când pe undeva a cântă. La glasul acesta,
confusus Trimalchio uinum Alarmed at this omen, început să cânte un cocoș. Trimalchio înspăimântat,
sub mensa iussit effundi Trimalchio ordered wine Descumpănit de glasul lui, poruncì să se verse vin sub
lucernamque etiam mero thrown under the table and Trimalchio a poruncit să se masă și să se stropească și
spargi. Immo anulum traiecit told them to sprinkle the verse vin sub masă1 și să se lampa cu vin curat. Ba își mai
in dexteram manum et: “Non lamps with it; and he even toarne licoarea lui Bacchus trecù și inelul din mâna
sine causa, inquit, hic bucinus went so far as to change his curată, neamestecată cu apă, stângă în cea dreaptă, zicând:
signum dedit; nam aut ring from his left hand to his chiar și în lampă2. «Acest cântăreț din bucium
incendium oportet fiat, aut right. “That trumpeter did Mai mult decât atât, și-a nu degeaba mi-a dat de veste,
aliquis in uicinia animam not sound off without a schimbat inelul din mâna căci a luat foc undeva, sau
abiciat. Longe a nobis! Itaque reason,” he remarked; dreaptă în cea stângă3. cineva trage să moară, prin
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

156
quisquis hunc indicem “there’s either a fire in the —Nu degeaba, zise vecini. Departe de noi
attulerit, corollarium neighborhood, or else Trimalchio, a trâmbițat acest asemenea lucruri! Așadar,
accipiet.” Dicto citius de someone’s going to give up gornist. Trebuie să fie foc pe orcine îmi va aduce pe acest
uicinia gallus allatus est, the ghost. I hope it’s none of undeva sau cine știe cine îi dă vestitor, va căpătà un bacşiș!»
quem Trimalchio iussit ut us! Whoever brings that sufletul prin vecini. Ptiu, N’apucase să isprăvească de
aeno coctus fieret. Laceratus Jonah in shall have a piară de aici! Cel care o să-mi cuvântat acestea, și îi fù adus
igitur ab illo doctissimo coco, present.” He had no sooner aducă piaza asta rea să fie un cocoș de prin vecini.
qui paulo ante de porco aues made this promise, than a răsplătit cum se cuvine. Trimalchio poruncì să-l taie și
piscesque fecerat, in cock was brought in from N-a apucat să isprăvească și, să-l fiarbă într’o căldare.
caccabum est coniectus. somewhere in the cât ai clipi din ochi, i-au adus După ce fù jumulit de
Dumque Daedalus potionem neighborhood and Trimalchio un cocoș de prin vecini. bucătarul cel plin de talent,
ferventissimam haurit, ordered the cook to prepare it Trimalchio a dat ordin să-l care, cu puțin mai ‘nainte,
Fortunata mola buxea piper for the pot. That same bage în oală și să-l fiarbă. L-a făcuse pasări și pești din
triuit. versatile genius who had but curățat chiar acel învățat carne de porc, fu asvârlit
Sumptis igitur matteis, a short time before made bucătar care cu puțin înainte într’o tigaie și pe când
respiciens ad familiam birds and fish out of a hog, făcuse păsări și pești dintr-un Daedalus vărsà peste el sos
Trimalchio: “Quid uos, cut it up; it was then porc; apoi l-au aruncat într- fierbinte, Fortunata măcinà
inquit, adhuc non cenastis? consigned to the kettle, and un ceaun. Pe când Dedal îl piper într’o râșniță de lemn
Abite, ut alii ueniant ad while Daedalus was taking a stropea cu sos fierbinte, de tisă. Luându-se
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

157
officium.” Subiit igitur alia long hot drink, Fortunata Fortunata pisa piper într-o delicatesele dela masă,
classis, et illi quidem ground pepper in a boxwood piuliță din lemn de merișor. Trimalchio cătă spre sclavi și
exclamauere: “Vale Gai “, hi mill. When these delicacies După ce am înghițit și aceste zise: «Ce, voi n’ați mâncat
autem: “Aue Gai.” Hinc had been consumed, trufandale, Trimalchio s-a încă? Duceți-vă ca să vie alții
primum hilaritas nostra Trimalchio looked the slaves întors către sclavi: la slujbă !» Așà că venì un alt
turbata est; nam cum puer over. “You haven’t had —Cum adică, exclamă el, voi despărțimânt de sclavi și unii
non inspeciosus inter nouos anything to eat yet, have încă n-ați mâncat? Duceți-vă strigau: «Rămâi sănătos,
intrasset ministros, inuasit you?” he asked. “Get out and la masă și să ne servească Gaius!» iar ceilalți: «Salutare,
eum Trimalchio et osculari let another relay come on alții. Gaius!» Acum, veselia
diutius coepit. “Itaque duty.” Thereupon a second Așadar s-a ivit o altă ceată. noastră fu turburată pentru
Fortunata, ut ex aequo ius relay came in. “Farewell, Cei care au plecat urlau: întâia oară, căci ivindu-se un
firmum approbaret, male Gaius,” cried those going off „Rămâi sănătos, Gaius!”, iar sclav, nu tocmai urît, printre
dicere Trimalchionem coepit duty, and “Hail, Gaius,” cried cei ce soseau: “Bine te-am noii veniți, Trimalchio îi sărì
et purgamentum dedecusque those coming on. Our hilarity găsit, Gaius!” Din acea clipă de gât și începù să-l sărute
praedicare, qui non contineret was somewhat dampened s-a dus toată voioșia noastră, îndelung. Fortunata, pledând
libidinem suam. Vltimo etiam soon after, for a boy, who was căci de îndată ce a zărit un pentru dreptul ei de soață, ca
adiecit: “canis!”. Trimalchio by no means bad looking, băiat mai arătos între slujitori, cel mai justificat, începù a
contra offensus conuicio came in among the fresh Trimalchio s-a năpustit ocărî pe Trimalchio,
calicem in faciem Fortunatae slaves. Trimalchio seized him asupra lui și a început să-l numindu-l «lepădătură și
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

158
immisit. Illa tanquam oculum and kissed him lingeringly, copleșească cu sărutări. batjocură, ca unul ce nu-și
perdidisset, exclamauit whereupon Fortunata, Numai că Fortunata, ca să-și poate stăpânì pofta!» În cele
manusque trementes ad asserting her rights in the arate puternicul ei drept de din urmă, îl mai făcù și
faciem suam admouit. house, began to rail at nevastă, a început să-l «câine». Trimalchio, la rându-
Consternata est etiam Trimalchio, styling him an ocărască pe Trimalchio și să-l i, fiind jignit de aceste ocări, o
Scintilla trepidantemque sinu abomination who set no fericească spunându-i: izbì cu un pahar în cap. Ea
suo texit. Immo puer quoque limits to his lechery, finally „Spurcăciune și otreapă, care începù să sbiere, ca și cum i-
officiosus urceolum frigidum ending by calling him a dog. nu poate să-și înfrâneze ar fi scos ochiul și-și acoperì
ad malam eius admouit, Trimalchio flew into a rage at poftele”. La urmă a zis chiar: fața cu mâinile-i tremurânde.
super quem incumbens her abuse and threw a wine “Câine!” La rândul său, Scintilla, uluită și ea, o
Fortunata gemere ac flere cup at her head, whereupon Trimalchio, jignit de ocări, a acoperì cu corpul său. Un
coepit. Contra Trimalchio: she screeched, as if she had pocnit-o pe Fortunata cu o sclav mai îndatoritor îi
“Quid enim, inquit, ambubaia had an eye knocked out and cupă drept peste față. Ea s-a apropiè de obraz un vas cu
non meminit se? de machina covered her face with her apucat să zbiere de parcă i-ar apă rece și Fortunata
illam sustuli, hominem inter trembling hands. Scintilla fi scos un ochi și și-a pus aplecându-se deasupră-i,
homines feci. At inflat se was frightened, too, and peste față mâinile care-i începù să geamă, plângând.
tanquam rana, et in sinum shielded the shuddering tremurau. Scintilla era și ea Trimalchio, dimpotrivă,
suum non spuit, codex, non woman with her garment. An uimită de această întâmplare, «Cum, zise el, această
mulier. Sed hic, qui in officious slave presently held dar a oploșit-o pe nefericita-i cântăreață de stradă nu-și mai
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

159
pergula natus est, aedes non a cold water pitcher to her prietenă la sânul ei. Apoi, mai amintește ea de nimic? Am
somniatur. Ita genium meum cheek and Fortunata bent mult decât atât, un sclav ridicat-o de pe bârnele pe care
propitium habeam, curabo over it, sobbing and moaning. săritor a apropiat de obrazul stà în târgul de sclavi, și-am
domata sit Cassandra But as for Trimalchio, “What stăpânei sale un mic ulcior cu făcut-o om ca toți oamenii. Și
caligaria. Et ego, homo the hell’s next?” he gritted apă rece, deasupra căruia s-a ea se umflă acum ca broasca
dipundiarius, sestertium out, “this Syrian dancing- întins Fortunata gemând și din fabulă și nu-și scuipă în
centies accipere potui. Scis tu whore don’t remember bocind. La rândul său, sân. E un butuc, nu o muiere!
me non mentiri. Agatho anything! I took her off the Trimalchio a început să zbiere Dar cine-i născut în baracă,
unguentarius here proxime auction block and made her a cam așa: n’o să viseze palate! Așà să-
seduxit me et: ‘Suadeo, woman among her equals, —Cum oare, saltimbanca asta mi ajute îngerul meu
inquit, non patiaris genus didn’t I? And here she puffs grăsană4 a uitat totul? Am ocrotitor, dacă nu voiu face ca
tuum interire.’ At ego dum herself up like a frog and luat-o de la târgul de sclavi și această femeie cu toane de
bonatus ago et nolo uideri pukes in her own nest; she’s a am făcut-o om, nu glumă. Dar bărbat, să fie pusă la locul ei.
leuis, ipse mihi asciam in crus blockhead, all right, not a acum se umflă ca o broască și Și eu, ce om de nimic, aș fi
impegi. Recte, curabo me woman. But that’s the way it nu-și scuipă în sân5; e o putut pune mâna pe zece
unguibus quaeras. Et, ut is, if you’re born in an attic tâmpită, nu o muiere. Dar milioane de sesterții. Tu știi
depraesentiarum intelligas you can’t sleep in a palace I’ll omul născut într-o cocioabă că nu mint. Iacă, Agatho,
quid tibi feceris: Habinna, see that this booted nu visează la palat. Să nu mă vânzătorul de parfumuri al
nolo statuam eius in Cassandra’s tamed, so help ajute Geniul meu, dacă n-o să proprietăresei de peste drum,
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

160
monumento meo ponas, ne me my Genius, I will! And I am eu grijă ca să se dea pe luându-mă de o parte, mi-a
mortuus quidem lites could have married ten brazdă Casandra asta zis: «Te povățuesc să nu-ți
habeam. Immo, ut sciat me million, even if I did only încălțată în sandale lași să se stingă neamul!» Dar
posse malum dare, nolo me have two cents: you know I’m soldățești6! Am fost eu om eu vrând să fac pe omul cum
mortuum basiet.” not lying! ‘Let me give you a fără minte, căci puteam să se cade și neavând în cuget să
tip,’ said Agatho, the pun mâna pe o zestre de zece par ușuratec, mi-am pus
perfumer to the lady next milioane de sesterți. Tu știi singur bețe’n roate. Bun! Voiu
door, when he pulled me bine că nu mint! Agato, face eu ca să mă scoți cu
aside: ‘don’t let your line die negustorul de parfumuri al unghiile din pământ. Și, ca să
out!’ And here I’ve stuck the cucoanei de alături7, m-a luat pricepi, numaidecât, ceeace
ax into my own leg because I odată de o parte și mi-a spus: ți-ai făcut tu singură:
was a damned fool and didn’t „Te sfătuiesc să nu lași să-ți «Habinnas, nu mai voesc să-i
want to seem fickle. I’ll see to piară neamul”. Dar eu fac pe pui statuia ei în mormântu-
it that you’re more careful omul bun ca pâinea caldă și mi, pentru ca să nu mai am și
how you claw me up, sure as nu vreau să mă port mort ceartă. Ba încă, pentru
you’re born, I will! That you flușturatic. De fapt, îmi bat ca să știe că pot să și
may realize how seriously I singur un cui în talpă. Bine, pedepsesc, nu mai voesc ca să
take what you’ve done to bine, că o să vii și o să râcâi și mă sărute după moarte!»
me—Habinnas, I don’t want cu unchiile în groapa în care
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

161
you to put her statue on my am să zac după moarte. Și ca
tomb for fear I’ll be nagged să pricepi chiar acum, iată ce
even after I’m dead! And voi face: Habinnas, nu mai
furthermore, that she may vreau să-mi pui statuia ei pe
know I can repay a bad turn, I mormânt, că nu vreau să mai
won’t have her kissing me am de-a face cu ea nici după
when I’m laid out!” moarte. Ba chiar, ca să știe că
pot fi și mai rău, îi interzic să
mă sărute după ce am să mor.

1 Pentru a se alunga o prevestire rea, pe care putea s-o conțină cântatul cocoșului.
2 Altă practică magică, destinată anihilării prevestirilor rele și în special prevenirii incendiilor.
3 Altă practică menită alungării semnelor rele.

4 În original, ambubaia—„cântăreață siriană din fluier”; derivă de la sirianul abbub—„fluier”. Aceste cântărețe din Orient se îngrășau iute și deveneau

obeze; de aceea termenul ajunsese să echivaleze cu o injurie adresată unei femei grase, cum și era, de altfel, Fortunata.
5 Pentru a îndepărta nenorocul. Cât privește broasca, aluzie la fabula lui Fedru (I, 24), care, probabil, purcede de la o povestire populară.

6 Adică arată ca un bărbățoi.

7 Aci textul este nesigur și sunt discuții între editori.


Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

162

LXXV.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

Post hoc fulmen Habinnas When Trimalchio had După ce Trimalchio a isprăvit După această trăsnitoare
rogare coepit ut iam desineret launched this thunderbolt, cu fulgerele și cu tunetele, apostrofă, Habinnas începù
irasci, et: “Nemo, inquit, Habinnas commenced to beg Habinnas a început să-l roage să-l roage ca să-și potolească
nostrum non peccat. Homines him to control his anger. să nu se mai înfurie: mânia. «Nimeni dintre noi,
sumus, non dei.” Idem et “There’s not one of us but —Păcătuim cu toții, spuse el. zise el, nu-i fără greșeli,
Scintilla flens dixit, ac per goes wrong sometimes,” Suntem oameni, nu zei. oameni suntem, nu zei».
genium eius Gaium argued he; “we’re not gods, Scintilla i-a sărit și ea în Acelaș lucru i-l spuse și
appellando rogare coepit ut se we’re men.” Scintilla also ajutor, cu vorbe Scintilla, care cu lacrimi în
frangeret. Non tenuit ultra cried out through her tears, asemănătoare, amestecate cu ochi, îl conjură în numele
lacrimas Trimalchio et: “Rogo, calling him “Gaius,” and sughițuri de plâns. L-a alintat îngerului său ocrotitor,
inquit, Habinna, sic peculium entreating him by his zicându-i „Gaius”, și l-a rugat spunându-i pe nume: «Gaius»
tuum fruniscaris: si quid guardian angel to be să se domolească. Trimalchio și-l rugă să se lase înduplecat.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

163
perperam feci, in faciem mollified. Trimalchio could nu și-a mai stăpânit lacrimile. Trimalchio nu-și mai putù
meam inspue. Puerum restrain the tears no longer. —Îți urez, Habinnas, zise el, ține mult timp lacrimile și
basiaui frugalissimum, non “Habinnas,” he blubbered, să te bucuri din plin de averea zise: «Te rog, Habinnas, așà să
propter formam, sed quia “as you hope to enjoy your ta, dar, dacă am săvârșit ceva te folosești tu de binele tău și
frugi est: decem partes dicit, money, spit in my face if I’ve rău, scuipă-mă în față. Am să mă scuipi în față, dacă am
librum ab oculo legit, done anything wrong. I sărutat un băiat foarte făcut ceva nedrept. Am
thraecium sibi de diariis fecit, kissed him because he’s very cumpătat, nu pentru că e sărutat pe copilul acesta
arcisellium de suo parauit et thrifty, not because he’s a frumos, dar pentru că e foarte cum se cade, nu din
duas trullas. Non est dignus pretty boy. He can recite his cuminte; știe să socotească, pricina frumuseții lui, ci
quem in oculis feram? Sed division table and read a book citește ca pe apă, și-a făcut din fiindcă e de treabă. Știe să
Fortunata uetat. Ita tibi at sight: he bought himself a bănișorii lui o haină tracă, și-a împartă cu zece, cetește fără
videtur, fulcipedia? Suadeo, Thracian uniform from his încropit un jilț și două vase de să se împiedice și din ceeace
bonum tuum concoquas, savings from his rations, and sticlă. Nu merită să pun ochii economisește din hrana
milua, et me non facias a stool and two dippers, with pe el? Dar Fortunata se zilnică și-a cumpărat un
ringentem, amasiuncula: his own money, too. He’s împotrivește. Așa crezi tu că o costum thrac, un scaun cu
alioquin experieris cerebrum worth my attention, ain’t he? să-ți meargă, becisnico1? Te răzimătoare arcuită și două
meum. Nosti me: quod semel But Fortunata won’t see it! rog, coțofano2, caută-ți de cupe. Nu-i demn să-l văd în
destinaui, clauo tabulari Ain’t that the truth, you high- treabă și nu mă fă să-mi ies ochi? Dar Fortunata, se
fixum est. Sed uiuorum stepping hussy’? Let me beg din sărite, puicuțo; altminteri, împotrivește! Așà crezi tu,
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

