IIN PUIDLICATIUNILE CAM $COALELOR

DIBLIOTECA LICEALA

No. 1

solossmossoessomeesesmemmilsolostosisesemmommemmemesmossommissm

MITOLOGIA
GREtek-ROMANA
IN LECTURA ILUSTRATA
DE

C. POPA-LISSEANU
i.
LEGENDELE ZEILOR

www.digibuc.ro

NICOLA_E_BALCES_CU

www.digibuc.ro

MITOLOGIA GRECO-ROMANA

IN LECTURA ILUSTRATA

www.digibuc.ro

DIN LUCRARILE ACELU1A$ :

Table le cerate, studiu de archeologie.
Poesia popular la Romani.
Aeuxt lnsula 5erpilor, cu o hart, studiu de archeologie.
Flora ,i Floriile, studiu de mitologie popular.
Urme de sarbatori pignegi [Brumariu, Mo5ii, Rusaliilel, studiu de mitologie popular.
Incercare de monografie asupra cettii Drstorul-Silistra, cu
dou harfi 5i ilustrafiuni.
Cetti i orap greco-romane in noul teritoriu al Dobrogei,
cu o hartd 5i 22 ilustrafiuni.
Vieafa 5i opera lui Gheorghe Lazr (In colaborare cu G.
Bogdan-Duic).

Oramatica limbii latine, Morfologia, Sintaxa 5i Noliuni de stilistic, manual de 5coall

Cultura Roman in lectur ilustrat, manual pentru studiul

limbii latine, cl. III gimn.

Cultura Romani" in lectur ilustrat, manual pentru studiul

limbii latine, cl. IV gimn.
.Metrica versurilor lirice ale lui floratius, (dup Kpke), manual de 5coal.
Versificatiunea latin, Prosodia ,i Metrica, manual de 5coal.
Cicero, Oratio pro Marcel lo, text latin cu adnotafii romne5ti
Invtmnlul limbii latine in liceu.
Din metodica limbilor clasice, No. 1.
_Eutropius, Istoria Roman, traducere.
Plinius, Corespondenta cu impratul Traian.

www.digibuc.ro

Fig. 29.

Fortuna.

Statti de marmotl, gsit la Ostia, azi in muzeul Valicanului, Roma.

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

MITOLOGIA
GRECO-ROMANA
IN

LECTURA ILUSTRATA
I.
LEGENDELE ZEILOR
CU 80 ILUSTRATIUNI

EDITIA a VI-A

13UCUREM
TIPOGRAFIA JOCKEY-CLUB ION C. VACARESCUNo. 4, STRADA UMBREI, No. 4

1924

www.digibuc.ro

PREFATA
Mitologia greco-roman ce publicm astzi face parte din

grupa tiintelor auxiliare, pe cari le socotim necesare s fie

date, in mod sistematic, elevilor din cursul gimnazial. Ea a
isvorit, deci, din trebuinfa de a spori i Intregi, printr'o lecfur particular si extrascolar, complexul de cunotinte
4:kb:indite de elevi in studiul istoriei 0 mai ales in cel al
Jimbii latine.
Mitologia va lrgi vederile elevilor asupra lumii antice,
fcndu-i s cunoasc mai de aproape cultura clasic 0 le va

da, pe furis, o serie de Indrumri in domeniul artei, atat de

:inaintat, a celor vechi, desvoltndu-le in special simtul estetic.
Cartea de fat, desi este riguros stienfific, intruct toate
.afirmatiunile ce facem sunt bazate pe datele precise ale auto-

xilor clasici, totus ea nu este o carte de aiint. Ea este mai

mult o carte de popularizare a tiintei mitologice. Pus la
indemna scolarilor din cursul gimnazial, in primul rand, si
.1n al doilea rand, la dispozifiunea publicului celui mare, care
.nu poate ave nici fimp si nici, in genere, pregtirea trebuincioas spre a urmri cercetri mitologice, insofite de aparaJul tientific, cartea ce publicm va umpla desigur un gol,

de mult simfit, in literatura noastr romneasa.

$i dupi cum am procedat in cursul nostru de limba la.fin, urmrind supt diferitele ei aspecte Cultura roman $i
fcnd-o accesibil elevilor supt forma mai atrgtoare de
leciurd ilustrata, tot astfel si aci,
in aceast completare a
cuno$tintelor asupra culturii antice
am expus mitologia
greco-roman supt forma de lecturi llustrate, prin cari, urmnd povata lui Horatius, Omme tulit punctum qui miscuit
punem pe scolar pe nesimfite s petreac, cu
-Wile dulci,
profit, cteva momente in lumea veche, furndu-i in acelas
iimp, mintea 0 sufletul pentru probleme de art clasic.
Cartea aceasta va desvli, sperm, multe coltisoare tai-

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

nice din sufletul cititorului curios si il va face de sigur s.

priceap, ct de mare este puterea traditiunii, artndu-i cl,..
in mare parte, cultura antic este cultura noastr modern,
c sufletul antic este sufletul nostru, credinta antic credinta
cine ar
noastr, si, in partea ei formal, religia pgn,
putea-o crede ?religia noastr supt mii si mii de raporturtCartea aceasta, fr s insistm asupra interpretrilor, ne va
art multe din miturile strmosilor nostri, mituri pe cari nu
le-a putut sterge din amintirea noastr nici lungul sir al anilor, nici restristea vremurilor.
0 mitologie romneasc, ins, att de necesar, supt ra-

portul cunoasterii fiintei noastre si att de bogat in date,

cum o intrevedem noi, o mitologie a poporului romn,pentru
moment, nu e posibil ; materialul de folklor este pn astzr
prea rzlefit si prea putin sistematizat. Ea ins se va produce
de sigur pe viitor, fiindca o mitologie a poporului nostru n
va explich inss firea poporului nostru.
Cartea de fat, pe care sperm s o citeasc toti eleviC

din gimnaziu, inainte de a-si fi ales secfiunea de urmat in

liceu, ndjduim sa dezvolte gustul pentru cultura clasic sr
in special pentru cunoasterea artei antice. DaCa in Germania,.
in clasica Germanie, bunoar, cultura veche este asa de mutt
desvoltat, aceasta se datoreste in mare parte lecturii crtilor
de felul acesteia, se datoreste in special aprecierii monumentelor antice si moderne, referitoare la antichitatea greco-romani. Pietele publice si muzeele statului si cele particulare.
sunt pline, acolo, de monumente de aceast naturl
La noi,aceste monumente sau nu se cunosc sau nu se apreciaz. Exemplarele destul de interesante din colectiunile WU"
noastre, multe originale, ne las reci si nepstori, tocmai dirr

pricin c ne-a lipsit cu totul, pan acum, lecturi de felur

aceleia pe care o prezentam astzi publicului romnesc. rele.
cteva exemplare, date in aceast carte, dup originalele dirt
muzeul nostru national, ne dovedesc, 'Inca odat mai mull,.
c frumusetea st in interesul subiectiv ce-1 avem noi pentru
lucru, iar nu in lucrul in sine. Citesti un tablou sau o statu'd
numai atunci cnd ai invtat s citesti,. prefiresti pe un Lao-.
coon sau pe Lin Bacchus numai atunci, cnd poli s proiecteziideile. tale subiective asupra tabloului sau statuei ce ai inainteLegendele zeilor
cad in aceast prima parte a lilito-

www.digibuc.ro

PREFATA

Jogiei greco-romane am vorbit numai despre zei, lsnd pentru

.alt dag legendele eroilor le-am tratat in 15 capitole, subsumnd, in cercul de influeng al zeilor mari, cele mai impor-

tante din miturile tuturor divinigfilor.

Mitologia greco-romang, ca fond de idei, nu poate ave
firetenfii de originalitate. Originalitatea ei st mai mult in
felul de expunere al diferitelor legende, expunere care s produc impresiune 0 reacfiune in sufletul cititorilor. Legendele
_zeilor nu pot fi, deci, dect o prelucrare, in romne5te, a diferitelor mituri, transmise nou de textele scriitorilor antici.
Prelucrarea, ins, in limba noastr a acestor texte, evident,
-are s se resimg de felul de a fi al bor. Ne-am ferit intenfionat, din and in cnd, de a preface prea mult stilul inflorit
al autorilor clasici. Animismul 0 antropomorfismul scriitorilor
,Dechi se va regsi, prin urmare, 0 in prelucrarea de fag.
Dintre autorii clasici am urmrit in special pe Homer,
ilesiod, Pindar, Vergilius, Apuleius, 5i, mai ales, pe Ovidius ;
iar dintre moderni9 mitologille sau legendele mitologice ale
Jui R. Wizard, P. Commelin, G. Schwab, F. Nselt, O. Seemann
si Lexiconul mitologic al lui Roscher.
*

Cartea de fag s'a Mcut din inifiafiva 0 pe chelfuiala

'Casi, Scoalelor. Administratorul acestei institufiuni, d. M. P o-

Joescu, dndu-5i seama c un invgmnt orict de bun ar fi

el, areo nevoie de a fi susfinut 0 consolidat printr'o lecturi
extra5colarg, mai pufin teoretia 5i mai pe placul elevilor, s'a
..9.ndit s pue bazape lngi multe alte intocmiri ce a creiat
la Casa 5coalelor unei biblioteci liceale, al areia prim numir este Mitologia greco-roman. Se cuvine deci s aducem,
in acest kc, mulfumirile noastre inifiatorului acestei biblioteci
_pentru opera cultural ce a Intreprins 0 de care sperim s
.se resimg intregul nostru invigmnt secundar.
Bucurgti, lunie 1912.

PO PA-LISSEANU

1) Dintre lucrrile In romnqte n'au fost utilizate cleat mitologiile

Jul Millileanu,. lineanu, i un articol al lui Anghel-losif, din ziarul

Minerva .

www.digibuc.ro

PREFATA LA EDITIA II-a 1)

Trecerea primei edifii, de 2000 de exemplare, a MItologiei
greco-romane,
carte care nu este un manual de coal,

intr'un interval de timp relativ destul de scurt, este- o dovad&

nelndoioas c aparifiunea volumului intiu,. Legendele zeilor,.
rspunda unei necesitfi simfite i umple un gol in literal

tura noastr. Acest fapt m'a determinat, in acela$ timp, s

compun i volumul al doilea, Legendele eroilar, volum careva apre in curnd.
Modificrile introduse in aceast nou edifie a primuluf
volum sunt, in cea mai mare parte, rezultatul criticei ce s'a
adus crfii mele i in special al criticei d-lui profesor N. lorga..
din Neamul romnesc literar, V. 35, 36,
G. POPA-LISSEANU
Bucurqti, Septemvrie 1915,

Din lipsa de hartie chromo, in editia III-a s'a nenuntat la ilustraliunile ce erau tiparite a parte.

www.digibuc.ro

I. CREATIUNEA
I. DESTINUL
r a inceput, cnd omul s'a trezit in mijlocul naturii
nemArginite, a trebuit sa bage de seamd, c tot ceea
ce-1 Inconjoard, fiinte i lucruri, sunt unele trectoare,
adecd cari se nasc, trdiesc i pier, ca bundoard animaIle le i plantele, iar allele, vecinice, cari nici nu se nasc,
itici nu pier, ca aerul, pmntul etc. Aceastd observatie
fiint superioard,
ker natural sd-1 duc la credinta
[la credinta inteo provide*. Lumea trebui deci sd fie
reiat i crmuitd de o provide*, adecd de un D-zeu,
atotputernic i a toate tiutor, care orndue0e cu
intelepciune soarta oamenilor i a noroadelor depe
Trnnt.

Cu vremea, Insd, popoarele din lumea veche i-au

Tierdut toatd cunotinta lor despre acest D-zeu adevrat i, in locul lui, au inceput sd se Irtchine la mai
'multi zei, la o sumedenie de zei, pe cari i i-au inchi,puit stpniti de patimi i pdcate, intocmai ca i oamenii muritori. Totu o licdreald de cunotintd Ii vor
irtai fi pdstrat ei despre provide* i, de aceea, i-au
plasmuit zeitate, mai presus dect ceilalfi zei, o zei-

tate pe care au numit-o Fatum (de unde fatalitate),

Destin.

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

10

Acest Destin, pe care Romnul II mai numeste ii

Ursit sau Soarte, dupd credinta Grecilor si a Romanilor, er fiu al Chaosului i al Intunericului, adecd
al noptii celei negrelChaosul i Intunericul erau socotiti

si ei tot ca niste zei, dar niste zei Mil de Inceput,.

fail de pdrinti.
Amndoi insd au

toil

avut un sfrsit,.
o moarte, Chaocreatisull
une, Intunericur
prin lumind.
zeL

ai pdgndfdlii au

avut un inceput,,

au avut o nastere, desi se zi-

-_

='-`f.-7-

ced ca ei

n'au_

sunt
a decd nemuri-

-sfrsit,

tori. Adevdratull

D-zeu al nostru,..
D-zeul religiunii

crestine, n'are
Fig. I.

Fatum.
Desemn de Sellier.

nici Inceput, n'are.

Mci sfrsit. EF
singur este etern. Cei vechi n'au cunoscut, deci, ze
eterni. $i in aceastd privintd, pe Ingd multe altele,,.
legea noastrd crestineascd, monoteistd este mai presus,
cleat legea pdgnismului politeist.
Destinul, dupd credinta lumii antice, erd un zem
fdrd mila i fard indurare, un zeu aspru, rece. El nu-si.
apleacd urechea la rugdciunile oamenilor, cum o face.
Dumnezeul nostru, In bundtatea sa nemdrginit. Totii

www.digibuc.ro

FACEREA LUMII

11

eilalti zei se supuneau poruncilor aspre ale Destinului

chiar marele Jupiter nu Indrasnia sa i se ImpotriInduplice sau sa castige ceva
-veasca; nici el nu putea
,dela el In hatarul oamenilor. Nimic nu se pute astept
dela Fatum. De aceea, nici nu i se rugau oamenii; nu
i se aduceau nici Inchinaciuni, nici jertfe, cad ar fi fost
degeaba. Numai oracolele puteau sa ghiceasca puterea
:si voia Destinului. HotarIrile sale erau scrise pe o tabl

.de arama, de pe care nimenea nu le putea sterge si

.pe cari le puteau cetl numai zeii.
Poetii si artistii i Inchipueau pe Fatum ca un
'Wean orb norocul e orb, zicem i noi avand ochii
legati, stand cu picioarele pe globul pamantesc, ca do-vada ca puterea lui pe pamant e nemarginita, i avand

in maini o urna, uneori o carte, In care se gaseste

:scrisd soarta oamenilor si purtand un sceptru, simbolul
atotputerniciei sale. Deasupra capului zeului se vede o

cununa de stele, semn ca In stapanirea lui netrmurita sta nu numai pdmantul i infernul, dar chiar si
rceriul. (Fig. 1).

2. FACEREA LUMII
La Inceput de tot, inainte de a fi fost ceriu, paimant si ap5,ne spune poetul Ovidiuera o singura
priveliste In lume. Era un Chaos, adeca o ingramadire
de elemente fara nid o Infatisare; o greutate fara viat
un amestec de tot felul de lucruri, In plina vrajba.
Pe ceriu nu lumina nid soarele dttor de viata i nici
Aalba lurid cu coarnele ei mereu In refacere. Pamantul,
.azi neclintit, Mt era Inca inconjurat din toate partile de

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

12

aer, iar marea nu si intinsese Inca bratele sale pndi

la Indeprtata margine a uscatului. Peste tot,. pe uncle
era pdmnt, pe acolo er apd si aer : pmntul ntt
erd vrtos, unda nu sti de cordbii, aerul n'aved
Nimica nu aved o forma a sa ; nu erau corpuri.. Toate
elementele erau In lupt frigul cu caldura lucrurile
umede cu cele uscate, cele moi cu cele tari, cele grele

cu cele ware.
Un zeu, sau poate Natura binefctoare a pus.
capdt acestei lupte. A despdrtit apa de uscat i uscatub
de ceriu ; a despdrtit i aerul mai gros de eterul cell

curat si subtire. Dupd ce a desfdcut acest haos si a

desprtit elementele, dnd fiedruia locul sdule-a orndull legi hotrIte. Focul mai usor s'a ridicat strlucinct
pe bolta cereascd, ocupnd locul cel mai de sus; aeruI,.
mai greu dect focul, s'a asezat dupd el ; iar pmntut
cel mai greu, mai greoiu dect aerul, a 'Udell In jos,.
dup sine, corpurile
cele mari In sfarsit
apa, rdspndindu-se

In jurul uscatului, a

intrat chiar In mruntaele pdmntului

inconjurat de
si
toate
Fig. Eurus, vntul de sud-est.
Dup ce zeul a
Baso-relief, Athena.
Imprtit 0 a ornduit
astfel lucrurile, a inceput sd dea o anumit form p

mntului ; ca sa fie la fel din toate prtile, l-a fcut

rotund, ca un glob. A dat apoi poruncd sa se formeze
mrile i sd se umfle la suflarea vntului i sa se rdspndeascd Imprejurul uscatului. A creaf isuoare i bltE

i lacuri i ruri. Acestea din urm, serpuind printre

maluri povrnite, sunt sorbite, pe ici pe colea de uscat.

www.digibuc.ro

FACEREA LUMII

13

alteori Insd ajung pnd la mare, i, intrnd In cmpia

Intins i libera a mdrii, isbesc trmi In loc de rape.
strmte. In urmd au Inceput s se Intinz cmpiile, st

se wze ceva mai jos vile, s se acopere cu frunzd

pdurile, sd se
inalte muntii i s
se ridice stncile.
Si precum a I'mpartit zeul bolta cereascdin cinci zone

Fig. 3.

Zephyrus, vntul de apus.

baso-rellef, Athena.

cloud la dreapta,
cloud la stnga 0
una la mijloc mai
ferbinte dect ce-

lelalte, tot astfel globul pdmntesc, acoperit de bolta

cerului, I-a imprtit In cinci zone sau regiuni. Zona de
mijloc e att de ferbinte cd nu poate fi locuitd ; o z-

padd vecinicd acopere pe cele de la margine. Intre

acestea din urm se gdsesc zonele temperate de CM.durd i de frig.
Aicea, in aceastd

regiune temperat,
zeul a poruncit sd se

wze i negurele i
nourii i, tunetele,
cari au sd bage groaza

In oameni, i vnturile, cari fac sd se Fig. 4. --1 Boreas, Crivtul, vntul de

Miazd-noapte
producd fulgerele, i
Baso-relief, Athena.
frigul. Creatorul insd
n'a lsat vnturile de capul lor. Cu toate cd ele au fiecare

o Impdrtie deosebit, totu, din pricina vrajbei lor de

fraii, cu greu le-ai puted opri s nu prdpddeascd lumea.
De aceea, Eurul fu surghiunit in Imprtia Perilor, In

www.digibuc.ro

14

G. POPA-LISSEANU

impartia Arabilor i In muntii, pe cari se ivesc razeleindepartate ale Aurorii. Lcasurile pe care le Inclzeste-

soarele cu razele sale dela asfintit sunt In stpnirea

Zefirului. Npraznicul Crivt s'a repezil In Sythia si In
regiunile din Miaz-noapte. Furtunosul Austru i-a stabilit Imparatia nourilor si a ploilor In tinuturile de Miazd-

zi. (Fig. 2-5). De-asuPra vnturilor Creatorul a asezat

eterul cel usor si limpede, lipsit de miasmele necurate
ale parnntului.
Dupd ce Creatorul lumii a ornduit in hotare anumite locul diferitelor corpuri, stelele, cari pn atunci
sttuser Thmormantate In Intu-

nerecul haosului,
Incepurd s stralu-

ceascd pe Intreg
Intinsul cerului ; si

pentru ca toate reFig. 5. Notus, Austrul, vntul de Miaz-zi.

Baso-relief, Athena.

giunile s fie locuite, b olta cereasc se prefc

In locas al stelelor

al zeilor ; apele In locas al pestilor ; pmantul al

fiarelor slbatice ; aerul al pAsrilor intearipate. Lipsia

ins un animal mai de searn, cu o minte mai Malta

i facut ca sa porunceascd tuturor celorlalte. S'a
nscut omul : fie cA marele creator, care a scos
lumea din haos, 1-a plsmuit dintr'o srnant divilla', fie cd pmntul, de abia iesit din mana creatorului, si de abia desprtit de

eterul cel Inalt,

mai retinuse Inca smanta ceriului Inrudit, si pe care

Prometheu, fiul lui lapet, Inmuind In apd trana pamnteasc, 1-a fAcut In chipul zeilor a toate stapnitori.
.5i, In vreme ce toate celelalte animale privesc aplecate

www.digibuc.ro

NAVEREA ZEILOR

15

pmntul, omului i-a dat o frunte mndr $i i-a poruncit

sd se uite la ceriu $i sd-i inalte privirea spre stelele

de sus. Astfel pdmntul, care odinioard nu erd dect
un hao$ fdrd form, transformndu-se cal:1AM figuri de
oameni, necunoscuti mai inainte ').

3. NA$TEREA ZEILOR
Fiindcd toate cte se vdd $i cte existd in lume,
s'au ndscut, dupd cum credeau Grecii, din puterile ceriului si ale pdmntului, erd firesc lucru ca $i zeii s fi
fost ndscuti tot de aceleasi puteri, de puterea ceriului
$i a pmntului, adicd de Uranus (Ccelus) ceriu, cal
brbat, si de Gea, parnnt, ca femeie. Din unirea lor,
adicd din cdskoria lui Uranus cu Gea
care purt
diferite numiri, ca Titea, Ops, Tellus, Vesta i chiar
Cybela,
s'au ,ndscut 45 de copii, Titani i Titanide,
adicd fii Titeei, sau ai Pdmntului, intruchipand diferitele puteri ale naturii. Cei mai insemnati dintre acestia
au fost : Oceanus, Iapetus, Saturnus,Tethys,Mnemo-

sina, Themis i Rhea.

Saturnus 6Cronos, timpul), cel mai final' dintre
Titani, er in icelas timp $i cel mai $iret. Acesta, din
cauzd cd -fatal lor Uranus, avnd teama de copiii
arunch indatd dupd na$tere in Tartar, adecd in snul
pmntului, la indemnul Geei, mama lor, se puse in.
fruntea fratilor si i se revoltard cu fotii In potriva
lui Uranus. Saturn primi dela mama sa o secer, nu1) Compar Creatiunea lumii, dup poetul Ovidiu, cu Crea fiunea lumil, dup tradifunea biblic, i cu Creatiunea lunii, dup4 teoria tiinfific
de astzi.

www.digibuc.ro

a POPA-LISSEANIJ

16

mit harpe, cu care rani aa de tare pe tatl su, In

cat II aduse In neputinta de a mai avea copii. De suprare i din cauza Mull, Uranus muri, dup ce prevesti mai intai fiilor sai pedeapsa ce aveau
primeasca pentru crima lor. Lui Saturn ii prezise In

deosebi ca

la

rndu-i va fi

el detronat i izgonit de fiii sL

(Fig. 6).

Sangele ce
curse din rana
cereasca a lui

Uranus se rspndi pe p'mnt

i dete naVere

Furiilor ;
care caz
spuma

cel
In

marii

facit sa se nasc

Aphrodita (sau
Venus).
Fig. 6.

Cronos-Saturnus.

Dup o piatr antia gravat, Pompei.

Dupd aceasta,
Saturn se Casa-

torl cu soru-sa

Rhea, (o alta personificatiune a pamntului). Rhea deveni

In curnd mama a copiilor Hestia-Vesta, Demeter-Ceres,

Hera-luno, Hades-Pluton i Poseidon-Neptun. Dar,

de frica s nu se Implineasca prevestirea lui Uranus,
indata ce sotia sa Rhea ntea un copil, Saturn II
timpul Inghite toate.
Cand se nasc al aselea copil, Zois-Jupiter, muma,

inghitia,

Intristata de a fi pierdut atti copii, ca sa scape cel

putin pe acest fiu al ei de lacomia lui Saturn, se gandi

www.digibuc.ro

SATURN PE PAMANT

17

la un siretlic. Pe copil II ascunse intr'o pesterd, iar

lacomului pdrinte Ii dete sd Inghitd o piatrd Infdsatd
in scutece. Saturn, care aved vederea scurt si stomacul excelent, o dete pe gt fard sa simtd. Nenorocitul,
nu bgd de seamd cd, Inghilnd aceastd piatr, pune
la addpost pe fiul

aved In
urm sd-1 rdpue cu
sdu, care

puterea bratelor si

sa-1 isgoneascd din

domnia ce o avuse
pnd atunci. (Fig. 7).
DUO un an de zile,

Jupiter iesi din pestera unde fusese ascuns si se pregati sd

pedepseascd pe crudul sdu printe
.Metis, viitoarea sofie
a lui Jupiter, dete

Fig. 7. 5iret1icu1 Rheei.

Baso-relief antic, Muzeul Capitolin. Roma.

lui Saturn un vomitiv. Atunci acesta vrsd mai intiu

piatra si apoi pe copiii Inghititi. In urmd, Jupiter tratd
pe Saturn, precum acesta tratase pe Uranus si, gonindu-1 din ceriu, se Intrond In stdpnirea lumii.

4. SATURN PE PANIANT
Se spune cd Saturn, Siind detronat de fiul su si
redus la starea de simplu muritor, s'a refugiat In Italia,
In Latium (latere, a se ascunde), unde adun In jurul

sau pe oamenii cari, desi aveau un conducdtor, un

www.digibuc.ro

18

G. POPA-LISSEANV

rege, pe Janus, traiau prin prduri, ca niste , salbatici_

Saturn (sata-samandturA) inval pe oameni agricultura

i epoca cat- a trait ad, a fost o epoc de belsug si

kle prosperitate : a fost epoca varstei de aur. Oamenii

Fig. 8.

Bustul lui Saturn.

Muzeut din Vatican. Roma.

In aceast vreme, traiau inteo egalitate desavrsitk.

fra griji si fard necazuri. Pamantul producea dela sine,
nelucrat, toate bunfatile. Liberi de necazurile zilnice,

viata se scurge 'in liniste si pace. Oamenii nu stieau

www.digibuc.ro

SATURN PE PAMANT

19

ce e suferinta sau neputintele varstii ; ei traiau In deputere pand ce venia moartea. Sufletele, dupd
moarte, se prefaceau In spirite bune, cari mangaeau
pe cei rma0 in viatd, clandu-le fericire i dreptate.
Spre amintirea acestor vremuri ,fericite, Romanii sarba-

toriau in fiecare an, cam la Craciunul nostru, o sarbatoare foarte popular, Saturnalele, cari tineau apte
.zile. SrbAtoarea Incepe prin desfacerea unor legturi
-de land dela statua zeului, legaturi cu cari era legat
un an intreq : aceasta insemna ca se ridicau toate legaturile, cu cari era Incatuptd libertatea omului. Urma
apoi un repaus, un armistitiu, in toate afacerile publice
-i particulare. Tribunalele se goliau; nici o critn nu se
mai pedepsi, nici un- rasbai-u nu se mai declar.4 Erau
numai chefuri, bucurie i veselie. Mai Ales sclavii se
bucurau de aceast libertate. Ei aveau dreptul
pue pe cap paldrii, semn al libertatii, s se imbrace cu
toga de purpura, ca cei mai de seama cetteni, i, ce
-e Inca' mai mult, puteau s fie serviti de stApariii lor,

pe cari adeseori i luau in btae de joc. Puteau cu

aceast ocazie sa spuna toate pa.surile serviciului lor i toate cusu
rurile stapanilor. Peste tot domnia.

bucurie i veselie, atat in case, cat

pe strade, i intocmai ca i la anul

nou al nostru, i trimiteau fel de

fel de cadouri. Puteau se zica, cum
zicem i noi despre Craciun, care aInlocuit sarbAtoarea pAgan a Satur)

fig. 9.

Ianus.

Dupi o moned romang.

nalelor, cad aceasta este pentru noi, cea mai ,mare

din serbtori. Sarturnalele amintiau vremurile de aur,
din epoca lui Suturn (Fig. 8).
Saturn era, la Roma, in stransa legaturd cu lanus,
al
de aci lanuarie
-rege i zeu al inceputurilor,

www.digibuc.ro

20

G. POPA-LISSEANU

intrrilor, ianua, poarta si, fiindca cunostea trecutul

si viitorul, era inchipuit cu cloud fete. (Fig. 9). Templul
ski nu era inchis decat In timp de pace ; In timp de
rsboiu era totdeauna deschis. Inchis nu s'a intmplat
s fie decat de vr'o trei ori In intreaga istorie a Romanilor..

5. VARSTELE OMENIRII
Omenirea a avut mai multe varste, carora li s'a
dat numele diferitelor metale. De obiceiu se numar.
patru vrste.
Cea dintia a fost v:irsta de aur1). Omul pazia, In
aceasta varsta
ne spune poetul Ovidiu dreptatea
si buna credinta, fail sa aib trebuinta de legi si de
judecatori. Nu se stiea pe atunci nici de pedeapsa, nici
de frica de pedeapsa. Le-gile nu- erau scrise, -ca astazi,.

pe table de arama, iar oamenii nu tremurau Inaintea

judecatorilor. Oamenii traiau in pace, fara sa alba trebuinta de acesti judecatort Toporul Inca nu taiase bradul

din munti spre a-1 trimite pe campia lucie a marii sa

cutreere astfel, sub forma de corabie, o lume strairia.
Oamenii nu-si cunosteau dect tam lor ; nu erau, pe
vremea aceea, cetati imprejmuite cu santuri. Nu auziai
nici trmbiti, nici trompete de rasboiu. Nu vedeai nici
coifuri, nici sabii, iar popoarele traiau fail ostiri, In
liniste si In pace. Chiar pamantul, neatins nici de grebla, nici de plug, dedea, de bunavoie, toate roadele.
Multumiti de hrana ce producea dela sine pamntul,
oamenii culegeau poame, si coarna si fragi de munte,.
1) Compar cu acest capitol, Vechiul Testament I, 2, Paradisul.

www.digibuc.ro

VARSTELE OMENIRII

21

mure de pe mrkinii spinosi $i ghincld ce cddek

din copacul consacrat lui Jupiter, din $tejar. Era o pri4
mdvard vecinicd si adierea cea dulce a zefiridui mangaia lin florile ndscute, fr s fi fost serndnate.
mantul, ca s rodeascd, n'ave nevoie de munca agricultorului $i campiile, fdrd s fi fost lsate ogor, Inca"runtiau de spice bogate. Curgeau fluvii de lapte, fluvii
de nectar, iar mierea cea Mae picur din tulpina stejarului verde.

Dupd ce Saturn a fost aruncat In negrul Tartar,

lumea a trecut sub domnia lui Jupiter. Atunci Incepe
vrsta de argint, mai rea decat varsta de aur, dar mai
bun decat cea de aramd. Jupiter a mai scurtat dirt
primdvara cea lungd de odinioard si a Impdrtit anul
In patru anotimpuri ; In iarn, In yard, In toamna cea
schimbAcioasd si In primdvara cea scurtd. Pentru Intaia$.
dat s'a aprins vzduhul de o cldurd rtabusitoare,-pentru

intaia$ data' atunci apa Inghetatd de vanturi s'a prefd-0

cut In sloi. Atunci pentru Intaia$ data $i-au cdutat oa-

menii un addpost, $i acest adpost au fost pesterile,

crangurile stufoase sau bordeele de nuele Impletite.
Atunci pentru Intaia oard s'au aruncat semi* In brazde
lungi i atunci pentru prima oard au gemut boii sub
povara . jugului.

Dupd aceste cloud varste, urmd vrsta de aram.

Rasa de oameni de atunci era sdlbatecd, era gata de
lupte crancene, dar Inca nu era nelegiuit.
Varsta din urm a fost vrsta de fier. Toate Mr&
delegile deterd ndvald In acest veac plin de ticdlosii.
Atunci fugird din lume $i .ru$inea si a devdrul i buna

www.digibuc.ro

22

G. POPA-LISSEANU

tcredintd ; locul lor II luar Inselciunea si viclenia si

-tradarea si sila si pctoasa lcomie de avere. Atunci

incepa negotul : cordbierul Intinse pnzele la voia vnturilor, pe cari pftn acum Inca nu le cunoscuse. Ca-

fartele, care stdtuser mult vreme Infipte In vrful

-muntilor, se scoborird acum de vale s infrunte valuri
-necunoscute. Plugarul preydzdtor lsi mdsurd si isi hotdrnici acum mosia sa, care mai Inainte fusese comund,
a tuturora, intocmai ca si aerul si lumina soarelui. i
n'a fost deajuns cd pdmntul mnos deded recoltd si

Irana trebuincioasd, dar oamenii, in ldcomia lor, au

pdtruns pn si In mdruntaele pmntului si au scos
-comorile ce se fineau ascunse In apropierea umbrelor
Styxului, comori cari sunt tot attea imboldiri spre nenorociri. lesi atunci la iveal fierul ucigdtor si aurul
mai vinovat incd dect fierul ; a iesit la iveal rsboiul,
pcare se luptd cu ajutorul amndurora, si al ferului si

al aurului, rsboiu care face sd rsune, In mna sa

sngeroas, armele zngdnitoare. Oamenii trdesc acum
din jafuri. Oaspetele se teme acum de gazda sa, socrul

.se t9rne de ginere, unirea este rar chiar intre frati.

13drbatul pune la cale moartea sofiei sale, sofia pe cea
a brbatului. Grozavele mame vitrige amestecd otrdvuri ucigase. Fiul este mhnit cd tafl sdu trdeste prea
mull.. Respectul de cei mari zace doborit la pdmnt, iar
fecioara Astrea, justifia, pdrseste si ea, cea din urm
xlintre zei, pmntul stropit de snge.

www.digibuc.ro

RHEA-CYBELA

23

6. RHEA-CYBELA.
Sofia lui Cronos-Saturn el-A Rhea,. care, fiinda,

er mama a mai multor zei, s'a numit Mama mare,.

mama zeilor i s'a confundat cu Ops, Vesta i mai alescu Cpbe la1). Indat ce s'a ndscut, mama sa o arunci
Intl.%) pdure, unde venird

fiarele sibatice 0 o aldptar& Aci cresol ea mare

i iubit de toat lumea

pentru frumusefea, cuminfenia i bundtatea ei
deosebit. Zeifa trdie0e
singur, Wind cnd Intlnind odata, In drumul
ei, pe Alps, un gnat. Frigian frumos, 11 indrge0e

i i-1 lud de brbat, insrcinndu-1

In

acela

timp cu grija cultului ei.

li puse ins o condifiune,
o condifiune grea de indeplinit: sa nu calce niciodat legaturile de casti.
tate. Atys, In ehtusiasmul

Fig. 10.

Rhea sau pybela.

sdu de tartar, faca jurmnt, dar, mai trziu, cuprins de iubire pentru nimfai
Sangaris, nimfa unui copac, 10 uit de juramnt iiCybela ii dete o grea pedeapsa. Facit sd piard rivalasa Sangaris, tdind arborele de care er legat soarta.
') Rhea (sau Hera, lat. Terra, germ. Erde) este tor Gea, zeificatSY
supt al doilea nume al ei, iar Gybe la este personificarea pmintului muntos.
si stncos.

www.digibuc.ro

24

G. POPA-LISSEANU

sd tie cd nimfele trdiau numai atta ct trdiau

-i copacii lor. La aceastd privelite, Atys fu cuprins de
-un acces de nebunie. Strdbdtnd pAdurile Dindymei
ale Idei, din Frigia, i in urlete, tdindu-i membrele
-corpului cu Uil cutit ascutit, fdced schimonosituri i ldsh

rca buclele prului sdu frumos sd se murddreascd de

me-prat i de tdrnd strigh ct II tined gura cd
Titat pedeapsa i c trebuie sd plateasca cu sngel'e
-sdu cdlcarea jurdmntului. Er aproape sd ise spnzure

de supdrare bdiatul, cnd zeita, de mild, 11 prefc

Fig. 11.

Cybela

i Atys.
Relief pe'un altar.

Intr'un pin. De atunci, imitnd exemplul lui Atys preotii

Cybelei, in procesiuni, i fdceau rdni pe corp i scoteau
urlete, insotindu-le *de suriete de tobe .i timbale.
Cybela este inchipuitd ca o femeie robustd purtnd

pe cap o cunund de stejar, arborele care a hrnit cu

fructele sale pe cei dinti oameni. Un turn ce tine in
cap ne aratd Ca' oraele sunt supt ocrotirea ei. (Fig. 10).
De multe ori Cybela e inchipuitd stnd pe un car,
.simbol aI stabilittii pmntului, aynd Inteo mnd un
disc, simbol al ynturilor, pe cari ea le tine inchise in
peterile sale, i tinnd in cealaltd mnd o cheie. Carul

www.digibuc.ro

HIPPOMENES

1 ATALANTA

25

sdu e tras de doi lei. (Fig. 11). Preotii ei erau Cabirii,.

Corybantii, Curetii, Galii, etc., toti In general eunuci, In
amintirea lui Atys.
Serbdtoarea zeitei se tined la Inceputul primberii,.

timp de trei zile. In ziva Infaia se tdia un pin de care

se atrnd chipul lui Atys ; pe acesta II duceau la templul zeitei. A doua zi, ziva asteptdrii, intonau din goarne-

cntece de asurziau muntii si vdile. Reprezentau prin,

aceasta tnguirile Cybelei, care cautd pe Atys. A treia
zi er aflarea lui Atys. In urlete' slbatice, cu fada
Inteo mnd si cu cutitul In cealaltd, avnd pdrul 01voiu, preotii zeitel, la suneiul de trompete, goarne, fluere:

si cimbale, Isi fdceau tdeturi la brate si plcioare.

7: HIPPOMENES SI. ATALANTA

Leii cari trgeau carul zeitei Cybela Isi au si ei
povestea lor; e povestea lui Hippomenes i a Atalantei..

Atalanta era fiica lui lasos, rege al Arcadei, si a

sotiei acestuia Clymena. Cnd s'a nscuf copila, tatdl
bi s'a supdrat grozav, cad el dorise sd aibe un bdiat
si acum se veded inselat In sperantele sale. De aceea,.
porunci slujitorilor si, sd ia copila si s o arunce pe
muntele Parthenion, ca sd se prdpdeascd. Ad Ins,,

o gds1 o ursoaicd ai cdreia pui fuseser omorIti de

niste vndtori, o la frumos cu botul si o duse In vizuina sa. Aplecnd ugerul la gura fetitei, o Invdtd sd
sugd si astfel Atalanta crescii, cum creste un puiu de urs..

Intr'una din zile, trecnd pe la vizuina ursoaicei

niste vntori, deterd cu ochii de fetitd, o luard cu ei
si o duserd acas, unde o crescurd pnd se tacit fatd_

www.digibuc.ro

26

,o. POPA-LISSEANU

TrAind In tovrsia vnatorilor, In aer liber,

in tinuturile muntoase ele Arcadiei, Atalanta se facit
frumoas si voinic i ajunse s fie mai sprintera la
-fugd dect o cdprioara. $i mdcar Ca o batuserd vnturile i o arsese soarele, tutus avea stralucirea'unei
nimfe i frumusetea fecioarei Diana. In singurtatea
muntilor tri ea retras, mndra si cast, refuznd pe
top petitorii, cti Ii cereau Tnna. 0 singurd plcere
lave aceasta fat, s alerge pe jos i, cu sulita In
mn, sa goneascd cerbii de prin munti i fiarele de
prin pduri.

Ad o zrird intrluna din, zile doi centauri, niste

monstri, jumAtate orn, jumatate cal, cari isi puserd de
gnd s rapeasca pe frumoasa fecioarl Cnd ins se
..apropiar, cu gnd ru, de Atalanta, ea puse mna pe
sgeti i dintr'o lovitur Ii culcd la pmnt pe amndoi
-tleodata.
In urm, .imprelina cu toti eroii Greciei, lud parte

la vntoarea mistretului din Calydon si Atalanta fu

.-cea dintiu care dada lovitura mortald fiorosului mon,..stru; lud deasemenea parte i la jocurile In onoarea
Aui Pelias, uncle bind pe mai multi viteji.
Intr'un trziu, i regsi printii, si acestia stdruird

.cu tot dinadimil pe lngd Iat, ca s se mrite. AtaAanta, Ins, In ruptul capului nu voi s auz de aceasta,
nu vre s stie de mritis. jugul cdsniciei o Inspimnt.

De aceea, se duse s intrebe oracolul, ca sd-si afle

ea viitorul, cum face orice fat mare. Acesta Ii rdspunse : Tu, Atalanta, nu trebuie s te mriti niciodatd.

frugi de, brbati.jotus nu o s scapi, si, cu toate ca

o s fi Inca In viat, n'ai s mai fi Atalanta.. Ingrozit:A de aceast prevestire, biata fata fugi In pdure,
prsindu-si din nou ,printii si, mai' mult prin Intune.Ticul pdurilor de ,cht ,pe acas, i petrece ea timpul.

www.digibuc.ro

I-HPPOMENES 5I ATALANTA

2r

Sumedenia de petitori, insa, nu-i dede pace nici acum

Nu va ave mana mea decat acela care ma va intrece In fuga, zise In cele din urma, plictisita biata
fata, iar cel care va fi fost invins va plt1 Indraznealat
cu capul sau. Conditiunea era grea; frumusetea fetei
insa, le dede putere. Ceata petitorilor nu se dd inclarat
sd infrunte orice pericol. Si astfel inteuna din zile
Ineepa spectacolul; o intrecere in fugd.
Intre privitorii acestui neobicinuit spectacol se
gdsia odatd i un tartar fudul, un tartar trufa, cu numele de Hippomenes, care rclea de prostia petitorilor

batjocoria in sine. .Ce s te expui la atatea pritnejdii pentru o femeie! i, in taind i pe fata, critica
aspru nebunia acestor tineri orbiti de dragoste pentru
o fat.
Indatd ce insa, Atalanta apdra In campul de lupta,
stralucind ca o zana, i indat ce o vdza Hippomenes
In 'toed splendoarea ei, zise: Iertati-md toti, pe cfi
v'am mustrat cu vorbele mele! lertati-mi nesocotinta

Rsplata pentru care VA' puneti voi In joc viata i

onoarea imi era necunoscutd. i incepa s o laude i
s o admire. 0, daca n'ar intrece-o In fug nici until
dintre ace0a.
Cum ar vrea sd fie Atalanta 'a lui! Incepuse sa
tremure; II cuprinde gelozia. Dar, de ce n'as incercL
i eu norocul luptei? Dumnezeu ajutd pe cei curajil*.
Va fi ca i un .zeu acela, care va pune mana pe aceasta
splendoare de fatd.
Pe cand astfel de ganduri turburau mintea
inima lui Hippomenes, sprintena fecioar se Malta' pe
varful picioarelor i sboard mai repede decal o pasere ;sageata din arcul unui Scyth nu strabate vazduhul mai
iute decat alerga Atalanta i, cu toate acestea, In ochii
lui Hippomenes, nu 'Area de loc mai putin fermeed

www.digibuc.ro

28

G. POPA-LISSEANU

-toare. luteala Ii da mai mult farmec, mai multa frumusete. Dar, uite-o ajunsa triumfatoare la tintd; departe

in urma ei veniau cei Invini, cari scotand gemete se

supun legii fatale, legii de a fi omorIti.
Totu soarta crud a celor nenorociti nu Ingrozete
pe Hippomenes, pe Hipomenes, care mai adineaori
avea cu totul and parere de tinerii cari i puneau In
primejdie viata. I ese In mijlocul arenei i cu ochii
nedeslipiti de pe frumoasa fecioara, zise: .De ce, Ata-

lanta, umbli tu dupa o glorie ap de uoar, masu-randu-te cu ace0i neputinci4? Vin' de te masoara
cu mine i dacd soarta imi va fi favorabila, un Invingator ca mine nu te va face sa roeti de neizbanda
ta ; cad eu sunt Hippomenes, fiul lui Megareus, strnepot

al lui Neptun, zeul marilor. Puterea mea nu e mai

prejos decat nobletea neamului meu; iar, daca voiu
cadea, gloria i meritul tau va fi cu atat mai mare,
cu, cat cel pe care 11 vei fi Invins, va fi fost un Hippomenes.

Astfel gral el, iar Atalanta Il privl cu ochii plini

de Induioare. Se turbura I ea In toat fiinta ei
nu tie ce sa fack sa se lase biruita sau s-1 biruiasca.
Ah, zice ea, ce zeu, gelos de fruniusetea lui, vrea
piarza vi-I Impinge, cu primejdia pretioaselor sale

zile, sa m ia de sotie? o, dar eu, In ochii mei, nu

pretuesc atata I Dar nu e atat frumusetea lui care ma

mica, care ma turbura, cu toate Ca' i aceasta ar

pute sa ma mi0e, sa m turbure: e tineretea lui.
Varsta lui, nu el ma' intereseaza. i poi m intereseaza, fiindca are atata curaj, fiindcd nu vrea s tie
de moarte, fiindca e stranepotul lui Neptun, fiindca
m iubeVe, fiindca, In sfarit, tine atata la casatoria
cu mine, ca vrea sa moara, dacd destinul cel crud
ar impotrivi sperantelor lui.

www.digibuc.ro

HIPPOMENES 5I ATALANTA

29

Fugi, tinere, ctd vreme mai poti fugl; renuntd la

gndul 'Mu. Patul meu de nuntd e un pat funebru. Alte

-fete nu-ti vor refuzd mna; tu poti face fericitd pe

orice fatd... Dar, de unde o fi venind atta interes ce-mi

insufld el, dupd moartea attor flAci? 0, da; vrea sd

moard, fiindcd pieirea attor victime nu l'a descurajat,
fiindcd dispretuieste viata.
0 sd moard, asa dar, fiindcd a voit sd trdiascd
al mine. Moartea! un pret nevrednic pentru dragostea
lui. Isbnda mea n'are sd fie de invidiat. Dar ce sunt
eu de vind? 0, dacd ai fi cel putin mai iute de picior
dect mine. Dar, uite ce trdsdturi de copil are el in
fata sa! Are o Infdtisare de fecioard... Nenorocitule
Hippomenes, ce bine ar fi fost sd nu md fi cunoscut!
Ar trebui sd mai trdesti! Dacd eu as fi mai fericit,

dacd o soartd crudd nu s'ar impotrivl la cdsdtoria

noastr, .ai fi tu, ai fi tu singg pe care l-as alege de
bdrbat.

Astfel grdi in naivitatea ei, atinsd de sgetile arnorului, si, fra sd stie si fard sd vred, a inceput sd simtd
in vinele ei focul dragostei.
In vremea aceasta regele, poporul, gloata intreagd,

cer cu stdruintd sd vazd lupta, sd vazd fuga. Atunci,

cu o voce tremurdtoare, Hippomenes, strnepotul lui
Neptun, se roagd in tdcere de ajutorul zeitei iubirii:
Prea frumoasd Venus, fii-mi priincioasd si, cu bundtatea ta, ajutd-rnd in incercarea mea plind de primejdii;

cci tu ai aprins in mine flacdra iubirii; tie ti se cade

sd nu md lash,. Zeita ii ascultd rugciunea.
In insula Cipru se afld un porn, inchinat zeitei
Venus; din acesta ea culese trei mere de aur. Fdrd
sd fie vdzutd de cineva, Venus veni la Hippomenes, ii
dete pretioasele fructe si-i spuse in acelas timp, cum
sd se foloseasc de ele.

www.digibuc.ro

G. POPAtLIS5EANU

30

Trompeta dete semnalul. Hippomenes porni

celL

dintiu. Incurajat de strigtele multimii care 11 Indemna

imbrbta, fugia bietul Mat din toate

dar era. Inca' departe de tinta i Atalanta, fail s-I
scape din ochi, era pe urmele lui.
Atunci Hippomenes lasa sa-i caz jos unul din
merele de aur date de Venus i, ce s vezi, fecioara
se opri, ademenita de fructul stralucitor; se pleacd
ridica cu uimire. (Fig. 12). In timpul acesta tndrut

Hippomenes.

Fig. 12.

Statu de Guillaume Coustou.

Atalanta.
Statug de 'Lepautre.

ctiga din fuga o bund bucat i cnd Atalanta era

sa-I ajunga din nou, Hippomenes aruncd al doilea mar
In arena. Fecioara iar4 nu puta s reziste ademenirii, In
vreme ce Hippomenes se apropieh tot mai mult de tinta..

Mai ramasese o mica pirte de drum. Acum,.

ajuta-ma, zeita binefacatoare se rugd el cu glasul tare

aruncd Inteo parte a arenei pe cel din urma mar

fermecat i fermecator.
Atalanta se opri pe loc: 'Ora ca sta la indoiala, darpentru a treia oara se puse sa alerge dupa mrul de attn.

www.digibuc.ro

HIPPOMENES SI ATALANTA

In vremea aceasta, Hippomenes ajunse la captul drumului, salutat cu bucurie de strigatele multimii. Atalanta
e invins si biruitorul isi lud _rsplata sa.

Intr'o padure Intuneco.asd se gdsi un templu,

inchinat Cybelei, mama zeilor. Pe cnd, Inteuna din zile,

treceau pe ad cei doi insurtei, oboseala drumului Ii

-fc sa se odihneasca putin acolo. Intrard amndoi In
sanctuar, pe care profanndu-1, zeita se rzbun amar
pe ei. Furd amndoi prefcuti In lei, lei Ingrozitori
pentru oameni, dar blnzi fat de zeit si, dacA e bine
s credem spuselor poetului Ovidiu, acesti lei trAgeau
carul zeitei Cybela.

www.digibuc.ro

.- 1.$...?`

ctiW,..9

II. ZEVS-JUPITER
1. NASTEREA 51 COPILARIA LUI 3UPITER
Multe tari l'i disputau, In vechime, onoarea de a fi
vazut pe Jupiter nascandu-se i crescand. Tradi-

tiunea cea mai vrednica de crezmant este, ca el s'ar

fi nascut In insula Creta.
Mama sa Rhea era grozav de amarita, CA pe copiii

pe cari ii n4tea, Indat dupa ce vedeau lumina zilei,

ii Inghiti lacomul lor tea Saturn. Nu pute biata zeita
sa se bucure i ea de copiii ei, ca toate femeile i sa
aiba i ea parte de placerea de a fi mama. Pana acum
mancase pe Vest, pe Ceres, pe Pluton etc. cand Rhea

spre ali scap copilul ce avea sa nasca, alerga la un

iretlic. Se ref ugia In Creta, In peVera Dicte, unde dete

zile lui Zevs-Jupiter i flerei-lunona. Aceasta a fost

numai decat devorata de Saturn. In locul baiatului, ins,

Ii dete sa Inghit un bolovan Inf4at In scutice, iar

Jupiter fu Increclintat de Rhea surorei sale Themis, care

Il dete nimfelor Adrastea i Ida, numite Melisse, ci

sa-I creasca. Acestea 11 hranira cu miere i cu lapte
de al caprei Amalthea. Curetii, nite preoti din Creta,
faceau atata zgomot cu zanganitul armelor lor, a Saturn
nu putea sa auz tipatul copilului. Inteuna din zile capra
Amalthea i-a rupt de un arbore un corn; o nimfa 'if

www.digibuc.ro

NASTEREA 51 COPILARIA LUI JUPITER

33

gsi, V invll 'in frunze verzi i II duse ,incarcat de fructe

la buzele lui Jupiter. Cand Jupiter se facii, "in urma,

stApan al ceriului, puse pe Amalthea printre stele, unde
estrdluce0e i astazi, sub numele de Constelatiunea
caprei. Din pielea ei se Mai vestita egid, scutul Mi,
nervei. Acest scut
nu pute fi pdtruns

de nici o sgeatd.
Cornul Amaltheei
fu prefacut In

Cornul abundentei. (Fig. 13).

Jupiter crete
repede. Intr'un singur an s'a simtit

atat de voinic

de puternic, Ca' se

hotri sa pedepseascd pe crudul

sdu tea.

Fig. 13.

Zevs-Jupiter si Curefii.
Baso-relief antic.

Metis, zeita pre-

vederii i' a intelepciunii, care in urmd ave s devie

sotie a lui Jupiter, dete lui Saturn un vomitiv, dupd
care a trebuit s'd verse pe copiii Inghititi: Hestia-Vesta,
Hera-luno, Demeter-Ceres, Hades- Pluton, PoseidonNeptun. Cu ajutorul fratilor sdi, Jupiter goni pe Saturn
i-i Imprti cu ei domnia lumii : Pluton lud infernul

Neptun marea, iar Jupiter ceriul i pmntul, ca

rege al zeilor .i al oamenilor.

Mitologia greco-romanA in lecturA ilustrati.

www.digibuc.ro

24

G. POPA-LISSEANU

2. TITANOMACHIA
Jupiter, inainte de a-si fi statornicit domnia asupra
lumii, av sd poarte o multime de lupte crancene. Mai
inti se ridicard impotriva lui Titanii, cari Incepura, In
cmpiile Thessaliei, o lupta ingrozitoare. Jupiter, ajutat
de ceilalti zei, lua pozitie pe Olymp; Titanii se asezard
pe muntele Othrys din fa-rd. Lupta fu crunta; zece ani
se bdturd necontenit, facand sa rsune marea, ceriul si

pdmntul, fara ca, insd, rasboiul sa se poata hotari

pentru veo parte sau alta. Gea sfatui atunci pe Jupiter

i pe ceilalti zei, cari ii luasera partea, sa cheme In

ajutorul lor pe Cyclopi (fulgerele) si pe tlecatonchiri
(furtunile). Acesti monstrii steteau in Tartar, inchisi de
Saturn. Monstrul Kampe le pazi intrarea si nu-i lsd
sd iasa de acolo. Jupiter omori mai intiu pe Kampe,
apoi scoase In ajutorul sau pe ceilalti monstri din infern.
Veseli si plini de recunostinta, cd au fost liberati, pun
mana pe arme. Cyclopii, trei la numdr, Brontes Steropes
i Arges, erau de o marime colosald, cu tm singur ochiu
In mijlocul fruntii. Ei deterd lui Jupiter fulgerul, care
statuse pana acum ascuns In maruntaele parnntului,
lui Neptun tridentul, o furcd cu trei dinti, simbolul viitor
al acestui zeu, iar lui Pluton, un coif care faced pe zeu
nevzut. De asemenea Hecatonchirii, si ei trei la numar,
Briareus, Cottus i Gyges, trei frati fiecare cu cte o
sutd de brate si cu Cate cincizeci de capete, tinura sa-si

arate recunostinta lor. Dinteo singura data aruncau

asupra Titanilor Cate trei sute de stnci. Jupiter le dete

de baut nectar, de mncat ambrozie si insuflndu-le

curaj a inceput lupta ingrozitoare. Dad ai fi vazut, sau
daca ai fi auzit atta vuet si atta lumina', ti s'ar fi parut

ca se narue ceriul si pmntul; caci er un sgomot

www.digibuc.ro

GIGANTOMACHIA

35

infernal, fcut de pmntul frmntat si de ceriul prd-

vAlit peste pmnt: asa de mare er lupta intre,zei.

In acelas timp, se urnird vnturile, cari ridicau praful,
si tunetul si fulgerul si trdsnetul arztor, armele marelui
Jupiter. Vuetul er asurzitor; si, In aceastd harhalaie
necontenitd de invlmsald ingrozitoare, fiecare isi ardtd.

puterea bratului sdu.

Pentru ca Jupiter sa se foloseasc de toate armele
sale, deslegd vnturile. Acestea duserd praful si fulgerile
In obrajii Titanilor. In cele din urm5, acestia furd sdrobiti
de armele Hecatonchirilor, de fulgerile Cyclopilor si furs&
siliti sa se dea biruiti. Zeii invingtori ii puserd in lanturi

si-i aruncard in negrul Tartar. Hecatonchirii II pkesc

acolo, in acest locas ingrozitor, unde, dacd ar cddek
un muritor, n'ar ajunge prt la ei, inteun an intreg.

3. GIGANTOMACHIA
Ge rbd cu mare amdeaciune soarta Titanilor, a

fiilor sdi, de aceea se hotdri sd pedepseasc pe zei

pentru cruzimea lor. Pentru aceasta crei pe Giganti,
niste monstri ingrozitori, la privirea cdrora chiar zeii.
pdliau. Setosi de luptd, nydlird din pdmnt, si, ca si

atace ceriul, ingrmdird munte peste munte i, din.

vrful acestora, aruncau trunchiuri de copad si bucdti,
de stncd. Zeii furd cuprinsi de spaim la acest atac
neasteptat. Un oracol insd prezisese cd Gigantii nu vor
puted fi biruiti dect cu ajutorul unui muritor.
Atunci Jupiter chemd in ajutor pe Heracle-Hercute.
Indatd ce Gea a aflat despre aceasta, puse sd se caute

ierburi fermecate, cu cari sd apere pe Giganti contra

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

36

armelor muritorilor. Dar Jupiter, ca sd stangeneascd pe

Gea, a dat ordin zeittilor de lumind, Eos (aurora),

Helios (soarele), Selene (luna) sd nu rdsard, iar el, In
timpul acesta, a smuls toate ierburile vrjite, pentru ca
sd nu le mai gdseascd Gea. i acum, incep lupta. TO
zeii luptau din rdsputeri, iar printre acetia mai ales
Hercule. Aci, un gigant er ucis de o sdgeat, dincolo
un altul, de fend aprins; unul acted lovit de buzdugan,
asupra altora se aruncau insule i munti de foc. Inaintea

Fig. 14.

Hecate in lupt cu Giganfii.

Rel-ef de pe eland lui Jupiter dela Pergam, azi la muzeul din Berlin.

tuturora Insd, Jupiter, cu puternicul sail fulger, culch la

pmnt pe cei mai multi, pdnd ce In sfdrit nimenea

nu se mai sculd de jos. (Fig. 14 i 15).
Supdrat i mihnitd din cauza pieirei Titanilor

a Gigantilor, Gea hotrI si se rdzbune pe and cale.

De aceea, dete na0ere unui monstru mai hidos deck
toti cei de pand acum, produse pe ingrozitorul Typhaon
sau Tiphoeus. Acesta, avdnd erpi Incoldciti In jurul
sdu, Incepe lupta In potriva ceriului, aruncdnd stanci
aprinse i sufldnd din ndri i gull pall de foc. Prin
Infdtiprea sa, MO In spaimd Intreaga adunare a zeilor.

www.digibuc.ro

GIGANTOMACHIA

37

Ace Oa o luara la fuga i transformandu-se In chip de

animale, ca sa nu fie recunoscuti de Typhaon, se ascun-

sera In Egipt. De atuncea Egiptenii au inceput sa se

inchine zeilor lor, Inftipti sub forma de animale.
Chiar puternicul Jupiter o lua la fuga i, cu toate
ca arunca fulgerile sale In spre monstrul ce-I urmria,
era cat pe ad sa fie prins. Atunci marele zeu scoase
securea sa de diamant, la vederea careia mon*trul o tull In alta parte. Fugi Ora la Caucas, unde

Fig. 15.

Jupiter in 1uptA cu Giganiii.

Relief de pe altarul lui Jupiter dela Pergam, az; la muzeul din Berlin.

intre zeul ceriului i Mire Typhaon se dete o lupta

crancena. Jupiter crez ca a biruit pe monstru, de oarece,
din miile de rani ce i-a pricinuit fulgerul, tinea sangele

iroaie. Din acest sange, Insa, rasarira ca prin minune

o multime nenumarata de balauri, cari trantira pe zeu
la pamant, iar Typhaon Ii rapi securea, ii Mid vinele
i coardele dela maini i dela picioare i, aruncandu-1
-pe umerii sal cei lati, Il duse In Cilida, unde II inchise

inteo petera plina cu pucioasa. Vinele i coardele

www.digibuc.ro

38

G. POPA-LISSEANU

tiate le Infaura Inteo piele de urs i puse un balaur

sa le pazeasca, In vreme ce el, monstrul, se duse repede
sa dea de urma celorlalti zei. Nu numai vinele i coardele

lui Jupiter, dar chiar i fulgerul ce-1 rpise zeului, Il

dete In paza balaurului. La ueratul puternic al balau-rului, se repezira toti erpii sa se rasboiasca cu sta.
panul zeilor, i lumina zilei fu Intunecata, ca de o umbra
groas.
In vremea aceasta, trecand din intamplare pe acolo

Cadmus, Jupiter ca sl-i redobandeasca fulgerul i

vinele, Ii propuse sa zideasca o colib A, In care sa atraga

pe Typhaon prin sunetele melodioase ale flautei sale,

caci Cadmus era un mare cantaret. e Canta, Cadmus, II
zise, i vei da Inapoi ceriurilor seninatatea lor de odinioar. Typhaon mi-a rOpit fulgerul i nu mi-a mai rmas .

decat egida : dar ea nu poate s-mi fie de nici un folos

impotriva focurilor puternice ale fulgerului. Fa-te cioban,
pentru o zi, i fluerul tau ciobanesc serveasca-mi, ca
sa mi se redea imperiul, mie, pastorul etern al lumii.
Serviciile tale nu-mi vor fi fail rasplata; tu vei fi

un nou creator al armoniei din univers 1 prea frumoasa Harmonia, fiica lui Marte i a Venerei, va fi
sotia ta.
Cadmus se prefac numai decat In cioban i stand

proptit a lene pe un stejar, facea sa rsune pdurile

din prejur de sunetele flautei sale.
Typhaon ramase Incantat; se apropid de locul, de
unde veniau sunetele fermeatoare. Atunci Cadmus se
prefac ca are frica de fulgere; Typhaon, ca sa-1 scape
de aceast frica, le ascunde Inteo petera. Jupiter, Insa
face &A se lase un nour, In care se as cunde el Insu,

In timp ce Tiphaon ascult sunetele armonioase ale

lui Cadmus. Astfel isbuti &A pun mana din nou pe
fulgerile sale.

www.digibuc.ro

GIGANTOMACHIA

39

Pdcdlind astfel pe monstru, hpiter se sul apoi

pe carul sau de tunete i call sai intearipati se puser
-pe urma lui Typhaon. Acesta fugi de fulgerele zeului
pind la muntele Nysa. Ad monstrul flmnd, la Indemnul Parcelor, mncd nite fructe cari fcur
:scazd puterile. Indata ce, ins, vdza pe Jupiter cA se
.apropie, o lu din nou la fugd i nu se mai oprl pand
aompueiRempimminympRomillpiniamlopimminioluilo,
hittia
7-=

E
MitHouniumuniunimpainuimpitmunuoulimiumummilitiniutinimumulif-:

Fig. 16.

Un Gigant.
Dup o piatr antia gravat.

n Tracia, pe muntele Haemus. Ad, pe muntele Haemus, (haema sane, I3alcanii de stzi, numiti dupd
sngele ce curse din rnile monstrului), se dete o luptd
disperat. Jupiter arunc fulgere peste fulgere, Typhaon stnci peste stnci. Fulgerele Insd, furd mai
-zdrobitoare dect stncile i monstrui biruit o lud din
:nou la fug i'nu se mai opri pan in Sicilia.

www.digibuc.ro

40

G. POPA-LISSEANU

Aici II ajunse 5oarta, cad Jupiter

II

aruncd tat

pmnt i rsturnd peste el muntele Aetna. Acolo zace.

acum i, cnd se Intoarce sau se m*A, se cutremurd pamntul. Cnd rsufl, fumeg muntele i cnd:
se mnie ies flacri i foc din vrful
1i plsmuiau c igantii, i mai ales Typhaon, sunteruptiunile vulcanice.

Astfel pierl acest monstru, despre care poetuli

Hesiod ne spune: Mini le puternice ale acestui gigantT,
lucrau frd incetare, iar picioarele lui erau neobosite.1'

Pe umerii sl se ridicau o sutd de capete de balauringrozitor, fiecare cu cte o limb neagra ; ochii
chii, In capetele lor monstruoase, scoteau flacri str

lucitoare; gurile lor hidoase scoteau mii de suneteneintelese i, cte odata, aa de ascutite ca zeii nii
nu puteau s le auz; erau cnd un muget de taut
slbatic i fioros, cnd un rget de leu teribil; adesea
ori, o minune; ltratul unui cine sau urlete asurzitoarede cari resunau muntii cei Matti.. (Fig. 16).
Inainte de
statornia definithz dontnia sa, Ju

piter mai av de Infruntat o ultimVluptk

Neptun ave doi fii, pe uriaii -Otos
numiti i Aloizi, dup numele unui alt printe al lor,
Aloeus. Impliniserd abia noud ani, cnd eru deja de
o inltime de nou stnjeni i de o grosime de noud.,

coti, aci primir dela tatl lor InsuOrea de a cre0e .

pe fiecare an cte un stnjen In Inltime
ate un.
cot In grosime. La aceast vrst de 9 ani, vestird
lui Jupiter rsboiu i puser unul peste altul muntik
Pelionul, Ossa i Olympul. Zeii se Ingrozia de acest
atac nea0eptat i desigur ar fi fost biruiti, dad uriaii
nu s'ar fi grabit s declare rdsboiul, i daa ar mai,
fi ateptat Ina ctiva ani.
Ephialtes pretinse s ia de sotie pe tunona, Otos:

www.digibuc.ro

GIGANTOMACHIA

41

-pe Diana. Cel dinti care se opuse cererifor lor a fost

Marte. Acesta pornl rsboiu In potriva gigantilor. Fu
ins Invins, bgat In lanturi, unde a stat legat timp de
1:3 luni, si din cari lanturi n'a putut fi scApat decal
-numai prin ticlesugul lui Mercur (Fig. 17). Tot prin.
viclenie au putut fi rApusi si uriasii. Diana lud figura
:unui cerb, alergd Intre ei si in vreme ce, si unul si
ltul, aruncau cu sgetile lor In spre cerb, acestea

Fig. 17.

Marte frilnfuit i pdzit de Otos I Ephialtes.

Dupa o scuipturi de Flaxman.

ratinser pe giganti, cari cAzurd morti fiecare de mna

Iratelui sau. Ca pedeapsA pentru Indrsneala lor, au

lost tintuiti In intern de o coloank unul la spatele celuilalt, si legati de jur Imprejur cu serpi veninosi. In
warful coloanei st o bufnit, care, prin critul ei, nu-i

www.digibuc.ro

42

G. POPA-LISSEANN

las s doarma niciodat, iar un uliu Ie mnnca merett

mruntaele cari cresc neincetat.
Aceasta a ,fost ultima luptd ce au incercat-o montrii asupra ceriului; de atunci zeii trdesc liniOiti 1
neturburati de nimeni 1).

4. ATOTPUTERNICIA LUI JUPITER

Jupiter este cel mai mare zeu i are privegherea_
peste tot ce se intmpl, In ceriu, pe pmnt i pe
mare. Zeu al atmosferei, el e purtat in carul sdu trasde nite telegari Intearipati, cari nechiazd slbatic deasupra nourilor; el arunc fulgerul omorItor, adura_
nourii si-i gonete, face sd cadd ploaia, zpada i grindina i- sgudue totul printr'o Incruntatur de sprinceana.
Tronul salt este sus In ceriu, pe Olymp, un munte

inalt din Thessalia, ale cdrui vrfuri sunt Invalite de

nouri. De aceea i poartd el numele de Olympicul..
Din Ipaltimea ceriului prive0e la faptele i putfrile
oamenilor. Ad, In Olymp sunt palate de strlucire neInchipuitd, In care se fac ospetele zeilor i In caretin ei sfat. Soarta oamenilor, fericirea i nefericirea
pmnteasc, bogtia ca i sdrAcia, viata ca i moartea,.
atrnd de .el. Zeii, urzind destinele srmanilor muritori,
au hotarit ca oamenii sd trdiascd In trudd i necazuri
i numai ei, zeii, &A fie lipsiti de orice grije. .Doud
butoaie stau In pragul lcaului lui Jupiter i ele sunt
pline de toate darurile: Intr'unul sunt bunurile, Intr'altuL
relele. i Jupiter fulgertorul, amestecnd aceste daruri
1) Titanomachia, ca i Gigantomachia, fnchipuiesc prefacerile geolo
gice ale pAmntului fnainte de a ajunge in starea sa de astazi.

www.digibuc.ro

PEDEAPSA LUI LYCAON

43

irimite unuia binele, altuia rul.

ce a avut parte
de daruri rele, cade jertf ocdrii; foamea blestematd
-11 roade pe pdmantul cel mnos, trdiete necinstit de
zei, necinstit de oameni. (Fig. 18).
Jupiter are In paza sa buna randuiald In lume
-ca cheza al cuvantului dat, al jurdmantului fcut, el
pedepsete pe cel
calcd cuvantul, pedepsete pe
sperjur. El are in grija sa pe caldtori i vegheazd ca
legdturile de ospitalitate sd fie tinute. Un oaspe, un
_strein, era socotit ca un trimes al ceriului, ca un protejat al lui Jupiter. Acesta, pogorandu-se din cand in
.cand printre muritori, pedepsi cu asprime pe cei nellegiuiti i rdsplti cu drnicie pe cei buni i primitori.

5. PEDEAPSA LUI INCAON

Lpcaonne spune poetul Ovidiua fost un rege
din Arcadia, in Peloponez. Afrand Jupiter cd acest rege

insetat de sange, omor pe toti strinii, CO se intamplau sh vie in tam sa, spre a se convinge de adevr,
.a luat chip de orn i s'a hotdrit sd se ducd la palatul
llui Lycaon.
seard, tarziu in amurg, Jupiter intrd in palatul

-neospitalierului rege i prin oarecari semne ddit sd se

inteleagd cd a sosit un zeu. Multimea alerg din toate
-pdrtile s se inchine, cdzand in genunchi inaintea stri-nului. Lycaon Insd, hid in bdtae de joc aceast rugd'dune a multimii. cc-0 s vedeti voi, zise el, dacd acest

strain este un muritor sau un zeu. In acest moment

lu hotdrirea in sufletul sdu s omoare pe oaspe la
noptii, in momentul cand 1-ar fi cuprins somnul.

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

44

Inainte insd de a-i pune planul in aplicare, poruncl sdi.

se taie un obstatic, trimis al poporului Molossilor, i

parte din membrele acestuia puse s le Earn' de viii

in apd clocotif, iar altd parte sd le frigd la foc. In urml
le aduse pe masd, pentru cina oapelui strain. Jupiter
care observase i ti toate Fe le ce se petrecuse, fc
s ia foc casaI Surprins de aceasta, regele fugl in cmp..
Vol sd vorbeasca, dar in zadar. Strigdtul sdu er urlet,

hainele sale se prefAcurd in bland de Or, bratele in

picioare, i in loc de orn, alergd pe cmp un lup insetat
de snge. (Lycos, in grecete, Insemneazd lup).

6. PHILEMON SI BAUCIS
In acela timp, Jupiter Vied i s rdspldteascd pe
cei cari pziau legile ospitalittii. Dovadd despre aceasta,

legenda lui Philemon

i Baucis, povestitd de poetut

Ovidiu:

Pe o colind din Frigia se poate.veded i astzi un

stejar de mii de ani i aldturi de el mu teiu, de aceea.
varstd.-Amndoi sunt adositi de un zid scund. Nu departe.

de ad se afld un lac Intins; odinioard er un ora i

o cmpie populatd, astzi este ldca al pescdreilor
liitelor. In aceste locuri veni odatd, Jupiter in chip de
orn muritor. Er intovdrit numal de fiul sdu Mercur
cu toiagul in mnd, dar frd de aripi. Pe la mii de case
se abdturd ei, cernd loc de gdzduire, dar mii de zavoare
le inchiserd uile. Una singurd i-a prirnit, un mic bordeiu,.

acoperit cu pae i stuf.

Aici, in aceastd cdscioard, btrna 13aucis, plind de:
cucernicie, i unchiau1 Philemon, de aceea vrstd

www.digibuc.ro

Fig. 18.

Zevs-jupiter.

Bust gsit la Otricoli, muzeul Vaticanului, Roma.

www.digibuc.ro

PHILEMON

1 I3AUCIS

45

ea, s'au unit In tineretele lor si acl, in acelas bordei,

au imbdtranit impreun. Mrturisindu-si sdricia lor si-o
fceau mai usoard, si si- o rbdau cu bdrbatie. In acest
bordei n'aveai sd cauti stapani si servitori; toald-faniilia
o alcdtuiau numai ei doi. Ei porunciau si tot ei aduceau
la indeplinire poruncile.
Indata ce zeii cdlcara pragul bordeiului, aplecan-

du-se, bine inteles, In usa cea scuna-mosneagul Philemon i-a si poftit sd seazd, punandu-le inainte o lavitd,

peste care l3aucis intinse cu ingrijire o pdturd tardneascd. Apoi baba dete la o parte cenusa din vatr si
Map focul rdmas din ajun, aprinzandu-1 cu foi uscate
si cu surcele, In cari sufl cu toatd puterea ei de bdtrnd.
Puse pe foc aschii si vreascuri, uscate dupd cuptoriu,
taiate mdrunt, si deasupra lor, cusba cu un ceaun. i,
in vreme ce I3aucis curdt ceapa adusd de brbatu-so
din grddinita udatd de un paraias, Philemon cu o furca
ridicd o bucatd de sldnin afumat ce stetea de mult
vreme atarnatd in grindd, si Mid o felie ingustd pc carg
o 1)60 In apd fierbinte. i, ca s insele vremea si sd

o scurteze pand s se gdteascd mancarea, se pun la

vorbd. Agdtat de o toartd stete atarnat inteun cuiu In
pdrete un ibric de lemn; il umplurd cu apd incropitd si
zeii isi spdlard picioarele. In mijlocul colibei era o lavitd

cu perne infundate cu muschiu; picioarele si laturile

lavitei erau de salcie. Baba intinse pe lavitd hainele
ce de obiceiu le intindea riumai In zile de sdrbdtoare;
nu-i vorbd si hainele acestea erau Invechite si Mil pref,
potrivite tocmai pentru lavita de salcie. Pe ea se asezard zeii. Baba, suflecatd si tremurand din maini, puse
masa. (Fig. 19).

Un picior al mesii era insd mai scurt. Un harb

varit dedesupt, il fdca si pe acesta la fel cu celelalte.
Apoi sterse masa cu mentd xierde si mirositoare. Pe ea

www.digibuc.ro

46

G. POPA-LISSEANU

puse msline, coarn tomnatick tinutd in saramurk apoi

laptuck ridichi, brnzd si oud coapte in spuz; toate in

vase de pmnt, plin cu vin, si ulcele de fag, smaltuite

www.digibuc.ro

PHILEMON SI BAUCIS

47

pe dinuntru cu ceara. Dupd putin timp, sosesc martcdrile incalzite la foc si un vin care n'avusese vreme

s se invecheasca. In urm, eland la o parte vinul,

incepe desertul. Se adusera, In niste cowl* largi, nuci
si smochine si curmale sbrcite si prune si mere parfumate si struguri culesi din vita purpurie. In millocut
mesei a asezat un fagur alb de miere; dar, mai presus

de toate, au adus mosnegii o fata vesela si o inima

sdraca, dar plin de bundvoint.
Intr'aceea, de cte ori se golia ulciorul, el de err

se umplea din nou si cu totii vedeau cum sporeste

vinul. Uimiti de aceast minune, batranii incep sa tremure si cu minile ridicate spre ceriu, sfiosul Philemon_
si sfioasa l3aucis, cad in rugciuni si cer iertare pentru_
mncarea si masa lor cea saracacioas. Aveau o singurd
gasc, unica paza a bordeiului lor; se gatiau tocmai s_
o jertfeasca pentru zeii gazduiti. Ea 'frisk cu aripele

ei cele WV, face s se oboseasc zadarnic batranii,

impovrati de ani si, multa vreme, II ademeneste cnd
ad, cand colo; in sfarsit, ea cauta loc de scdpare chiar
la picioarele zeilor. Acestia ii opresc s o taie.
Da, suntem zei, zisera, si avem sa pedepsim pe
nelegiuitii vostri vecini; numai voi yeti fi scutiti de
nenorocire; prsiti numai dect casa voastra si urmati-ne pe varful acestui munte.
Amndoi se supun cu smerenie, si sprijinindu-si
batrnefele p.e toiagurile lor, se silesc s-si dud pasii,
tras-grpis, pe inalta colind. Erau departe de vrful
colinii, ca de o batae de sageata, cand, intorcandu-si
capul, zaresc inapoia lor tot satul scufundat inteun lac
de ap; numai bordeiul lor mai rmsese locului. Pe
cnd se mirau de acea minune si plngeau soarta vecinilor

lor, iat ca deodata acea coliba sardcacioasa, mica chiar

si numai pentru doi stapani, se preface intr'un templu

www.digibuc.ro

48

G. POPA-LISSEANU

i in locul furcilor ce sustineau acoperisul se indltd

coloane mandre; stuful se Mat aur galben; podina se
acoperl cu marmord; usile se IncArcard de sculpturi
'bogate si de aur strluceste acum intreg bordeiul lor.
Atunci pdrintele zeilor le grl astfel: .Tu unchias
iubitor de dreptate, i tu, femeie vrednicd de un asemenea bArbat, spuneti ce dorintd aveti? Bdtranii schim-

bard cateva vorbe si Philemon tdlmci dorinta lor

comund: Dorinta noastrd este s fim preatii i phitorii
templului vostru i, fiindc ne-am petrecut veacul in

plind unire, acelas ceas s ne ia pe amandoi, sd nu

vdz rugul sotiel mele i nici ea sd nu vazd pe al meu.
Dori* lor se implini. I3dtranii pzird templul toatd
viata. Incrcati de ani si de vremuri, pe cand inteuna
din zile steteau dinaintea templului, pe treptele sfinte,
povestiau trecdtorilor intamplarea acestor locuri,
l3aucis se pomeneste cd Philemon se acoperd de frunze,
bdtranul Philemon se pomeneste c Baucis se acoperd
de ramuri; o -scoart rece i infdsur incet-incet. Cat
-timp puturd sd mai vorbeascd si-au spus vorbe dulci.
Adio sot, adio sotie, au fost ultimele lor cuvinte
in aceeas clipd frunzisul acoperl gurile lor.

Unul a fost prefcut in stejar, celdlalt in teiu si

multd vreme, in urmd, locuitorii de pe acolo ardtau
acesti copad sacri, de cari atarnau ghirlande de flori.

7. POTOPUL.DEUCALION 1 PYRRHA
Dupa ce pedepsi pe Lycaon pentru fdrdailegile
sale si rdsplti pe Philemon si Baucis pentru bundtatea
inimii lor, Jupiter se intoarse in Olymp, unde adund la
sfat pe toti zeii i unde le spuse toate Cate a vdzut

www.digibuc.ro

POTOPUL.

DEUCALION 5I PYRRHA

49

pe pamant. Pentru ca, insa, sa starpeasca raul din

-radacin, se hotarI sd piarza intregul neam omenesc.
Dar, de oarece prin fulgerile sale, daca le-ar fi
aruncat in omenire, ar fi luat foc i parnantul i bolta
eereasca i ar fi ars osia lumii pe toata intinderea ei
i de oarece ii aduce aminte ca destinul a fixat In
-viitor un timp, cand marea i pmantul i palatul ceriului

vor fi mistuite de flacari i cand minunata maina a

lumii se va prapadi inteun groasnic cataclism, a pus
la o parte fulgerele ce i-au faurit Cyclopii i a hotrit
o altfel de pedeapsa. A hotarit ca intregul neam orne-nesc sa fie Inghitit de ape, cari sa se reverse pe pamant
din toate partile ceriului. De aceea, inchise numai decat
in petera lui Eolus Crivtul i toate vanturile cari
impr4tie nourii i. nu lasa In libertate decat Austrul
care aduce furtunile i ploile. Austrul sbura numai decat pe aripele sale umede; fata lui teribild se acoperl
de un nour negru ca 'Acura, barba ii se ingreuia de
nouri; din parul lui cel alb curgeau valuri, pe fruntea
lui edeau negurile, iar din san ii pich apa. Indat ce

mana sa a apasat nourii atarnati In aer, se auzi un

mare bubuit. Din inaltimea ceriului se naruiau revrsandu-se puvoiuri de ploaie.
Iris, curcubeul, pristavul lunonii, gtita In baine de
ielurite culori, soarbe apa marilor i adapa nourii. Sece-riurile sunt culcate la pamant; ndejdea agricultorilor
nimicita cu totul i, inteun moment, zadarnicita munca
4dintr'un an Intreg.

Mania lui Jupiter nu se mu1tume0e numai cu

apele ce se varsa din ceriu; cere i ajutorul fratelui

sau Neptun, regele mrilor. Acesta chema indata in
adunare, in palatul sail, fluviile, carora le gal astfel:
-4\l'arn nevoie de lungi discursuri. Desf4urati-vd toate
puterile voastre; repeziti-va i deschideti toate izvoaMitologia greco-romana in lectur ilustrata.

www.digibuc.ro

50

G, POPA-LISSEANU

rele voastre, rsturnati digurile i dati frnele tuturor

apelor.

AO e porunca.Acestea se intorc pe acas 0_

dau drumul isvoarelor cari se restogolesc In mare
Inteun puvoiu fArA fru. Insti Neptun izbi cu tridentut
sau In pmnt. Acesta se cutremur i deschizndu-se-

fcn loc apelor cari Incepurd s dea navald din toate

partile. Fluviile umflafe se rostogolesc pe intinsul cm-y
piilor, trInd In torentul lor i plante i copaci i turmei oameni i case i temple i sanctuare. Dack pe id

pe colo, a mai Minas vreo cas, putnd s Infrunte

furia valurilor, unda trece peste acoperiul ei i turnurile cele mai Ina lte sunt Ingropate In fundul vAltorii.
Acum uscatul nu se mai deosebi de mare, o apd erA

peste tot, iar marea nu mai ave trmi. Oamenii se

urcd, unul pe un vrf de colina, altnl pe o band i
vslesc, pe unde mai Inainte araser cu plugul. Unut
plutete pe deasupia semandturilor, sau pe deasupra
casei sale Inecate, cellalt prinde peti In vrf de ulm...
Dacd ancora g'ar putea arunc, s'ar Infige In vreo livadd verde ; brcile Ii fac drumul peste dealurile
acoperite cu vii i, pe unde mai Inainte ciuguliau iarbd
cpritele uware, acum se tolnesc focele cele urAte_.
Nimfele Neidele se mird vaznd aCum, supt apele lor,,..
dumbrdvi si orase si palate. Delfinii Isi au locuinfa
acum prin pAduri ; sar si izbesc cu cozile lor vrfuri
de stejari. Lupul inoatd printre oi, leul roscat si tigrul
sdlbatic Inoat prin valuri. La nimic nu-i mai foloseste.,
acum mistrefului puterea dintelui, la nimic nu-i mai
foloseste cerbului sprintenia picioarelor. Pasdrea ratd-

citoare, cdutnd in zadar un locsor uscat, unde sd-si

repauzeze pufin aripele-i obosite, cade 'in mare. Enorma
revarsare de ape acoperise tofi munfii si- acum pentru,_

Intaias data, vrfurile lor erau isbite de valuri. Ome--,

www.digibuc.ro

POTOPUL.

DEUCALION SI PYRRHA

51

-nirea mai toata a fost inghitita de talazuri; pe cti i-a

-crutat apa, au cazut biruiti de groaznica foame.
Intre Attica si l3eotia se era Phocida, o tara bopgata, mai inainte de acest potop. Acum, fiind tot una
ccu marea, nu era dect o campie de ape. In aceasta
-lark un munte Malt cu cloud vrfuri, se pierde intre
rstele. E Parnasul care se ridica deasupra nourilor.
Deucalion i sofia sa, scapnd numai ei amndoi
'-pe o mica barcd, se oprira ad, singurul loc pe care
-nu-I acoperiserd apele. Se coboard si fac inchinaciuni,
,1-mai intaiu nimfelor coriciene, cari locuiau la poalele
Parnasului, apoi celorlalti zei, stabiliti cu locasurile lor
Te acest munte, si care, pe atunci, dadea oracole In
aceste locuri. Pe vremea aceea n'a existat om mai bun
-si mai drept dect Deucalion si nici femeie mai evla-vioasa dect Pyrrha.
Cnd Jupiter a vzut lumea prefacuta inteo mare
nesfarsita si cnd dinteatatea mii de oameni a vazut
Ca' n'a ramas decal unul singur, si din attea mii de
femei, o singura femeie, amndoi fara pacate, amandoi cucernici, a imprastiat nourii, poruncind Crivatului
sa-i risipeasca si a desvelit parnntului ceriul si ceriului
pamntul.
Furia marii se potoll, stpnul oceanului isi puse

jos tridentul si astampard apele... Marea se retrase

Intre termii sai, fluviile incepura sa scaza si sa intre
In albiile lor. Dealurile pareau ca cresc din unde, si
-patnntul a se ridica pe masura ce apele se retrdgeau. Copacii isi descopere capetele lor, pline Inca de
noroiu, dupa se statusera atta vreme sub valuri.

In sfarsit; pamntul ajunse In stare sa de mai

Inainte. Cand vaz, Insa, Deucalion lumea golita de
oarneni si pamntul pustiit, zacand inteo a dnca sin- guratate, II podidira lacramile si zise sotiei sale Pyrrha:

www.digibuc.ro

52

G. POPA-LISSEANU

0 sord, o sotie, o femeie, tu care singurd mai supravietuieti sexului tdu, tu care ai fost legatd de mineprin legdturi de sange, printr'o origine comund, iar in.
urmd printr'o cdsdtorie, de ad Inainte ne va legd Insd
nenorocirea. Pe Intreg Intinsul pdmantului, dela apus
pand la rdsrit, nu suntem decat noi doi. Toti ceilalli
ii au mormantul in apd. Cu toate cd, nici chiar acum

nu sunt sigur de vie* noastrd. Si acum, m mai ingrozesc nourii de pe deasupra capetelor noastfe. Sdrmand femeie, dacd ceriul ar fi voit ca tu sd scapi
fdrd mine, ce te-ai fi fdcut? Singur, cum ai fi putut
sd rabzi atata nenorocire ? Cine te-ar fi mangaiat In
durerea ta ? Cat despre mine, crede-md cd, dacd te-ar
fi inghitit pc tine marea, marea m'ar fi Inghitit i pe
mine impreund cu tine. 0, dacd a puted cel putin sd,
refac neamul omenesc, dupd exemplul tatAlui meu
Prometheu; o, dacd mi-ar fi dat sd insufletesc, ca f.
el, tdrana frdmantatd In mainile mele! Acum noi formdm

Intreaga rasa' omeneascd; a au voit zeii, ca noi si

fim singurul model al omenirii intregi. Astfel grdi el
i plangeau Impreund.

In cele din urmd se hotdrIrd sd ceard ajutorut

zeilor i s intrebe oracolele. De aceea, plecard numaidecat la malurile Cephisului, ale cdruia ape, de1
Inca pline de noroiu, curgeau prin matca lor. Ad, dupd.
ce s'au stropit cu apd sfantd pe cap i pe haine, dupd
obiceiul lor cel vechiu, se Indreptard spre sanctuarele
zeitei. Acoperiul templului er plin de muchiu murdar

iar .focul de mull se stinsese pe altar. Sosind la treptele altarului, cdzurd amandoi cu fata la pdmant i
sdrutard cu un fior de groazd, marmora cea rece.
Dacd zeii, ziserd ei, pot fi induioati de rugdciunile
umilite ale oamenilor, dacd mania nemuritorilor poate
fi Imblanzitd, spune-ne, o Themis, pe ce cale se poate

www.digibuc.ro

POTOPUL. - DEUCALIOM 51 PYRRHA

53

reface neamul nostru omenesc, si cu bundtatea ta, (164

o mnd de ajutor lumii scufundate supt ape.
Induplecatd de aceste rugdciuni, zeita le rdspunse
cnd yeti plech din templu, acoperiti-vd capul, descinge-ti-vd hainele si aruncati in urmd oasele bunic&
voastre. Multd vreme rmaserd ca incremeniti, nestiincl.

ce sd creazd; In cele din urmd Pyrrha intrerupse tdcerea i zise cd ea nu se supune poruncilor zeitei.

S o ierte,se rug ea tremurnd,dacd nu indrdsneste s pngdreascd pe manii bunicii sale, risipindu-le

oasele. Totus se gndird multd vreme la intelesul

ascuns al vorbelor echivoce ale oraculului.
In sfrsit, Deucalion i mngie sotia,
cu aceste cuvinte : .Ori m inseald mintea, ori vorbele
zeilor nu pot fi dect vorbe sfinte si nici decum nu_
pot ei s ne sfdtuiascd s facem o nelegiuire. Bunica
este pmntul, iar oasele cred cd sunt pietrele de pc
pdmnt; pe acestea porunceste ea sd le aruncdm IR
urma noastrd. Multd vreme staturd neldmuriti asupra
intelesului acesta. Dar, ce stricd o pron.? Plecard, isi
acoperird capul, i deslegard brul tunicelor i dupd_
sfatul lui Themis, aruncard pietre in urma lor. Pietrile
cine ar pute-o crede, dacd n'ar fi insds antichitatea
martordpierzndu-si tdria si vrtosia lor, se Inmuiard
incetul cu incetul si cdpdtard o noud formd. In urmd,
pe mdsurd ce ele cresteau i pe mdsur ce firea lor

i pierded asprimea, pdreau cd primesc un fel de

figurd de orn, un chip insd nedesdvarsit, intocmai ca o
marmord din care artistul a inceput s croiascd o figurd
omeneascd. Pdrtile moi si pdmntesti ale acestor pietre
se prefac In carne, prtile tari i solide In oase; ceeace
fusese mai inainte vine, vine au rdmas. Astfel, inteun
scurt timp, prin puterea zeilor, pietrile aruncate de-

Deucalion se prefdcurd In brbati, cele aruncate de

www.digibuc.ro

54

Q. POPA-LISSEANU

Pyrrha 'in femei. De aceea suntem noi astazi o rasa

-tare si tibdatoare: noi ddm dovad de originea noastra
.de piatr. Copilul lui Deucalion si

Pyrrhei a fost

_He llen, stramosul Ellenilor, adicA al Grecilor. Astfel

*'a populat din non lumea.

www.digibuc.ro

III. HERA-JUNONA
1. CASATORIA SI CASNICIA LUI JUPITER
CU ILJNONA
ce Jupiter se Masi mare i In vrstd de InsurdD up
toare, a inceput s cutreere lumea in lung i lat..
Inteuna din preumbldrile sale, ava cea dintiu aventurd,

de dragoste. In insula Samos curgea un ru cu apd

cristalind, In care Iunona, Inca fecioar, sord a lui Jupiter,.

obicinuia sd se scalde. Acolo Jupiter vdznd-o desbrd-

cat& fu cuprins de o patimd fr fru i de atunci a

inceput sa o pndeascd doar-doar o va Intlnl odatd
singurd. Fiindc, ns, bdnuia el cd i va refuza iubirea
fiindu-i frate, se transformd Intr'un cuc i se aez pe
un munte, numit de atunci Cochix (cuc).
Ad ven i lunona, de data aceasta singurd; cucuP
cum o Ova, sburd i se aezd pe genunchii ei, ca i
cum ar fi voit sd scape de frigul cel cumplit ce era peacel munte. Junonei i se Mat mild de pasere i, lund-o-

In brate, o Infdurd In haina sa. Jupiter, Insd, Ii lud

acum adevrata sa fire i, fdgdduindu-i c o va lua desotie, de sotie legitimd, devine bdrbatul ei.
Jupiter i Junona avurd nuntd mare. (Fig. 20). La
ea au poftit pe toti zeii i pe toate zeitele, i, dup.&
cum era obiceiul pe atunci i dupd cum mai este el it

www.digibuc.ro

'56

G./OPA-LISSEANIY

..astzi pe la noi, pe la tara, fiecare aduse Cate un dar

bogat. Jupiter, Ins, observa un loc gol printre nimfe.
fr Chelone care lipsi. Mercur, pristavul ceriului, fu
-trimis numai dect &A' o Intrebe de ce nu vine la ospt.

.Chelone declard c ea nu se simte bine dect acasd

Fig. 20. 1..Nunta lui Jupiter cu Junona.

Pictuni pompeiant azi in muzeul dela Neapole.

-si se Incumet chiar sA ia In btaie de joc pe cei doi

-mid. Mercur, supArat foc de aceasta, fcii sa-i caza
.casa In spate si prefcnd-o in broascd testoask o opri
s mai vorbeascA pe viitor, o fc adeca mut, ca sd

;nu-si mai poat bate joc de zei. De aceea, broasca

www.digibuc.ro

JUPITER, JUNONA

57

festoasa, ca'ci Chelone insemneaza in greceste broascl

festoasa, i poarta totdeauna casa in spate si nu poate
sa scoata nici un sunet, nici un strigt.
Desi cdstorit legitim In urma cu lunona, totus acest-

fapt nu-1 impiedech pe marele zeu sa se faca stapand

si al altor femei. Din pricina aceasta ave dese scene
familiare cu sofa sa geloas. Ba odata, Iunona suparata.
din cauza traiului ru ce duce cu barbatul sau si din
cauza deselor certuri familiare, a fugit din Olymp i s'a
refugiet In Beofia.
Fuga de acasa a 3unonei a supdrat mull pe ceilalfi
zei, cari de altfel erau ei de mult mahnifi de purtareal
semeafa a lui Jupiter si 'cu to-0i voir s se rascoale.
Impotriva fratelui lor.
Jupiter, ca sa preintampine vrajba, veni In Beofia

la povafa regelui de ad, Mai o statue de lemn.

Inchipuind o femeie. Pe aceasta a Imbrcat-o In haine
frumoase, a ridicat-o In carul su i o preumbl rds-pandind vorba, ca ar fi frumoasa nimfd Platea pe careave sa o la de sofie i s o ducd In Olymp, unde sa
Inlocuiasca pe Iunona, care parasise domiciliul conjugal.

Cand zeifa a auzit de intenfunea sofului su, se supr

grozav i alergand spre car, sfasi vestmintele presu-

pusei nimfe, rase de spirituala gluma a lui Jupiter si

se impaca cu dansul. Deatunci rmase pentru totdeauna
In Olymp.
*

Cu toate acestea, Jupiter nu pute s-si schimbefelul de viafd din pricina geloziei sofiei sale.' Bo, in_
ciuda lunonei, se hotraste inteo zi sa duc In cerhi
pe un tanr, caruia sa-i dea funcliunea de paharnic,.
funcfiune pe care o ave paria atunci Hebe, favorita.
Iunonei.

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

58

Vzand lute() zi pe prea frumosul Ganymedes, tare

ipAtea turmele tatalui sau Tros, pe muntele Ida din

Troada, fiind rapit de frumusetea lui, sau, cum ne spune
iHomer, ca s dea ceriului o podoabd de care pmantul
inu era vrednic, se transformd In vultur, Il rapete
11 duce in Olymp, unde Ii Incredirrteazd slujba

ode paharnic,. slujba ce o ave liebe, pe care o inde,parta. (Fig. 21).

Hebe era una din fiicele lunonei, cci din casatoria

.acesteia cu Jupiter se ndscura patru copii, Marte

Alulcan i cloud fete Plebe i Ilythia. Hebe, despre

care se mai spune c era fiicd

numai a mamei sale, caci lunona
a nscut-o, dupa ce ar fi mancat

odat la un ospt niste lptuci

era zeita tinerefei
a frumusetei eterne i servi ca
slbatice,

paharnica a zeilor, avand &A verse

nectarul in cupele nemuritorilor.
Fiindcd odat, Wand un pas greit,

a cazut In rasul tuturor zeilor, a

Fig. 21.

Fiebe desmier- fost Inlocuita din insrcinarea ei

dand vulturul lui 3upiter.

Dup o piatr antica grauat

i a fost data, In urma, de sofe,

lui Hercule, cand acesta s'a urcat

la ceriu. In locul Hebei, a fost luat ca paharnic al

zeilor Ganymedes. (Fig. 22).
Intre Jupiter i Ganymede, ne povestete Ludan,
s'ar fi finut urmtorul dialog:

Jupiter.Srut ma, draga, c am scdpat de orice

Trimejdie, a nu mai am nici ciod, nici ghiara.
Ganymede.Ce s'a fcut cu ele? Nu ai venit tu
la mine in chip de vultur sa ma ridici din mijlocul
-turmei mele? Cum te-ai prefcut In orn?

Jupiter. Eu nu sunt nici orn, nici vultur, ci std-

www.digibuc.ro

JUPITER, JUNONA

59

pnul zeilor, si ma' transformasem astfel, numai ca

te rapesc pe tine.
Ganymede.E0 tu Pan? Dar tu nrai nici coarne,.
nid picioare acoperite de par; nici mcar flautul care-,
este semnul acestui zeu.
Jupiter.Nu cunosti tu de loc alti zei?

Fig. 22. Rpira rui Ganymedes.

Tab "made Rembrandt, Muzeul din Efresda7

Ganpmde.Nu; noi insd fertfim in tofi anii luii

Pan cte un tap, la intrarea Iii pestera sa; ct despretine, eu cred c tu esti un giarnbas de copii, din aceia
cari fur copii ca sa-i vnzA.,
Jupiter.N'ai auzit de loc vorbfndu-se de Jupiter,,

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

60

n'ai vazut tu nici un altar ridicat pe munteie Ida

pentru zeul tunetelor i al fulgerelor?
Ganymede.Ce! Tu eti acela care fad tot acest
sgomot care se aude acolo sus i cdruia tatal meu ii

-jertfe0e tot anul un berbec? Ce ti-am facut sa ma

rapeVi? Poate in acest ceas oile mele le mannca
vr'un lup.

Jupiter.Te mai gndeti la oile tale, acum cnd

eti nemuritor i tovar4ul zeilor I
Ganymede. Cum? Nu o s ma mai duci inapoi
tde unde m'ai luat?
Jupiter.
Nu ; caci atunci a fi muncit de
geaba.

Ganymede.-0 s se supere tata, cnd nu ma va

mai vede i m ya bate, ca mi-am parasit oile.

Jupiter. Nu te teme, ai s ramai totdeauna ad.

Ganymede. Nu vreau; lasa-ma sa ma duc, vi-ti
fagaduesc, ca am sa-ti jertfesc pe cel mai frumos
berbec din turm.
Jupiter.Ce naiv eti, ce copil eti! Trebue sa uiti

toate acestea acum, cnd eti in ceriu. i in stare s

Ifaci bine tatalui tau i tarii tale, fara sa-ti pese de
:supararea lor; caci tu nu vei mai fi om, ci zeu i, in
loc de lapte i brnza, tu ai sate hrneti cu nectar
.i ambrozie i ai sa vezi strlucind steaua ta pe ceriu,
,mult mai luminoasa de ct celelalte stele.

Ganymede.Dar, cnd oi vre s m joc, cine o

.sa-mi fie tovara? caci eu aveam pe muntele Ida mai
'multi fovarai de vrsta mea.
Jupiter.Cupidon are s se joace cu tine in arice.
Mngae-ie numai, i nu te mai gndl la lucrurile de pe
pamnt.

Ganymede.Dar ce am s fac eu aci? sunt oi de

,pascut?

www.digibuc.ro

JUPITER, JUNONA

61

Jupiter. Ai s fii paharnicul zeilor, sa le ver0

-nectar n cupe.
Ganpmede.E mai bun nectarul dect laptele?

Jupiter.N'ai sa mai vrei sa beai altceva, cnd

vei fi gustat odata din el.
Regele Troadei fu nernnfgaiat de piei:den:
rea fiului &du. ju-

mai repede decal

vntul. (Fig. 23).
lunona, cand

piter, 'frisk

mede, turba de

vazii pe Gany-

Ii

ltprd durerea,
aratndu-i ca

Incepa sa corn-

.Ganymede a fost

ploteze cu N.ep-

facut zeu nemu-

tun, Apollo
Minerva i se

mnie. De aceea,

ritor i ca 1-a dus

n
unde
ave s devie

hotarird s prin-

zd pe Jupiter

un semn al zo-

sa-1 lege cu Ian-

diacului, supt nu-

turile pe cari le
facuse Vulcan,
anume pentru
aceasta. Dar

mirea de Vrstorul. In schimb

jupiterldete In-

tristatului parinte un buture-de aur i niste

cai cari fugeau

Thetis,
Fig. 23.
RApirea lui
Ganymede.
Statug de marmor clupl
Leocheres.Vatican,Roma.

cea cu

picioarele de argint, afland de la

tatal ei N ereu

www.digibuc.ro

62

G. POPA-LISSEANU

cele ce se uneltiau, se duce repede In Olymp i inViinteazd pe Jupiter despre complotul urzit. Atunci Jupiter
ca s se rzbune alung din cer pe pdmnt pe Neptun
i pe Apollo i nu iarta dect pe Minerva. Pe Iunona
spnzur de ceriu cu un lant de aur, atrnndu-i de picioare cloud nicovale mari. In urm o ierta i pe ea
convocnd pe toti zeii, pe cel mai bait creVet al Olymp.
pului, le gr1 urmtoarele:
,Daca vedea-voiu c vr'unul din zei pe puris se desparte
Ori de-I voiu prinde, svarli-l-voiu in bezna Tartarului negru,,
Colo departe 'de tot, sub pamant, in prapastie acianc,
Temnifa oarba cu poarta de fier i cu pragul de-arama,
Jos Intr'atata sub iad, pe cat sub cer e pamantul.
5ti-va pe urma cat eu pe tofi Ara intrec In putere.
Haide, poftim i cercafi, o zei, ca sa stifi fiecare :
Dac'atarna-vefi un lanf de aur de-a cerului bolt

$i v vefi prinde de el cu tog voi zei i zeife,

Nu yeti putea din pamant la cer sa m tragefi pe mine,
Cel mai Malt domnitor, cu toata stradania voastra.
Dar de m'oi pune inteadins eu singur i trage-voiu lanful,
Sus v voiu smulge spre cer cu pmantul i marile toate ;
Lanful lega-voiu de jur imprejur de-a Olympului culme
5i voiu lisa plutitor sa spanzure totul In aer!
Ilea cat eu covarsesc In putere barbafii si zeii).
Zise, iar dansii ramaserd toti cufundafi In tacere,
Plini de uimire auzind cumplitele vorbe a lui Zeus')

De atunci, lsat cu desavrire liber, s'a dat

C12

totul vietii destrabalate, iar sotia sa Iunona, protectoarea

cdstoriei i a cinstei familiare, se multumia numai cu.
protestri i cu scene conjugale violente. (Fig. 24).

tea mai frumoasd scend casnica intre Jupiter 0_

Iunona a fost In timpul rsboiului troian.
Iunona era dumand Troienilor i protectoare a
Grecilor. Vznd ea ca. Grecii sunt mereu biruiti de.
sgetile lui Hector, se gndi s le dea un ajutor. Jupiter ins, care era dreptatea incarnat, oprise pe zei
privegheze mai de..
s ia parte in rsboiu, i, ca
1) G. Murnu. Oine, Iliada, VIII 19.

www.digibuc.ro

Fig. 24.

Hera -Juno, numitA Barberini.

Statug, probabil, dung un original al lui Praxiteles, muzeul Vaticanului, Roma.

www.digibuc.ro

SOTIILE LUI 3UPITER

63

aproape, se wzd pe inatimea muntelui Gargarus.

Iunora se gndi atunci la un viclesug. Se duse la
Venus i sub pretext, cd aved s facd o vizitd, imprusnutd dela zeita frumusetii miraculoasa ei cingAtoare,
un brat!, care deded celei ce-1 purtd o drAgdldenie
irezistibild. A stfel gdtit, se duse s intalneascd pe bdrintretie un mobatul sdu, prefdcndu-se c vrea
ment. Fiindcd, insd, lunora luase cu sine i pe lippnos,
somnul, Jupiter, regele zeilor, adormi, i, inteo clipd,
Troianii pierdurd toate izbnzile ce le caOigaserd cu
atta trudd i greutate. Cnd s'a deOeptat Jupiter i
a vdzut pdcdleala, o amenintd cu un tratament la fel
cu cel de mai sus. Faptul insd se petrecuse i lunona

i ajunsese scopul.

2. SOPILE LUI JUPITER

Jupiter, inainte de a se

cdsdtorit cu Iunona,
avusese mai multe sotii. Jupiter, regele zeilor ne
spune un poet antic-a luat ca prima sotie pe Metis,
cea mai tiutoare dintre toti zeii i dintre toti oamenii.
lar cnd aceasta erd sd nascd pe zeita Minerva, cea
cu ochii de bufnitd, Jupiter o nghif In pntecele sdu,
dupd sfatul Geei i al Instelatul Uranus, fiindcd astfel
sfluit, ca sd nu aibd demnitatea cereascd altul
dintre nemuritorii zei, In locul lui Jupiter. Cdci er
scris c dintr'nsa aved sd se nascd copii prea intelepti: mai intiu copila cu ochii de bufnit, Minerva,
care sd aibd tdria 1 judecata prevdzdtoare, egald cu
a tatalui ei; apoi i ea aved s nascd un copil cu
suflet semet, rege al zeilor i al oamenilor. Jupiter,
fi

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

64

ins, de mai lainte, I0 inghiti sotia In pntecele sdu,

pentru ca zeita sa-i faca astfel cunoscut i binele i
rul.

A doua oar a luat

cstorie pe strAlucita
Themis, o titanidd, o mtu0 a sa, zeita drepttii i a
egatittii. Ea voise s rmAna fecioark dar Jupiter. .o
sill s-1 ia de brbat. Din aceast cAstorie s'au nAscut trei fete: Dreptatea, Legea i Pacea, cari tustrele
se Ingrijesc de relatiunile dintre muritori.
Aceste trei fete, numite i liorele, (Fig. 25) reprezintau cele trei anotimpuri. La Inceput erau numai

Primvara.
Fig. 25.

In

Toamna.
Vora.
Horele, Anotimpurile.
Dup un baso-relief antic, Muzeul Luurului, Paris,

trei anotimpuri: primavara, vara i toamna;iarna la

Grecia mai nu se observa. Numai mai trziu, s'a

adaus i al patrulea anatimp 0 deci i a patra Boa.

Dintre cele trei fete, Dreptatea stetea totdeauna lngd
Jupiter i observ pe cei nelegiuiti 0-i pedepsi. In
epoca de aur a omenirii, Dreptatea locui printre oameni, In epoca de argint, Ins, a Inceput sA se ascunza
prin munti i prin cmpii 0 numai ate odat se arata

www.digibuc.ro

SOTIILE LUI JUPITER

65

printre oameni, ca sa-i mustre i sa-i ameninfe ca a

sa-i paraseasca cu totul, daca nu se vor rasa de lacomie, de nedreptate si de vrajba. In epoca de bronz,
zeifa Dreptafii parasi cu totul omenirea; de atuncea
strluceste pe cer Constelatiunea Fecioarei, numita
A strea.

Tot ca fiice ale zeifei Themis treceau i Parcele

(Moire) adecd Ursitoarele : Clotho,

torcatoarea, care
urzia firul viefli,

Lachesis, ursitoarea, care da fie-

caruia partea sau

norocul salt si
A tropos, neclintita,
care tai firul viefii.
Catesi trele luau

parte la nasterea
fiecarui copil si-i
hotarau soarta viitoare. Nimic in
lume i nici chiar

Jupiter, nu putea
sa schimbe sau sa
zadarniceasca ho

tararile

lor. Ele

Fig. 26.

Parcele

Dupg o picturg de Michel Angelo, Muz. din Fiore*.

sunt inchipuite ca
trei femei batrane, una finnd fusul, a doua torcanci

si a treia Mind firul, cand soseste ceasul din urma.

(Fig. 26).

In al treilea rand, Jupiter a luat de sofie pe Eurinome, cea cu chip ispititor, fiica a lui Oceanos. Aceasta.

i-a nascut pe cele trei grafii: Thalia, Aglae i EufroMitologia greco-roman In lectura ilustrat.

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

66

sina. Aceste gratii, cari strecurau amorul prirr genele lor,

ne dau tot ceeace ne poate face viata placutd. Fard ele nici
chiar zeii nu se p'uteau bucura de fericire deplind. (FIG. 27).

Fig. 27.

Cele trei Gralii (Charitele).

Grupa anlicf Muzeul Luurului, Paris.

In al patrulea rand a avut de sofie pe DemetraCeres, cu care a nascut pe frumoasa PersephonaProsperina, pe care o rapi dela mama ei Pluton.

www.digibuc.ro

Fig. 28.

Tyche-Fortuna.

.5tatui de murmur& dupi al/pc/Wes inuzeul, Vatieanuluf, Roma.

www.digibuc.ro

CALLISTO

67,

Cu Latona dad' In urm natere lui Apollo i

Dianei. Cea din urmd dintre sotiile lui Jupiter a fost
Junona.
Pe lnga aceste sotii, Jupiter a avut legaturi cu
numeroase femei pmntene, iar copiii lui sunt attia,
ct sunt .frunzele padurii i nourii ceriului.
Ca fiic a lui Jupiter a fost i Tyche sau Fortuna,
care la Romani er una dintre zeitele cele mai insemnate. (Fig. 28 i 29).

3. CALLISTO
Fiica lui Lycaon, regele Arcadiei, a fost prea frumoasa Callisto. (Callisto insemneaz In grecete prea

frumoas). Aceast fat nu stete acask ca celelalte

fete, s toarcd la lnk cum er obiceiul pe acele vremuri, sau sa se gteasca, pieptenndu-i prul toat
ziva, ci aruncndu-i pe ea o rochie i punnd mna
pe arc i tolba cu sgeti, alergh sd intlneascd pe zeita
Diana, In preajma creia Ii place sd petreack Inteuna
din zile a zdrit-o Jupiter i, uimit de atta frurnusete,.
i-a fcut planul sa i- o fac sotie.
Soarele, pe carul salt cel Malt, zice poetul Ovi-

diu, facuse jumatate drumul, cnd Callisto se duse

lute() pdure, pe unde picior de orn nu clcase i pe unde

toporul nu intrase. 4i lud tolba de pe umeri, 4i desdol

arcul lsndu-1 slobod, se trnt pe iarba verde i-i
puse la cdpatiu tolba-i strlucitoare. Cnd Jupiter o
vzit astfel, singurick obosit i Mil paznic, "ii zise in

sine: Sofia mea Junona n'are s tie de furtiagul

acesta, dar chiar de-ar aflk. o ceart bund i atta tot.

www.digibuc.ro

68

G. POPA-LISSEANU

Numai decal zeul se traveste$te In femeie, ia infafarea i imbracamintea Dianei i se indreaptd catre
fecioara Callisto i o intreb: Ascult-ma, soro, pe ce

culmi ai fost la vanat? Copila vkand pe zeita Diana

se scoala in picioare i-i raspunde: Te salut, zeita, pe

tine care, dupa parerea mea, eVi mai mare i mai

puternica poate sa ma auza chiar el, decat insu$
Jupiter.. Zeul surade auzind-o i se bucura de precaderea ce-i da. 0 saruta, i o sdruta mai cu foc decum
era sdrutul castei Diana. Cand fata incepit sa-i povesteasca prin ce paduri a fost la vanat, zeul ii tae vorba
printfo noua srutare i apoi, printr'o imbratipre criminald, se descopere cine este. In urma pleaca.

Dar, iata cd Diana, intovarait de o ceat de

nimfe, apare pe varful unei coline, mat-Idea 6' a vanat
o sumedenie de fiare. Cum zrete pe Callisto o chiamd
la sine. Fata temandu-se s nu fie tot Jupiter, o ia la
fuga. Dupd ce, insa, a vazut i a recunoscut pe sura-tele sale nimfe, avantandu-se in spre ea, se liniti i
infra' In mijlocul cetii, amestecandu-se printre tovarde.
Dar curajul fetei acum nu mai era ca altadata. In cele
din urma, casta Diana, afland despre cele petrecute, o
.goni dela curtea sa.
Dar, i lunona aflase de multd vreme de ofensa ce-i
adusese barbatul sail. Teribila ei rasbunare, insa, o
amanase pentru vremuri mai priincioase. Acum sosise
fimpul. Callisto dete na$tere unui copil, care a turburat
-grozav sufletul Dianei. Era Arcas, impotriva caruia se
indreapta acum i privirea i mania zeitii. Asta IV mai
trebui, ticaloaso, striga lunona nacajita, mai trebui
sd ramai i insarcinata i sa dai natere unui copil,
dovada pipaibila a insultei ce mi s'a adus i a fdrdelegii barbatului meu. Nu o sa ramai nepedepsitd; am
sa-ti rapesc eu aceasta frumusete, cu care te faleVi i

www.digibuc.ro

CALLISTO

69

care a aprins flacara nelegiuita in sufletul lui Jupiter.

Zicnd acestea se repezi la ea, o apuca de par i o
trntl la pamnt. Biata Callisto, intinzanduli bratele se

ruga de iertare. Cand colo, ce sa vezi? Br* le ei ince-

pura sa se acopere de un par negru i zbrlit, mainile

ii se schimbara in picioare. Gura ei, odinioar admirat
tde Jupiter, li se lrgi i se urti. Si, ca nu cumva sa

www.digibuc.ro

70

G. POPA-LISSEANU

se Indukwze de rugaciunile ei, Iunona i-a rapit i darut

vorbirii. Callisto fu prefacuta In ursoaica.
.

flul ei Arcas cresc mare i ajunse un vnator

istet i priceput. Inteuna din zile, urmari cu arcul In.

mana, o ursoaica care, din Intamplare, era tocmai mama

sa. Ea se opre0e la vederea lui Arcas i pare ca-I,

cunoaVe. Arcas face un pas inapoi. Vazand-o
pirone* ochii asupra lui, Incepe sa tremure. Ea seapropie de el. Vanatorul e cat pe aci sa traga. Jupiter,.
Insa, neputnd sa rabde un paricid, ridica pe Callisto
In ceriu, prefacand-o In constelafiune. De aci originea
numirea de Ursa ce& mare sau Carul mare.
Dar, nici acum nu putea lunona sa sufere ca rivala
sa sa fie, i dupa moarte, aa de mult cinstita, ca stea.
pe ceriu, de aceea, fiindca un zeu nu putea sa desfaa
ceeace e facut de alt zeu, se duse, plina de necaz
suparare, la Tethys, zeita marii i la batrnul Oceanos,
pe care i ruga sa nu o primeasca la ei, cum primesc
iL

pe celelalte stele. De aceea, Ursa mare (septemtrio

apte aratori). se vede In totdeauna pe ceriu i nu,
apune niciodata In sanul mrii, ca celelalte astre.
Arcas, dupa care s'a numit tam Arcadia, a fost
el prefdcut dupa moarte -in constelatiunea Ursa mica"...

4.

I0

Fluviul Inachus avea o fat de o frumusete rapi

toare, avea pe draglap nimfa lo.
Jupiter o vz, pe cnd ea se Intorcea din valuriletatalui ei
zise: 0 fecioara, vrednica de Jupiter,
cine va fi fericitul, care o sa aib parte de mana ta"?."

www.digibuc.ro

Fig. 31.

Hera :Juno, numita Ludovisi.

Statta, muzeue Thermelor, Roma.

www.digibuc.ro

IO

71

Vino In umbra deselor paduri, vino cat timp este cald

si cat timp soarele trece prin mijlocul orbitei. Nu-ti fie
irica sd intri singurd In vizuina fiarelor; un zeu te va
-calauzi i te va apar, i nu un zeu de rand, ci un zeu
care tine marele sceptru al domniei cereti, care arunca
In dreapta i In stanga fulgerele. Oprete-te i nu fugi
copila speriata fugia. Atunci zeul ridic
.de mine
un nor des, cu care acoperl intinsul pamant i prinse
-pe Io.

In timpul acesta, Iunona, (Fig. 31), din Inaltimile

cereti Ii arunca privirile pe pamant i mirandu-se ca
miste nourasi uori putura sa faca din zi noapte, i Inca
.0 noapte adanca, simtl ea ca acei nouri nu puteau fi
.din vaporii raului, nici ca se ridicau ei din sat-tut umed
al pamantului. Ii arunca deci ochii In jurul sau, cauland sa vazd unde-i barbatul, caci Ii cunote ea vicleniile, prinzandu-1 de atatea ori. Negasindu-1 In ceriu,
1i zise: .de nu ma Inel, iara m'a tradat. Si, scobolindu-se din inaltul eter, se oprl pe pamant, la Argos
si porunci sa se risipeasca nourii. Jupiter, Insa, presimtise sosirea sotiei sale si transformase chipul copilei
Inachus inteo juncd mandra, mandra, cci i sub chipul
.de vaca tot frumoasS era.
Junona, fiica lui Saturn, prefacandu- se ea ar admiya

irumusetea vacii i ca n'ar fi tiind adevarul, Il Intreba,

a cui este i de unde este i din care cireadd? Jupiter,
..ca sa scape de Intrebari, nascocete o minciuna, ras-punzandu-i ca s'a nascut deodata, din pamant. Junona
cere sd i-o daruiasca ei. Ce er sa faca bietul Jupiter?

Era dureros sa renunte la dragostea inimei sale; dar

-un refuz ar fi dat de banuit. Putea oare sa refuze

-sorei i sotiei sale un dar asa de mic, fara sa nu fi
banuit ea CA sub aceasta junca se ascunde altceva?
De1 fail voie, i-o daruete. Dar, chiar dupa ce rival&

www.digibuc.ro

72

G. POPA-LISSEANU

sa Io La 'fost daruita, zeita nu scapa totus numai decat

cle gelozia ce o chinui si de frica ce o tortura, caci
se temea Inca de Jupiter, se temea de o noua tradare;
in cele din urma a incredintat- o 'in paza lui Argus,
fiul lui Arestor.
Argus era un monstru care ave imprejurul capului

ski o suta de ochi. Pe rand cate doi se odihniau,

iar ceilalti vegheau si steteau la panda; in orice pozitie ar fi stat, privi pe lo. Chiar cand stetea cu spa-tele, Io ii era tot inaintea ochilor. In timpul zilei a
rasa sa pasca; cnd soarele insa scobora sub pamnt
o inchidea si o lega de gat cu un lant, nevrednic deun astfel de gt. Nenorocita! Se hraneste cu frunze
si cu iarb amari! In loc de pat, sarmana se culcd_
pe pamant, care nici macar nu er acoperit cu inn',
Cand voi sa intinza brate rugatoare spre Argus, nu.
ave ce brate s intinza; cand incerch sa plnga din.
gura sa, nu puteit sa scoata decat mugete. Se infricosa.
de strigatul salt si se ingrozi de propria-i voce.
Intr'una din zile ven si la malurile Inachului, uncle
adeseori, ca fata, obicinui sa se joace. Cnd isi vazit.
In apa coarnele ei cele noui, se ingrozi si, simtindu-si
nenorocirea, o lud la fuga. Naiadele nu o mai cunosc;

chiar tatal ei Inachus nu o mai cunoaste cine este.

Dar ea insoteste pe tatal sau, insoteste pe surorilesale naiade, le ingaduie sa o mngaie si sa o admire_
Batranul Inachus culege inn' si i-o pune .dinainte
ea linge mainile tatalui sau si i le sdruta si nu-si
poate stapani lacrimile. De ce n'are ea graiu? Ar cere
ajutor, si-ar spune numele si si-ar povesti nenorocirea_
In loc de vorba, Insa, litera pe care piciorul ei a
laca In pulbere, vestia trista transformare a corpului eL
Vai de mine, nenorocitul, exclama tatal ei Inachus, atrnandu-se de coarnele si de gtul juncei albe

www.digibuc.ro

10

73

ca zpada! Vai de mine, nenorocitul, repetd el lards..

u esti oare copila, pe care te-am cautat peste Intreg

pamntul? De nu te-as fi gash, jalea mea ar fi fost

mai mica, dect acum ca te-am gsit. Tu esti mutd
-nu raspunzi la vorbele mele, suspini numai din adncut pieptului tau si la vorbele mete mugesti! acesta e
singurul lucru ce poti sa faci. lar eu Mid s tiu de
soarta ta, fi pregatiam camera de nunt si de maritis;
intia mea doll* era un ginere si a doua niste nepoti.

Acum tu trebuie salt calf un mire In turma, Intre

vile; din turm vei avea i copii si
e Ingaduit
sa sfarsesc prin moarte o durere asa de mare, ci m
chinuesc, caci sunt zeuInachus era zeul fluviului
acelas numesi inchisa poart a mortii deschide jalea
mea pentru vecinicie.
Pe cand amarit rosti el astfel de vorbe, Argus
cu fruntea Instelata de ochi, Ii intrerupe tnguirea, Ii
smulge pe Io din brate i o duce In alte pasuni. In
urma monstrul se aseazd pe crestetul unui munte, din
departare, de unde putea sa" spioneze In toate partite.
Dar, stpanul zeilor nu mai poate sufer nenorocirea att de mare a copilei lui Inachus i chiama numai
dect pe fiul &du Mercur, nascut de strlucita Pleiada,

porunceste s ucida pe Argus. Mercur repede i

pune aripi la picioare, Isi ia In mna sa puternica
-toiagul care aduce somn, i pe cap isi potrivl casca.

Astfel gatit se repezi din ceriu pe pmnt. Ad, i

scoase coiful, It puse la o parte, i puse la o parte
aripile si nu ramase dect cu toiagul fermecat. la
,chip de cioban, care, mnndu-si turma sa de capre
-prin fariei retrase, yenta cantand din fluer. Pazitorul
Argus, fermecat de noua arie, i zise: Oricine ai fi,
stai, te rog, putin cu mine pe aceasta stnca; caci nicairea iarba nu este mai buna pentru turme, ca ad,

www.digibuc.ro

74

G. POPA-LISSEANU

si apoi aceasta umbra pe care o vezi este asa de

placutd pentru pastori !. Mercur ce aseza jos i spu-

indu-i multe fleacuri, II trn cu vorba o mare parte

din zi. Cntnd din fluerul sau de trestie, se incerca
s adoarma ochii veghetori ai lui Argus. Acesta totu
se lupta sa invinga molatecul somn i, desi somnul Ii
cuprinde o parte din ochi, ceilalti totus veghiau. Se
inventase de curnd naiul. Argus il Intreba, In ce chip
s'a inventat. Atunci Mercur incep sa graiasc:
In muntii inghetati ai Arcadiei, intre nimfele Dry-

ade din padurile nonacrine, a fost o naiada pe care

nimfele o numeau Syrinx (Naiul). Nu o singura data
frumoasa nimfd amagise pe Satirii, cari o urmdriau
si Inca i pe zeii cari traiesc prin umbroasa pddure
prin roditoarele cmpii ale acestei tari. Consacrndu-se zeitei Diana, imit In apucaturile ei, In imbrdcamintea ei i In castitatea ei, pe aceasta zeita. Si ar
fi putut fi luatd drept Diana, dacd dnsa n'ar fi avut
arcul de corn, pe card zeita de aur; dar i asa faced
pe lume sd se Insele. Pe cnd se intorced ()data depe colina Liceana, Pan, avnd capul impodobit cu
ghirlanda de pin, o zareste
se adreseaza cu aceste,
vorbe...

Ramned sa povesteascd vorbele lui Pan, cunt

nimfa, dispretuind rugaciunile lui, a fugit prin poteci

neumblate, cum a ajuns pana la linistitele ape alenisiposului Ladone: cum straveziile ei surate nimfe.
naide ar fi rugat-o sa se transforme, fiindca apelerului Ii impedicau fuga; cum Pan, cnd socotia ca aare acum in mini, Imbratish in loc de corpul nimfei
o trstie de balta; cum, pe cnd Pan oft, trestia batuta de vnt a produs un sunet usor i .asemenea unuf
suspin si cum zeul zise : cel putin pe aceasta calema voiu intelege pe viitor cu tine, si cum, din trestik

www.digibuc.ro

10

75

.de felurite lungimi, unite intre dnsele prin legaturi de

,ceara, a fcut naiul, siringa, care poarta numele nimfei..
Astfel de vorbe avea sa-i mai spuna, cnd Mercur
.vede ca toti ochii monstrului Argus au fost biruiti si

.ca lumina lor este acoperita de somn. Isi curma nuinaidecat vorba
intareste somnul, mngindu-i obosifii
cu toiagu-i fermecat. Fara zabava, cu sabia-i
Incovoiata, taie gtul monstrului, Il Imbrnceste de pe
.varful culmii si pateaza cu snge prapastioasa stnca.
43, Argus ! tu zaci acum In Intuneric si lumina, pe care

o aveai In atatia ochii, s'a stins cu totul i o noapte

zdnca acopere acum cei o suta de
-ochi ai tai ! Copila lui Saturn, Junona,
insa, strngndu-i, tit aseza pe penele

-paserei sale favorite si umplu coada

punului cu giuvaeruri scnteietoare.
,(Fig. 32).

Cumplita turbare a Junonei,

Totriva nenorocitei vaci lo, nu se

potoll nici acum. De aceea, porunci

Fig. 32.

Mercur

omorind pe Argus.

-unei Furii ca, supt forma de taun Dupg o piatrg anticg gravatg.
-salt streiche, sa o goneacca peste
Jot pamntul. Ajungnd la Nil, caza In genunchi
ridicndu-si gtul spre ceriu cu gemete, lacrime

mugete, se parea c roaga pe Jupiter sa puna

.capat nestarsitelor ei nenorociri. Jupiter induiosat

limbratis cu bratele-i divine pe Sofia sa Junona si o

.roaga sa sfarseasca cu razbunarea ei. N'aibi, de ad
Inainte, nici -o hick Ii zise, In viitor nu-ti va mai fi
pricina de durere

i se jura pe apele Stigelui, dovada

-de sinceritatea spuselor lui. La acestea zeita Junona

i potoll ura; Io i ia numaidecat figura de mai naAnte si se face femeie cum a fost: dispare parul de
-pe corp, coafnele Ii descresc, orbita ochiului devine

www.digibuc.ro

76

G. POPA-LISSEANU

mai mica, gura i se strimteaza, Ii revin minile E

umerii, apoi cazandu-i copita, revin cele cte cinci
unghii. Nimic nu mai ramane din vaca, afara de albealdNimfa se ridica slujindu-se de cele doua picioare, dar

se teme de a vorbi, ca sa nu mugeasca, ca pe timpul

cand era vaca i cu frica scoate cuvinte intretaiate.
Dupa ce a dat natere fiului sdu Epaphus, a ramas
pentru totdeauna In Egipt i a fost adorata ca zeita,
supt numirea de Isis.

5. EUROPA
In singuratatea palatului sau parintesc din Tyr,
traia inteo vreme fecioara Europa, fiica regelui Agenor.
Inteun miez de noapte, atunci cnd visurile nu irteala,
fecioara Europa visa un vis ciudat. I se par ca doted
continente, Asia i cel pe care stain noi astazi, in chipe

de femei, se certau intre ele, a cui sa fie ea, Europa..

Una dintre cele cloud femei, dupd infatiare era streina,

cealalta insa, parea dupa chip i port, chiar din tara

ei, din Fenicia. Aceasta din urma se lupta cu indarjire
pentru copila ei, pentru Europa, zicnd ca nu i-o da,
caci ea a nascut-o i ea a crescut-o. Femeia streina
nu se da biruita, ci o apuca In bratele ei uriae, ca pe
o prada, i o duse cu sine, fara ca ea, Europa, sa se
fi putut Impotrivi. Vino cu mine, draguta, zise streina
te duc la Jupiter, caci aa ti este harazit de soarta.
Europa se detepta i, batandu-i-se inima cu putere, se ridica drept In picioare. Mull timp a ramas in_
pat uluita, avnd, pare-ca, Inaintea ochilor sai chiput
celor dou femei. Numai intr'un trziu put sa graiasc

www.digibuc.ro

EUROPA

77

i sa rosteasca : Ce putere cereasca va fi acea care

mi-a trimis aceasta ve&nie ? Ce visuri rninunate mi-au
turburat somnul meu cel dulce ? Cine o fi fost streina,

pe care am vazut-o In vis ? Cum se apropiea ea de

dragastos de mine i chiar cnd m'a luat cu deasila,
cu ce privire de mama nu mi-a rs ! Dare-ar zeii ca
acest vis sd se adevereascd.
Se Mai ziud; lumina stralucitoare a soarelui terse
din suffetul Europei orice urma de vis. PornI deci gatit dupa placerile i ocupatiunile ei obicinuite. Venir
prietenele ei de joc i de preumbldri i cu toatele se
dusera pe trmul marii, ca sa culeaga flori i sa asculte murmurul dulce al valurilor. Toate fetele 4i aveau
hainele inflorate ; Europa, Insa, purt o haind brodat
cu aur, reprezentnd scene din viata zeilor. Haina
aceasta fusese ddruita odinioar chiar de Neptun i
ajunse ca moOenire lui Agenor.

&gad cu aceasta haina de mireasd, Europa cii

prietenele ei se gasi pe tarmul mrii, jucndu-se i
culegnd flori. Fiecare fata strngea florile ce-i erau
mai dragi. Una culegea coprine, alta zambile, o a treia
viorele, altele flori sle ofran. Alergau zburdalnice de
ici colo, i, In mijlocul tuturora, mai mandra dect toate
era Europa, Intocmai ca i Venus Intre Gratii, i -lima.
In mnd un manuchiu de trandafiri.

Dupa ce culesera destule flori, se avezara cu toatele pe iarba, avnd pe Europa In mijlocul lor i Incepura sa Impleteasca cununi, pe care &A le agate In
urma de ramurile pomilor pentru nimfele acelor livezi.
Nu se bucura mult de aceasta stare, cci visul din
timpul noptii Incepa s se adevereasca. Ntbiruitul Jupiter, fiind atins de sgetile iubirii, se Indrgosti de
frumusetea Europei. Dar, fiindca ave frica de gelozia
sotiei sale i fiindca n'avea nadejde sa cucereasca

www.digibuc.ro

78

G. POPA-LISSEANU

inima nevinovatei fecioare, a nascocit o noua siretenie.

Se schimba dinteodata la chip si se prefac In taur.

Ce taur superb 1 Nu era un taur ca cei te pasc pe
camp, sau ca cei ce trag la jug, el era un taur mare,
cu gatul gros, cu ceafa rotunda si plina. Coarnele lui
erau mici, suptiri si rasucite, i erau stravezii ca pietrele scumpe. Avea o coloare galben ca aurul, si numai pe frunte ave o pata argintie, In forma de lurid;
lar In cap i straluceau niste ochi albastri rotitori.
Inainte de a se Intruchip Jupiter In taur", chema

la sine pe Mercur, In Olymp, si fr sa-i descopere

planurile sale, ii zise : .Grabeste-te, fiul meu, tu care
Intotdeauna mi-ai Indeplinit poruncile. Vezi, tu, colo jos,

acea
? Este Fenicia. Du-te acolo i sa-mi mani
catr trmul marii cirezile de vite ale regelui Agenor.
In cateva clipe intr'aripatul zeu se si duse pe campiile
Sidonului i mana cirezile de vite, in mijlocul carora
WA' sa stie Mercur, se afla si Jupiter transformat In
faun Ajungand cu ele pe campiile unde se jucau fetele,
rasfatandu-se cu flori, frumosul taur, In care se ascunsese Jupiter, se apropia de fete, In vreme ce celelalte
vite se raspandira In toate partile. Mandrul animal se
preumbla falnic prin iarba deasa. Ochiul &Au nu era.
Inspaimantator, intreaga sa f5ptura era plina de blan-

d*. Europa si celelalte fete Incep s admire frumusetea puternicului taur i vazandu-1 bland si domol,
ardeau de dorinta de a-1 vede din apropiere, de a-1
mangaia, de a-i netezi parul. Taurul pare CA simti cat

era de admirat de fete. De aceea, se apropia tot mai

mult pana_ ce veni la Europa. Ea vzandu-I In apropiere se speria si se retrase cativa pasi inapoi ; dar
cand vilza ca animalul sta bland si nemiscat, prinse
curaj, se apropia de el si intinse manunchiul de flori
la botul lui plin de spume. Taurul linse florile i mana

www.digibuc.ro

EUROPA

79

gingase care 11 mnge. Din ce In ce Ii se pre fetii

mai frumos taurul i, In cele din urm", i luA curajui
si 1 sAruta pe fruntea lui cea neted. De bucurie taurui
scoase atunci un muget, dar nu un muget obicinuit de
taur, ci ca sunetul armonios al unei trompete, cnd ea"sun Intre doi munti. Se las jos la picioarele fetii, se
uit la ea cu drag si Intorcndu si gtul Ii arat spi-narea WA. Europa ne mai avnd acum nid un fel de
fric ,cle taur, zise cdtre prietenele sale : Veniti i voi

mai aproape, dragile mele, s ne suim pe spinarea

acestui animal. Vom petrece bine stnd pe spatele lui,

ca pe o

corabie

frumoasa. E as
de blnd i frumos,
nu seamnd de loc
cu ceilalti tauri ;

credeti-m, el are
minte

ca un om

nimic nu-i lipeste dect graiul.

Cu aceste cuvinte
lund florile ce le
aduceau fetele, in-

Fig. 33.

Rpirea Europei.
Piatr antia gravat.

podobi coarnele
taurului i veseld se sui pe spinarea lui. Tovardsele
se uitau Incremenite la ea.
Taurul, dupd ce se OD) cu prada dorit In spate,
se riclica numai dect si pleca cu pas domol, fAr ca
fetele ns sa-1 poat urm. Cnd ajunse la marginea
cmpii, pe trmul nisipos al mdrii, deodat i iuti pasul, alergnd nu ca un taur, ci ca un cal Intearipat.
['Ana ce Europa s se desmefeceasck el se si aruncase In valuri si Inotnd cu povara In spate, despich
grbit apa. Fata se tine stns, cu dreapta de un corn

www.digibuc.ro

80

G. POPA-LISSEANU

al taurului, iar cu stnga se sprijini pe spinarea lui

(Fig. 33). Vntul Ii sufl prin haine, Intocmai ca In pan-

zele unei cordbii. Infricosat biata fat privi Inapoi

spre trm
strig necontenit prietinele inteajutor.
Dar In zadar. Acestea nu o mai vedeau si nu o mai
auziau, iar apa o Inconjur din toate prtile, udndu-i
piciorusele ei cele albe. Taurul inot plutind In largul
mrii, intocmai ca o corabie. In curnd nu se mai zri
nici trmul. Soarele se apropie de asfintit. Incqtul cu
incetul, In licdrirea noptii, nu se mai vede dect va1ml

stele. Noaptea intreag si ziva urmtoare intreaga

a dus-o taurul pe spatele sale, avnd Ins grije ca

apele sd nu ude scumpa sa povar. In sfrsit catra
sear ajunserd la uscat. Taurul se avnt pe trm,
aseza p fat supt umbra unui porn, iar el se fch
nevazut. In locu-i apara un june de o frumusete dumnezeeasca. Acesta spuse fetii cd este staprtitorul insulei si-i fgAdul sprijinul s'Au, dac Il va lu de brbat.
Europa, singurd i prsit, Ii Intinse mna In semn

de nvoial. Cu aceasta Jupiter i ajunse scopul si se'

facii apoi nevzut.
A doua zi, Europa se destept trziu din toropeala
in care cazuse. Aiurit privi In dreapta, privi In stnga,
ca si cum ar caut cu ochii patria ei iubit i chem
cu desndejde numele scumpului ei tatd. Se opri Ins
i i zise : Cum mai pot eu, perduta de mine, sa mai
rostesc numele tatAlui meu ? Ce nebunie m'a impins

sa-mi uit de scumpii mei printi si cum am ajuns eu

ad? Nid cu moartea nu-mi pot spl gresala. Dar nu;
eu n'am fcut-o aceasta cu voia mea, eu sunt nevinovat. i poate nici nu e aevea, ci un vis urit, care se
va risipi Indat. Cum puteam eu sd-mi prsesc pdrintii, s plec din mijlocul florilor, dintre prietenile mele

iubite, pentru ca s fug pe spatele unui taur ?. Asa

www.digibuc.ro

EUROPA

81

vorbi ea si-si frec mereu ochii, voind sa se trezeasc

din visul cel urIt. Dar totul er In zadar ; chipurile
streine rmneau In jurul ei neschimbate ; arbori ne-cunoscuti, stnci necunoscute si valuri se izbiau de
-trmi tot necunoscuti. De mi-ar ie acum inainte acel
blestemat de taur, strigd ea furioas, l'as omort chiar
cu minile mele. Nu .m'as ls 'Ana nu i-as rupe montrului coarnele, des mai inainte mi se pareh vrednic

de iubit. In zadar insa plng. Dupce mi-am prsit

-patria, acum nu mi-a mai rmas dect s mor. Zei,
dacd nu m'ati prsit cu totul, trimiteti-mi In cale un
deu sau un tigru. Dar, poate c frageda mea carne i
-va ademeni i pe acestia si voiu fi osandit s astept
-pnd ce foamea neindurat va scofdlc obraji mei
Totunji.