164
meminerimus. Vos rogo, you to make the best of what o să ai de a face cu creierul cucoană cu nasul pe sus? Te
amici, ut uobis suauiter sit. you’ve got, you shekite, and ăsta al meu. Doar mă cunoști. povățuesc să-ți mistui în
Nam ego quoque tam fui don’t make me show my Dacă mă hotărăsc odată, nu- liniște osciorul tău, pasăre de
quam uos estis, sed uirtute teeth, my little darling, or mi mai schimb părerea de pradă, și să nu mă faci,
mea ad hoc perueni. you’ll find out what my parcă aș fi bătut-o în cuie. Dar drăguță, să-ți arăt colții!
Corcillum est quod homines temper’s like! Believe me, să ne gândim la cei vii. Vă Altfel, ai să probezi tu ce-mi
facit, cetera quisquilia omnia. when once I’ve made up my rog, prieteni, să vă înveseliți poate mie capul. Mă cunoști
Bene emo, bene uendo; alius mind, I’m as fixed as a spike după pofta inimii! Căci am doar: ce-am hotărît odată, stă
alia uobis dicet. Felicitate in a beam! But let’s think of fost și eu odată ca voi, dar am țintuit ca un cuiu într’o
dissilio. Tu autem, sterteia, the living. I hope you’ll all ajuns unde sunt acum numai grindă. Dar să ne amintim de
etiamnum ploras? Iam curabo make yourselves at home, datorită însușirilor mele clipa de față. Vă rog,
fatum tuum plores. Sed ut gentlemen: I was in your fix deosebite. Inimioara face pe prietenilor, faceți cum vă
coeperam dicere, ad hanc me myself once; but rose to what om, toate celelalte sunt place. Am fost și eu odată
fortunam frugalitas mea I am now by my own merit. fleacuri. Cumpăr bine, vând ceeace sunteți voi acum, dar
perduxit. It’s the brains that makes the bine; alții pot să vă spună mulțămită capacității mele am
“Tam magnus ex Asia ueni, man, all the rest’s bunk. I buy altceva, dar eu crăp de fericire ajuns până aici. Să ai puțină
quam hic candelabrus est. Ad well, I sell well, someone else din pricina asta. Însă tu, inimă, căci așà sunt adevărații
summam, quotidie me will tell you a different story, sforăitoareo, te mai smiorcăi? oameni. Celelalte’s nimicuri.
solebam ad illum metiri, et ut but as for myself, I’m fairly Acum îți dau eu un motiv să Cum cumpăr, așà vând. Altul
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

165
celerius rostrum barbatum busting with prosperity. bocești, dacă e vorba pe așa. poate să vă spună altceva. Eu
haberem, labra de lucerna What, grunting-sow, still Da, așa cum începusem să vă tresalt de fericire și tu, care
ungebam. Tamen ad delicias bawling? I’ll see to it that spun, cinstea m-a adus până sforăi toată noaptea, mi-te
ipsimi annos quattuordecim you’ve something to bawl for, la situația pe care o am acum. mai jelești și acum? Ia vezi, să
fui. Nec turpe est, quod but as I started to say, it was Când am venit aici, nu eram nu te fac să-ți plângi soarta.
dominus iubet. Ego tamen et my thrift that brought me to mai mare decât candelabrul Dar, precum pornisem să
ipsimae satis faciebam. Scitis my fortune. I was just as tall ăsta. Ce mai încoace și încolo, spun, la această avere m’a
quid dicam: taceo, quia non as that candlestick when I zilnic mă măsuram după el și, adus buna mea purtare. Când
sum de gloriosis. came over from Asia; every ca să-mi crească mai iute am venit din Asia, eram mare
day I used to measure myself barba pe botișor, îmi ungeam cât candelabrul acesta.
by it, and I would smear my buzele cu ulei din lampă. Obișnuiam să mă măsor cu el
lips with oil so my beard Totuși, am fost vreme de în fiecare zi și ca să-mi dea
would sprout all the sooner. I paisprezece ani amantul mai iute tuleiele pe bot, îmi
was my master’s ‘mistress’ for stăpânului eu. Nu e rușine să ungeam buzele cu uleiul din
fourteen years, for there’s faci ceea ce poruncește lămpi. Totuș, am desfătat
nothing wrong in doing what stăpânul iar eu îmi timp de patrusprezece ani pe
your master orders, and I mulțumeam și stăpâna. stăpânul meu și nu mi-e
satisfied my mistress, too, Înțelegei ce vreau să spun: rușine că m’am supus
during that time, you know nici o vorbă mai mult, căci nu stăpânului. Dar mi-am
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

166
what I mean, but I’ll say no sunt un palavragiu. desfătat în acelaș timp și
more, for I’m not one of your stăpâna. Știți voi ce vreau să
braggarts!” spun, dar tac mai bine, ca să
nu mă laud.
1 În latinește, fulcipedia... Sensul exact al injuriei nu este prea clar. Se pare că provine din pes—„picior” și fulcire—„a sprijini”. Deci „becisnică”.
2 În original, milua, femela uliului. Se folosea ca injurie.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

167

LXXVI.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

“Ceterum, quemadmodum di “At last it came about by the Într-un cuvânt, cu ajutorul Însfârșit, prin voința zeilor am
uolunt, dominus in domo will of the gods that I was zeilor, am ajuns eu adevăratul ajuns stăpân în casă și iacă
factus sum, et ecce cepi ipsimi master in the house, and I had stăpân în casă. Stăpânului îi băgai și pe stăpânul meu în
cerebellum. Quid multa? the real master under my sucisem căpșorul. Ce să mai cofă. Ce să mai lungesc vorba,
coheredem me Caesari fecit, thumb then. What is there left lungim vorba? M-a făcut el mă lăsă moștenitorul său
et accepi patrimonium to tell? I was made co-heir părtaș la moștenirea lui, împreună cu împăratul și
laticlauium. Nemini tamen with Caesar and came into a împreună cu cezarul1, și am căpătai o avere însemnată.
nihil satis est. Concupiui Senator’s fortune. But primit prin testament un Totuș, nimeni nu se satură din
negotiari. Ne multis uos nobody’s ever satisfied with domeniu cu adevărat nimic. Mi-a venit poftă să fac
morer, quinque naues what he’s got, so I embarked senatorial. Totuși, nimeni nu negoț. Ca să nu vă mai țiu
aedificaui, oneraui uinum—et in business. I won’t keep you se mulțumește cu ce are, mult cu vorba, am construit
tunc erat contra aurum—misi long in suspense; I built five oricât ar avea. Mi s-a făcut cinci corăbii, le-am încărcat cu
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

168
Romam. Putares me hoc ships and loaded them with chef să fac negoț. Pe scurt, am vin—pe vremea aceea vinul
iussisse: omnes naues wine—worth its weight in pus pe picioare cinci corăbii, erà aur—și l-am trimis la
naufragarunt. Factum, non gold, it was then—and sent le-am încărcat cu vin—atunci Roma. Dar par’că aș fi
fabula. Vno die Neptunus them to Rome. You’d think vinul era aur—și le-am trimis poruncit aceasta, căci toate se
trecenties sestertium I’d ordered it so, for every last la Roma. Parcă eu însumi aș fi înnecară: fapt întâmplat, nu
deuorauit. Putatis me one of them foundered; it’s a pus treaba asta la cale; toate vorbe! Într’o singură zi,
defecisse? Non mehercules mi fact, no fairy tale about it, and corăbiile s-au dus la fund. Neptun îmi înghițì treizeci de
haec iactura gusti fuit, Neptune swallowed thirty Ăsta este adevărul gol-goluț, milioane de sesterții. Credeți
tanquam nihil facti. Alteras million sesterces in one day! și nu o poveste. Într-o singură că mi-am pierdut sărita? Nu,
feci maiores et meliores et You don’t think I lost my pep, zi, Neptun mi-a înghițit vă jur! Această pierdere îmi
feliciores, ut nemo non me do you? By Hercules, no! That treizeci de milioane de făcù impresia ca și cum nu
uirum fortem diceret. Scis, was only an appetizer for me, sesterți. Credeți că m-am dat s’ar fi întâmplat nimic. Pusei
magna nauis magnam just as if nothing at all had bătut? Nu, pe Hercule, să se construească alte corăbii
fortitudinem habet. Oneraui happened. I built other and paguba asta n-a izbutit să mă mai mari, mai bune, care
rursus uinum, lardum, fabam, bigger ships, better found, dea gata! Mi-am făcut alte plecară sub mai fericite
seplasium, mancipia. Hoc too, so no one could say I corăbii, mai mari, mai bune și auspicii, pentru ca nimeni să
loco Fortunata rem piam fecit: wasn’t game. A big ship’s a mai norocoase, ca nimeni să nu poată spune că nu sunt un
omne enim aurum suum, big venture, you know. I nu spună că n-aș fi bărbat în om curajos. Știți voi că o
omnia uestimenta uendidit et loaded them up with wine toată legea. Știi, o corabie are corabie mare are în ea o
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

169
mi centum aureos in manu again, bacon, beans, Capuan are putere mare. Am încărcat putere mare. Încărcai din nou
posuit. Hoc fuit peculii mei perfumes, and slaves: din nou vin, slănină, bob, numai vin, slănină, bob,
fermentum. Cito fit quod di Fortunata did the right thing parfumuri, sclavi. În această parfumuri și sclavi. Acì și
uolunt. Vno cursu centies in this affair, too, for she sold cumpănă, Fortunata s-a Fortunata a dat dovadă de
sestertium corrotundaui. every piece of jewelry and all purtat foarte frumos, căci și-a devotamentul ei, căci își
Statim redemi fundos omnes, her clothes into the bargain, vândut tot aurul, toate hainele vândù toate bijuteriile, toate
qui patroni mei fuerant. and put a hundred gold și mi-a pus în palmă o sută de rochiile și-mi dete în mână o
Aedifico domum, uenalicia pieces in my hand. They were monede de aur. De atunci am sută de bucăți de aur. Acestea
coemo, iumenta; quicquid the nest-egg of my fortune. A început să prind cheag, că fură de chiagul averii mele.
tangebam, crescebat tanquam thing’s soon done when the lucrurile merg iute dacă te Repede se face ceeace vor zeii.
fauus. Postquam coepi plus gods will it; I cleared ten ajută zeii. După o singură Dintr’o singură călătorie
habere quam tota patria mea million sesterces by that călătorie am încropit zece câștigai suma rotundă de zece
habet, manum de tabula: voyage, all velvet, and bought milioane de sesterți. Repede milioane de sesterții. Îndată
sustuli me de negotiatione et in all the estates that had am răscumpărat toate moșiile răscumpărai toate
coepi libertos fenerare. Et belonged to my patron, right care fuseseră ale stăpânului pământurile cari aparținuseră
sane nolente me negotium away. I built myself a house meu. Mi-am clădit o casă, am stăpânului meu, îmi construii
meum agere exhortauit and bought cattle to resell, cumpărat împreună cu fârtații o casă și-mi cumpărai cai și
mathematicus, qui uenerat and whatever I touched grew mei târguri de sclavi2, vite căruță. Pe tot ce puneam
forte in coloniam nostram, just like a honeycomb. I mari; pe orice puneam mâna, mâna creșteà ca un fagure de
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

170
Graeculio, Serapa nomine, chucked the game when I got creștea ca un fagure de miere. miere. După ce avui mai mult
consiliator deorum. Hic mihi to have an income greater După ce am ajuns să decât tot orașul unde mă
dixit etiam ea, quae oblitus than all the revenues of my stăpânesc mai mult pământ născusem, lăsându-mi la o
eram; ab acia et acu mi omnia own country, retired from decât e în tot ținutul ăsta, am parte registrele, mă retrăsei
euit; intestinas meas noverat; business, and commenced to lăsat-o baltă; am ieșit din din negoț, și începui prin
tantum quod mihi non back freedmen. I never liked negoț și am început să dau la liberți, să dau bani cu camătă.
dixerat, quid pridie business anyhow, as far as liberți bani cu împrumut. Și-i adevărat: tocmai când nu
cenaueram. Putasses illum that goes, and was just about Firește că m-aș fi lăsat mai voiam să mă ocup de
semper mecum habitasse. ready to quit when an păgubaș de toate, dar m-a afaceri, mă îndemnă la
astrologer, a Greek fellow he îndemnat să n-o fac un aceasta un astrolog, care din
was, and his name was astrolog, care venise întâmplare venise în orașul
Serapa, happened to light in întâmplător în colonia nostru.
our colony, and he slipped me noastră, un grecotei pe nume Erà un grecoteiu cu numele
some information and Serapa, un fel de sfetnic al de Serapa, care ar fi putut să
advised me to quit. He was zeilor. Ăsta mi-a spus și steà și în spatele zeilor. El îmi
hep to all the secrets of the lucruri pe care le uitasem; mi- spuse chiar lucruri pe cari le
gods: told me things about a înșirat toate de-a fir a păr3, și uitasem și mi le înșiră pe
myself that I’d forgotten, and că îmi cunoștea și mațele; toate din fir până’n ață;
explained everything to me numai atât nu-i spusese, ce par’că-mi cunoscuse toate
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

171
from needle and thread up; mâncasem cu o zi înainte. măruntaiele. Aproape că-mi
knew me inside out, he did, Credeai că a stat totdeauna spuse și ce mâncasem cu o zi
and only stopped short of împreună cu mine. înainte. Ai fi crezut că a fost
telling me what I’d had for totdeauna la un loc cu mine.
dinner the day before. You’d
have thought he’d lived with
me always!”

1 Unii împărați casau testamentele în care nu erau trecuți moștenitori. De aceea mulți bogătași le lăsau o parte din avere ca măsură de precauție și își salvau
restul avuției.
2 Negustorii se asociau adesea în antichitate. În sec. I î.C. luaseră naștere la Roma adevărate societăți pe acțiuni.

3 În original—„de la ață și de la ac” (ab acia et acu).


Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

172

LXXVII.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

“Rogo, Habinna—puto, “Habinnas, you were there, I Adu-ți aminte, Habinnas,— Nu-i așa Habinnas,—căci
interfuisti—: ‘Tu dominam think, I’ll leave it to you; cred că ai fost de față: „Tu ți-ai socot că erai și tu de față,—că
tuam de rebus illis fecisti. Tu didn’t he say—’You took your ales stăpâna1 cu te-a tăiat el mi-a spus următoarele: «Tu
parum felix in amicos es. wife out of a whore-house’? capul; în ce privește prietenii ai avut într’un chip știut, la
Nemo unquam tibi parem you’re as lucky in your nu ești fericit. Nimeni nu-ți mână pe stăpână-ta. Ai puțin
gratiam refert. Tu latifundia friends, too, no one ever este recunoscător. Tu noroc la prieteni. Nimeni nu-ți
possides. Tu uiperam sub ala repays your favor with stăpânești moșii mari. Tu dă recunoștința pe care-o
nutricas’ et—quid uobis non another, you own broad hrănești o năpârcă la sân2; și... meriți. Ai moșii întinse. Tu
dixerim—etiam nunc mi estates, you nourish a viper „De ce adică nu v-aș spune? nutrești la sân un șarpe!» Și de
restare uitae annos triginta et under your wing, and—why Mi-ar rămâne acum din viață ce să nu vă spun, mai am de
menses quattuor et dies duos. shouldn’t I tell it—I still have treizeci de ani și patru luni și trăit treizeci de ani, patru luni
Praeterea cito accipiam thirty years, four months, and două zile. Pe lângă astea, o să și două zile. Afară de aceasta,
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