.Nici o Hard salbatic, Ins, nu se arda, iar natura

n jurul ei surcleh schldat In razele de soare ale

unui ceriu senin. Ca biciuit de furii, Europa sdri In
sus. Fiintd ticloas, strigd ea, nu auzi tu glasul tatlui tu din deprtare. El te blestm, dacd nu-ti pui
capat zilelor ce mai ai. Uite ii arat platanul acela,
de care pati s te spnzuri cu cingtoarea ta, uite iti
-face semn ctre stnca aceea inalt, de pe care srind
te-ai pute pripdl In adncul mrii. Sau vreai poate
mai bine s fii amanta unui barbar, sd-i fii sclavd toat
viata ? Asta sa-ti fie soarta ta, mndra fiica a lui
Agenor ?. Ash se framnt biata fata, gndindu-se la
-moarte si totus fiindu-i fricd de ea. Deodat, ins, auzi
in apropiere un murmur tainic ; speriat i intoarse
,capul i zrl indrtul ei pe zeita Venus, impreund cu
fiiul ei Amor, stralucind inteo lumina supra-natural.
Zeita, cu sursul pe buze ii grl astfel : Nu fi mh-nit, fat frumoasd ! Urgisitul de taur va ven iars,
pentru, ca sa-ti intinza coarnele sale pe care sd le sfdMitologia greco-romanA in lecturA ilustratA.

www.digibuc.ro

82

G. POPA-LISSEANU

rami. SA stii, ins, cd eu sunt aceea, care ti-am trimis

in casa ta pArinteascd acel vis. MAngAe-te, Europo ;
cAci Jupiter este cel ce te-a furat. Tu eVi sofa de pe
pAmAnt a celui nebiruit 'din ceriu. Numele tau va fi
nemuritor, cAci pmantul strein, care te-a gAzduit, va
purtA pe viitor numele tau de Europa.
Europa avit cu Jupiter trei ropii, pe Minos, Rhadamante si Sarpedon.

www.digibuc.ro

1P1.4fl
/Mr
'4W/r" 'IRFAir"

NW,"

AR'1%.

&(*

IV. POSEIDON-NEPTUN
1. N/WTEREA

I CARACTERUL ZEULUI

Neptun er fiul lui Saturn* al Rheei, frate cu Jupiter

cu Pluton. La na5tere, mama sa Rhea, temndu-se

ca sd nu fie Inghitit de Saturn, cum se intmplase

cu ceilalti frati ai lui, 11 ascunsene spune o legendd
Intr'un staul de oi, dndu-1 In seama ciobanilor sd-1
creascd. Aci a stat el pnd cnd fratele sdu mai mic
3upiter, sculndu-se In potriva tatdlui lor Saturn, l-a
biruit pe acesta i l-a aruncat In negrul Tartar. Neptun
dete ajutor fratelui srt In aceast luptd i el a fost
acela care a pus zdvoarele de aramd la portile TartaTului, unde crudul sdu pdrinte a rdmas pentru vecie. lar

la Impartirea lumii Intre cei trei frati, Neptun cdpdtd

impardtia mdrilor i a apelor.
Vijelios, furios i furtunos, Intocmai ca i. rharea
-turburatd pe care o stdpnete, intocmai ca i puvoiul
rului ce aVerne la pdmnt toate In drumul sdu, Neptun
poartd In mnd un trident, un fel de furca cu trei coarne,
semnul atotputerniciei sale; cu acest trident fabricat ca
i sceptrul lui Jupiter, In atelierele Cyclopilor, cnd
isbeVe In pdmnt, se cldtind munfii, i se cutremurd

infernul. Supt pa0 sdi se mica pddurile, se m*.a. i

cmpiile. El strnge nourii, face sd curgd din ei ploaia,

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

84

ridicd furtunile, turburd marea i, cnd vrea, o potolete

cu puternicul sau trident. Uneori umbl peste valuri,

pe un car de spume, Inconjurat de Nereide, Tritoni,
delfini, balene i cini de mare; alteori se odihne0e
In linite In palatul sti de cletar din fundul mrii Egee.
De ad, cu ctiva pai, ajunge In Olymp, In ceata celorlalti zei. Cu -oamenii muritori e bun i Indurator i-i

Inv* navigatiunea; cte odatd, Ins, se i supard i

toate nenorocirile, cte se Intmpl pe ape, sunt pricinuite de supdrarea lui..
(Fig. 34, 35).
Neptun, Intocmai ca i.

Fig. 35.

Poseidon-Neptun.

Cap de bronz, Muzeut nafional din Bucuregti.

ceilalti zei, ia parte la isprvile oamenilor, se

amestecd In afacerile lor
i uneori chiar Indeplinete slujbe, cari nu s'ar
prea potrivi cu demnitatea sa. Astfel odat,
cnd regele Laomedon a
ridicat zidurile cetatii sale
Troia, Neptun, Impreuni
cu Apollo, ca nite salahori, au ajutat pe rege 'in_

lucrarea sa ; In urm frisk Laomedon a refuzat lui

Neptun rasplata serviciului dat, din care pricina zeul
In rsboiul dintre Grecia i Troiani, a luat partea
Grecilor, alaturea de sora sa Junona.
Inteuna din zile, ne spune Homer, lunona vi- a
pacalit barbatul, pe care desmerdndu-1 l-a adormit pe
bratele sale. Neptun alergd numai dect In tabra Grecilor, cari fuseserd biruiti i restabill lupta. Cnd Jupiter

s'a trezit din somn i a vzut cele ce se Intmplase, a

luat la cearta pe Iunona cd a Indemnat pe zei s ia

www.digibuc.ro

Fig. 34.

Poseidon-Nepturt.
Statu*, mazeul dela Dresda

www.digibuc.ro

NAVEREA 5I CARACTERUL ZEULUI

85

partea Grecilor Impotriva Troianilor.Se stie ca Iunona

ave pica pe Troiani, de cand Paris a dat marul frumusetei zeitei Venus.Junona s'a jurat, pe tot ce ave
mai sfant, ca ea n'a pus pe Neptun sa se lupte. Jupiter,.
cand auzl juramantul sotiei sale, rase cu pofta si dete
poruncd sa fie chemata Iris (curcubeul). Iris, (Fig. 36)
care era mesagera puternicei luno, fu trimeasa" numai
decat la Neptun, cu porunca aspr, s paraseasca indat
lupta, si &A se duca, fie in Olymp, fie in valurile mrilor

sale. Porunca cea aspra a lui Jupiter II supra grozav-

pe Neptun. De aceea, zise lui

Iris: El mi- e frate, o recunosc,

dar, cand am Impartit domnia

lumii, sortul a vrut ca el sa ia
cerul si eu marea. Pmantul ne
este comun. Amandoi avem o
putere deopotriv asupra lui.
Deci nu ma supun poruncii lui
Jupiter. Cu poruncile lui ingamfate sa sperie el pe fii i fiicele
sale, nu pe mine!
Iris, vazandu-1 atat de suparat, Il imbun cu vorbe dulci

In urma Ii zise: Sa duc In

Fig. 36.

Iris.

adevar vorbele tale puternicului Jupiter, sau mi dai un

alt raspuns ? Da, ai si tu dreptate, replica Neptun,.

ai vorbit o vorba cuminte. Nu pop insa, sa-mi i-ai n

nume de rau ; vorbele fratelui meu m'au ranit adanc.
Dar mai bine m supun. Astrel Neptun parasi tabdra
Grecilor si se afunda In adancul valurilor marl
Doua animale erau consacrate lui Neptun calul sj,
creiat el insus, izbind cu tridentul In
pamant, jar ca sa-1 imbranzeasca a nascocit fraul. Mai
scump decal calul, frisk Ii er delfinul.
delfinul. Calul

www.digibuc.ro

O. POPA-LISSEANU

86

Intr'una din zile Neptun se hid dupd Ceres. Zeita,

ins, ca sd scape de urmdrirea zeului se prefacit In

ilapd; Neptun lud atunci forma unui cal si din unirea
lor s'a ndscut vestitul cal Arion, pe care zeul i
..ddruit lui Hercule.

Sofa lui Neptun a fost Amphitrita.

2. AMPI-HTRITA, DELPHINUL
Amphitrita, tndra fiicd a Oceanului, trdid retras
la poalele muntelui Atlas, Inteo pesterd fermecatd, cu
peretii de marmord. Ad, ferit de razele soarelui si de
occhii oamenilor, Amphitrita primi prinoasele ce I aduceau 'in fie care zi toate noroadele mrilor: alge mldAioase si scoici 'in fel de fel de fete si margeanurile
cele mai curate.
Vestea despre aceastd frumoasd znd a mrilor
-strdbtuse departe-departe si ajunse chiar pnd la palatele de clestar ale puternicului zeu din fundul apelor,
.ajunse pand la urechile lui Neptun. Acesta inteo .bund

dimineatd, i aruncd pe spate hlamida-i de purpurd

brodatd cu fire de aur, isi peptend cu tridentul pletele
barba cea Inclcitd i, punndu-si pe cap cununa de

rege, se duse sd vazd si el acea minune de fatd, de

.care vorbid intregul norod al mdrilor.
Iesind tiptil din palatul sdu strveziu, fr sd fie

.observat de Nereide (Fig. 37) si Naiade, o porneste

pe intinsul nesfrsit al apelor i ajunge la poalele
batrnului Atlas, care, de mii si mii de ani, purt pe
;spatele sale grbovite bolta albastrd a ceriului instelat.
Numai doi delfini neobservati de zeu, Ii urmdriau pasii,

www.digibuc.ro

AMPI-HTRITA, DELPI-IINUL

87

ridicndu-se si scufundndu-se In valuri i autnd sa.

afle, unde se duce asa de gtit stApanul lor.
Soarele er pe asfintite, cnd Amphitrita, iesind diR
ape, isi storce pletele sale ude i, ridicndu-si ambelebrate deasupra crestetului, face
iasd snii ei defecioara. Atunci deodat se pomeneste In fat cu un

necunoscut, care ave fata ars de vnt, barba plin1

de scoici i nisip i ochii mari si albastri. Nimfa se

Fig. 37.

0 Nereica.
Desen pe un vas antic din Ruvo.

Ingrozi la aceastd vedere si vru s o la la fug, dar

zeul printeo privire crunt, dar si ademenitoare o piron
locului

i o Mal sd se uite la

el. li

zmb, iar zeul

multumit cu atta, se intoarse la palatele sale de cristal,.

pentru ca s revie din nou a doua zi.

Amphitrita, scdpnd de pericol, nu mai apr, iarNeptun In fiecare zi veni, pe la apus de soare, ca sa

dea cu ochii de zna care Il fermecase, si-i furase.

www.digibuc.ro

88

G. POPA-LISSEANU

mintile. Dupd o ateptare de ceasuri Intregi, obosit i

plictisit, zeul se retrdgea ca o furtund, i pe unde i

(lucea paii, talazuri inalte ct casa se ridicau, umflnd
-valurile i cufundnd cordbiile cari din nenorocire i-ar
-fi ieit In cale; iar apele nu se linitieau dect atunci,
and ajungea In palatele sale dirt fundul mdrii. Ajuns
acasd, inaintea mniei lui, nimfele infundau cotloanele

i nimenea nu indraznia sd-i mai iasd In fatd. Zile

intregi de arndul mintea

turburatd a zeului tur-

burase toate apele i

toate mdrile i nimenea
nu mai cuteza
iasd
in cale, iar pricina acestei
supdrri nimeni nu o cunotea. Numai cei doi
delfini, ca doi bdtrni pri-

ceputi, inteleserd sufletul

zeului i se hotrird s
se duck In numele std.partului lor, la Amphitrita

sa o ceard de sotie. 0
Fig. 38.

Neptun i Amphitrite.
Baso-relief antic.

pornird i, rostogolindu-se
mereu prin ape, unul dupd

altul, ajunserd la tdrmul

-urtei mari, unde gsird pe Amphitrita culcatd pe iarbd
-verde. Nimfa auzind zgomotul apelor se ridicd pe un
.cot i privia cu pldcere la tumbele ce fdceau cei doi
peti marini.
Un margdritar uria se rostogoll la picioarele zeitei.

Se facts.' o lumin plind de farmec i unul din cei doi

delfini povest pdsurile stdpanului sdu: celdlalt incepa
s Inire bogatiile i comorile ce avea Neptun In pala-

-tele sale i mai ales sd-i arate cte giuvaericale i

www.digibuc.ro

AM PHITRITA, DELPHINUL

89

margSritare ave sd-i dea ca zestre. Sufletul ei de femeie

se Induiosa si primi propunerea petitorilor. Astfel cei

doi delfini au dat inapoi linistea si chiar viata stpnului lor Neptun. (Fig. 38 si 39).
La nuntd cei doi delfini si-au cerut rsplata servi-

Fig. 39.

Neptun

Amphitrite.
Figur.I pe un vas antic.

ciului lor. Neptun, ins, i-a aruncat pe bolta cereasc,

unde si astzi stau de strap, Constelatiunea celor doi
delfini.
*
*

De atunci pescuitul delfinilor este oprit si in orice

caz, intocmai dup cum faci un pacat, cnd omori o

rndunic, pctuesti in fata zeilor marini, cnd pescuiesti un delfin. Pescarul care pleacd la pescuit de delfini
svrseste o fapta rea, svrseste o crim care trebu-

www.digibuc.ro

90

G. POPA-LISSEANU

ieste ispsit nu numai de el, ci si de intreaga lui familie.

`i este tot una, 'in fata zeilor nemuritori, ori omori un

-om ori oinori un delfin. Caci precum stpnul Oman-tului este omul, tot astfel stpanul mrilor este delfinul
-si precum Dumnezeu a creiat pe om, ca sa fie mai
mare si sa domneasca peste vietuitoarele de pe uscat,

-tot astfel a vrut ca delfinul s fie mai mare si sa

.domneasca peste vietuitoarele din apa.

chiar o prie-

tenie strns intre om si delfin si, daca trebuie sa

-credem pe poetii de demult, delfinii traiau odinioara In
orase si sghimbndu-si natura lor pentru elernentul
anarilor, au luat forma de pesti. Desi au intrat In mare,
-schimbndu-si natura, moravurile lor, insa, au Minas

.aceleasi, ca si mai inainte. Aceasta se vede din toate

laptele lor.
Nu numai atat. Delfinii sunt prieteni ai oamenilor
iiindca dau acestora ajutor, cand se duc la pescuit de
alti pesti. Uneori chiar scapa pe oameni de nenorocire,
vprevestind prin jocul lor furtuna, cnd ea se apropie.

apoi sunt si iubitori de muzica.

3. ARION
Anion era un mare cntaret care tria prin veacul
.al VII inainte de Christos, la curtea regelui Periandru
Ain Corint. Cnd isi instruna lira, riurile se opriau din
-cursul lor, lupul incet de a mai urmrl pe miel, iar
acesta nu mai fugi de fiorosul salt dusman. Caine le si
iepurele, cand cnta Anion se asezau la aceeas umbra
.de copac, iar cerbul de mai multe ori, la cantecul lui
_Arion, s'a oprit pe acelas varf de stanck alaturea de

www.digibuc.ro

ARION

91

leu; cioara galcevitoare a sezut adeseaori, la vocea lui,..

alaturea de bufnit, iar porumbita de multe ori s'a

apropiat de soim. Chiar Diana, fermecat de vocea lui
Anion, adeseori s'a oprit sa-1 asculte, parandu-i-se c
aude vocea fratelui ei Apollo.
Arion a cutreerat mri si tri, Incantand prin cantecele sale pe toti, pe CO Ii Intalnia In drum. Numele
lui Anion strabatuse peste tot pamantul si toate noroadele auzisera de cantecele lui si le ascultase. In toate
oraselele Siciliei resunase lira armonioas a lui Anion
si concertele lui fermecase pe toti locuitorii Italiei.
Intr'una din zile, se hotarI sa se intoarca din Italia
In patria sa dela Corint. Imbarcandu- se pe o corabie,.Isi Ingramadi pe ea toate bogatiile pe care le castigase
cu arta sa muzicala. Plin de sfiala se urca pe corabie,

temandu-se In sufletul &au, sarmanul, mai mult de

valuri si de furtuna, cu toate ca valurile aveau sa-i dea
un azil mai bun decal insas corabia. Marinarii lacomi,.
Insa, dorind sa pue mana pe bogatiile lui, hotarIsera
s-1 arunce In mare. In zadar se rugh el sd-i crute cel
putin viata. In schimbul vietii, le oferi toate tezaurele7
si toate bogatiile sale, Degeaba, cci marinarii se temeau
sa nu-i iradeze In urmd. Bietul Anion nu mai ave nid onclejde de scapare. Nu va mai cer viata, zise In cele din-

urm cantaretul, luandu-si inima In dinti, ca sa Infrunte

moartea, VA rog insa un singur lucru, lsati-mi lira &A
mai cant odata. Cu un suras batjocoritor, corabierii Ii Ingacluir aceasta amanare, Ii acordar aceasta favoare.._
Arion isi puse atunci pe cap coroana care ar fi stat bine
i pe capul lui Apolo, Isi arunca peste umeri hlamida-i

vopsita cu purpura de Tyr si incepa sa-si Instrunezelira-i rsunatoare. Era ca si lebda care, palit de ct
s'geata fatali, face sa mai rasune Inca odat, Inaintede moarte, melodia ei miscatoare..

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

-92

Fara
desbrace hainele sale mndre, Anion
-se aruncd cu curaj, de odat, In mijlocul valurilor mrii.

Delfinii, cari In mare numr pare cd ar fi presimfit

cine se gsi In corabie, faceau s salte apa cu turnbele i giumbuslucurile lor. Unul chiar priml numai de-cat pe poet pe spatele sale, care, cu lira In mn.
iermeca prt i undele cari Il ascultau. Astfel, neatins,
clusera delfinii pe Arion, Ora la trmul de miazazi al
Peloponezului. lar marinarii, In vremea aceasta, socotiau c valurile mrii au Inghifit de mult pe can-tdreful Arion.

Arion sos teafr la Corint i povesti regelui Pe-riandru minunata sa scpare. Nu trec mult i sosird
marinarii. Uncle ati lsat pe Arion.,ILIntreb regele,

lard s-si trdeze mirarea. A murit le fu rdspunsul.

Atunci infra In sal Arion. Corbierii necrezndu-si
ochilor, socotir ca au inainte-le o fantoma. Isi mr-turisird crima

primira cu totii pedeapsa cu moarte.

Toti fur rstigniti pe cruce, dupd obiceiul de pe acele vremuri.

Dupa moartea poetului, lira lui a fost pusd pe

ceriu, unde formeazA de atunci *o prea frumoasd con.stelatiune, nu departe de astrul delfinului, de pe talea
Laptelui.

4. GALATEA

I POLIPHEM

Cea mai frumoasd dintre toate Nereidele, nimfele

mrii, a fost Galatea, fiica lui Nereu si a dragalasei

Doris. De cte ori nimfa plech pe mare, Tritonii
Amorasii, cu arcurile lor intinse, o Insofiau
formau
cortegiul. Fiind iubit de un ciclop, i povesteste astfel,
iprin gura poetului Ovidiu, patania ei:

www.digibuc.ro

GALATEA

1 POLIPHEM

93

Acis era fiul lui Faunus i al nimfei Symaetis,

iubit de tatl sau, iubit de mama sa i iubit mai ales,
{le mine. Era chipe, de vre-o 18 ani i-i mijia mustata,
Il iubiam ; un ciclop din Sicilia, Insa, ma urmaria cu

zor. Daca m'ai intreba care 1patima era mai mare In

sufletul meu, dragostea pentru Acis sau ura pentru
ciclop, ti-a raspunde ca amandoua erau la fel de mari.
0, prea buna Venus, mare este puterea ta 1 Acest gigant Ingrozitor, spaima padurilor, pe care nimenea nu
1-a putut vedea fara sa o pateasca, acest dispretuitor al
Olympului i al zeilor, simte i el puterea amorului.
Cuprins de dragoste, 1i uit turmele sale, 1.i uita de
peterile sale. Se gandete, Ins, la chipul sat', la chipul
sau cel urit i vrea totu sd placa i 'el. Ii piaptana

cu o grap prul sau cel sburlit; 1i tai cu o secera

barba sa cea rsfirata; se oglindete mereu In ape ;
Ii potrivete fata sa de salbatic. Amorul II doboara.
11 parasise acum i salbaticia sa, i dragostea sa neinfranata de sange ; corabille debarcau i parasiau acum
larmul far nici o primejdie.
Telemus ajungand In vremea aceasta pe coastele
6iciliei, Telemus, fiul lui Eurymide, p care prevestirile
sale niciodata nu-1 dadurd de minciuna, Intalnete pe
teribilul Poliphern pe muntele Etna. Unicul ochiu pe
care II ai In mijb.ocul fruntii, II zise el lui Poliphem,
-ti-1 va scoate Ulysse. Minti, ghicitor stupid ce eti,
altcineva mi l'a rapit raspunse ciclopul razand i batandu-i joc de amenintarea augurului care nu greise
niciodata.

Gigantul n'ave astampar ; acum cutreera tarmul,

turtind parnantul supt paii sai greoi, acum se retragea
obosit In intunericul peterilor sale.

Inteuna din zile veni i se aeaza pe stanca ce

se Innlt cu varful ei In mijlocul undelor, fiind incon-

www.digibuc.ro

94

G. POPA-LISSEANU

jurat de oile sale cari se strnseser ele de ele, imprejurut

gigantului. Dup ce si-a lsat din mn brna da brad

care ii servi drept maciuc i din care s'ar fi putut
face un catart de corabie, 10 lu fluerul format dinteo.

sutd de trestii i fac sd rasune toti muntii i toate

apele de tiuiturile sale intricoate. Ascunsd supt o.
stnca stteam la snul scumpului meu Acis, zice
Galatea, 0 de departe auzii aceste vorbe cari se Intiprira adnc in urechile mele :
0, Galatea, tu care eti mai albA dect floarea

de mlin, mai Inflorit dect florile din livezi, mat

zvelt dect o nuia de alun, mai strAlucitoare dect
o scoica MOIRA de talazurile mrii, mai plcut dect

razele soarelui de iarn 0 dect umbra in timpul aritei de vark mai plpnd dect cele mai plapnde
fructe, mai Malta dect paltinul, mai strvztoare dect ghiata, mai dulce dect strugurele copt, mai moale
dect puful de lebed, i, dacA n'ai fugi de mine, Mai
drgla5e decal o gradina de flori. Dar, tot tu, Gala-

teo, eti mai salbatic decal o jund nepus Inca la

jug, mai tare dect un stejar incarcat de ani, mai in$elatoare dect o undd, mai alunecoas din minele mele
decal' o ramur de salcie i dect o yip de vie, mai?
nepastoare dect o marmor rece, mai nabaddioas&
dect un fluviu, mai mndr dect punul cu penele
sale, mai iute decal focul, mai aspr dect ghimpele,
mai fioroas dect o ursoaica cu pui, mai surda decal-adncimile mrii, mai neinblnzit decal un earpe-

calcat in drum i, spre marea mea durere, mai iute

dect o cerboaica gonad de o hait de cini, i mai
ward dect aripa zefirului.
Ah, daca mai cunoa0e, te-ai ci de fuga ta, ti-ar

prea ru de lunga ta impotrivire

ai face totul
sd m tii pe lngd tine. Eu am pe coasta muntelni cy,

www.digibuc.ro

GALATEA

1 POL1PHEM

95

peterd tdiat In stnca, unde nu se simte, vara, arita soarelui, unde nu se simte, iarna, Inghetul. Am
pomi incdrcati cu poame, am vii nenumdrate, unele cu

struguri aurii, altele cu struguri ca purpura: ciorchinele lor te ateapt. Tu cu mna ta ai aved sa culegi
fragi parfumate, crescute In umbra pdurii i coarnd
de toamnd i prune brumrii i prune cu coloarea ca
ceara. Nu-ti vor lipsi nici castane dulci, nici poame
gustoase, cnd vei fi sofa mea: arborii cu totii Iti vor
implini pofta inimii tale. Turmele astea sunt toate ale

mele i allele MO multe, cari pasc prin pduri i

prin a: multe chiar se odihnesc acum prin peterile
muntilor. Dac m'ai intrebh de numrul lor, n'a

puted sd-ti spun cte sunt. Numai sracii, doar, ii

numrd vitele. Nici nu_ m'ai_ crede cnd ti-a spune ce

fel sunt vitele mele: vino de vezi, cum de abid Ii

mai pot duce ugerile lor. Mielueii stau In farlele lor

cele calde, altii de aceea varst stau In trlele de

iezi. Am un lapte alb ca zapada; o parte II tin pentru
but, la o altd parte Ii dau chiag. Lnga mine nu vei
aved numai aceste daruri obicinuite, pldceri pe cari i
le poate da oricine: cerbi, iepuri, capre, o preche de
porumbite i un cuib luat dintr'un vrf de copac. Am
gsit in munti doi pui de urs, cu prul lung, pe cari
cu greu ii poti sd-i deosebeti unul de altul, aa de
mult se aseamn. I-am gsit i mi-am zis: pe dtia Ii
voiu pstra pentru stpna inimii mele. Vino, Galateo,
ridicd-ti capul deasupra valurilor de azur, vino i nu
dispretui darurile mele. Eu imi cunosc chipul; m'am
uitat mai adesea ori in oglinda unei ape i mi-a pldcut figura mea. Uite, ce mare sunt eu; nici Jupiter nu
este mai mare In ceriu; cdci, voi vorbiti mereu de nu
tiu care Jupiter, stdpnitor al lumii, cum ii ziceti voi.
Fruntea mea o acopere o chicd deas, care imi um-

www.digibuc.ro

96

G. POPA-LISSEANU

breste umerii intocmai ca o paclure. lar dacd un par

sburlit imi acopere membrele, credemd, aceasta nu e
o urciune. Frumusetea copacului st In foile sale,
frumusetea calulul std In coama ce-i acopere gtul;
podoaba psdrilor sunt penele, podoaba oilor este
lana, omului, Insd, Ii st bine cu barbd si cu membre
proase. Am un singur ochiu In frunte, dar el e ca
un scut colosal. Ce? soarele de pe ceriu nu vede el
toate, mdcar c are un singur ochiu? Unde mai pui
c eu am de tea' pe Neptun, stapnul apelor voastre.
El va fi socrul tau. Ai mild de mine, Galateo, te rog
din adncul inimei mele. Ascultd-mi rugdciunea. In
viata mea, tu ai fost singura, de care md rog. Eu nu
vreau s stiu de Olymp, nu vreau s stiu de Jupiter,
nici de fulgerele lui. Numai Inaintea ta, fiicd a lui
Neptun, tremur eu. Supdrarea ta este mai teribild
dect fulgerul. Chiar si dispretul tau 1-as suporta mai
usor, dacd ai fugi de toat lumea, dupd cum fugi de
mine. De ce, respingnd pe un ciclop, tu iubesti pe
un Acis si pui mai prejos dragostea mea dect pe a
lui. Acis s se iubeascd pe sine, nu pe tine, Galateo.
De mi-o cddea, Insd, In mnd, are sd vazd cd puterea
mea este deopotriv cu mdrimea-mi. Ii voiu smulge
de viu mruntaele si Ii le voiu Impfstia pe cmpii si
pe undele tale, pentru ca numai astfel s se uneascd.
cu tine. Cdci eu sunt o park jar flacra md arde din.
ce In ce mai mult. Ard, ca si cnd Etna si toate focurile sale ar fi In pieptul meu; si tu, Galateo, esti fr
nici o mild!.
Cu aceste vdicdreli neputincioase

eu vedeam
totul
se scoald si ca untaur furios, cdruia i se ia
o juncd, nu mai poate sta pe loc, ci nebun cutreerd
muntii, cutreerd pdurile. De odatd, frisk fail s stim
si frd sd bnuim, md zdreste In bratele lui Acis. VA

www.digibuc.ro

ECHO SI NARCIS

97

vaz, zbera el. Acestea sunt srutarile voastre cele din

urma'.. Strigatul lui era teribil, cum numai un ciclop,
poate sa strige la manie. Etna resuna cu groaz. Eu
perduta ma arunc In valurile invecinate. Acis o lira la
fuga. Ajutor, Galateo, strigh el, tata, mam, ajutor;:'
ascundeti-m In apele voastre, unde vreau sa pier...
Poliphem il urmareVe; smulge o slinc i o arunca
asupra lui i cu toate ca numai un bolovan din stanc5.
It ajunse, zdrobi toto pe Acis. Sub stanca ce strivi pe

Acis, curgea sange In valuri de purpura. In urm,

coloarea a inceput s dispara, apoi parea Intocmai ca
apa unui fluviu turburat din cauza unei ploi, In sfar*
se prefaca In izvor cu apa limpede i curata. Stanca
se deschise, din crapturile sale cresca trestie verde

i valuri de ap tipjra In murmure. Era Acis metamorfozat In fluviu, in fluviul Acis, de rang Etna . (azi
II Fiume freddo).

5. ECHO $1 NARCIS
Echoul a fost odata o nimf, nu o simpla vorb
cum este astzi. Fiind Ins cam limbut, avea urIta
apucatur, cum o are i acum, sa ingane, sa spuie
adica numai ultimele cuvinte pe care le aude. Pedeapsa
aceasta i-a dat-o zeita lunona, fiindc Inteo vreme, pe

cand ea, lunona, cauta sa prinza pe nimfe In bratele

brbatului su Jupiter, Echo tina de vorb pe zeitk.
Ora sa poata fugl nimfele. Cand, 'frisk Junona a descoperit aceasta viclenie a iretei Echo, i-a zis: Limba

aceasta a ta, care m'a In$elat, nu va mai avea nici o

putere i de ad Inainte te vei folos prea putin de ea..
Mitologia greco-romana In lectura ilustrata.

www.digibuc.ro

98

G. .POPA-LISSEANU

Amenintarea s'a realizat. Echo de atunci n'a mai putut

.decat s redea ultimele sunete i s repete ultimele
cuvinte pe care le aude.
Cand odat Echo a zrit pe tandrul Narcis rtd-

cind prin pduri neumblate, s'a aprins de dragoste

pentru el si a Inceput, pe ascuns, s-i urmreascd pasii.
Cu cat II urmarea mai mult, cu atat mai mult flacAra

cuprindea inima, Intocmai ca si o facl cand

se aprinde. 0! de Cate ori n'a voit ea s se apropie

de el cu cuvinte ademenitoare i s i se adreseze cu
vorbe dulci! Natura sa, ins, se Inpotriveste si nu o
Ilas s Inceap, dar, pe cat Ii e Ingaduit, ea e gata sa
astepte cuvantul lui Narcis i sd rspund la randul
Din Intamplare, odat, Narcis pierzandu-se de bdetii

Este., rsintovrsiau, strigase: .Cine este?.

punse atunci Echo, ascuns dup o stancd. Incremenit
i arunc ochii cu uimire In toate prtile. Vino., strig
el cu glas tare, si Vino. II rspunse si Echo. Se uit
inapoi i nevazand pe nimenea venind, zise: .Ce fugi

de mine. i urechea sa auzi aceleasi vorbe cate le

.spusese. Pklit de acest glas care II Ingana, grAl din

nou: .Vin s ne IntlnimS ne nMlnim. rspunse

Echo, la cele mai plcute vorbe pe care le doria s
3e auz. Se Incanta astfel fata de vorbele sale si, iesind
din pdure, mergea &A se arunce In bratele
erau
.dragi. Narcis, Insa, se smuceste i cu fuga se smulge
din bratele ei. Mai bine s mor dect s fiu al tu.,

lar Ecoul nu rspunse decat s fiu al tu..

Nimfa dispretuit se ascunse atunci In pdure
Tusinandu-se i acoperl fata cu frunze st, din ziva aceea,

trdeste numai prin pesteri solitare. Dragostea Ins i-a

Tmas In suflet si creste mereu din pricina durerii ce
o simte In inim pentru acest refuz. Grijile ce nu o
las s doarm o slbesc
istovesc trupul.

www.digibuc.ro

ECHO 51 NARCIS

99

ciunea o face sa se sbarceasca i tot sangele Ii dispare

din madulare. Nu ramane decat cu vocea f cu oasele ;
vocea n'a parasit-o; oasele, 'frisk se zice ca s'au prefacut in stand. De atunci Echo sta ascunsa prin paduri;

pe dealuri .nu se mai zareVe. E auzit de toti CO a

striga; e numai un sunet toata faptura ei.
Frumosul Narcis era din fire putin cam salbatic,
i--aceasta din pricina creterii sale de acasa. Teal sau
a fost fluviul Cephis, care s'a indragit de nimfa Liriope,.
vecina sa. Aceasta, Ins, Ii dispretui iubirea. Atunci

iretul Cephis facand sa se reverse apele sale, dadir

peste sarmana nimfa, care nu era decat un mic raulet.
Astfel se unira apele lor i din aceasta castorie se
nasca Narcis. Profetul Tiresias, fiind intrebat odata de
Cephis in privinta destinului acestui copil, raspunse ca

el ar pute sa traiasca multi ani, daca nu s'ar vede

niciodata pe sine. Aceasta vorbd Ora o prostie i mult

vreme nu i s'a dat nici un crezamant. Viitorul, insa

dovedi ca profetul nu s'a inelat In proorocia sa.

Nu departe de ad era un isvor cu apa limpede,

din care curgeau unde argintii, neatinse nici de picior
de pastor, nici de capritele ce pasc pe varf de munte,
nici de veo alta vietate. Apa sa n'a turburat-o nid
pasare, nici o fiara i nid macar \re() frunza cazuta din

copac. De jur imprejur locul umezit era verde, iar

pdurea cea deasa nu lash sa strabata pana la isvor
nici o raza_ calda de soare. Obosit de vanatoare i del
tanrul Narcis s'a aezat odata ad, fiind ademenit i de frumusetea locului i de apa cea limpede

cu care voia sa-i stinga setea. Dar cu cat bea mai

mult, cu atat setea ii se facea mai mare. Pe cand, cu
burta la pmant, sorbia 4)5, incntndu-se de chipur
sau frumos din unda, s'a indrgostit fie sine i ncep
sa creaza CA' este trup insufletit ceeace de fapt nu era.

www.digibuc.ro

100

G, POPA-LISSEANU

.clect o umbra. Ca vrajit de sine ramase In nemicare,

pironit In aceia stare, intocmai ca i o statud de
marmora de Paros. Intins la pamnt se uita mereu la
ochii sai, ca doua stele, la buclele-i din cap, vrednice
-de un l3acchus, vrednice de un Apollo, i la gtul sat;
,ca de filde i la podoaba fetii sale i la rumeneala
Kle pe obrajii sai cei fragezi i albi ca zapada. Era
sdpit de tot ceeace facea, ca el s fie un chip rapitor. Nebun,

vl se indrgostete de sine, face semne i 11 se raspunde

la semne, iubete i e iubit; focul pe care II aprinde,

11 arde pe el insu. Ah,. de Cate ori n'a sarutat el isworul amagitor! De cte ori nu si-a varit el bratele In
sa pue mna pe capul pe care l'a vazut, fara,

ins, sa.-1 poata prinde. Nu tie ce este aceea ce

vedea, dar ceeace vedea, II inflacar i iluzia Ineltoare ii aprinde mai mult patima. Copil credul
ce eti, de ce umbli In zadar dupa un chip, pe care
sa-1 prinzi niciodata ? Ceeace cauti n'ai sa
gseti nicaieri. Dragostea ta, baga de seama, are
sa te piarza. Ceeace vezi este chipul tau oglindit
in apa. El n'are trup, n'are viata, cu tine vine, cu
-tine rmne ; cu tine va pleck daca vei mai putea s
-mai pled..
Nimica, Insa, nu-1 mai poate smulge de ad, nici
loamea, nici odihna. Intins pe iarba deasa, se uit cu
.ochiul nesatios la o frumusete inelatoare. Se stinge
inveninat de veninul propriilor sal ochi i ridicndu-i
putin capul, i intinzandu-i bratele spre padurile ce-1
inconjurau, zise: Ah, paduri, spune-ti-mi, voi, iubit-a
cinev veodata mai cu foc dect mine ? Spuneti-mi-o,
woi, cari ati fost de attea ori lacaul ascuns i prielnic
pentru cei indragostiti ? SPuneti-mi, voi, cari duceti o
IA* tig attea Veacuri, va aduceti voi aminte, In Inbdelungata voastrA vie*, de cinev care sa se fi topit

www.digibuc.ro

ECHO SI NARC1S,

101

mai rau decal mine ? E de fapt o frumusete care imi

place, pe care o vz, dar ceeace vaz si imi place, nu
Tot sa o gasesc. Att de zapacita e dragostea mea I Si
ca o culme a necazului meu: pe noi nu ne desparte
nici ye() mare nemarginita, nicL vr'o cale lunga, nid
munti i nici cetati cu portile Inchise. Doar nitica apa
ne separa. $i el ma iubeste i vrea sa fie al meu ;
-caci de cate ori mi-am Intins buzele mele spre apa
:limpede, tot de attea ori si-a apropiat si el gura de
mea; se lash' sa fie atins ; iar ceeace se Impotriveste
dubirii noastre e un lucru de nimic. Ah! oricine ai fi,
liesi ad din unda asta; copil scump si iubit, de ce ma
Inseli? De ce fugi de Imbratiserile mele? Zu, nici
lrumusetea mea, nici varsta mea n'ar trebui sa te faca
s fugi de mine! $i eu am lost iubit, nimfele au oftat
vodinioara dupa mine. Dar chiar acum, imi dai oarecare nadejde cu privirea ta prieteneasca. CAnd eu 1mi

Intind bratele spre tine, le Intinzi si tu pe ale tale ;

.cnd eu raz, razi si tu ; de Cate ori am plans, am ob-servat lacrami si In ochi tai ; cand Ifi fac semn din
Imi fad si tu, la rndul tau, si dupa cat pot banui
dupA miscarile dragalasei tale guri, imi trimeti chiar
vorbe, cari Insa nu, ajung la urechile mele. Eu pe cat
Inteleg, sunt In tine, chipul meu nu ma Inseala, Ard
-de dragostea dupa mine, aprinz o flacarA, pe care o
am In sufletul meu. Ce sa ma fac? SA astept sa fiu

rugat sau sa ma rog eu insumi ? Dar ce sa cer ?

Ceeace doresc e In mine, si desi am aceasta, totus
sunt un nenorocit. 0 de as pute sa m desfac de
-trupul meu! Curioasa dorintd; as vreA sa n'am ceeace
-am. Dar vaz c durerea Imi curma puterile; ma sting
in floarea varstii. Moartea mea, insa nu e dureroasa,

caci numai prin ea am sa scap de dureri. As,dor

:grozav de mult sa traeasca macar el, el pe care 11

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

102

iubesc, dar vom muri doi deodat, stingndu-se o singurd via-fa*.

Asa grdi el si,nebun de durere, se intoarse iars

admire chipul din isvor. Lacrmile sale ins, turburl

apa, iar chipul sari se intunecd In miscarea undelor._
Vzandu-1 pc acesta cum dispare, zise bietul Narcis
Uncle fugi ? rmi, te rog, nu OH crud, nu prds1 peiubitul tu. Dacd nu te pot atinge, las-md cel putin_
s te privesc, nu refuzd atta lucru nebuniei mele.
In mijlocul unei astfel de dureri, i sfsi cu mna_
haina, rupnd'o dela guler si cu palmele-i red ca mar-,
mora i lovl peptul gol. Acesta rosi putin, intocmai cai
poamele cari, rosiilpe o parte, i au cealaltd parte galbend, sau ca strugurele care, incepnd sd se coack_
capdt o coloare purpurie. Indatd ce s'a aplecat iars
spre unda limpede, n'a mai putut sd-si priveascA
ci, precum ceara aurie se topeste la flacara focului sau

precum bruma diminetei se topeste de razele soarelui,

tot astfel se stinge incet i Narcis, istovit de focul ce-1
poart In suflet. El vede cum perde rumeneala din obrajii si cei albi, i puterea si vigoarea i frurnusetea:
cari, mai inainte, II fermecau. S'a dus Narcis pe car&.
odinioard Il iubise Echo! Cu toate astea, cnd, 1-a vazutt
biata fat& cu toate cd ea i aminted de durerea ei de
odinioark Ii s'a fcut totus mild de el i, de ate orii

srmanul Mat strigd vai., glasul lui Echo repetd

vai. i de cte ori i isbi el peptul cu mainele;
fdced si ea s se auza din pdure un sgomot la feL
Ultimul cuvnt al lui Narcis, aruncndu-si privirea In
undd a fost Vai, copil iubit in zadar., i tot attea
vorbe rdspunse i pdurea, si la cuvnful 4<adic,
zise si Echo! (Fig. 40).
Obosit i lasd capul pe iarba verde, iar noaptea,
fermecatd de frumusetea lui, Ii rtchise .ochii. In urmk

www.digibuc.ro

ECHO $1 NARCIS

103

schiar, trziu, dupa ce s'a scoborlt In infern, i acl,

se uit mereu in oglinda apei Stygiane. Naiadele,
*urorile sale, il jelir i, dupa obiceiu, 10 taiard

-par din cap spre a-1 pune In urna funerara. il jelir i Dryadele. De plnsetele lor rsuna, ins, i
www.digibuc.ro

104

G. POPA-LISSEANU

Echo. Pe and ele pregatiau rugul i faclele funebr

catafalcul, corpul lui Narcis dispar : In loc det
corp gasira o floare de culoare de afran, cu petale!
albe (o coprin).

6. PYRAMUS SI THISBE
Pyramus, un flacau falnic i chipe, i Thisbe, co
fed care Intrecea toate frumusetile Orientului, 1i aveau casele alipite, una de alta, In mandra cetate a
pe care se zice ca o inconjurase Semiramida cu un zid Malt de o suta de metri i cu cincizeci de turnuri. riind vecini, cei doi tineri i facur&
cunotinta

legara prietenie. Cu timpul se Indragostira

unul de altul i fara indoiald s'ar fi luat In casatorie,.

daca nu le-ar fi stat In cale parintii. Ceeace, ns, nid
parintii lor n'au putut s le impedice a fost dragostea,,
de care au fost cuprini amandoi deopotriva. Nimenea

nu aflase de iubirea lor; i vorbiau prin semne, i

vorbiau din ochi, i cu cat focul lor era mai ascuns,,
cu atata ardea mai cu putere.

In peretele care despartia casele lor era o mica

crpatura, lasata chiar dela zidirea caselor i pe care
nimenea nu o descoperise pana acum. Dar, ce nu
descopere amorul? Voi tineri Indragostiti, voi ati fost
cei dintai cari ati dat pe urma ei i ati facuf din ea_
drum pentru oaptele voastre, pe unde fr primejdie
sa se auz murmurul uor al vocii voastre. Nu arareori, s'a aezat aci Thisbe, dincolo Pyramus sa-0
soarba unul altuia rsuflarea. cPerete invidios,
ziceau ei, de ce te pui tu stavild dragostii noastre ?

www.digibuc.ro

PYRAMUS 51 THISBE

105

-De ce nu ne layi tu sa ne unim de tot sau, dacd

,gelozia te opre$te, de ce nu ne dai tu cel putin un
loc$or pentru sarutat. Cu toate acestea noi nu-ti suntem
nerecunoscatori ; limba amorului nostru numai prin

tine ne ajunge pnd la urechi. Stand unul in fata

celuilalt, unul de o parte $i celdlalt de cealalta parte,
se tnguiau mereu, $i cnd se apropied seara, Isi luau
Tamas bun, incarcnd zidul cu sarutari, sdrutari cari
Insa, nu puteau sa se atinga.
A doua zi, cnd Aurora faced sa dispara de pe
,ceriu stelele noptii $i cnd soarele usch ierburile
scdldate de roud, ei se duceau 'in graba la locul obici'wit. Aid, plngndu-se multa vreme unul altuia, In
:soapte cari de abid se auziau, au hotarit, odatd, ca in
tacerea noptii sa Incerce sa insele straja paznicilor $i,
Indata ce vor fi iesit de acasa, sa pardseasca portile
eorasului si sa se duc` In lume.

Ca sa nu cutreere, insa, prea mult, rdtacind pe

Intinsele cmpii, se hotarira sa se intalneasca la
4Mormntul lui Ninus, unde sa se pitule supt crengile

.unui dud. Cci era acolo, la marginea unui isvor cu

-apd rece, un dud Malt incdrcat cu dude albe ca zapada.
Iplanul era minunat.

Acum, ziva, care li se pared cd trece grozav de

'Incet, se scufunda In snul mdrii $i din aceea$ mare
:se ridica noaptea. Thisbe, pe intuneric, deschiznd .cu
rmeste$ug up, ie$1 scapand de paznici $i, acoperita
,cu un voal, ajunse la mormntul lui Ninus $i se a$eza
:supt pomul hotart de acasa; iubirea ii deded destul
,curaj.

lat.& Insa, ca o leoaicd cu botul mnjit Inca de

Isngele unor boi pe care 11 hapdise, vine sa-si potodeasca setea la isvorul din apropiere. Fecioara Thisbe
tO zare$te de departe, prin razele de lund, si cu piciorul

www.digibuc.ro

106

O. POPA-LISSEANU

tremurnd fuge inteo peterd Intunecat. In fuga ei IF

cza voalul in picioare. Slbatica leoaic, dupd ce i-a .
potolit setea In unda apei, se intoarse In pdure, dar
din Intmplare gsete voalul i, cu dinti-i plini desnge, Il sfie In bucti,

Pyramus, ieind de acas mai trziu, vede in_

frn urmele sigure ale fiarei i se fac galben ca
ceara. Cnd insd a v'zut voalul plin de snge, Incep
s strige : Aceea noapte trebuie s ne piardd pe
amndoi indrAgostifi; ea, cel putin, ar fi frebuit sd
irdiascd o viat mai lung! Vinovatul sunt eu, eu te-am
pierdut, nenorocito ; eu te-am indemnat s vii inteaceste
locuri pline de groaz : i, cel putin; dac a fi venit
eu mai inainte ! Sfiati-md pe mine, leilor, voi top,
cti triti prin aceste stnci ; cu muaturile voastreTupeti In bucAti trupul meu cel vinovat! Ah, dar, numai.
cei lai 1i chiam moartea! Cu aceste cuvinte ia de
jos voalul Thisbei i se repede cu el la pomul, unde
Thisbe trebui sa-I atepte i dup ce a udat cu.

lacrmi i dup ce a incArcat cu srutri haina cea

scump, zise: .Primete acum i sngele meu carecurge i-i implntd In piept arma ce o purt lw
bru. Murind 1i trase pumnalul din rana fierbinte_
Rsturnndu-se, Cade la pmnt. Sngele ii tni cu.

putere, Intocmai cum fnete apa dlntr'o teav de !

plumb care s'a spart. Stropite de snge dudele celealbe se inegresc, jar rdcina udat vopsete In.
purpur dudele cari de atunci au mai atrnat I'm
acel pom.

Dar, WA' cd Thisbe, tremurnd inc de spaim.

se intoarce, ca sa nu fac pe iubitul ei sa o atepte
prea mult. Il caut i cu ochii i cu inima, dorind din
tot sufletul sd-i povesteasca prin cte primejdii a trecut...

Vede locul, pe unde trecuse mai inainte, recunoate:

www.digibuc.ro

PYRAMUS 51 THIS13E

107

Audul; forma acestuia ins i coloarea schimbata" a

dudelor o zapaceVe. Pe cnd stAte uluit, zrete la

-pmnt un corp plin de snge. Se intoarce repede

spre el, cu fata mai palid dect smceriul i tremu-rand, intocmai cum tremur marea la bataia vntului,
-Cnd, 'frisk si-a recunoscut pe iubitul sAu, incepe s"
-urle, s-i isbeascd pieptul cu minile i s-i smulgd
prul; prinde 'in brate trupul neinsufletit al lui Pyramus
-i plnge pe rana lui. Lacrimile sale se amestecd cu
-sngele lui i sarutndu-1 cu foc pe gura lui de ghiat,
!-strigd cu putere: 6, Pyrame, ce nenorocire mi te-a smuls ?
,Pyrame, rdspunde I Thisbe a ta, dragd, te chiamk

ascultd-md! Ridica-ti capul de jos. La numele de

-Thisbe, Pyramus IV ridica ochii, apdsati de umbra
-mortii, i dupd ce a privit-o ii inchide din nou. Atunci

.,ea zrete voalul i vede teaca frd sabie. Ah, ne-norocitule, strigd ea, mna ta, iubirea ta, te-a pierdut.

i eu am brat puternic care sa te urmeze, I eu am

lubirea mea care sd-mi dea curaj. Te voiu urma In
mormnt. Se va spune odat cd, eu, nenorocita de
_mine, am fost pricina i tovarda mortii tale. Vai, tu,

Te care numai moartea ar fi putut, s te despart de

nnine, acum moartea nu te mai poate desprti de mine.
Jar voi, nenorociti OHO ai Thisbei i ai lui Pyramus,
.ascultati-ne ruga noastr, a amndurora: Bagati-ne
Intr'un singur mormnt pe noi, pe care dragostea ne-a
:unit toat viata, pe cari ceasul din urmd ne-a unit
ventru totdeauna. Iar tu copac, care acoperi cu ramu-rile tale trupul neinsufletit al nenorocitului Pyramus
:i care vei acoperl Indat i pe al meu, pstreazd
-de-apururea amintirea mortii. noastre: fructele tale sa
Ipoarte In veci semnul doliului i al sacrificiului de
singe (fragar, dud negru). Astfel grai i s'a l'sat cu
Tieptul In vrful sabii, 'Inca caldd de sngele lui
www.digibuc.ro

108

G. POPA-LISSEANU

Pyramus. Zeii le ascultard rugAciunea, le-o ascultarat

0 parint,ii. Fructul dudului cand se coace, capata o.
coloare negricioasa, iar cenup lor, a lui Pyramus h
a Thisbei, se odihneVe Inteo singurd urn.

7. SALMACIS $1 HERMAPHROD1TUS
In peVerile muntelui Ida, nimfele Naiade au crescut

un copil ndscut din amorul zeului Hermes cu zeita

Aphrodita. Fiindcd copilul semnd aa de mult cu pdrintii

sdi, le-a luat i numele, liermaphroditus.

De abr atinsese bdiatul vrsta de 18 ani, Can&
pdrdsi muntii unde s'a ndscut. Ducndu-se departe de
Ida, incepii &A cutreere locuri necunoscute i sa viziteze-

fluvii nemai vdzute. Curiozitatea II faced sd nu simta

osteneala drumului. Strdbdta i tam Liciei i orael6Cariei. Ad, In aceasta tard, descoperi un loc, a cdreia_
apd cristalina lash' ochiul sd vaza pna In fund. Nici
trestia, nid papura, nici alga nu tulburd limpezimea apei.
Malurile lacului erau un covor de iarbd verde i de flork

Ad locuete o nimfd, nimfa lacului; ei nu-i place:

vnatoarea ; nid odata nu intinde arcul i nici nu se:
ia la Intrecere In fugd cu celelalte nimfe. E singura dintrenimfele Naiade, care e necunoscutd de sprintena Diana..

Suratele ei Naiade se zice CA o indemnau adeseori cu_

vorbele: .Salmacis ia i tu arcul, ia i tu tolba cu

sgeti 0, In loc de edere, vino 0 tu la vnatv.
Ea, insd, nu lu nici arcul, nici tolba cu sageti; ea:
nu-si tulburd lini0ea cu greutatile vnatului; ci, acum
10 scald membrele-i frumoase 'in apa cristalina, acum
4i peptend parul cu un cimi0r din muntele Cytorus;,
iar, cnd se gati se uit totdeauna In oghnda lacului..
www.digibuc.ro

SALMACIS SI 1-1ERMAPHRODITtS

109

Cteodatd acoperindu-i trupul cu un voal diafan stai

culcatd pe frunze sau pe iarbd moale. Adeseori culege
flori; i culeged tocmai flori, cnd odatd zrl pe tnrut
pastor Hermaphroditus.
vdzut, s'a i Indrgostit
de el. Inainte, Ins, de a-i grdl, cu toatd nerdbdarea sa,,

i aranjd cu mdestrie pdrul de pe cap, f aranjd haina,

i potrivl trdsturile fetii: pute sa pail in adevr
frumoasd. Atunci Incep si vorbeascd..13dete, ar crede

cineva cd eti Tin zeu! Dacd eti an zeu, tu nu poti fi

altcineva dect Cupidon; dacd Insd, eti un muritor, ferice

de pdrintii cari ti-au dat viat! ferice de frate-tdu i de

soru-ta, dacd ai vr'un frate, dacd ai vr'o sord, ferice i.
de doica al cdreia lapte 1-ai supt! Dar de o mie de ori.
mai fericitd, dect toti acetia, este tovardp ta sau aceea

pe care tu vei socoti-o vrednicd de a-ti fi tovar4er

Dacd tu ti-ai ales-o dejd, un dulce furtiag, &A fie prep.&
iubirii mele; dacd alegerea Inch' n'ai fdcut-o, o, dacd

fi eu aceea, o dacd ai impartd1 cu mine pldcerile

cdsdtorii!

Cu aceste vorbe Naiada tacit; bdiatului i se ruined

fata; el nu ti ce e amorul; rumeneala, Insd, Il fdca maL
frumos. Erd tocmai ca merele ce atrnd In ramurile-

mdrului expus la soare, Intocmai ca fi1deul vopsit,.

Intocmai ca luna de pe ceriu. Nimfa i cere cel putin
un sdrut, cum primete o sord dela un frate, i L
Intinded bratele spre gtul de alabastru al tndrului..
Oprete-te sau fug, Ii zise el, te las singurd aci..
Salmacis s'a cutremurat. .Strdinule, rdmai stdpan pe
aceste locuri libere, Ii rdspunse ea, i Intorcndu-ii
pa0, se preldcit ca pleacd. Apoi uitndu-se Inddrat se
ascunse Inteo turd deas i Indoindu-i genunchii se
opri In loc. 13diatul, ca orice Mat, creznd c nu-1 vedek

nimenea Inteaceste locuri pustii, se duce in sus, se

intoarce In jos i, aezndu-se pe iarbd, ii afundd in
www.digibuc.ro

110

G. POPA-L1SSEANU

ap talpa picioarelor i si-le udd pand la glesne. la

urmd, fiind ademenit de apa cldicic, ii lepdd hainele-i ware de pe trup. Salmacis, 'MA incremeneste
i se inflcdreazd la vederea frumusetei goale a bdiatului. Ochii Ii scanteiazd, intocmai ca razele strlucitoare
ale soarelui ce se reflectd inteo oglindd. Nu mai poate s

se retie, nu mai poate sta pe loc; arde de clod* de

a zburd. In bratele lui; nu se mai poate stdpanl.
I3diatul, in vremea aceasta, i atinge uor corpul.
i

mangaie cu mainile i, apoi, sprinten sare In apd..

$i in timp ce ii intinded bratele In limpezimea apei,

'Area mai strlucitor decat o statud de filde, mai alb

SVIIS
Fig. 41.

IESIMEMEROANN
Hermaphroditus.
Dupa o staiul antia, muzeul Luvrului, Paris.
4

decat un crin supt o sticld transparentd. .Am biruit,

e al meu strigd Salmacis. $i asvarlindu-i cat colo
hainele, se aruncd In mijlocul undelor, prinde pe Hermaphrodit, care se sbdted In bratele ei i 1 Incarcd de
sdrutdri. In zadar Ins se luptd In potriva nimfei. Din
acel moment corpurile lor formeazd unul singur, jumdtate brbat, jumdtate femeie. Ei par cd nu au nici un
sex i le au cu toate acestea pe amandou. (Fig. 41).

De atunci cine se scaldd In undele acestei ape,

e isvorul Salmacis din Caria i perde, ne spune
poetul Ovidiu, jumatate din sexul sdu. Barbatii se mole*esc i se afemeiazd.

www.digibuc.ro

V. HADES-PLUTON
1. INFERNUL
pluton, frate cu Jupiter i Neptun, este al treilea fii
al lui Saturn i al Rheei. Avnd aceea soartd ca
ceilalti copii a lui Saturn, a
fost scdpat din pntecele

tatdlui sdu, numai gratie lui

Jupiter. Ca recunotintd pentru aceasta, a luat parte, ald-

turea de fratele sdu, in toate

luptele ce acesta a avut cu.
Titanii i cu Gigantii. In urm,

cnd s'a fdcut impdrtirea

lumii, lui Pluton i- a azut la
sorti stdpnirea peste Infern.

Fig. 42. Hades-Pluton

Dupg o statu antic.

(Fig. 42).
Fiind urit i posomorit,
aceasta din cauza tristei sale
Impdratii, impdrdtia mortilor,

nici o zeitd n'a vrut

sa-1

ia de bdrbat. De aceea s'a

hotdrit
fure mireasa. Aceasta a fost Proserpina,
fiica Ceregei.

Impdrtia lui Pluton (Dis) erd supt pdmnt, acolo

www.digibuc.ro

Q,. POPA-LISSEANU

112

-uncle razele soarelui nu ajung niciodatd si unde este

i.m intunerec vecinic. Erau mai multe intrdri In regatta
-umbrelor, dintre cari cele mai insemnate erau, una In
Grecia, la capul Matapan, si alta In Italia, aproape de
lacul Avern.
Infernul er udat de cloud rduri mari, Styx i Acheron, cari aveau ca afluenti Cocytus i Phlegethon. Tot

in infern se mai gdsid si fluviul Lethe din care, bnd

sufletele mortilor Isi uitau de trecutul lor si de aceea
nu cautau ele sd se mai Intoarcd pe pdmnt (lanthana
in greceste Insemneazd a sta ascuns i a uit). Styxul
inconjurd de noud ori imperiul umbrelor, iar Acheronful
e pzit de luntrasul Charon, care transportd pe corabia

sa sufletele.
WA' cum descrie poetul Vergiliu scoborIreklui Aenas

In Infern:
Merg singuratici prin neguri acum si p'umbroasele drumuri;
Trec prin tinutul lui Dis 1 prin goluri 0 locuri deerte...
-Tocmai In pragul dinai 0 'n gurile Iadului, gloata
Grijilor neiertatoare sletea i cu dnsele Amarul,
Vegede Boale Imprejur i plina de chin Btrnefe.
Foarnea ce 'ndeamna la rele i Groaza 0 mult urgisita
lips, grozave vedenii si Illoartea i Truda muncirii.
-Somnul cu moartea 'nfrtitul (Fig .43) 0 lacoma Poft ce'n inimi
Nate pcate: i plinul de-ucideri Rsboiul cel jalnic,
Negre iatacuri de Furii se vd i Vrajba Indrcit:
Prul Ii curge, ca erpii, desprins din coardele crunte,
Croaznice famuri, la mijloe, un ulm le 'ntinde noptatec,
Brate de sute de ani i acolo deertele Visuri
Cuibul 0-1 au, atipind cte-un vis pe sub fiece frunzd...
Drumul acum 11 apud spre rAul cel negru din Tartar.
ITurbure aici de nmcduri, vrtejul se'nvolbur 'n valuri,
VAjAe surd, tvlind spre Cocyt nvalnic nmolul.
Apele attor vAltori vuitoare prin vaduri grozave
Charon le tine, luntraul sbArlit In ve5minte murdare:

Surele-i tepi i se'ncurd pe-obraz 04 scapr ochii,

I-laina-i atarnd pe umeri, soioas, din copcii desprins.
'Luntrea ImpingAnd-o cu o lung prjin, d vslelor umblet.
Umbre cu dnsul ducnd In luntrea cea 'n fata ruginii.

El e btrn, dar voinic i verde 'n putere e eeul.

www.digibuc.ro

INFERNUL

113

Ceata ,cle suflete acum de pe maluri cu sgomot se 'ndeas,

Mame si tineri bArbati si viefile stinse din trupuri
De ale vitejilor nobili, copii si copile fecioare,
Tineri pe rug aruncafi, sub ochii printilor jalnici
Fail de numAr!
Toate se roagA cu plnset, dintAi s le treac pe ele,
MAinele 'ntind si se uit cu jale pe maluri dincolo
Tristul luntras Ii alege de-sici si de acolo pe unii,
Pe-alfii-i alung' asvArlind In ei cu nAmoluri din balt...
Cerber, (Fig. 47) trei guri ridicand, la praguri cu vuete latr.
Ur l si intinde scArbosul sdu trup, In ponoatele stncii,
Gtul cu serpi incornat, sbArlindu-1. Dar ziva-i aruncd
Bulzul cu miere gatit si cu tari pregtitele zmuri:
Dnsul trei gturi cscAnd, turbat de flmfinde, cu pocnet

Fig. 43.

Somnul si moartea IngropAnd un mort.

Pic lull pe un vas din Athena.

Lacom inghite si-apoi Isi Intinde grozava spinare.

Casa si-n urm lungit el de-alungul intrrii se culca.
Grabnic Aeneas, vAzAndu-1 rpus de befie pe Cerber.
Intr si aleargA spre mal, spre vecinic ne'ntoarsele ruri,
Iat, de-odat 'mprejur scncire s'aude si, vaier ;
Suflete 'n prag, de copii, plng jalnice plnsuri : pe dnsii,
Cei ce la snuri de-abia s'au deprins s zmbeascA micutei,
Noaptea 'ngropriti-a smuls aruncndu-i eternelor neguri.
Cei mai de aproape de aid sunt cei osAnditi prin napaste,

Ins locasul au toti prin judet hotrit si prin soarte,

Minos ascultA si scoate din urnA sortirea si chiamA
Mutele gloate 'mprejur si le judecA fapta si totul.
Cei amrti locuesc pe cmpia din fatd, cei care
Mitologia greco-roman6 in lectura ilustratk.

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

114

Singuri prin crime

curmara vieafa i urindu-oi lumina
Sufletul In el 1-au strivit. 51-acum ei i munca i lipsuri

Cat de cu drag le-ar trai pe lumea din care fugira

Legea-i opreotel 51 jalnici se uita la trista mocirla.
Styxul cu noua varsri le 'nchide cararea prin ape,
Nu 'n departare de-acolo, pe 'ntindere fax% de margini,
Cmpii durerii se vad, aoa se numesc ei pe nume.
Cei ce din multa iubire au pierit, In aprinderea poftei,
Stau prin dumbrava de mirt, pe poted singuratice alearga
Jalnici prin umbra. Nici morti, durerilor n'afla repaos
Locul aid e, pe unde se'mpart crarile doua
Drumul din dreapta spre Dis i spre ziduri puternice pleac
Noi ne voin duce pe-aici In llisiu. Spre plinul de crime
Duce, spre Tartar, In stanga, ca-1 drumul spaoirii de rele.
Fara de voe se uita viteazul 'ndarat oi la stanga,
Vede-o cetate sub stand, de trei ori cu ziduri incinsa,
Larg o 'mpresoara cu flacari de foc oi cu apele repeal
Phlegethon, raul din Iad oi stand vuitoare Wage.
Gem uriaoele-i porti i de greu diamant li sunt stalpii
Nid o putere de om i nid zeii sa n'aiba putere,
Ca sa-i sfarame, i un turn se ridica puternic in aer..1
Gemet rasuna de acolo i plesnete crunte cu biciul, N
Vaier i fangat de flare zornet de lanturi tarate...
Ceia ce, pan'au trait, pe frati prigonit-au urIndu-i ;
Ori au gonit pe parinti, ori In curse vrit-au pe prieteni,
Ori Iacomind au pastrat bogatii cu zgarcenie adunate,
Singuri lasandu-oi pe ai sai sa ceroeasca oi multi sunt aceotia
Cei ce prin dragoste case au stricat, ori acei ce pornira
Vrajbe mioele oi-acei ce vr'un bine-i platira cu rele:
Toli Ioi aoteapt pedepsele Inchioi. Nu cere otiinta,
Care pedepse ameninta pe ri i care 11-e chipul.
Unii de-a dura dau stand uriaoe, iar spite de roata
Pe allii-1 desbina In bucati... ')

2. TARTARUL
Pluton, desi e zeu al mortilor, avand Impreurdi
cu sotia sa Proserpina stapanirea peste intreaga lume
a Infernului, totus sufletele nu le judeca el, ci trek
'

1) Vergilius, Aeneis, VI, trad. G. Coobuc.

www.digibuc.ro

TARTARUL

115

judecdtori speciali: Minos, Aeac i Rhadamante. Ac--tia dupd ce-vi pronuntd judecata lor, dau fiecdrui orn

soarta care o meritd.

Cu toate cd Proserpina este sotia puternicului

Pluton, ea, fiindcd petrece jumdtate de an pe pmnt,
la mama sa Ceres, stdpnirea peste zeitele infernale
o are Hecate, zeitd puternicd i Itr ceriu i pe pdmnt
i In infern. De aceea se i nume0e ea intreita Hecate. (Fig. 40.
In infern se gdsia. inteo
_parte Tartarul, loc unde toti Ci
au fost rag i pdcdtoi pe pdmnt,

1i primiau pedeapsa meritatd,

iar in and parte Cimpiile elysee,
uncle

cei buni duceau o viatd

-fericit, o viatd de zei.

In Tartar se gdsid lxion,

care insultnd pe Junona a fost
aruncat de Jupiter in fundul intunerecului, unde era condamnat
sd se invrtea scd legat, pe o roatd
cu legaturit de aramd i erpi.
Sisyphus, fundatorul oraului Corint. Fiind avar i inelator,

Fig. 44. Hecate.

Statu n Capitoliu, Roma.

a fost condamnat s urce neIncetat o stncd pe un munte din Infern, iar cnd isbuti
ajungd scopul, stnca printeo putere divind era
-prdvalitd In vale, i din nou bietul Sisyphus erd obligat
sd o urce pnd In vrful muntelui.
Tantalus, era un rege din Lidia. Primind odatd
.vizita zeilor, el ii pofti la masd. Creznd, insd, c zeilor le plac sacrificiile omeneti, puse s taie pe fiul
sdu Pelops i sd-1 serveascd la masa zeilor. Aezndu-se la masd, Ceres, mai fldmnd, incepit sd mdnn1
www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANN

116

ce, i mncd o parte din umrul copilului, fr s bage

de seamd Jupiter. Cnd acesta a descoperit faptul, ceilalti zei reau mai gustat din mncare. La ordinul lui
Jupiter, Niercur lu membrele copilului, le bg inteo
cldare magick de unde Parca Clotho scoase pe copit
intreg. Ii lipsea ins un umr. In locul acestui umr,.
mncat de Ceres, Jupiter ii puse un umr de filde..
Tantal IV primi pedeapsa pentru barbaria sa. El

fu aruncat In fundul Tartarului unde, avnd o sete

nebunk sta 'in mijlocul apelor frd s le poat bea..
Indat ce-0 aplec.
gura, apele se retrag.

t De asemenea, fiind
chinuit de foame,ni0e

pomi cu poame delicioase se apropie de

el, Insd cnd sa le

prinzd cu mna, poaFig. 45.

Sisyphus, lxion si Tantalus.

Relief pe un sarcofagiu, Muzeul Vaticanului, Roma.

mele se retrag. Astfel Tantal e chinuit,.

pentru vecinicie, de
sete i foame.(Fig.45).

Danaidele, I3elus, un rege in Egipt a lsat dupa

sine doi fii, pe Aegyptus, dupd care s'a numit tam Egipt,,
numit mai inainte tara Melampozi i pe Danaus.
Cel dintiu ave sd domneasca In locul lui l3elus In

Egipt, cel de al doilea In Libi. Aegyptus ave cincizeci de bdeti, iar Danaus cincizeci de fete. In tirma
unei revolutiuni, pricinuit de fill lui Aegyptus, Danaus.
ne mai fiind sigur acask pleca cu cele cincizeci de

fiice ale sale i ajunse In Argos.

Ad domne Gelanor, cruia Ii cer sd-i lase tronul. Poporul din Argos se impotrivi la aceasta. Inttn
plndu-se, Insk ca tocmai atunci un lup s omoare un taur
www.digibuc.ro

TARTARUL

117

Inteo turrnd de vite, Danaus cautd sa dovedeascd cat

lupul fiind strin a biruit taurul acasd la el i cd aceasta, este un semn al voinfii zeilor. Poporul atunci
se las'd convins i proclamd de rege pe Danaus.
Fii lui Aegyptus sosesc Inteaceea la Argos i cer
In castorie pe fetele lui Danaus, pe verele lor. Regele
se Invol, creznd a a sosit momentul sd se rdzbune,_
de aceea dete ordin fetelor sale, ca fiecare sd-i omoaret

Fig. 46.

Danaidele.

Tablou de Mouzaisse, Muzeul din Luxembourg, Paris.

brbatul In noaptea nuntii. Danaidele, dupd ce-vi omo-

fird brbatii, le aruncard trupurile In lacul Derna, iar

capetele le aduserd pdrintelui lor, ardtand cum i-au Indeplinit porunca. Una singurd nu s'a supus ordinuluL
Er Hypermnestra, sotia lui Lynceus.
Dupd aceastd ispravd, Danaus vesti In toate

file curse de cai i curse cu carele, fgcluind c vada Invingatorilor pe fetele sale In cdsdtorie. In acela timp, caut s pedepseascd pe fiica sa neascultdwww.digibuc.ro

118

G. POPA-LISSEANU

joare, pe Hypermnestra. De aceea o arunca in inchi:soare ; poporul Insa pronuntnd achitarea ei, a fost
hemat Lynceus, care, spre a-si rdzbunA pe ft.* omoriti,
-ucide pe Danaus impreun cu toate fiicele lui, Danaide.
Zeii au condamnat pe aceste Danaide ca, in infern,
zsd umple cu apd necontenit un butoiu frd fund (Fig. 46).
*

Cmpiile elysee erau locasul celor fericlti. latd

<um le descrie poetul Vergiliu :
Infra in fericele locuri si In lunca, cea verde. deapururi,
Codrii meniti desftrii, locas al eternului bine.
Etern 'nvalue cmpul de-aici In lumina' mai larga
Purpura-i zarea ; si soarele-i altul si altul e cerul.
Trupul o seam la lupt-si deprind pe praturi de iarba
Jocuri de intrecere fac si framnta nisipul cel galben.
Altii framnta pamntul cu tropot de hor si. Cana.
Insus In hainele-i lungi, cntndu-le tracicul preot (Orpheu)
Bate cu osul de fildes odata si odat5 cu mna
Tactul pe coardele lirei cu plnset de seapte resunuri....
WA pe aproape si scuturi i coifuri si carele goale ;
Suliti se vad implntate in pmnt si pe sesuri de-alungul
Roibii rAsleti ratacesc. Iubirea pe care-au avut-o

Pn'au trait si de car si de coif si de scut, si iubirea

Cailor, dnsii si-o duc in mormnt si o pastreaza si In moarte ')

Fig. 47.t-- Cerberus.

') Vergilius, Aeneis, VI. trad. G. Cosbuc.

www.digibuc.ro

Fig. 48.

Demeter-Ceres.
Stahl& muzeul dela Dreads..

www.digibuc.ro

V(SM:V.

-1411111

VI. DEMETER-CERES
1. NASTEREA ZEITEI CERES

reres a fost a doua fiicA a lui Saturn i a Rheei..

Fiind nscut In mnoasele cmpii ale Siciliei,.
Inga oraul Enna av i ea aceea soartr ca i ceilalti frati ai si, de a fi inghitit5. In milk cnd Mefis-

dad lui Saturn un vomitiv, a lost sooasA, i ea, la

lumina zilei.

Ceres a fost Intruchiparea pmntului.,, E sora

jp

sotia lui Jupiter, cu care av o flick pe Proserpinasau Persephona sau Cora, zeita vegetatiunii. Ca zeitAi
a cerealelor ave ca semn al ei deosebit un fir de mac,.

spic de gru i un porc. Ea a fost cea dinti care

a Inatat pe oameni sa cultive pmntul, s samene,.
s strng grul de pe cmp i s facd pinea ; cu

im

cuvnt ea er zeita agriculturei i a cerealelor. (Fig. 48)...

Ceres a fost iubit i de Neptun, care o urmari

cu dragostea lui peste tot locul. Ca sa scape de staruintele acestui zeu, pe care nu pute za-1 sufere, s'a
transformat 'halo eap. Zeul a bgat aceasta de seam
i deaceea se transform i el inteun armAsar. Din
unirea lor se nsc vestitul cal Arion.
Suparat din pricina aceasta, Ceres se Imbrcd iii

haine de doliu i se retrase Inteo peter, unde ra

www.digibuc.ro

120

G. POPA-LISSEANU

-mase mai multd vreme. Lumea, In timpul acesta, fiind

lipsit de binefacerile zeitei, er sa se prapddeascA de
foame. Inteun trziu, zeul Pan Osindu-se la vndtoare,
descoperi intr'o pesterd din Arcadia pe zeit si incunostiint despre aceasta pe Jupiter. La interventia Parzeita a fost Imbunat si In urma s'a Intors iards

In mijlocul oamenilor, pe cari i-a scApat de foamete

-i de pieire.

2. RAPIREA PROSERPINEI-PERSEPHONEI
Cupidon, zeul amorului, la indemnul mamei sale
-Venus, a aruncat o sgeat in pieptul lui Pluton, In
-momentul In care acest zeu, staprt al infernului, pdrsind regatul sau de subt pmnt, strabte Sicilia,
-sA vazd nu cumva s'a zaticnit ceva din fundamentele
muntelui Etna, subt care gigantul Typhaon se sbte
grozav. Proserpina, frumoasa fiicd a Cererei, culege
tocmai In vremea aeasta flori, cnd fu zdrit4 de Plu-Ion. Impreund cu tovardsele sale alergau pe cnip s
adune flori, pe cari sd le impleteascd In cunune sau

buchete pe cari s le poarte la sn. Pluton

<um o vede, o si iubeste sr o i rdpeste in carul
s fac"

Proserpina ingrozit chiamd In ajutor pe mama sa, pe

tovar5sele sale, pe toat lumea, dar In zadar, cci Plu-

ton da frne cailor si cu o loviturd de toiag i des<hise un drum prin mijlocul pmntului spre Imparatia
sa. (Fig. 49).
Totus nimfa Cyana, cea mai vestit dintre nimfele
iesind prt la bru din undele apei sale, vaza
iurtul si recunosc pe zeu. N'ai sa mergi mai departe,

www.digibuc.ro

RAPIREA PROSERPINEI-PERSEPHONEI

zise ea, 0 n'ai sa fi cu de a sila ginerele

121

Cererei..

Trebuia sa pete0i pe Proserpina, nu sa'i o rpe0i. Si

eu, daca e perTnis sa compar cele mici cu cele mari,,
i eu am fost iubit de Anapis, dar m'am mritat pe-

Fig. 49.

Rpirea Proserpinei
Grupg de Girardon in parcul dela Versailles,

fit, nu furata. Astfel gral i intinzndu-0 bratele int

dou prti, ii opri drumul lui Pluton. Fiul lui Saturn

nu-0 putit conteni mnia, dete bice cailor i cu tuba

sa puternick arunca sceptrul In atoarea apei. Pmntul cutremurndu-se deschise un drum pnd la Tartar

www.digibuc.ro

122

G. POPA-LISSEANU

tsi primi carat zeului. Cyana Incepe sa plnga i plange

rapirea zeitei i ocara adusa undelor sale. In mintea
-sa tacuta poarta o rand acranca si din Luza lacrimilor
-sale se sfarseste de tot, dispare In apa, a carei nimfa
-fusese mai inainte. Puteai s vezi cum membrele ii se
"Inmoaie, cum oasele Ii se Incovoaie, ughile si percleau taria bor. Se preface toatd in apa. Pluton spre a

se scap de o denuntare ce ar fi putut sa faca acest

2martor indiscret transforma pe zeita Cyana intr'un isvor.

3. CERES IN CAUTAREA PROSERPINEI

Ceres, Ingrozita de soarta fiicei sale, o cauta za.clarnic pe toate marile i pe toate tarile. Nici aurora,
parul ei cel rosiu, nici luceafarul de seara n'au VA.zut-o zabovind pe undeva. Zeita atunci aprinse cloud
iacle la flacarile Etnei i fara zabava cutreera cu ele
intreg intunericul cel rece al noptii ; iar cand lumina
stralucitoare a astrului zilei faced sa paleasca stelele,
-ea cautd Inca pe fiica sa dela soare rasare, pana la
-soare apune.
Inteuna din zile, istovita de oboseala si mai moartd
de sete, -zeita _cautd im izvor, unde -sd rse racoreasca.

Intamplarea i aduce mncale un bordeiu acoperit cu

-trestle. Bate la use. 0 baba iese din ttauntru i vede

pe zeita care cere s-i dea ceva de baut Ii se aduse

-o bautura dulce. Pe cand Ceres bea Incet bautura ofez
zit, un Mat urdt i obrasnic, cu numele de Stellio,
opreste Inaintea ei, rade de ea si o numeste setil-r
leita suparat arunca restul bauturii In fata baiatului_

<are vorbid mereu. Fata lui stropit de aceast bau-

www.digibuc.ro

CERES IN CAUTAREA PROSERPINEI

123

tura se umpla numai dect de pete ; In loc de bratecapata doted labe, o coada se adaoga la membrele lui
transformate ; capt o forma

mica, ca sa

n'aiba_

putere de a face oamenilor ru. Scazand de tot, n'a.

ramas dect o oprl. Baba cu lacramile In ochi,
mill de aceasta minune. Vrea sa se apropie de el...
Acesta fuge, Insa, i se ascunde Inteo crapatura a zi
dului. Numele
trage dela culoarea pielii, pe carepetele bauturii fatale sunt presamanate ca stelele. Stel
lio (latinete, oparla) se prefaca In

oparla.

Ar fi prea lung sa spun pe cate marl i pe Cate!

tri a cutreerat zeita, cautand pe fiica sa. Tot Omantul

strabatut. In cele din urma se ,Intoarce In Sicilia,

i cercetnd mereu, ajunge la malurile Cyanei. Dac .

n'ar fi fost metamorfozata, nimfa i-ar fi istorisit totul.,
In zadar, Ins, voi sa graiasca; n'ave nici gut's& nick
limba, itici un alt mijloc de a fi inteleasa. Totui Ii da',
indicatii sigure, aratnd zeitei brul fiicei sale, care,.
cazand din Intmplare In undele ei sfinte, inota la,
suprafata lor. Ceres Ii recunosca. Numai decat, ca
cum pentru prima oara ar fi aflat atunci despre rapirea fiicei sale, zeita Incepa
smulga parul despletit
i sa se loveasca In pept cu pumnii. Netiind In ceparte a pmntului se gseVe, .ea blestemd pamntut.
Intreg, It acuza de nerecunoVinta
declara nevrednic de binefacerile sale. 13lestem mai ales Sicilia, unde-

gasise urmele nenorocirei sale. Sfarma cu mina sai

proprie plugul; In mania sa, cauta s prapdeasca si,
pe agricultori i boil, tovaraii agricultorilor. PorunceVe-

cmpurilor s nu mai produca grne, face sa se stricesemintele. Piere vestea bogatiilor Siciliei; graul moare

In holda, sau ars de para soarelui, sau inundat del

puvoaiele de ploaie. Vnturile prapadesc totul; pasdrile;
lacome mananca grul de abia bagat In sanul pmntu-..

www.digibuc.ro

124

G. POPA-LISSEANU

lui; neghina, scaiul i buruienele indbu$d spicele de gru.

Atunci nimfa Arethusa 1$i scoase capul din undele sale i, dnd la o parte de pe fruntea sa buclele-i
Tumede, strigd: Mama a fructelor, mama a Proserpinei,

ice cutreeri tu lumea intreagd? Pune odatd capdt obp-selii

tale. Nu fi supratd pe pdmntul care iti este

,credincios. Pdmntul n'are nici o vind, Fr voia lui,

deschis el rdpitorului. Nu te rog pentru patria mea.

sunt ad numai un oaspe. Patria mea este Pisa,

Priginea mea este deci In Elida. Sicilia este pentru
mine numai o fard ospitalierd se creded c isvorul
Arethusei din Sicilia este in Elida, In Grecia, $i c
-apa curged pe supt mare $i ie$i ca isvor In Sicilia
.dar aceasta e mai incntdtoare dect oricare alta
supt numele de Arethusa eu mi am ad casa $i locuinta. Crutd-md cu bundtatea ta. Ai sd afli inteo zi,
cum mi-am schimbat eu salapl, cum mi-am croit o
cale prin mijlocul nemdrginitului Ocean pnd la ma-lurile Siciliei. Povestea va fi mai nimerit s ti-o spun
atunci, cnd liberd de necazuri, supdrarea nu-ti va
mai posomori fata.
Pdmntul imi deschide cdi supterane i rostogohind
mele prin adncimile prdpdstioase, imi,, ri.dic capul In aceste locuri, unde eu vdd din nou astrele,
de multd vreme dispdrute dinaintea ochilor mei. Curgnd

prin fundul pdmntului, In cdile mele invecinate cu

Araltorile Styxului, ochii mei au zdrit pe Proserpina,
fiica ta. Supdrarea i spaima sunt Ind i acum Intipdrite pe fata ei. Dar ea e regind, este stdpana Impdratii
intunericului, matrona puternicd a zeului infernului

La aceste vorbe, mama Proserpinii rmse inmrmuritd intocmai ca o stncd. Mult timp nu se put

-mic din loc. Dupd ce, ins, se desmetici, se urc

Indata pe carul ei i se 'sul la locaprile zeilor In Olyrnp.

www.digibuc.ro

CERET IN CUTAREA PROSERPINEI

125

Cu fata scAldat In lacrimi, cu pdrul despletit, cu desnddejdea In suflet, se opr inaintea templului lui Jupi-

-ter. .Am venit sd te conjur, stdpne, pentru odrasla

mea, i pentru odrasla ta. Dacd eu ca mamd, am perdut dreptul la mila ta, ah, cel putin fiica mea sd-ti induioeze inima! Nu fi nepdator la nenorocirea eiq
(lacd are singura vind cd am purtat-o In sanul meu.
latd am gdsit pe fiica mea, pe care de mult o cdutam,
{Ind insemneazd a o gdsi, cnd ai mai mare sigutanta de a o fi pierdut pentru totdeauna, sau dacd a
sti unde se and, Insemneazd a o fi gdsit. Am sd iert
pe rapitor, numai sd mi-o dea inapoi. Fiica ta, cdci
.acum nu mai este a mea, nu trebuid, sd fie rdpit.
Jupiter ii rdspunse: Proserpina ne este scumpd
la amndoi. Dar, dad e sa vorbim adevrul, rdpirea
ei nu este o insultd: este o crimd a amorului. i nu e

o ruine de a aved pe Pluton de ginere, in caz cd

consimti si tu la aceastd casatorie. Frd a mai vorbi
de celelalte, nu e destul cd e frate cu Jupiter ? Ce-i
lipsete lui ? Numai eu il intrec pe el i aceasta fiindcd

soarta a voit as. Dar, dacd totui t ii aa de mult

sd-i smulgi pe Proserpina din brate, are sd vie Ind&
rdt in cer ; insd numai cu o conditie i anume sa nu
fi atins cu buzele sale nici o mancare acolo ; cdci
astfel este porunca Parcelor.
Aa grdi Jupiter, iar Ceres er sigurd cd aved sa-i

aducd inapoi pe pdmnt pe Proserpina. Destinul insd

se impotrivi, cdci fiica sa clcase legile abstinentii.
Pe cnd ea se preumbla, In simplitatea vrstei ei, prin
grddinile cultivate ale lui Pluton, hid dinteun arbore
Incarcat o rodie i atinse cu gura veo apte sAmburi

din coaja gdlbuie. Nimenea nu o vdzuse afard de

Ascalaphus, Ascala.phus pe care una dintre cele mai
frumoase nimfe ale Avernului, Orphne, iubitd de Ache-

www.digibuc.ro

126

G. POPA-LISSEANU

ron, 1-a nascut zice-se, inteo pester intunecoasa.

vz, si In urma unei denuntari infame, a impiedicat
pe Proserpina &A se poata intoarce la mama sa. VAzandu-se data pe fata, regina Erebului scoase urt

gemet lar pe nfartorul indiscret il transforma inteo

pasere cobitoare ; pe capul lui, udat de apele Phlegethonului, fad' sd creased un doc, pene i niste ochi: .
mari. Pierzandu. si forma de mai inainte se invalestein aripi galbincioase; capul i se mdreste, unghiile ii

se lungesc si se incovoaie. De abia i poate misca

penele erescute pe bratele-i grele. Se preface inteo,
pasere urata, prevestitoare de doilu si de jale, poso
morita cucuvae, care, de cate ori canta, prevesteste
o nenorocire. (Ascalapho insemneazd in greceste
cucuvae).

4. SIRENELE
Indiscretiunea a pltit-o Ascalaphus cu metamorfosa sa In cucuvae, fiicele lui Achelous, insa, flied pre-a
facute i ele, tof cu acest priIej, n niste misterioase-

zne marine. Ele se numeau Sirene i faceau parte

din ceata Proserpinei, in momentul cnd zeita a fosti
rdpitd de Pluton. Dupa ce ele au cautat In zadar pezeita peste tot pdmantul, au intrat i In mare sd vada,.
nu cumva se gaseste ea Indeva in apa. S'au rugat,.
Ins, de zei, ca s le dea pull* sa se tie pe suprafata valurilor, pe aripi, intocmai ca i cu vaslele. Zeii
s'au aratat binevoitori fata de dorinta lor si din acest
moment trupul li s'a acoperit de pene aurite. i, pentru ca s poata cant cntece, a caror melodie sa incante urechia, le-a lsat figura de fecioard i vocea.)
omenesca. (Fig. 50).
Sirenele erau un fel de muze ale mortii, vestite mai

www.digibuc.ro

SIRENEL.

127

ales prin frumusete si prin dulceata cntecelor lor.

Triau pe o insuld In apropierea coastei de miazdzi
a ltaliei si, prin cntecele lor, atrgeau pe calatorii,
cari treceau cu corabille pe acolo, si Ii sfasieau.* De
aceea, insula lor era acoperit numai de oase si de rmsite omenesti.

Numrul Sirenelor era dela trei

pand la opt.
Un oracol prezisese Sirenelor

ca ele vor tral numai atat timp,

cat vor putea sa opreascd pe 0-Mori din drumul lor, Insd c, In4dat ce un clator ar putea sa treac
idea s fie oprit de frumusetea can-

tecelor lor, ele au sa piar. Din

Fig_50.

Siren.

pricina acestei prevestiri, Sirenele

erau mereu neadormite si prin cantecele lor atrgeau

pe toti Cali veniau prin apropiere si cari aveau imprude* s le asculte cntecele. Asa de mult fermecan ele prin melodiile lor pe trecdtori, ca acestia nu
se mai gandeau la patria lor nid 14 familia lor, nici
la ei '11100; uitau chiar sa bea si sa" manance si mureau
.cle foame, dacd cumva la sosirea lor nu-i omorau Sirenele.

Cand Argonautii au trecut prin aceste locuri, ele

au cAutat In zadar sa-1 _atragd. (ski Orpheu 4ua in
mama' jira sa si ash de mult le a fermecat prin cantecul su, cd au amutit toate si si-au aruncat instrumentele lor muzicale In mare.
Cnd mai tarziu Ulysse a fost silit SA treacd cu
corabia sa pe dinaintea Sirenelor, fiind instiintat de
puterea lor de cdtre Circe, a astupat cu cear urechile
-tuturor tovarsilor sai, ca s. nu auza cntecul Sirenelor, iar el a poruncit sa fie legat de catart, de maini
i de picioare. In acelas timp le-a dat ordin s nu-1

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

128

deslege, dacd din intmplare, auzind pe Sirene,

art dorinta sd se opreascd. Precautiunea sa n'a fost
frd folos, cdci Indatd ce a auzit pe cntrete i me-S,
lodiile lor cele dulci, dei fusese intiintat de Circe i
dei aved siguranta cd va pieri, &Ada totu ordin tovardilor sdi sd-1 deslege, ceeace, din fericire, acefia ntt
Vacua Sirenele, neputnd sd opreascd pe Ulysse, se
aruncard cu toa-

tele In mare i
micile insule pli-

ne de stnci, In
cari locuiau, in
f a fa promunto-

riului Lucaniei,
fur numite Sirenuse. (Fig. 51).

Fig. 51.

Ni se mai

Sirerta.

povestete cd inainte de a fi trecut pe la ele Ulysse,

Sirenele, la indemnul Junonii, pretinznd cd ele cntd
mai bine dect Muzele, s'au luat cu ele la o lupt de
Intrecere. Muzele, Insd, le-au Invins i le-au smuls penele, din cari i-au fdcut coroane. De aceea, Muzele
poartd pe capul lor uneori coroane de pene.
*

Jupiter fiind luat ca arbitru In cearta dintre fratele

sdu Pluton i soru-sa Ceres, imparte anul In cloud parti
egale i poruncete ca Proserpina sd stea o jumdtate

de an la brbatul sdu In Infern i o jumtate de an

la mama- sa pe pdmnt. Fata i inima Cererei se .Invesell numai dect ; fruntea ei, care mai Inainte pdred
tristd, chiar i tristului rege al infernului, se inveseli
deodatd, Intocmai ca i soarele zilei, care, acoperit de
nouri posomorIti, iese invingdtor i radios din mijlocul lor.

www.digibuc.ro

ARETHUSA

129

5. ARETHUSA
Dalba Ceres, fericita c i-a gasit pe fiica sa
liberd acum de orice grije, vol s afle dela Arethusa
pricina sosirei ei, din Grecia In Sicilia, i cauza pentra
care end socotita ca un isvor sfnt. Undele i oprir
murmurul lor, iar nimfa, ridicanduli capul deasupra
apelor, ii netezi cu mna paru-i de azur i Incepa s&
istoriseascd iubirea lui Alpheus, fluviul care udd fara
Elida, din Peloponez
Eram una dintre nimfele din Achaia. Nici una mt
tied ca mine sd caute In pduri locurile potrivite pentra

vane, nici una nu Vied ca mine s-i intinza

Nici odatd eu n'am vrut s fiu la gloria frumusetii,
nici odatd nu m'am gndit la altd glorie dect la gloria
curajului i, de1 nu eram frumoasa, totu eram socotita ca frumoasa. Putin, Insa, Imi pasd de svonul frumusetei mele. In simplitatea mea naiva, cu toate
alta s'ar fi mndrit cu aceasta Insuire, eu totdeauna
m'am r4nat de ea i, inaintea ochilor mei, darul de
a placed, trecea drept o
Intr'una din zile, imi aduc bine aniinte, ma intorceam ostenita din pddurea Stymphaliei. Er zaduf mare

i 'oboseala mea faced zaduful i mai mare. Dau de

un pria care curged lin i fr nid un pic de sgomot. Er ad de limpede, c puteai cu ochiul s numeri, Intocmai ca printr'un cristal, petricelele din fund
i a0 de lin Ca nu puteai ti In care parte curge. Niste
slcii cu foaia albicioasd i nite plopi, a caror verdeat o hrani apa paraiaului, fineau umbra maluritorl
sale povrnite. M apropiai de parau i Imi Imuiai mau
Intaiu talpa piciorului In apa ; apoi intru pand la genunchi.. Nu ma multumii cu atta i m desbrac. Imi
Mitologia greco-romani in lectura ilustratd.

www.digibuc.ro

O. POPA-LISSEANU

13Q

atarn de craca unei salcii hainele i goala m cufund

lin apd. In vreme ce loviam undele cu minele mele
plesniam apa In fel de fel de chipuri i In vreme ce
o izbeam fr preget cu bratele, auz iesind din unde
stiu ce murmur. Ingrozit sar repede pe malul de
alturea. Uncle fugi, Arethuso ? Imi striga Alpheu din
imblocul apelor sale ; unde fugi tu? mi repet a doua
cu vocea lui ragusitd. Eu fug frd haine, asa preicum eram ; hainele le lsasem pe cealaltd 110'. El ma
turmareste si se aprinde din ce In ce mai mult
iiindca eram goal& credea c mai usor va pune mna

pe mine. Cu cat mai mult alergam, cu att mai mult,

n nebunia lui, ma urmri. Fugiam de el precum fuge,
,cu aripa-i tremurnd, porumbita dinaintea vulturului ;
.alerga, Insa, si el dupa mine, precum alearga dupd o
-porumbita Ingrozit vulturul. Putui sa fug Wand la Orchomenos si la Psophis si la Cyllene si la Menal
pand la. Inghetatele varfuri ale Erimanthului i 'Yana la
cmpiile Elidei. El, insa, nu era mai iute dect mine.
Dar, nefiind puternica ca el, nu puteam sa suport multd
-vreme osteneala ; el putea., Insa, sa o ducd mai mult.
-Totus am alergat peste campli si peste munti i peste
Tietre i p2ste, stnci i prin locuri, pe unde nu era
nici o potecd.
Sgarele era indaratul meu ; Inaintea picioarelor

-mele razui cum se Intinde o umbra mare, gall daca

Till cumva mi se va fi prut de fric ca e o umbra.
Dar sunt sigur c auziam pasii lui Ingrozitori i ca el
imi atingea cu suflul gurei sale panglicele ce purtam
pe cap. Istovita de puteri din cauza fugii, strigai: Aju:tor, Diano, ma prinde, d ajutor nimfei, care Iti duce
.armele care ti-a purtat de attea ori arcul i tolba cu
:sageti.

Zeita m'a auzit si din inltimea ceriului trimite un

www.digibuc.ro

TRIPTOLEM

131

nour gros care sd m acopere din toate prtile. Indah

ce am fost invelit .de nour, raul Alpheu, nestiind unde

sunt, m cautd In toate prtile prin nourul usor. De

cloud ori Mat el ocolul nourului, fdr insd sd m gdseascd, de cloud ori strigd el, elo Arethusa, I o Arethusa J CAM groazd nu m'a cuprins atunci, sdrmana
de mine ! Eram ca o mielusa, cand aude lupul urlanci
Imprejurul staulului, eram ca un iepuras, care, ascunzandu-se lute() tufd, vede haita de caini coltasi si de fried_

std In miscare. Alpheu nu se depdrteazd de langd nour,

cdci nu vdzuse nici o urmd a pasilor mei. Se uitd stdruitor si la nour si de jur Imprejur. Pironit In loc (3>
sudoare rece Imi treca prin tot trupul i picdturi alb&
strui Incepurd s curgd din membrele mele. Un lac seface subt picioare-mi ; din pdrul capului meu picur
roud i, mai repede de cat povestea mea, sunt meta-

morfozatd Intr'un izvor. Fluviul Alpheu, insd, m recu

nosca i dupdce am fost preldcutd In apd a Inceput
iubeascd , In starea asta. Prdsindu-si si ei
figura sa de bdrbat pe care o luase, se transformd In
undd, ca mai Inainte, pentruca sd se arnestece cu apele
mele. Atunci Diana fdca sd se deschidd pdmantul; eu
sunt dusd spre termii Ortygiei (Sicilia) si aceastd insuld, scumpd pentru mine, cdci ea poarld numele Dianei-Ortygia, care m'a scdpat,
Imi vede mai intai
apele izvorului meu.

6. TRIPTOLEM
Zeita Ceres colindase toate mdrile i toate tdrile
In cdutarea scumpei sale fiice, Proserpina, rpitd de
zeul infernului Pluton. Inteuna din zile, plina de des-www.digibuc.ro

132

G. POPA-LISSEANU

mdejde, ajunse la loful uncle) este Eleusis, in Attica.

Intreaga cam* de ad era, pe vremea aceea, proprie-tatea batranului Celeus. 1VI4a sa era destul de marep
clar, pe timpurile acelea vechi, cand ogoarele erau in-

tinse, iar cultura lor destul de restransa, proprietar4

ei era socotif ca un om sarac, fiindca ducea o viata
srcacioasd. and Ceres ajunsese la Eleusis, btranul
Celeus se intorce tocmai dela camp acasa, ducand in
spate o carca cu gteajei, cu cari sa-si incalzeasca
cAminul ; inteo

traista ave ghind, iar inteo cofit

mure. In urma lui, o copila a batranului, mana dindart

'cloud caprite, cari pascuserd pe o colina. Acas ramdsese, in ziva aceea, sotia unchiasului, impreuna cu urt
copilas bolnav in leagn.
Btranul si fiica sa, intalnind dinaintea bordeiului
bor pe zeita Ceres, care luase chipul unei babe, o poftir
gazduiasca la ei, in bordeiul lor, oricat de saTdcacios ar fi fost el. Zeita primi invitatia, povestin-

.du-si la randul ei amarul, cum caut frd zabava pe

-unica sa fiica pierduta sou furata. 13Atranul, inainte de
infra in bordeiu, preveni pe musatir CO' a lsat acasa
-un copil bolnav. i unul si altul si aveau deci pasurile, isi
aveau necazurile lor. Intrand in coliba zeita vzit doliu.
Mama, cu lacramile In ochi, stetea la capataiul fiului

ei, care i dede ultima suflare.

Ceres o salut, se apropie de leagan cu buzele.i
divine atinge gura baiatului. De odata, ca prin farmec,
paloarea dispara de pe fata acestuia, puterile Ii venird
din nou si parintii pe neasteptate, plini de bucurie, vad
cum copilul lor este scapat. Zeita Il ia in brate, II desmerda i optind cateva vorbe neintelese si pline de
mister, V duce la vatra, unde, supt cenuse, ardea. focul.
Atatand focul, zeita it vari in el, ca sa 1 curete de
pacate, sa-1 purifice, i astfel partea nemuritoare din,

www.digibuc.ro

TR1PTOLEM

133

copil sat o despart de partea cea muritoare, de partea

materiala.

Ce faci acolo., tipd mama, ca o nebund, smul.Ai greit

lard sa vreai., Ii zise Ceres. Teama ta de mama
zdarnicit binefacerile mele. Acest copil va fi deci muThor. El Insa va fi cel dintai om In lume care va ara,
va semna i va culege fructele pamantului cultivat;
va fi cel dintiu agricultor. Zicand acestea zeita fdca
sa se arate un nour,
se ascunse numai de
cat In el, Ii lu cagandu-i copilul din mijlocul fldcarilor ?

Tul tras de balauri i

klispdra In vdzduh.
Acesi copil, numit Triptolem, facanidu-se mare, a primit

dela Ceres o inaltd

chemare, chem ar e a
de a cutreer Oman-

tul In lung i lat, In-

vatand pe oameni

Fig. 52.

Ceres si Triplolem.

Dup opiatr antic% grapattl

agricultura, o meserie
Timid, care 'Ana atuncia nu exista Zeita clandu-i semi*

pentru semdnat, 1i poruncete ca o parte din ele s

le arunce In pdmant, iar o altd parte s'a ie pdsjtreze
pentru mai tarziu, pentru farinele cari aveau sa
measc o a doua culturd. Fig. p.

Mergand pi sus, pe carul Irar'aripat, Triptolem

strabdt 'bate tinufurile Europei i toate regiunile Asiei.
In cele din urmd se oprete deasupra Scythieif und
domnia regele Lyncus i se duse deadreptul la palatuf
acestuia. Regele Il Intrebd indata, pe unde a venit,
care e motivul Sosirei sale, cum 11 chiama i care
www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

134

este patria.
gPatria mea, I raspunse tanarul, este
Athena, numele imi este Triptolem, iar ca sa ajung aci.
n'am strabatut nici marea cu corabia, nici pamantul cu
pi cioarele. Drumul meu mi 1-am facut prin vazduh. Aduc

cu mine darurile Cererei cari, aruncate In sanul paeantului, produc secerisuri manoase si hrana buna.
Acestea le spuse Triptolem ; iar barbarul rege.
Lyncus, plin de gelozie de atatea binefaceri, si dorind

sa aib el meritul unei descoperiri atat de insemnate

pof El cu ganduri rele pe tartar la sine in gazda.

Triptolem intre Ceres gi Proserpina.

Fig. 53.

Dung o pichul pe un vas antig.

Pe cand dormik regele se repezi la Triptolem,!at

atqna In mana, ca sa-1 omoare. Era cat pe ad 5-
strapunga piptul, cand zeita Ceres, protectoara lui,
Triptolem, prefacit p barbar intr'un ('rIs lynx). q,(1
Lyncus metamorfozat in ris o lua la fuga prin pa-dud, iar Triptolem Isi continua drumul prin vazduh ca
carul- salt intearipat. Tara Scythiei ramase deci multa
vreme lipsita de binefacerile agriculturii si ale civilizatiunei cele noi. (Fig. $3).
1

www.digibuc.ro

CERES 5I ELEUSIS

135

Intors In patria sa, In Athena, Triptolem primi o

-parte din teritoriul printesc dela Eleusis i institul
srbdtoarea Thesmophoriilor, cea mai mare srbdtoare
a agricultorilor din Grecia i la care nu puteau lu
parte dect femeile mritate. Dacd un brbat ar fi intrat
in templu, In timpul acestor srbdtori, prima cea mai
mare pedeapsd, moartea.

7. CERES LA ELEUSIS
Nola zile i noted nopti cutreerase zdarnic amd-rIta Ceres pdmntul, cu facla In mnd, cdutndu-i pe
-fiica sa Proserpina, pierdut prin cmpiile mnoase ale
lepdat chipul de
Siciliei. In vremea aceasta ea
zeit i s'a prefcut Inteo simpl femeie muritoare. In
colindrile ei a ajuns i In Attica i s'a oprit la Isvo-

rul Fecioarelor, In apropierea oraului Eleusis, nu

.departe de Athena. La acest isvor aveau obiceiul fetele

din Imprejurimi s vie sa ia apd

i de aceea s'a

chemat acest isvor, isvorul fecioarelor. Ad Ceres Intlni

pe fetele regelui din Eleusis, pe fetele iui Celeus. Nut
-mat decat acestea, fr sd bnuiascd cine este, strdina,
o Intrebar', de unde vine, ce cat i cum o chiamd.

Zeita le rdspunse .Md thiamd Dos i am fost rdpit

din tara mea de niste pirati, cari m'au adus In aceste
locuri. Pe cnd pirati i pregtiau mncarea la trmu.rul mdrii, eu, fr sd bage ei de seat* nfam furiM
prin pduri i am ajuns astfel acL De aceea, v rog,
aveti mil cu mine, primiti-md In serviciul vostru. MA
-pricep s cresc copii i a pute s fiu o bund menajerda

Fetele auzind-o au alergat numai dect acasd i

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

136

au istorisit mamei lor, regina Metaneira, intmplarea..

Aceasta a primit propunerea streinei i repede fetele

s'au Infors la isvor i au luat cu ele la palatul regal

pe zeita Ceres. Metaniera o priml ca guvernanta
micului ei copil Demophon.

Pe drum Ceres avuse pe cap un voal negru ii

er imbrAcata In haine cernite, cdci cernit Ii er
sufletul, din cauza pierderii scumpei sale fiice.
aratat toata
Dupd ce a intrat, insA, In palat,
puterea ei divin. Ridicndu-0 de pe cap voalul, casa
intreagd s'a umplut de o stedlucire neobicinuit. Meta-.
neira se scoald indata de pe scaunul ei i pofte0e pe

zeit5 sd se aeze pe tronul regal. Zeita, insd, i ia

numai dect chipul de mai inainte, chip de femeie srmarid

nu voeVe s primeascd onorurile ce i se

fdceau. Sclava Jambe i aduce atunci un scaun obicinuit,.

; i trage apoi pe
pe care Ceres se aez. in
fatd voalul cel negru i nu mai vol nici s mnnce
nici s scoard vr'o vorb. I se aduse inainte vin, dar

zeita refuzd totul. Nu gustd dect o bduturd fdcut dirt

apd, fdin i zarzavat, un fel de brag, care er socotitd ca un fel de libatiune, fAcutd pentru zei.
Cnd Metaneira ii aduse pe micul Demophon, ca
sd-1 ingrijeascd, Ii spuse zeita, cd ea tie sA apere de
destntece i de vrdji. De aceea, cresca pe copil nu
cu mncdri pdmnte0i, ci Ii dete de mncat ambrozie
0 -tie Mitt nectar. In timpul noptii, insd, pe cnd toti_
cef din palat dormiau, zeita lu copilul
vr in

flacrile focului ce arded pe cdminul casei, cdutnd

astfel I5A-1 deslege de partea trupeasa, de partea muritbare i s-1 facd nemuritor i vecinic tndr. In adevdr,.
copilul deveni din zi in zi tot mai frumos i Metaneira

i toti ceilalti din casa se mirau de aceastd neaVeptatd.

prefacere. De aceea, inteuna din nopti regina se puse

www.digibuc.ro

ERYSICHTHON

137

la pnd, si cnd isi vzii copilul vrit in mijlocul fld-crilor, cuprinsd de groaz, scoase un tipt de dispeTares In aceast clipd se zadrnicl toat lucrarea zeiteii
.care desamagit gill aceste cuvinte : .0ameni prosti
i nebuni ce sunteti; voi nu pricepeti nici binele nici
Tul. Acum si tu si copilul tau ayeti sd ispdsiti prostia
c e ati fcut. Iti jur pe Styx, CA aveam de gnd s fac
-nemuritor si vecinic tnr pe fiul tu Demophon. Acuma,

Insa, trebuie s se supue si el mortii si legilor desti-nului omenesc. Totus, fiindcd a fost tinut pe genunchii
-mei si fiindcd a dormit la snul meu, va ave o glorie
-vecini a

Eu sunt Ceres, zeit adorat, care adc folos si

bucurie si zeilor si oamenilor.
Dupd aceste vorbe se ardtd iars In toat strlucirea sa divin5. Poruncl sd se ridice un templu si art
locuitorilor din Eleusis modul cum ave s fie adorat
pe viitor.
In urnid dispr, iar Celeus puse numai dect sd
se ridice templul, vestitul templu dela Eleusis, unde se
serbard in urnid faimoasele mistere Eleusine, (Fig, 54).

8. ERYSICHTHON
Erysichthon, er fiul lui Triopas si nepotul lui
Neptun, zeul mrilor. Dupd ce ajunse rege in Thessalia, In locul tatalui sdu, incepa sd se poarte semet cu
supusii si Ingmfat cu zeii. Ba Inca merse as de departe cu dispretul sau pentru zeii ceresti, Ca' dete poTUriCd aTd locuitorilor regatului sti sd nu mai arzd
tmie pe altarele acestora. Se zice chiar c odat

www.digibuc.ro

138

G. POPA-LISSEANU

punnd mna pe o secure, se duse singur sd profaneze

o pdure, Inchinatd zeitei Ceres si sa taie, singur, lit
persoan, cu fierul ascutit tulpina copacilor, crutati cul
sfintenie de veacuri intregi.
Ad, In aceastd paclure a zeitii, se indltd mdiestos.

un stejar enorm, un stejar care singur pared a fi

o.

pAdure intreagd. Cucernicia oamenilor impodobise acestcopac cu bentite, cu ghirlande de flori si, cum se fAced_

pe vremea aceea, cu tdblite pe cari erau scrise versuri:

toate acestea ca recunostintd pentru marea bundtate
a zeitei fatd de locuitorii trii aceleia. Nimfele Dryade,
cin zilele de sdrbdtoare, veniau adesea ori ad sd joace
dansurile lor, la umbra acestui stejar; i uneori chiar,
apucndu-se de mini, In hord, intocmai ca Ielele noastre, fdceau cerc imprejurul tulpinii lui, tulpind care
singurd aved o grosime de 15 coti, iar in indltime se
ridicA peste ceilalti copaci atta, pe ct acestia se MI.
tau peste buruienele ce cresteau la umbra lor. Frumusetea si sfintenia maiestosului stejar, insd, n'a putut sd.
Impiedece pe fiorosul fiu al lui Triopas sd se retie

mdcar dela acest odor al zeitii. De nimic nu vrea el

sa stie. DA poruncd strajnicd slujitorilor sdi, ca sd-1 taie

numai dect. Cum insd acestia, mai buni la inimd 0

mai respectuosi pentru cele sfinte decal stdpnul lor,
nu Indrdsniau sd loveascd, regele furios smulge toporul

din minile sfioase ele unui sclav si adause si aceste

vorbe nesocotite: Acest copac, orict de scump ar fi
el pentru zeita Ceres, acest copac, fie el chiar Ceres.
Insds, astzi va atinge pdmntul cu vrful sdu inverzit..
Cu aceste vorbe ridicd securea cu cloud tdiuri si isbl.

al putere in trunchiul stejarului.

Arborele se cldtind si un gemdt prelung se auzI;
In acela timp incept:1 sa pdleascd deodatd si frunzele
si ghinda i crengile lui cele lungi. La intia loviturd,

www.digibuc.ro

ERYSICHTI-ION

139

rc

are Mai o rand trunchiului i Mai sa se desfaca coaja,

im val de snge npdl din rana copaculuil tasnindin
departare, Intocmai cum tsneste, Inteurt potop jntreg,

sngele din rana unui taur ce cade ca victima la picioarele altarului unui zeu. Minunea aceasta umpl de

groaza pe toti cei ce erau de fall Unul singur dintre

numai unul av acest curaj
voI S Impedice
,crima i sa opreasca nelegiurea ce se faced. Erysicli-thon, 'frisk In turburarea sa, aruncndu-i o privire plind
(le ura i mnie, Ii zise : .Na i tu, primeste-ti i tu,
-risplata cucerniciei tale i cu lovitura ce aved sd
isbeascd In copac, Ii retezd capul bietului Thessalian.
In urma, isbind mereu,
dea jos frumosul stejar.

Din mduva mandhilui copac se auzird iesind aceste

.cuvinte : .Sub acest lemn m ascundeam eu, cea mai
scumpd nimfd a Cererei; murind iti proorocesc pedeapsd

-pentru nelegiurile tale ; ea se apropie; ea singurd este

-mangaierea mortii mete.

Aceasta amenintare nu-1 opreste dela fapta sa

Loviturile nenumrate mereu repetate doborlr la pamnt. stejarul care, In prvlirea sa, culcd la

ipamnt o mare parte din padure. Suratele sale, celelane nimfe, Dryade, mahnite i plngand cu toatele de
batjocura suferitd de sora lor, cu lacrdmile In ochi
In haine de doliu, se duc la staprta lor, la zeita Ceres,
cer, Inteun glas, s nu lase nepedepsit fapta nele-ghtita a lui Erysichthon. Ceres, puternica zeita a cerealelor, le Implineste rugciunea i scuturndu i corpul

sau maiestos, Mat sa se scuture deodata toate semdnturile de pe cmpii. 0 foamete cumplita aved sa
Indure poporul stapnit de cumplitul rege. Ca sa pe.depseascd, Ins, i pe regele criminal, zeita nscoceste

tortura vrednicd de mil, dac mil ar merit fard-

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

delegea lui. Foamea avea s fie chinul

tortura Jul

Erysichthon.

Dar, teres nu se putea intalni In persoana cut

Foamea. Destinul n'a ingaduit ca cele doua zeite s'a
se vaz vreodail Unde er una, nu pute se fie 0
cealalt. De aceea, zeita Ceres chemand la sine pe una
dintre nimfele muntilor, pe una din Oreade, II se adres.
cu urmatoarele cuvinte :

.In fundul Ingheturilor Scythiei se gase0e o re-.

giune stearpa, fara cereale, fara fructe ; un pamant cut
totul pustiu. Acolo i0 are locapl sau i Frigul far&
vlag, i Paloarea cea galbend i Frica cea inghetat
Foamea cea scofalcita. Mergi 0-i spune acesteia s
se vare in mruntaele lui Erysichthon, s biruie toate
bogatiile lui, ori cat ar fi ele de mari, sa ma biruie
.

chiar pe mine, Ceres, zeita abundentei. Pleack iar daca

cumva te sperii de lungimea drumului, ia carul meu,
la balaurii mei i mand-i cu franele prin inltimea
vazduhului.

Nimfa se sul numai decat pe carul zeitei i, stra-.

Wand marile i trile, ajunse In Scythia. Ad 4i opt

balaurii pe *varful inghetat al Caucasului 04 deshama
dela car. Cautand Foamea, o zr In mijlocul unui camp.
plin de pietri, smulgand cu unghille i cu dintii cate
un firicel de iarba ce deabia se gsia pe ici pe colea..
Chipul ei era ingrozitor : avea prul sbarlit, ochii In
fundul capului, obrajii galbeni ca ceara, buzele vinete,
dintii mancati de rugin, pielea aspra i a0 de subtire
ca puteai s vezi prin ea matele din fund; oasele n'aveau de loc carne pe ele 0-i ie0au din aloe ; In lo
de pantece, o mare gaura ; pieptul credeai ca-i atarna.
i ca e numai agatat de yira spinarii. Slabiciunea fcea.
ca membrele ei sa par mai mari ; dura genunchilor

www.digibuc.ro

ERYSICHTHON

341

er enorm5, iar calcele peste mAsura de lungi i

ieite.

Cnd a zdrit-o nimfa, n'a cutezat s se apropie de

ea ; din deprtare ti spuse poruncile Cererei. De de
abi sosise i de1 stete la o distantd destul de mare
de Foame, totti Incepa s-ri simfd puterea. De aceea
fard zbavd, i inhmd balaurii i se intoarse repede,
strAbdtnd vdzduhul, In Thessalia, de unde venise. Foa-

mea, cu toate c e duplana de moarte a Cererei, tott*

de astddat se grAbe0e s-i dea ascultare, supunndu-se poruncilor ei. Un vrtej de vnt, lund-o pe sus,
o duse lute() clipd la bogatul palat al regelui Erysichthon. Fdrd mult parad, intr In palatul regesc. Er.
noapte. Erysichthon dormi adnc. Foamea Il Imbrdtieazd cu cele cloud aripi ale sale, sufld asupra lui
venin i adierea aceasta a ei i umple i gura i gtul
i pieptul. Foamea se rdsprtdeVe indat In toate mdruntaele regelui. Apoi, pdrsege repede acest locas,
unde nu er de ea, loca, unde domni bogtia i se
indrept spre pustietatea sa salbatic, spre sardcdcioasa
sa peOerd.
Somnul cel dulce desmerd Inc cu aripile sale
drgdlae pe regele adormit. Mdcar c er In somn,
el cere de mncare, mestecd cu gura, macind cu
Gtul sau inghite i in loc de alimente, el devoreaz5,
aer. Dupd ce s'a deOeptat Il cuprinse o pond neburta
de mncare. Gtlejul ii e infometat; infometate Ii sunt
i mruntaele. Cere s i se dea numai dect mncri
cari cresc i triesc In apd, mncdri cari cresc pe pdmnt, mncdri cari cresc In aer. I se aduc tot felul de
bucate, pe cari le mnnc5, le manncd mereu i totti
se plnge c moare de foame. Cere mncAri peste

mncari. Nu-i ajung nici bucatele care ar pute sa

sature orae Intregi, cari ar pute s sature un popor

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

142

Intreg. Si cu ct se, Indop mai mult, cu att erh mai

Ildmnd.

Intocmai ca i Intinsa mare i ca i intinsul Ocean

ari primesc In snul lor toate fluviile pdmntului 0

cari inghit apele lor, fdr, ins, sa i poat potoli setea
i Intocmai ca focul mistuitor, a cdrui furie nemdsurat

inistue arbori frd numr 0 cu ct mistue mai multi,

cu att mai mult ar mistui i chiar prin aceast mis-tuire devine mai furios, tot astfel gura nesturata a
melegiuitului Erysichthon, cu at mnc mai mult, cu
;att ar fi mncat mai mult. Fiecare mncare atta In
iel o nou poftd de mncare i golul stomacului, pe
care voi sd 1 umple, nu face dect s se mreascd
mereu. In burta lui, dispruse acum toga' averea rmas mo0enire dela bogatii sai printi. Foamea Ingro2itoare, Ins, a Minas tot nestinsd. Focul gurii sale a
ramas tot nepotolit.
In sfr0t, dupd ce si-a ppat toate averile, i a mai
Tmas o singur fiica, o fiicd care ar fi fost vrednica"

de un printe mai bun. In srcia sa, Ins, caut sd

la vnzd i pe aceasta. Mndra fat refuz s aibd un
-staprt, sd fie sclav. Inteuna din zile, pe cnd se afl
ea lng o apd, 1'0 intinse cu desnddejdie albele sale
brate deasupra rului i zice : .Scap-md tu, mare zeu,
de sclavia ce m amenintd. Neptun se milostivi de ea
i o ddrul cu un dar nepretuit, II dete puterea sd se
metamorfozeze, cum o vrea ea. Numai dect, In clipa
in care marele staprt al apelor 1'0 intoarse dela ea
fata, Metra,
caci ap se chem fata --, se prefdca
Inteo iapd frumoas i alergd sa Intalneascd pe tatl
su. Acesta mort de foame, o Vann, ca sd mai c4tige
.ceva ce sa mnhnce.
Tndra fat se schimb mereu, ba In chine, ba In
pasdre, Intruchipndu-se In mii i mii de forme i Ina-

www.digibuc.ro

ERYSICHTHON

143

poindu-se totdeauna la tatal s5u, cnd er din now

vndut. Ea er acum singurul mijloc de ctig al ne
norocitului ei printe. Curnd, ins, i acest mijloc deyenk
neindestultor i Erysichthon nemai putnd s-si sature-

cruda foame ce-1 mistui, sfar0 prin a se mncb pe

sine Insu.
Erysichthon este pmntul care inghite semintele

Fig. 54.

Minotaurul.
Dup o gravur anticl-

www.digibuc.ro

,W34

VII. PHOEI3US-APOLLO
1. LETO-LATONA
atona er fiica titanului Cceus. Fiind iubit de Jupiter,
L
I. ea ave s devie mama lui Apollo si a Dianei. Ju-

insd, sotia legitim a lui Jupiter, din gelozie, a

iirmrit-o cu ultima ei rzbunare, desi zeita nu facea
(lect bine. Astfel in toat viata sa Latona n'a fost de
.cat o victimd a Junonei. Ca sd nu aiba nici o liniste
i nici un locsor, unde sa poatd da nastere celor doi
copii ce-i purt in snul sAu, Junona a pus toate frile
toate insulele
jure, c nu vor primi pe Latona.
Ca sd vaza dac poruncile Ii sunt Indeplinite sau nu,
porunci ca fiul su Marte s stea pe un munte
jar Iris, curcubeul, pe un altul, de unde sa observe si
comunice toate, si in sfrsit a trimis un searpe s
o urmreasc.
Neptun, zeul mrii, vdznd c nenoricita zeip nu
gseste nicairea si la nimeni nici un adApost sau un
scut de aprare, a fost cuprins de mil si a poruncit
sa ias din adncimile marii o insul, insula Delos,
prt atunci necunoscutd. Aceasta er o insuld plutitoare

Junona o trecuse cu vederea si nu i-a cerut s jure

cd nu va primi nici ea pe Latona. Indat ce zeita rdfcitoare a pus piciorul pe pmntul acestei insule, se

www.digibuc.ro

LETO-LATONA

145

ridicard din mare patru coloane colosale, pe cari s'a

sprijinit pe viitor insula si a rdmas astfel de atunci
lixatd si mica insuld Delos.
Fiind cuprinsa de durerile nasterii, timp de noud
zile si noud nopti, s'au adunat Imprejurul ei toate
cele mai ilustre, ca Diona, Rhea, Themis si Amphitrite. Nurnai Junona, cea cu bratele de fildes, rdmase

in palatul lui Jupiter si tine. Intr'un nour de aur pe

Ilithya, zeita nasterilor, care nu sti nimic de cele petrecute In Delos. Gelozia Junonei o retine ad, In
Olymp, cdci nu pute sa sufere ea, sofa marelui Jupiter
ca Latona s dea nastere unor copii att de puternici,
jar, fdr Ilithya, Latona n'ar fi putut sd nascd. Atunci
zeitele tinurd sfat i rugard pe Iris, curcubeul, mesagera Junonei, cdreia Ii fdgdcluiserd un colier de aur,
lung de noud coti, sd se clucd si, far tirea Junonei,
sd pofteascd pe Ilithya. Iris, mai iute dect vntul, se
repezI prin vdzduh i Inteo clipd si ajunse la Olymp.
Ad gdsind pe Ilithya o polti s vie cu ea si amndoud,
ca niste porumbite, venird la Delos. Ilithya deslegd aci

pe Letona de povard. Dupd nastere, zeita Themis

oferl copilasilor nectar si ambrozie divin, iar celelalte
zeitti cntard In cinstea lor cntece religioase.
Junona, Insd, nu puted s ierte pe rivala sa, de a

fi fost iubitd de Jupiter, de aceea Mat sd se ridice

impotriva ei un sarpe Ingrozitor, numit Python, fiu al
pmntului. La Indemnul i sfaturile Junonei, Python
urmArl fdrd preget pe nenorocita zeit, care scdpd, Ms.&

de el numai punnd inaintea lui copiii ce-i tined strns

In brate. Zeita fuge ingrozitd, iar copilasii nebdnuind

pericoluUsi Intind micile lor man* cdtre monstru.

(Fig. 55).

Intr'una din zile, pe cnd zeita cutreer toatd lumea, urmdritd de neIndurata Junona, tinnd In brate
Mitologia Greco-Romani in lectura ilustrat.

www.digibuc.ro

10

G. POPA-LISSEANU

146

pe cei doi copil4 ai sal, ajunse In Caria. Aci, la poalele muntelui Chimera, care aruncd flacdri din vrfur
sdu,munfe plin de lei, capre i erpi, din care poetil
au Intruchipat un monstru cu cap de leu, cu corpul de
caprd i cu coada de arpe
aci, la poalele acestui
munte, pe cnd soarele ferbinte dogorid mai cu trie,
Mai zeita un popas, istovitd de oboseald i de drumul
sdu cel lung. Din pricina adurii i fiindcd copila0i ii
supserd tot laptele, o cuprinse o sete sf4ietoare. Ui-

Fig. 55.

Latona urmgrit de arpele Python.

Dupg o picturl.

tndu-se In toate pat-tile, zdreVe In fundul unei vAi

adnci, o baltd cu apd limpede i curatd. NiVe fdrani
strngeau pe acolo trestii de papurd i alge.
Zeita se apropid de baltd i punndu-i genunchiur

pe pdmnt, s'a aplecat s-i astmpere setea cu apd

rcoritoare. Tdranii insd o opresc. Zeita atunci ii in-

treat:4 cu bland*: De ce md opriti sd beau apd

cci apa doar este comund pentru toatd lumea. Buna
naturd a lsat ca soarele, aerul i apa sd fie ale tutu-

www.digibuc.ro

LETO-LATONA

147

Tora ; eu am venit s m bucur de un lucru comun.

Cu toate acestea, v rog sd-mi dafi voie sd beau, ca
cnd mi-afi da dela voi un dar. Eu n'am cdutat
sd-mi spdl trupul, nici membele obosite In aceastd apd,
ci numai sd-mi potolesc setea. Chiar acum, cnd gr.&

iesc aceste vorbe, gura mi se usucd de sete, gtul mi

s'a uscat de tot si de abid Imi mai trece glasul prin
el. 0 inghifiturd de apd ar fi pentru mine nectar si voi
indrturisi In toatd lumea c mi afi dat vieafd cad cu
aceastd apd voi vieafa imi dafi. Ar trebui cel pufin s
v induioseze acesti mititei, cari i Intind cdtre voi
si din intmplare copilasii Isi inmainisoarele lor.
-tindeau mnufele spre ei.
Pe cine n'ar fi inmuiat vorbele dulci i blnde ale
Latonei ? Tdranii insd, stdruiesc In refuzul lor. Ba Incd

o iau i la injurdturi, la ocdri, dacd nu pleacd mai

Tepede. Nu numai gala; chiar i apa din baltd o turburd cu minile i cu picioarele lor. Sdrind cu Mutate
In apd, turburard nomolul din fundul lacului. Zeifa se
suprd grozav i supdrarea Ii potoll setea i necjit
nu i-a mai rugat mai mult pe acesti fdrani nevrednici
de rugciunile unei zeife, ci, ridicndu-si minile spre
ceriu zise : SA trifi de-apururi in acest lac.
Dori* ei s'a implinit : Cu tofii s'au aruncat in
band i, cnd isi afundau membrele.cu totul In fundul
lacului, cnd isi scoteau capetele deasupra undelor,
cnd inotau numai la suprafafa apii. Acum steteau pe
malurile lacului, acum sdriau din nou in mijlocul apei
-pline de ndmol. $i incep sd se glceveascd cu limbile
lor si, gonifi subt apd, subt apd incearcd sd se certe

intre ei. Vorba insd acum le este rgusitd, gturile

umflate si ldrgite. Gturile le dispar si capul se leagd

4e-a dreptul de trup. Spatele li se inverzesc, burta

le capdtd

o culoare

albicioasd

www.digibuc.ro

transformafi In

G. POPA-LISSEANU

broa0e sar In mocirla lacului. Astfel s'a nascut neamul

broatelor.

De ad, ni0e lupi, mai omenoi dect oamenii,

conduc pe Latona pe malurile Xantului, unde zeita se

purified cu apa din acest rdu, care de atunci a fost

I'nchinat lui Apollo, fiul ei.

2. DELPHI
La poalele muntelui Parnas, se gdsia un templu,
numit templul pythc i zidit de Apollo. Ad intr'un colt
de pdmnt sdlbatic, inconjurat de toate partile de stnci

ce-ti dedeau fiori de spaimd, era o peOerd din care

se ridica nencetat aburi devi i ametitori de pucioasd.
Iatd care este povestea descoperirii acestei peVeri
Pe locul unde se gdseVe acum sanctuarul intern al
era o.
templului
zice un scriitor din antichitate
peOerd. 0 turmd de capre p4tea imprejurul acesteia.
Cum se apropia vre-o caprd de peVerd i privi In
ea, Incepea s facd ni0e sdrituri neobipuite i s
scoatd nite mehdituri, deosebite de cele de pdnd atund.

Ciobanul acestor capre, cuprins de mirare de aceastd

Intmplare curioasd, se duse mai de aproape de peVerd
i privi Induntru s vaza ce este. Dar iatd cd i lui i
se intmpld acela lucru, ca i caprelor sale. Acestea
sdriau ca inspirate, iar el, pdcurariul, prevestia Intmpldrile viitoare. Cnd se lti vestea intre locuitorii tdrii
despre aceastd Intmplare, venird cu totii In acest loc
i se apropiard de peOerd. Fiecare voi sa afle despre aceastd minune 1 cu totii deveniau inspirati. Acest
fapt produse credinta, c acel loc este un loc de oracol

www.digibuc.ro

DELPHI

119

si profetiile de acolo le atribuird zeitei Gea.Ctava vreme,

cei cari voiau sa aiba o prevestire, aveau obiceiu sd se

apropie de acel loc i i dedeau, unul altuia, oracole.
Fiindcd ins, cu timpul, mai multi au srit in pestera si nu s'au mai Intors indarat, locuitorii tinutului
gasira cu cale, pentru ca sa nu se mai primejduiasca
atta lume, sa aseze in acel loc o singura femeie, care
sa dea profetii pentru toti.
jur imprejurul acestei prapastii s'a zidit incetul
cu incetul, orasul Delphi in forma de amfiteatru. Tot
tinutul era asa de salbatic si ash de romantic, ca vizitatorii erau plini de curiozitate i asteptau prevestirile
cuprinsi de o adnca turburare. Caci, dinspre Miaznoapte, Delphi era umbrit de vrfurile Parnasului, cari
se ridicau 'Ana la ceriu ; dinspre Rasarit si dinspre
Apus doua stnci colosale faceau sa nu patrunda acolo
razele de soare, iar la Miazdzi, un munte ameninta sa
caza deasupra orasului. In acest cazan rsunau nenu-

marate ecouri, iar groaza celui ce se cobor ad er

marita, tocmai de privelistea deosebita a acestor locuri.

La inceput, Grecii socotiau ca zeita Gea este

aceea care prezice ad viitorul; mai trziu, insa, s'a
atribuit aceasta lui Apollo. Deasupra pesterii s'a zidit
un mic templu, care In urma In timpul rdsboaelor
persise, s'a transformat Inteun templu de marmura de
Paros construit cu cheltueala tuturor Grecilor si a
carui valoare era colosala. Pe poarta dela intrare erau
scrise numai vorbele: .Tu esti iar pe frontonul templului: Cunoaste-te pe tine insu-ti. In centru era Py-

thion, sanctuarul In care se Malta mndru statua de

aur a lui Apollo. Peste pestera, din care ieseau mereu
vapori, era aszat un tripled, scaun cu trei picioare,
pe care stete preoteasa Pythia care imprtasi strainilor vointa zeului.

www.digibuc.ro

Igo

G. POPA-LISSEANU

La acest oracol Grecii $i alte popoare gsiau, la

vremuri de nevoie, sfat $i mngiere. Chiar $i persoane
particulare, $i trimi$i ai regilor strAini, puteau sd afle
ad vointa zeilor $i sd cunoascA viitorul. Vizitatorii

erau cuprin$i din deprtare de un adnc respect reli4gios, cad de jur imprejurul templului, pe indltimile
muntilor inconjurtori, strluciau acoperisurile localurilor
sfinte $i statuele de aur, de argint $i de marmorS,
Tidicate ad de nenumrati vizitatori. Dacd veneai, ins,

mai aproape $i te scoborai in caldarea muntilor, unde

er templul propriu zis, dedeai de o dumbravd sfnt,

In care erai inconjurat de dafini de$i $i de mslini

Tdcoritori. Aerul er plin de miresme $i un vjeit salbatic Ili izbi urechea, intocmai ca o muzic.

Vizitatorii, inainte de a pute intr, trebuiau s

se pregateasc prin jertfe, prin bai $i prin posturi $i
mai ales prin darurile nelipsite ale lui Apollo. jertfele

se faceau in a$ fel 6, dac n'ar fi ie$it favorabile

la prima dat5, trebuiau sd se repete; aceasta pentru
ca preotii templului &A aib' timp sd ispiteasca $i s
cerceteze pe oaspeti. 0 jertfA numai atunci er socotit ca favorabil, daca vita, stropit cu ap rece
iremur din tot corpul sau. In sfr$it, se vesti vizitatorului, cd zeul ingaduie intrarea. Imbrdcati in haine
.cle srbtoare, in mijlocul unei muzici zgomotoase,
avnd pe cap $i In mini cununi $i flori de dafin,
purtnd In palme o farfurie Impodobit de asemenea
cu flori $i pe cari er scrisA intrebarea, vizitatorii erau
introdu$i In templu $i ad, condu$i inteo capel, despartit numai printr'un zid de sanctuarul zeului.
Preotii lsau pe strini ad singuri, iar ei duceau
in Pythion farfuriile la Puthia, a$a se nitmi preoteasa
Intrebuintata de preoti la oracol. Ea er foarte simplu
imbrkat $i, inainte de a intr In templu face o baie

www.digibuc.ro

DELPHI

151

In isvorul Castaliel, se incunun cu dafin si mnch

foi de dafin (sau laur) din dafinul dinaintea templului-

Dupa aceast pregtire, se asez pe tripod, unde o

cuprindeau aburii ce se MA ltau din pestera. Atunci o

prdsiau simturile, preotii puneau mna pe ea s o

tie ss nu caz, iar ea scote niste urlete si rgnete..
Gura incepe sd-i spumege, ochii sa-i se roteascA In
cap si prul sd i se sburleasc. Din urletele ei se
auziau vorbe izolate, pe cari preotii le insemnau cu
grije si sfintenie. Uneori furia si convulsiunile Pythiei
erau asa de violente Ca' preotii, desi obicinuiti cu astfel
de scene, fugiau plini de groazd. Din aceast cauzd,
s'a ornduit, cu timpul, ca sd slujeasc la acest altar
trei preotese.
Dupa ce Pythia er luat de pe tripod si adusd_
la simtire, preotii cAutau sa talmceascd cuvintele rostite si impdrtsiau rdspunsurile zeului, In versuri 'jute&
restlmcire att de echivocA, Mat vizitatorii niciodat
nu stieau in mod lrnurit intelesul rspunsului; aceasta
pentru ca preotii s" poat tlmci in urm in alt Intelesrespunsul, daca nu se potrive cu cele ce se intmplau_
in realitate.
Din pricina multelor si bogatelor daruri ce au trimis aci regii si oamenii avuti, s'au ingrmdit la Delphi
bogtii colosale. In afard de statui de aur si de argint,
cari impodobiau toate locurile din apropierea templelor,
s'au adunat ac1 tot felul de daruri din partea regilorsi a popoarelor lor. Astfel, cnd odat locuitorii din
Phocida s'au npustit asupra templului dela Delphi si
l'au jefuit, numai din aurul si argintul topit au cstigat
peste 13 milioane de taleri.

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

152

3. NA5TEREA LUI APOLLO

Apollo er fiul lui Jupiter si al Latonei, ndscut in
insula Delos, pe muntele Cynthus.
Indatd dupd nasterea sa, nimfele Il invdlird in
scutece de mdtase i in giulgiuri si-1 infdsard cu fase
de aur, iar zeita Themis Ii dete ca bduturd si mncare
nectar si ambrosie divind. Aceste mncdri ceresti fdcurd

ca zeului sd-i cazd indatd fasa si scutecele i s pdseascd, ca un fldcdu in floarea vrstei, vestind in gura
mare ea' el e stdpanul chitarei si al arcului care loveste
la distantd.

Cnd s'a coborit depe munte la ses, si cnd l'au

ydzut zeii asa de frumos, s'au minunat de o asd fdpturd

deosebit, iar insula Delos nu mai puted de bucurie

c zeul si-a ales ad locuinta-i favoritd. Cu chitara In
mndchitard din care scoted sunete divinecu capul
incununat cu raze, imbrdcat in vestminte de aur, Apollo

veni in mijlocul zeilor cari Il primird cu admiratie

cu o bucurie nespus.
Primirea lui Apollo s'a fdcut cu un mare alaiu.
Din toate pArtile rdsund muzica si cntecul. Grape si
IHorele jucau, iar Muzele umpleau vzduhul cu cntecele
lor. Junona si Venus se puserd la joc, iar ArtemisDiana, sora gemend a lui Apollo, prinse chitara fratelui
ei i cnt.

Din acest moment, Apollo lud un loc de frunte

printre zei din Olymp si de cteori intrd intre ei cu
arcul sdu intins, toti zei se sculau de pe fotoliile lor
salutau cu respect. Numai Latona, mama sa, si
Jupiter, tatl sdu, II priviau stnd pe scaune. Latona se
sculd apoi, Ii lud tolba de pe umeri i o pune la o parte,

www.digibuc.ro

Fig. 56.

Apollo dela Belvedere.

Statia, =zeal Valicanului, Roma.

www.digibuc.ro

NASTEREA LUI APOLLO

153

iar arcul i-1 atarna pe o coloana In sala zeilor i in

urm Il poftea sa eaza. Jupiter i oferia cupa cu nectar.
Din Olymp se duse Apollo mai intai In Pieria,

partea de miaza-zi a Macedoniei, o tara plina de vai

Incntatoare. De ad se scobori In Thessalia, apoi In
insula Eubea, dar nicaieri nu gasi un loc potrivit pentru
templul sau. De aceea pleca spre 13eotia, care, fiinct

acoperita pe vremea aceea cu paduri dese, nu era

locuita de picior de orn. Ajungnd la isyorul Delphusa,
vol s fundeze aci un templu : nimfa isyorului, insa,

temndu-se ca nu cumva gloria ei sa fie intunecata

de a zeului, i se adresa cu urmdtoarele cuvinte: Vrei
tu in adevar, Apollo, sa-ti construeti ad un templu ?
SA' tii ca nenumarati cai vin sa se adape la isvorta
meu. Acetia au sa-ti turbure linitea templului, iar
oamenii, cari ar ven la tine, s'ar uit cu admiratie mai
mult la carele i caii cari vin la mine, decal sa se
roage la altarele tale. De ce nu te duci mai bine la
Parnas, unde nu se aude nici zuruit de camp', nici
tropot de cal ? Acolo ai pute tu sa-ti zideti in linite
templul tau. Apollo primI sfatul nimfei, se duse In
Parnas i puse temelie de piatra templului sau, templu
zidit In urma din marmord alba, de oamenii cari din
toate prtile alergau acolo.