173
hereditatem. Hoc mihi dicit two days to live! I’ll also come primesc în curând o voiu primì în curând o
fatus meus. Quod si contigerit into another bequest shortly. moștenire. Ăsta mi-e moștenire. Iată ce-mi spuse
fundos Apuliae iungere, satis That’s what my horoscope horoscopul. Și dacă am să-mi destinul. Și dacă am norocul
uiuus peruenero. Interim dum tells me. If I can extend my rotunjesc moșiile cu Apulia3, să-mi adaug și Apulia la
Mercurius uigilat, aedificaui boundaries so as to join se cheamă că am trăit destul. pământurile mele, voiu
hanc domum. Vt scitis, casula Apulia, I’ll think I’ve Ajutat de Mercur, care ajunge destul de bine în
erat; nunc templum est. Habet amounted to something in veghează asupra mea, am vieață-mi. În vremea aceasta,
quattuor cenationes, cubicula this life! I built this house with înălțat casa asta. Cum știți, era cu ajutorul lui Mercur, am
uiginti, porticus marmoratos Mercury on the job, anyhow; un bordei; acum e un templu. construit această casă. Erà o
duos, susum cellationem, it was a hovel, as you know, Are patru săli de masă, cocioabă, precum știți, și
cubiculum in quo ipse it’s a palace now! Four dining- douăzeci de dormitoare, două acum e un templu. Are patru
dormio, uiperae huius rooms, twenty bed-rooms, portice făcute din marmură; la camere de mâncare, douăzeci
sessorium, ostiarii cellam two marble colonnades, a etaj se află alte încăperi, un de odăi, două galerii
perbonam; hospitium hospites store-room upstairs, a bed- iatac unde dorm chiar eu, împodobite cu marmură, sus,
capit. Ad summam, Scaurus room where I sleep myself, a culcușul năpârcii4 ăsteia, o o cameră de mâncare, un iatac
cnm huc uenit, nusquam sitting-room for this viper, a bijuterie de locuință pentru unde dorm eu, camera de
mauoluit hospitari, et habet very good room for the porter, portar. Încăperile pentru locuință a acestei năpârci și o
ad mare paternum hospitium. a guest-chamber for visitors. oaspeți ajung la toți musafirii foarte bună odaie a
Et multa alia sunt, quae statim As a matter of fact, Scaurus, mei. Ce mai încoace și încolo, portarului. Camera de oaspeți
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

174
uobis ostendam. Credite, when he was here, would stay când a venit aici Scaurus5, e destul de încăpătoare.
mihi: assem habeas, assem nowhere else, although he has totdeauna a tras la mine, cu Însfârșit, ori de câte ori vine
valeas; habes, habeberis. Sic a family place on the seashore. toate că are lângă mare niște aici Scaurus, el nu mai vrea să
amicus uester, qui fuit rana, I’ll show you many other gazde ale lui tată-său. Și sunt tragă nicăiri, deșì are pe
nunc est rex. Interim, Stiche, things, too, in a jiffy; believe multe altele, pe care am să vi țărmul mării o locuință
profer uitalia, in quibus uolo me, if you have an as, you’ll le arăt îndată. Puteți să mă părintească. Sunt încă multe
me efferri. Profer et be rated at what you have. So credeți: un as ai, un as altele, pe cari vi le voiu arătà
unguentum et ex illa amphora your humble servant, who prețuiești6; ai ceva, ești numaidecât.
gustum, ex qua iubeo lauari was a frog, is now a king. cineva7. Așa și prietenul Credeți-mă: un ban ai, un ban
ossa mea.” Stychus, bring out my vostru, care a fost cândva prețuești și după cât ai, vei fi
funereal vestments while we broască, și acum e rege8. socotit. Așa’s eu, prietenul
wait, the ones I’ll be carried Haide, Stichus9, adu hainele în vostru, am fost broască, azi
out in, some perfume, too, care vreau să mă îngropați. sunt rege și acum, Stichus,
and a draught of the wine in Adu și parfumul și o probă adu-mi veșmintele mortuare
that jar, I mean the kind I din amfora în care am cu care voesc să fiu îngropat.
intend to have my bones poruncit să mi se spele oasele. Adu și parfumul și o probă de
washed in.” vin din ulciorul din care voesc
să mi-se spele oasele».
1 Fortunata.
2 Idem.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

175
3 Fireștecă pretenția lui Trimalchio era absurdă, dar ea ilustra și ignorarea geografiei elementare.
4 Fortunata.

5 Numele (înseamnă „șchiopul”) se întâlnea în familii vestite. Acest Scaurus era sclav sau libert.

6 Adică nimic. Expresie proverbială.

7 Idem. În original: habes, habeberis.

8 Expresie proverbială: qui fuit rana, munc est rex.

9 Un sclav.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

176

LXXVIII.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

Non est moratus Stichus, sed It was not long before Stychus Stichus n-a zăbovit să aducă în Fără întârziere, Stichus aduse
et stragulam albam et brought a white shroud and a tricliniu o învelitoare albă și o în sala de mâncare un covor
praetextam in triclinium purple-bordered toga into the togă de magistrat. Trimalchio alb și o togă cu marginile de
attulit… iussitque nos dining-room, and Trimalchio a dat ordin să le pipăim, ca să purpură…….. El ne puse s’o
temptare, an bonis lanis essent requested us to feel them and vedem că sunt făcute din lână pipăim spre a ne încredințà
confecta. Tum subridens: see if they were pure wool. bună. Apoi ne-a sps zâmbind: că-i lucrată din lână bună.
“Vide tu, inquit, Stiche, ne ista Then, with a smile, “Take care, —Ai grijă, Stichus, să nu se Apoi, surâzând, zise: «Bagă de
mures tangant aut tineae; Stychus, that the mice don’t atingă de astea șoarecii sau seamă, Stichus, ca nu cumva
alioquin te uiuum conburam. get at these things and gnaw moliile, că te ard de viu. Eu să se atingă de ea șoarecii sau
Ego gloriosus uolo efferri, ut them, or the moths either. I’ll vreau să fiu înmormântat cu moliile, căci atunci te voiu
totus mihi populus bene burn you alive if they do. I cinste, ca tot poporul să mă arde de viu. Vreau să fiu
imprecetur.” Statim ampullam want to be carried out in all binecuvânteze. Îndată a înmormântat cu pompă, ca tot
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

177
nardi aperuit omnesque nos my glory so all the people will deschis un flacon în care se poporul să-mi ureze de bine».
unxit et: “Spero, inquit, wish me well.” Then, opening afla parfum de nard1 și ne-a Îndată după aceea, deschise o
futurum ut aeque me a jar of nard, he had us all stropit pe toți, adăugând: sper sticlă cu esență de nard și ne
mortuum iuuet tanquam anointed. “I hope I’ll enjoy ca parfumul ăsta să-mi placă unse pe toți, zicând:
uiuum.” Nam uinum quidem this as well when I’m dead,” tot atât de mult după oarte, cât «Nădăjduesc ca aceasta să-mi
in uinarium iussit infundi et: he remarked, “as I do while îmi place acum, când încă mai facă după moarte, tot atâta
“Putate uos, ait, ad parentalia I’m alive.” He then ordered trăiesc. După aceea a poruncit bine ca în vieață». Cât privește
mea inuitatos esse”. wine to be poured into the să se toarne vin într-o oală vinul, puse să se verse din el
Ibat res ad summam nauseam, punch-bowl. “Pretend,” said mare. Închipuiți-vă, ne mai într’un vas mare și ne spuse:
cum Trimalchio ebrietate he, “that you’re invited to my spuse el, că ați fost invitați la «Închipuiți-vă că sunteți
turpissima grauis nouum funeral feast.” The thing had ospățul dat la înmormântarea poftiți la parastasul meu».
acroama, cornicines, in grown positively nauseating, mea2. Lucrul devenià foarte
triclinium iussit adduci, when Trimalchio, beastly Treaba se făcuse de-a binelea plictisitor, mai ales când
fultusque ceruicalibus multis drunk by now, bethought grețoasă, când Trimalchio, Trimalchio, cuprins de cea mai
extendit se super torum himself of a new and singular acum beat mort, a cerut să se urîcioasă beție, poruncì să se
extremum et: “Fingite me, diversion and ordered some dea un nou concert și să fie aducă în sala de mâncare, ca
inquit, mortuum esse. Dicite horn-blowers brought into the aduși în tricliniu niște un nou fel de distracție, niște
aliquid belli.” Consonuere dining-room. Then, propped cântăreți din corn3. Sprijinit pe trâmbițași. Rezemat de o
cornicines funebri strepitu. up by many cushions, he o groază de perne, Trimalchio mulțime de perini, se întinse
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

178
Vnus praecipue seruus stretched himself out upon the s-a întins între timp pe pe marginea patului zicând:
libitinarii illius, qui inter hos couch. “Let on that I’m dead,” marginea patului. «Închipuiți-vă că sunt mort.
honestissimus erat, tam ualde said he, “and say something —Gândiți-vă, spuse el, că am Ziceți-i ceva frumos!
intonuit, ut totam concitaret nice about me.” The horn- murit. Ziceți ceva de soi. Trâmbițașii începură a sunà
uiciniam. blowers sounded off a loud Cântăreții din corn au cântat o un marș funebru. Mai ales
Itaque uigiles, qui funeral march together, and melodie de înmormântare. unul, un sclav al acelui
custodiebant uicinam one in particular, a slave Mai ales unul, sclav al acelui antreprenor de pompe
regionem, rati ardere belonging to an undertaker, dricar care era cel mai scuturat funebre, care treceà drept cel
Trimalchionis domum, made such a fanfare that he dintre toți prietenii lui mai cum se cade în mijlocul
effregerunt ianuam subito et roused the whole Trimalchio, a suflat așa de acestei societăți, sună atât de
cum aqua securibusque neighborhood, and the watch, zdravăn în corn, încât a trezit tare, încât deșteptă pe toți
tumultuari suo iure coeperunt. which was patrolling the toți vecinii. De aceea vigilii4, vecinii. Atunci pompierii, cari
Nos occasionem vicinity, thinking Trimalchio’s aflați la datorie prin supravegheau cartierul vecin,
opportunissimam nacti house was afire, suddenly împrejurimi, au crezut că arde crezând că arde casa lui
Agamemnoni uerba dedimus, smashed in the door and casa lui Trimalchio; au Trimalchio, sparseră fără de
raptimque tam plane quam ex rushed in with their water and sfărâmat pe neașteptate poarta veste ușa și începură cu securi
incendio fugimus. axes, as is their right, raising a și, înarmați cu apă și cu securi, și cu apă să lucreze după cum
rumpus all their own. We au început să-și facă meseria5. le erà slujba. Noi, profitând de
availed ourselves of this S-a stârnit o larmă acest prilej foarte favorabil, ne
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

179
happy circumstance and, îngrozitoare. Aflând astfel furișarăm de Agamemnon și o
leaving Agamemnon in the prilejul cel mai nimerit, i-am șterserăm grabnic, ca dela un
lurch, we took to our heels, as șoptit două vorbe lui adevărat foc.
though we were running Agamemnon și, pe furiș, am
away from a real luat-o la goană de parcă am fi
conflagration. scăpat dintr-un foc adevărat.
1 Parfumul de nard era foarte apreciat în antichitate. El se extrăgea din frunzele și din florile unui arbust originar din India.
2 Această glumă sinistră nu reprezenta totuși o inovație a lui Trimalchio. Seneca evocă în câteva cuvinte asemenea ceremonii macabre.
3 Ca la funeraliile oamenilor de vază.

4 La Roma și în alte orașe erau multe incendii pustiitoare. Diferite echipe de pompieri au fost organizate temporar încă din timpul republicii, de unii oameni

bogați. Sub Imperiu, paza împotriva incendiilor și ordinea pe străzi noaptea revin vigiliilor (în latinește uigiles), aflați la Roma sub conducerea unui
praefectus—comandant numit de împărat din rândurile cavalerilor.
5 Unii (așa-numiți siphonarii) mânuiau pompele de incendiu, alimentate cu apă de așa-zișii aquarii.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

180

LXXIX.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

Neque fax ulla in praesidio There was no torch to light the N-avem la îndemână nici o N’aveam la ‘ndemână nici
erat, quae iter aperiret way for us, as we wandered făclie care să ne călăuzească torțe, care, în caz de rătăcire,
errantibus, nec silentium around, nor did the silence of pașii rătăcitori, iar tăcerea să ne fi arătat drumul și ‘n
noctis iam mediae promittebat midnight give promise of our miezului de noapte nu ne tăcerea miezului nopții nu
occurrentium lumen. meeting any wayfarer with a făgăduia vreo întâlnire cu puteam nădăjduì întâlnirea
Accedebat huc ebrietas et light; in addition to this, we niște trecători care ar fi putut vreunuia care să ne procure
imprudentia locorum etiam were drunk and unfamiliar avea lumină cu ei. Se mai lumină. Unde mai pui că eram
interdiu obscura. Itaque cum with the district, which would adăugau amețeala pricinuită beți și nu mai recunoșteam
hora paene tota per omnes confuse one, even in daylight, de băutură și necunoașterea locurile, care erau greu de
scrupos gastrarumque so for the best part of a mortal locurilor, care te încurcă la cunoscut chiar în timpul zilei.
eminentium fragmenta hour we dragged our bleeding mers chiar pe lumină. De Așà că după ce ne târîsem
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

181
traxissemus cruentos pedes, feet over all the flints and aceea, după ce am orbecăit picioarele sângerânde,
tandem expliciti acumine pieces of broken tile, till we aproape o oră întreagă prin aproape un ceas întreg, prin
Gitonis sumus. Prudens enim were extricated, at last, by toate pietroaiele și cioburile pietre și prin moloz, furăm
pridie, cum luce etiam clara Giton’s cleverness. This ascuțite care ne tăiau scoși înfine din încurcătură
timeret errorem, omnes pilas prudent youngster had been picioarele până la sânge, în prin istețimea lui Giton. El,
columnasque notauerat creta, afraid of going astray on the cele din urmă ne-a descurcat prevăzător, și temându-se încă
quae lineamenta euicerunt day before, so he had taken mintea isteață a lui Giton. în plină zi să nu se rătăcească,
spississimam noctem, et care to mark all the pillars and Căci, fiindcă se temuse că o să însemnase cu cretă toți stâlpii
notabili candore ostenderunt columns with chalk. These se rătăcească chiar în plină zi, și coloanele. Aceste semne,
errantibus uiam. Quamuis non marks stood out distinctly, avusese prevederea de-a biruind prin albețea lor
minus sudoris habuimus even through the pitchy night, însemna pe lumină cu creta deosebită, întunecimea cea
etiam postquam ad stabulum and by their brilliant toți stâlpii și toate coloanele. deasă a nopții, ne arătară
peruenimus. Anus enim ipsa whiteness pointed out the way Liniile trase de el se puteau drumul în rătăcirea noastră.
inter deuersitores diutius for us as we wandered about. desluși chiar în bezna nopții, Dar, ajungând la locuința-ne,
ingurgitata ne ignem quidem Nevertheless, we had no less fiindcă erau strălucitor de avurăm altă bătaie de cap.
admotum sensisset, et forsitan cause for being in a sweat albe; ele ne-au arătat drumul, Baba care țineà hanul, stând
pernoctassemus in limine, ni even when we came to our punând capăt bâjbâielilor mai multă vreme la băutură
tabellarius Trimalchionis lodging, for the old woman noastre. Cu toate acestea n-am cu oaspeții, nu s’ar mai fi
interuenisset X vehiculis herself had been sitting and asudat mai puțin după ce am deșteptat, chiar de-ai fi pus foc
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

182
<diues>. Non diu ergo swilling so long with her ajuns la han. Baba hangița pe ea. Poate c’am fi stat toată
tumultuatus stabuli ianuam guests that even if one had set dăduse atâta băutură pe gât, noaptea la ușe, dacă n’ar fi
effregit, et nos per eandem her afire, she would not have cot la cot cu mușterii ei, încât venit, în vremea aceasta, un
festram admisit. known it. We would have n-ai fi trezit-o din somn nici curier de-ai lui Trimalchio. Erà
Qualis nox fuit illa, di spent the night on the door-sill dacă i-ai fi dat foc. Cred că am bogat, căci aveà zece trăsuri.
deaeque, had not Trimalchio’s courier fi petrecut toată noaptea pe Fără multă vorbă, sparse ușa
quam mollis torus! Haesimus come up in state, with ten pragul hanului dacă n-ar fi locuinței și intrarăm astfel
calentes et transfudimus hinc wagons; he hammered on the trecut din întâmplare un înăuntru prin spărtură.
et hinc labellis door for a short time, and then trimis al lui Trimalchio, care
errantes animas. Valete curae smashed it in, giving us an conducea zece care bogate. El, O, Zei și voi zeițe, ce noapte fu
mortales. Ego sic perire coepi. entrance through the same fără să-și piardă vremea și fără aceea!...
Sine causa gratulor mihi. Nam breach. (Hastening to the să facă prea multă gălăgie, a Ce moale fu culcușul, când,
cum solutus mero remisissem sleeping-chamber, I went to sfărâmat poarta hanului. Prin strânși în calde-avânturi
ebrias manus, Ascyltos, omnis bed with my “brother” and, spărtura croită de el ne-am Ne amestecam sărutul cu
iniuriae inuentor, subduxit burning with passion as I was, strecurat și noi înăuntru1... sufletele noastre
mihi nocte puerum et in after such a magnificent Ce rătăceau. Cu bine rămâneți
lectum transtulit suum, dinner, I surrendered myself O, ce noapte a fost, voi, zei, griji a vieții,
uolutatusque liberius cum wholly to sexual gratification.) zeițe! Căci altfel începusem să pier
fratre non suo, siue non Ce pat moale! Ne-am strâns de fericire.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