Nu departe de ac era un isyor, unde stete la

panda un balaur, numit Python. Acest balaur vestit s'a
nascut din nomolul ce rmsese pe pamant dupd potopul lui Deucalion, i trai In peOerile muntelui Parnas, in apropiere de Delphi. Fiincica insa acest arpe

se luase dupa muma sa Latona i o persecutase pe

aceasta peste tot pmntul, Apollo '11 jsb cu arcul sau.

Monstrul indata ce se simti atins, fu prada celor mai

vii dureri. Trntindu-se In farina scote nite uerdturi
ingrozitoare. Se svarcoli In toate partile i mur1 exaland

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

154

.clin gura sa Inveninat aburi ucigatori. lar Apollo, In-vingator, striga in gura mare : ,<Trupul tau sleit de
puteri putrezeasca pe acest pmant roditor ; de acum
inainte tu nu vei mai fi urgia oamenilor. Acestia se
Nor hran pe .viitor din rodul acestei tarini nemrginite.
-Ei vor ven sa-mi jertfeasca acl hecatombe marete.
Nici ingrozitorul Typhaon, nici Inspaimantatoarea Chimera nu te vor mai pute smulge dela aceast moarte;
iar pmantul si soarele, In drumul sau ceresc, vor face
sa putrezeasca acl cadavrul tau cel had.
De atunci zeul Apollo s'a numit Apollo phyticul
<Fig. 56).

4. HYACINTHUS
Apollo a avut maf multi prieteni, intre cari pe Hya-

cinthus, cel mai tanar dintre fii regelui Amyclas din

Sparta. Indat ce Apollo zarl pe drgalasul Mat, capata pentru el o simpatie deosebita. Ba chiar se On-dea sa-1 ridice in ceriu, s-1 aibd totdeauna aproape,
pe lang sine. 0 intamplare, nenorocita ins, se impotrivl acestui plan si frumosul Mat murl In floarea varstei.
Adesea ori Phoebus-Apollo prsi Delphi, orasul

consacrat siesi, pentru ca pe malurile ratali Eurotas,

in- apropiere de Sparta, s se bucure de societate
scumpului sau prieten. Lira si arcul erau uitate, In fata
jocului vesel, si nu i era rusine zeului sa cutreere,
impreuna cu Hyacinthus, Inltimile salbatice 'ale Taigetului, alergand dupa \rant.
Inteuna din zile, pe cand soarele se afl In zetait
la o egald distanta de rasarit si de apuS, cei doi amici

www.digibuc.ro

HYACINTHUS

155

Ii desbrdcard hainele, Ii unserd membrele cu untdelem i Incepurd lupta cu discul. Apollo Incepa intiu.

Dup ce avntd de cteva ori discul, II asvrli cu atta

putere c acesta, dupd ce strabtit vzduhul pe o mare
distantd, cz, dupd un timp Indelungat, la pdmnt, pe

care II Mat sd se zgudue. Numai dect Hyacinthus,

ftaivul, se repezi, impins de dorinta de joc, sa prinzd
discul; dar respins de pdmntul elastic, discul se ridicd.
i loveVe pe Hyacinthus In frunte, In fruntea lui att
de frumoas.
Copilul Ing Alberti i odatd cu el i zeul. Acesta It

prinse In bratele sale. Incearcd sd-I aducd la vieatd

sece rana din care curge sngele iroiu. Aplicnd ierburi, cdutd se retie suflarea care se duced pentru totdeauna. Doctoria erd degeaba, rand fdr vindecare.
Precum mor viorelele, precum moare Inteo grddind udatd, macul, precum mor crinii cnd sunt cdlcati
de piciorul omului; de geaba mai atrnd floarea de
vraja Ingdlbenit, ea Ii pleacd capul Ingreuiat, nu se

mai poate tined In sus i se Inclind cu fruntea spre

tot astfel Hyacinthus, murind 1i las capul
In jos, puterile Il pArdsesc, capul Ii este o povard
cade pe umeri.
Tu, fiu al lui Amyclas, te prapadeti secerat Irk
pdmnt,

floarea Varstei, zise Phoebus, iar eu, eu am pe veci

inainte-mi i rana ta i crima mea. Tu Imi pricinueVi
o mare durere i o mare remware. Mrta mea a fost
cauza mortei tale. Eu sunt autorul acestei morti
nenorocite.

Dar ce vind am eu ? Pofi numi o crimd faptul

c cineva a iubit? Ah, dacd a puted sd-mi dau viata
pentru tine, dac a puted s mor Impreund cu tine!
0 lege fatald, Insd nu md lasd. Dar, vei fi totdeauna
cu mine, vel fi totdeauna In gura mea. Vei tral
www.digibuc.ro

156

G. POPA-LISSEANU

cntecele mele, vei trai In sunetele lirei mele. Vei

purt ca o floare, gernetele mele si va sosi un timp
cand, spre a-ti inlt .gloria ta, un erou viteaz 1) isi
va scrie numele sau pe foaia de hyacint.
Astfel gral Apollo cu gura sa de proroc. lea, insa,

sngele care se raspandise pe pamnt dispare si rasare o floare mai stralucitoare dect purpura de Tyr.
Ia o forma de crin, dar o culoare de purpura, nu ca
a crinului argintie.
Hyacintul (zambila) s'a nascut din sngele frumosului tnar. Dar nu e destul aceasta pentru Apollo.
Zeul Insemneaza pe foile crinului regretele sale: Ai,
Ai, (vai, vai); aceste litere traesc pe floarea care rea-

minteste dureroasa silabd de vai. Nu, frumosule

Hyacinthus, Spartei nu ii e rusine ca. Iti este patria
-ta.

Sarbatoarea ta dainueste pna si astazi, zice

poetul Ovidiu,si dupa obiceiul de odinioara, In fiecare

an se rentorc si acum srbatorile vesele ale lui Hyacinthus. Cntul de lauda, numit paean, In onoarea lui
Apollo, era insofit, cu aceasta ocazie, de chitard i de
jocuri pantomimice. Sarbatoarea Hpacinthia se face
primavara, odata cu rasarirea acestor flori.

5. DAPHNE
Cea dintiu aventura de dragoste a zeului Apollo
a fost cu nimfa Daphne, fiica fluviului Peneu malurile acestui fluviu din Thessalia sunt acoperite cu
1) Din sngele lui Ajax, fiul lui Telamon, mort In fsboiul troian, a
.rAsrit o floare, purtnd pe petalele sale literele Ai, initialele numele eroului. Ai Insemneaz, in tcelas timp, vai.

www.digibuc.ro

DAPHNE

157

dafini.Patima lui Apollo pentru aceasta fed n'a fost

o simpla intamplare, ci o razbunare a zeului amorului,
a lui Cupidon. Inteuna din zile Apollo, mndru din
cauza ispravii sale Impotriya balaurului Python zarl pe
Cupidon, pe cand se casni sa-si Intinza arcul cu sageti
i lundu-1 In batae de joc, Ii zise : Draga baefele,
de unde i pana unde tu cu arme asa de grele ? Tolba
aceasta a ta se potriveste mai de gran' cu mine, care
pot sa pricinuesc rani sigure si fiarelor i dusmanilor,
mie care am culcat la pamnt, acum de curnd, prin
nenumarate sageti, chiar
pe npraznicul Python,
cel ce acoperia cu pntecele sau molipsitor attea

pogoane de pmnt. Tu
multumeste-te sa aprinzi
cu flacara ta, nu stiu ce
amoruri, si nu aspir la
gloria noastra.

La aceasta fiul Venerii raspunse : Arcul

tau poate el sa raneasca
orice ; al meu te raneste
Fig. 57.
Apollo O. Amor
pe tine : i pe cat fiarele
Dup o piatr antica gravat.
sunt mai prejos dect un
zeu, pe att meritul tau este mai mic dect al meu.
(Fig. 57).

Astfel gral i spintecnd vazduhul cu aripa sa

usoara, se ()m de varful umbros al Parnasului. Scoase
din tolba sa cloud sagefi cu puteri deosebite; una din

ele inspira dragostea, cea de a doua o goneste. Cea

dintiu este de aur si are vrful scnteietor, cea de a
doua este neascutit i poarta In vrful ei plumb. Cu
cea dintiu ranl pe Apollo, si-1 strpunse 'Ana In ma-

www.digibuc.ro

158

G. POPA-LISSEANU

duva oaselor, cu cea de a doua atinse pe fiica lui;

Peneu, pe Daphne. Apollo e cuprins de patima iubirii,
iar Daphne nu puted nici sd auzd de numele zeului..
Astfel se rdzbund Cupidon.

Nimfa Daphne isi petreced, in vremea aceasta,

timpul prin pdduri, intocmai ca si Diana, Orland la
fiare sdlbatice si gdtindu- se apoi cu bldnile lor. Mii de_

petitori ii cerurd !liana ; ea insd ii refuzd pe top, nevrnd sd stie nici de iubire, nici de cdsdtorie. Tatdl
ei adesea ii ziced : Dragd copild, tu 1mi datoresti un.
ginere, tu imi datoresti nepotei. Daphne, insd, rusinoas

respingnd, ca o crimd, gndul de a se mdritd, se inrosid pnd dupd urechi si se aruncd de gtul tatlui
ei si desmierdndu-1 ii ziced : Dragd tatd, lasd-md a
trdiesc toat viata ca fatd mare. i Jupiter a fAcut fiicei
sale Diana acest hatr, de a nu se mdrita nici odatd.
Apollo, in lungile sale preumbldri, zdr odatd pe
Daphne si, cum o vza, se si aprinse de patima de a
o aved de sotie.

Fusese rnit de sgeata de aur a lui

Cupidon.

Degeaba insd, cdci si Daphne fusese atinsd de sdgeata

ce purt In vrful ei plumbul cel rece.
Inima zeului er mistuit de flacdra iubirii, intocmai

cum mistue focul in timpul verii o sird de pae sau o 1

grdmadd de trestie uscatd. Vede cum cositele de par
din capul nimfei cddeau neingrijite pe umerii ei cei
albi. Ce ar fi, isi ziced el, dacd aceste bucle ar fi si
pieptnate si ar fi si potrivite cu mdestrie. Vede ochii
ei stralucind ca cloud stele, vede buzele ei rumene,;
nu-i destul sd le vazd ii admird .si degetele si minele si bratele pe jumtate goale si ceeace nu putea
veded ii aprinded si mai mult imaginatia.
Daphne, insd, fuge de Apollo. Fuge mai repede
dect vntul si degeabd cdutd el sd o opreascd cti
www.digibuc.ro

DAPHNE

159

vorba : .Nimfd Peneand, opreste-te, te conjur. Nu e un

.dusman cel ce se ia dupd tine. Opreste-te nimfd, opreste-te. Mielusaua fuge de lup, cerboaica fuge de leu,
porumbita tremurnd fuge dinaintea vulturului ; fiecare
cautd sa scape de dusmanul sdu. Eu, ins, nu-ti sunt
dusman ; iubirea mea cea mare md face pe mine s te
urmresc. Nenorocitul de mine ! Vezi sd nu-ti sngereze
veun ghimpe piciorusele tale delicate. N'as vrea sa-ti

iiu vr'o pricin de durere. Potecile, pe cari tu alergi,

sunt aspre. Umbra', te rog, mai incet ; potoleste-ti fuga
imi voiu potoll i eu fuga mea, te voiu urmrl niai
incet. Cel putin cunosti tu pe cel ce te place pe tine ?

Eu nu sunt nid vr'un Wan bddran dela munte, nici

nu sunt vr'un cioban, ori vr'un pcurar de rnd al unor
cirezi de vite. Nesocotito, tu nu stii de cine fugi si de
.aceea fugi. Pmntul dela Delphi este al meu, al meu

este si Delos si Tenedos, al meu este si palatul dela

Patara. Jupiter 1ml este tat, prin gura mea se cunoaste
trecutul i prezentul si viitorul. Eu am mestesugul
de a potrivi versurile cu melodia lirei ; sgetile ii.ele

nimeresc sigur ; numai o sgeatd este mai sigurd ca

sgeata mea, acea care mi- a rnit inima. Medicina este
inventia mea, sunt doctorul lumii intregi; puterea tm-

duitoare a ierburilor si buruienilor mie mi se supune.

Ce pcat c amorul meu nu se poate lecul prin tici o
buruian ! Doctoriile cari folosesc tuturor oamenilor nu
pot sd foloseasc stdpnului bor..
Astfel grieste el, iar nimfa, ca i cnd ar fi avut
aripi la picior, fuge, fuge iute, lsnd indrdt pe Apollo
cu discursurile lui neisprvite. (Fig. 58): In fuga-i nebund haina ei, mai suptire dect pnza de paianjen, Ii
se desface depe corp ; zefirul face ca pdrul ei despletit
s-i cadd ca un torent auriu pe trupul ei alb ca laptele
o fac si mai fermectoare.
,

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

160

Ajutat de aripa iubirii, Apollo Incep sd-i iuteascd

pa0, alergnd, intocmai cum aleargd fard suflare un

ogar cnd a zrit un iepure fricos. Urrndrid pe nimfd
fdr preget : i puteai sd vezi cum cositele ei fluturnd
Ii mngiau acum fata, iar ea simti respiratiunea infra"cdratd a zeului, care mai mai er s pun mna pe fatd.

Deodatd, Ins, Daphne 1$i pierde orice putere.

Obositd de atta fugd i de att strapt, inceteazd de
a mai alergd i de a se mai Impotrivi. Ii Intoarce

Daphne.

Fig. 58.

Apollo.

Statui de Guillaume Coustou (in grAdina Tuilleries). Paris.

atunci iute privirile spre apele strvezii ale tatlui sdu

Peneu i Ii strigd, cerndu-i ajutor :
.Dragd tatd, dacd e adevdrat cd i rurile au putere
chimnezeiascd, ajutd-md, tat ; iar tu, pdmntule, deschide-te i prime0e-m In snul tu, sau prapdeVe cel
putin aceast frumusete a mea, care md face atata de pldculd i att de doritd, care este causa nenorocirii mele..

Zeul rdmne incremenit. Un mister se svare0e ;

cdci abi rostise ea aceste cuvinte, cnd membrele

Incepurd sd-i amorteascd, o scoart ward ii InveleVe

www.digibuc.ro

LA7r-INZ

161

srtul ei delicat ; prul ii se transform in frunze, bra-.

tele Ii se lungesc i se prefac in ramuri, picioruele-i

mai inainte ap de repezi, prind acum rdcini i se

intepenesc in pmnt ; un vrf de copac ii incoroneaz_
capul ; nu mai rmne din ea dect stralucirea frumusetii ei trecute.
Apollo o iubete i aa, metamorfozatd, i stringand In bratele sale arborele cel nou:nemai cunoscut
pn atuncea, pare cd simti, i supt coaj, batnd Ina
inima frumoasei Daphne. Incarc de srutri arborele

care, i acum, pare c ii respinge dragostea i rosti

urmatoarele cuvinte duioase :
Dacd nu mai poti sa-mi fii sotie, fii-mi cel putin_
arborele meu. De ad inainte, scump Daphne, frunzele
tale sd incunune i buclele capului meu i lira mea i.
tolba mea cu sageti. S fii pe viitor podoaba genera-.

lilor Romani, cnd ace0a, In mijlocul cntecelor de

victorie i veselie, vor urca, In cortegiu triumfal, Thaltimele Capitoliului. Si precum capul meu incArcai de

bucle, este semnul vecinicei tinereti, tot aa i tu,

poart vecinica cinste a frunzelor verzi. Laurul (dafinut
Daphne '), la aceste vorbe ii incling blnd delicatu-i

creVet, In semn de aprobare pentru deosebita cinste

ce i se face. Astfel a ajuns ca laurul s incununez&
fruntea tuturor acelora, cari se lupt pentru cinstea i
mrirea patriei i a neamului lor.
') Daphnis, fiul lui Mercur, este socotit ca inventatorul poesiei cio-I
banesti, a poesiei pastorale. A trait in Sicilia, iubit de nimfe, iubit mai ales
-de nimfa Like (Lumina). Casatorindu-se cu aceasta si neramanandu-i cre-

dincios, a fost orbit chiar de ea, de sofia sa. De ad Inainte, a cautat necontenit sa-si mangaie durerea, cantand duioase melodii cu fluerul sau cu
doul fevi. In cele din urma, inteo seara, ratacindu-si pasii, cazil depe o
stanch* si muri.Soarele,care isi paste turmele sale, razele,in dimineafa_
viefii iubeste si e iubit de aurora ; aceasta il paraseste ,si, apoi, noaptea I
-orbeste, si, in cele din urma, dispare dupi o stand.
Mitologia greco-roman5 in lectura ilustrati.

www.digibuc.ro

11

162

G. POPO-LISSEANU

6. CHIPAROSUL
Cyparissus, fiul lui Amiclaeus, din insula Cos, iubia

.4;) mica' cerboaicd pe care o Imblanzise si cu care se

juch toatd ziva, departe de concetgenii sal si de prie-

tenii sdi de aceeas varstd. 0 lua de gat, se suia pe

ea cdlare, o goni prin inverzitele pajisti ale insulei
i se ldsa s fie gonit de ea. Astfel isi petrece tandTul Cyparissus tot timpul sdu de dimineata si pand seara.

Inteuna din zile cerboaica, obositd de cdldurd

cie alergare, s'a asezat pe iarba verde, la umbra unui
copac stufos, sd-si odihneascd membrele sale delicate.
Tandrul Cyparissus, insd, s'a supdrat cd cerboaica a
urmat deodatd jocul si, mai mult In glumd decal In

serios, a pus o sdgeatd In arcul sdu si a tras In cerboaia, cu gandul c o sperie. Nelegiuita sgeatd, Ins,
s'a infipt In trupul fraged al blandului animal si it rdn
4e moarte. l3ietul Cyparissus in zadar mai cdut acum
s o reducd la vieatd, animalul isi dete suflarea pentru
-totdeauna. Nebun de durere plangea cu lacrimi de sange

peirea scumpei sale tovardse. Totul era insd In zadar.

Nimenea nu mai putea sd readuc la vieatd pe draga
lui cerboaicd.
Zeii din ceriu, insd, vdd, toate Cate se petrec pe
pmant si zeului Apollo II se fddi mild de atata tannuire a bietului Cyparissus. Veni sd-1 mangae, Lr, ce

mangiere mai pute s incapd fatd de disperarea

lui cea mare? Cand s'a potolit veodatd, prin sfaturi
adevdrata durere? Nenorocitul Cyparissus umpluse
-vazduhl, umpluse campiile, umpluse si pddurile, cu
languirile sale indurerate.. Totus cer un singur lucru

clela protechirl sdu Apollo, cer, hatarul de a nu-i

www.digibuc.ro

LEUCOTHEA SI CLITIA

163

curmA nici odat plnsul ski de veci. Zeul Ii ascult&

rugaciunea i cu inima Induioata Ii fagadul ca-i va
Implinl dorinta.

Deodatk o minune sa savre0e. Chica tnarului

care pand acum se resfir uor pe tmplele lui albe

ca laptele, se preface Inteo coamA sburlitk Intea,

coamd Ppoask Din lacrimile sale ce curgeau necontenit, cznd

pe pamnt, rsarl un arbore falnic

totdeauna verde, a carui frunte semeatd se ridica spre

MAI-time le cerului. Din cnd In cnd, bAtut de Ont.
1$i apleaca fruntea, catnd spre pdmntul din care a
Tndrul se transformase Intr'un frumos chiparos._
Orice durere de aid Inainte, este simbolizat de acest
copac, orice cale a plngerii este Impodobilk de aici
Inainte, cu acest chiparos. Astrul radios al zilei, Soarele,,,

privindu-1 plin de intristare Ii zice : Tu, pe care te

voiu plnge vecinic, tu vei fi arborele doliului i simbolul durerilor, al tnguirilor i al IntristArii. De atunci
a rmas obiceiul de a se pune pe morminte chiparos,
sau tuie.

7. LEUCOTHEA

I CLITIA

Apollo, soarele, care vede toate, care strabateIntreg universul In fiecare zi odatk bga de seamk_
el cel dintiu, dragostea tainica a Venerei, zeita frumusetii, cu Marte, zeul rAsboiului. El, cel dintiu, desco-.

perl sotului ofensat, lui Vulcan, trdarea sotiei lui. Ca

sd se fzbune pentru aceasta pe zeul luminii, Venus
inspird In pieptul lui Apollo o neInvins iubire pentru
nimfa Leucothea, fiica regelui Perilor; Orchamus, al_

www.digibuc.ro

164

G. POPA-LISSEANU

Aeaptelea descendent al lui Belus. Tu, Apollo, care

-arzi cu focul tau tot pmntul cnta poetul Ovidiu-

-esti ars si tu acum de un foc nestins; tu care esti

.harazit de soarte sa vezi toate, nu mai vezi acum
decat pe Leucothea si-ti atintesti numai asupra acestei
:singure fecioare ochii tai, pe cari i datorezi univer-

.sului intreg; uneori te ridici pe ceriu mai de vreme

decat Aurora, alte ori apui prea tarziu in valuri; iti
uiti de tine, ca sa o privesti pe ea si faci ca zilele
de iarna sd fie mai lungi chiar decat cele de vark
Cate odata, nu te mai vezi de loc i cu Intunericul
Inspaimanti pepturile oamenilor; si nu palesti, fiindca fi
-se impotriveste imaginea lunii, care este mai aproape

de pamaitt; de sigur iubirea iti da aceasta coloare.

.Atlt de rapit era Apollo de gratiile nimfei Leucothea!
In regiunile Apusului se intind pasunile grase ale

cailor soarelui. Ad In Ora Hesperiei, In loc de inn,

creste ambrozie. Aceasta Ii hraneste si le repara
inembrele obosite din timpul zilei. Pe cnd patrupezii
mncau hrana cereasca i pe cand noaptea i fRea
Tandul, zeul patrunde In camera de culcare mult dorita,
transformat in chipul Eurinomei, mama nimfei i vede
pe Leucothea intre cele 12 servitoare ale s4le, torcnd

cu fusu-i dibaciu urzeala suptire. Dup ce o sarut,

intocmai dupa cum o mama saruta pe scumpa sa copila,
zise servitoarelor: Plecati voi, avem o tain ; nu rpiti
inamei putinta de a vorbi In secret cu fiica sa. Servitoa?Tie se supusera, iar zeul rmase fara martori in odae.

Eu sunt acela, Ii zise, care vad toate, si prin mijlocirea caruia locuitorii parnantului \Tad toate: eu sunt
ochiul
Crede-ma, imi placi.
Copila se Inspaimnta i, de frica, 11 cad din mama
i furca i fusul. Apollo numai decal isi ia fata adevarata si straludrea-i obicinuita. Frumoasa nimfa, cand

www.digibuc.ro

LEUCOTHEA 51 CLITIA

165

a vAzut scnteierea supra-omeneasc a celui mai mret

dintre nemuritori, nu se mai impotrivi i consimti sa-1

ja de brbat.
Inainte de Leucothea, Apollo, In lungul su drum,
lubise Ins, In Asia pe nimfa Clitia, invidiat i invidioasd. Aceasta cnd simft trdarea necredinciosului
ei Apollo, nebund de gelozie i de rdzbunare, se
Indrept catra bdtrnul tat al rivalei saIe vi-i- denunt
cele petrecute.
Nefericitul printe, Orchamus, sdrobit de durere
i de suprare, amenintd cu moartea pe fiica sa
Leucothea; in zadar cAut nimfa s se desvinovateasc,

ca tr voia ei a devenit sotia zeului, caci nici lacrdmile, nici scuzele ei nu puturd s Imblnzeascd furia
printelui obidit. Orchamus, scos din fire, Ingroapd
de vie pe fiica sa i grmdeW deasupra ei o movild
de pdmnt i de nisip.
Apollo, Ins, este mai puternic deck tafl ei i
da la o parte pmntul ingrmdit pe mormntul care
zdrobi trupul Leucotheei ..i aruncnd deasupra ei
binefckoarea cldur a razelor sale, se silete s"

dea vie* membrelor intepenite ale adoratei sale.

Contra mortii, ins, 2eul nu put lupt i cu o voce
disperat ii strigA :

De vreme ce nu ai putut tral intr'alt fel, te vei

preface, scumpd nimf, in planta i cu delicatul tu
%Ad vei atinge cerul. Zise i stropl cu nectar divin
corpul neinsufletit al Leucotheei i pmntul In care
zdce. Indat un vlstar mirositor Ii despica mormntul,

10 intinse prin pmnt rdcinile sale cele lungi, ii

Inlt fruntea spre ceriu i de atunci creVe pe pdmnt libanotul (planta care produce tmia).
Dup transformarea Leucotheei, Apollo incep s
urascA pe Clitia, pentru denuntarea ei, ca una care a

www.digibuc.ro

166

C, POPA-LISSEAN U

lost cauza mortii fiicei lui Orchamus. Si, de atunci, a

inceput s fug de dansa, devi ea II iubia cu. aceea$..
patima. Nenorocita Clitia, sdrobita de greaua durere a
disprefului, arsa de nebuna-i pasiune pentru luminosuL
zeu al zilei, fuge de societatea celorlalte nimfe i
singura, ratacind prin locurile deserte, cu cositeledespletite, cazute in valuri pe umerii ei de marmork,
urmrete cu ochii pe amantul ei care fuge, fuge ne
contenit de Inflacaratele ei Imbratiwi. Noud zile intregi

fr sa semi0e din locul ce-0 alesese, privind de acolo peramase fard sa manance, fr sa bea

Apollo, care strabatea regulat regiunile eteriane.

Se spune ca picioarele ei s'ar fi intepenit In pamnt palida coloare, care cuprinse figura ei desnadajduita, coloreaza acum rotunda floare ce-i fine loc defata. S'a transformat. In floarea soarelui i de este_
finutd de radacini, se intoarce mereu catre iubitul sat
soare i cu toate ca s'a metamorfosat, mai pastreaza.
Inca iubirea ei Inflacarat de odinior.

8. MARSYAS
Marsyas era personificarea muzicei frigiene
mai ales a flautului, fafa de lira', care era intrebuintat
In Europa. Marsyas cnta aa de bine cu flautul sau
ca, la invaziunea Galilor din Galatia In Frigia Mai sat
inundeze, la sunetul flautului sau, apele fluviilor

astfel Ii sal:4 tam de o cucerire sigur.

Ingamfat de talentul sau Marsyas a indrznit
se intreaca n cntec chiar cu Apollo i s'au inteles ca.
cel Invjns s fie la bunui piac al Inuingtorului. Ca

www.digibuc.ro

Fis. 59.

Apollo Musagetul.
elluzgyl Vaticanuluil Roma,

www.digibuc.ro

MARSYAS

167

Judectori au fost alese Muzele. La inceput, zeul cntd

,o arie pe lira sa. Marsyas 'in urmd sufl In flaut si

.judecdtorii incntati de dulceata si noutatea sunetelor
pe cari acesta le scotek li dddur intaietate. Apollo,
insk isbutind sd cstige s li se fncuviinteze o noud
probk adause pe lngd sunetele lirii si cele ale vocii
sale divine. Muzele se pronuntard atunci pentru Apollo.

Marsyas protestd, zicnd cd a fost vorba numai de

antec cu instrumentul si cd e o nedreptate s se compare o singurd artk
arta instrumentalk cu
.doud arte, instrumentul

si vocea. (Fig. 59). La

aceasta zeul rdspunse

cd nu se va folos de
alte mijloace dect cele

intrebuintate de Marsyas si anume de gurd

si de degete. La a treia
proba Apollo fu din nou
declarat Invingator. Nenorocitul Marsyas fix

spnzurat de un pin si

jupuit de piele MM.

Fig. 60.

Apollo i Marsyas.
Dup o piatrA antic,* gravatg.

mild. (Fig. 60).

Satirii si nimfele plnserd mult moartea lui Marsyas, It plnserd atta, pnd ce lacrimile lor formard
un fluviu, care de atunci Ii poartd numele, fluviul Marspas. Flautul nenorocitului frigian cz In acest fluviu
si fu luat de curentul apei. Astfel ajunse flautul la malurile Sicyonei. Un cioban II kid si-1 consacrd templului,

dedicat ad lui Apollo.

Din pielea lui Marsyas s'a fdcut un burduf, care
fu dus In orasul Celene, patria lui Marsyas si asezat

www.digibuc.ro

168

G. POPA-LISSEANU

pe o coloan. Cnd cineva cnt din flaut, instrument

frigian, acest burduf se misc in semn de satisfactie,
cnd ins se cnt din lira, instrument european, bur-.
duful rmnea inteo desvrsit nemiscare. Marsyas..
este reprezentat de obiceiu impreun cu tnrul. Olympus, caruia Ii d lectii de muzic.

9. MIDAS
Midas, fiul lui Gordius, regele Frigiei, er vestit
pentru bogtiile sale nenumrate. Colinile muntelui
Tmolus i malurile rului Pactolus erau acoperite denemrginitele lui vii, cari produceau un vin, de carese dusese pomina in toat lumea. Zeul Bacchus, insotitde droaia satirilor i bacantelor sale, se duse odat s.
viziteze aceste bogtii, se duse s vaz vile roditoaresi Imprejurimile mnoase ale rului Pactolus care, pe

vremea aceea, Inca nu purt, ca astzi, nisip de aur

in undele sale. Din ceata zeului fdce parte si Silen.
Acesta, desprtindu-se din Intmplare de zeu, s'a pier-

dut pe drum. Dar, niste pcurari, din partea locului.

1.au Os% cltinndu-se din cauza vrstei si mai ales
din pricina vinului. Buse cam inu It bietul orn. Cum er

el cu capul incununat cu flori, ciobanii 1-au dus mai

mult pe sus la regele Midas, care fusese initiat, adicA
introdus In cultul lui Bacchus de cAtre poetii Orpheus.
din Thracia i Eumolpus din Athena. Midas a recunoscut numai dect pe tovarsul lui 13acchus, intruchiparea
timp de zece zile si zece nopfL
n'au mai contenit ospetele din cauza sosirii i gzduiriii
unui oaspe eat de vesel i att de plcut.
www.digibuc.ro

MIDAS

169

In Zua a I I -a, cand luceafarul de dimineata facea

s paleasca armata stralucitoare a stelelor de pe ceriu,
Midas plin de bucurie aduce pe batranul Silen i II cla
flui l3acchus, care se gasia In roditoarele campii ale
lydiei. Vesel
regasit tovarsul pierdut, zeul,
-dupa ce multumi lui Midas, i dete voie sa-si exprime
o .dorint, pe care el, zeul, avea s i-o implMeasca, o
-dorinta, oricare ar fi fost ea. Fa, doamne, zise Midas
in prostia sa, ca tot pe C'e voiu pune mana fsa se pre-faca in aur. l3acchus Ii implini numai decal dorinta,

,desi Ii Ora rau c regele nu si-a ales ceva mai btin.

Luandu-si ziva bunk Midas pled acasa vesel,
bucurandu-se de aceea ce era o adevrata nenorocire
Tentru el. Nu-i veni sa creaza In puterea ce o ave
se gandi sa fad numai cleat o pron.. Intr'un stejar,
nu prea Malt, atarna o ramura verde. 0 trase jos ;
Tamura se Mat de aur. Lua o piatra dela pamant;
mainele sale ea se ingalbeni. Atinse o glie ; si aceasta

:se prefaca Inteun bulgare de aur. Puse mana pe un

spic de grail ; spicul se Mai de aur. Dinteun pordlua
ain fruct : numai decat ai fi crezut c fructul e un mar
din gradina Hesperidelor. Ajunse acasa : atinse cu degetele usile palatului &du ; de aur stralucir
baga mainile In apa ; apa ce curgea din mainile sale
,era ca i ploaia de aur ce Inselase pe Danae. q
Nu mai putea de bucurie. Lacomul rege nu vedea
kdecat aur. Slujitorii Ii intinsera o mas bogat, plin
de mancari i fructe. Cand insa, atinse cu mainele sale
darurile Cererei, acestea Incep s se intdreasca si sa
-se prefaca In aur. Cand vol sa macine cu dintii sal cei
lacomi mancarile, acestea, in gura lui, se prefaceau In
lame de aur, In cari de geaba i infigea dintii. Apa si
winul In gura lui se prefaceau tot in aur.
Ingrozindu se de aceasta teribila nenorocire, el

www.digibuc.ro

170

G. POPA-L1SSEANTS

care er i bogat i srac In ace1a timp, vol s se

lipseascA de acel dar al zeului. Dori* lui cea mai mare;.

devenise acum nenorocirea lui cea mai mare. Nimic:

nu-i mai pute potoll foamea i o sete grozav Ii uschl
gatul : er chinuit de aurul pe care acum nu-1 pute
s-1 sufere.

Ridicandu-i atunci spre ceriu mainile i bratele,

cari strluceau Inca de aurul ce-1 atinsese, adresa lui
Bacchus aceast rugciune: Iarta-tnA, doamne,iart m;,-

iart-ma, cad am greit. Ia-mi Inapoi amAgitorul tu.

dar, pe care mi 1- ai dat,
Zeii sunt totdeauna bunil
i, lui Bacchus facandu-i-se milk a iertat lui Midas.
grea1a marturisit, deslegandu-1 de darul ce-i. daduse i

pe care, desigur, nu i 1-ar fi dat, dac n'ar fi trebuit

s-i tie promisiunea ctre rege : de a-i Implini orice
dorintd.

tDacd vrei, Ii zise zeul, s te desbraci de acest

dar, cu care te-a imbracat dorinta ta nesbuit, du-te
la rAul Pactolus, care udd puternicul ora Sardes, i
suie-te In susul acestei ape, pe colinefe muntilor, pand ce
vei fi gsit isvorul lui. Ad, la isvor, de unde apa iese mai
cu putere, vard-ti capul In unda p1in4 de spume. Splndu-ti trupul, Iti vei spdl i grea1a. Midas ddda ascultare poruncii zeului. Darul ce-1 ave regele, treat acum

In apa fluviului. De atunci fluviul Pactolus a Inceput

sd se IngalbeneascA. Si, chiar &Aim,
zice poetul
Ovidiu,
In undele fluviului Pactolus curge aur ; iar
malurile apei sunt galbene din pricina acestui metal,
pretios.

Dupa ce Midas a scApat de nenorocitul dar ce-t

daduse zeul vinului, a inceput sd urascd bogatiile, a
inceput sd-i parAseasca somptuosul sau palaf i s
petreacd mai bucuros In mijlocul naturii, prin livezi i
prin campii. Ad, Incepit el s adore pe zeul campenesc

www.digibuc.ro

MIDAS

171

.Pan, care petrece In singurdtate prin pe0erile mun-tilor. Inteligenta regelui, Insd, rmase aceen ca i mai
mnante, i prostia sa avea
facd Inca odatd pod-nogul, aved sd-i fie fatald pentru a doua oard.
Deasupra mrii se ridicd mdiestos inaltul munte
-Tmolus, ale cdruia colhie se sfresc de o parte la
-poalele oraului Sardes, de altd parte la poalele micului
:Hypaepis. Ad, pe coastele muntelui Tmolus ave obi-

..ceiu Pan, zeul cu picioare de tap, sd cnte nimfelor

-adunate in jurul sdu cntece din fluer i s scoatd
unelodii pline de armonie din trestia sa legat cu ceard.

.1Iimenea nu puted sd se Intreacd In cntec cu zeul

Pan : ba, odatd, el a avut curajul S provoace la lupt
-pe Insu zeul muzicei, pe marele Apollo. Ca judecdtor,
-in aceastd luptd de intrecere a lor, a fost ales btrnul
_zeu al muntelui Tmolus.

Acesta, avnd pe pdrul sdu alb ca zpada, o cu-nund de stejar, se aezd pe o stncd Malik fiind Incon-

Jurat de jur Imprejur de nimfe dragdlaK de oameni

-muritori i de femei muritoare. Intre acetia er
Tegele Midas. Tmolus, Intorcndu-0 capul spre zeul
iurmelor, Ii zise : qudecdtorul este gata. Atunci Pan
i umfld sirigna. Sunetele ei cmpene0i Incntard i
Ifermecard urechile lui Midas.

Dupa ce a isprdvit Pan, Tmolus se Intoarse spre

Thoebus ; pddurea Intreagdcci capul zeului Tmolus
.erd Inconjurat de o Intreagd pdurese Intoarse i ea.
iPhoebus, cu buclele-i Impodobite cu laur din Parnas,
tunica-i de purpurd de Tyr, ce-i atrnd pnd la pdInnt, avnd in mna stngd lira impodobit cu filde
petre nestimate, iar In dreapta arcupl, In tinut de
-artist atinged cu degetele lui mdiestre coardele armomioase ale lirei.
judecator priceput, fiind fermecat de accen-

www.digibuc.ro

172

G. POPA-LIS5EANI1

tele divine, pe care le scote Apollo se rosti pentrm

superioritatea lirei. Toata lumea, Intreg norodul de mu-ritori, Intreaga ceata de nimfe a aprobat judecata zeuluif

Tmolus, numai Midas se ridica impotriva ei, strigand

In gura mare ca e nedreapta. Delianul Apollo nu puffy_
sa mai rabde ca niste urechi atat de proaste sa mall
aiba forma urechilor omenesti. De aceea, fac sa se.
lungeasca urechile lui Midas, s se acopere cu peri4
albiciosi si sa fie miscatoare. Midas e om In restul.
corpului ; e pedepsit numai In aceasta parte a trupul urt
sa aiba adica urechile unui mgarus lenes.
Srmanul rege, fiindu-i rusine de aceste urechi de-

magar, atarnate pe fruntea sa regala, cuta sa si leascund supt o bnda de purpura. Servitorului, insa,.
care obicinuia sa-i taie prul, n'a putut sa-i ramaieacest lucru tainuit. Dar nu indrsnia sa divulge secre-

tul, cu toate c grozav ar fi vrut sa graiasca. Totus

ca sa-si usureze sufletul, se duse la malurile unui rau,
sapa ad o groap in pamant, isi soptl In ea secretul'
stapanului sau, acoperi In urma gaura si plec linistitsi usurat de acolo acasa. Aceast tain, insa, nu fink
mult, caci din acea groapd rasari o padure deas de
trestie, ale cdreia vreaje, la adierea zefirului, soptiau
. Regele Midas are urechi de magar, regele Midas are:
urechi de magar. Astfel fu tradat secretuL

10. NIOBA
Toata Lidia era Ingrozita de intamplarea, ca Arachnef

fusese prefacutd de zeita Minerva Inteun paianjen..

Vestea despre aceasta se raspandise prin toate orasele:
www.digibuc.ro

NIOBA

/73

Frigiei i nimenea nu vorbra decat de aceast intam-

plare. Nioba, regina Beotiel cunoscuse pe Arachne,.

Inainte de a se marit, cnd, ca fata, traia la parintii
si, In Maeonia. Dar, pedeapsa Arachnei n'a Inv5tat-o
minte, s cedeze zeilor i sa-i pue frau gurii, sa' nu
mai cleveteasca impotriva lor. Multe lucruri o fSceau_
sa fie Ingamfata ; dar, nici talentul lit cantec al barbal'
tului ei Amphion, nici na0erea, stralucita a amando
rora, a ei i a sotului ei nici nemargfnita putere a
.

regatului lor, nu o scoasera a-Ma din minti, cat a scos' .

copiii ei cei multi i frum4. Nioba ar fi fosi cea mai

fericit dintre mame, daca nu s'ar fi crezut ca cea mai

fericit.

Fiica lui Tiresias, profeta Manto, care cuno5te

viitorul, inspirata de o dumnezeiasca pornire strigase
inteo zi, in gura mare, pe toate ulitele
: Thebanelor, alergati cu toatele i aduceti Latortiei i celordoi copii ai ei, rugaciuni i tamale ; impletiti v parut.
cu laur ; prin gura mea graiete Latona. Ascultand de.
Indemnul ei toate Thebanele Ii impodobesc fruntea.
cu laur, ard tamale pe altare i rostesc rugkiuni pioase.
In cinstea zeitei.

Dar, iat c vine Nioba In fruntea unei cete nu-meroase. E imbrdcata inteo haind de purpur, tesuta
cu fir de aur ; e frumoasa de0 e suparata ; ii mica
maiestas capul i cositele lsate pe ambii ei umeri..
Se opre0e i, dups ce plind de ingamfare ii arunca.
privirile-i mandre de jur imprejur, zise :
.Ce nebunie v'a cuprins s puneti mai presus de
zeii pe cari i vedeti, pe nite zei, despre cari ati auzit
numai vorbindu- se ? De ce Latona sa fie adorat,
i se facd jertfe pe altare, iar eu s fiu fAra tmaie ?'
Tatal meu a fost Tantal, care singur dintre toti muritorii

a putut s stea la mas, alaturea de zei. Mama mea.

www.digibuc.ro

174

G. POPA-LISSEANU

.este una dintre Pleiade, iar puternicul Atlas, care poarta

Tie ceafa sa bolta cereasck este bunicul meu. Jupiter

imi este al doilea bunic si m falesc ca tot pe dansul
It am de socru. Popoarefe din Frigia, fosta mea patrie,
se tern de poruncile mele, iar acum sunt stapana ora.ului lui Cadmus din I3eotia. Acest ora al Thebei, zidit
la cantecul melodios al sofului meu Amphion, si poporul

care locuete ac sunt supt stapanirea mea i a brIatului meu. In palatul meu, ori In care parte ti-ai
arunca ochii, nu vezi decal bogatii nenumarate.
In sfarsit, frumusetea mea este demna de o zeita
-mai adaugati la aceasta glorie eapte fete i tot atifia
flacai i, peste putin timp, tot atatia gineri si tot atatea
-nurori. Ganditi-va bine, ce mandra trebuie sa fiu ; si
-voi mai indrasniti totus sa-mi preferiti pe fata lui Ceus,
min oarecare Titan, pe Latona, care Inteo vreme n'a
-putut gasi, pe tot Intinsul pamantului, un singur coltisor,
unde sa poata da nastere copiilor ei ! i ceriul si pa-

-mantirl si marile au refuzat un locsor zeitei voastre

lEa a fost izgonita de lumea intreaga, pan ce Delos,
.de milk Indutandu se de pribeaga, Ii oferl un loc si
acela Inca nestatornic, zicandu-i amndoua suntem pribege, tu ratacitoare pe prnant, eu ratacitoare pe mare.

Ea a devenit .marn numai a doi copii, de abia a

:saptea parte din call am purtat eu In sanul meu. Sunt
fericita ! Cine ar putea s tagaduiasca, si fericita voi
rmanea pentru totdeauna, eine ar pute sa se Indoiasc
=de aceasta? Atta avutie Cara am, ma pune la adapost
.de orice nevoie ; sunt mai mare, decat ca soarta sa

Ina poata atinge. Ori cat de multe mi-ar MO ea, tot

null mai multe Imi vor ramanea ; bunurile mele covarrsesc orice tearna. Inchipuiti-va ca din acest popor de
.copii ai mei s'ar putea rapi ceva ; aceasta perdere nu

sn'ar putea reduce la doi, ca pe I.atona. Cat are ea, e

www.digibuc.ro

NIOBA

175

aproape de nimica. Haideti, haideti, pardsiti altarele ei,.

destule sacrificii ati fcut pentru ea, dati jo-s laurul de
pe fruntile voastre !
Thebanele se supun si lasd sacrificiile neisprvite_
Fac, Insd, ceeace pot sd facd: se Inchind la divinitate
In tdcere i pe ascuns.
Latona, supdraid si plind de indignare, se urcd pe

muntele Cynthus si se adresd celor doi fii ai sdi at

urmdtoarele cuvinte :

data eu, mama voastr, asd de mndr de a y

fi dat vie*, eu care In tot Olympul nu dedeam pasul
dect uneia singure dintre zeite, junonei, acum m
.

indoesc chiar de divinitatea mea, m indoesc, dacd mai

sunt sau nu zeit. Aceste altare, pe care am fost cinstitd de veacuri, pe viitor vor sta, dragii mei copii, fard,
jertfe, dacd nu-mi veniti voi inteajutor. $i nu e numal
atta pricina durerii mele : fiica lui Tantl v'a adus si

you'd cuvinte de ocard, a indrsnit s v pue pe voi

mai prejos dect copiii ei ; a cutezat chiar s zicd
eu sunt o mama fr copii ; o de ar cdded asupra ei
o atare nenorocire ; a vorbit ca i tatl ei Tantal.
Latona ar fi adaus i rugdciuni pe lngd aceste
vorbe, dacd Phoebus nu i-ar fi curmat vorba zicnd
Destul. 0 tnguire mai lungd ar intarzid prea mult
pedeapsa ce ea meritd.
Tot astfel grdi si Diana si, numai dect, amndoi
infsurati Intr'un nour des, despicnd repede vzduhul.
In sborul lor, se coboard deasupra fortrefii zidite deCadmus, deasupra Thebei.
Aproape de oras, se infinde o vastd cmpie, bdtd-.
toritd de umbletul necontenit al cailor, si frmntatd derofile carelor ce alergau ad la curse. In aceastd cmpie,.
o parte din cei seapte fii ai lui Amphion incdlecaserd_

pe cai ageri si se asezaserd pe sei cu oblnc de purwww.digibuc.ro

176

G. POPA-L1SSEANU

pur si statuipu la fug cu franele pline de fireturi de

aur. Unul dintre ei Ismenos, cel dintaiu pe care mama
sa.l purtase odinioard in ,sanul ei, pe cand voia s
intarc'calul intr'un anumit cerc' i pe cand cauta s
facd s asculte
frail gura ptin de spume a animalutui, .strigd de odat ; Vai i o sgeal
inffpse
Mijlocur peptlui sdu. ScdjAnd franele din mana-i
muribund, alurieca incet pe soldul drept al calului,
LI

cdzand ,clealungul lui. Cel de al -cloilea Sipplus, la sgomotul sgetii care rdsuna prin vzduh, dete frane alului,

intocmai ca un pilot cand, la vederea unui nour ce 1

.adLice 'ploaie, desleagd toate panzele depe catart, ca

s prinzd In ele cea mai mica adiere de Ont. Totul

e in zadar ; sgeata care nu poate fi Inlturatd,
ajunge si-i strpunge gatul. $i cum alerga aplecat pe
_gaful calului, care fugi mancand pdmant, se rostogoleste dealungul gatului i umpl parnantul de sangele
sad cel cald. Nefericitul Phaedimus i Tantalus, moste'nftorul numelui bunicului &du, dupd ce au isprvit cursa

bor obiciuit, descalecard In arena, pentru ca s se

la la luptd. ii unser membrele cu untdeleMn i, Inc'
-tranta loy, se tineau strnsi unul de altul, piept la piept,
-can,d o -Sageat, aruncatd din arcul intins, Ii strpunse
pe amandoi deodatd. Amandoi scoaser un geamdi
adanc, amandoi isi lsard la pdmant 'membrele inco-voiate de durere. Amandoi lungiti jos i deter sufletuL
_Alphenor, lovindu-se cu pumnii In piept, li vede, alearga
la dansii, ca s ridice In brate membrele inghetate ale
fratilor sal ; cade ins si el, implinindu-si aceast

pioasd datorie. Delianul Apollo Ii infipse o sdgeatd

mortal in cele mai adanci mdruntae. Ferul pe care
ul trase din rand, scoase i o parte din plmani, impreund cu sufletul care se imprstie in aer, deodat
cu sangele sau. Pe Dimasichton, cel cu chica ca de
www.digibuc.ro

Fig 617 Nioba.

Statug, muzeul din Florenta,

www.digibuc.ro

NIOBA

177

lata, nu-1 doboara o singura rank Fiind lovit In picior

-deasupra pulpii, pe cand cauta sa smulga sageata fatala,
alta sageata II lovl In gat. T4nitu1 sangelui o scoate

i pe aceasta afara i o arunca In sus, spintecand

aerul In departare. Cel din urma dintre toti Ilioneus
i ridicase bratele sale rugatoare spre cer,
de
nimic nu aveau sa i foloseasca
i Incepit sa implore
pe zei. Ajutati-ma, o zei, va rog pe toti,
ne0iind
roage pe top,
crutati-ma!
<A nu era nevoie
Apollo purtatorul de arc fusese micat de aceste vorbe,
sageata aruncata nu mai putea fi oprita. Totu
Ilioneus caza din pricina unei rani ware, cad sageata
nu-i patrunse adanc inima.

Fiind vestit de aceasta nenorocire nea0eptata,

-i prin svon i prin doliul poporului

prin lacrmile
amicilor si, Nioba, se mir ca zeii au Indrasnit a-Ma
i

-fat de ea. Amphion barbatul ei, insa, Implantanduli

un pumnal In piept, a pus capat, In acela timp, i

durerilor i vietii sale.
Vai, CAM deosebire este acum intre aceasta Nioba

i cea Nioba, care mai adineaorea gonise pe popor

.dela altarele Latonei i, plina de ingamfare, 1'0 purta
semetii ei pa0- prin mijlocul Thebei, mandra de ai sal
Odinioara invidiata de prieteni,acum inspird compatimire

Ora i domanilor ei. Se arunca asupra cadavrelor Inghetate ale fiilor ei i, la Intamplare le cla ultimele sarutdri, apoi ridicanduli spre cer bratele-i Invinetite, zise :

.Satura-te acum de durerea mea, crudo Latona

Satura-te de lacrimile mele, satura-ti inima ta cea fioroasa! Eu mor acum de eapte ori. Tresalti de bucurie
i triumfa, dumana biruitoare. Dar de ce biruitoare ?
De nenorocita, totu mie Itni traiesc mai multi decat
lie, care e0i fericita : dupa atatia morti, eu tot te
-Intrec pe tine.
Mitologia greco-romana in lectuea ilustrata.

www.digibuc.ro

12

G. POPA-LISSEANU

178

Astfel grl si o sAgeat ii vjel din arcul intins

al zeitei. Sgomotul ingrozi pe toata lumea. Numai

Nioba ramase nemiscat. Indrzneala ei crestek cu

att mai mull, cu ct Ii creste si nenorocirea. Fiicele
ei, in haine cernite, cu prul despletit, stteau in fata
rugurilor fratilor lor.
Una din ele, pe cnd voi sA smulga din pieptu-i
o sAgeat ce-o lovi pe neasteptate, caza murind peste

fratele sdu. A doua, cdutnd sa mngie pe nenorocita ei mam, amuti de odat i corpul ei isbit de oi
mnd nevazutS, se aplecd spre pamnt. A treia cautnd s fugA, ca'z moarta peste corpul surorei sale.
Una cautd s se ascunz, alta alergd din colt in colt.
Dup ce moartea facit vase victime, lovite de diferite
rani, mai rdmdsese una, una singurk pe care mama
acoperind-o peste tot corpul cu hainele sale, zise :
.Lasd-mi una! Din attea fete nu-ti cer dect una

singura, pe cea mai mick singura care mi-a mai

rmas (Fig. 61).

Pe cnd se rug, acea pentru care se rug, se

prvll la pamnt. Ramase Nioba cuc intre attia
morti, copii, copile i bArbat i, din pricina nenorocirilor, impietri si ea. Adierea vntului nu-i mai misc_

prul, sngele nu-i mai color obrajii, ochii Ii stateau.

nemiscati supt tristele-i gene. Nimic nu mai este viu_
in ea. Limba ii std lipit de ceriul rece al gurii.

stau fixe. Nici gtul nu se mai poate indol, nici_

bratele nu mai pot face veo miscare, nici picioarelenu mai pot s umble. Chiar mruntaele din inAuntrul_
trupului ei sunt impietrite. Totus ea plnge. Un vnt-

puternic o luA si o duse in patria ei de odinioard.

Ad a fost tintuit pe un vrf de munte i pnd
astazi lacrimile curg pe trupul ei de marmord.

www.digibuc.ro

MUZELE

179

11. MUZELE
Apollo este conducdtorul i pro tectorul celor noud

Auze, noud surori, fiice ale lui Jupiter i Mnemosynei

(memoria). La inceput, muzele au fost nimfe, nimfe
ale isvoarelor, cari insd, fiincicd au inspirat pe poeti

pe artisti, fiindc prin darul lor divin au fcut ca

poetii i artitii s faureascd lucrri de o frumusete
uimitoare, lucrri ideale, s'au ridicat peste rangul celorlalte nimfe i s'au prefcut In muze.

lard cum le descrie poetul Hesiod. In Olymp

Muzele farmecd prin melodii sublime pe inteleptul lor
-pArinte, cnd, cu toate Impreunk cnt prezentul, tre.cutul i viitorul. De pe buzele lor curg, cu o dulceat
nemrginitd, cntece neintrerupte ; ele umplu de veselie
palatul lui Jupiter, stprtul fulgerului, palat, in care
-fac s se reverse accentele lor armonioase i s rsune.
varfurile pline de zdpadd ale Olympului, lacapl zeilor.
.Gura lor divin, cnd se deschide, nalt In slavd
familia cereasca a Geei i pe Uranus cel nemarginit
-i pe topii acestuia i pe zeii creatori ai tuturor bund--

ttilor din lume. Ele cntd pe Jupiter, tatl zeilor

.al oamenilor, Incepand i sfrind cu laudele lui, cele-

brand in el pe cel mai tare i pe cel mai puternic

dintre zei. Ele cnt neamul omenesc, ele cntd i
neamul ingrozitor al gigantilor. Astfel farmec In Olymp

--inima lui Jupiter, aceste zeite Olympiene, pe cari Jupiter Insu le-a fcut sd se nasc5, pe cari in Pieria
-Ii le-a druit Mnemosyna, stpna colinelor roditoare
din Eleutheria, aceste fiice ale zeitei meinoriei, cari
.aduc cu sine uitarea necazurilor i potolirea durerilor.
De nott ori a vizitat marele Jupiter pe Mnemosyna,

www.digibuc.ro

180

G. POPA-LISSEANU

iar cnd anul fu pe isprvite, cnd se Implinir cele

noud luni, zeita dete nastere la noted fecioare, animate
de acelas suflet, libere de orice grije si avnd un_

singur gand, acela de a cntd. Mnemosyna le dete

nastere, nu departe de varful cel Malt al Olympului
plin de zapad. Ad isi au ele palate strlucitoare, ad
au ele teatrul danturilor lor ; si tot ad, in apropiere
de ele, se gdsesc locasurile Gratiilor si ale PrOcerii.
Ad, in mijlocul ospetelor pline de veselie, vocea lor

fermecOtoare cant legile Universului si viata divin5_

a nemuritorilor zei. Mndre de glasul lor frumos si

de accentele lor melodioase, se urcd de aci, In Olymp..
Pmntul cel negru rsund la glasul lor si supt picioa-

rele lor se ridicd un zgomot plin de farmec, cand isi

indreapt pasii spre autorul zilelor lor, spre Jupiter,
care, stpan pe fulgerul scnteietor si pe tunet, biruitor
al tatdlui sau Cronos, a impartit cu dreptate tuturor
zeilor sarcinile si onorurile cuvenite.
Acestea le cantd in palatul Olympului muzele
cele noud fiice ale marelui Jupiter: Clio, Euterpe, Thalia,.

Melpomene, Terpischora, Erato, Polyhymnia, Urania

i Calliope, cea mai frumoasd si mai puternicd dintre
cele noud surori.1) Aceasta din urmd locueste aldturi
de regii cei mari. Cand fiicele marelui Jupiter voesc
sa favorizeze pe vreunul din acesti regi, indatd dupd
nasterea acestora, ele vars pe limba lor roua dulce;
') Clio, muza istoriei, tine in mAna o carte.

Calliope, cea cu fata frumoasa, er muza poemelor, destinat sI

preamreascd, pe eroi. 5ade pe o stncl din Parnas i pare c se gande?tei se pregtege sa scrie versuri pe o tAblit ce o fine In maul
Melpomene, muza tragediei, fine In mn o masca. (Fig. 62).
Terpsichora, muza dansului ?i a poeziei lirice, tine in mn o lira.
Erato, muza poeziei amoroase, poartd in mn o lira cu nou coarde._
Euterpe, muza muzicii, fine In mnd un flaut.
Thalia, muza comediei, incununat cu ieder, avnd intr'o mna un_

www.digibuc.ro

Fig .62.

Melpomene.
Statuff, muzeul Vaticanului, Roma..

www.digibuc.ro

MUZELE

18!

din gura lor cuvintele curg atunci mai dulce dect

mierea. Norodul, cnd ei judec certurile i-i pronunt judecata lor cea dreaptd, ii admir. Ei vorbesc
atunci cu autoritate, i inaintea vorbelor lor, cad indat
cele mai mari vr5m4ii. CAci in aceasta st intelepciunea unui rege, ca
facd dreptate popoarelor
apasate i, cnd vorbe0e el In piata public, toti s
se supue vorbelor lui convingdtoare. Cnd merge prin_
ora sa fie cinstit, ca 4i un zeu, cu respect i iubire
i in mijlocul multimii el s fie cel dintiu. Astfel sunt
darurile pe cari le dau oamenilor muzele. Dela Muze
&A*

i dela Apollo ne vin poetii, stapnitorii lirii; dela Jupi-

ter vin zeii. Ferice de muritorul pe care II indrgesc

muzele. Din gura lui curge vorba dulce. Cnd aveti
vr'un necaz, cnd sunteti MO, cnd vr'o durere seaa
inima voastr, dacd vre-un preot al muzelor v cant&
povestea celor dinti oameni i binefacerile locuitorilor
Olympului, 0 uitati de suprri, nu v aduceti aminte

de necazuri i numai dect v schimbati . prin binefacerea divind a acestor zeite.

Locuintele muzelor erau pe muntii Helicon, Parnas,
Pind i Pierus. Calul intearipat Pegas, pe care nu
incalic5 deck poetii, pdtea de obicei pe aceti munti.

baston, in cealaltd o mascd comicd, er prezentatd ca o fatd tndr, irk

plind veselie. (Fig. 63).

Polyhymnia, muza elocintii si a muzicei, er imbrdcat Infeo maremanta si Incununatd mai intotdeauna cu o ghirlandd de trandafiri. (Fig. 64).
Urania, muza astronomiei (Uranos, ceriu), era imbracata intr'o haind_

de azur, cu capul incununat cu stele si tined in mAini un glob, pe care

pared' cd-1 mdsoard.

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

182

12. PIERIDELE
Muzele stteau odinioara de vorn cu zeita Minerva,

,cnd de odat dinteun copac inalt se prit Ca' o voce

,salutd pe zeirt. Fiica lui Jupiter ii ridic ochii i caut
zsd vazd, de unde vin aceste sunete aa de bine rostite:

-credea c e o voce de orn. Er Ins de pasare. Er

Tun glas de cotofana", una din cele noud surori, prefrcute In cotofene, cari i plngeau soarta i cari agatate
ipe craci de arbore, imitau vocea omeneascl Minerva
iu coprinsd de mirare. Una dintre muze, insd ii povesti
lurmatoarele:
Acestea;ffind biruite de curnd 'kite() lupt, au sporit
Inumdrul pAsArilor. Tatl lor a fost bogatul Pierus,

Prege in cmpiile dela Pella, iar de mama au avut pe

LEvippe din Paeonia. Ingmfndu-se prostete de numrul
sor, strabaturd oraele Haemoniei i ale Achaei:i venir

pn ad, provocndu-ne la lupt cu urmAtoarele vorbe

vbraznice : .Incetati odat de a mai pAcall norodul

tnepriceput cu dulceata goald a cntecelor voastre :

,ciacd v Incumetati, poftiti de VA luati la intrecere cu
noi. Nu o sa ne biruiti nici prin mestria cntecului,

nici prin glas, i apoi i numrul nostru e egal cu al

vostru. Daca veti fi invinse, sa ne lsati noua Isvoazele Hippocrenei i Aganippei, iar daca yeti fi invingA-toare, luafi in stpnire cmpiiie Emathiei pnd la
,muntii Paeoniei, acoperiti deapururi cu zapadd. JudecdTtOri fie-ne nimfele.

Ne er ruine sA ne lam la lupt, dar i mai

ruine s refuzm lupta. Nimfele, alese ca arbitri,

jurard pe fluvii

se aezard pe scaune tiate in

:stnca vie. Apoi ridicndu-se, far s fi fost aleas prin

www.digibuc.ro

Fig. 63.

Thalia.
fatuA, muzeul Vaticanului, Roma.

www.digibuc.ro

PIERIDELE

183

sort, Pierida, care ne provocase la 1upt5, incep

cnte rdsboaele zeilor; ridic in slav, pe nedrept, pe
Giganti, injosete faptele puternicilor zei, istorisete cum

Typhaon, ieit din mruntaele pAmntului, a bagat in

sperieti pe locuitorii cerului, cum aceOia au luat-o la
fugS, cum de abia i-au gsit un refugiu in Egipt, pe
malurile Nilului.

PovesteVe, cum monstrul, ndscut din mruntaele

parnantului, a venit i ad i cum zeii, ca sa' scape, au.
trebuit sd se metamorfozeze In diferite chipuri de ani-male. $eful turmii, zicea ea, er insu Jupiter, de aceea.

este el cinstitr pand in ziva de astki, In Libia, supt

forma lui Ammon, cu coarne in frunte. Apollo se
prefacuse inteun corb, fiul Semelei, I3acchus, Inteun tap,

sora lui Phcebus In pisic, fiica lui Saturn inteo vaca

albA, Venus in pe0e, iar Mercur se ascunse subt

aripele i penele unui ibis.

A cnt iiica lui Pierus, iar la vocea sa se

adaugh i sunetul de lir. Trebui ss incepem acum
noi. Dar, poate, ziser muzele Minervei, tu n'ai ragaz
asculti i cntecele noastre. Nu, rspunse Minerva,
nu VA opriti de a-mi cnt subiectul cntecelor noastre,,

i se wz la umbra unui copac, pe care 11 adii vantuL

Muza ncep s cante misterioasa rpire a ProserpineL
Cntecul muzelor er parc dumnezeesc. Cerul i
parnantul ascultau cu urechile atintite. Stelele se oprir1

din mersul lor, ca s asculte i ele. Marea i raurile

i oprird murmurul. Heliconul de bucurie incepit sa
se umfle i ar fi atins, inaltandu-se, chiar ceriul, dac
Neptun, zeul mrii, n'ar fi trimes pe Pegas, ca s
Impedice urcarea muntelui. Acesta veni i lovi Heliconul cu copita sa. Muntele atunci se potoll. Din lovitura

de copit iei isvorul Hippocrene, din a arui apa totit

cati beau deveniau inspirati.

www.digibuc.ro

184

G. POPA-LISSEANU

Nimfele, In unanimitate, se rostird pentru cntecul

muzelor. Pieridele ns Incepurd s insulte divinitfile
Fiindcd pentru voi, zise atunci Calliope,

este prea putin de a fi fost biruite, si fiindcd ne mai

insultati, nu vom mai rdbdd ocara voastrd
ireti lua pedeapsa. Pieridele primesc amenintarea
-muzelor cu un hohot de rs. Voiau sd vorbeascd
-pe lngd insultele lor, aveau sd mai adauge si amenin--tdri obraznice. De odat, Insd, se vdd transformate In

cotofane. Pdstrnd mereu aceeas clod* de a vorbi,,

ele fac s rsune pdurile de strigdtele lor craitoare.

13. PHATHON
Helios
soarele
a avut cu frumoasa nimfd
Clymena un fiu, numit Phathon, strdlucitorul. Acesta

erd grozav de fudul si de ingmfat din cauza nasterii

sale. Inteuna din zile, lundu-se la sfadd cu Epaphus,
fiu al lui Jupiter, acesta ridicd bdnueli In privinta
originei lui, spunndu-i cd e Indoiald, dacd este fiu de
zeu. Cu lacrimile In ochi, la sfatul mamei sale, bdiatul
Phathon se, duse s gdseascd pe tatl sdu, pe care
roage sd dea lumii Intregi o pron., a In adevdr
el este fiul sdu. Soarele miscat de mhnirea si supdrarea fiului sat, se jurd pe Styx; fluviu din Infern, cd
i va da orice probd ar cere. Phathon Ii cer numai
clect carul, ca s lumineze lumea pentru o zi. Soarelui
i-a pdrut rdu de jurdmntul ce a fcut, si cltinnd de
-trei ori din capul salt plin de raze, zise Dori* ta
aratd c fgdduiala mea a fost nesdbuitd. Ah! dacd as
puted sd nu o Implinesc ! Iti mdrturisesc, dragd Mete,

www.digibuc.ro

Fig. 64.

Polyhymnia.
,patu? muzeul Vaticanului, Remq.

www.digibuc.ro

PHATHON

185

ca numai acest lucru ti I-av refuza. Totu, am datoria

sa-ti atrag luarea aminte, cat de primejdioasa este do-.
rinta ta. Ceri un lucru prea mare, dragul meu Pha6thon
care nu se potrive0e nici cu puterile tale, nid cu varsta
ta de copil. Tu eti muritor, iar ceeace ceri este treab&
de zeu nemuritor. Tu, in nesocotinta ta, ceri mai mult
decat nu Indrasnesc nici chiar zeii sa ceara. Oricat&
incredere ar avea fiecare in puterile sale, nimenea afar&
de mine nu poate sa stea in carul de lumina. Nici chiar,
Jupiter, stapanul Olympului, care cu mana sa teribil&

Fig. 65.

Helios si Stelele.
Desemn pe un vas. Muzeul britanic, Londra.

arunca fulgerile nimicitoare, n'ar pute sa conduca acest

car. Si pe cine avem noi mare decat pe Jupiter ? La

inceputul cursii, drumul este greu, drum pe care dimineata deabia pot sa-1 urce caii odihniti. In mijlocut
cerului, Inaltimea este colosala. Din aceasta Inaltime.
privind marea i pamantul, eu Insu-mi ma cutremur i
inima-mi rece mi se bate de groaza. Spre sfarit, calea
e repede i are nevoie de un carmaciu priceput. Chiar
zeita marii, Thetis, care de obiceiu ma primete ilw
bratele sale umede, se teme sd nu caz peste cap. Mai
pune pe langa aceasta CA i ceriul se Invartete necon

www.digibuc.ro

186

G. POPA-LISSEANIJ

tenit si tarste dupd sine stelele cele Ina lte si le face

sa se invarteasca cu o mare luteall Eu ma las pe

spate si numai astfel pot sa birui iuteala ametitoare.
Inchipueste ti ca ti-am dat carul. Ce o sa faci ?
Vei pute tu s lupti impotriva invartirii polilor si sa
invingi repeziciunea osiei ceriului. Tu Iti Inchipuesti
poate ca ai sa intalnesti In drumul tau dumbravi si
orase si palate si altare Incarcate cu daruri. Calea e
preserata de primejdii si monstri ingrozitori. Telegarii

mei, varsand foc din gura si din nari, sunt greu de

manat ; de abi ma rabda pe mine, cand se inferbant,
si gaturile lor nu suferd haturile. Deaceea, dragul meu,
nu ma face sa-ti daruesc un dar primejdios. Cata vreme
mai ai putint, schimba-ti aceasta dorinta. Nil Indoiala,

tu vreai o dovada ca esti nascut din sangele meu.