183
sentiente iniuriam siue Oh Goddesses and Gods, that cu-nflăcărare
dissimulante, indormiuit purple night Și pe buzele noastre Dar mă fericeam degeaba căci,
alienis amplexibus oblitus How soft the couch! And we, revărsarăm în slăbiciunea beției,
iuris humani. Itaque ego ut embracing tight; Rătăcitele suflete! Cu bine, nemaiputând ține în brațe pe
experrectus pertrectavi gaudio With every wandering kiss Griji mărunte! Muream de Giton, Ascyltus, care profità
despoliatum torum, si qua est our souls would meet! fericire! de orice prilej pentru a mă
amantibus fides, ego dubitaui, Farewell all mortal woes, to Dar mă fălesc fără rost. Căci, jignì, îmi fură peste noapte pe
an utrumque traicerem gladio die were sweet după ce, îngreuiat de vinul copil și-l trecù în patul său. Iar
somnumque morti iungerem. But my self-congratulation băut la Trimalchio, am acesta îmbrățișând mai cu
Tutius dein secutus consilium was premature, for I was adormit buștean, Ascyltos, plăcere pe cel care nu erà
Gitona quidem uerberibus overcome with wine, and priceput la mârșăvii de tot tovarășu-i de iubire, fie că nu
excitaui, Ascylton autem truci when my unsteady hands soiul, s-a folosit de întunericul simțià ocara ce-mi făceà, fie că
intuens uultu: “Quoniam, relaxed their hold, Ascyltos, nopții, mi-a furat copilul și l-a se prefăceà că n’o simte,
inquam, fidem scelere uiolasti that never-failing well-spring trecut în patul său, adormì în brațele altuia,
et communem amicitiam, res of iniquity, stole the boy away bucurându-se în voie de un uitând de orice drept
tuas ocius tolle et alium from me in the night and om care nu-i era frate. Giton omenesc. Deșteptându-mă,
locum, quem polluas, quaere”. carried him to his own bed, nu simțea ticăloșia sau se pipăii zadarnic patul părăsit
Non repugnauit ille, sed where he wallowed around prefăcea că n-o simte. El a de cel ce-mi procurà bucuria.
postquam optima fide partiti without restraint with a adormit în brațele unui străin, Pentru a-mi răsbunà credința
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

184
manubias sumus: “Age, “brother” not his own, while uitând de orice dreptate călcată, stătui un moment la
inquit, nunc et puerum the latter, not noticing the omenească. Când m-am îndoeală dacă trebuia să-i
diuidamus”. fraud, or pretending not to deșteptat din somn, am dat străpung cu sabia pe amândoi,
notice it, went to sleep in a peste culcușul despuiat de prefăcându-le somnul în
stranger’s arms, in defiance of fericirea mea. Puteți să mă moarte. Urmând însă o
all human rights. Awaking at credeți sau nu că eram sincer chibzueală mai cuminte,
last, I felt the bed over and îndrăgostit, dar eu vă spun că deșteptai pe Giton cu câteva
found that it had been abia m-am stăpânit să nu-i lovituri și privind crunt pe
despoiled of its treasure: then, străpung pe amândoi cu sabia Ascyltus: «Fiindcă ai călcat, îi
by all that lovers hold dear, I și astfel să-i fac să se cufunde zisei, în picioare, printr’o
swear I was on the verge of în același timp în apele crimă, încrederea și prietenia
transfixing them both with my somnului și ale morții2. noastră, ia-ți degrabă
sword and uniting their sleep Urmând apoi un gând mai catrafusele și cată-ți alt loc pe
with death. At last, however, I cuminte, l-am trezit pe Giton care să-l mânjești!»
adopted a more rational plan; în pumni și, întorcând spre
I spanked Giton into Ascyltos niște priviri fioroase,
wakefulness, and, glaring at i-am spus:
Ascyltos, “Since you have ̶ Pentru că ai pângărit printr-o
broken faith by this outrage,” I nelegiuire încrederea noastră
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

185
gritted out, with a savage reciprocă și legile prieteniei,
frown, “and severed our ia-ți iute catrafusele și vezi de
friendship, you had better get alt loc pe care să-l spurci.
your things together at once, Ascyltos nu s-a opus, dar,
and pick up some other după ce am împărțit cum nu
bottom for your se poate mai cinstit mica
abominations!” He raised no noastră avere, a adăugat:
objection to this, but after we ̶ Haide acum să împărțim și
had divided everything with băiatul.
scrupulous exactitude, “Come
on now,” he demanded, “and
we’ll divide the boy!”

1 Lacună în original. Aici se încheie de fapt fragmentul Cena Trimalchionis—„Ospățul lui Trimalchio”. Urmează un fragment pe care unii comentatori îl
numesc „Aventurile lui Eumolpus”.
2 Exprimare ostentativ literară. Se consideră că aici autorul parodiază stilul tragic.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

186

LXXX.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD W. C. Firebaugh Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
1922 1995 Marinescu, 1921

Iocari putabam discedentem. I thought this was a parting Gândeam că glumește, așa, de El nu se dete îndărăt, dar
At ille gladium parricidali joke till he whipped out his plecare. Dar el scoase din după ce, în chipul cel mai
manu strinxit et: “Non frueris, sword, with a murderous teacă sabia cu o mână paricidă cinstit, împărțirăm prada:
inquit, hac praeda super quam hand. “You’ll not have this și zbieră: «Stai, zise, acum să împărțim
solus incumbis. Partem meam prize you’re brooding over, all —N-o să te bucuri de prada și acest copil!» Credeam că
necesse est uel hoc gladio to yourself! Since I’ve been asta, pe care vrei s-o glumește şi că pleacă, însă el,
contemptus abscindam”. Idem rejected, I’ll have to cut off my stăpânești singur. Îmi trebuie scoțând sabia cu o mână
ego ex altera parte feci, et share with this sword.” I partea mea și o să-ți plătesc fratricidă: «N’ai să te bucuri,
intorto circa brachium pallio, followed suit, on my side, pentru batjocură: o tai cu sabia zise, de această pradă, asupra
composui ad proeliandum and, wrapping a mantle asta a mea. căreia ai căzut numai tu! De
gradum. Inter hanc around my left arm, I put Am făcut și eu la fel și, voiu fi refuzat, trebuie să-mi
miserorum dementiam myself on guard for the duel. răsucindu-mi mantaua în jurul tai partea mea chiar cu această
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

187
infelicissimus puer tangebat The unhappy boy, rendered brațului1, m-am pregătit de sabie!» Din parte-mi, făcui și
utriusque genua cum fletu, desperate by our unreasoning luptă. Dar, în vreme ce această eu acelaș lucru și învăluindu-
petebatque suppliciter ne fury, hugged each of us tightly nebunie ne întuneca mintea mi brațul cu mantaua, mă
Thebanum par humilis by the knee, and in tears he nenorocită, bietul băiat ne pregătii de luptă. În nebunia
taberna spectaret, neue humbly begged that this îmbrățișa genunchii și îi aceasta a ticăloșilor de noi, cel
sanguine mutuo pollueremus wretched lodging-house stropea cu lacrimi. Ne ruga să mai nenorocit erà copilul care
familiaritatis clarissimae sacra. should not witness a Theban nu facem o nouă Thebaidă2 ne îmbrățișà genunchii
“Quod si utique, proclamabat, duel, and that we would not într-o tavernă prăpădită și să plângând și se rugà să nu dăm
facinore opus est, nudo ecce pollute—with mutual nu pătăm cu sângele nostru o într’un biet han priveliștea
iugulum, conuertite huc bloodshed the sacred rites of a prietenie vestită pentru unei Thebaide, și să nu pătăm
manus, imprimite mucrones. friendship that was, as yet, sfințenia ei. cu sângele nostru sfințenia
Ego mori debeo, qui amicitiae unstained. “If a crime must be —Dacă este nevoie de sânge, celei mai strălucite prietenii.
sacramentum deleui.” committed,” he wailed, “here țipa el, iată, îmi dezvelesc «Dacă-i nevoie de o crimă,
Inhibuimus ferrum post has is my naked throat, turn your beregata, întoarceți-vă spre ea strigă el, iacă îmi desgolesc
preces, et prior Ascyltos: “Ego, swords this way and press brațele voastre și înfingeți-vă gâtul, spre el întoarceți-vă
inquit, finem discordiae home the points. I ought, to be aici vârfurile săbiilor. Să mor mâinile, în el băgați vârfurile
imponam. Puer ipse, quem the one to die, I broke the eu, mai bine, pentru că am săbiilor voastre. Eu, se cade să
uult, sequatur, ut sit illi saltem sacred pledge of friendship.” sfărâmat jurământul prieteniei mor, care am distrus
in eligendo fratre salua We lowered our points at voastre3. legământul sfânt al
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

188
libertas.” Ego qui these entreaties. “I’ll settle this Ne-am lăsat jos săbiile când prieteniei!» În urma acestei
uetustissimam consuetudinem dispute,” Ascyltos spoke up, am auzit o asemenea rugăminți, băgarăm săbiile ‘nt
putabam in sanguinis pignus “let the boy follow rugăminte. Cel dintâi a rupt eacă și Ascyltus cei dintâiu
transisse, nihil timui, immo whomsoever he himself tăcerea Ascyltos. grăì: «Eu voiu pune capăt
condicionem praecipiti wishes to follow. In that way, —Eu am să pun capăt certei. Singur acest copil să
festinatione rapui, he, at least, will have perfect neînțelegerii noastre. Propun urmeze pe cine voește, așà ca
commisique iudici litem. Qui freedom in choosing a ca băiatul să urmeze pe acela el să aibă libertate deplină de
ne deliberauit quidem, ut ‘brother’.” Imagining that a dintre noi pe care-l place. Să-i a-și alege pe tovarășu-i de
uideretur cunctatus, uerum relationship of such long dăm libertatea de a-și alege iubire». Eu, care socoeteam că
statim ab extrema parte uerbi standing had passed into a tie singur fratele. o foarte veche conviețuire se
consurrexit <et> fratrem of blood, I was not at all Deoarece socoteam că o prefăcuse în chezășia unei
Ascylton elegit. Fulminatus uneasy, so I snatched at this conviețuire atât de veche se rudenii, nu mă temui de
hac pronuntiatione, sic ut proposition with precipitate prefăcuse în legătură de nimic, ba încă printr’o grabă
eram, sine gladio in lectulum eagerness, and submitted the sânge, nu m-am temut câtuși pripită, primii iute
decidi, et attulissem mihi dispute to the judge. He did de puțin; ba chiar m-am propunerea, și-l făcui pe Giton
damnatus manus, si non not deliberate long enough to folosit degrabă de acest prilej judecător al procesului. El,
inimici victoriae invidissem. seem even to hesitate, for he și am încredințat procesul fără a stà măcar pe gânduri și
Egreditur superbus cum got up and chose Ascyltos for judecătorului propus de fără să pară că mai întârzie,
praemio Ascyltos, et paulo a “brother,” as soon as the last Ascyltos. Giton nici măcar n-a nu-mi dete vreme nici să-mi
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

189
ante carissimum sibi syllable had passed my lips! chibzuit, ca să pară că șovăie sfârșesc bine vorba și
commilitonem fortunaeque At this decision I was nițel. N-am apucat să închid sculându-se în picioar își alese
etiam similitudine parem in thunder-struck, and threw gura, că s-a și ridicat în ca iubit pe Ascyltus. Rămăsei
loco peregrino destituit myself upon the bed, picioare și l-a ales ca frate pe ca trăsnit de această hotărîre și
abiectum. unarmed and just as I stood. Ascyltos. Am rămas ca trăsnit așà cum eram, fără sabie,
Nomen amicitiae, sic, Had I not begrudged my în fața acestei hotărâri și, căzui pe pat și mi-aș fi făcut
quatenus expedit, haeret; enemy such a triumph, I azvârlindu-mi cât colo sabia, seama, dacă n’aș fi pizmuit
calculus in tabula mobile ducit would have laid violent hands m-am prăbușit, așa cum eram, birunța dușmanului meu. Iar
opus. upon myself. Flushed with peste pătuț. Mi-aș fi făcut Ascyltus ieșì mândru,
Dum fortuna manet, uultum success, Ascyltos marched out singur seama, dacă nu m-aș fi împreună cu răsplata-i, lăsând
seruatis, amici; with his prize, and gândit că vrăjmașul meu ar părăsit într’un loc străin pe cel
cum cecidit, turpi certitis ora abandoned, in a strange town, dobândi astfel o izbândă mai care-i fusese, puțin mai
fuga. a comrade in the depths of mare. Ascyltos plecă trufaș cu ‘nainte, cel mai scump
Grex agit in scaena mimum: despair; one whom, but a little prada și mă părăsi doborât de tovarăș, pe cel care împărțise
pater ille uocatur, while before, he had loved necazuri într-un oraș străin, cu el împreună și bune și rele.
filius hic, nomen diuitis ille most unselfishly, one whose deși îi fusesem până cu câteva
tenet. destiny was so like his own. clipe în urmă tovarăș de viață Așà-i ce numim prietenie: Cât
Mox ubi ridendas inclusit și de luptă, părtaș la fericiri, ca folosești ei va ține,
pagina partes, As long as is expedient, the și la nenorociri. Întocmai ca zarul la joc, te
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

190
uera redit facies, adsimulata name of friendship lives, mișcă ea ‘ncolo și ‘ncoace.
perit. Just as in dicing, Fortune Doar cât ne-aduce folos, Atât timp cât ține norocul, voi
smiles or lowers; dăinuiește un nume de chip râzâtor aveți, prieteni,
When good luck beckons, then prieten; Dar cade norocul, și atunci,
your friend his gleeful service Fuge pinul mereu pe jos, pe voi, fața ‘ntorcând, vă dosiți.
gives tabla de joc.
But basely flies when ruin o’er Cât ne mai paște norocul, O comedie ni-i lumea, când
you towers. păstrați, voi, amicilor, masca; unul e tată pe scenă,
The strollers act their farces Dacă s-a dus, v-ați întors, făr- Un altul e fiu și bogat s’arată
upon the stage, each one his de rușine fugind4. un altul a fi.
part, Vezi histrionii jucând într-un Dar, iacă, deodată se ‘nchide
mim: cei dintâi e un tată, caetul cu scrisele roluri
The father, son, the rich man, Altul se cheamă că-i fiu; altul Ș’atunci, vechiul chip reiau
all are here, își zice bogat; toți, pe cel prefăcut lepădând.
But soon the page is turned Dar de îndată ce fila cu vesele
upon the comic actor’s art, roluri e-ntoarsă
The masque is dropped, the Chipul aievea privești,
make-ups disappear! închipuirea s-a dus!
1 Atacați brusc, romanii își înfășurau mantaua în jurul brațului stâng, folosind-o în felul acesta ca scut.
2 Aluzie la războiul fratricid dintre Eteocle și Polinice, fiii lui Oedip.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

191
3 Parodie a unei scene din cartea a noua a Eneidei lui Vergiliu, în care Nisus încearcă să salveze pe prietenul său Eurial, oferind ruturilor propria sa viață în
schimbul celei a tânărului său prieten.
4 Parodie a unei idei întâlnite frecvent în opera lui Ovidiu: „Vei număra mulți prieteni câtă vreme vei fi fericit”.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

192

LXXXI.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

Nec diu tamen lacrimis Nevertheless, I did not indulge Totuși, nu m-am lăsat multă Nu mă jelii, totuș, multă
indulsi, sed veritus ne myself very long in tears, vreme în voia lacrimilor, ci vreme. De teamă ca nu cumva
Menelaus etiam antescholanus being afraid that Menelaus, fiindcă mă temeam să nu mă Menelaus, repetitorul nostru,
inter cetera mala solum me in the tutor, might drop in upon găsească singur în han pe lângă alte rele, să mă mai
deuersorio inueniret, collegi me all alone in the lodging- Menelau, ajutorul profesorului găsească și singur în han, îmi
sarcinulas, locumque secretum house, and catch me in the nostru—ceea ce ar fi pus vârf strânsei lucrușoarele și mă
et proximum litori maestus midst of my troubles, so I la toate nenorocirile—mi-am dusei întristat, de-mi închiriai
conduxi. Ibi triduo inclusus, collected my baggage and, strâns bulendrele și m-am o locuință îndepărtată, lângă
redeunte in animum with a heavy heart, sneaked adăpostit mâhnit într-un loc țărmul mării. Acì stătui închis
solitudine atque contemptu, off to an obscure quarter near tainic, o casă cu chirie așezată trie zile și gândindu-mă mereu
uerberabam aegrum the seashore. There, I kept to în apropierea țărmului mării. la singurătatea și înjosirea
planctibus pectus et inter tot my room for three days. My Acolo am stat închis vreme de mea, îmi loveam pieptul,
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