Chiar aceasta teama a mea poate sa-ti slujeasca drept
dovada, ca If sunt tail. Ia, priveste in fata mea. 0, de
ar da zeii ca ochii MI sa poata patrunde In adancul
sufletului meu si sa poata desprinde de acolo ingrijoraffle mele parintesti.
In sfarsit, priveste bogatiile lumii si cere ceva din
atatea si atat de mari bunuri din ceriu, de pe pamant

si din mare. Nimic nu ti se va refuz. Numai acest

singur lucru, te sfatuesc sa nu-1 ceri, lucru care pe adevaratul sat' nume este o pedeapsa, nu o cinste ; o
pedeapsd ceri, draga Phathon, nu un clan.. nenoroci-

tule, de ce imi strangi gatul cu bratele tale desmierdatoare. Nu mai sta la Indoiala ; am jurat pe undele
lui Styx si vei primi ceeace ti-am fagaduit. 0, daca ai
dori ceva mai cuminte !
Astfel graind, isi sfarsi povata. Phathon strueste

totus in hotararea sa si arde de dorinta de a se sill

pe carul tatalui sat. Phoebus se impotrivl cat put,
dar In cele din urma, cedand a condus pe tanar la car,

www.digibuc.ro

PHATHON

187

opera maiastra a marelui Vulcan. Osia carului era de-

aur, de aur oistea, de aur obezile spitele de argint..

Chrisolitii si pietrile nestimate, asezate cu maestrie, stra-

luciau de lumina dard a soarehd.

Pe cand Indrasnetul Phalhon admira i examina4
cu deamanuntul lucrarea, iata ca Aurora, care veghiazai
necontenit, deschide portile purpurii ale Rasarituluil
roptic i salile cele vaste pline de trandafiri. Stele le-

se risipesc. Cetele lor le strange Luceafarul, care, eli

cel din urmk se retrage de pe bolta cereasca. Candi
soarele vaza universul Inrosindu-se i oarecum tutunecandu-se coarnele lunii, porunceste Horelor iuti saa
Inhame caii. Zeitele grabite il aduc la indeplinire porunca ; aduc dela ieslele ceresti telegarii, ce vArsau foc-

i, satui de sucul de ambrozie, Ii Inhama cu hamuril

zanganitoare. In urma, Phoebus stropi pe fruntea fiuluk

su cateva picaturi de esenta divina ii Mai astfel sk

nu-1 atinga razele arzatoare ale soarelui, vi-i puse pecap cununa sa de raze. Apoi, scotand din pieptul saw
un suspin adanc, ii zise : Daca ai putek sa asculti cel
putin de ultimele sfaturi ce-ti dau.1; Folose0e-te catmai putin de biciu sj cat mai mutt de frane. Caii merg:
dela sine ; toata greutptea sta In a t1 sa-i
Cei patru cai ai soarelui Pyrois Eous, Aethon
Phlegon umplura vazduhul de nechezatul i de flacarile.
lor i lovird cu piciorul barierele Rasaritului. Simt, Insk,
numai decat CA, In carul pe care '11 trag, nu se gasete
vizitiul de mai inainte i, prasind calea pe care ei
erau obicinuiti sa umble, o apued cu o iuteal uimitoare pe drumuri necunoscute. Phadthon bagand-o pemaneca, Ingalbenete ; cand, Insa, observa zodia scor
pionului, care parea ca-1 ameninta. cii coada incovoiata
-i ascutita, groaza ce o simti Il Mai s lase franele.,
Caii simtindu-le libere pe spatele. lar1 ai, vkandu se fark

www.digibuc.ro

188

G. POPA-LISSEANU

conducAtor se ambaleazd inspAimntator i, acum se

ridic Oa la stelele de pe ceriu, acum se scoboara

spre pamant, pe care aproape I! ating. larba se usuck
arborii sunt ari, pamantul se scorojete, oraele se
pdurile i muntii sunt In fldcri, tinuturi intregi

sunt uscate pentru totdeauna ; mri intinse seacd

deerturi de nisip le iau locul. De atunci locuitorii din
Africa s'au Inroit la piele i coloarea ce au primit-o

Fig. 66.

Caderea lui Phathon.

Piatra gravata, Muzeul din Florenia.

cu acest prilej nu li s'a mai putut schimb. Niful ingrozit se retrase la marginea lumii i-i ascunse isvorul,
care de atunci n'a mai putut fi descoperit 1). Nimfele
se uit buimdcite cum isvoarele lor seacd, iar fluviile

-nu-i mai pot rostogoll in torenti apele lor. Neptun

maniat, de trei ori vol s-i scoat din mare bratele
1) In antichitate nu se cunosteau isvoarele Nilului.

www.digibuc.ro

PHAETHON

189

sale vnjoase ; de trei ori zaduful II sill s-si caute un

Tefugiu In adncimea apelor sale.
Vznd Jupiter prapilul lumii intregi, vol s facd

s mid ploile sale pe pdmnt, dar nu mai existau

mid nouri, nici vapori. Atunci puse mna pe fulger si
trsni pe Phathon, care caz prvlindu-se din carul
su (Fig. 66). Srmanul soare

cuprins de durerea care i-o

pricinui moartea fiului sau, nu
mai vol s lumineze pdmntul
si nu-si relud serviciul, dect

dupd un ordin sever al

lui

Jupiter.
Surorile lui Phathon att

de mult se mhnir de moartea fratelui lor, ca, timp de

patru luni, nu putur sd-i pdrseascd mormntul. Cum
plnserd mereu in acest loc,
sinrtird incetul cu incetul, cd
picioarele lor prind radcini,
ca un arbore, si cd trupurile
lori se acopere cu coaje (Fig.
67). Lacrimile ce curgeau din

acest arbore nou se intdrird

la soare si devenir tot attea
boabe de chihlibar. Eridanul

le priml In apele sale si de

Fig. 67.

Phaethusa.

Dupl o statud de Thgodon, Muzeul

Luvrului, Paris.

aceea erau cautate ad, pentru

ca din ele s se fac giuvaericale pentru damele

romane.

Regele Cpcnus, un prieten al lui Phathon, fu

martorul tuturor acestor minunAtii. Catastrofa ce s'a
intmplat fiului soarelui, att de mull l'a miscat cd,

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

190

In ura sa pentru foc, a trdit mereu cufundat In apd.

rece. Nepdrdsind de loc apa, corpul sat' a Inceput sd,
se metamorfozeze. S'a prefAcut In lebed. (Cygnus=
cygne, lebecl).

14. ASCLEPIUS-AESCULAPIUS

Coronis er o nimfd de o frumusete rpitoare_

Apollo vdznd-o a Indrdgii-o. Corbul, insd, pasrea.
favoritd a zeului, aleargd Inteo zi la stdpnul sdu
spuse cd a vdzut pe Coronis In bratele unui fldcdul
din Thessalia. La auzul acestei nelegiuiri, Apollo lasdi

cadd cununa de lauri de pe cap, se schimbd lat

fatd, lira i alunecd din mn, Ingdlbeneste si o ura
nebund Ii frdmntd sufletul. Pune mna pe armele-i
cunoscute, intinde arcul incovoiat i strdpunge pe
Coronis cu o sgeatd ucigase. Nimfa rdnitd scoate un_,

gemet, trage ferul din rand si un val de snge Inrosia

membrele ei cele albe. Trebuid sd-mi ispsesc. gre-sala, o Phoebus, strigd ea, Insd, numai dupd ce as1
fi devenit mama. Doi insi murim acum deodatd. Astfel
gal; i, Impreund cu sngele sdu, ii se scurse i vie* ;moartea cea rece Ii cuprinse trupul ei neInsufletit.

13ietul Apollo se cdi de fapta sa; er Insd prea

trziu. Se blestemd pe sine cd a dat crezamnt dess'a Infuriat pnd Intraidta. Blestem
pe corb, cd ii aduse acea Invinuire urild i cd a fostpricina_furiei sale; Isi blestemd i &Agee& si arcul
mna si, Impreund cu mna, lovitura-i nebund. Apoi
cu sufletul Indurerat ridicd pe Coronis de jos, o strnge
In brate i cu leacuri cam trzii, cautd sd Inldturet

www.digibuc.ro

Fig. 68.

Asclepios-Aesculapius.
Staiud, muzeul din Neapole_

www.digibuc.ro

ASCLEPIUS-AESCULAPIUS

191

legile destinului. De geaba, Insa, intrebuinteaza el toate

secretele artei sale doftoricesti. Zadarnica ii ramane

<nice incercare. El vede pregtindu-se rugul, pe ale
caruia flcri aveau sa arza ultimele rmsite ale iubitei

sale. Atunci scoase din adancul inimei sale gemete

caci lacrmile nu se cade s scalde fata zeilor nemuritori

intocmai precum mugeste o junca, cand vede

Teganandu-se In aer maiul, care are sa isbeasca cu o

lovitura puternica capul vitelului sau de lapte.
Dupa ce a stropit trupul femeiei cu miresme, destul

de neplacute pentru sine, dupa ce i-a dat ultima sdrutare, dupd ce a platit tributul durerii pentru fapta sa
nedreapta, Apollo n'a ingaduit ca acelas rug sa prefaca
In cenuse si fructul amorului sau. De aceea, la scos
fatul din pantecele mamei si din Mari l'a dus in
pestera Centarului Chiron, caruia i I-a dat sa-1 creasca.

Pe corb, Ins, care se astept sa-si primeasca rasplata

pentru credinta sa, 1-a pedepsit, oprindu-1 de a se arat
printre psari in pene albe, cum era parta atuncea.
Centuarul era tare mandru ca ave de elev o vlas-

tare de zei si slujba sa Ii producea o mare placere.

Tat, ins, cd soseste gatita, cu bucle blonde ce-i
atarnau pe umeri, fiica Centaurului, nascuta odinioar
cie nimfa Charicla, pe malurile unui fluviu repede si

pe care mama sa o botezase Ocyrhoe (care curge

repede). Nu numai CA aceasta cunostea secretele tatalui
ski, dar chiar pute s cante legile viitorului. Indata

ce a simfit aprinzandu-se In sufletul ei de fecioara

delirul profetic, indata ce s'a incalzit de sufletul zeului,
pe care 1'1 purt la san, aruncandu-si ochii spre copil
striga: Cresti copile, pentru mantuirea lumii intregi!

cati oameni nu o sa-ti datoreasca fie viata! Tu vei

pute sa readuci sufletele in trupurile moarte. Dar,
Indraznind sd faci aceasta odata, impotriva voinfi zeilor,

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

fulgerul bunicului tdu te va Impedecd de a o mai face in:

urm. Din zeu ce esti, vei ajunge un corp fr suflare.

Apoi iards te vei face zeu si de cloud_ ori Iti vei reinol
destinul. i tu chiar, prea scumpul meu pdrinte, Chiron,
tu care nu esti muritor si care ai fost creat prin legea
nasterii tale, ca sa vezi perindarea vecinicd a veacurilor,
ai sa doresti odat sd fi muritor, atunci cnd sngele
unui searpe veninos, strAbtnd In corpul tu printro
rand, te va face s suferi dureri grozave o sgeat
de a lui Hercule, inmuiat In sngele hydrei cdzndu-i
pe picior, Ii Mat o rand incurabil; din cauza chinurilor se rugd zeilor sd-1 lase sd moard, ceeace nemuritorii
Ii Implinird, fcndu-1 s apard pe cer supt Costelatiunea Sgettorul desi nemuritor, zeii te vor supune .
legilor mortii si cele trei Parce vor tdia firul zilelor tale_

Ii mai rdmned s desvleascd i alte mistere;

un suspin adnc Ii iesi din piept si lacrimi Ii Incepura
sd-i curgd pe obraji. Destinul md opreste, zise ea,
Ind Impedicd de a vorbi mai mult. Nu md mai pot
folosi de limba mea Ocyrhoe pldti scump destdinuirea
zeilor. Mnia lor o simtl numai deaf, cci fu transformatd 'kite() iap. Vol s geamd, dar nu put deck s necheze. Degetele i se adunar intr'una, unghile reunite se
rotunjird In copit, gura i se marl, gtul ii se lung],

trena rochii i se transforma In coad, iar din prul

capului ei se form o coam ce-i atarn pe partea
dreapt a gtului.

Vestea despre nasterea unui zeu care poate s

vindece toate boalele i chiar s Invieze mortii, s'a
rdspndit indatd. Lume din toate prtile veni la Epidaur, locul de nastere al zeului, ca sd fie vindecat&

www.digibuc.ro

ASCLEPIUS-AESCULAPIUS

193

cle arta lui miraculoas. Dar mai ales invierile i-au

fcut lui Esculap o reputatie colosald. Cnd Insd, voi
sd invieze pe Hippo lit, fiul lui Theseu, omorit de un
monstru, zeul infernului Pluton se duse la Jupiter i
se plnse cd Esculap Impieteazd asupra drepturilor
sale i cd, dela naterea acestui zeu, II se Imputineazd
supu0. Jupiter gds1 fundatd plngerea fratelui salt
Pluton i cu fulgerul sau fulgerd pe Esculap. Partea

divind se ridicd In cer, iar partea omeneascd murl.

Cnd a aflat Apollo cd fiul sat! Esculap a fost
fulgerat de Jupiter, s'a supdrat grozav $i, lundu-i
tolba i sdgetile, a plecat s

se rdsbune. S'a dus deadreptul la Cyclopi, cu gndul

omoare pe toti, de
oarece ei au fdurit fulgerile
lui Jupiter.
Jupiter, Insd, II gonl din

ceriu, pentru aceastd rdsvratire,

sill astfel s

dud o vieaf de muritor,

fiind obligat
c4tige
pinea de toate zilele, pascnd turmele lui Admet,

Fig. 69.

Hygia.

Dupa o piatr antica gravat.

regele Thessaliei. Dupd ce petrec astfel mai mult

timp pe pdmnt, Inteo conditiune destul de umilitd,
Jupiter 11 iertd, In cele din urmd, vi-i dete voie sd
se urce iar In ceriu.
Esculap, (Fig. 68) Insotit de- obiceiu de fiica sau
soru-sa, Hygia (Fig. 69), (de unde numirea de Higiend)
este reprezentat avnd In nand un baston, Imprejurul
cdruia este Incolacit un arpe. earpele este socotit
ca emblemd a medicinit.
Mitologia greco-romana in lecturfi Ilustratfi.

www.digibuc.ro

13

194

G. POPA-LISSEANU

Inteuna din iile, se zice ca Esculap, gsindu-se

la un bolnav, un earpe veni la el i se incold imprejurul bastonului lui. Zeul II omort Nu mult dup aceea,
un alt earpe sosi, aducnd in gurd o iarba care invid
.earpele mort. Esculap vazndu-i minunata Insuire,
ILIA iarba i se folos de ea.
De altfel niciodata erpii din Epidaur nu faceau
fu omului. In templul zeului, din acest ora, se adunau

oamenii, In orele lor libere, intocmai cum se adund

astzi oamenii prin cafenele.
La Roma, pe la anul 292 inainte de Christos, ban-tui cu furie o mare epidemie. Nu se puta OM nici
IM leac pentru aceast bolenit. Atunci alergard sa
cear sfat dela oracol. Acesta le dete povata sa aducd
pe Esculap dela Epidaur i sd-i zideasc un templu.
O deputatiune fu trimeasd numai decal In oraul din
Argolida. Pe cnd deputatiunea stete i admir statua
zeului, ieI un earpe de supt ea, se furiA prin ora
i de ad se indrept spre corabia Romanilor, incoldcindu-se in cabina soliei romane. Aci stata nemicat
in tot timpul cltoriei spre Roma i, cnd corabia se
apropi de trmul Tibrului, earpele sari din ea i se
Jurid Intre trestiile din insula Tiberin. Molima incet

indata. In locul unde se furia earpele, se zidl un

templu zeului Esculap.

Labirintul.
Pe o monerl antid.

www.digibuc.ro

VIII. ARTEMIS-DIANA
1. NAVEREA I CARACTERUL ZEITII
piica a lui Jupiter i a Latonei s'a nascut de odatd.
1 cu fratele sau Apollo, In insula Delos. Pe cam!
era Inca mica i state pe genunchii tatalui sau, incep
faca urmatoarea rugaciune : .Prea bunule tata,

fa ca fiica ta s ramaie totdeauna fecioara, sa aiba

tot atatea nume cat are i fratele meu Phoebus. Da-mi,.

lui un arc i sagefi. Nu trebuie tu, iubite tata,

nu trebuie tu sa Inarmezi pe fiica ta. Se vor grab/
ca

de sigur Cyclopii sa-mi faureasca arcuri, sa-mi fabric&

sagefi. Da-mi ca semn deosebit al meu, &A port o.

facia, sa imbrac o tunica cu ciucuri, nu mai lunga_
deck pana la genunchi, pentru ca sa nu ma impiedicein mersul meu, cand voiu fi la vanat. In suita mea_
sa ia parte asezeci de Oceanide, In varsta de a nu_
fetele purtau cingatoare numai dupa_
avea cingatoare
ce ajungeau In varsta de mritat. Fa ca alte douazeci
de nimfe sa fie In serviciul meu, ca sa-mi pazeasca_

incalfmintea i cainii mei credinci4, cand nu volt

fi la vanat de r4i i de cerbi. Da-mi mie munfii_
Orae nu cer, deck doar unul singur, dupa alegerea_

Diana se va scobori rareori In orw. Locu,infa mea vor fi munfii, In orw nu ma voiu duceta.

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

196

decat atunci cand m vor chema femeile. (Fig. 70

si 71).

Diana numita si Phoebe se confund uneori cu

Semele, luna, dupa cum fratele sail, Phoebus-Apollo,
se confunda. cu Helios, soarele.

Semele era o fecioar care iuDia pe un tartar,.

Endymion, soarele adormit,
cand se ridica pe ceriu
luna. Acest tartar, intruchiparea somnului, era un pas-

tor de o frumusete rara,

care dormia necontenit in
racoroasele pesteri ale muntelui Latmus din Asia Mica.
Luna indragindu-1 venia in
fiecare noapte
priveasca

si sa-1 admire si nu putea

sa-si sature patima de a

se uit la el. Cu razele sale

Ii smulge pe furis cate o

sarutare, fr insa sa-i turbure somnul.

In timpul zilei Endymion se ocupa cu vanatoaFig. 70.

Diana din Ephes.

Dupg o statug de marmorl, Muzeul

Vaticanului, Roma.

rea si, cand se obosia, venia

sa se culce la umbra unui

arbore n pestera-i obicinuAstiel ducea 'nest pastor tartar o fericire, pe care

i-o invidiau si zeii i oamenii. Era fericit, caci era
vetinic tanr i frumos. Se zice ca Jupiter dandu-i
sa-si aleaga felul de viata ce i-ar fi convenit mai mult,
Endymion cer &A fie nemuritor, sa nu imbatraneasca

niciodata si sa fie afundat inteun somn fr sfarsit.

www.digibuc.ro

Fig. 71.

Diana din Versailles.

Statul, muzeul Luvrului, Paris.-

www.digibuc.ro

ACTEON

197

2. ACTON
Autonoe, fiica regelui Cadmus, din Theba, a Adscut

cu Aristeu, zeul turmelor si a semAraturilor, un copil

de o frumusete rar, pe Acteon, pe care l-a dat ssa-I
creascd centaurul Chiron. Acesta a invtat pe copil
multe lucruri folositoare, dar, mai presus de toate, ha
deprins cu vnloarea, pentru care Acteon cApata cu
timpul o adevarata patim. Dupd ce se faca mare si
se intoarse acas, In Theba, la mama sa, si-a continuat
aceeas ocupatiune si ad. Tinea acas o hait de cincizeci de cini, de cea mai buna ras si, fiind muntele
Citheron in apropierea orasului Theba, tnrul Acteon
in fiecare zi o porni de dimineat la vnat acolo. Dup

ce se obosi, se asez pe o sand lnga un Isvor cu

apa limpede, numit Gargaphia, isvor care mult vreme
a puitat numele- tndrului Acteon.
Dar, tot acest isvor era consacrat si zeitei Diana,
Ad in apele limpezi si cristaline ale isvorului, veni
si zeita s se scalde si &A' se rAcoreascd de oboseal,
dup o zi de vnat. Aici, zeita se desbrach si Insarcina

pe o nimfd cu paza armelor sale si pe o a doua cu

paza hainelor. (Fig. 72). Alte doted nimfe ii descltau
sandalele din picioare. Nimfa Crocale ii legh cositele
cu o bentit. Nimfele Nephele, Hyale, Rhanis, Psecas
si Phiales scoteau apa in urnele lor si-i stropeau corpul ei obosit.
Inteuna din zile, pe cnd Diana se spAl In apa
obicinuit, iatd ca, din nenorocire, Acteon, nepotul lui
Cadmus, sfrsind de vnat, veni la isvorul racoros al
Gargaphiei. De abi a intrat in pestera, de iinde sipoteste apa isvorului, cnd nimfele rusinndu-se cd le-a

www.digibuc.ro

198

G. POPA-LISSEANU

vazut un orn, incepura sa se loveasca In piept,

sai

umple durnbravile de tipetele lor neasteptate i, strangandu-se imprejurul Dianei, sa o acopere cu corpurile
lor. Dar zeita, mai band decat ele, le intrecea pe toate.
(Fig. 73).

Cum e coloarea unui nour, asezat In fata soareluii

isbit de razele lui, cum e coloarea Aurorii purpurii,

tot astfel a fost si coloarea obrajilor Dianei, cand a

fost vazuta goala de privirile unui muritor. DO a fost

Fig. 73.

Diana i Acteon.
Tablou de Albano, Muzeul Luvrului, Paris.

acperita de multime tovaraselor sale, totus se opal

cu coasta spre tanar
intoarse fata indart. Cum
ar fi vrut ea sa-si aiba sagefile gata! Lua insa, ceeace
avea la indemana, lud apa cu care stropi capul i fata
tnrului adaogand aceste cuvinte prevestitoare de
nenorocire :

Acum sa povestesti, daca mai pop sa povestesti, ca m-ai vazut goal, desbracatd de haine. N'a
www.digibuc.ro

Fig. 72.

Nimf %

Statu, muzeul Vaticanului, Roma.

www.digibuc.ro

ACTEON

199

mai rostit si alte cuvinte de .amenintare: Ii pune . pe

capul stropit cu apd coarne de cerb sprinten, Ii dd un
gat lung, Ii ascute urechile, Ii preface mainile In picioare,

bratele II le subtiazd, ii acopere corpul cu o bland

pdtatd si ii varI In suflet frica.
Acteon Incepe sd fugd i se mill el nsus de iu-teala picioarelor sale. Cand isi vdza, Ins, Inteo apd
chipul si coarnele de cerb, era s zicd: gNenorocitul
{le mine, dar nu mai ave glas, care sd-i Implineascd
aceast dorintd. Gemetul tine acum loc de cuvinte.
Numai lacrimile i mai curgeau pe fatd; din trecutul
sdu de orn nu-i mai rdmdsese decat mintea. Ce era
sd facd ? SA* se intoarcd acasd In palatul sail regal

sau sd se ascunzd In pdure? Rusinea

l Impedic

dela una, frica dela cealaltd. Pe cand se gandia astfel

In sine, l'au zrit cainii sdi. Mai Intai Melampus i
inteligentul Ichnobates, unul de rasd ctetand, celdlalt
<le neam spartan, deterd alarma prin Idtratul lor. Dupd
ei ndvdlird, mai iute decat adierea vantului, Pamphagus,
Dorceus i Oribasus, toti trei din Acadia si puternicul
Nebrophonus si nebblanzitul Theron i Lelaps i

Pterelas cel iute si Agre cel cu mirosul fin i fiorosul

tlyle, lovit de curand de un mistret sdlbatec i Nape,
zamislit dintr'un lup si Poemenis, care altd data merged
dupd turme i Harpyia, Insatit de doi cdtei i Ladona
,clin Sicyonia cu coastele lovite si Dromas i Canace

si Sticte si Tigris i Alce, i Leucon, cu prul alb ca

Apada, i Asbolus cel negru i puternicul Lacon, i
Aello, neintrecut In fugd si Thous si Lycisca cu fratele sdu Cyprius si Harpalos avand in'fruntea-i neagrd
o pata albd i Melaneas i Lachne cu pdrul sburlit i
Labrus si Agriodus, ndscuti dinteun tata din Creta i
{Huh.%) mama din Laconia si Hylactor cu glasul ascutif
si alti vr'o doud- zeci, pe care nu-i mai amintesc. Aceastd

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

200

hait de cini, in pofta lor de prad, II urmaresc print

rpe i prin stnci, prin poteci pline de bolovani, prin
higiuri numblate i fdr de drari. Acteon fuge prin

locuri, pe unde odinioar urmarise el insus vnatuh

Vai, el fugi de ai sAi! Voi s le strige: Sunt
Acteon, recunoasteti pe stpnul vostru. Cuvintele ins&
ti lipsiau. Vazduhul)

rsun de latraturi.
Melanchaetes II
rni cel dintiu pe
la spate, apoi Theridamas, in urma Oresitrophus Ii infige
coltii In umr. Acestia
iesisera mai tarziu,

dar o potec care

ti deadreptul peste

munte ii lsd s ajungd inainte. Pe

cnd acestia opriau,
pe stpnul lor, sosi
cealalt droaie
se repezira cu coltiii
lor asupra lui Acteon.
Curnd il ranira peste
tot locul. El mugeste
1ig1 74.

kteon.

scoate un gemt
care, desi nu e ge-

mat de om, totus n'ar

pute sa-1 scoat un
t erb. Cii gemetele sale urnplii toti muntii dimprejur.
Tovarii lui ti strigg din toate prtile, II striga s se
erap.1 din marmorl, Iduzeul Britanic, Londra.

bucure de prada ce fkuser. La auzul numelui de

Acteon, cerbul i ridic capul. In urmd cinii II In-

www.digibuc.ro

EOS-AURORA

201

conjurard din toate partile si, .cu boturile infipte In stdprtul lor, Il sfsiar pnd II omorIrd. (Fig. 74).

Astfel s'a rzbunat Diana pe. srmanul Acteon,

pentru o gresal a cdreia vina o purt numai Intmplarea.

Dupd moartea stpanului lor, cinii lui Acteon,

strabatur zile Intregi dearndul muntii si vile, urlnd
necontenit cu urlete tnguitoare. Ajungnd In cele din
iurma la pestera lui Chiron si acesta bnuind zele ce
se Intmplaser, le artd o statue a stdpanului lor
numai cu chipul acesta, credincioasele animale amagite,
Ii potolird urletele lor jalnice.

3. EOS-AURORA
Aurora este sora lui Helios, soarele. Cnd noaptea
dispare; ea, Imbrcndu-se inteo haind de safran avnd

pe cap o stea, In mn o fac15, iese Inaintea fratelui

su si-i deschide portile Rsdritului cu degetele ei de
rose. Are un car cu doi cai, care umbld pe ceriu Inaintea

carului soarelui si se duce s se culce In Ocean, la

Apus. Apoi, dupd ce a fdcut acest drum, pleacd Inclardt,

prin finuturile de Miaz-noapte ale pmntului, spre

Rsdrit, pentru ca s apard iaras a doua zi.
De brbat Aurora are pe Tithon fratele lui Laomeden, regele Troiei. De oarece Aurora, dup ce a
vzut pe Tithon, l'a iubit cu Infocare, a rugat pe Jupiter &A' i-1 dea de brbat, acordndu-i In acelas timp
nemurirea. Jupiter i-a Implinit rugaciunea; dar, fiindca

zeita uitase s cear pentru soful sdu si o finer*

vecinick acesta cu timpul, se Masi asa de slab, urt
scrbos, c toat iubirea Aurorii pentru el disparii. De
www.digibuc.ro

202

G. POPA-LISSEANU

aceea, II inchise inteo camel* unde II auzi lumea,

gemnd i vitndu-se de povara btrnetelor. De
geaba s'a rugat el de zei sd-i ia darul nemuririi, cad
legile destinului se impotriviau la aceasta. In cele din
urrnd, fcndu-i-se mil zeitei de el, l'a prefcut in
greer. De atunci Aurora n'a mai incetat cu plnsul,
lacrimile ei produc roua diminetii Din cdsdtoria Aurora
cu Tithon s'a ndscut eroul Memnon, omorit de Achille
In rdsbolul Troiei.

4. ORION
Jupiter, Neptun i Mercur cdldtoriau odatdimpreund.

Er pe Inserate, In vremea cnd boii se intorc ca

plugul Intors spre cask cnd oile sdtule se apreac&
ca sd sugd mieii. l3dtrnul liprieus, un mic proprietar
de pdmnt, cum steted el in picioare In pragul colibei

sle, i vede din intmplare. Calea 6 lungk le zise

timpul Valid la noapte nu mai e mult; casa mea e
deschisd pentru oaspeti.. Vorbele salt le-a insotit
cu o fatd veseld i i- a poftit la sine. Zeii II ascultark
dupd multd stdruintd, dar nu i se desvelird. Intrard In.
locuinta, neagrd cu totul de fum, a hdtrnului. Inteun
tdciune mai er putin foc din ziva cealaltd. Bdtrnul

se puse In genunchi

cu suflarea sa attd focul.

Aduce surcele i le face mdrunte. Erau cloud oale,
i

Intrlina mai mica' er fasole, intr'alta zarzavat. Repederepede le pune la foc i amndoud Incepurd s fiarb
cum se vede dupd capacele pe cari le ridicau aburiL
.

In vreme ce a0eptau masa, bdtrnul cu mna-i

tremurndd toarnd oaspetilor vin rou. Zeul mdrii prinse
www.digibuc.ro

ORION

203

cel dintiu cupa si, golind-o, zise : Da-o acum lui Jupiter, sa bem pe rand. Auzind numele de Jupiter, b-tranul a ingalbenit. Dupa ce si-a revenit In fire, se
(fuse sa jertfeasca boul, cu care Isi lucr micul sat'

ogor si II frige la un foc mare. Apoi scoate dintr'un

butoiu vinul ruginit, pe care II bagase Inca din anii
copilariei. Totul e gata. Zeii se asezara pe niste paturi
(le trestie, acoperite cu panza de in, paturi scunde
call de abia se ridicau putin dela parnant. Apoi man-

cari, apoi vase pline cu vin stralucira pe masa sa.

Cupa era de pmnt rosu, paharele de fag. Dup ce
se ospatara, Jupiter pronunta urmatoarele vorbe: Daca
ai veo dorinta, spune-ni-o. Nimic nu-ti se va refuz.

Batranul raspunse cu bland*: Am avut o sotie

scumpa, iubita de mine din finer*. MA Intrebati, unde
este ? 0 urnd cuprinde cenusa ei. Tu vei fi singura

mea sotie, i-am spus eu jurnd si va iau pe voi de

martori, dac mi-am tinut sau nu fagaduiala solemni.
Am spus'o si Imi tin cuvntul; cu toate acestea, am a
dorinta, imposibil de Implinit, s fiu tea, fail sa fiu
sot. Zeii ii incuviintar cererea... I-au spus sa Ingroape

pielea boului sacrificat si sa nu se atingd de ea decat

&pa noud luni. La termen Hyrieus gasi In locul pielii
un copil, pe care 1 a numit Urion sau Orion.
Acest copil se- Mat mare, se facit colosal de mare.
Picioarele ii erau pe pamant, iar capul In nouri. Vazand

data uriasul Orion pe Meropa, fiica lui Oenopion, o

cerit In casatorie. Fiind insa refuzat, o furl Oenopion
.atunci se ruga de 13acchus sa nu lase fapta lui Orion
nepedepsita. Zeul trimise atunci lui Orion un somn
adanc, In timpul cruia Oenopion II crpa ochii. Orion
ramase astfel multa vreme orb'. Fiindca, Insa, un oracol

ii prezise CA isi va recapata vederea, daca se va uit

in primele raze ale soarelui, Orion se intoarse spre

www.digibuc.ro

201

G. POPA-LISSEANU

rgsgrit si stete astfef nemiscaf, decte ori rgsgri

soarele. Cu aceasf ocaziune A fost vazut de Aurora,
care fu cuprins de atta patimg pentru tngt, cd-1 rgp
la sine.
Aceast legaturd littre Aurora si Orion nu tin&

mult, cad Apollo simtind cd soru-sa Diana, luna, a

epfaf oare care simpatie pentru Orion, si femndu-se,
ca *din

aceastg inclinare sg nu nascg vr'o pasiune,

hotr sg-1 omoare. Inteuna din zile prefacndu. se cg,

se Indoeste de priceperea soru-si, In mnuirea armelor
ii art la orizont, 'in rgsgrit un punct negru, ce deabiA
se observA si o puse la probg sg vada, daca poate s

nimereascg. Er Orion care naviga pe mare. El fa

afins de sgeata Dianei si omort. Astfel Aurora rdmase pentru a doua oarg vduvg. Dupg moartea so,

Orion a fost awat intre astre, unde are aparenta

unui gigant, cu sabie, cu piele de leu si o ghioagg.
Apune la inceputui lui Noembrie, cnd furtunile
ploile suni mai dese.

sit

5. CEPHALOS SI PROCRIS
Ced mai frumoas dintre fetele lui Erechtheus
erg Procris. Pe aceasta o iubi cu patim Cephalos,
un fiu al lui Mercur. Dupg ce Erechtheus dete lui
Cephalos mna fiicei. sale, toil Athenienii socotirg pe
cei doi tineri, ca cea mai fericit pereche. Fericirea
lor, 'ins& nu fu de lungd durata, caci dupa dou luni,
pe cnd Cephalos se afla la vngtoare In aurora unei
dimineti, zgrindu-1 zeita Aurora se aprinse de atta
iubire pentru el, cal lug cu sine si-1 duse 'in palatul

www.digibuc.ro

CEPHALOS 51 PROCRIS

205

sat' strdlucitor. Iubirea zeitei, 'frisk nu puta sd-1. despgubeascd de iubirea pentru scumpa sa sotie Procris.

Cu lacrmile In ochi o strigh mereu i o rugd pe

zeitd

dea Inapoi pe Procris. Supdrarea

consum

ad de mult cd, In sfrit, Aurora i Ingdul sd se

Intoarcd acasd la sotia sa. (Fig. 75). La despdrtire,
ns Ii profetl zeita cd va teal rdu cu sotia sa i c
o gd se caiascd cd a revAzut-o. Cuvintele i se Intiprir
de adnc In suflet cd, din acel moment, a
rmas neclintit i urmri cu neincredere toti paii

sotiei sale. Spre a pune la Incercare iubirea ei, a

Fig. 75.

Eos-Aurora urmArind pe Cephalos.

Desemn pe un vas grecesc antic.

venit odatd la ea travestit, i declard dragoste i o

impinse

rspunzd tot cu dragoste. Ea i- a dat spe-

rante i atunci deodatd se desvell cine este i o Incard de mustrdri intemeiate.

Procris amdfitd Il pardsl i se duse In Creta la
regele Minos, care o iubi cu patimd i care i ddrui
vestitul sdu cine Lae laps. Acesta puted s fugd ca
vntul i sd prinzd, In fugd, orice vnat. Ii mai dete
apoi i o sdgeatd, care niciodatd nu deded gre. Fiincicd,

frisk Pasipha, sofa lui Minos, o urmdrid cu geloziea,

www.digibuc.ro

206

G. POPA-LISSEANU

Procris parasi iaras insula si Se intoarse la brbatul ei

fiindca, travestita cum era, recunosca iubire la fostul
ei barbat care se caise de ceeace fcuse, se Impacark
<land barbatului darurile primite dela Minos. Dar, odata
sfarImata iubirea prin neincredere intre sup, i prin
gelozie, pacea nu mai revine niciodata. Precum banui
si pandi mai inainte Cephalos pe Procris, tot astfel
acum banui si panda Procris pe Cephalus.
Iata cum Cephalos Isi deplange nenorocirea, prin
gura poetului vidiu: .Cand soarele atingeh cu
Intaile sale raze varfurile muntilor, eu porniam, In
locul tineretii mele la vanat prin paduri. Nu luam ca
lovarasi nid servitori, nici cai, nici caini cu nasul fin
nici laturi pline cu noduri. Imi era de ajuns sulita.
Cand m simtiam obosit de vanat de fiare salbatice,
cautam sa ma recreez la umbra de copac i la adierea
zefirului, care sufla din fundul vailor racoroase. In
arsita soarelui, invocam pe dulcea Aura (adierea zgfi-

pe Aura o asteptam; Aura era recrearea mea

<le caldurd, Aura era recrearea mea de oboseala.
Aveam obiceiul s cant: Viilo Aura cu grafile tale,
infra In sanu-mi cu suflrea ta binefacatoare; vino, ca
In totdeauna si potoleste-mi -focul care ma arde.
Poate adaugam cateodat, fiindcd ash mi-a fost
soarta, si alte vorbe dulci: Tu esti dragostea cea

mare, tu imi dai finer*, tu Imi dai vie*, tu m faci

sa iubesc padurile si aceste locuri incantatoare si gura
mea ar vol s soarba mereu suflarea ta racoritoare.
Cineva, nu stiu cine, a auzit aceste vorbe cu cloud
intelesuri i numele de Aura, asa de des repetat, si

a crezut c este al vr'unei nimfe, de care as fi fost

Indrgostit. Numai decat infamul denuntator s'a dus
deadreptul la Procris si i-a soptit ceeace ar fi auzit.
Amorul e credul. Procris, pierdutd de durere, caza la

www.digibuc.ro

CEPHALOS 51 PROCRIS

207

pdmnt. Revenindu-si In urmd se blestem pe sine,

ca fiind cea mai nenorocitd femeie, i blestemd cruda
sa soart i blestem necredinta brbatului. Turburata
de aceast invinuire mincinoasd a prins o groazd, deceeace nu exist in realitate; s'a ingrozit de o chimera..
Srmana, pranged, ca si cnd ar fi avut o adevratd_
rivald. Din cnd in cnd, steted la indoiald; In nenorocirea sa cea mare aved nadejdea, cd a fost pclit

si nu creded In prtor. Inainte de a fi vdzut ea ins4

cu ochii, nu trebui totus sa condamne pe brbatut
sdu de necredintd.
A doua zi, dupd ce Aurora a gonit noaptea, ett
ies, zice Cephalus, si Ind indrept spre pduri. Dup ce
am vnat, md asez pe iarbd verde i strig: Auro,.
vino si usureaz-mi oboseala. De odat mi se pdrit
c niste gemete se amestecd cu vorbele mele. Vino,
prea scumpo, zisei. La zgomotul usor al unei frunze
ce cdz, socotind c e o Heard, am aruncat indatd
sdgeatd. Erd Procris. Avnd o rand In mijlocul pieptului strigd, Vai de mine. Cnd am cunoscut vocea
scumpei mele sofii, pierdut alerg ca un nebun. 0 gdsesc
nenorocitul de mine, aproape moart, cu hainele
desfdcute si pline de snge, trdgndu-si din rand sageata
pe care mi-o ddduse. Ridic, in bratele mele vinovate,

corpul ei att de scump i rupndu-i haina de pe

piept, i leg rana i md csnesc sd-i opresc sdngele.

0 conjur sd nu md prdseascd pe mine, care eram

vinovat de moartea ei. Lipsitd de puteri, cu sufletul
pe buze, se sili sd-mi adreseze aceste vorbe : eTe
conjur pe legAtura cdsniciei noastre, pe zeii de sus si
pe cei la cari acum m duc, te conjur pe iubirea noastrd

din trecut, pe iubirea noastr de acum, cnd mor,

nu ingAdu ca Aura sd-mi ia locul, ca sofie in casa
tA. Astfel grdi si la aceste vorbe simtii, in sfrsit,
www.digibuc.ro

208

G. POPA-LISSEANU

cd o singurd vorbd a fost cauza greselii; dar ce-mi

folosia cd am mai simtit-o acuma? Ea moare si putinele ei puteri o pdrdsesc deodatd cu sangele. Cat
-limp a putut sd md priveascd cu ochii, m'a privit; 'in
cele din urmd isi dete sufletul nenorocit In bratele
mele, pe buzele mele. Sigurd de credinta mea, mi

se 'Area a moare cu mai putin regret. Procris e

roua, pe care o omoard cu razele sale soarele.

www.digibuc.ro

_41,11 gntifg33:0VPIArAlhk.

IX. HEPHAESTOS-VULCAN
1. IsIATEREA

I CARACTERUL ZEULUI

Vulcan, este fiul lui Jupiter si al Junonei. S'a ndscut

pipernicit i chiop. Mamei sale fiindu-i rusine de
a fi dat zilei un copil att de pirpiriu, l-a aruncat depe
Inltimea Olympului In mare. Ad il primira In bratele
lor zeitele apelor, Thetis si Eurynoma.
Noud ani a stat bietul Vulcan ad, In undele
fabricnd, cu mestesugul cu care a fost ursit de soart,
giuvaericale i pietre scumpe pentru nimfele valurilor,
pentru Nedeide.

Dupa noud ani s'a urcat iaras In ceriu, la casa

pArinfilor sai. Nu put, insd, s stea multd vreme la
aminul printesc, cci mama sa Junona, er cam
certdreap si ave adeseori multe rfueli cu bdrbatul
&au Jupiter. Inteuna din zile, se iscd intre ei o ceartd
mare, pentru un lucru de nimic. Vulcan ne mai putnd

Tabd cearta si ocrile ce le aduce Jupiter mamei

sale Junona, lud partea acesteia. Jupiter, infuriindu-se

de amestecul baiatului in certele dintre parinti, II

apucd de picior i II asvarli din ceriu. 0 zi Intreaga
se rostogoli bietul Vulcan prin nemArginitul vAzduh si
Tiumai spre seard cAz pe pdmnt, in insula Lemnos,
mai mort.
Mitologia Greco-Romara in lectur ilustrat.

www.digibuc.ro

14

G. POPA-LISSEANU

210

De ad inainte, Vulcan si-a stabilit In aceast

insuld locasul sdu $i ad $i-a construit ni$te ateliere,
unde, cu ajutorul Cyclopilor, slujitorii sdi, $i-a continuat

meseria de faur $i artist al zeilor. Toate lucrdrile de

art, tte sunt In lume, sunt operile personale ale lui
Vulcan, sau opere fcute supt protectiunea $i inspirafunea acestui zeu.
Vulcan a fabricat prima femeie, pe Pandora, precum
Prometheu fabricase pe cl dintiu bArbat. Deosebirea

intre arta lui Vulcan $i a lui Prometheu se vde $i

din superioritatea, frumusetea $i drdggld$enia femeiei,

fata de cea a bdrbatului.

Cele mai de seamd lucrri ale lui Vulcan, in afard
de Pandora, sunt sceptrul $i scutul marelui Jupiter,
tronul lui Morpheu, zeul somnului, coroana Ariadnei,
armele lui Achille, nebiruitul, carul strlucitor al soarelui $i sgefile cari nu dau nici odatd gre$, ale lui
Apollo.

Vulcan, tusk nu puted sd ierte pe priatii sdi, c

1-au fdcut ash de urit $i nu puted sd se impace nici
cu gndul de a fi fost aruncat de cloud ori din indlfimea cerului, odatd de mama sa si a doua oard de
tatal sau. De aceea, a cdutat sd se rdzbune, In special
pe mama sa, care ar fi trebuit s-1 iubeascd, cu toate
defectele corporale ce aved; De aceea, inteuna din.
zile, Vulcan a fabricat un scaun de aur, de pe care,

cei ce se nezau, nu se mai puteau sculd, fdrd voia

lui. Junona, mama sa, necunoscnd secretul, a venit
odatd pe acolo $i s'a a$ezat pe scaun, de pe care nu
s'a mai putut ridicd, nedndu-i voie Vulcan. In zadar

mama se rugh de fiu, ca sd o scape de aceastd pacoste ; el nu voi sd $tie de rugciunile ei $i o finit
astfel fintuitd mai multd vreme. In cele din urmd ski
in ajutorul mamei sale Marte, al doilea fiu al Junonei.
www.digibuc.ro

NAVEREA I CARACTERUL ZEULUI

211

Acesta Insd, ca zeu nebiruit al rdsboiului, era mai pu-ternic decal fratele sdu si deci, neputndu-i Tesist
Vulcan, a fost silit sd dea drumul junonii.
, Din cauza aceasta, atat de mult s'a necdjit Vulcan,

cd n'a mai vrut sd se urce In ceriu, n'a mai vrut sd

stie de adunarea zeilor din Olymp.

Dar, zeii din ceriu neputnd s

se lipseascd de prezenta lui Vul-

can, si mai ales de lucrdrile

lui

de artd, se hotdrIrd sd-1 aducd cu

orice pret In ceriu, ori cari ar fi

lost jertfele ce li s'ar fi
cerut Atunci Bacchus se
oferl sd gdseascd el mijlocul de convingere. Se
pogori din ceriu, se duse la Vulcan
si, cu puterea vinului sdu, II MI-

bdtd. In urmd II pune cdlare pe

un mdgar si II conduce In Olymp,
uncle In sfrsit se Impacd cu toti
ceilalti zei. (Fig. 76).
Vulcan, cel mai urit dintre
-toti nemuritorii, a avut de sotie pe
cea mai frumoasd dintre toate zei-tele, chiar pe zeita frumusetii, pe

Venus. Sofia sa, 'kiss& ii era necredincioasd. Marte, zeul rdsboFig. 76.
Hephaestos-Vulcan.
iului, venia adesea pe la sotia nea ronz,
credincioasd, pand ce odatd soa- FiguBride
tankbr, LondMuzeul
ra.
Tele, care vede toate, a observat
si dragostea Venerii cu Marte si a denuntat, Inteo zi,
sotului Inselat ceeace vdzuse. Atunci Vulcan se ho-

sofa. De aceea fddi din

aramd o panzd de o finetd nemai pomenitd, mai
tdrdste sd-si surprinzd

www.digibuc.ro

212

G. POPA-LISSEANU

subfire dect pnza de paianjen, as de subtire, a

nimenea nu o pute vede cu ochii. Dupd ce a
prins pe cei doi indragostiti In pnza so, a thematnumai dect pe Jupiter si pe ceitalti zei si, plin de
amrciune, le-a grit : Puternice Jupiter, si voi ceilalti
fericiti nemuritori, veniti de grab si fili-mi martori la

aceasta scend picant, care mh costa att de muff..

Fiinda eu sunt urlt, fiica lui Jupiter gseste de cuviint s-mi aducd necontenite insulte. Uitati-v, cunt
a indrgit pe zeul rsboiului, fiindca el e mai frumos

si mai sprinten, iar eu sunt urit si schiop. Cine e de

vind la aceasta ? Parintii mei singuri sunt pricina acestei
nenorociri ; ei n'ar fi trebuit sd-mi dea vieatd.

Tovardsii de lucru ai lui Vulcan sunt Cyclopii.

Acestia erau niste uriasi cari n'aveau- dect un ochiu.
in mijlocul fruntii .si locuiau in adncimile vulcanilor..
Ei furiau, sub conducerea priceputd a lui Vulcan, fulgerile puternicului Jupiter, carul rsboinicului Marte,
egida adicd scutul inteleptei Minerve _si armele eroilor..
Locuinta lor er in insulele Eoliene, de lnga Lipare
In Sicilia si, mai ales, in Lemnos. lat cum ii descrie
poetul Vergiliu :
Lng Lipare 51 malul Sicanic se intinde un aeoliC
Ostrov, slbatic 51 sterp 5i cu stnci fumatoare de-apururi :
Bubue In largi vguni 5i in ponoarele Aetnei cuptoare
Unde lucreazd Ciclopi, i ciocanu in isbirea puterii
Url in adncuri cu vuet grozav, 5i t5ne5te spre bona
Spija fierbinte impro5cnd, 5i in cuptoare se svrcole focul.
Locu-i tinut de Vulcan 5i numit e Vulcania locul.
Zeul din ceruri aici scoborit-a, ferarul din ceruri.
Bat cu ciocanele ferul in largile pegeri Ciclopii

Brontes, Sterope i golul de tot, urinul Piracmon ;

Inc ne-gata invrtesc, dar neted pe-o lature, un fulger....
Altii lui Mars Ii crpesc teleaga cu rotile repezi,
Carta din care rscoal brbati 5i cetti rsvrate5te.
Altii pe groaznica Aegis, cmna turbatei Minerve
Neteda o fac din balauri cu solzi pe-nternutul de aur,

www.digibuc.ro

213

PROMETHEUS

Serpi impletescu-i pe scut, 5i gatesc pe Medusa la peptul

Znei, pe Gorgo cu gtul tdiat gi cu ochii
Cu puternice foale trag aerul unii,
GrabnIc isbindu-1 apoi ; far alfii clesc irt copae
Sffirlitonil ojel ; si de vuet se sgudtfe stnca.
Brafele goale le italla vnjos, i isbind nicovala
Bat dup tact 51 invrtesc cu cle5tele ferul cel ro5u. ').

Cel mai vestit dintre toti cyclopii a fost Polyphem

din Sicilia.

2. PROMETHEUS
Titanul Iapet, fiul lui Uranus, a avut mai multi

copii, intre cari cei mai insemnati au fost Prometheus,

Epirnetheus i Atlas. Prometheus, cel mai de seamd
dintre ei, vznd c pe intinsul
pmnt, populat cu tot felul de
animale, lipse0e o fiinf superioar, care sd Intreaca pe

celelalte printeo inteligenta

mai deosebit si care s conduc astfel diferitele vietti de
pe pamnt, s'a gndit sa fac
o atare fiinf dupd chipul si
asemnarea zeilor nemuritori.
S'a pus deci numai dect pe

lucru i, lund pmnt, I-a fed-

mntat In ap si a creat in
chipul acesta un animal mai
presus decal celelalte animale,

Prometheus
creind pe om.

Fig. 77.

Dupa o piata antia gravatS.

dar mai prejos decal zeii din ceriu, a creat pe om, pe

') Vergilius, Aeneis, VIII, 424, trad. G. Co5buc.

www.digibuc.ro

214

G. POPA-LISSEANU

bdrbat 1). (Fig. 77). Infdtisarea omului se apropie mai

mult de a zeilor, cci, pe cand toate celelalte animale
Isi au capul aplecat spre pdmant, omul singur isi ridicd capul spre ceriu si-si Malta' privirile spre stelele
strdlucitoare.
Femeia lipsia Inca pe acea vreme.

Prometheus era mandru de aceastd creatiune a

sa si nu scdpa 6 clipd din vedere sd ia partea oamenilor, cand se Intampla ca acestia sd aibd vr'o discutie cu zeii, pe vremea aceea zeii trdiau pe pdmant,
nu ca mai farziu in ceriu.
Discutiile acestea se judecau la Sicyona, In Grecia. Ad, la Sicyona, se gandl

odatd Prometheus sd pund la incercare mintea Inteleaptd a lui Jupiter, sd vazd adicd, dacd meritd sau
nu sd-i aducd onoruri divine ; de aceea, ridscoci o viclenie. Pe cand se gsia cu mai multi zei la mass&
Prometheus puse Inaintea lui Jupiter un bou colosal,
pe care, dupd ce 1-a tdiat, 1-a impartit In cloud pdrti :
o parte, Invelitd cu piele, continea carnea si bucatile
mai bune ale boului, iar cealaltd parte, oasele goale,
asezate cu mdestrie si acoperite cu grdsime. Jupiter,
uitandu-se la mancdrile asezate Inaintea sa, Ii zise :
.Amice Prometheus, fiu al lui Iapet, tu, cel mai ilustru
dintre toti regii, n'ai fdcut Impartiald dreaptd. Prometheus, surazand de viclenia sa, spuse lui Jupiter sd
aleagd. Jupiter luand partea cea mare nu gsi decat
oase.
Infuriindu-se din pricina acestei Ocala, Jupiter ho-WI sd se rdzbune, dar, fiindcd deocamdatd nu putea

sd facd nimic lui Prometheus, se decise sd-1 pedepseascd indirect, pedepsind pe oameni, creatiunea si
opera lui. De aceea, Jupiter refuzd sa" dea oamenilor
focul, fdrd de care nici un progres nu se putea face
') Vezi tradifiunea biblica a Vechiului Testament.

www.digibuc.ro

PROMETHEUS

215

pe pamant. Prometheus, insa nu se dada batut i se

Ouch la o noud viclenie i, de aceea, Inchise Inteo
trestie o scanteie cereasca i o aduse dragilor sai
oameni de pe pamant.
and a vazut Jupiter din inalfimea ceriului, cunt
arde pe pamant, in locuintele oamenilor, focul ce i-a
fost rapit, s'a- umplut de manie grozava i a hotarit
sa se rzbune amar, atat pe Prometheus cat i pe
oameni. Si mai intai incep cu oamenii. In mintea sa
divina se gandi sa dea muritorilor de pe pamant o
strajnica nenorocire. De aceea, se duse numai decat
la ilustrul salt fiu, la Vulcan, zeul focului, i...i comanda
sa-i MCA din argila chipul pudic al unei fecioare. TO

zeii se grabir sa aduca daruri i sa gateasca pe

aceasta fata. Minerva, cea cu ochi de azur, ii aduse
o tunica alba i o incinse cu un brau. Puse pe capul
fecioarei un voal cu broderii scumpe vi-i impodobi
prul cu flori i cu ghirlande ; pe frunte ii puse o
coroand de aur, facuta de maestrul Vulcan. Mercur,
pristavul zeilor i protectorul oratorilor, ave sa dea
acestui chip de lut darul vorbirii, iar Venus, gratia
femeii. Fiindca aceasta fecioara de lut avea toate darurile o numi Pandora (pan-dora, toate darurile). (Fig.
78). Pe aceasta fecioark atat de frumoas, sub chipul

careia se ascundenu atatea nenorociri, o aduse Jupiter pe pamant, unde zeii se gasiau vietuind impreuna cu oamenii, Toata lumea a admirat aceasta opera

minunata i ne mai vazuta pand atuncea. Era cea

dintai femeie in lume. Numai decat Pandora se duse
deadreptul la Epimetheus, fratele lui Prometheus, sa-i
dea un dar din partea mrelui Jupiter.

Del Prometheus sfatuise pe fratele sau sa nu

primeasca nici un dar dela Jupiter, ca nu cumva sa
sufere din pricina asta oamenii depe pamant, Epimetheu,
www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

216

fie cd
uitat de sfatul ce primise, fie c n'a putut
s reziste, priml cu bucurie pe fecioark care ave s
fie o nenorocire pentru toti bArbatii de pe parnnt.
Nenorocirea, insk o simp Epimetheu numai dupd ce
priml darul. Prt atunci oamenii, cond4 de Prometheu,
triau liberi de orice boal.
Frumoasa fecioara i ave darul la sine : o cutie
Inchisk Cnd veni, ins la Epimetheu, lud capacul dela

Fig. 78

Pandora gatit de Mercur i de Minerva.

Compozifie de Flaxman.

cutie i deodatk cu iuteala fulgerului, se rAspndird

In lume o ceatk o cohorta intreaga de bunuri, cari

erau tot attea nenorociri. Un singur bun mai rmsese

ascuns la fundul cutiei: speranta. lnainte de a pute

ie1 i aceasta, Jupiter sfAtu pe Pandora sa pue capacul i astfel speranta ramase ascunsd pentru totwww.digibuc.ro

PROMETHEUS

217

deauna ad.
Speranta doar i-a mai ramas omului In
nenorocirile sale zilnice!
Mizeria, insa, supt toate
formele, strabat pamantul, aerul i marea. I3oalele de
tot felul patrunsera printre oameni, ziva i noaptea, pe
ascuns i In there, fiindca Jupiter nu le-a dat graiu.
l3oalele nu graesc. Ceata de friguri i moartea, care
mai nainte rareori se aratau printre oameni, Ii pusera"
acum aripi la picioare, ca s mearga mai repede i s
secere cat mai multa lume. Acesta fu darul frumoasei
fecioare Pandora.
Dupa ce pedeps1 cu atata cruzime pe nenorocitii

de oameni, se Intoarce Jupiter spre Prometheu pe

care avea sa-i rasbune i mai amar. Il dete pe mana
lui Vulcan i a servitorilor acestuia, ca sal pedepseasca,

cum vor ti' ei mai crud. Acetia II dusera In pustietatile Scythiei i-I legara In lanturi, de o stanca deasupra unei prpasti, pe muntele Caucas. Un vultur
venia zilnic vi-i manca ficatul i carnea care rendtea
din nou, pentru ca chinul niciodat sa n'aiba sfarit..
Pedeapsa lui Prometheu, Insa, trebuia sa aib i ea
un capat. Hercule omorItorul atator montrii, dupa ce
a omort vulturul, care i manca ficatul, deslega i pe
Prometheu.

Dioscuri.

Gravura pe o moned antia.

www.digibuc.ro

IMMigiggiMUM
X. HESTIA-VESTA
1. CARACTERUL ZEITEI; VESTALELE
Vesta era zeita focului sacru, a focului care Inchipui
existenta familiei, a orasului si a statului. In fiecare
familie, In fiecare oras si In fiecare stat trebui s
.arzd pe cdmin necontenit focul, care era simbolul casniciei, al legdturii Intre familii si al ddinuiriei statului.

Cdnd se stingea acest foc era credinta cd se stinge si

vie* familiei, cd piere statul sau c, cel putin, amenintd o mare primejdie.
Vesta era fiica lui Saturn si a Rheei si a fost si
ea Inghititd de tatal ei, dar, In urma vomitivului zeifei

"Rum*, a fost adusd la vie*.

Desi Apollo si Neptun au cerut-o In cdsdtorie,
Vesta a jurat pe capul lui Jupiter cd va rdrndnea totdeauna fecioard. De aceea, preotesele ei, numite Vestale,
trebuiau sd fie fecioare, i sd-si pstreze fecioria timp

de treizeci de ani.
Vestalele trebuiau sd tie aprins necontenit focul
sacru de pe altarul zeifei. Dacd o vestald i neglije
datoria si focul se stingea, era balutd cu vergi de marele preot, de asa numitul Pontifex maximus. Focul,
In cazul acesta, trebuia aprins dela razele soarelui

www.digibuc.ro

Fig. 79.

Vesta, numit OiustinianL

Statut, muzeul Tor Ionia, Roma-

www.digibuc.ro

CARACTERUL ZEITII ; VESTALELE

219

frebuiau sd se facd rugdciuni i sa se aducd jertfe

zeifei. Cinstea dat Vestalelor er foarte mare.
Templul Vestei er rotund, caci rotund este i pdmntul, cu care se confundd, i statua ei se gdsi odi.
numit astfel dupd nunioard la intrare, In vestibul,
mele zeitei,
(Vesta, vestibulum), iar nu In millocul
templului, ca mai trziu. (Eig. 79).
Srbdtoarea zeitei el-A la 8 lunie i se numid
Vestalia. Cu acest prilej, se atrnau de gtul magarilor
pini i cununi de flori. lath' de unde s'a ndscut acest
obiceiu:

Cpbela a poftit odatd la srbdtoarea sa pe zei, pe

satiri i pe nimfe. Silen, de1 n'a fost poftit, totu a
venit i el. Sdrbdtoarea -zeitei fdcndu-se noaptea, au
petrecut totii pe iarbd verde. Unii se jucau, altii dansau,
iar altii s'au Intins pe pdmnt, ca sd se culce. Vesta,
zeit cast i serioasd, i-a pus un mdnunchiu de iarbd
sub cdptiu i a Inceput sd atipeascd. Priap, roscovanul zeu al grdinilor, fdced curte cnd zeitelor,
cnd nimfelor. Dar zdrind pe Vesta i creznd cd este
o nimfd, se apropid de ea. In acest moment, din Intmplare, mAgarul lui Silen Incepa sd sbiere. Zeita

sdr1 drept In picioare. TO zeii se luard dupd Priap

i ar fi fost vai de pielea lui, de n'ar fi scdpat cu fuga.
De atuncia locuitorii din Lampsac, patria lui Priap, sacrificd zeului lor favorit un mgar, iar, la Roma, mdruntaiele mAgaruhti se ardeau pe altarul Vestei i, la
sdrbdtoarea Vestalia, se atrnd de gtul mAgarilor
pini i ghirlande de flori.
Vestalele nu trebuiau sd se mrite timp de treizeci
de ani. Trebuiau sd fie caste In timpul preofiei bor.
Dacd o vestald nu-si pdstrd fecioria, er Ingropatd de
vie. Dela regele Tarquiniu pnd la Impdratul Domitian,
timp de 600 de ani, au fost Ingropate de vii vr'o 12 vestale.
www.digibuc.ro

?2c)

G. POPA-LISSEANU

Jatd cum a fost odatd condamnatd la moarte, frd

s fi fost vinovatd, vestala Minucia :

In anul 232 a. Chr. mai multe semne ardtau la

Roma, cd zeii sunt supdrati. S'a Inceput atunci o In-Hush* si amdnuntitd cercetare, dar nu s'a putut descoperl nimic. Pe cnd se continu cu cercetdrile, un sclav

se prezentd marelui preot, denuntndu-i cd vestala

Minucia si-ar fi calcat legdturile de castitate si cd ar
fi fdcut sacrificii cu mini pngdrite. In acelas timp,
part si pe un oarecare Florus, fostul logodnic al Minuciei, de pe cnd nu er Incd vestald. Gdteala fetii
si vorbele ei, putin cam libere, fdcurd pe preoti sd dea
crezdmnt prei.
Numai decal fu convocat Intregul colegiu al preo-

Hon Acestia aduserd hotdrirea, ca Minucia sd fie

oprit dela sacrificii si sd fie chematd inaintea tribunalului lor.
Vestala, de vre'o 20 de ani, veni plind de demnitate

si cu snge rece Inaintea judeatoritor. Rdspunsurile

ei erau ash fel, cd Infundase pe toti acuzatorii. Atunci
s'a pornit noi cercetdri si, mai thrziu de toate, au fost
prinsi si pusi la torturi grozave toti sclavii Minuciei
si ai lui Florus. Ca sd scape de chinuri si schingiuiri,
acesti mizerabili fdcurd mrturisiri mincinoase cad,
Insd, au servit drept probe inaintea judecdtorilor.
Degeaba implor biata Minucia pe zei, degeaba implor

pe Vesta, degeaba strigh In gura mare cd nu poarta

nici o vind; judecdtorii erau nemblnziti si att ea,
ct si fostul ei logodnic, Florus, au fost condamnati
la moarte.
Mai Inthiu preotii II smulg bentile sacre si o
desbracd de costumul ei de vestall Apoi o bat cumplit
cu vergi. In urmd o Impodobesc cu podoabe de moarte,
apoi o pun 'lute() lecticd anume fdcutd pentru astfel

www.digibuc.ro

CARACTERUL ZEITIL ; VESTALELE

221

de ceremonii funebre. Lectica era invelitd de jur impre-

jur cu ni0e perne, legate cu curele, pentru ca sd nu

se auzd in public tipetele de disperare ale nefericitei
fecioare. Nu trebui sd se producd nici o emotiune
de comptimire in cei ce ar fi auzit-o.
Ingrozitorul convoiu iese din Regia, palatul marelui
pontifice, Inainteazd prin For, indreptndu-se prin

Lumea ce intalni convoiul era mutd, tristd

Ingrijild.

Ajungnd In Comitium, marele pontifice puse s

se execute sentinta impotriva lui Florus, condamnat
ca seducdtor al Vesta lei. CAldii desbrdcndu-1 11 bdturd

cu vergi pnd la moarte, punndu-i In gt o furcd,

intocmai ca la un sclav de rnd. Nenorocitul anar nu
strigh dect: .Sunt nevinovat, sunt nevinovat.
Convoiul lugubru porni inainte, inteo tdcere de
mormnt; nu se auziau dect pasii multimii i, din cnd
In cnd, bocetele pdrintilor si ale rudelor nenorocitei
fecioare.
Ajung la a numitul Agger al lui Servius, zis
Campus sceleratus, numit astfel, fiindcd ad se ispdiau
de obiceiu crimele i nelegiuirile. Aici, pe 9 movild,

s'a construit un mic cavou. Supt bolt, In cavou, s'a

aezat un pat, un pat al mortii, i lngd el o lampd
.aprinsd, o pine, o carafd cu apd, o ulcicd cu lapte
putin untdelemn. Toate acestea pentru ca sd nu
se creazd, c victima ave sd moard de foame.
Lictorii desfac legdturile lecticei, iar marele pontifice

pronuntd In tdcere o rugdciune. Conduce pe vestald

And la scara cavoului, unde Idsnd-o pe minele
cdIdului, se retrage impreund cu intreg cortegiul de preoti.

Nenorocita Minucia, plind de demnitate, chiar

inaintea mortii celei mai ingrozitoare, p4ete cu pasii
siguri, strignd pentru ultima oard: .Sunt nevinovatd.
www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

222

Caldul It intinde mana sd o ajute, ca sa se scoboare pe scar; ea, ins, refuz4 spre a nu se mnji
In ultima clip a vietei sale i paete incet dar
mndra, pe scara moll Abia ajunse in fund, cnd
Ode le trase scara, iar sclavii, nesimfitori

reci,.

ca i moartea, umplura cu pAmnt intrarea cavoului.

Multimea se scurse apoi Incet-incet din acest

cmp scelerat, care a inghitit pentru vecie o flint& pe

CM de frumoas i curat, pe atat de nevinovat

i demnA.

www.digibuc.ro

XI. PALLAS ATHENA-MINERVA

1. N/WITREA ZEITH
eita Metis, intruchiparea Intelepciunii, a fost cea
dintiu sofie a lui Jupiter. Simtindu-se Insarcinatd,

prezise sofului sdu cd ea va da nastere mai Intiu

la o fatd si in urmd la un Mat, care va lu In stdpnire ceriul. Regele zeilor, ingrozit de aceastd pre-

vestire ce-i fdced sofia sa, vru cu tot dinadinsul s

scape de primejdia cel ameninta. De aceea, nici una
nici cloud, Inghiti In Incdpdtorul sdu stomac pe nevastd-sa, pe Metis.

Nu mult dupd aceea, fu cuprins Jupiter de o

cumplia durere de cap. Nu stid ce sd-si facd bietul
zeu, nu stid cum sd scape de atta suferintd ce Indurd.
De aceea, se rugd de fiul sdu Vulcan, sd ia o secure

despice capul, ca sa vazd ce e acolo. Intre

ambii zei se zice cd ar fi inceput urmstorul dialog
.glumet, pe care ni-1 dd Lucian, un scriitor grec din
veacul al II a dupd Christos:
Vulcan.
Ce sd fac, Jupiter? Am venit la porunc
-ta Inarmat cu o secure ascutitd, si care, la nevoe,
ar puted s dispice, dinteo singurd loviturd, un bolovan
ori ct de tare.
Jupiter. Bravo, Vulcan. Despicd-mi capul In cloud.

www.digibuc.ro

O. POPA-LISSEANU

224

razi de mine? Vorbeti serios ? Ce

Vulcan.

am sa fac?
Jupiter. Ti-am spus odata. Despica-mi capul!
LoveVe din toate puterile tale i cat mai repede. Na
mai pot trai cu durerile, cari fac parca sa-mi plezniasca capul. Pase-mi-te sufer de muncile facerii.
Vulcan.

la seama, Jupiter sa nu facem vr'o

prostie. 0 sa-ti curga sange i nu o sa naVi fara durerL

Jupiter.
LoveVe odata, Vulcan. Nu te teme de
nimic; cat despre rest, asta e treaba mea.
Vulcan.

0 sa fac fara voie. Voi lovi, caci na

pot sa ma Impotrivesc

Dar ce vaz? 0 tanara fecioara Inarmata dirt

creVet pana In talpi. Nu ma mir ca aveai a de
grozave dureri de cap. Nu mai e nici o mirare, ca
erai a0 de nervos, purtand vi de tot, In creerul tag,
o fecioara a0 de voinica i Inca' cu totul Inarmata.
$i, ceeace este mai mult, a de frumoasa i buna
de maritat. Adevarat ca are ochii albafrii, dar coiful
...

ei rscumpara acest cusur. Fiindca ti- am servit oare

cum drept moae, te rog Jupiter cla-mi-o de sofie.
Imi ceri un lucru peste putinta, Vulcan.
Jupiter.
Ea vrea sa Tamale fecioara toata viata. De altfel eu,
nu ma Impotrivesc.
Vulcan.

Numai atat If ter : consimfamantul.

Restul e treaba mea, ma duc sa o iau.