193
altissimos gemitus frequenter mind was continually haunted trei zile și am frământat mereu sfâșiat de suspine, și printre
etiam proclamabam: “Ergo me by my loneliness and în minte singurătatea și ocara gemete adânci strigam des cu
non ruina terra potuit haurire? desertion, and I beat my îndurată. Mă băteam cu glas tare: «De ce n’a putut
Non iratum etiam breast, already sore from pumnul în piept și ostenisem pământul să mă înghită în
innocentibus mare? Effugi blows. “Why could not the de atâtea vaiete. Printre prăbușirea lui? De ce nu m’a
iudicium, harenae imposui, earth have opened and gemetele sfâșietoare îmi înghițit marea, care se mânie
hospitem occidi, ut inter swallowed me,” I wailed repetam necontenit și cu voce chiar și pe cei nevinovați? Am
audaciae nomina mendicus, aloud, between the many tare: scăpat de judecată, m’am
exul, in deversorio Graecae deep-drawn groans, “or the —De ce nu s-a prăvălit prefăcut mort în arena unui
urbis iacerem desertus? Et sea, which rages even against pământul peste mine și nu m-a circ, mi-am ucis pe cel ce mă
quis hanc mihi solitudinem the guiltless? Did I flee from înghițit? De ce nu m-a nimicit găzduise, pentru ca după
imposuit? Adulescens omni justice, murder my ghost, and marea care se mânie împotriva atâtea fapte îndrăznețe, să zac
libidine impurus et sua cheat the arena, in order that, nevinovaților? Am păcălit pe ca un cerșetor, ca un exilat,
quoque confessione dignus after so many proofs of judecători, am scăpat cu viață părăsit în hanul unui oraș
exilio, stupro liber, stupro courage, I might be left lying din arenă, mi-am ucis gazda. grecesc! Și cine m’a adus în
ingenuus, cuius anni ad here deserted, a beggar and an Și acum, după atâtea fapte halul acesta de părăsire? Un
tesseram uenierunt, quem exile, in a lodging-house in a îndrăznețe, zac ca un cerșetor, tânăr mânjit de toate
tanquam puellam conduxit Greek town? And who ca un surghiunit, părăsit într- desfrânăturile, demn de a fi
etiam qui uirum putauit. Quid condemned me to this un han1 dintr-un oraș grecesc2. gonit din țară, după propria-i
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

194
ille alter? qui die togae uirilis desolation’? A boy stained by Și cine și-a bătut joc în felul mărturisire, căpătându-și prin
stolam sumpsit, qui ne uir every form of vice, who, by his ăsta de mine? Un tânăr mânjit prostituire libertatea, prin
esset a matre persuasus est, own confession, ought to be de toate viciile, care prostituire devenind și
qui opus muliebre in ergastulo exiled: free, through vice, mărturisea singur că merită să cetățean, el, a cărui posesie se
fecit, qui postquam expert in vice, whose favors fie exilat cât mai departe; a fost trăgeà la sorți și pe care-l
conturbauit et libidinis suae came through a throw of the eliberat numai pentru că s-a închiriau drept fată chiar cei
solum uertit, reliquit ueteris dice, who hired himself out as desfrânat, a devenit cetățean ce-l socoteau drept bărbat. Și
amicitiae nomen et—pro a girl to those who knew him adevărat numai datorită ce este și celălalt?... Unul care
pudor!—tanquam mulier to be a boy! And as to the destrăbălării. Trupul lui se odată cu haina bărbătească, a
secutuleia unius noctis tactu other, what about him? In trăgea la sorți și-l lua drept îmbrăcat și fusta de femeie,
omnia uendidit. Iacent nunc place of the manly toga, he fată chiar cel care își dădea care, de mamă-sa povățuit, și-
amatores obligati noctibus donned the woman’s stola seeama că e bărbat. Ce să mai a schimbat sexul, el care într’o
totis, et forsitan mutuis when he reached the age of zic de celălalt? Și-a pus o casă de corecție, pentru sclavi,
libidinibus attriti derident puberty: he resolved, even rochie chiar în ziua când s’a prostituit lor, el, care după
solitudinem meam. Sed non from his mother’s womb, trebuia să îmbrace toga virilă. ce a tremurat și schimbat
impune. Nam aut uir ego never to become a man; in the L-a convins chiar maică-sa să- temeiul plăcerilor lui, și-a
liberque non sum, aut noxio slave’s prison he took the și lepede bărbăția și a făcut pe părăsit pe vechiul prieten și
sanguine parentabo iniuriae woman’s part in the sexual act, femeia într-un ergastulum3; care—ce rușine—după
meae.” he changed the instrument of după ce și-a schimbat locul atingerea unei singure nopți,
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

195
his lechery when he double- poftelor, a spurcat o veche întocmai ca o prostituată
crossed me, abandoned the prietenie și—culmea ordinară, și-a vândut totul.
ties of a long-standing nerușinării—întocmai ca o Acum zac cei doi iubiți,
friendship, and, shame upon femeie de stradă, s-a vândut strângându-se în brațe toată
him, sold everything for a tot într-o singură noapte. noaptea și poate slăbiți de
single night’s dalliance, like Acum, ei chefuiesc împreună plăcerile ce și le-au procurat
any other street-walker! Now noapte de noapte și, istoviți de unul altuia, își bat joc de
the lovers lie whole nights, patimă, își bat joc de singurătatea mea. Dar n’au s’o
locked in each other’s arms, singurătatea mea. Dar va veni facă nepedepsiți! Căci, să nu
and I suppose they make a și pedeapsa. Căci sau nu sunt mai fiu bărbat și om liber, de
mockery of my desolation bărbat și om liber, sau am să nu-mi voiu răsbunà ocara în
when they are resting up from spăl în sângele lor vinovat sângele lor vinovat!...»
the exhaustion caused by their ocara pe care am suferit-o.
mutual excesses. But not with
impunity! If I don’t avenge the
wrong they have done me. in
their guilty blood, I’m no free
man!”

1 Aceste detalii cu privire la isprăvile anterioare ale lui Encolpius sunt revelatoare. Ele ilustrează excelent cariera aventuroasă a eroului nostru.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

196
2 Deci
colonia în care se petrece acțiunea era un oraș întemeiat de greci, probabil din sudul Italiei.
3 Temniță, îndeobște subterană, în care erau închiși sclavii.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

197

LXXXII.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

Haec locutus gladio latus I girded on my sword, when I Bodogănind asemenea vorbe, Grăind acestea, îmi încinsei
cingor, et ne infirmitas had said these words, and, m-am încins cu sabia și, ca nu sabia și ca nu cumva
militiam perderet, largioribus fortifying my strength with a cumva isprava mea să dea slăbiciunea să facă să-mi piară
cibis excito uires. Mox in heavy meal, so that weakness greș din pricina slăbiciunii, avântul răsboinic, îmi ațâțai
publicum prosilio furentisque would not cause me to lose am luat o masă îmbelșugată. puterile mâncând mai mult ca
more omnes circumeo the battle, I presently sallied Îndată după aceea, m-am de obiceiu. Apoi dădui năvală
porticus. Sed dum attonito forth into the public streets năpustit afară din casă și am afară, și ca un nebun începui
uultu efferatoque nihil aliud and rushed through all the cutreierat ca un smintit prin să dau târcoale prin portice.
quam caedem et sanguinem arcades, like a maniac. But toate porticurile orașului. Dar, pe când, cu chipul
cogito, frequentiusque while, with my face savagely Învârteam în minte numai zăpăcit și sălbatic, nu mai
manum ad capulum, quem convulsed in a frown, I was gânduri de omor și de sânge, gândeam la nimic altceva
deuoueram, refero, notauit me meditating nothing but umblam cu ochii sălbăticiți și decât la măcel și la sânge,
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

198
miles, siue ille planus fuit siue bloodshed and slaughter, and strângeam mereu în pumn ducând mereu mâna la
nocturnus grassator, et: “Quid was continually clapping my mânerul fierului pe care-l mânerul săbiei, pe care o
tu, inquit, commilito, ex qua hand to the hilt of my sword, menisem răzbunării. Dar m-a destinasem răsbunării, mă
legione es aut cuius centuria?” which I had consecrated to văzut un soldat, de bună băgă de seamă un soldat, fie
Cum constantissime et this, I was observed by a seamă vreun dezertor sau o de cei adevărați, fie vreun
centurionem et legionem soldier, that is, he either was a haimana de noapte, și a prins borfaș de noapte. «Hei,
essem ementitus: “Age ergo, real soldier, or else he was să mă descoasă: camarade, îmi zise, din ce
inquit ille, in exercitu uestro some night-prowling thug, ̶ Ce-i cu tine, oșteanule, spuse legiune ești și din ce
phaecasiati milites ambulant?” who challenged me. “Halt! el, din ce legiune1 și din ce centurie?» Fără să mă turbur,
Cum deinde uultu atque ipsa Who goes there? What legion centurie ești2? îi minții și legiunea și centuria.
trepidatione mendacium are you from? Who’s your Cum eu am născocit, fără să «Haide, haide, îmi răspunse
prodidissem, ponere iussit centurion?” “Since when have clipesc, un centurion3 și o el, dar de când în armata
arma et malo cauere. men in your outfit gone on legiune, m-a întrebat din nou: voastră se plimbă soldații în
Despoliatus ergo, immo pass in white shoes?” he —Haide, haide, în armata pantofi grecești?» După chip
praecisa ultione retro ad retorted, when I had lied voastră soldații umblă și după tremurat, mă dădui de
deuersorium tendo, stoutly about both centurion încălțați în sandale albe, după gol, și atunci el îmi poruncì să
paulatimque temeritate laxata and legion. Both my face and moda grecească4? pui jos sabia și să-mi văd de
coepi grassatoris audaciae my confusion proved that I Fiindcă băgase de seamă că spinare. Fusei jefuit și astfel
gratias agere. had been caught in a lie, so he mințisem, după spaima ce mi mi-se tăiè orice poftă de
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

199
Non bibit inter aquas, poma ordered me to surrender my se citea pe față, el mi-a cerut răsbunare. Atunci mă înapoiai
aut pendentia carpit arms and to take care that I să pun jos armele și să-mi văd la hanul meu și încetul cu
Tantalus infelix, quem sua did not get into trouble. I was de drum. Prin urmare, încetul, slăbindu-mi furia,
uota premunt. held up, as a matter of course, despuiat și lipsit de începui să-i mulțumesc
Diuitis haec magni facies erit, and, my revenge balked, I răzbunarea necruțător borfașului pentru îndrăzneală.
omnia aceruans returned to my lodging-house retezată, m-am îndreptat spre *
qui timet et sicco concoquit and, recovering by degrees un han și, după ce mi s-a Nu beà, deși ‘n apă-i, nu rupe
ore famem. from my fright, I began to be dezumflat încet-încet din poame ce asupră-i atârnă,
Non multum oportet consilio grateful to the boldness of the nesocotința, am început să-i Nefericitul Tantàl, orcât e de
credere, quia suam habet footpad. It is not wise to place mulțumesc în gând borfașului dorințe îmboldit.
fortuna rationem. <. . .> much reliance upon any pentru cutezanța lui. Bogatul măreț așà fi-va la
scheme, because Fortune has a chip, când privindu-le toate
method of her own. Apă nu bea, stând în râu; și Se teme, ale foamei nevoi pe
sub pom, nici un fruct nu fața-i uscată purtând.
culege Nu trebuie să te încrezi mult
Tantal5 cel nefericit și de în ceeace ai chibzuit, fiindcă-și
dorințe-ncolțit. are și norocul judecata lui.
Fi-va asemeni la față bogatul
pe care-l îngheață
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

200
Tot ce-a văzut, măcinând
foamea-n gâtlejul uscat6!

Nu trebuie să pui mare temei


pe planurile pe care ți le-ai
făcut, căci destinul își are și el
sootelile lui.
1 Armata romană era formată din unități, numite legiuni, divizibile în subunități, numite centurii, compuse din o sută (în latinește centum) de soldați.
2 Idem.

3 Subofițer roman, comandant al centuriei.


4 Înoriginal, phaecasiati. Grecii foloseau sandale albe din piele, adoptate ulterior și de romani. Numele lor era phaecasiae.
5 Personaj mitologic. Drept pedeapsă pentru că a vrut să-și bată joc de zei, a fost pedepsit în Infern, așa cum arată versurile de mai sus: când voia să bea,

apele se retrăgeau, iar când voia să mănânce, dispăreau crengile încărcate cu fructe și așezate lângă locul în care se afla țintuit.
6 Comentatorii au relevat că aceste versuri nu prea corespund conținutului cap. LXXXII. Se consideră că textul romanului a fost de diferiți abreviatori.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

201

LXXXIII.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

In pinacothecam perueni uario (Nevertheless, I found it very Am ajuns într-o pinacotecă, Ajunsei într’o galerie de
genere tabularum mirabilem. difficult to stifle my longing unde se aflau tablouri tablouri demnă de admirat
Nam et Zeuxidos manus uidi for revenge, and after tossing minunate și de diferite feluri. prin varietatea picturilor ei.
nondum uetustatis iniuria half the night in anxiety, I Căci am văzut opere făurite de Văzui și de cele pictate de
uictas, et Protogenis arose at dawn and, in the hope mâinile lui Zeuxis1, încă mâna lui Zeuxis, pe care
rudimenta cum ipsius naturae of mitigating my mental nebiruite de scurgerea vechimea vremilor nu le
ueritate certantia non sine sufferings and of forgetting timpului, și n-am atins fără o stricase încă. Schițe de-ale lui
quodam horrore tractaui. Jam my wrongs, I took a walk anumită spaimă schițele lui Protogenes, care, ca realitate,
uero Apellis quam Graeci through all the public arcades Protogenes2, care se iau la se luau la întrecere cu natura
kthmon appellant, etiam and) entered a picture-gallery, întrecere cu natura în ceea ce însăș, le văzui în treacăt cu un
adoraui. Tanta enim subtilitate which contained a wonderful privește adevărul. Am privit fel de înfiorare. Căzui chiar în
extremitates imaginum erant collection of pictures in cu adorație și o lucrare a lui adorație în fața unui fel de
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

202
ad similitudinem praecisae, ut various styles. I beheld works Apelles3, numită de greci pictură a lui Apelles, pe care
crederes etiam animorum esse from the hand of Zeuxis, still Monocnemon4. Chipurile Grecii o numesc
picturam. Hinc aquila ferebat undimmed by the passage of personajelor erau desenate cu «monohromă». Contururile
caelo sublimis Idaeum, illinc the years, and contemplated, atâta pricepere, încât puteai figurilor erau desenate cu
candidus Hylas repellebat not without a certain awe, the crede că sunt vii. Aici un atâta artă și naturaleță, încât ai
improbam Naida. Damnabat crude drawings of Protogenes, vultur zbura spre înaltul fi crezut că pictorul le-a dat
Apollo noxias manus which equalled the reality of cerului cu Ideu5 în gheare, vieață. Ici erà zugrăvit
lyramque resolutam modo nature herself; but when I acolo nevinovatul Hylas vulturul care duceà spre cer
nato flore honorabat. Inter stood before the work of alunga o naiadă nerușinată6. copilul răpit pe muntele Ida
quos etiam pictorum Apelles, the kind which the Apollo își blestema mâinile (pe Ganymedes), dincolo
amantium uultus tanquam in Greeks call “Monochromatic,” ucigașe și împodobea lira s nevinovatul Hylas respingeà
solitudine exclamaui: “Ergo verily, I almost worshipped, stricată cu floarea care tocmai pe o necinstită Naiadă. În altă
amor etiam deos tangit. for the outlines of the figures se năștea7. Printre aceste parte Apollo își osândià
Iuppiter in caelo suo non were drawn with such picturi, care învățișau și ele tot omorul făptuit de mâinile lui,
inuenit quod diligeret, sed subtlety of touch, and were so chipuri de îndrăgostiți, am împodobindu-și lira-i
peccaturus in terris nemini life-like in their precision, that început să strig, ca și cu aș fi dezacordată, cu, flori, de
tamen iniuriam fecit. Hylan you would have thought their fost singur pe acolo. curând înflorite. În mijlocul
Nympha praedata very souls were depicted. —Așadar dragostea cuprinde chipurilor atâtor iubiți strigai
temperasset amori suo, si Here, an eagle was soaring chiar și pe zei! La el, în cer, tare, ca și cum aș fi fost singur:
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

203
uenturum ad interdictum into the sky bearing the Iupiter nu găsește pe cine să «Va să zică, amorul atinge și
Herculem credidisset. Apollo shepherd of Mount Ida to mai iubească. Dar, cel puțin, pe zei? Jupiter negăsind pe
pueri umbram reuocauit in heaven; there, the comely chiar dacă păcătuiește pe cine să iubească la el în cer, s’a
florem, et omnes fabulae Hylas was struggling to pământ, nu a făcut rău la coborît pe pământ ca să
quoque sine aemulo escape from the embrace of nimeni înadins. Nimfa care l-a păcătuească și totuș n’a jignit
habuerunt complexus. At ego the lascivious Naiad. Here, răpit pe Hylas și-ar fi înfrânat prin aceasta pe nimeni. Nimfa,
in societatem recepi hospitem too, was Apollo, cursing his dragostea, dacă și-ar fi răpind pe Hylas, și-ar fi
Lycurgo crudeliorem.” Ecce murderous hand and închipuit că Hercule va veni potolit iubirea de-ar fi crezut
autem, ego dum cum uentis adorning his unstrung lyre să-și ceară dreptul său8. că Hercules va venì să i-l
litigo, intrauit pinacothecam with the flower just created. Apollo a înviat într-o floare ceară. Apollo a reînviat în
senex canus, exercitati uultus Standing among these lovers, sufletul unui băiat și toate floare, umbra copilului pe care
et qui uideretur nescio quid which were only painted, “It poveștile sunt pline de iubiri l’a iubit, și toate, vai, toate
magnum promittere, sed cultu seems that even the gods are în care nu există nici un povestirile sunt pline de
non proinde speciosus, ut wracked by love,” I cried potrivnic. Dar eu mi-am ales legături amoroase fără rivali.
facile appareret eum <ex> hac aloud, as if I were in a ca tovarăș și ca oaspete pe un Eu însă, am primit în tovărășia
nota litterat<or>um esse, quos wilderness. “Jupiter could om mai rău decât Lycurg9. mea un oaspe mai crud decât
odisse diuites solent. Is ergo find none to his taste, even in Iată însă, că pe când mă tot Lycurg. Pe când mă certam cu
ad latus constitit meum. his own heaven, so he had to războiam cu vântul din vânturile, iată că intră în
“Ego, inquit, poeta sum et, ut sin on earth, but no one was văzduh, a pătruns în galeria de tablouri un bătrân,
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