Jupiter. Data eti tuminte, nu te prea bucura.
Astfel s'a nasciit Minerva, zeita rasboiultii, a intelepciunii i a tuturoy artelor. (Fig. 80, 81).
Ca zeila a. raSboiului, Minerva a avut de Infruntat
mai multe Iupte, dar nici una n'a fost mai insemnat
ca cea impotriva gigantului Encelados, cu ocazia
Gigantomachiei.

Acesta era a de puternic, c ar fi fost In stare

www.digibuc.ro

Fig. 80.

Pallas Athena-Minerva.

Statu gsit la Roma fi numttg Giustiniani, muzeul Vaticanului, Roma.

www.digibuc.ro

NASTEREA ZEIIII

225

sa se rasboiasca deodata Impotriva tuturor zeilor..

Minerva, Insa, zeita a rasboiului inteligent, zeita a
tacticei de rasboiu 1), av curaj sa se msoare, singura;
cu acest monstru uria. Cand zeita dete fata cu gigant,

fara sa paleasc, prinse In mainile sale Sicilia

repezi spre monstru, care ramase strivit sub aceasta:
masa enorma. Caderea lui Encelados puse capat rasboiului cu gigantii. Cateodata, monstrul mai incearca sa,

se mai mi0e

atunci se produc In aceste locuri

cutremure pe parnant. Capul, dupa unele traditii II este

sub muntele Etna, de unde varsa i acuma nc, dia

cand In cand, Mari i foc din gura sa.

Minerva nu s'a maritat nici odata: a fost toati
viata ei fecioara. Loviturile zeului amorului nu
puteau atinge. Chiar Venus a fost cuprinsa de mirare,
Inteunal din zile, ca fiul sau Amor, nu avea nici
putere asupra inimei zeitei Minerva? De aceea
odata cu el urmatorul dialog:
Venus. De ce, scumpul meu fiu, Amor, tu, care
ai rapus prin sgefile tale pe Jupiter, pe Neptun, pe

Apollo, pe Rhea, pe mine chiar, mama ta, de ce ai

crutat numai pe Minerva? Impotriva ei fada ta n'arefoc, iar tolba IV este goala de sageti ?
Mi-e frica de ea, mama! E grozava
Amor.
mama. Ochiul ei e teribil, cautatura ei impunatoare,

ca a unui barbat. De cate ori vreau sa m apropiu_

de ea, sa-i arunc vr'o sageata, micandu-i egida
m baga In sperieti. M cutremur, i arcul imi scalp&
din mana.
Adeca, Martie nu e mai teribil ? Totu
Venus.
pe acesta 1-ai desarmat i 1-ai biruit.
1) Minerva se confund adeseori, fn tradifiile grecesti, cu Nike-Victoria,.
(Fig. 82).
Mitologia greco-romana in lecturi ilustrat.

www.digibuc.ro

15

G. POPA-LISSEANU

226

Amor.

Da, dar Marte, vine, el de el, inaintea

loviturilor mele. El le cautd, pe Cnd Minerva se uitd

la mine in totdeauna cu neIncredere. Inteuna din zile,
apropiindu-md din intmplare de ea, imi zise : .Dacd
te atingi de mine, 10 jur pe -fatal meu Jupiter, cd am

s te strpung cu lancea, ori am sd te iau de un

picior si te asvrliu In fundul. Tartarului.

Privirile

ei sunt amenintdtoare si furioase. Pe lngd asta, pe

scutul ei are capul Meduzei, plin de serpi care md
Inspdimntd. Cum o vdz, o iau la fugd.

1. ERICHTHONIUS
Vulcan, avnd invoirea lui Jupiter, cd nu se va
impotrivl sd ia In cdsdtorie pe fecioara Minerva, se
duse numai decal s o caute i sd o peteascd. 13dnuind
cd se gsi pe Acropole, fortdreata Athenei, o pond
deadreptul spre acest oras. Aci o gsi In adevdr. Cum
o zdri se duse oblu la ea si repede vol sd reguleze
afacerea. Zeita, insd, Il primi asa fel, cd Ii Mid pentru
lotdeauna pofta de a incepe
facd propuneri.
Bietul Vulcan simti o mare ciudd pentru acest
refuz i, ca sd-i arate c nu-i pasd i cd se poate

lips de mna ei, se hotdri s se insoare indatd. De

aceea se adresd Geei, Pmntului, cerndu-i s-1 'ia
de bArbat, Gea priml bucuros propunerea si se mdritd
dupd zeul focului. Din cdsdtoria lor s'a ndscut un Mat

frichthonius, care deven mai trziu cel mai viteaz

rege din Athena.
Gea, indat ce ndsca pe copil, II ldsd jos si nu

se ocupd deloc de el, cum se ocupd mamele, ci it

www.digibuc.ro

ERICHTHONIUS

227

pdrds1, ca pe o reptild sau ca pe un verme. Zeita Minerva,

zdrind pe biata creaturd pdrdsitd, se indurd de ea

plin de mild, o puse Intr'un cosulet i vol s o due&
in altarul sdu.
Pe cnd Minerva, cu cosuletul in mAini, se ducea
cdtrd Acropole, spre altarul &Au, vdza cd orasul Athena
nu erh destul de bine apdrat i c dusmanii ar puteh_
sd-1 cuceresed usor, neavnd fortificatii indestuldtoare_

De aceea, infra in casa lui Cecrops, regele de atunci

al Athenei. Acesta aved trei fete pe Pandrosa, Aglaura
Herse. Minerva le-a incredintat lor cosuletul, spunndu-le tot deodatd sd nu-1 deschizd i sd nu caute
ce se gdseste induntru. Dupd aceea, zeita a plecat
s fortifice o parte din oras, aducnd pietre si stnci,
pe care sd le aseze de jur imprejurul Athenei. Ramannd singure, fetele regelui, Aglaura i Herse, impinse
de curiositate, vrurd S deschizd cosuletul, cu toate
impotrivirile stdruitoare ale Padrosei. Atunci Aglaura
lund in btae de joc pe soru-sa, desfdea cosuletuL
Cnd colo ce s vezi ? Inlduntru gdsi un copilas si,.
Ingd el, un sarpe incoldeit.
0 cioard care vdzuse toate acestea, se duse numai
decAt la Minerva si-i istorisi cele ce se petrecuserd.
Zeita care se gdsih in mAini cu o stanc, pe care sl
o aseze in jurul Athenei, ca un zid de apdrare, Hind .
surprinsd de destdinuirea paserii, ldsd
cazd stanca
din brate i, de atunci, muntele Lpcabettus a rdmasmai departe de fortificatiile orasului Athena.
Aglaura i Herse furd pedepsite de zeit, iar Pan-.
drosa, din cauza purtdrii sale, nu numai c fu iubit
incredintd copilul, ca
de Minerva, nu numai
creased, dar fu chiar sbrocitd pentru onoruri divine,
dupd moartea sa.
De aceea, cand Erichthonius sau Erechteus se

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

228

lc rege In Athena, ridicd pe Acrcpole un templu

vestit, faimosul Erechtheum, 'in onicarea Minervei i
a Pandrosei. Templul avea cloud pal-0 i, de0 i s'a

Fig. 83.

Boreas rapind pe Orithyia.

Desemn pe un vas antic, Mnchen.

dat foc in timpul rasboaelor persice, a fost reconstruit

In urm mai maret, decum fusese pnd ,atuncea.
Fiica lui Erichtonius a fost Orithyia, rdpit de
Boreas (Fig. 83).

3.. NUMIREA ORAWLUI ATHENA

Orapl Athena "ii trage numele dela zeita Athena,
numele grecesc al Minervei. Onoarea de a fi dat numele sau oraului lui Cecrops, a dat naVere unei discutiuni vestite intre Neptun i zeita Minerva.

www.digibuc.ro

Fig. 81.

Athena Lemnia de Phidias.

Statu, muzcul din Dresda.

www.digibuc.ro

NUMIREA ORASULUI. ATHENA

229

Cetatea cea ndua a lui Cecrops trebuia pusa sub

ocrotirea unei zeitati. Cine ave sa aibd aceasta cinste ?
Dupa multe discutii s'a hotarit ca acel zeu sa fie proec-

-torul orasului, care va fi produs lucrul cel mai folo-

sitor. Doi zei au Minas, pand In cele din urma, la

(lisputa, Neptun, zeul marii, si Minerva-Pallas Athena,
zeita Intelepciun ii.

Neptun, lovind pamantul cu tridentul sat', creia

calul si fad' sa tasneasca un isvor de apa de mare,

vrand sa zica prin aceasta, CA poporul lui Cecrops va
ii rasboinic si navigator. Minerva, Insa, Imblanzi calul
llui Neptun si astfel Mai din el un animal domestic si,
lovind si ea pamantul cu lancea sa, Mat sa rasard un
indslin, incarcat de fructe, vroind sa arate prin aceasta,
cd poporul sau va fi mare prin agricultura si industrie.
Cecrops incurcat Intreb poporul, cdrui zeu ar vial
el sa-i dea precadere. Pe vremea aceea, vreme Indepartata de timpurile noastre, nimeni nu si-a putut in-

chipul ca femeile n'ar avea drepturi de vot egale cu

ale brbatilor. De aceea, a votat toata lumea si barbatii si femeile. S'a Intamplat, Insa, ca toti brbatii sa
voteze pentru Neptun
popor de rasboinici si de
orabieri
si toate femeile pentru Minerva
popor
{le agricultori si de industriasi. Cum, insa, printre oamenii lui Cecrops era o femeie mai mult, Minerva ava
precadere. Neptun protest, In potriva felului cum s'a
judecat diferendul, si cheama la tribunal pe cei 12 zei
mari. Tribunalul zeilor facit s vie ca martor si Cecrops.
Votul constatandu-se ca a fost regulat, orasul lui Ce-

rops

Cecropia

s'a numit, nu dupa numele lui

NeptunNeptuniaci dupa cel al Athenei-Minerva

Athena, i deci a fost consacrat acestei zeite. Athenienii,
temandu-se totus de mania lui Neptun care ii ame-

nintase 0 o sa-i Inghita, construird pe Acropole un

www.digibuc.ro

230

G. POPA-LISSEANU

altar Uiarii, in semn de impdcare intre Neptun Oi

Minerva. In urmd, lui Neptun ii se ingAdul sd impar71
t4eascd onorurile cu zeita Minerva. Astfel Athenienib
devenird un popor rdsboinic i navigator, dar in acel,
timp industria i agricultor.

4. ARACHNE.
Arachne er fica lui Idmon, un meOw.igar dirt
Colophon, care ti sd vopseascd lna In purpurd. Ea
s'a fdcut faimoasd in Ora ei, in Lidia, pentru marea-i.
dibdcie de a tese i de a coase. Vestea despre ea se
rdspndise peste tot locul i nu arareori chfar nimfele,.
ca 5 o vazd i sd-i admire lucrarea, pdrsiau dealu-rile incarcate cu vii ale Tmolului, pdrdsiau apele Pac-tolului. Veniau sd admire i featurile ce le isprdvise
i pe cele care le urzid. Pnza de sub degetele ei er
moale ca un noun Dacd ai fi vdzut-o torcnd, sau dacd.
ai fi vdzut-o vopsind, ai fi crezut cd a invatat-o chiar
Minerva, zeita arteior i a meseriilor. In deertdciunea
ei, insd, Arachne se creded mai presus dect Minerva
i socote chiar ca o ruOne s fi primit lectii dela
zeit. Sd vie sd se mdsoare cu mine, spune ea inteuna
din zile, i, dacd m'o intrece, n'am sd mai zic nimic..
Minerva, prefacndu se In ban', 1i acoperi fruntea
cu peri cdrunti, .1i lud un ciomag In mini i garbovitA.
se duse la Arachne, cdreia ii se adresd cu aceste cuvinte: d3dtrnefea n'aduce cu sine numai neputinte,.
.

ea e insofitd, in urma anilor trditi, de o mare experientd. Ascultd-md, fata mea, i nu-mi lu in nume de-

Tau sfatul cell dau. PO sd intreci in arta ta pe toti

www.digibuc.ro

Fig. 82.

Nike-Victoria Peoniana, Olympia.

Intregire de R. Griittner Berlin.

www.digibuc.ro

ARACHNE

231

loamenii; nu te pune cu zeii. Cereti iertare pentru vorbele tale nesocotite. Rugndu-i, ei te vor iert.
Arachne, aruncndu-i o privire plin de mnie,
ilas" pnza inceput i ct pe ac er sh o loveasc.

Pe fata ei se vede tot necazul ce ave impotriva

bietei babe, careia Ii zice : 1Netoato, ai imbtrnit de
ogeaba; vrsta, care ti-a sldbit trupul, ti-a
mintea; e- o nenorocire i s trAesti prea mult. Dac
ai ye() nork dacd ai \Teo fat, vorbeste-le lor astfel.
Eu n'am nevoie de sfatul tdu. i, ca s vezi cat de
mult mi-a folosit povata ta, s tii c eu sunt tot cea
de mai inainte. Nu mi-am schimbat de loc parerea ce
am avut. De ce se fereste zeita &A se ia la intrecere
cu mine ? De ce nu vine ea in persoand ?
.A
Arena, zice atunci zeita, i lepAdndu-si chipul ei de
bab, se aratd subt adevarata ei maiestate.
Lupta incepe. Minuni de art ies de sub degetele
lor indemnatice. Minerva coase pe pnza-i aurit fortreata Athenei, imprund cu discutia intre zei, care
anume s dea numele nouei cetti a lui Cecrops. Er
brodat intregul sfat al zeilor, avnd in mijlocul lor, mai
maiestos dect toti ceilalti, pe Jupiter. Regele marilor,
stnd In picioare, loveste cu tridentul sAu pamntul,
din care ies un cal sprinten. Zeita se desemneazd ea
insds pe sine, inarmata cu pavdzs si lance, cu coif si
cu egidd. Isbind i dnsa pamntul cu lancea, zeii ui-miti vAd cum rAsare mslinul incArcat de roade si
irunze. Pentru ca totus semeata sa rivald sa simtd ce
o astept, in cele patru colturi ale pnzei sale, zeita a
brodat patru lupte, de o frumusete rpitoare, att prin
coloritul lor cel viu, ct i prin finetea figurilor. Intfun
colt erau desemnati flaemus i Sofia sa Rhodope din
Thracia, azi munti incArcati cu zApadA, odinioard muritori infumurati, cari se luasera la intrecere cu zeii.
www.digibuc.ro

232

G. POPA-LISSEANU

Inteal doilea colt, mama pigmeilor, transformata n

cocor, fiindcd s'a luat la intrecere cu Junona. Inteat
treilea colt, Antigona, metamorfozatd In cocostrc,
fiindcd a indrsnit sd se mdsoare i ea cu sotia marelui
Jupiter. In ultimul colt er Cinyra, vdduvit de asemenea_

de toti ai .ei, fiindcd n'a tiut s pstreze smerenia.

celor mid i neputincioi.
La rndul ei, Arachne inteun ir de custuri desemneazd amorurile zeilor : rdpirea Europei, Asteria r
ghiarele unui vultur, Leda pe aripele unei lebede, Jupiter transformat In satir vizitnd pe frumoasa Antiopa
sau subt chipul lui Amphitryon seducnd pe Alcmena;
desemnase de asemenea pe Danae, pe Egina, pe Ceres,.
pe Neptun, pe Apollo, pe Bacchus 0 pe Saturn i de
jur imprejur brodase un chenar de iederd i flori.

Zeita de ciudd cd nu put gAsi nici un cusur

acestei pnze, o rupse in bucdti.. Nenorocita Arachne
neputnd sd rabde atta ocara, In desnadejdea ei a
cautat sa se spnzure, agAtndu-se cu un treang de
tavanul ()Mi. Fdcndu-i-se mild de ea, Minerva i zise
.Trdiete, nenorocito, trdiete, insd deapururea spanzuratd. Aceea pedeapsd s o aiba tofi urmaii
Cu aceste cuvinte zeita pleack aruncnd asupra.
fetii un suc de iarbd veninoas. Arachne fu transformatd In paianjen, care de atuncea toarce mereu
din care ii urzete pnza (arachne-paianjen). ').

i) Vezi Legendele Maii Domnului, de S. Fl. Marian.

www.digibuc.ro

AI

NINir

.111/

XII. ARES-MARS
1. NATEREA I CAR ACTIERUI. ZEULUI
fiul lui Jupiter si al junonii, era zeul rdsboiului. Multe si mari rasboaie a purtat acest
zeu, intre cari cel mai vestit a fost cel in contra
Marte,

Cigantilor. Acestia, niste fiinte monstruoase, de o marime

i putere de nebiruit, sculandu-se impotriva lui Jupiter

si a tovardsilor lui, tap zei buni i protectori ai oame-nilor, Marte se repezi In contra hordei ingrozitoare,
(lus pe carul tras de telegarii si, i cu o loviturd
puternica izbi drept In frunte pe monstruosul Pelorus.
Doborindu-1 la pamant, trec cu carul salt peste corpul
-neinsuflefit al Gigantului. Sangele fasnindu-i din trupul
sau enorm, se spune c nro muntii de jur imprejur.
Pelorus, Ms.& nu e singur. El are un frate pe puter-nicul Mimas. Acesta, pe cand se lupt In and parte,
.

zareste cum a cazut Pelorus si se repezi ca o vijelie

s razbune moartea fratelui sau. Scufundndu-se In
mare vru sa smulga de acolo insula Lemnos si sa o
.arunce asupra zeului, ash putere ave el. Marte, ins,
previne lovitura i cu lancea sa isbeste pe Mimas
zdrobeste creerii, cari se imprastiara In toate
partile, In dreapta i In stnga. (Fig. 84).

Mai grea a fost lupta lui Marte cu gigantii Otos

www.digibuc.ro

234

G. POPA-LISSEANU

i Ephialtes, fii lui Aloeus. Aceti montri au incercat

sd excaladeze cerul, punnd muntele Ossa peste Olymp,

i Pelion peste Ossa. Zeii s'au speriat grozav i au

fugit mncnd pmnt, toti in toate pdrtile. Diana Insd

ca sd scape, s'a prefdcut in cerboaicd i a rupt-o la

fugd. Marte Insd li s'a impotrivit. Lundu-se la lupti
cu ei, a fost biruit, prins i pus in lanturi, din care
n'a scdpat dect dupd 13 luni.
Iatd cum cal-Ltd Homer suferinta zeului.
Ares 1nti sufer cnd odraslele lui Aloeus
Otos i acel Ephialt In strajnice fiare-1 legar.
Vreme indelung'a zacut In temnifa neagr de-aram:
5i prapdit ar ft fost el, zeul setos de mAceluri,
Dac'a lor vitreg mama', nespus de frumoas Aribea

Nu da de 5tire lui Hermes: acesta furat", pe Ares

Care 1ncepuse a se restrnge muncit de restristea robirii ').

Montrii se omorird intre dnii, cu ldncile lor

proprii, cnd Diana, sub acela chip de cerboaicd, II
pdcdli, ardtndu- se la mijloc intreei i fugind repede,
cnd cdtre unul, cnd cdtre celdlalt.

2. PROCNE $1 PHILOMELA
In Athena domni inteo vreme regele Pandion,
fiul lui Erichthonius i al nimfei Pasithea. Pandion se
cdsdtori cu frumoasa naidd Zeuxippe, cu care av doi
fii gemeni, pe Erechtheus i Butes i pe fiicele Procne

i Philomela. Pornind rdsboiu din pricina unei certe

cu Labdacos, regele Thebei, Pandion a fost biruit it
silit sa ceard ajutor dela regele Thraciei Tereus, un.
1) Homer, lliada V, 385, trad. G. Murnu.

www.digibuc.ro

\
-

Fig. 84.

Ares-Mars.
Statua, muzeul Boncompagni, Roma,

www.digibuc.ro

PROCNE SI PI-HLOMELA

235

Iiu al zeului Marte. Acesta sosete cu oastea sa i invinge

Tepede pe Labdacos si dispresoard oraul Athena, care

lusese asediat. Ca recunotintd pentru ajutorul primit,

Pandion da lui Tereus de sotie pe fiica sa Procne.

Dar nici lipmenaeus, zeul casatoriilor, nici junona,
zeita protectoare a sotiilor, nici Gratiile cele dragalase
mu luard parte la nunta lor. Numai Eumenidele, infri,coptele zeite ale mortii, i numai cucuvaia s'a aprotpiat de camera lor nuptiald. Cu toate acestea, noii
casatoriti plecara veseli in patria lor i furl primiti
.cu bucurie i onoruri de populatia de acas, din Thracia.

lar, cand Procne nscit pe fiul sat' Bps, bucuria i

-veselia era nespus de mare in toata tam
Trecura cinci ani, cand Procne cuprinsa de dor
pentru tam sa, se adresd cu aceste cuvinte barbatului
sdu Tereu: Dac md iubeti, lasa-ma &A ma duc
pa'na la soru-mea, sau du-te tu i add-mi-o s'a" ma
-vazd. Spune tatdlui meu, ca se va reintoarce repede

acas. Fericirea de a o vedea este cea mai mare

favoare ce a pute sd primesc dela tine. Tereu se
invot si porni. numai decat cu corabiile pe mare, spre
Athena. Infra in portul Pireu. Intlnindu-se ad cu
socrul sat', se imbratieaza i veseli pornesc spre oras.
Pe drum, Tereu spune socrului motivul calatoriei si
.dorinta sotiei sale. Ii fdgadue0e CA va aduce Indat
-pe Philomela Inapoi. In acest moment WA' CA sosete
-si ea, stralucind de frumusete si gdteli, mai dragalae

<leaf o nimfa. Dupd ce 10 satuta cumnatul, II pune

mii de intrebari despre soru-sa de departe. Inima lui
Tereu, insa, se aprinde de iubire, intocmai ca si paiele
in apropierea focului, intocmai ca surcelele uscate la
,dogoarea flacarii.

Frumusetea Philomelei ar fi fost in deajuns, ca

sa 1 zapaceascd: dar Tereu mai gdsia in sufletul sau
www.digibuc.ro

236

G. POPA-LISSEANU

si un alt imbold pentru amor. Thracii sunt cei mai

mari adoratori ai zeitei Venus. El arde de focul din
inima sa, arde si de focul de care ard top cei din
tam Thraciei. In patima-i nebuna nu se gandeste decat

sa ne1e pe tovarasile Philomelei, sa pacaleasca pe

bona ei. Vrea sa o ispiteasca prin daruri bogate, vrea
sa o cumpere, la nevoie, cu pretul regatului sau, &A_
o fure cu puterea armelor. Nu e nimic ce n'ar indrasn

in amorul su heinfranat si inima sa nu mai poate

rabda flacara ce-1 mistuia, Orice amanare Il nelinisteste: aminteste mereu de dorinta arzatoare a sotiei sale.

Dori* Procnei este acum un pretext al dorintei sale

patimase. Amorul l face bun rator. Dacd staru-

intele sale sunt atat de mari este cd Procne o cere ;

varsa chiar lacrimi, ca si cum Procne i le ar fi comandat.

Vai, cata ticalosie stapaneste inimile oamenilor

Staruinta lui Tereu, ca sa savarsiasca o nelegiuire,
trece drept o virtute. Aceasta crima trece In ochii celor
dimprejur drept un merit. Dar ce zic ? Chiar Philomela,
sarmana de ea, se uneste cu patima lui. Se arunca
bratele tatalui sau si-i cere cu rugaciuni sa o lase sa se
duca la soru-sa. Ii cere aceasta favoare pe viata ei, dar,
vai, in contra vietei ei. Tereu o priveste, o stapaneste
cu uitatura. In cele din urma, batranul e biruit de insistentele amandurora, i ii d incuviintarea, desi cu inima
stransa. Philomela incantata multumeste parintelui sui
top trei se dusera in palatul regal, unde se ospatara ca
mancari si bauturi. Soarele apunea, cand se despartira,
pentru ca sa guste binefacerile somnului.

A doua zi Pandion, luand mana ginerelui

gata de plecare, Ii incredintd cu lacrimile in ochi, pe
Philomela cu aceste vorbe: Prea scumpe ginere, ti-a
Incredintez tie, fiindca m sileste dragostea, fiindca a
vor cele cloud fiice ale mele, fiindcd o voesti i tu.
www.digibuc.ro

PROCNE 5I PHILOMELA

237

Dar te conjur, pe onoarea ta, pe rudenia noastr, p e

zeii nemuritori, Ingrijeste de ea cu dragoste de tata.

D-mi cat mai repede acest sprijin al bAtra netilor

mele. Orice amanare va fi pentru mine un veac Intreg.
Iar tu, Philomelo, e destul ca soru-ta e ash departe de
noi, grabeste-te sd te intorci cat mai curand acasd.
Astfel grdl si, In acelas timp, incArch de srufri
pe fiica sa, o incdrch de rugaciuni si de lacrimi. Prinse
intr'o mand mana lui Tereu si In cealaltd pe a Philomelei
si le stranse in ale sale. Ca semn de dragoste, le dete
la amandoi sArutdri pentru fiica sa si pentru nepotul
sdu de acas. In sfarsit, de abi puta sd le spund ultimul
adio, cand un oftat adanc si prevestitor de nenorocire,
II ies1 din pieptul skr sbuciumat. Philomela, insd, er
acum pe corabie, lopata despic valurile, iar pmantul
pare cd se IndepArteazd supt picioarele sale.
Barbarul rege tresalt de bucurie. Am isbutit, Isi
zice el In inima sa si uitandu-se la victim, nu-si mai
pute lua ochii de pe ea, intocmai ca vulturul care, dupd
ce a prins In ghiarele sale un iepure crud si 1-a asezat
In cuibul sdu de pe stana, de unde nu mai poate fugi,
isi fixeazd cu lacomie prada. Se zresc Ormii ThracieL
Cordbierii, obositi de vasluire, ies din corbiile lor si
fiecare se duce pe la sine, pe acasd. Regele, Insd, duce
pe fiica lui Pandion Inteo colibd ascunsd In fundul unei
paduri. Cand II intreabd palid si tremurand de frick
uncle e soru-sa, barbarul cu o durere fatdrit ii spune,

cd Procne a murit si c5, spre a crut pe btran, a

nAscocit el povestea cu invitarea, dar cd In realitate, a

venit sd o ia de sotie. Des prin sild a devenit sofa

lui, ea tot nu incet de a cherri in ajutorul sau, prin
strigate neputincioase pe tatl sat', pe soru-sa si mai
ales pe zeii din ceriu.
Tremur ca o mielusa fricoasa care, fiind rnit si
www.digibuc.ro

238

G. POPA-LISSEANU

smulsa din gura lupului, nu-si. mai gaseste 1inifea, sau

ca porumbelul care palpita de frica la vederea penelor
sale inrosite de sange si are groaza de ghiarele lacome,
:pe cari le-a simtit odata. In urma revenindu-si In firer
Philomela isi smulge parul din cap, se loveste In piept
cu disperare i ridicandu-si bratele spre Tereu, Ii striga:
.l3arbarule, ce ai facut? Nici rugciunile tatalui meu,
mid lacramile lui, nici amintirea surorii mele, nici fecioria

mea, nici dreptul de casatorie, n'a putut sa te miste,

monstrule crud? Ai profanat totul! M'ai facut rivala
surorii mele, iar pe tine, barbat a cloud surori. N'am meritat

aceasta soarta!
De ce nu-mi iai viata, perfidule, ca sa umpli mdsura

crimelor tale? De ce nu m'ai lovit Inainte de acest

incest monstruos? A5 fi murit cel putin cu cinste!
Dacd zeii vad toate, daca mai sunt zei In ceriu,
clack odata cu nevinovatia, n'a pierit totul, atunci va sosi
candva i ziva razbunarii. Eu insumi am sa vorbesc,

lsand la o parte rusinea. Daca voiu scapa odatd, voiu

grdi inaintea multimii; dacd, insk ma vei tinea ad, voiu
umplea cu tanguirile mele aceste pduri i aceste stand..
0 daca mi-ar auzi vocea mea Insus ceriul i daca ar
mai fi cineva acolo! Aceste amenintari umplura de furie
si de groaza inima tiranului. Cuprins de nebunie, scoase
din teaca sabia, prinse pe Philomela care i intinse gatul;
riadajduise ea, vaznd sabia, c o sa o omoare. Pe cand

striga mereu, invocand pe sora sa, barbarul Ii apuca

limba i i-o tale din radcira cu ferul. Ea caza, murmu-

rand Inca pe pamantul udat de sange.

Astfel se duse el la Procne, care vazandu-si barbatul, l'a intrebat de soru-sa. Nelegiuitul scoase un
geamat prefacut, Ii vesteste moartea Philomelei i prin
lacrami, o face sa dea crezamant vorbelor sale. Procne
i spinteca hainele impodobite cu aur, se imbracd In
www.digibuc.ro

PROCNE 51 PHILOMELA

239

.doliu, ridica pentru soru-sa un cenotaf, adic un mormnt

gol i, creznd Inteo minciuna, aduce jertfe mortuale

pentru sufletul Philomelei. jelete destinul surorii sale,

de1 altfel ar fi trebuit sd jeleascA.
A trecut un an. Ce pute sd facd Philomela? Locuinta ei er o temnit adncd, cu ziduri inalte. Fuga eft
o pzeau sentinelele. Gura ei mutd nu pute s destainuiascA nenorocirea. Durerea,Insd, ascute omului mintea
i In nenorocire se arat talentul. Imitnd arta acelor
vremuri, se apuc s brodeze, pe o testura de fire de
purpur, fire albe inchipuind crima lui Tereu. Dupd ce
a isprvit-o, a dat-o unui sclav, pe care 1-a rugat prin
semne s o ducd reginii. Sclavul, necunoscnd ce ava
In mn, o dete aceleia. Sotia regelui desfdoard tesatura i cetete povestea nenorocit a surorii sale! Cine
ar putea sa o creazd? N'a spus nici un cuvnt. Durerea
ii inchide gura. Indignarea ei nu pute fi ardtat prin
vorbe. N'are ragaz s plngd. Furia ei, Ins& o face s se
gndeascd la toate. Gndul ei e numai unul: rzbunarea.
Er tocmai vremea, cnd femeile din Thracia sarbdtoriau in srbtori orgiastice pe zeul Bacchus. Serbtorile se fceau noaptea. La umbra intunerecului, regina
iese din palatul sdu i se imbracd ca i celelalte bacchante

In haine prescrise de ritual. Ii acopere capul cu foi

de vita, ii pune pe umrul stng o piele de cerb, iar
pe coapsa dreapt -Ii atarnd o lance troar. Se repkle
In mijlocul pdurilor, urmat de o ceat de tovare
producnd groazA i furie, din cauz5 durerii care o simfi

in suflet. Procne imit delirul Menadelor, preotesele lui

Bacchus. Ajunge la lacaul ascuns al Philomelei, scoate
urlete teribile, strigA Evohe, sfrm portile, ia pe soru-sa

o imbracd In haine de bacchant& II pune pe cap o

cunund de ieder, i o fardte cu sine in palatul sau regal

Indat ce a intrat Philomela In aceast funesta cask

www.digibuc.ro

240

G. POPA-LISSEANU

s'a cutremurat de groazd i Ingsalbeni ca ceara. Procne

-vol sd sdrute i sd strngd in brate pe sdrmana sa

sord. Aceasta, insd, nu Indrsni s-i ridice ochii Care

aceea pe care o creded rivald. Cu fruntea fintuitd in

pdmnt, void sd jure, lund de martori zeii, a nevinovdtia ei a fost biruitd de violentd. Gndul 414 sp-imeh
prin semne.
Regina, aprinzandu-se de mnie, spuse Philomelei
care pranged: Nu cu lacrimj trebuie sd ne rdzbundm,
ci cu sabia, cu o armd mai teribild chiar decat sabia,
dacd existd In adevr vr'una. Da, sunt gata pentru toate,

chiar pentru o crimd, dragd sord. Vreau sd dau foc

acestui palat; cu facia in mnd, s arunc in mijlocu!
fldcdrilor pe nelegiuitul Tereu, sau sd-i taiu limba cu
sabia, sa-i taiu membrele, s-i scot ochii, sd fac sa-i
las prin mii de rani sufletul lui criminal. M'am gndit
la o faptd mare, dar nu tiu pana acum, ce anume sd
fac. Pe cnd vorbi astfel, /tps aleargd la mama sa i
vederea acestui copil o hotdri ce ave sd facd. Aruncd
asupra lui o privire sdlbatica. Ah, cum semeni tu cu

fatal tau! Spunnd aceste vorbe Mai i se pregti

pentru cea mai ingrozitoare crimd. Mania sa clocotid
in adncul peptului. Copilul se apropie de mama sa, o
saluta, se aruncd in bratele ei, o prinde cu mnutele
de gt i, cu desmerddri de copil, o sdrutd. Mama se
Induioeazd, Infrntd se potolete din mnie, ochii ii se
udd de lacrimi, fdrd sd voiascd. li simfi inima sa de
man/A, cum ii se insmui in fata copilului.
Intorcandu-i, insd, privirea dela copil in spre sora
sa, ii mdsoard i pe unul i pe celdlalt... Dece, ii zise
ea, unul md Induioeazd prin desmerddrile sale, pe cnd

celdlalt, lipsit de limbd, nu poate sd-mi grdiascd? El

md numete mama, de ce ea nu poate sd Ind numeascd
sord? Fiicd a lui Pandion, vezi tu a cui sofie eti? Eti

www.digibuc.ro

PROCNE 51 PHILOMELA

241

o pierdutd: fald de un brbat ca Tereu, mila este o

crimd. Precum o leoaicd pe malurile Gangelui smulge

puiul ce suge la snul unei cerboaice, tot astfel ea

.smulse i tart pe Itys Intr'un loc ascuns al palatului
i, pe cnd el 10 intinde mAinile spre mama sa i pe
cnd, prevzndu-0 nenorocirea, striga: mama, mamA,
aruncndu se de gtul ei, Procne ii Implnta un pumnal
in pept, fr s-i Intoarcd ochii. 0 singurd loviturd ar
fi fost de ajuns; Philomela, Tusk Ii tdid gtul. In urmd'
sfd0ard membrele incd palpitnd de vieat i pe unele

le puser s fiarbd In vase de aram, pe altele le

fripser in frigari pe carbuni aprin0. Pe podind er un
lac de snge.
pregdte0e
Procne- ascunde lui Tereu crima sa
un ospt din membrele copilului. Supt pretextul unui
banchet sacru, la care, dupd obiceiurile Athenei, numai
brbatul singur poate s ia parte, ea face sd piece toti,

sclavii. Tereu, eznd pe tronul sdu strmoesc, 1i

mnch pe fiul sAu. Orbirea sa a fost, insd, atAt de mare,
cd a zis: Aduceti-mi pe Itys. Procne nemai putndu-0
ascunde bucuria i arznd de dorinta de a i vestl

nenorocirea, Ii zise: Pe cine chemi, e cu tine.. Tereu

se uit de jur Imprejur i pe cnd ochii sai cdutau in
-toate partile i pe cnd vocea sa strigh necontenit pe
Itys, Philomela, cu prul despletit i respirnd moarte,
se repezl i aruncd capul plin de snge al copilului In
capul lui Tereu. Niciodat ca acum n'a dorit ea mai
Inuit s poat sa vorbeascd i sd-0 arete bucuria ce
simti. Regele Thraciei arunc masa cu un strigt de
toroare i chiamd din fundul Infernului zeitatile Eumenide. Scoase sabia i se repezi,dupd surorile ce o luar
la fugA. S'ar fi zis Ca' au aripi, a de iute fugiau. Si
in adevr aveau aripi. Una 10 luA sborul spre pduri,
cealaltd, purtnd Inca' urmele sngelui ce o ptase, zbur
Mitologia greco-romana In lectur ilustrati.

www.digibuc.ro

16

242

G. POPA-LISSEANU

pe lngd acoperiurile caselor. Una fu prefdcutd de zei

In privighetoare, cealaltd In rndunicl Insus Tereu.
a fost transformat Intr.%) pasdre, In pirpz, care, purtand
o creastd mare In cap i avdnd un cioc ascutit, urrndreVe necontenit pe Procne, rdndunica, i pe Philomela,
privighetoarea. Itys, zice-se, ar fi fost transformat In_
sticlete.
Dezastrul familiei sale bagd pe bietul Pandion Irt
Intunerecul Tartarului, Inainte de ziva fixatd de destin

i Inainte de a fi atins o lungd bdtrnete.

www.digibuc.ro

Fig. 85.

Aphrodita (Venus cenitrix).

Statu, muzeul Lummlui, Paris.

www.digibuc.ro

grtgCM&K-IngneMga

XIII. APHRODITA-VENUS
1. NATEREA ZEITEI
NaVerea zeitei frumusetii este plind de mister. Poetii
din lumea veche ne spun, ca din sngele ce a picat

In spuma marii din rana lui Uranus, cand a fost lovit

de fiul &du Saturn, s'a nscut o fecioard de o frumusete
fail seaman. Pe aceasta fecioard, numit Anadyomena

(adica deind din spuma marii) au luat-o valurile i

au dus-o mai Intaiu In insula Cythera, din sudul Pe loponezului; de. ad, undele au Impins-o spre insula Cipru.
Cand a ajuns In insuld i ia pus piciortwele ei delicate

.i udate de apd pe pmntul uscat, au Inceput sa

creasca flori mirositoare supt pa0 ei cei uori.
Venus, zeit a frumusetii, a iubirii i a prosperitatii,

are o putere nemrginita. Imparatia ei se Intinde peste

ceriu i peste pamant, peste vietatile marii i peste
vietuitoarele vazduhului. Ea strange legaturile dintre
oameni, formnd societatile, stabilete legaturile Intre
cele cloud sexe ale animalelor i, tot ea, face sa dea
mugurul plantelor i arborilor. .Berbecele, ne spune
un poet din antichitate In furia sa se repde cu coarnele-i dumanoase Impotriva altui berbece; se teme,
Insd, sa supere oile. Taurul, ale caruia mugete fac sd
Tasune Valle i padurile, In fata unei junce, devine blnd
www.digibuc.ro

O. POPO-LISSEANU

244

ca un miel. Venus, facand sa se imblnzeasca moravurile, a scpat ome'rireade slbaticia de odinioara.

(Fig. 85, 86).

Venus era si zeita amorului divin, a amorului

ceresc, numita Venus Urania, i zeita a amorului vul-

gar, Venus Pandemia, inchipuita Ware pe un tap.

2. AMOR $1 PSYCHE
A fost odata lute() tara deprtata, un imparat si
o imprteasa cari aveau trei fete, toate trei foarte
frumoase. Dar orict de frumoase au fost cele doll&
mai mari, totus puteai sa gdsesti in limn cuvinte cu
cari sa le numesti; cea mai mica, insa era de o frumusete att de rpitoare, a nu puteai gsi in graiu
vorbe potrivite si vrednice de o atare frumusete. Locuitorii din acea Ora, si strainii chiar, alergau cu.
grmada ca sa vazd aceasta minune de fata si cnd
priveau frumusetea ei dumnezeiasca, ramneau buimaciti si se inchinau la ea, intocmai ca la o a doua.
Venus.

Zvonul despre ea se dusese departe, In cetatile

vecine si in Wile de prin prejur, si se vorbi, CS

chiar Venus a venit pe pamnt sub chipul unei muri-

toare. Vestea s'a raspndit repede si toata lumea a

inceput sd creaza ca. era In adevar Venus in persoana.
Nimenea nu se mai ducea nici la Cnidos, nici la Paphos,
nici la insula Cythera. Toate altarele zeitei ramaser
goale, nimenea nu-i mai aducea jertfe, nimenea nu se

mai ducea pe la templele el Cand, Insa, se arat

Psyche, caci ash se chema cea mai mica fata a imwww.digibuc.ro

AMOR 51 PSYCHE

245

pdratului, toatd lumea Ii iesi in cale, toatd lumea II

se inchina; Ii se aruncau flori i Ii se faceau sacrificii.
Venus, vdzand din inltimea ceriului toate acestea,
se umplii de manie si, nemai putandu-si, conten1 ncazul, zise: .Ce, eu Venus, mama naturii, originea

tuturor elementelor, eu, care fac s rodeascd lumea

Intreagd, eu sa impdrtdsesc cu o femeie, cu o muritoare,

cinstea ce mi se cuvine numai mie ? Se cade s flu

eu astfel injositd? Adoratd in ceriu, s fiu eu pangdritd pe parnant ? SA' se impartseascd altcineva din rugd-

ciunile ce mi se cuvin numai mie ? Si cine e aceasta?

o ferneie muritoare! Nu! Are sd se cdiasca ea de

aceastd frumusete ce nu i se cuvine!.

De aceea, chiamd numai decat pe intearipatul

sdu fiu Cupidon si Ii zice: Dragd Mete, In numele
iubirii ce te leagd de mine, rdzbund insulta si ocara
adusd mamei tale, rdzbun-o, insd, pe deplin. 0 singura

rugdciune am: Fd ca aceastd fatd sd se infldcdreze

de iubire pentru cel din urmd dintre oameni, pentru
un orn nevrednic; ticalos si prapdclit, pentru un om,

cum nu se gdseste un

al

doilea mai ru pe tot

pmantui.

In vremea aceasta, cele cloud surori mai mari ale

Psychei s'au mritat dupd feciori de Impdrati si fiecare

avurd cate o nuntd strdlucitd. Numai ea, biata fatd,

del era admiratd de toatd lumea, nimenea nu se

gdsi s o ceard de nevastd, nici feciori de imparati
si nici mdcar un orn de rand. Atunci tatl ei, impdratul,

bnuind c trebuie sd fie la mijloc urgia zeilor, se

duse sa intrebe qaco1ul lui Apollo. Acesta Ii dete
urmtorul rdspun : Fecioara, gdtitd in haine de nuntd,
s fie pArdsitd p o stanc pripdstioasd si s a0epte
acolo o cdsdtorie funebrd. Logodnicul ei nu trebuie sd
fie un onn muritor, ci un rfionstru cu aripi, ca pasdrile
www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

246

de prad, un balaur ingrozitor, de care se tern pn

-i zeii, de care se teme pnd i Styxul cu undele sale
infernale.

Printii fetii cu inima obiditd, nu puturd s se

impotriveasc vointei zeilor i sd nu implineasca voia
ursitei. In loc de facle nuptiale, avnd torte de doliu,
In loc de cntece de nunt, scotnd urlete i bocete

Fig. 87. Psyche rapit de Zephir.

Compozifie de Prud'hon.

de Inmormntare, conduserd pe biat fat pn la

locul -arAtat i o lasard singurd pe vrful stncii. Tre-

inurnd de groaz, Psyche incepa s plng, cnd

deodat suflarea Zefirului o ridia pe sus i ducnd-o
lin o aeazd inteo vale, unde, pe o pajite verde plina
de flori, adorml. (Fig. 87).

Dup ce s'a deOeptat, s'a pornenit kite() padure

deasa, lng un isvor cu apd cristalind. Lngd pru,
www.digibuc.ro

44-v-

Fig. 86.

Aphrodita-Venus din Milo.

Statml, muzeul Luvrului, Paris..

www.digibuc.ro

AMOR 5I PSYCHE

247

scdldat de apele acestuia, se inltd un palat mndru,

zidit nu de mini de muritor, ci de un maestru dumnezeiesc. Zidurile

erau

acoperite cu basoreliefuri

de argint, lar pardoseala erd un mosaic cu pietre

scumpe, tdiate in mii de bucdtele i formnd fel de
fel de desemnuri.
Pdretii cdptusiti cu aur strdluciau ca un soare..
Pdred cd este castelul marelui Jupiter, castel pe care
aibd pe pdmnt, ca s triascd aici Impreun
a voit
cu oamenii.
Dupd ce privi incremenit si fermecat de attea frumuseti Psyche i lu curajul si cAlcd pragul palatului.
Ceeace a miscdt-o mai mult ad, er faptul c n'a vdzut pe

niinenea inlduntru si nici n'a gdsit acolo vr'un zdvor,

sau veo ingradire sau vr'un pdzitor. Dar, atunci deodatd,
ce te miri,
un glas nevAzut Ii ajunge la urechi.

stdpana mea, de aceastd bogdtie ? Tot ce vezi este

al Mu. Intrd in aceste apartamente, o bae este gata
pentru tine, ca sa-ti recreiezi trupul tdu obosit, urt
ospdt Imprtesc te asteaptd. Noi, a cdror glas 11 auzi,

suntem in slujba ta, suntem gata sd te servim.

Si, in adevdr, Psyche vdza o mash' Incdrcatd de
bucate. Se puse la mas ; vinurile cele mai sumpe,
mncdrurile cele mai delicate urmau unele dupd altele,

aduse parcd la adierea vntului, cdci nici un picior

de fiintd omeneascd nu se veded. Un concert divia
incepa
farmece urechile ; cntdretii insd, nu se
vedeau. Rapita de aceastd priveliste i totus plind de
groazd, biata Psyche astept pe mire, dar, acesta nesosind, o cuprinse somnul i adormi. Cnd s'a desteptat

in urtna, a auzit aceleasi glasuri misterioase, ca it

ajun; de eceleasi ingrijiri se bucurd ca si in ziva dinainte. Astfel trecurd mai multe zile, fArd s vazd pe
nimeni i, daca mirele ei veni s o viziteze, asta se

www.digibuc.ro

248

G. POPA-LISSEANU

Intampla noaptea, in timpul cand dormia, caci ea n'a

vazut niciodata nici pe stpanul acelui castel, nid pe
servitorii cari o slujiau. (Fig. 88).
De0 nu vedea pe nimeni, totu barbatul ei exist,
caci inteuna din zile auzl o voce care ii gral: Draga

Fig. 88. Amor si Psyche.

Dupg un tablou de Grard, Muzeul Luorului, Paris.

Psyche, scumpa inimii mele Psyche, soarta ta te

ameninta cu o primejdie ingrozitoare. Surorile tale,
turburate de gandul mortii tale, te cauta pretutindeni
i vor sosl in curand i acl. Nu da ascultare vaicarelilor lor i nu te supune sfaturilor ce-ti vor da, de
a cauta sa ma vezi. Aceasta curiozitate de a ma vedea,

www.digibuc.ro

249

AMOR $1 PSYCHE

ne va desparti pentru totdeauna, i te vor cufunda

pe tine inteo mare de nenorociri. Psyche multumi

brbatului de acest sfat si-i fgadul

va indeplini

dorinta.

Totus Psyche, aducandu-si aminte de oracolul lui

Apollo si gandindu-se c brbatul ei care, cu toatd

vorba lui cea dulce, era un monstru ingrozitor, e

cuprins de mare neliniste i nedumerire. Pe cand
stetea inteuna din zile, dusd pe gnduri, i se Ora
c aude In deprtare voci de femei, cari gemeau
sughitau i, ascultand mai cu bgare de seam, recunoscit vocea surorilor sale, cari ii plangeau soarta ei
nenorocit. Induiosindu-se de aceasta i dorind s-si
linisteasc familia, se rug In gand de nevAzutul ei
dea voie s porunceascd ceeace o vol zefirului. Numai cleat cele cloud surori sosind la stanca,
unde fusese parasit Psyche, au fost ridicate de Zefir
brbat

pe aripile sale si aduse In palat. Dupd ce se imbrdfisar, Psyche le art toate bogdfile palatului ei,
le art grdinile superbe si terasele de unde vederea
n'avea nici o margine : atatea minuni nu puturd s
facd decat s mdreascd gelozia surorilor sale, destul
de geloase de mai Inainte i incepurd s o ispiteascd cu fel de fel de intrebari asupra brbatului,
care

Ii

dAduse atatea

bogApi.

Sarmana

Psyche

nu-si vzuse niciodat brbatul si nu pute sa le

satisfacd curiositatea. In fiecare zi cele cloud surori
veniau In vizit la Psyche, si-i descrieau pe brbatul
ei, ca pe un balaur Ingrozitor i hidos. Atunci Psyche
se hotari, In cele din urm, s caute s-i cunoasc
si ea brbatul.
Intr'una din nopti, pe cand totul prea c e adormit In palat, Psyche afrinde o lampd cu untdelemn,
se apropie de pat si vede pe fiul Venerii, pe Cupidon.
www.digibuc.ro

250

G. POPA-LISSEANU

Langa el era un arc, o tolba si sgeti. Lua o sgeata,

cu care i pricinul o rand ward inoculandu-si o mare
dozd de amor, chiar pentru zeul amorului, brbatul ei.
Dar, pe cand isi admir cu infocare pe fermecatorul ei
Wrbat, o picatura de untdelemn pica pe umrul Amorului, desteptandu-1. De atunci Psyche nu mai are
barbat; Cupidon o paraseste, lsand-o singura pentru
totdeauna.
Psyche desnadajduita alerga In campii si pier-

cluta se arunca In valurile unui rau, care curgea pe

acolo. Fluviul nu vru ss o Inghip i valurile o duse
sanatoasa la mal. Atunci zeul Pan, care era pe acolo,
li povesti Ingrozitoarele porunci ce ddduse odinioara
Venus fiului ei Amor.

A doua zi, surorile Psychei venir de dimineata

la stnca, pentru ca Zefirul s le &Ica la palat, unde
-sa afle rezultatul sfatului lor. Increzandu-se In adierea
vantului, se lsar de pe stanca i cazura jos pe parnant,
uncle hied gasite, a doua zi, moarte. Zefirul nu primise

ici un ordin dela Cupidon, cad Cupidon era bolnav

de arsura cpatata la umar i gemea pe patul mamei
sale Venus, care inchizandu-1 in camera ei, it certa
pentru fapta ce facuse.
In vremea aceasta, Psyche ratacia, zi si noapte,
cautandu-si barbatul care a parsit-o. Isgonit din toate

partile se hotari sd vie la zeita si

ceara iertare.
De ad inainte, ins, Incep chinurile Psychei. Mai
intaiu zeita o dete pe mainile servitoarelor sale, Grija
i Tristetea cari o legard i o batura Ingrozitor. In urrna
li dete sa implineasca sarcini mai presus de puterile

ei. Astfel dinteun moilnan de graunte de tot

felul,

amestecate, Psyche a fost silit sa aleaga, pan seara,

-toate grauntele de grau. Lucrarea fiind peste puterile
ei, pe cand biata Psyche stetea amrata, unei humid
www.digibuc.ro

AMOR 5I PSYCHE

251

Ii se tacit mild de ea i chemand pe celelalte furnici, pand

seara, toate grduntele au fost alese.

Alta data', zeita poruncl Psychei

aducd un fulg

din lana de aur dela oile, cari pdteau singure

dumbravd din apropiere. 0 trestie verde din matca unei
rape Incepa s vorbeascd i sd-i spuie, ca nu cumva
sd se apropie de oi la amiazi, cad atunci oile sunt
turbate, dar CA, mai farziu, rdcorindu-se vremea, s
scuture crAcile pomilor i vor cdded fulgi din lana de
aur. Astfel implini i aceastd poruncd a zeitei.
Alta data Ii poruncl s aducd un ulcior de apd
din isvorul ce ud bdltile Styxului, din Intern. Pe aman-

doud malurile paraului se vedeau capete de balauri,

cu pleoapele nemicate, dar cu ochii deschii. Ape le
nsdi strigau: Inapoi, ia sama, ce faci, fugi, ai s mori !

Pe cand ea sate astfel incremenit, un vultur, lsandu-se din ceriu, Ii lud ulciorul,
umpla de apd vi-11
dete Psychei, care II aduse acasd zeitei.
In cele din urm, Venus trimise pe Psyche sd se
ducd chiar la palatul Intunecos al Proserpinei din Intern, ca
aducd, Inteo cutie, o parte din frumusetea
divind a zeitei mortilor. Erd convinsd cd nu se va mai
intoarce de acolo. Cum sa se coboare sdrmana Psyche
In locaul mortilor? Plecand, pe drum dete de un turn
Malt, unde se sul cu gandul sd-i facd de samd, arun-candu-se din varful turnului; dar, deodatd auzl un glas,
care o sfdtul, pe ce cale s apuce i cum sd umble,

ca s ajungd la Proserpina. 0 sfdtul, Ms.& nu care

cumva sd deschizd cutia i sd se uite la comoara tainicd a frumusetilor dumnezeeti.

Psyche trecit raul mortilor pe barca lui Charon,.

Mai pe Cerber sd nu latre, dandu-i o anumitd pldcintd
OHM cu miere i ajunse la Proserpina, care i dete
pentru Venus cutia cerutd. Dar, la Intoarcere, Psyche

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

252

curioasa i gndindu-se cA poate i-ar catiga din nou

iubirea lui Cupidon, Impodobindu-se cu frumusetea ce
cu atta greutate aduce In cutie, se hotart sa desfacd
capacul. Cu mult greutate, isbutind sa deschizd cutia,
In ea nu gs acea frumusete divina, ci ie1 din ea,
.deodatd, un abur dAttor de moarte, care, cuprinzndu-i
simturile, o lsa teapAnd In mijlocul drumului.
Acolo o gsi Cupidon, care isbutind s scape pe

fereastr din casa mamei sale, o atinse cu o sageata

i o reInvi. Apoi o trimise la mama sa cu darul Pro-serpinei.

Cupidon porneVe deadreptul la palatul lui Jupiter

i, cu lacrami In ochi, 11 conjur sd-i dea de sofie pe
Psyche. Tatdl zeilor i al oamenilor se Invol i, pe
-deasupra, Ii dete fetei i nemurirea: suftetul e nemu-ritor. Din cAsatoria lor se ndscii o fiia, numit Voluptatea.

3. PYGMALION SI STATUA SA
In nici o Ord din lume n'a fost mai mare puterea
zeitei Venus, ca In insula Cipru, i In nici o far din
lume n'a fost mai multe femei uuratice ca In aceasta
insula. Tinuta liberd a femeilor i moravurilor lor uuratice a dat de gndit sculptorului Pygmalion care, In
cele din urmA, s'a hotArIt sa nu se Insoare niciodat,
s rdmie burlac toatd vieata, sd trdiascA adica celibe.
In Inchipuirea sa de artist, femeia trebui sa fie cu
-totul altfel, dect cele pe cari le vede el zilnic; femeia,

dup el, trebui sa Indeplineascd mai ales cloud con(litiuni: castitatea i gratia, adica cinstea i drgld-

www.digibuc.ro

PYGMALION 51 STATUA SA

253

enia. 0 astfel de femeie, ca cea imaginatai de el, era

femeie ideala, o femeie cu calitati superioare, o
temeie care nu se putea Oslo In realitate. De aceea,
ca sculptor ce era, a sculptat o statua de filde, care
mntrunia idealul de castitate i In acela timp idealul
de frumusete. Aa de reuit a fost aceasta lucrare,
cd Pygmalion se inamoreaza de ea, Ii indrgl statua,
ca i cand ar fi fost o fiinta vie. Zapacit de iubire, cu
inima invapaiata, artistul se apropie de statua sa. 0
atinge cu degetele, o atinge cu mainile sale. E un corp
cu vie*, ori un chip rece de filde? Un idol? Nu se
poate. Ii sarutd idolul i i se pare ca. primete i el
sarutari. It vorbete, converseaza impreuna. Cand o
atingea cu degetele, i se parea ca degetele Ii se infig
In carne i se teme totu, ca nu cumva sa-i ramaie
vr'un semn pe corp. 0 desmearda, o gatete cu giuaericale, i pune cercei la urechi, inele In degete i
bratare la maini ; Ii pune pe cap cununi de flori, cu-nuni de margaritare; o Imbracd chiar cu haine i o
gatete cu fel de fel de podoabe. Dar, totu, pare Ca-I
ade mai frumos desbracata. 0 culca pe un pat invelit

In haine de papura. and o vede pe puful moale, se

e xtaziaza Inaintea ei. Nici nu-i poate Inchipul, ca n'ar
ave vieata. (Fig. 89).
Sosise sarbatoarea zeitii Venus. Ciprul intreg, mic
i mare, copil i batran, femei i barbati, celebrau
aceasta zi frumoasa, aceasta zi de primavara. Se faceau
jertfe In toate partite, pe la toate altarele. Supt cutitul
preotilor, cadeau victimele impodobite, pe coarnele lor
aurae, cu bendite strlucitoare. Fumul jertfelor se ri.dica de peste tot locul. Pygmalion lud i el parte la
sarbatoare. Aprinse focul i-i pusese i el ofranda pe
altarul inchinat zeitei. Ii ridica in urma mainile i pri-

virea spre cer i zise cu glas tare: 0, zei prea pu-

www.digibuc.ro

254

G. POPA-LISSEANU

ternici, dac aveti in adevr atta putere, faceti ca s.

am i eu o nevast dupd inima mea.
Nu indrazni sd aminteascd de statua sa de acas,

dar adause ,sd semene cu fecioara mea de fildep.

Venus, In cinstea cdreia se fce aceast srbatoare
i-a auzit rugciunea i-i Intelese gndul. In semn de

Fig 89. Pygmalion cram' vieat statuei sale.

Dung un tablou de Girodef.

aprobare, zeita faca ca fladra de pe altar sd se aprinza

de trei ori, i de trei ori s se ridice In sus spre ceriu,
o prob aceasta ca rugciunea er primit.
Plin de ndejde i curaj, Pygmalion se Intoarse
l'n fuga acas', la statua sa cea drag. Cum er ae-

www.digibuc.ro

PYGMALION 51 STATUA SA

255

zatA pe un pat de puf, se apleacd asupra ei i o Incared de sArufri. Dar, ce sA vezi? Doamne ! buzele
ei sunt calde. 0 sdrutA din nou. Tremurand i plin de
club*e, Ii pune mat-La pe piept. Inima Ii bdtea ; fildeul

se inmuiase i-i pierduse tria de altAdat. 0 apasA

cu degetele. Acestea i se infipserd In carnea ei. Pygmalion se mill de vedenie, se bucur de fericire, sA
-teme sd nu se Inele. Avea, Ins, In adevAr viatA.
Pygmalion aduce multumiri zeitei, care a voit sA
asiste la cdsdtoria sa. Din aceast cdstorie s'a nscut
Paphus, intemeietorul oraplui cu acela nume din insula Cipru, oras vestit In antichitate pentru cultul Ve-nerei, numit i Venus Paphia.

4. EROS-AMOR (CUPIDON)
Amor, numit la Romani i Cupidon, este fiul Ve-

nerii. Puterea sa e nespus de mare. Cand mama sa

Venus voiete s-i arate influenta, i- o aratd prin mij-

locirea fiului ei Amor. El a unit pe Uranus cu Gea

ceriul i pAmantul, fAcand sa se nascd prima generatie
(le zei; el atrage fiintele unele spre altele, el face &A
se reinoeascd i sA ddinuiascd rassele de oameni, de
animale i de plante.

Amor este, insA mic, este un pitic. Pe cand top

zei creteau Mtn:, zi, cat cresc oamenii Inteun
an, Amor stetea pe loc. Ingrijorat de aceasta, mama
sa, Venus, alergA la zeita Themis, zeita care put.ea sA
prezicd viitorul, cerandu-i un sfat, i rugand- o sA o
ajute In necazul ei. Themis rdspunse Venerii, Ca' fiul
ei ar putea sA creascA, numai dad ar avea un loyal*

www.digibuc.ro

256

G. POPA-LISSEANU

dacA ar ave un prieten, pe care sd-1 iubeascl Singur

singurel, amorul ar rmnea pe loc, nu ar face nici un

progres. Mama sa i dete atunci pe Anteros, adec.

amorul imprtdit. Copilul ei a inceput atunci s creasc,

sd se fac mare, s fac progrese in societatea acestui

Anteros. Cnd Eros se gsete impreun cu Anteros
creVe, cnd, ins, Anteros II parAseVe amorul scade,
se face mic, devine pitk. (Fig. 90).
VS LEITyS t\l/v1PH IS

NITR.0 D I S

voi-soAN1

Fig. 90. Eros i Anteros.

Relief in Neapol.

Cupidon este zeul care a imblnzit fiarele (Fig. 91),

care a imblnzit moravurile sdlbatice ale oamenilor.

Toat lumea Ii tie de fricA, pand i zeii. Se spune c
Jupiter a prevazut la naVerea lui Amor cte nenorociri
va aduce el in lume, i, de aceea, a obligat pe mama
lui, pe Venus, s se scape de acest
sa se- desfac
de el, s-I expue undeva, cum era obiceiul pe atunci,
ca sA se prpAcleascA. Venus ca orice mam6, a cAutat

www.digibuc.ro

EROS-AMOR

257

s-si scape copilul de mnia marelui Jupiter i, de

aceea, l-a ascuns inteo pdure. Aid, neavnd cu ce
s se hrnease, bietul copilas a fost nevoit sa suga_
laptele fiarelor slbatice. Din aceast pricin, zeul.
Amor s'a fcut un zeu crud, un zeu slbatic i fioros,
as de crud, ca toata lumea se plnge de cruzimea lui..
Du lce Venus, fiica a mrii si a stpnului Olym-

pului, ash cnt un poet din vechime, de ce te-ai

Fig. 91.

Puterea amorului.
Dup G pialri antia gravaff.

ridicat impotriva noastrd cu atta patim ? De ce ai

dat viat acestei npaste, lui Amor, zeu slbatic
neinduplecat? Sufletul lui este cu totul altfel de cum_
ii

este figura. De ce i-ai dat aripi, de ce i-ai dat

putere s arunce sgeti as de departe? Nimeni nu_

se poate ferl de grozavele lui lovituri (Fig. 92).
Pe la miezul noptii, cnts poetul Anacreon, cnd
toti muritorii i dorm somnul lor adnc, iat c soseste
Amor, si, lovind, scuturd clanta usii mele. Cine-i
acolo ? strigai eu. Cine vine s-mi turbure visurile-mi
-

Mitologia greco-roman in lectura ilustrati.

www.digibuc.ro

17

258

O. POPA-LISSEANU

placute la ora asta?

Deschide, Imi raspunde de

afara Amor. Nu te teme, eu sunt un blat mic. M'a
udat ploaia de tot, luna a disparut de pe ceriu i m'am
perdut In intunericul noptii.

Fig. 91 Eros intinzand arcul.

Muzeul CapitOlfului, Roma.

cAuzind aceste vorbe ma cuprinse mila; aprind

lampa, deschid up i vaz un baieta cu aripi, at arc
i tolba. ll apropiu de caminul meu cel cald, 11 Incal-

www.digibuc.ro

EROS-AMOR

259'

zesc mnutele sale In mna mea, iar cu cealaltd mna

Ii $terg frumu$el pdrul udat de ploaie.
cDupd ce $i-a revenit putin In fire, imi zise:
Haide s incercdm acest arc $i sd vedem, nu cumva
1-a stricat umezeala ? II Intinde $i-mi strpunge inima,
Intocmai cum ar face o albind. Apoi sare, rznd plia
de Mutate: 13ticurd-te, dragd, Imi zise, arcul meu e
sdndtos, dar inima ta e bolnavd.

Inteuna din zile, pe cnd Amor se tick ca un

copil zglobiu, inteo grdind plind de trandafiri, n'a bd-

gat de seamd a o mica albind culege miere dinteco

floare. Puse mna pe ea. Albina i-a Infipt acul $i 1-a
intepat In degetul cel mic dela mnd, Tipnd alerg5
numai cleat, In zbor, la mama sa $i ii zise cu lacrmi
In ochi: .Vai de mine, mor, m'a mu$cat un $arpe cu
aripi, un $arpe cdruia fdranii 11 zic albind. Venus
mngindu-1, II rdspunde: .Dacd Infepdtura unei mu$te

care face miere, te-a supdrat a$ de mult, ce trebuie

sd sufere ,aceia, Re cari ii strdpungi tu cu sdgetile
tale ?.

5. ADONIS
Adonis a fost fiul lui Cyniras $i al Mirrhei. Myrrhe

fiind prefcutd Inteun arbore, arborele din care se

extrage mirul

ciiipilul, cdrula ii dete ea na$tere, nepu-

tnd fi crescut de mama sa, a fost crescut de nimfele

Naiade, pe iarbd moale $i stropit de lacrdmile mamei
sale, roua mirului. Adonis erd frumos -ca $i un Cupidon,

$i semnd cu acesta deisminune; doar cd sgetile II

lipsiau.

www.digibuc.ro

260

G: POPA-LISSEANU

Vremea trece pe nesimtite. Ea pare Ca' sboar, i

nimic nu este aa de repede, ap de iute, ca fuga

anilor. Azi suntem copii, mine brbati i poimine
batrni. Copilul Adonis, nscut de un copac, bdiat mai
ieri, cel mai frumos dintre bdieti, se face acum flacau
se face brbat voinic, voinic frumos, cum n'a mai fost
tun altul. Chiar zeita Venus II Indrgl, chiar ea prinse
patim de el.
Pe cnd Cupidon-Amor dede o srutare scumpei
sale mame Venus o sgeatd, ieind pe jumtate din
lolba baiatului, atinse snul mamei. De atunci Venus
simtindu-se rnit In inim, fu cuprins de iubire, de
o iubire pentru un orn muritor, pentru Adonis.

De ad Inainte, Venus 4i uit de frumoasa sa

insul Cythera, i uit de plcutele trmuri ale pH
sale. Chiar Olympul nu-i mai place de acum. Pentru
,ea Adonis e mai mult decal ceriul. Peste tot locui
InsoteVe pe tnr, e tovar4a lui nedasprtit. Mai
inainte de a fi cunoscut pe Adonis, zeita ave o singurd grije, grija de a-0 vedea de frumusetea sa, la
umbra rAcoroas a mirtului. Molaticd i plind de nuri,

Venus 4i petrecuse mai Inainte vremea numai cu

gdteala trupului ei svelt i gratios; acuma, Tusk descult, cu rochia ridicat pra la genunchi, ca i zeita
Diana, cutreerd Impreun cu Adonis muntii i pdurile
i stncile. Dar cinii i-i asmut. nu Impotriva mistreflor, a lupitor, a urilor i a leilor; ci numai Impotriva
animalelor neprimejdioase, Impotriva iepurilor, a cprioarelor i a cerbilor.

Adesea ori gsindu-se la vnat cu scumpul ei

Adonis, 11 povtui: Fii curagios, dragul meu Adonis,
numai cu duvrtanii fricoi; nu caut sa-ti pui In pri-

inejdie fericirea. Fiarele au dela natur arme de apdrare teribile. Nu te vari In pericole. Crede-md, nici

www.digibuc.ro

ADONIS

261

ivarsta ta, nici frumusetea ta, nici drAgAlAenia ta nu

e In stare sA inblanzeascA pe lei sau pe mistrefii cei
ogrozavi. Fugi, scumpul meu, fugi de fiare i ferete-te,
ca sA nu-ti fie inteo zi fatal curajul tau.

Dupd ce d'Ad intfuna din zile astfel de sfaturi

frumosului ei Adonis, zeita i inhamd la car lebedele
i se Malta' In vAzduh, pornind-o spre naltul Olymp.
Sfaturile zeitei, IngA, nu puteau decat sA dea Indemn
-tankului i, In loc s se fereascd de primejdii, el din
potriv spre a-vi ariit voinicia cAuta primejdiile. Intr'o
zi se WA dupA un mistret, pe care 11 urmArl mult timp

cu securea In mand. Infigandu-i In slnind arma ascutita, porcul sAlbatic, inainte de a cAde, se repezi
furi asupra tanArului, i Infipse coltii In pulpele
lui i-1 dobori jos, scldandu-1 In sange.
Carul uor al Cythereei alunech tocmai prin vAz(luhul nemarginit, cand de departe, simti vditAturile i

fpetele scumpului ei Adonis, care i dedea sufletul.

Ji intoarse numai decat zborul albelor sale pasAri, i
scoborandu se din inaltimile ceriului, zrete, vai... Ce

privelite! Adonis rece ca ghiata Thoth In valuri de

snge. Zeita desnAdAjduit i sfaie sanul, Ii smulge

pArul i se lovete In piept cu palmele sale tremurande. Totul, era In zadar. Ah, soart crudA! zise zeita.