204
spero, non humillimi spiritus, betrayed by him! The nymph pinacotecă un bătrân cu părul cărunt, deprins, după chip, cu
si modo coronis aliquid who ravished Hylas would cărunt, cu fața chinuită și care cugetarea, și părând a promite
credendum est, quas etiam ad have controlled her passion părea că vestește nu știu ce ceva măreț. După exterior nu
imperitos deferre gratia solet. had she thought Hercules was lucru mare. Totuși n-avea erà însă tot așà de chipos,
‘Quare ergo, inquis, tam male coming to forbid it. Apollo veșminte arătoase și era lesne încât ușor se vedeà după acest
uestitus es?’ Propter hoc recalled the spirit of a boy in de înțeles că omul făcea parte semn, că erà unul din acei
ipsum. Amor ingenii the form of a flower, and all din acel soi de cărturari pe literați, pe care-i urăsc de
neminem unquam diuitem the lovers of Fable enjoyed care-l urăsc îndeobște obiceiu bogații. El se apropiè
fecit. Love’s embraces without a bogătașii. Bătrânul acela s-a de mine».
“Qui pelago credit, magno se rival, but I took as a comrade a oprit lângă mine10... *
fenore tollit; friend more cruel than —Eu, zice, sunt poet și, după «Sunt poet, zise, și după cum
qui pugnas et castra petit, Lycurgus!” But at that very cum nădăjduiesc, înzestrat cu trag nădejde, printre cei cu
praecingitur auro; instant, as I was telling my o inspirație care nu e de înaltă inspirație, dacă ar trebuì
uilis adulator picto iacet troubles to the winds, a white- lepădat, dacă trebuie să să ai vreo încredere în
ebrius ostro, haired old man entered the punem temei pe coroane11. coroanele cari—prin favoare—
et qui sollicitat nuptas, ad picture-gallery; his face was Năzbâtiile oamenilor le acordă se dau de obiceiu și celor cari
praemia peccat. care-worn, and he seemed, I îndeobște și celor nepricepuți. nu le merită.
Sola pruinosis horret facundia know not why, to give Dar atunci, poți să mă întrebi «Atunci de ce, mi-ai zice, ești
pannis, promise of something great, de ce umblu așa de prost așà de prost îmbrăcat?»
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

205
atque inopi lingua desertas although he bestowed so little îmbrăcat. Dragostea de artă n- «Chiar din pricina aceasta.
inuocat artes. care upon his dress that it was a îmbogățit însă pe nimeni. Iubirea de artă n’a îmbogățit
easily apparent that he pe nimeni niciodată».
belonged to that class of Cel ce se-ncrede în mare
literati which the wealthy hold adună câștiguri vârtoase; Cel ce se încrede mării, prin
in contempt. “I am a poet,” he Cel mai însetat de războaie și bogății se înalță,
remarked, when he had castre se-ncinge cu aur; Iar cel ce lupte cată se
approached me and stood at Josnicul lingușitor se îmbată ‘nconjură cu aur.
my side, “and one of no mean pe purpura scumpă; Lingușitorul josnic pe purpură
ability, I hope, that is, if Amăgitorul nevestelor strânge se ‘mbată,
anything is to be inferred from averi din păcate. Pe bani, un muieratic își vinde
the crowns which gratitude Dârdâie doar elocvența sub a lui păcate,
can place even upon the heads zdrențele sale brumate! Și ‘n sdrențele ‘nvechite, stă,
of the unworthy! Then why, Jalnica-i voce invocă zadarnic tremurând, doar geniul,
you demand, are you dressed uitatele arte! Și ‘nfometat tot cheamă de toți
so shabbily? For that very uitata artă.
reason; love or art never yet
made anyone rich.”
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

206
The trader trusts his fortune to
the sea and takes his gains,
The warrior, for his deeds,
is girt with gold;
The wily sycophant lies drunk
on purple counterpanes,
Young wives must pay
debauchees or they’re cold.
But solitary, shivering, in
tatters Genius stands
Invoking a neglected art,
for succor at its hands.

1 Unul dintre cei mai vestiți pictori greci, originar din Heraclea (464-398 î.C.)
2 Reputat pictor grec, rival al lui Apelles. A trăit în sesc. Al IV-lea î.C.
3 Alt pictor grec foarte vestit. S-a născut la Efes (sec. al IV-lea î.C.), dar a trăit și a lucrat mai ales la curtea lui Alexandru al Macedoniei, cuceritorul Orientului.

4 E vorba de o statuie a Dianei, zeița vânătorii, reprezentată stând într-un singur picior, în poziția unui alergător (în grecește, monocnemon—„stând într-un

singur picior”).
5 Ganymedes, răpit de un vultur și dus în cer la ordinul lui Iupiter.

6 Argonautul Hylas a fost asaltat de o naiadă, nimfă a apelor, în timp ce căuta un izvor. Zeița a fost sedusă de frumusețea eroului și l-a atras în apele unui

râu, în care l-a înecat.


Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

207
7 Aluzie la povestea lui Hyacinthus. Acesta ar fi fost un tânăr iubit de Apollo, pe care zeul l-ar fi ucis din greșeală la un concurs de aruncare a discului. Din
sângele tânărului s-ar fi născut floarea numită hyacinthus, în românește zambilă.
8 Hylas era prietenul lui Hercule. Acesta a venit să-l caute și a amenițat pe locuitori că va devasta tot ținutul, dacă nu-l va găsi pe tânăr.

9 Personajul care apare, probabil, în fragmentele pierdute din roman.

10 Lacună în original.

11 Acordate poeților, învingători în concursurile poetice și alte întreceri în care existau probe de poezie.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

208

LXXXIV.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

“Non dubie ita est: si quis “It is certainly true that a man Fără îndoială, așa este: dacă Așà e, fără îndoeală. Dacă
uitiorum omnium inimicus is hated when he declares vreun dușman al tuturor vreun dușman al tuturor
rectum iter uitae coepit himself an enemy to all vice, viciilor stăruie pe drumul cel vițiilor ar începe să umble pe
insistere, primum propter and begins to follow the right drept în viață, mai întâi își drumul cel drept, va fi urît în
morum differentiam odium road in life, because, in the atrage ura celor care năzuiesc primul rând, din pricina
habet: quis enim potest first place, his habits are spre altfel de obiceiuri: căci deosebirii de moravuri, căci
probare diuersa? Deinde qui different from those of other cine poate să încuviințeze cine poate aprobà la altul
solas exstruere diuitias curant, people; for who ever lucruri pe care el nici nu se lucruri ce se deosebesc de ale
nihil volunt inter homines approved of anything to gândește să le facă? Apoi cei lui? În al doilea rând, acei cari
melius credi, quam quod ipsi which he took exceptions? care n-au altă grijă decât să se ocupă numai să-și
tenent. Insectantur itaque, Then, they whose only agonisească bogății nu vor ca îngrămădească la bogății, nu
quacunque ratione possunt, ambition is to pile up riches, oamenii să creadă că există pe voesc să aibă în omenire altă
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

209
litterarum amatores, ut don’t want to believe that men lumea asta ceva mai bun decât trecere decât aceea pe care o
uideantur illi quoque infra can possess anything better ceea ce îndrăgesc ei. De aceea, posedă ei. Așadar, pe iubitorii
pecuniam positi. than that which they have ei îi urmăresc cu înverșunare de literatură îi persecută în
“Nescio quo modo bonae themselves; therefore, they și cu orice mijloace pe iubitorii toate chipurile, ca să se vadă
mentis soror est paupertas. “ use every means in their de literatură, ca să vădească că-s mai presus decât banii lor.
“Vellem, tam innocens esset power to so buffet the lovers faptul că chiar și aceia se află *
frugalilatis meae hostis, ut of literature that they will mai prejos decât banii1... Cu geniul, în ce chip nu știu, e
deliniri posset. Nunc seem in their proper place— Nu știu cum se face, dar sărăcia soră.
ueteranus est latro et ipsis below the moneybags.” “I sărăcia este soră bună cu *
lenonibus doctior”. <. . .> know not why it should be geniul2... Aș voì ca dușmanul
so,” (I said with a sigh), “but Aș vrea ca vrăjmașul cumpătării mele să fie așà de
Poverty is the sister of cumpătării mele să fie atât de nevinovat, încât să se poată
Genius.” (“You have good nevinovat încât să poată fi îmblânzì. Dar el e un tâlhar
reason,” the old man replied, îmblânzit. Însă e un tâlhar învechit în rele și-i mai
“to deplore the status of men care a îmbătrânit printre priceput chiar decât negustorii
of letters.” “No,” I answered, ticăloșii și se arată mai învățat de carne vie.
“that was not the reason for chiar decât mijlocitorii de
my sigh, there is another and desfrâu3...
far weightier cause for my
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

210
grief.” Then, in accordance
with the human propensity of
pouring one’s personal
troubles into another’s ears, I
explained my misfortune to
him, and dwelt particularly
upon Ascyltos’ perfidy.) “Oh
how I wish that this enemy
who is the cause of my
enforced continence could be
mollified,” (I cried, with many
a groan,) “but he is an old
hand at robbery, and more
cunning than the pimps
themselves!” (My frankness
pleased the old man, who
attempted to comfort me and,
to beguile my sorrow, he
related the particulars of an
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

211
amorous intrigue in which he
himself had played a part.)
1 Lacună în original.
2 Lacună în original.
3 Lacună în original.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

212

LXXXV.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

EVMOLPVS. “In Asiam cum a “When I was attached to the [Eumolpus:] Pe când călătoream prin Asia,
quaestore essem stipendio Quaestor’s staff, in Asia, I was —Pe când mă aflam1 în Asia și în slujba unui questor, m’am
eductus, hospitium Pergami quartered with a family at îmi făceam serviciul militar pe așezat cu locuința la Pergam.
accepi. Vbi cum libenter Pergamus. I found things very lângă un cvestor2, m-a Aici locuiam cu plăcere, nu
habitarem non solum propter much to my liking there, not găzkduit un locuitor din numai din cauza gustului cu
cultum aedicularum, sed only on account of the refined Pergam3. Ședeam cu plăcere care erau aranjate
etiam propter hospitis comfort of my apartments, but acolo nu numai pentru că apartamentele, cât mai ales din
formosissimum filium, also because of the extreme locuința era dichisită, ci și pricina unui copil foarte
excogitaui rationem qua non beauty of my host’s son. For deoarece gaza avea un fiu de-o frumos al gazdei. Îmi băteam
essem patri familiae suspectus the latter reason, I had frumusețe deosebită; am capul fel și chip, cum să nu fiu
amator. Quotiescunque enim recourse to strategy, in order născocit un mijloc ca să nu bănuit de tată, că sunt
in conuiuio de usu that the father should never bănuiască tatăl că-i iubesc îndrăgostit de fiu și ori de câte
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

213
formosorum mentio facta est, suspect me of being a seducer. copilul. Astfel, ori de câte ori ori venià vorba, la masă,
tam uehementer excandui, So hotly would I flare up, se pomenea la masă de iubiri despre iubirea copiilor
tam seuera tristitia uiolari whenever the abuse of cu băieți frumoși, mă frumoși, mă aprindeam așà de
aures meas obsceno sermone handsome boys was even înfierbântam atât de strașnic și tare, încât făceam pe omul
nolui, ut me mater praecipue mentioned at the table, and mă împotriveam cu atâta aspru ale cărui urechi erau
tanquam unum ex philosophis with such uncompromising înverșunare ca urechile mele jignite de conversații obscene,
intueretur. Jam ego coeperam sternness would I protest să fie pângărite de vorbe iar mama lui mă privià ca pe
ephebum in gymnasium against having my ears necuviincioase, încât toți, însă unul din cei șapte înțelepți.
deducere, ego studia eius insulted by such filthy talk, mai vârtos decât ceilalți mama Începusem să conduc pe copil
ordinare, ego docere ac that I came to be looked upon, copilului, mă socotea unul la locul de exerciții gimnastice,
praecipere, ne quis praedator especially by the mother, as dintre cei șapte înțelepți4. să-i orânduesc studiile, să-l
corporis admitteretur in one of the philosophers. I was Începusem să-l conduc pe învăț și să iau seama ca nu
domum. conducting the lad to the băiat la gimnaziu5, să-i cumva vreun seducător să se
Forte cum in triclinio gymnasium before very long, supraveghez studiile, să-i dau introducă în casă. Într’o zi
iaceremus, quia dies sollemnis and superintending his eu însumi tot felul de lecții, steteam culcați în sala de
ludum artauerat pigritiamque conduct, taking especial care, pentru ca nu cumva vreun mâncare după ce, fiind
recedendi imposuerat hilaritas all the while, that no one who pofticios de trupuri tinere să sărbătoare, terminasem de
longior, fere circa mediam could debauch him should pună piciorul în casă. Într-o zi vreme lucrul, și ospățul mai
noctem intellexi puerum ever enter the house. Then ședeam culcați în tricliniu, lung ca de obiceiu ne făcuse să
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

214
uigilare. Itaque timidissimo there came a holiday, the fiindcă era sărbătoare și lecțiile ne fie lene de a ne mai duce în
murmure uotum feci et: school was closed, and our ținuseră mai puțin. Din pricina camera noastră. Fiind cam
“Domina, inquam, Venus, si festivities had rendered us too unei mese prelungite și pline aproape de miezul nopții,
ego hunc puerum basiauero, lazy to retire properly, so we de veselie, ne era lene să pricepui că copilul încă nu
ita ut ille non sentiat, cras illi lay down in the dining-room. pornim spre odăile noastre de dormià. Atunci cu glas foarte
par columbarum donabo”. It was just about midnight, culcare. Pe la miezul nopții frumos, îmi exprimai
Audito uoluptatis pretio puer and I knew he was awake, so I mi-am dat seama că băiatul nu următoarea dorință: «Venus,
stertere coepit. Itaque murmured this vow, in a very doarme și am început să stăpână, zisei: dacă voiu
aggressus simulantem aliquot low voice, ‘Oh Lady Venus, murmur cu un glas înăbușit sărutà pe acest copil așà ca el
basiolis inuasi. Contentus hoc could I but kiss this lad, and următoarea rugă: să nu simtă, îi voiu aduce
principio bene mane surrexi he not know it, I would give —Stăpână Venus, dacă-mi mâine, ca dar, o pereche de
electumque par columbarum him a pair of turtle-doves îngădui să sărut pe ăst copil, porumbei». N’apucă să audă
attuli expectanti ac me uoto tomorrow!’ On hearing the așa ca el să nu simtă nimic, bine prețul plăcerii și copilul și
exsolui. price offered for this favor, the mâine am să-i dau o pereche începù să sforăie. Atunci,
boy commenced to snore! de porumbei. apropiindu-mă de el, pe când
Then, bending over the Auzind care e prețul desfătării se prefăceà că doarme, îl
pretending sleeper, I snatched mele, băiatul s-a pus pe acoperii cu câteva sărutări.
a fleeting kiss or two. Satisfied sforăit. Eu m-am apropiat de Mulțumit de acest început, mă
with this beginning, I arose micul prefăcut și l-a sărutat de sculai foarte de dimineață și
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

215
early in the morning, brought câteva ori după pofta inimii. alegând o pereche de
a fine pair of turtle-doves to Mulțumit de acest început, a porumbei îi adusei băiatului
the eager lad, and absolved doua zi m-am deșteptat dis- care mă așteptà și-mi
myself from my vow.” de-dimineață, i-am ales o îndeplinii astfel promisiunea.
pereche de porumbei și i-am
adus acasă, spre a-mi împlini
făgăduiala. Firește că băiatul îi
aștepta.
1 Eumolpus povestește lui Encolpius aventura sa cu băiatul din Pergam, una dintre povestirile mileziene inclusise în Satyricon.
2 Înlatinește, quaestor—magistrat roman. În provincie, cvestorii îndeplineau sarcini financiare și juridice, în subordinea guvernatorilor de provincie.
3 Oraș din provincia romană Asia, actualmente Asia Mică.

4 O sumă de filosofi dintre cei care au trăit în prima etapă a dezvoltării filosofiei grecești au fost considerați cei șapte înțelepți ai Greciei. Iată numele lor: Bias,

Chilon, Cleobus, Myson, Pittacos, Solon și Thales din Milet.


5 Loc unde tinerii greci și romani făceau exerciții fizice dezbrăcați (în grecește gymnos—„gol”), deci centru de gimnastică.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

216

LXXXVI.

Satiricon liber The Satyricon Satyricon Satyricon


1st century AD Translated by Traducere de Eugen Cizek, Traducere de I.M.
W. C. Firebaugh, 1922 1995 Marinescu, 1921

Proxima nocte cum idem “Next night, when the same În noaptea următoare, În noaptea următoare,
liceret, mutaui optionem et: opportunity presented itself, I găsindu-mă într-o împrejurare îngăduindu-mi-se acelaș
“Si hunc, inquam, tractauero changed my petition, ‘If I can asemănătoare, mi-am lucru, îmi schimbai dorința:
improba manu, et ille non feel him all over with a schimbat rugăciunea: «Dacă voiu puteà să-l mângâi,
senserit, gallos gallinaceos wanton hand,’ I vowed, ‘and —Dacă-l voi putea mângâia zisei, cu mâna-mi necinstită și
pugnacissimos duos donabo he not know it, I will give him după pofta inimii, și el n-o să el nu mă va simțì, îi voiu
patienti”. Ad hoc uotum two of the gamest fighting- simtă, am să-l răsplătesc cu dăruì, de se va lăsà, doi cocoși
ephebus ultro se admouit et, cocks, for his silence.’ The lad doi cocoși de luptă din soiul dintre cei mai răi la bătaie». La
puto, uereri coepit ne ego nestled closer to me of his cel mai bun. această făgăduință, copilul se
obdormissem. Indulsi ergo own accord, on hearing this A auzul acestei rugi, elevul s-a apropiè el însuș, ba cred că
sollicito, totoque corpore citra offer, and I truly believe that lipit el însuși de mine; de bună începuse chiar să se teamă, ca
summam uoluptatem me he was afraid that I was seamă se temea ca eu să nu fi nu cumva să adorm. Fiindu-
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

217
ingurgitaui. Deinde ut dies asleep. I made short work of adormit între timp. Mi s-a mi milă de grija lui, îmi
uenit, attuli gaudenti quicquid his apprehensions on that făcut milă de spaima sa și m- plimbai mâna peste tot corpu-
promiseram. Vt tertia nox score, however, by stroking am desfătat mângâindu-l pe i, cu o plăcere mai presus de
licentiam dedit, consurrexi ad and fondling his whole body. I tot trupul. M-am mulțumit orice. Pe urmă, cum se făcù
aurem male dormientis: “Dii, worked myself into a însă numai cu atât. Apoi, când ziuă, îi adusei, spre marea-i
inquam, immortales, si ego passionate fervor that was just s-a făcut ziuă, i-am adus ce-i bucurie, ceeace-i făgăduisem.
huic dormienti abstulero short of supreme gratification. promisesem, spre marea lui De îndată ce, a treia noapte,
coitum plenum et optabilem, Then, when day dawned, I bucurie. Când, într-o a treia îmi dete îngăduință, mă
pro hac felicitate cras puero made him happy with what I noapte, s-a ivit putința de a sculai, și aplecându-mă la
asturconem Macedonicum had promised him. When the mă purta după plac, m-am urechea celui ce se prefăceà că
optimum donabo, cum hac third night gave me my sculat și am șoptit la urechea doarme: «Zei nemuritori, zisei,
tamen exceptione, si ille non chance, I bent close to the ear băiatului care se prefăcea că si ego huic dormienti
senserit”. Nunquam altiore of the rascal, who pretended doarme: abstulero coitum plenum et
somno ephebus obdormiuit. to be asleep. ‘Immortal gods,’ I —Zei nemuritori, dacă voi optabilem, pentru această
Itaque primum impleui whispered, ‘if I can take full putea să mă bucur din plin, fericire îi voiu dăruì mâine
lactentibus papillis manus, and complete satisfaction of așa cum îmi doresc, de băiatul copilului un armăsar de
mox basio inhaesi, deinde in my love, from this sleeping ăsta care doarme, am să-i dau Macedonia dintre cei mai
unum omnia uota coniunxi. beauty, I will tomorrow mâine, în schimbul acestei buni. Numai să nu simtă
Mane sedere in cubiculo present him with the best fericiri, un armăsar de nimic însă». Niciodată băiatul
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

218
coepit atque expectare Macedonian pacer in the Macedonia din cel mai bun nu fu cufundat într’un somn
consuetudinem meam. Scis market, in return for this bliss, soi. Numai să nu simtă el mai adânc ca acum. Itaque
quanto facilius sit columbas provided that he does not nimic. primum implevi lactentibus
gallosque gallinaceos emere know it.’ Never had the lad Niciodată efebul meu n-a papillis manus, mox basio
quam asturconem, et, praeter slept so soundly! First I filled dormit mai adânc. Mai întâi, inhaesi, deinde in unum
hoc, etiam timebam ne tam my hands with his snowy mi-am umplut palmele cu omnia vota iniunxi. A doua zi,
grande munus suspectam breasts, then I pressed a rotunjimea sâinilor săi de stând în camera lui, așteptà ca
faceret humanitatem meam. clinging kiss upon his mouth, culoarea laptelui, apoi l-am de obiceiu darul. Dar tu știi, că
Ergo aliquot horis spatiatus, in but I finally focused all my copleșit cu sărutări pătimașe; nu-i tot așà de ușor de a
hospitium reuerti nihilque energies upon one supreme în cele din urmă mi-am făcut cumpărà un armăsar, ca cum
aliud quam puerum basiaui. delight! Early in the morning, toate poftele din plin. ai cumpărà porumbei sau
At ille circumspiciens ut he sat up in bed, awaiting my A doua zi băiatul stătea în cocoși. Afară de aceasta, mă
ceruicem meam iunxit usual gift. It is much easier to iatac și aștepta să-i aduc darul, mai temeam ca nu cumva un
amplexu: “Rogo, inquit, buy doves and game-cocks așa cum îl obișnuisem. Știi dar așà de însemnat să dea de
domine, ubi est asturco?” than it is to buy a pacer, as însă că e mult mai lesne să bănuit. Așadar, după ce mă
you know, and aside from cumperi porumbei și cocoși preumblai câteva ceasuri, mă
that, I was also afraid that so decât un armăsar și, pe lângă reîntorsei la locuință și fără să-
valuable a present might aceasta, mă mai temeam ca nu i aduc nimic băiatului, îi dădui
render my motive subject to cumva un dar așa de însemnat doar o sărutare. Dar el,
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

219
suspicion, so, after strolling să nu bată la ochi. De aceea, luându-mă de gât, și după ce
around for some hours, I după ce m-am plimbat câteva privise în toate părțile: «Te
returned to the house, and ceasuri, m-am întors la gazda rog, zise, domnule, unde-i
gave the lad nothing at all mea și n-am mai dăruit armăsarul?»
except a kiss. He looked all copilului decât un sărut. Dar
around, threw his arms about el, după ce a privit în toate
my neck. ‘Tell me, master,’ he părțile, m-a întrebat
cried, ‘where’s the pacer?’ încolăcindu-și brațele în jurul
(‘The difficulty of getting one gâtului meu:
fine enough has compelled me —Stăpâne, unde e armăsarul?
to defer the fulfillment of my
promise,’ I replied, ‘but I will
make it good in a few days.’
The lad easily understood the
true meaning of my answer,
and his countenance betrayed
his secret resentment.)”

1Regiune din nordul Greciei și Macedoniei erau vestite pentru creșterea cailor.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

220
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

221

A Manual for the Advanced Study


of James Joyce’s Finnegans Wake

in 130 Volumes

by C. George Sandulescu and Lidia Vianu


Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

222

FW 167.28
My unchanging Word is sacred. The word is my Wife, to exponse and expound, to vend and
to velnerate, and may the curlews crown our nuptias! Till Breath us depart! Wamen. Beware
would you change with my years. Be as young as your grandmother! The ring man in the
rong shop but the rite words by the rote order! Ubi lingua nuncupassit, ibi fas! Adversus hostem
semper sac!

FW 219.16
And wordloosed over seven seas crowdblast in celtelleneteutoslavzendlatinsoundscript.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

223
Title Launched on

Vol. 1. The Romanian Lexicon of Finnegans Wake. 455pp 11 November


2011
http://editura.mttlc.ro/sandulescu.lexicon-of-romanian-in-FW.html

Vol. 2. Helmut Bonheim’s German Lexicon of Finnegans Wake. 217pp 7 December


2011
http://editura.mttlc.ro/Helmut.Bonheim-Lexicon-of-the-German-in-FW.html

Vol. 3. A Lexicon of Common Scandinavian in Finnegans Wake. 195pp 13 January


2012
http://editura.mttlc.ro/C-G.Sandulescu-A-Lexicon-of-Common-Scandinavian-
in-FW.html

Vol. 4. A Lexicon of Allusions and Motifs in Finnegans Wake. 263pp 11 February


2012
http://editura.mttlc.ro/G.Sandulescu-Lexicon-of-Allusions-and-Motifs-in-
FW.html
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

224
Vol. 5. A Lexicon of ‘Small’ Languages in Finnegans Wake. 237pp 7 March 2012
Dedicated to Stephen J. Joyce.
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-small-languages-fw.html

Vol. 6. A Total Lexicon of Part Four of Finnegans Wake. 411pp 31 March


2012
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-total-lexicon-fw.html

Vol. 7. UnEnglish English in Finnegans Wake. The First Hundred Pages. Pages 003 to 453pp 27 April 2012
103.
Dedicated to Clive Hart.
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-unenglish-fw-volume-one.html

Vol. 8. UnEnglish English in Finnegans Wake. The Second Hundred Pages. Pages 104 to 280pp 14 May 2012
216.
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-unenglish-fw-volume-two.html

Vol. 9. UnEnglish English in Finnegans Wake. Part Two of the Book. Pages 219 to 399. 516pp 7 June 2012
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-unenglish-fw-volume-three.html
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

225
Vol. 10. UnEnglish English in Finnegans Wake. The Last Two Hundred Pages. Parts Three 563pp 7 July 2012
and Four of Finnegans Wake. From FW page 403 to FW page 628.
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-unenglish-fw-volume-four.html

Vol. 11. Literary Allusions in Finnegans Wake. 327pp 23 July 2012


Dedicated to the Memory of Anthony Burgess.
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-literary-allusions.html

Vol. 12. Finnegans Wake Motifs I. The First 186 Motifs from Letter A to Letter F. 348pp 7 September
2012
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-finnegans-wake-motifs.html

Vol. 13. Finnegans Wake Motifs II. The Middle 286 Motifs from Letter F to Letter P. 458pp 7 September
2012
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-finnegans-wake-motifs.html

Vol. 14. Finnegans Wake Motifs III. The Last 151 Motifs. from Letter Q to the end. 310pp 7 September
2012
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-finnegans-wake-motifs.html

Vol. 15. Finnegans Wake without Tears. The Honuphrius & A Few other Interludes, 248pp 7 November
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

226
paraphrased for the UnEducated. 2012
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-the-honuphrius.html

Vol. 16. Joyce’s Dublin English in the Wake. 255pp 29 November


2012
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-dublin-english-in-the-wake.html

Vol. 17. Adaline Glasheen’s Third Census Linearized: A Grid. FW Part One A. 269pp 15 April 2013
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-third-census.html

Vol. 18. Adaline Glasheen’s Third Census Linearized: A Grid. FW Part One B. 241pp 15 April 2013
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-third-census.html

Vol. 19. Adaline Glasheen’s Third Census Linearized: A Grid. FW Part Two. 466pp 15 April 2013
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-third-census.html

Vol. 20. Adaline Glasheen’s Third Census Linearized: A Grid. FW Parts Three and Four. 522pp 15 April 2013
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-third-census.html

Vol. 21. Musical Allusions in Finnegans Wake. FW Part One. All Exemplified. 333pp 10 May 2013
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

227
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-musical-allusions.html

Vol. 22. Musical Allusions in Finnegans Wake. FW Part Two. All Exemplified. 295pp 10 May 2013
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-musical-allusions.html

Vol. 23. Musical Allusions in Finnegans Wake. FW Parts Three and Four. All Exemplified. 305pp 10 May 2013
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-musical-allusions.html

Vol. 24. Geographical Allusions in Context. Louis Mink’s Gazetteer of Finnegans Wake in 281pp 7 June 2013
Grid Format only. FW Episodes One to Four.
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-geographical-allusions.html

Vol. 25. Geographical Allusions in Context. Louis Mink’s Gazetteer of Finnegans Wake in 340pp 7 June 2013
Grid Format only. FW Episodes Five to Eight.
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-geographical-allusions.html

Vol. 26. Geographical Allusions in Context. Louis Mink’s Gazetteer of Finnegans Wake in 438pp 7 June 2013
Grid Format only. FW Episodes Nine to Eleven.
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-geographical-allusions.html
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

228
Vol. 27. Geographical Allusions in Context. Louis Mink’s Gazetteer of Finnegans Wake in 238pp 7 June 2013
Grid Format only. FW Episodes Twelve to Fourteen.
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-geographical-allusions.html

Vol. 28. Geographical Allusions in Context. Louis Mink’s Gazetteer of Finnegans Wake in 235pp 7 June 2013
Grid Format only. FW Episode Fifteen.
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-geographical-allusions.html

Vol. 29. Geographical Allusions in Context. Louis Mink’s Gazetteer of Finnegans Wake in 216pp 7 June 2013
Grid Format only. FW Episodes Sixteen and Seventeen.
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-geographical-allusions.html

Vol. 30. German in Finnegans Wake Contextualized. FW Episodes One to Four. 314pp 18 June 2013
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-german-contextualized.html

Vol. 31. German in Finnegans Wake Contextualized. FW Episodes Five to Eight. 339pp 18 June 2013
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-german-contextualized.html

Vol. 32. German in Finnegans Wake Contextualized. FW Episodes Nine to Eleven. 413pp 18 June 2013
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-german-contextualized.html
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

229

Vol. 33. German in Finnegans Wake Contextualized. FW Episodes Twelve to Fourteen. 228pp 18 June 2013
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-german-contextualized.html

Vol. 34. German in Finnegans Wake Contextualized. FW Episodes Fifteen. 222pp 18 June 2013
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-german-contextualized.html

Vol. 35. German in Finnegans Wake Contextualized. FW Episodes Sixteen and Seventeen. 199pp 18 June 2013
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-german-contextualized.html

Vol. 36. A Lexicon of Selective Segmentation of Finnegans Wake (The ‘Syllabifications’). 205 pp 9 September
FW Episode One. 2013

http://editura.mttlc.ro/sandulescu-segmentation-of-fw.html

Vol. 37. A Lexicon of Selective Segmentation of Finnegans Wake (The ‘Syllabifications’). 127 pp 9 September
FW Episode Two. 2013

http://editura.mttlc.ro/sandulescu-segmentation-of-fw.html

Vol. 38. A Lexicon of Selective Segmentation of Finnegans Wake (The ‘Syllabifications’). 193 pp 9 September
2013
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

230
FW Episode Three.
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-segmentation-of-fw.html

Vol. 39. A Lexicon of Selective Segmentation of Finnegans Wake (The ‘Syllabifications’). 208pp 9 September
FW Episode Four. 2013

http://editura.mttlc.ro/sandulescu-segmentation-of-fw.html

Vol. 40. A Lexicon of Selective Segmentation of Finnegans Wake (The ‘Syllabifications’). 136pp 9 September
FW Episode Five. 2013

http://editura.mttlc.ro/sandulescu-segmentation-of-fw.html

Vol. 41. A Lexicon of Selective Segmentation of Finnegans Wake (The ‘Syllabifications’). 266pp 9 September
FW Episode Six. 2013

http://editura.mttlc.ro/sandulescu-segmentation-of-fw.html

Vol. 42. A Lexicon of Selective Segmentation of Finnegans Wake (The ‘Syllabifications’). 173pp 9 September
FW Episode Seven. 2013

http://editura.mttlc.ro/sandulescu-segmentation-of-fw.html
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

231
Vol. 43. A Lexicon of Selective Segmentation of Finnegans Wake (The ‘Syllabifications’). 146pp 9 September
FW Episode Eight. 2013

http://editura.mttlc.ro/sandulescu-segmentation-of-fw.html

Vol. 44. A Lexicon of Selective Segmentation of Finnegans Wake (The ‘Syllabifications’). 280pp 9 September
FW Episode Nine. 2013

http://editura.mttlc.ro/sandulescu-segmentation-of-fw.html

Vol. 45. A Lexicon of Selective Segmentation of Finnegans Wake (The ‘Syllabifications’). 290pp 9 September
FW Episode Ten. 2013

http://editura.mttlc.ro/sandulescu-segmentation-of-fw.html

Vol. 46. A Lexicon of Selective Segmentation of Finnegans Wake (The ‘Syllabifications’). 271pp 9 September
FW Episode Eleven. Part One. 2013

http://editura.mttlc.ro/sandulescu-segmentation-of-fw.html

Vol. 47. A Lexicon of Selective Segmentation of Finnegans Wake (The ‘Syllabifications’). FW 266pp 9 September
Episode Eleven. Part Two. 2013
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-segmentation-of-fw.html
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

232
Vol. 48. A Lexicon of Selective Segmentation of Finnegans Wake (The ‘Syllabifications’). 116pp 9 September
FW Episode Twelve. 2013

http://editura.mttlc.ro/sandulescu-segmentation-of-fw.html

Vol. 49. A Lexicon of Selective Segmentation of Finnegans Wake (The ‘Syllabifications’). 169 pp 9 September
FW Episode Thirteen. 2013

http://editura.mttlc.ro/sandulescu-segmentation-of-fw.html

Vol. 50. A Lexicon of Selective Segmentation of Finnegans Wake (The ‘Syllabifications’). 285pp 9 September
FW Episode Fourteen. 2013

http://editura.mttlc.ro/sandulescu-segmentation-of-fw.html

Vol. 51. A Lexicon of Selective Segmentation of Finnegans Wake (The ‘Syllabifications’). FW 260pp 9 September
Episode Fifteen. Part One. 2013
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-segmentation-of-fw.html

Vol. 52. A Lexicon of Selective Segmentation of Finnegans Wake (The ‘Syllabifications’). FW 268pp 9 September
Episode Fifteen. Part Two. 2013
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-segmentation-of-fw.html
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

233
Vol. 53. A Lexicon of Selective Segmentation of Finnegans Wake (The ‘Syllabifications’). 247pp 9 September
FW Episode Sixteen. 2013

http://editura.mttlc.ro/sandulescu-segmentation-of-fw.html

Vol. 54. A Lexicon of Selective Segmentation of Finnegans Wake (The ‘Syllabifications’). 241pp 9 September
FW Episode Seventeen. 2013

http://editura.mttlc.ro/sandulescu-segmentation-of-fw.html

Vol. 55. Theoretical Backup One for the Lexicon of Finnegans Wake. Charles K. Ogden: 331pp Noël 2013
The Meaning of Meaning.
Dedicated to Carla Marengo.
http://editura.mttlc.ro/FW-lexicography-theoretical-backup.html

Vol. 56. Theoretical Backup Two for the Lexicon of Finnegans Wake. Charles K. Ogden: 93pp Noël 2013
Opposition.
Dedicated to Carla Marengo.
http://editura.mttlc.ro/FW-lexicography-theoretical-backup.html

Vol. 57. Theoretical Backup Three for the Lexicon of Finnegans Wake. Charles K. Ogden: 42pp Noël 2013
Basic English.
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

234
Dedicated to Carla Marengo.
http://editura.mttlc.ro/FW-lexicography-theoretical-backup.html

Vol. 58. A Lexicon of Finnegans Wake: Boldereff’s Glosses Linearized. FW Episode One. 235pp 7 January
2014
http://editura.mttlc.ro/boldereff-linearized.html

Vol. 59. A Lexicon of Finnegans Wake: Boldereff’s Glosses Linearized. FW Episode Two. 149pp 7 January
2014
http://editura.mttlc.ro/FW-lexicography-boldereff-linearized.html

Vol. 60. A Lexicon of Finnegans Wake: Boldereff’s Glosses Linearized. FW Episode Three. 190pp 7 January
2014
http://editura.mttlc.ro/FW-lexicography-boldereff-linearized.html

Vol. 61. A Lexicon of Finnegans Wake: Boldereff’s Glosses Linearized. FW Episode Four. 191pp 7 January
2014
http://editura.mttlc.ro/FW-lexicography-boldereff-linearized.html

Vol. 62. A Lexicon of Finnegans Wake: Boldereff’s Glosses Linearized. FW Episode Five. 164pp 7 January
2014
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

235
http://editura.mttlc.ro/FW-lexicography-boldereff-linearized.html

Vol. 63. A Lexicon of Finnegans Wake: Boldereff’s Glosses Linearized. FW Episode Six. 310p 7 January
2014
http://editura.mttlc.ro/FW-lexicography-boldereff-linearized.html

Vol. 64. A Lexicon of Finnegans Wake: Boldereff’s Glosses Linearized. FW Episode Seven. 136pp 7 January
2014
http://editura.mttlc.ro/FW-lexicography-boldereff-linearized.html

Vol. 65. A Lexicon of Finnegans Wake: Boldereff’s Glosses Linearized. FW Episode Eight. 157pp 7 January
2014
http://editura.mttlc.ro/FW-lexicography-boldereff-linearized.html

Vol. 66. A Lexicon of Finnegans Wake: Boldereff’s Glosses Linearized. FW Episode Nine. 234pp 7 January
2014
http://editura.mttlc.ro/FW-lexicography-boldereff-linearized.html

Vol. 67. A Lexicon of Finnegans Wake: Boldereff’s Glosses Linearized. FW Episode Ten. 361pp 7 January
2014
http://editura.mttlc.ro/FW-lexicography-boldereff-linearized.html
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

236

Vol. 68. A Lexicon of Finnegans Wake: Boldereff’s Glosses Linearized. FW Episode 337pp 7 January
Eleven, Part One. 2014

http://editura.mttlc.ro/FW-lexicography-boldereff-linearized.html

Vol. 69. A Lexicon of Finnegans Wake: Boldereff’s Glosses Linearized. FW Episode 266pp 7 January
Eleven, Part Two. 2014

http://editura.mttlc.ro/FW-lexicography-boldereff-linearized.html

Vol. 70. A Lexicon of Finnegans Wake: Boldereff’s Glosses Linearized. FW Episode 167pp 7 January
Twelve. 2014

http://editura.mttlc.ro/FW-lexicography-boldereff-linearized.html

Vol. 71. A Lexicon of Finnegans Wake: Boldereff’s Glosses Linearized. FW Episode 148pp 7 January
Thirteen. 2014

http://editura.mttlc.ro/FW-lexicography-boldereff-linearized.html

Vol. 72. A Lexicon of Finnegans Wake: Boldereff’s Glosses Linearized. FW Episode 174pp 7 January
Fourteen. 2014
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

237
http://editura.mttlc.ro/FW-lexicography-boldereff-linearized.html

Vol. 73. A Lexicon of Finnegans Wake: Boldereff’s Glosses Linearized. FW Episode Fifteen 187pp 7 January
Part One. 2014

http://editura.mttlc.ro/FW-lexicography-boldereff-linearized.html

Vol. 74. A Lexicon of Finnegans Wake: Boldereff’s Glosses Linearized. FW Episode Fifteen 229pp 7 January
Part Two. 2014

http://editura.mttlc.ro/FW-lexicography-boldereff-linearized.html

Vol. 75. A Lexicon of Finnegans Wake: Boldereff’s Glosses Linearized. FW Episode 191pp 7 January
Sixteen. 2014

http://editura.mttlc.ro/FW-lexicography-boldereff-linearized.html

Vol. 76. A Lexicon of Finnegans Wake: Boldereff’s Glosses Linearized. FW Episode 215pp 7 January
Seventeen. 2014

http://editura.mttlc.ro/FW-lexicography-boldereff-linearized.html

Vol. 77. Stories from Finnegans Wake. Frances Boldereff: Sireland calls you, James Joyce! 171pp 17 January
2014
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

238
http://editura.mttlc.ro/FW-lexicography-boldereff-stories.html

Vol. 78. Theoretical Backup Four for the Lexicon of Finnegans Wake. Volume 78. Tatsuo 271pp 23 January
Hamada: How to Read FW? Why to Read FW?What to Read in FW? 2014

http://editura.mttlc.ro/FW-lexicography-hamada.html

Vol. 79. Clive Hart’s Segmentation as Exemplified by Romanian. FW Episode One. 246pp 11 February
2014
http://editura.mttlc.ro/FW-segmentation-romanian.html

Vol. 80. Clive Hart’s Segmentation as Exemplified by Romanian. FW Episode Two. 141pp 11 February
2014
http://editura.mttlc.ro/FW-segmentation-romanian.html

Vol. 81. Clive Hart’s Segmentation as Exemplified by Romanian. FW Episode Three. 238pp 11 February
2014
http://editura.mttlc.ro/FW-segmentation-romanian.html

Vol. 82. Clive Hart’s Segmentation as Exemplified by Romanian. FW Episode Four. 246pp 11 February
2014
http://editura.mttlc.ro/FW-segmentation-romanian.html
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

239

Vol. 83. Clive Hart’s Segmentation as Exemplified by Romanian. FW Episode Five. 168pp 11 February
2014
http://editura.mttlc.ro/FW-segmentation-romanian.html

Vol. 84. Clive Hart’s Segmentation as Exemplified by Romanian. FW Episode Six. 325pp 11 February
2014
http://editura.mttlc.ro/FW-segmentation-romanian.html

Vol. 85. Clive Hart’s Segmentation as Exemplified by Romanian. FW Episode Seven. 216pp 11 February
2014
http://editura.mttlc.ro/FW-segmentation-romanian.html

Vol. 86. Clive Hart’s Segmentation as Exemplified by Romanian. FW Episode Eight. 164pp 11 February
2014
http://editura.mttlc.ro/FW-segmentation-romanian.html

Vol. 87. Clive Hart’s Segmentation as Exemplified by Romanian. FW Episode Nine. 349pp 11 February
2014
http://editura.mttlc.ro/FW-segmentation-romanian.html
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

240
Vol. 88. Clive Hart’s Segmentation as Exemplified by Romanian. FW Episode Ten. 363pp 11 February
2014
http://editura.mttlc.ro/FW-segmentation-romanian.html

Vol. 89. Clive Hart’s Segmentation as Exemplified by Romanian. FW Episode Eleven 371pp 11 February
Part One. 2014

http://editura.mttlc.ro/FW-segmentation-romanian.html

Vol. 90. Clive Hart’s Segmentation as Exemplified by Romanian. FW Episode Eleven 337pp 11 February
Part Two. 2014

http://editura.mttlc.ro/FW-segmentation-romanian.html

Vol. 91. Clive Hart’s Segmentation as Exemplified by Romanian. FW Episode Twelve. 145pp 11 February
2014
http://editura.mttlc.ro/FW-segmentation-romanian.html

Vol. 92. Clive Hart’s Segmentation as Exemplified by Romanian. FW Episode Thirteen. 198pp 11 February
2014
http://editura.mttlc.ro/FW-segmentation-romanian.html
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

241
Vol. 93. Clive Hart’s Segmentation as Exemplified by Romanian. FW Episode Fourteen. 350pp 11 February
2014
http://editura.mttlc.ro/FW-segmentation-romanian.html

Vol. 94. Clive Hart’s Segmentation as Exemplified by Romanian. FW Episode Fifteen 335pp 11 February
Part One. 2014

http://editura.mttlc.ro/FW-segmentation-romanian.html

Vol. 95. Clive Hart’s Segmentation as Exemplified by Romanian. FW Episode Fifteen 339pp 11 February
Part Two. 2014

http://editura.mttlc.ro/FW-segmentation-romanian.html

Vol. 96. Clive Hart’s Segmentation as Exemplified by Romanian. FW Episode Sixteen. 316pp 11 February
2014
http://editura.mttlc.ro/FW-segmentation-romanian.html

Vol. 97. Clive Hart’s Segmentation as Exemplified by Romanian. FW Episode Seventeen. 311pp 11 February
2014
http://editura.mttlc.ro/FW-segmentation-romanian.html
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

242
Vol. 98. Alexandru Rosetti echt rumänisch Corpus 227pp 11 February
2014
http://editura.mttlc.ro/FW-rosetti-corpus.html

Vol. 99. Clive Hart Segmentation Corpus One (From A to M) 322pp 11 February
2014
http://editura.mttlc.ro/FW-hart-segmentation-corpus.html

Vol. 100. Clive Hart Segmentation Corpus Two (From N to Z) 253pp 11 February
2014
http://editura.mttlc.ro/FW-hart-segmentation-corpus.html

Vol. 101. Text Exegesis. Excerpts from Assessing the 1984 Ulysses (1986), edited by C. G. 44pp 24 March
Sandulescu and C. Hart. 2014

http://editura.mttlc.ro/assessing-1984-ulysses.html

Vol. 102. James Joyce’s Word-Poetry: Context-Free Graphotactics of FW. 107pp 10 May 2014
http://editura.mttlc.ro/FW-poetic-graphotactics.html

Vol. 103. Out-of-the-way Joyce. 134pp May 2014


Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

243
http://editura.mttlc.ro/out-of-the-way-joyce.html

Vol. 104. Long Words in Finnegans Wake. From Episode One to Episode Eight. 195pp 7 August
2014
http://editura.mttlc.ro/FW-long-words.html

Vol. 105. Long Words in Finnegans Wake. From Episode Nine to Episode Fourteen. 218pp 7 August
2014
http://editura.mttlc.ro/FW-long-words.html

Vol. 106. Long Words in Finnegans Wake. From Episode Fifteen to Episode Seventeen. 156pp 7 August
2014
http://editura.mttlc.ro/FW-long-words.html

Vol. 107. Joyce’s ‘Words’ in Finnegans Wake. Letters A to C. 239pp 23 August


2014
http://editura.mttlc.ro/FW-joyce-words.html

Vol. 108. Joyce’s ‘Words’ in Finnegans Wake. Letters D to G. 203pp 23 August


2014
http://editura.mttlc.ro/FW-joyce-words.html
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

244

Vol. 109. Joyce’s ‘Words’ in Finnegans Wake. Letters H to M. 255pp 23 August


2014
http://editura.mttlc.ro/FW-joyce-words.html

Vol. 110. Joyce’s ‘Words’ in Finnegans Wake. Letters N to R. 208pp 23 August


2014
http://editura.mttlc.ro/FW-joyce-words.html

Vol. 111. Joyce’s ‘Words’ in Finnegans Wake. Letters S and T. 200pp 23 August
2014
http://editura.mttlc.ro/FW-joyce-words.html

Vol. 112. Joyce’s ‘Words’ in Finnegans Wake. Letters U to Z. 123pp 23 August


2014
http://editura.mttlc.ro/FW-joyce-words.html

Vol. 113. Finnegans Wake Seen from the Angle of Mathematics 58pp 18 February
2015
http://editura.mttlc.ro/FW-mathematics.html
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

245
Vol. 114. Dan Alexe: ‘Romi’, români şi ceilalţi în Finnegans Wake! 44pp 15 September
2014
http://editura.mttlc.ro/FW-dan-alexe.html

Vol. 115. The Table of Contents of A Wake Newslitter, published by Clive Hart and Fritz 118pp 11 March
Senn between March 1960 and December 1980 2015

http://editura.mttlc.ro/awn-contents.html

Vol. 116. Spectacular Acrobatics in the field of Rhetoric! 175pp 18 March


One Hundred Different Devices packed into one single FW Page by James Joyce! 2015

http://editura.mttlc.ro/rhetoric-joyce.html

Vol. 117. Lewis Carroll—His Stories 224pp 18 May 2015


http://editura.mttlc.ro/grownup-books-for-children.html

Vol. 118. Jonathan Swift—His Travels 288pp 18 May 2015


http://editura.mttlc.ro/grownup-books-for-children.html

Vol. 119. Oscar Wilde—His Tales 149pp 18 May 2015


http://editura.mttlc.ro/grownup-books-for-children.html
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

246

Vol. 120 Rudyard Kipling—His Legends 149pp 1 June 2015


http://editura.mttlc.ro/grownup-books-for-children.html

Vol. 121 The ‘Quark’... 191pp 11 June 2015


http://editura.mttlc.ro/the-quark.html

Vol. 122 The Sayings of Brancusi, Blake, and Joyce 99pp 23 July 2015
http://editura.mttlc.ro/joyce-sayings.html

Vol. 123 Translatability ? 179pp 12 October


In French, Italian, German, Spanish, and Japanese 2015

http://editura.mttlc.ro/joyce-translatability.html

Vol. 124 The Devil in Corsica. Work in Progress 101pp 5 September


2016
http://editura.mttlc.ro/joyce-the-devil-in-corsica.html

Vol. 125 As to the Theory of the Novel, the very First & the very Last 225p 11 October
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum. 2016
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

247
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923).
http://editura.mttlc.ro/petronius-stayricon.html

Vol. 126 As to the Theory of the Novel, the very First & the very Last 249pp 11 October
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum. 2016

Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923).
http://editura.mttlc.ro/petronius-stayricon.html

Vol. 127 As to the Theory of the Novel, the very First & the very Last 222pp 11 October
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum. 2016

Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923).
http://editura.mttlc.ro/petronius-stayricon.html

Vol. 128 As to the Theory of the Novel, the very First & the very Last 219pp 11 October
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum. 2016

Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923).
http://editura.mttlc.ro/petronius-stayricon.html

Vol. 129 As to the Theory of the Novel, the very First & the very Last 228pp 11 October
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum. 2016
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

248
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923).
http://editura.mttlc.ro/petronius-stayricon.html

Vol. 130 As to the Theory of the Novel, the very First & the very Last 316pp 11 October
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum. 2016

Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923).
http://editura.mttlc.ro/petronius-stayricon.html

You are kindly asked to address your comments, suggestions, and criticism to the Publisher: lidia.vianu@g.unibuc.ro
Satyricon, by Petronius Arbiter Elegantiarum
Parallel Texts: Latin, English (1922), Romanian (1921, 1995), and French (1923)

249