Totu, tu nu vei fi supus legilor ei. Nu, scumpul meu

Adonis, tu vei trl ca o amintire a durerii mele. De
atunci, In fiecare an se sArbdtorete In Asia, i grecia
i Italia Adoniile, o sArbdtoare care ling dousa zile,
primAvara la echinoctiu. Cu aceastA ocazie, se cantau
cantece, numite adonice, cari ardtau disparitiuea i
invierea vegetatiunii.

www.digibuc.ro

262

G. POPA-LISSEANU

6. AESACUS
Aesacus a fost fiul lui Priam i al sotiei acestuia
Arisbe. Neplacandu-i viata sgomotoas dela ora
luxul regesc dela curtea tatalui sdu, trai mai mult print
singurAtatea muntilor i prin lini0ea cmpiilor. La

Troia, pe la curtea tatalui sdu, veni rareori, i card

venia, nu ti cum s scape mai repede; cu firea sa
blnda i delicat nu se potrivi de loc fastul curtii
regale. Inima tnrului nu er, 'frisk nesimtitoare. In,
ea arde cu bobotaie flacara iubirii; se Indragostise
anume de nimfa Hesperia, pe care o iubi cu patinf.
0 urmari far rgaz In toate prtile i In tot locul.
Inteuna din zile, cam pela amiazi, Aesacus zdri,.
pe malurile Inverzite ale unui ru, pe Hesperia, uscndu-i, la razele calduroase ale soarelui, cositele despletite i resfirate pe umerii ei cei albi ca zpada,.

Surprins pe nea0eptate de tank, fata Infiorat o lud

la fugd i fugi mncnd parnnt, intocmai cum fuge
cerbul Ingrozit de dintele lupului, Intocmai cum fuge
rata de baltd de ghiarele vulturultii, cnd, departe de
lacul ce o adapostete, aceasta da pe neateptate peste
ea. Dar i Aesacus e sprinten de picior i el Oie s.
fuga. Pe tna'r II Intete0e amorul, Ii (Id puteri dragostea-i Infocata; pe fata, 'frisk o fac iute i sprintena.
'-groaza i desnadejdia.
In fuga ei nebun dd peste o viperd Incolacita irk
,

iarba. 0 calca. Aceasta o apucd de picioruul ei descult i o muca. Veninul lasat In rana face pe biata
fat s Inceteze de a mai fugI i, In acela limp, i
de a mai trl. Moare. In desnadeidea sa, Aesacus
prinde In brate i nebun de durere i de cdint, Ii

www.digibuc.ro

AESACUS

263

strigd pierdut: .Nenorocitul de mine, de ce te-am gonit,

vai, de ce te am gonit? Dar puteam eu sa presimt

nenorocirea? A5 fi cdutat eu sd pui mna pe tine in
aceste conditiuni? Srmanul de mine! Doi in5i am
-uneltit In potriva vietii tale, 5arpele cu mucdtura lui

eu cu fuga mea. Ah, dar a fi mai crud dect

aceastd reptild, dad n'a5 cdut s rzbun moartea ta
prin moartea mea proprie.
Astfel grl 5i disperat se aruncd de pe o stnc,
indcinatd de valurile mrii, In mijlocul undelor albastre.
Zeita Thetis, Insd, cuprinsd de mild pentru nenorocirea
ilcdului 5i pentru inima lui cea simtitoare, Il uurd In

cadere 5i acoperindu-1 cu pene, Inainte de a fi ajuns

in apd, Il scapd astfel dela o moarte sigurd. Suprat
'Mc de aceast mnd ocrotitoare, Incepe sa se viete
de cruzimea destinului care, neldsndu-1 s moard, II
sile5te sd triascd chiar dupd moartea iubitei sale.
De aceea, se ridicd din nou pe aripele sale 5i plin de
furie se repez1 cu putere In valuri. Penele, Ins, nu-1
las sd se ducd la fund 5i-I opresc astfel dela pieire
In necazul sdu neputincios, se aruncd mereu In apd,
cautd sd se afunde tot mai adnc, dar mereu scapd
dela moarte. Dragostea lui pktimae II face, Insd, s
slbeascd. Picioarele Incep sd i se lungeascd i s i
se subtieze, iar gtul s i se Intinzd nebunete. Se
Indragostete de apd 5i, scufundndu-se mereu in ea,
se preface In pasere 5i-i capdtd porecla de scufundaciu,
bodrlan.

www.digibuc.ro

.4111e41

MMMgn

XIV. HERMES-MERCURIUS
1. NASTEREA ZEULUI
Mercur, zeul comerfului, al inventiunilor, al descoperirilor, al poefilor, al oratorilor, al hotilor
al sufletelor celor morti, era fiul lui Jupiter si al Maiei,

fiica lui Atlas. De mic, din cea mai fragedd a sa co-

pilrie, se vedea c avea s fie ceva de capul luir

cad, de abi vzuse lumina zilei, In a patra oar chiar,
dela nasterea sa, mititelul prunc, se deslipl dela s'anult
mamei sale si fard s bage cineva de seam, parsind
leaganul i pestera Cy Ilene, din Arcadia, unde se

nascuse, Se apuca sa faca o hope, se apucd sa fure

frumoasele vaci ale fratelui sa'u Apollo, zeul soarelui.
WA', cum cnt un himn homeric nasterea zeului:
.Indata ce Mercur, zeul crepusculului, iesi din sanui

mamei sale, nu stata linistit in scutecele sacre, ci,

srind deodat din leagn, treat pragul pesterii sale
intunecate. Ad, in drum, dete peste o broasca tstoas,
care, tarindu-si pasii si inceti ciugulia iarba i flori

de pe livada dela intrarea pesterii. Fiul lui Jupiter,

cum o Ova, o lud In manutele sale, ca pe o jucarie
placutd, si piin de bucurie, se intoarse acasa.
Dupa ce omori broasca, goll tstul cu niste foarfece. Apoi taia niste trestii de aceeas lungime, pe cari
www.digibuc.ro

Fig. 93.

Hermes-Mercurius.
Slata de bronz, Florenla.

www.digibuc.ro

NASTEREA ZEULUI

265

le vr In spatele tstului. De jur Imprejur Il acoperi

cu o piele de bou; apoi Ii potrivi o cheutoare cptuit cu pele de capr; In urm adaogd sapte coarde
armonioase, fcute din mate de oaie.
Lund In mini acest instrument, (chelps --fast si
BM)
lovl In cadent cu un arcus si-I Mat s scoat
niste sunete armonioase. In utm, zeul se puse s cnte,
improviznd niste versuri melodioase i, precum flcii

la petrecerile lor se dedau la tot felul de apropouri,

-tot astfel Mercur, cnt, facnd haz, conversatiunea
dintre Jupiter si mama sa Maia, i cnt nasterea sa
stralucit, cnt pe tovarsele nimfei,ldcasurile ei bogate,
tripozii i bogatele basinuri, cari se gsesc In pestera
sa. (Fig. 93).

Din frageda lui copilrie, Mercur art aptitudini

pentru a deveni odat zeu al hotilor. In prima zi a

nasterei sale, a furat tridentul lui Neptun, sgetile lui
Cupidon, sabia lui Marte i cingtoarea Venerii. lar spre

sear, chiar In acea zi, se duse la Pieria, unde flied

boii, pe cari Ii pzi Apollo, si pentru ca acesta s nu
le poat da de urm, Ii Masi s mearg deandrtele.
De ad se duse la Pylos, unde sacrificd doi boi zeilor
din Olymp, iar pe ceilalti Ii ascunse dupd un munte,
Inteo pestera 1).
Cnd Mercur a fdpfuil furtul boilor lui Apollo, n'a

lost vzut de nimeni altcineva, afard de Battus, care

pazi, pe acele locuri, turmele bogatului rege din Pylos,

Neleus. De aceea, temndu-se sa nu fie denuntat, se

apropid de cioban
cu vorbe ademenitoare II apucd
de mnd si Ii zise: Prietine, daca cumva te-ar Intren
cineva despre aceast cireadd de vaci, spune-i verde
1) Mercur este personificaflunea crepusculului de searg, care furg la
asfinf it razele soarelui, ale lui Apollo.

www.digibuc.ro

C. POPA-LISSEANU

266

i respicat, c n'ai vzut nimic; iar ca rdsplata pentru

acest serviciu ce-mi fad, uite i druesc aceasta junc&

frumoas.. Fii sigur de tinuirea mea, Ii rdspunse

Battus, primind junca. Mai curnd va trd secretul
aceasta piatra cleat mine.,
i, In acela timp, ii artk
zeului o piatra. Mercur se preface Ca' pleacd i dup
cteva minute se Intoarce, cu fata i vocea schimbatk
i Ii zise: la ascult, pAcurariule, nu cumva ai vazutpe aici ni0e vaci? Te rog, dd-mi o mn de ajutor s
le caut i dac tii ceva, nu-mi ascunde taina unei hofiL
In schimb am s te cinstesc cu o junc i cu un taur...
I3Atrnul cioban, vaznd c i se d o indoit rdsplat5,
dect aceea pe care o primise, Ii zise: Ai sd le gdseti
dup acest munte; sunt sigur c se gsesc acolo.
In adevr vacile erau acolo. Mercur ncep s rzd i-i
zise: m'ai trdat, vicleanule! In urmd II metamorfoz.
Inteo piatr, care de atunci se numete piatra de Incercare i care serve0e s cunoa5tem, dacd aurul e bun

sau e
Cnd se Mal sear, micul zeu se Intoarse pe nlfimile muntelui Cyllene, unde s'a ndscut, i tiptil-tiptil, se
strecura In locuinta sa. Ajungnd ad, In pestera sacrk
pseste fard sgomot si pe furis, cum o fac toti hotii, si
ajunge prt la leagnul s5u. Se InvleSte In scutecele
sale si ca un copila nevinovat stete culcat, jucndu-se

intr'o man* cu fasa, In cealaltd cu o lir. Dar zeut

nu put s-si ascunz fuga si de divina sa mam. De
aceea, Ii grl ea astfel: 13lestematule si Indrasnefule,.
de unde vii tu, copil ce esti, prin Intunericul
MA tem c puternicul Apollo o s te arunce In lanturi

grele, o sa te smulgA din acest locn sau o s pue

mna pe tine prin valcele, cnd vei umbl dup hofit
indrsnete.

Mercur, Ins, ii raspunse cu aceste vorbe pline de

www.digibuc.ro

NAUEREA ZEOLUI

267

viclesug: Scumpd mamd, de ce cauti tu sd m sperii,

ca pe un copil nevoias, care de abi cunoaste inseld-toria si care tremurd la glasul mamei sale. Eu vreau.

sd-mi continuu acest mestesug, care mi se pare cel

artai bun pentru gloria ta si pentru a mea.
Apollo n'a putut sd gseascd nici o informatie in
privinta boilor i vacilor sale; fiindcd, insd, observase
o pasere care strdbdtea intinsul ceriului cu aripele ei

repezi, recunosca indatd, In calitatea sa de profet

augur, cd hotul nu puted sd fie altul dect Intearipatul
Mercur, fiul lui Jupiter. De aceea, se repezI grabnic
spre vrfurile muntelui Cy Ilene i pdtrunse In grotd,
urtde Maia ddduse nastere fiului ei.
Mititelul Mercur, zdrind pe Apollo furios, din cauza
iurtului vacilor sale, se Mat ghem
cu capul i cu

rninile si cu picioarele si se infundd In scutecele sale

parfumate.
Apollo, scotocind prin toate coltisoarele, se adresd.
lui Mercur cu aceste cuvinte: Copile, tu care te odihnesti in acest leagdn, spune-mi repede, unde sunt vacile

1nele? Altfel o sd fie vai de tine, o s te apuc de un

picior i o s te arunc In fundul Tartarului, In srtul
zmbrelor groaznice i. oribile. Nid tatdl tau, nici vene-

rabila ta mama nu o s poatd sa mi te mai aducd la

lumina zilei; ai s trdesti deapururi ingropat In adncul
pdmntului. Mercur Ii rdspunde cu viclenie: .Fiu al

latonei, de ce imi vorbesti astfel? De ce vii pe aici

s cauti juncele tale? Eu nu le-am vdzut niciodatd
nici n'am auzit vorbindu-se de ele; eu nu pot sd ardt
pe hot i nici nu pot sd Ind gndesc la vr'o rdsplatd
za sd-mi dai. Eu nu sunt in vrstd sd fur turme de vite.
Nu asta e meseria mea. Altd grije am eu acuma. Eu
am nevoie de somn dulce, de laptele mamei mele, de
aceste scutece cari acoper umerii mei si de bi

www.digibuc.ro

268

G. POPA-LISSEANU

cele. Dar, fa a ca sd nu afle nimenea de aceasta

ceart Intre noi. S'ar mir toti zeii, c un copil de abi
ndscut, a putut s treacd pragul locuintii tale cu ni0e
vaci i Inca nemblnzite. Ceeace split tu este o nebunie.

Eu sunt nscut de eri, pietrele ar fi sf4iat pielea delicard a picioruelor mele. Dar, dacd vrei, am sa fac urt
jurdmnt teribil: voiu jur pe capul tatdlui meu, c na
cunosc pe hotul vacilor tale: tu ai fost cel dintiu, care
mkai adus aceastd veste.
Apollo totu nu se dete batut i, lund In bratele
sale pe micul brotan, II duse la Jupiter, cdruia Ii ceril
boii, pe cari i furase fiul sdu. Mercur Incepa s nege
cu obrdznicie hotia sa. Jupiter, ins5, care tie toate, ii
porunci
dea numai dect Indpoi ceeace ii furase.
Atunci Mercur conduse pe Apollo la grota unde ascunsese vacile. Ad, In vreme ce Apollo face socoteala
vacilor furate, micul zeu se puse &A' cnte din lira, pe
care o inventase. Apollo, ins& fu att de fermecat de
acest instrument, cd vol numai dect
cumpere.
Mercur, In calitatea sa de zeu al comertului, prinse
dea, IR
ocazia s faca o bund afacere i .primi
schimbul Urli, boii ce-i furase. Apollo nvoindu-se se
puse numai decal s cnte din* Hr.& insa, In vreme ce
el scote acordurile sale, Mercur gAsi mijlocul sa inventeze fluerul i se puse s cnte i cu acesta. Apo II()

vol s aibd i acest instrument, pe care Mercur i-1

vnda In schimbul caduceului, o baghetd magic5, incon-

jurat cu erpi i care Ii servi mai trziu s conduc

In infern sufletele mortilor.
Obrknicia cu care Mercur tia sa mint, chiar r
ziva naterii sale, i talentul pe care II puse ca s apere
o cauz rea, l-a fcut s fie socotit ca patron al advocatilor.
Mercur er cel mai ocupat dintre toti zeii. De aceea,

www.digibuc.ro

PAN-FAUNUS

269.

Inteuna din zile incepa sa se planga cu urmatoarele

vorbe: .Este oare veun zeu mai nenorocit dect mine?
Sa ai attea lucruri de facut, sa fii singur, ingramddit

si hartuit cu attea afaceri! De dimineatk- trebuie a

m scol, sa matur sala de banchete a zeilor; apoi, dupat
ce am asternut covoarele pentru adunarea zeilor si an

pus totul in regul, sa ma duc la Jupiter, sa-i duc

ordinele In dreapta si In stanga, ca un adevarat mesager.
De abi Intors si plin Inca de praf sa servesc ambrozie
si, inainte de sosirea paharnicului (Ganymede), pe care

l-a targuit Jupiter acum de curnd, eram tot eu acela

care turnam In pahare nectarul. Dar, lucrul cel mai
neplacut din toate este ca eu singur dintre toti zeii nui
inchid ochii nici chiar noaptda, caci trebule sa conduc
sufletele la Pluton, sa-i duc mortii i sa asist la sedintele tribunalului. Nu e, destul ca iau parte la jocurile
din palestr (gimnastica), ca am insarcinarea de mesager
In adunari, Ca' dau lectii oratorilor, dar mai am in seam&

mea tot ceeace priveste pompele funebre.

2. PAN-FAUNUS
Pan, un zeu vechiu al Arcadiei, protectorul turmelorp
al pdurilor si al livezilor, este fiul lui Mercur. Nasterea

lui Pan produse mare neliniste mamei sale, ba chiar

se spune ca, atunci cand Mercur prezinta pe fiul sail
celorlalti zei, tot Olympul isbucni In hohote de rs, din.
cauza conformatiunii noului nascut.
In adevr, Pan s'a nascut cu coarne si cu picioare

de tap.
Un himn homeric ne spune: .Mercur veni In Arcadia,

www.digibuc.ro

270

G. POPA-LISSEANU

Io fara plin de turme. Ad se inaltd platoul sacru al

Cyllenei. In aceste locuri el, zeu puternic, pzi vitele
albe ale unui simplu muritor, cad 14i pusese In gand
s ia in cd-Sitorie pe frumoasa nimf, filca lui Dryops,
i numai ca pacurar pute sd se apropie de ea. In cele
din urm o lud In cdstorie, $i din unirea lor se nsca
Pan, un copil straniu la vedere, un copil cu picioarele
de capr i cu fruntea Inarmata cu cloud coarne. La
vederea lui, mama prsI copilul i o lud la fug:
aspectul oribil al baiatului i barba lui cea deasd
ingrozir. Mercur Il priml cu bundvoint, Il lud In minile

sale $i sirntl o mare bucurie In inima sa. Invelind bine

copilul inteo piele de iepure, se duse cu el la lca$ul
zeilor i a$ezndu-se inaintea lui Jupiter $i a celorlalti
zei, le arata pe micul copila$.Toti zeii se inveselird la
privirea lui $i mai ales l3acchus, $i-1 numira Pan; cad

pentru toti (pantot) el fu un obiect de distractie

de veselie. (Fig. 94).
Din cauza infAti$erii sale urite, Pan ajunsese de
rsul i batjocura tuturor nimfelor. De aceea, zeul hotart
sa nu se nsoare nici odat. Intr'o zi, ins, rautAciosul
Cupidon se lu la trntd cu el, corp la corp, $i Pan fu
trntit la pmnt In rsul tuturor nimfelor, cari priviau
la aceasta lupta.
Fiind biruit de zeul Amorului, Pan, pe cnd cutreer,
inteuna din zile, dupd obiceiul su, muntele Lyceu, intalni
pe nimfa Syrinx. Aceasta nu voi sa primeasc curtea
nid unei divinitfi $i nu alie altd pasiune dect vnatul.

Pan se apropid de ea $i fr mult ocol i propuse s

o ia de sofie. Pe cnd voia
spund mai multe $i
desveleascA iubirea, nimfa, nevoind s-1 asculte,

o lud la fug. Pan se puse sa o urmareasc. I3iata

nimfd ajunse pana la fluviul Ladon, printele sat', peste

care neputnd s treacg, se rugd de celelalte nimfe,

www.digibuc.ro

Fig. 94.

Pan.
Statua anticg, muzeul Luvrului, Paris._

www.digibuc.ro

PAN-FAUNUS

271

surorile sale, sa G ajute. ,Pan, care era pe urmele fetii,

voind sa o prinz In brate, In loc de nimfa Imbratisd
o trestie. Zeii metamorfozasera pe nimf a Inteo trestie
de apa. Pan incepa sd suspine: trestiile agitate scoa-

sera si ele un sunet dulce si plangator. Zeul, atunci,

atins de ceeace auzia, lua cteva trestii de. o marime
neegald si legardu-le cu ceara forma instrumentul care
poartd numele de syrinx, naiul cu
seapte tevi. De atunci inainte, Pan
nu se mai desprti de instrumentul
sau muzical favorit '). (Fig. 95).
,
Pan, numit la Romani Faunus,

ajunsese sa cnte ash de frumos

din naiu, cd toate nimfele se strangeau la joc Imprejurutzeului cornut.
Ba Inca nimfa Pitys parea asa de
fermecatd de cntec, cd Pan capatd
speranta si chiar credinta, c talentul sau II scuza Infatisarea. Cantand

mereu cu naiul, Inteuna din zile,

se duse sa cante singuratatea pe
o started prapastioasa, pe varful
creia se asezase.Nimfa se apropid

din ce In ce mai mult de Pan, asa

cd zeul socoti momentul prielnic

Fig. 95.

Pan

sd-i vorbeasca. Nu stia nenorocitulStatuet de bronz. Muzeul Nafional,

Bucurerti.
cd Pitys era iubita de Boreas, teribilul vant de miaza-noapte, care sufla In acest moment
cu mare furie. Vazandu-si iubita langd un zeu strain,
Boreas fu cuprjns de gelozie si neputndu-si conteni

') Pan (Faunus) a fost Invingtorul, in arta muzical, al mai multor

zeitlii cmpenesti si intre cari si al lui Daphnis. (Fig. 96). Prin muzidi,
inoravurile slbatice si grosolane ale oamenilor se Imblanzesc si se civilizeaza.

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

272

furia sufld cu atta putere, c biata nimf cazii de pe

stncd i- i sfrmd

de pietre trupul ei
cel frumos. Zeii se
Indurar, ins, de

ea i nu o ldsard
s piard cu totul, ci
o prefdcur In pin.
De atunci exist

In lume pin (paps

in grecete Insem-

neazd pin) i de
aceea capul lui Pan

este adesea ori incununat cu ramuri

de pin.
Pan, ca zeu al
Intunericului i al
singurttii, prici-

nue5te adesea oamenilor groazd, o

groazd nemotivat,
panic5 . Astfel de
panicd a inspirat

zeul i Per5ilor In
lupta dela Mara-

thon, unde, invingnd Athenienii, ca

Fig. 97.

Faunus in repaus
Dupa o statua antia, Roma.

www.digibuc.ro

recuno0intd, i- au
consacrat o grotd
pe Acropole. (Fig.
97).

FIS. 96.

Pan si Daphnis.
Orupg, Mnzeul National, Neapol.

www.digibuc.ro

CADMUS

273

3.CADMUS
Agenor, regele oraplui Tyr din Phoenicia, nepulnd gsi pe fiica sa Europa, pe care o rApise Jupiter,
-poruncl fiului sAu Cadmus s se pue in autarea ei,
-sd strabat mrile i Wile i s nu se intoarcd acas
-Mil sd aducd pe soru-sa. Cadmus o cautd mult vreme,

insa, o cdutd In zadar. Neputnd-o gAsI nicdirea, se

.duse s consulte oracolul lui Apollo, ca s vazd ce are
(le fcut. Acesta ii dete urmtorul rdspuns: Nei gs
inteun cmp prsit o juncl Aceasta nici nu va fi traspe
gtul ei jugul, nici nu va fi lost pus la plug. la-te dup
rea i in livada, In care se va fi oprit, zideVe o cetate.
Vei da acestei fad numele de Boeotia, (bos, bou, vac).
De abi ieise Cadmus din sanctuarul zeului profet,

and zari o v-aca pe care nu o ptia nimenea i care

p4i incet. Pe gtul ei nu se observ nici o urm de
jug; merse pe urma ei i, calcnd incet i apdsat, incepit

sd se roage In tcere de zeul care ii er clduz. Si

.acum trecuse fluviul Cephisus i strabatuse cmpiile
Panopei, cnd junca se opr i ridicndu-i capul, umpl
vzduhul de mugetile ei puternice. Se uit la cei ce o
-urmau i se culc pe iarba. Cadmus aduce multumit
zeului, sdrutd cu respect acest pmnt strein i salutd
ampiile i muntii pand acum necunoscuti. Vru s aducd
-Im sacrificiu lui Jupiter; de aceea, numai deal 4i trimise
-tovaraii sd-i aducd apd vie pentru libatiuni.
Irr apropiere erk o padure, In care nu intrase nici
,odat securea. In mijlocul acesteia er o peterd acoperit cu mardcini i pducei; intrarea in ea er foarte

joas. Din ea iei ap din belug. Ad er addpostul

-unui arpe, a arpelui lui Marte. Acest arpe er. un
Alin login Greco-Romana in lectura ilustrat.

www.digibuc.ro

13

O. POPA-LISSEANU

274

balaur, un monstru ingrozitor. Capul Ii er acoperit de

solzi galbeni, cari luciau ca aurul. Din ochii lui aprinsi
iesi foc, iar corpul pdred umflat de venin. In gtle
aved trei rnduri de dinti ascutiti i trei limbi, pe cari
le agitd cu o iuteald de neinchipuit.
Indatd ce tovardsii lui Cadmus intrard In pestera

balaurului, vrnd sd ia ap, sgomotul ce ei Vacua

desteptd pe monstru, care incepa sd scoatd suerturi
ingrozitoare. Serepezi la ei. Nenorocifii Phoenicieni fur&

nimiciti cu totii pnd la unul de sarpele, care pe unif

Ii sfasie cu dintii, pe altii II strnged In incoldchurile
sale, iar pe altii Ii invenind prin suflarea sa ucigaseCadmus, mirndu-se cd nu se mai intorc tovarsii
sdi, se puse
caute. Imbrdcndu- se cu o pele de
leu, i lud in mini lancea i sulita i intr in pdure._
Aci zdri sarpele lui Marte, culcat peste corpurile tovardsilor si credinciosi, sugndu-le sngele din rani. Puse

mna pe o peatrd de o mdrime colosald i o arum&

asupra monstrului cu atta putere, cd zidurile i turnurile cele mai solide ale unei cetdti s'ar fi ddrmat_
(Fig. 98).
0 luptd crncend se incinse In urmd intre Cadmus-

si acest sarpe colosal. Infigndu-i sulita in gura-i deschisd, sarpele incep sd se setragd pnd ce dete cu
ceafa de un copac inalt, de care proptindu-i- se gtul,.
Cadmus II strdpunse, fixndu-i-se sulita In trunchiul.
copacului.

Pe cnd eroul se uit la mdrimea enormd a sarpelui biruit, auzl vocea zeitei Minerva, care II indemnd.

s ia dinfi balaurului si sd-i samene dealungul brazdelor de pdmnt, pe care trebuid s-1 are. Cadmusascultd de acest ordin i numai dect gliile de Omar&
incepurd sd se miste i iesird din ele o ceat de giganti,.

cari aveau sa se ia la lupfd. Intre ei. Se vdza iesind

www.digibuc.ro

CADMUS

275

.din pmnt mai Intiu ferul lncilor, apoi coifurile Impo-

clobite cu creste; In urmd se vzurd umerii, peptul i

bratele lor Inarmate, ale acestor oameni noi, cari, Indata
ce vzur lumina zilii, Incepur s se lupte unul Impo-triva celuilalt. Aceea furie cuprinse Intreaga ceat:
zceti frati nenorociti stropird cu sngele lor pAmantul

care i-a nascut i se omorIr intre ei pand ce nu mai

,
Fig. 98.

Cadmus omorInd, cu ajutorul Minervei, balaurul.

Figur I pe un vas antic.

-ramAsera dect cinci. Ace0a se facura tovarai ai lui

Cadmus, pe care il ajutard s fundeze Theba, dupa
-porunca oracolului.

Cadmus EA In cstorie pe Harmonia, fiica lui

Venus i a lui Marte. La nunta lor luar parte toti zeii
,i fiecare le aduse daruri bogate. Intre acestea cel mai
Irumos dar a fost colierul dat de Venus, colier faimos
in povestirile din Theba.

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

276

Una din fiicile lui Cadmus si a Harmoniei a fost

Semele, mama lui 'Bacchus.
Dupd mai multe nenorociri Ingrozitoare, cari lovir
familia lui Cadmus, regele Impreund cu sotia sa Harmonia

se hotafird sd pdrseascd cetatea pe care au fundat-o..

Dupd multe si diferite rtciri, peste mad si peste tdri,
ajunserd in cele din urmd In Ilyria. Obositi si amdrIti
povestiau. ei aid, Inteuna din.zile, nenorocirile pe cari le-au.
suferit. Cadmus, gndindu-se la sarpeIe pe care L-a gmarIt

socotind c fdra Indoiald acel sarpe a trebuit s fi fost

consfintit vre-unei divinitAti, care acum 11 urmdria, se
rugd de zei, ca s pue capt necazurilor sale, schimbandu-L i pe el In sarpe. Abia spuse el aceste vorbe, cnct

vdzit cd trupul sdu ia aceastd figurd i c pelea sa

Intdrindu-se se Inegreste si se acoperd de solzi si de
pete mici; numai decat cade pe foale, iar picioarele sale
unindu-se se prefac Inteo coadd lungd. Fiincicd bratele
sale nu se transformaserd Inca' le Intinse spre Harmonia
o ruga &di mai Imbrtiseze odat, pnd mai poate,
Inainte ca trupul sdu intreg s fi devenit sarpe. Voia s
vorbeascd mai multe, dar limba sa era deja despicatd In.
cloud si nu mat pull' s pronunte nici-o vorb dard si

durerea sa nu si-o mai spuse decal prin suerat. E.

singurd glas ce-I mai are acum. Scumpul meu Cadmus,
strigd Harmonia, bdrbat nefericit, ce devii tu? 0, dacd.

ar face zeii, ca s sufdr si eu aceeas transformare...

Pe cnd se plangea astfel, fu transformatd si ea In
sarpe. Aceastd minune cuprinse de groazd pe tovarasii
lui Cadmus, cari erau de MO. Cei doi serpi, cu caput

In sus, dupd ce si-au desmerdat prietenii, se tarIri

unul lngd altul i intrard In pdclurea Invecinatd.
De atunci acesti serpi nu fug de loc de oameni i rux

le fac nici un rau; blanzi, ei i aduc aminte de ceeace

fuseserd odinioard.

www.digibuc.ro

Mg#003,3

0/
-NIFAr

ta0

XV. DIONYSOS-BACCHUS
1. NA5TEREA ZEULUI
Racchus, numit la Roma si Liber, erd fiul lui Jupiter
si al Semelei, una dintre fiicele lui Cadmus. Nasterea

zeului e plind de mister. Pe cand copilul se afld Inca

In sanul mamei sale, lunona, sotia lui Jupiter, se hotdri-

sd se rzbune pe Semela, iubita bdrbatului ei. De

aceea isi zise: Trebuie s lovesc numai decat pe rivala

mea, trebuie pe orice cale sa o pierd cat mai repede,

dacd mana mea e vrednicd s poarte un sceptru lucind
de pietre scumpe, dacd sunt regina cerului, sora si
sotia lui Jupiter; cel putin, sora lui. As mai fi trecut
cu vederea, dacd ea, Semele, s'ar fi multumit cu o dragoste tainicd, dacd s'ar fi multumit sd-i fie o simpld
ibovnicd. Dar acum, ea a conceput in pantecele sdu,
ea are sd devie mamd. Atata infruntare nu pot sd indur!

Crima ei o poartd azi In sari; cinstea de a fi mamd,

cinste pe care numai eu ar trebul s o am, vred s o
aibd chiar dela Jupiter; atat de multd incredere are ea
In faptura ei. Dar nu; am sd intorc impotriva ei aceastd
frumusete. Nu; n'am sd mai flu. fiica lui Saturn, dacd
iubitul meu, Jupiter, nu o aruncd, el personal, in undele
Stygiene.

Zicand acestea, se sculd de pe tronu-i de regind

www.digibuc.ro

278

G. POPA-LISSEANU

a zeilor, se invel Inteun nour de aur i astfel se scobori

la palatul Semelei, din Theba. Ad, insA, i puse pe

timple peri albi, 1$i brabliA obrazul cu sbircituri
gArbovit $i cu pas tremurator, infra la Semele. Ii
schimbA Insd glasul, In glas de bat* se preface chiar
In Beroe din Epidaur, fosta doica a Semelei. Dupd ce
a sosit la ea $i dupd ce au vorbit multe de toate, aduse
yorba i despre Jupiter $i Ii zise: Ai dori ca acela,
de care imi vorbe$ti, sA fi fost In adevr Jupiter; eu
insd de toate ma tem; multi au intrat In case cinstite,
spunAnd c ar fi zei. i apoi nu e destul ca iubitul tdu
s fie Jupiter: sA-ti dea i un semn al dragostei sale.
Cere-i s ti se arate i s te ImbrApeze, a$a precum
se aratA sotiei sale, puternicei Juno. SA vie a$A precum

este, In toata strAlucirea mrirei sale..

Astfel de povete dete Juno naivei i neprkceputei
Semele, iar aceasta, cnd veni Jupiter Ii cer o favoare,
Ii cer un hatr fdrA, InsA, sA-1 numeascA. Jupiter II
zise: .Alege ce vrei $i nu vei fi refuzatA $i ca
crezi cd am sa mA tin de fAgaduiala mea, iau de martori
pe zeii din impArAtia Stygiand. Semele la auzul acestor

cuvinte se umpl de bucurie, dar de o bucurie, care

ave sd-i fie o adevratA nenorocire. Stapnd pe inima
iubitului ei $i fericit de slbiciunea lui, i grAl: .AratAmi-te a$A precum te arAti Junonei, cand gu$ti plceill
iubirii. Jupiter vrol sa InAbu$e In gura Semelei vorbele-i

nesocotite ce spuneA, dar acestea Ii ie$iserd deja de

pe limbd i sburau in aer. Scoase, insd, uri gemet adAftc,
fiindc $ti cA nu mai poate sA revie
calce
jurmntul dat.
Atunci zeul intristat se urcd In inaltul Olymp,
ad, isi mi$cd chica atragnd nourii, furtunele, fulgerele,
yAnturile, tunetele i trAsnetul ucigator. CAt put cAut

el, nu-i vorbA, sA micpreze puterea tuturor acestora.

www.digibuc.ro

Fig. 99.

Dionysos-Bacchus
Star:A muzeul Luvrului, Paris.

www.digibuc.ro

NMTEREA ZEULUI

279

De aceea, nu-0 lud trAsnetul, cu care fulgerase pe

Typhaon cel cu o suth de brate. Fulgerul de acum e
cu mult mai uor. Mna Cyclopilor, fduritori de fulger
puse de asta data mai putin cruzime, mai putina flachr
mai putind furie. Inarmat cu fulgerul cel mic, cum 11 zic
zeii, intr Jupiter In palatul fiului lui Agenor. Biata

femeie n'a putut suport focul ceresc; ea fu mistuita

de darul ce i dedeh iubitul ei din Olymp. Muri deci In
parh focului, iar copilul de jumdtate format In pntecele

mamei sale, fu scos

i,

dach e s dam crezdmnt

legendii, fu inchis In coapsa tatalui sdu, a lui Jupiter,

Fig. 100.

Bacchus saldat de nimfe.

Baso-relief antic. Muzeut Capitoliului, Roma.

unde implini timpul ce trebui s Implineasch In sand

mamei sale. Matua- sa Ino Il cresca dupd natere, pe
Inteun leagn, apoi, mai trziu, II incredinth nimfelor dela Nysa, (de ad. numirea de Dionysos) cari I
crescurd i hrdnird cu lapte In peteriIe lor. (Fig. 99,
0 100).
Indath ce s'a nscut Dionysos, se adunar Horele
frumoasele zeite ale timpului, Ii Incununard capul ca
ghirlande de iederd i 1i puserd pe frunte flori i ni0e
coarne de faun
In timpul sarcinei sale, Jupiter erh adeseori luat

In bataie de joc de ceilalti zei, In dialoguri ca cet

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

280

urmator, intre Mercur si Neptun, ajuns pana la noi

prin pana scriitorului Lucian.
Neptun.
Pot sa intru la Jupiter, Mercur ?
Mercur.
Neptun.
Mercur.

Nu, Neptun.
Anunta-ma, totus.

Nu ma mai zori, te rog ; ceasul e Mu

ales. Nu poti sd-1 vezi In acest moment.
.
Neptun.
E poate langa sotia sa, Iuno ?
Mercur.
Nu, te Inseli. E cu totul altcev. Jupiter e bolnav.
Neptun.
Ce boala are, Mercur ? Ceeace spui
tu, e o minune.
Mercur.
Mi-e rusine sa-ti spun, dar e asa.
Neptun.
Nu trebuie sa te jenezi de mine ; eu
sunt unchiul tau.
Mercur.
Ei bine, Neptun, e in durerile facerii;
naste.
Neptun.
SA' nasca ? el ! Haida ! Cum ? Tinea

tinuit asa dar CA e de ambe sexe ? Pntecele sau

nu ne-a dat niciodata de banuit, CA ar fi insarcinat.
Mercur. -7 Ai dreptate, dar nu in pntece purta
copilul.

Neptun.
Inteleg, are sa nasca prin cap, ca pe
Minerva. Are un cap fecund.
Mercur.
Ba de loc, In coapsa purta copilul ce
,..

l'a avut cu Semele.

Neptun.
0 ! ce zeu mare, dacd e insarcinat si

naste copii prin toate partile. Dar, cine e aceasta

Semele ?
Mercur.

0 Thebana, una din fiicele lui Cadmus;

a iubit-o si In urma a rmas insarcinita.

Neptun.
Mercur.

Si In urm, Mercur ?

lunona, a careia gelozie o cunosti,

scoborndu-se la Semele a indemnat-o sa roage pe

www.digibuc.ro

INO SI MELICERTES

281

Jupiter sd vie la ea sd o vazd cu tunetele i fulgerile

sale. Jupiter s'a invoit, sosl cu fulgerul In mnd, puse
foc casei i Semele peri In incendiu. Imi porund
atunci sd spintec pntecele acestei fernei i sd-i dau
copilul neformat, care n'aved dect apte luni. Am
ascultat ; el 0-a deschis coapsa i a pus acolo copilul
pnd sosi termenul. Acurn cd a sosit termenul, l'a dat
la lumina zilei.
Unde e copilul acum ?
Neptun.
L'arn dus la Nysa i l'arn dat nimfelor
Mercur.
sub nurnele de Dionysos.
AO dar Jupiter e i tatd i mama' a
Neptun.
lui Dionysos.
De sigur. Dar md duc sd-i aduc apd
Mercur.

sd se spele i sd-i fac tot ce se face in astfel de Imprejurdri unei lehuze.

2. INO SI MELICERTES
rridata ce s'a nscut frumosul copil al Semelei,
Mercur 11 lud repede i, sburnd cu aripele sale cele

iuti, II duse la fetele fluviului Lamos, pe cari le-a Insdrcinat cu cre0erea lui.
Puternica sotie a lui Jupiter, insd, afld7 numal
dect despre odrasla divind a bArbatului ei i plind
de furie i patimd, aleargd In grabd la fetele lui Lamos,
pe cari le fdc sd simtd indatd efectul teribilei sale
mdnii. Inebunird cu toatele. Acasd se aruncau asupra
tovardelor lor, la rdspntii omorau pe cdldtori; scoteau
nite urlete oribile i, In schimonosituri i convulsiuni
Ii desfigurau infatiarea. Alergau "in dreapta i 'in stnga

www.digibuc.ro

282

G. POPA-LISSEANU

i, In nebunia lor furioasd, loviau cu picioarele, Man.du-0 parul lor despletit In batala vntului. Voalul, galben

za ofranul, de pe peptul lor, incepa sd devie alb din

cauza spumei ce le cdded din gura.
In nebunia lor, in delirul lor, ar fi fdcut bucdtele .
i pe micul Bacchus, dacd Mercur nu l'ar fi smuls, pe
.furi i In tacere, pentru a doua oara, pe aripele sale
i dad nu l'ar fi dus, din nou, In casa lui Ino, fiica
lui Cadmus i sop lui Athamas, regele Thebei. Aceasta
iocmai nascuse un copil, pe Melicertes, pe care II fine
pe bratele i pe genunchii sdi. Snul ei
umflat facea sd f4neascd un lapte din

belug. Indata ce

Mercur o vza, II se
adresd cu urmatoarele vorbe, pline de
dulceatd : .Femeie,
iata un copil ! Pri-

mWe-1 pe genunchii
tai. E fiul surorii tale
Fig. 101.

Mercur dnd pe Bacchus

mtusel sale.

Semele. Stralucirea
fulgerului tatdlui sdu
Jupiter nu l'a atins

(le loc, iar scnteile cari au pierdut pe mama sa, pe el

rau crufat. Sa ramae la tine ascuns i in intunerec.

Sd nu-I zareasca niciodata ochiul soarelui, In timpul zilii,
,vi al lunei, In timpul noptii. Niciodata sd nu iasa din pa-

latul tau stralucitor, ca nu cumva geloasa i furioasa

junona sd-I descopere. Cu aceste vorbe Mercur in:
italtndu-se pe vrful picioarelor sale Intearipate,
.sburd In vdzduhul ceriului, Ino II ascultd. Cuprinse

cu dragoste pe copil In bratele sale

www.digibuc.ro

la o fita

INO SI MELICERTES

283

aplecd pe l3acchus i la cealaltd pe fiul &du Me licertes. (Fig. 101).

Regina Ino dete pe Bacchus in grija speciald a

nimfei Mystis, sidoniana Mystis, cu cosite bogate, pe
care Cadmus o crescuse din copildrie pentru serviciul
particular al fiicei sale Ino. Mystis, dupd ce copilul
sugea, II lu dela san i-1 inchidea inteo camerd ascuns, i intunecoasd. De1 in intunerec, lumina strdlucitoare a fruntii copilului vesti in destul, ea de ea,
ea pruncul era o odrasla a lui Jupiter; stralucirea acestui
Bacchus invizibil goni intunerecul de peste tot locul.
Ino, toat noaptea asist la jocurile celor doi copila0
i adeseori Melicertes, repezindu-se cu pasul sdu nesigur, se indrepta spre l3acchus, care balbai strigalut

Evohe i venia s apese buziparele sale rivale pc

mamela vecind.

Dupd ce Bacchus se infrupt din laptele mamei

sale adoptive, Mystis Ii mai dede i alte mancdri
veghi neadormitd asupra copilului. Meterd _in arta
sa mistic, al cdrei nume il poartd, intitul ea sdrbdtorile nocturne ale lui Bacchus. Spre a bldtura, insd,
somnul dela ceice indepliniau, In timpul noptii, cultul
zeului, pre a inltur somnul dela cei initiati, cum se
numiau ace0a, Mystis inventd tobele Cele sgomotoase,

timbalele cele rdsurttoare. Ea -este cea dintaiu care

aprinse tortele, ca sd lumineze danturile de noapte,
facute In onoarea zeului i ea e cea dintaiu care fdca
sd rdsune puternicul Evohe! pentru l3acchus, prietenul
nesomnului. Ea cea dintaiu puse pe buclele zeului, a
ghirlandd de vita i lega imprejurul tyrsului foi de
iederd vi-i ascunse varful de fer in flori, pentru ca
zeul- sd nu se rdneased. Ea cea dintaiu vol ca phalosul
de aramd sd fie alipit de pepturile goale ale femeilor
i ca piei de cerb- sd le- atingd pantecele; ea fu cea

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

284

clintaiu, care inventa copletul mistic, plin de instrumente de initiatiune diving, jucarii ale micului l3acchus
tot ea, pentru ntia data puse imprejurul corpului
curelele formate din erpi. Ea a instituit pentru Intaia

data Thiasus, adica' dansul jucat de cortegiul lui Bacchus. (Fig. 102).
Dar i ad, sub supravegherea i sub nenumaratele
Avoare ale tainicei Mystis, Intr'un colt al palatului,
-privirile banuitoareiUscoperir pe micul Bacchus.
De aceea, jura numai decal pe unda infernala i rasbunatoare a Stygelui sa inunde cu un potop de neno-

Fig. 102.

Thiasul lui Dionysos-Bagchus.

Plata de marmor in onoarea lui Marcu Aureliu. Muzeul National, BucureA.

Tociri casa i familia lui Ino; i, far Indoiala, ar fi

prapdit chiar i pe fiul lui )upiter, daca Mercur nu

Tar fi luat repede i nu l'ar fi dus In padurea Cybelei.

luno alearga i aici, dar Intearipatul Mercur zbura mai
lute decat ea i cand sos1 zeita, copilul era deja Incredintat In paza Cybelei,
Daca insa Jung n'a putut lovl pe Bacchus, a lovit
totu pe cei In grija carora fusese; de aceea se duse
numai decat in Infern, ca .sa gaseaKa Furiile, care sa

www.digibuc.ro

INO 5I MELICERTES

285

loveasca de nenorociri pe Ino si pe Ahamas, barbatul

ei, rege al Thebei.
Indata ce Junona a intrat In lacasurile Intunericului, Cerberul, caine a lui Pluton si portar al infernului,

s'a ridicat in sus si din cele trei capete ale sale a

scos un intreit latrat. Juno chiama numai decat pe cele
-trei surori, fiicele noptii, zeitatii neimblanzite si teribile,
Furiile sau Eumenidele, cum li se mai spune. Acestea
sedeau inaintea portilor de diamant, care inchid inchisoarea Infernului si din peril capului lor peptenau serpi
negri. Indata ce Furiile recunoscura pe zeita, printre
umbrele burate, se scular In picioare.
Locul acesta se numeste locasul crimelor: Ici, er

Tition, care cu un corp mare de noua pogoane, isi

dadea mruntaele sa i- le manance un vultur; dincolo
era Tantal, de la ale cdruia buze flamanzite si inse-tosate se retrageau poamele arborilor si undele apelor

klesi era cat pe ad sa le prinza In mainile sale; ad

Sisyf, care odinioara iricatusase moartea In palatul
sau, alerga acum dupa o stand care se pravali
mereu, dupa ce o dusese odata In varful unui deal;
dincolo lxion, strafulgerat de Jupiter, fiindca voise s

-seduca pe Junona, se Intorcea mereu pe roata sa ;

klincoace, Danaidele, nepoatele lui I3elus, cari au Indraznit sa-si omoare brbatii, scot, fall incetare, apa
ce curge mereu din vasele lor fail fund.
Dupa ce Junona s'a uitat imbufnata la toti acesti
condamnaf si mai ales la Ixion, care indraznise sa-i
faca curte
aruncandu-si ochii de la Ixion la Sisyf,
lratele lui Athamas, zise: Dece, Furiilor, singur el

dintre fratii sal sa sufere un chin vecinic, pe cand

ngamfatul sau irate Athamas si sofa sa Ino sa se
gseasca Inca In somptuoase palate si sa ma dispietuiasca pe mine? In acela timp, Junona istorisl pri-

www.digibuc.ro

286

G. POPA-LISSEANU

cinile urei i mniei sale i scopul venirii ei ad. Ceeace

dori ea er ca pe viitor sd nu mai existe palatul lui

Cadmus i ca cele trei surori, Furiile, sa impingd la
fail de legi i crima pe Athamas. Si puse Iunona pe
Ingd cele trei. surori i porunci i fdgddueli i insistente. Tisiphone, In numele surorilor sale, micndu-ii

perii cei albi i sbrliti de pe cap i dnd inddrt

erpii, cari i atrnau pe Mfg, zise: Nu e nevoe de
lungi discursuri. Poruncile tale socotete-le ca i implinite. Iar acum, poti s pdrdseti aceast imprfie
urgisitd i s te urci in regiunile curate ale ceriului.
Iunona pleacd Inapoi veseld i infra In locuinta
sa din Olymp, Iris, curcubeul, fiica lui Thaumas, rdspndete mai intaiu asupra ei apd rouratd i astfel a
purified.
Avea nevoe de aceasta, cdci se intorced_
din Idcaul celor molt.
In acela timp, neImblnzita
Tisiphone ia In mnd o facia inmuiat In snge, se
imbracd cu o manta inroitd tot de snge, se ineinge
cu erpii, Cali se incoldcese Imprejurul trupului ei i
iese din casa-i infernald. Aldturea de ea merge Jalea
i Groaza i Teroarea i Nebunia, cea cu fata tremurdtoare. Se oprete pe pragul lui Athams. Portile se
zice c s'au cutremurat ; uile:cle aramd se fac galbene.

Soarele Insu fuge din acest loc. De aceastd minune

s'a Ingrozit satia lui Athamas, s'a ingrozit insu Atha-

mas. Tocmai se gAtiau s iasd de acas. Una dirk

Furii Ii oprete i le inchide calea, apoi, intinzandu-i
bratele impletite cu vipere, Ii scuturd pletele.
$erpii micati se agitd cu sgomot, unii pe umeri,
altii imprejurul tmplelor i uer ingrozitor, varsd
bale i-i scot limbile. In urm, Furia smulge doi erpi
din- mijlocul buclelor i Ii -aruned -cu -rnAna-a eiumatd.

Serpii se reped numai dect la snul lui Ino i Athamas i le insufld venin ucigdtor. Trupurile lor nu sunt

www.digibuc.ro

INO 5I MELICERTES

287

Tnite; mintea le este cea care simte loviturile grave

ale reptilelor. Cci adusese Erinys-Furia cu sine mai
multe otrvuri: spuma din gura Cerberului, vninul
.

.Echidnei, i nebunia i peirea mintii i crima i lacrimile i furia i patima dupa mcel; toate acestea
iurnate la olalt i amestecate cu snge fuseserd fierte

Inteo cldare i amestecate cu un betiag de cucut.

Pe cnd ambii sop tremurau ca varga, Tisiphone le
vars In san venin care le vrt nebunia pand In adncul mruntaelor lor. Apoi fada ce o ave In mnd o
zoti de cteva ori imprejurul ei. In urmd mndra de
fi putut aduce la Indeplinire porunca junonei, se
Intoarse, pe unde a venit, la locuinta puternicului rege
.al umbrelor, i descinse erpii cu care fusese incins
rmase acolo, la postul ei obicinuit.
Athamas, numai dect, fiind cuprins de furie, Incepa s strige In mijlocul palatului sdu: Io, tovard0,
intindeti laturile voastre In aceste pduri. Am vzut o
leoaica cu doi pui. In nebunia sa, regele crezu pe
sofa sa o fiar, se repezi asupra ei, Ii smulge de la
san pe micul Learch, care rcle
intinde spre
.el bratelei mititele,
Invrti In aer de doud-trei
4Dri, Intocmai ca pe o pra0ie, i in furia sa sfrm
{le un zid trupul copilaului. Atunci mama Inebunitd,
lie de durere, fie din pricina veninului ce-i strAbatuse
prin vine, Incepa s urle Ingrozitor i, scoas din minti,

luge cu prul despletit i, ducnd In brate pe micul

Aelicerte, strigd .Evohe, Bacche.. la auzul mumelui
Zatchus, junona din ceriuri rase i apoi grAl :
.Prime0e-ti rdsplata din partea topiluluij pe care l-ai
crescut la snul tau.
Deasupra mrii se ridica o stncd. Partea de jos
acesteia este scobit de valuri i apr de ploi
amdele pitulate. Vrful ei pretipi se Malta departe In

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

288

Mare. Ino se urcd pe aceastd stncd. Nebunia Ii deda

putere.

Fdrd s o Impiedece teama sau frica, se arunca

de aci in mare, impreund cu copila5ul ce-I purt:Iirt
brate. In izbirea sa,- unda se acoperi de o spumd
Zeita Venus, Insd, --cuprinsd de mild de necazurile nemeritate ale nepoatei sale, agrdi cu urmtoarele vorbe
pe unchiul &du Neptun : Neptune, zeu al mdrilor, ht

care ai cea mai mare putere, dupd cea a zeului ceriului, tie iti cer un lucru mare; aibi mild de ai mei,
pe cari i vezi acum aruncati pe intinsul mdrii Ioniene
a5eazd-i printre zeii regatului tdu. i eu am simtit
o parte din binefacerile tale, ca una
care, odinioard, am fost formatd
ipuma mdrii, in adncul abisului tau,
5i care pnd acum port Inca numele
apelor tale, (Anadpomene, format&

din spuma mdrii). Neptun i-a ascultat rugaciunea ; lund lui Ino 5i
lui 1Vielicerte partea

muritoare 5i

dndu-le o maestate divind, le-a

schimbat 5i numele i Infati5area.
Fig. 103
Leucothea. De atunci Ino s'a numit Leucothea,
Statta antia.

iar Melicerte Palemon.

Prietenele i tovard5ele lui Ino s'au pus pe ur-

mele nenorocitei regine 5i au zrit ultima ei urmd pe

vrful stncii. Neindoindu-se de moartea ei, incepurd

sd o deplngd, sa deplngd intreaga familie a lui

Cadmus, izbindu-se in piept cu minile, sWiindu-5i
hainele 5i smulgndu- 5i pdrul din cap. In acela5 timp,.
aduc invinuiri Iunonei nedrepte 5i grozdviei ei, fatd de
o rival. Zeita n'a putut sd rabde ocdrile lor 5i, plin .
de mnie, je zise : Si voi yeti fi pilde ale cruzimei
Vom urrnd 5i noi pe regina in.
mele teribile.
www.digibuc.ro

COPILARIA LUI BACCHUS

289

valurb si voind, cea dintai, sa sar, n'a putut sa se

mai mite, ramase. atarnata de stancd. A doua, pe cnd.

cauta s se loveasca In piept, simti 0 bratele ridicate

Ii amortesc racindu-se. A treia cu mAinile intinse spre
mare, increment prefacndu-se In stancA. 0 alta, cum
cauta sa-si smulga parul din cap, ramase deodata .cu.
maInile Intepenite In par. Fiecare ramase nemiscata_
in pozitia, In care metamorfoza o surprinse. Celelalte
tovarase ale reginei au fost prefkute In pasari, cari si
acum, In acea vAltoare, ating suprafata apii cu ari,

pile lor.

3. COPILARIA LUI BACCHUS

Iuno, mandra si geloasa sotie a lui Jupiter, ntt
putea sa ierte lui I3acchus faptul de a fi copilul barbatului ei. De aceea, cauta prin toate mijloacele sa-i
piarda, sa-1 prapAdeasca sau cel putin sa-1 Injoseasca
in ochii lumii. Nebunia care o insuflase lui Athamas.
i sotiei acestuia Ino, i-o insufla acum si mi.ului lor

nepot, Bacchus. II Wit nebun si pe acesta. Spre a se

tamadui de-boala, zeul se duse la Dodona, unde era un
oracol faimos, ca sa-i ceark. sfat, cum sa-i gseasca

leacul. PornI la drum, Ins In cale, asa ca din senin,.

Ii se Intinse Inainte un lac colosal. Cu ajutorul, Insa,
al. mgarului, pe care se gasia calare, micul zeu a
isbutit sa inconjoare si acest obstacol si. astfel sa
ajungd la Dodona. Oracolul de aici II povatui sa mearga

sa InfalneascA pe Cybela, mama zeilor, caci numai.

aceasta avea sal tamaduiasca, IntroducanduJ In misterele ei. Dupd multe si indelungate rataciri, fiul SeMitologia greco-romana tn lectura ilustrati.

www.digibuc.ro

19

290

G. POPA-LISSEANU

melei ajunse In 'Frigia unde era adorata zeita Cybela.

Aceasta Il vindeca de boala nebuniei i II Introduce
In misterele el. De atunci a Invatat zeul Bacchus
intrebuintarea timbalelor, a tobelor i a faclelor; de
atunci a prins obiceiul sa fie dus In care, intocmai ca
i ceilalti zei ai Orientului, i sa fie tras de lei i de
alte fiare salbatice.

La varsta de noua ani, Bacchus era un vanator

desavarit. In fuga era mai iute ca un iepure, iar la
vanatoare vana lei, tigri i alte fiare. Leu Ii ducea ca
dar zeitei Cybela, care ii Inhama la carul ei.
Aid In Asia, pe cand Bacchus se scalda cu satirii
In apele fluviului Pactolus i pe cand se juca impreuna
cu ei pe colinele manoase ale Frigiei, se Imprieteni cu

un tartar satir, Ampelus. Prietenia lui merse na de

departe, ca nu se mai putea desparti unul de altul,
ajunsera inseparabili. Inteuna din zile, ns, un taur
furios se repezi cu coarnele sale asupra tanarului Ampelus si-1 omort l3ietul Bacchus neputandu-se mangaia
de aceasta perdere atat de simtita, varsa un suc dumnezeesc In rana nefericitului sau amic, pe care II meta-

morfoza In vita de vie. Acest suc divin este tocmai

acela care (la strugurelui-puterea de a Imbata pe oameni.

In urma Bacchus, luand In mainele sale un strugure

din noua vita de vie, Il stranse i scotand sucul de vin,
zise: Prietene, de azi Inainte, tu vei fi leacul cel mai
puternic In contra durerilor omeneVi.

www.digibuc.ro

Fig. 104.

Silen cu Bacchus copil.

Grup antic, Muzeul Luvrului, Paris.

www.digibuc.ro

SILENUS

291

4. SILENUS
Silen era un safir care, dup ce a crescut i a
instruit pe Bacchus, l-a Ins* in toate prfile. Fiu al
fui Mercur, i al Geei, a luat parte In lupta dintre zei
i giganfi i a adus un mare serviciu zeilor, caci vaznd
pe giganfi aezafi in linie de. batae a Inceput sa sbiere

a de tare, cd giganfii se speriara i o luara la fuga.

Silen este intruchiparea butoiului, a polobocului,
care fine i hrnete pe l3acchus, adica vinul. El e
oarecum tatal, care dd vieafa i putere, care da creVere
fiului sau Bacchus, adica sucului de vif. (Mg. 104).

Silen e totdeauna beat, Insd, o befie inspirata, o

befie care poate sa prevesteasca viitorul, o belie religioasa, care cunoaVe toate lucrurile i care poate s
descopere omului misterele i originea misterioas a
lumii. lard ce ne spune despre el poetul Vergilius:
Aide cantati, Pieride, Mnasyllus i Chromis, doi tineri
Vail Inteo pestera In somn pe Silen, care prea mult Muse
Ca'ntotdeauna. Ghirlanda-i cazuta din cap, sta departe
$i dela beau i-atarna greaua cupa cu toarta ei roasa,
Pentru c'adesea batranul li amagise cu vorba
Tot promifandu-le un cantec, acum ei 1-apuca si-I leaga,
Lanfuri facand din cununa-I de iedera. jata ca vine
Incurajindu-i si-Egle. Egle intre alte naiade
Cea mai frumoasa si cand deschidea Silen ochii, ea-i unge
Fruntea si fafa, Inrosindu-i cu mure.
cCopii,
le graeste
Dansul si rade de-a lor viclenie,
de ce ma legarki?
la deslegali-ma; CA m'afi vazut Ma veste, destul e.
Voi mi-afi cerut o cantare; vefi auzi-o de indata.
Pentru voi cantecul; Englii-i pastrez o alta rasplata,.
Zise si 'ncepe. SA fi vazut atunci Fawn i fiare
Dup'al lui cantec jucand si stejarii miscand In cadenfa
Asprele varfuri. Nici al Parnasului munte pe Phcebus
Nu-1 ascult cu atata placere s'admirat astfel
Nici chiar divinul Orpheu nu era pe Ismar i Rodope.
Cad el spunea 'n AI salt cantec, cum la 'nceput s'adunase

www.digibuc.ro

G. POPA-LIgSEANU

292

Intr'un desert far margini seminfele Insuflefite,

Cari au dat nastere apei, pmntului, focului fluid
strAveziului aer; i cum elementele acestea
Sunt Inceputul a toate. Dintiu, ca o moale substanf,

Fig. 105.

Faunus (Satir) jucnd cu fimbalele..

Statu de bronz. Muzeul Najional, Bucure01.

Lumea ea foilna rotund de glob si pe 'ncet se 'ntreste.

Ape le apoi se despart de uscat i pe 'ncetul cu timpul
les la lumira fiinfe i lucruri cu feluri de forme.
Inmrmurit sta pmntul, cnd vede lucind noul soare
i revarsdndu-se norii din aer In ploi roditoare;

www.digibuc.ro

MARINARI1 LUI ACOETES

293

$1 cum incep mal Ingiu sA risari pAcluri f prin munfil

Necunoscuti rtAcesc ici i colo rari animale..s
Toate le cAnt Silenus, 'al vllor echo. le !IWO.
PinA la stele1). (Fig. 105).

5. MARINARII LUI ACCETES

0 corabie, venind din Lydia, se oprl Inteuna din
zile In insula Naxos. Accetes, cpitanul corbiei, porun-

cind matelotilor sd se dud $i sa caute apd In insul,

.ace$tia, cnd

intors, aduserd un copil de o frumu-

seta rar, pe care II gdsiserd pdrsit Inteo pustietate.

Copilul, aproape adormit si mat beat, merged cldtinn.
du-se si abid .putnd sa-i urmeze. Dupd felul cum se
prezentd i dupd mersul sAu, cdpitanul spuse tovardilor sdi cortvingerea ce
formase, c icest copil
nu puted sa fie altcineva de ct un zeu. Cordbierii, Insd,

ari nu impartd$iau entuziasmul dpitanului lor, ziserd

c bdiatul este al lor, c ei I-au gsit $i cd au intenfunea
Yana' fjind convinsi, ca vor lud pe el un
-pret bun. Accetes Inceard s se Impotriveascd planului
lor, spunnd CA nu va lua pe corabie pe copil;
Ins, se revoltd i nevrnd s scape din maini
Trada, intinser pnzele de plecare.
De abid ajunse corabia In mijlocul mrii, cnd se
oprl deodatd. PilotiiJrtirati vsluird cu mai multd dldurd
Intinserd toate pAnzele, naddiduind c astfel vor puteh

misch vasul. Deodat, Insd, foi de iederd acoperird

-vaslele lor $i Intinzndu-se asupra pnzelor, le oprird
mai face slujba. Chiar Bacchus aparit, In acest
Vergilius, Bucol. VI, 13, trad. M. Strajan.

www.digibuc.ro

O. POPA-LISSEANU

294

moment, avnd capul incununat cu struguri, tinnd in

mnd thyrsul salt si inconjurat de tigri, Tynci i pantere,
cum apare el de obiceiu. In acela timp, tovar4ii

lui Accetes 4i vzurd pielea cum se acoperi cu solzi

de peVe i membrele lor transformindu-se in aripi

de peVe. Se me-

Fig. 106.

Un tovara5 al lui Acoetes.

tamorfozaserd irt
delfini i, suflnd
din nrile lor unda
pe care o inghiti2

sell, sdriau imprejurul cordbiei, in care singur Accetes

mai rmase, ingrozit de ceeace se petrec in jurul

sdu. (Fig. 106). Zeul, ins& il liniti vi-i ordond si se
indrepte spre Naxos. Indat ce ajunse ad, Accetes
aprinse focul pe altarele zeului i se puse sd-i celebreze misterele.

6. PENTHEUS
Pentheus, nepotul lui Cadmus, a voit sd se impotriveascd la introducerea cultului lui 13acchus in tara
sa, in Beotia, peste xare erd rege. Cmpiile incepuserd.
sd rsune de zgomotuf ce se obicinuete la sdrbdtorirea
tndrului zeu, a cdrui sosire apropiatd fusese anuntati
i toatd lumea se ingrdmddi sd vazd misterele ne mai
vdzute pra atunci; i bdrbati i femei, i mame i
fiice, i bogati i sdraci alergau cu toff impreund sd
vazd srbdtorindu-se cultul cel nou al lui l3acchus..

Pentheu, vaznd aceasta, incepa sd strige: .Ce

www.digibuc.ro

PENTHEUS

295

pebunie v'a turburat sufletele, vou, fii nscuti dh sing* balaurului lui Marte ? dupd traditie, Thebanii s'au
nscut din sdnge de arpe. Sgomotul de aram i de
fiaut, fermecele deprte pnd Inteatta v'a fcut s VA,
pierdeti mintea? Pe voi, pe catre nu v'a putut Inspdi-.
mnt nid vederea armelor, nici strigdtele de rdsboitt
ale domanilor, v birue acum strigAtele unor femei, pe
care vinul le-a adus In stare de delir? V lsati. you
invint de aceast trupd de afemeiati, pe cari betia lit
inebunete i cari fac s rdsune vzduhul de tobele lor?;
Nu Ind pot mir Indeajuns, bdtrrtilor! Voi cari afu
cutreerat mrile atta vreme, cari ali fundat ad un Tyr
i ati fixat In aceste locuri pe penatii votri rtcitori,.
vseti s predati acest oras far luptd? lar voi, tinerilor,,
a cdror vrsta vd apropie de mine, minile voastre ar
trebui sa poarte arme, iar nu thprs, fruntile voastre ar
trebui sd se acopere de coifuri, nu de foi de vita! Ah,.
v conjur, ,aduceti-vd aminte de sngele din care ati,
Inarmati-vd cu curajul acestui balaur, balaurut

care omorlse pe tovar4ii lui Cadmus care singur

tacit attea victime. Dacd el a tiut s moard pentrut
aprarea apelor sale i a isvorului sau, s fiti i voi
s Invingeti peniru propria voastrd glorie ; dacd el a
$tiut s omoare atitia rdsboinici oteliti, alungati pe ceit
lai i reInviati stralucirea neamului vostru! DacIdestinull

a hotdrit ruina Thebei, ea sd caz sub loviturile du-manilor; pentru a o distruge intrebuinteze ei maOni de
rdsboiu, ferul i focul. lar dacd va trebul sa fim
vom fi nite nenorociti, fr s fim vinovati, i lacrdmile noastre vor puted curge fdrd ruine. Dar, astdzi,

aceastd cetate vrea s devie prada unui copil slab i

nenarmat, a unui tnr afemeiat, cdruia nu-i plac nici
rdsboaiele, nici luptele, nici sd conducd caii i pe care
nu-1 vezi niciodatd dect parfumat, Incununat cu ieder

www.digibuc.ro

296

0. POPAIISSEANU

i Imbrdcat In o rochie de aur si de purpurd. Daca

voi nu VA ImpotriVifi planurilor mele, Il vom sill sA-si
indrturiseascd minciuna neamului sdu, minciuna miste-

Telor sale. Acrisius n'a avut el destul curaj sa dispreluiascd pe acest zeu inchipuit si sd-i InchizA porfile
4orasu1ui Argos? Vrea acesta ca astdzi s tremure Inaintea

sa pentheu i intregul oras al Thebei.?

ZicAnd aceste vorbe, poruncl ofiferilor sdi s pue
mAna pe zeu si Indatd ce-1 vor afld sA-1 bage In lanfuri.
Intreaga sa familie se opune acestui plan, insd, In zadar
i, cu cAt acestia stdruiali mai mult, cu atat Pentheu
<fora mai mull sA-si pue In practicd planul sat'. CAnd
aiferii se intoarserd plini de sdnge, Pentheu ii Intreabd,
nde este 13acchus? Rdspunsul lor fu cd nu l'au vdzut,
.Dar WA' act, ziserd ei, unul din tovardsii lui, unul
dintre preolii altarelor lui, cdzut In mainele noastre..
In acelas timp Ii prezintd cu mAinele legate la spate

pe un om care odinioard i pdrdsise fara, pentru ca

s urmeze pe zeul Bacchus.
Pentheu, plin de mAnie, Il priveste cu ochii sdi
tribili si de1 ar fi vrut sd-1 omoare numai
totu Ii zice : Tu ai sd mori si moarteali va servl
de exernplu tovardsilor tdi. Care e numele Mu, familia
la, patria ta ? 'Dece te-ai fdcut slujitor acestui mister
nou ?., Fail se teme, strdinul Ii rdspunse : Numele
meu Acoets si Maeonia este patria mea ; sunt

ildscut din pdrinfi de jos. MUM meu nu mi-a ldsat

nici cdmpitri ingrdsate de tauri robuti, nici oi' cu lAna
bogatd, nici alte trite. Sdrac i el, ca si mine, susfi-

`nAndu-si viafa cu firuli de in si cu undifa, aved ca

ocupafiune s Insele pestele din undd i sal scoatd
afard, sdrind Inca In undifa sa. Meseria sa i alcdtuid
toatd averea. lat, imi zise el InvdrAndu-md, iatd toatd

averea ce am eu, fiul meu, mostenitor si urma al

www.digibuc.ro

PENTHEUS

297

gocupatiunei mele. Si murind, imi ddrui apele ca mo$-

-tenire ; aceasta este intreaga mea m4e. In urmd, ca

-sd nu rdmn toatd vie* legat de aceleai stnci, am
invtat sd fin In mnd i sd conduc crma cordbiilor,
*d citesc pe cer i sd cunosc steaua ploioasd a caprei
Amalthea, constelatiunea Taygetului, Ilyadele, Ursa,
locuinfa vnturilor i a porturilor potrivite pentru co.

Fig. 107.

Menade dansAnd.
Desemn pe un vas antic.

Tdbii. Inteuna din zile, indreptndu-md spre Delos,

-m'am apropiat de frmul insulei Chios ; i vsla de
..ad md duse la uscat, In insula Naxos ; sar uwr i
picioarele mele intrard 'in nisipul cel ud. Aci petrec
noaptea. and sosi Aurora cu lumina ei, md scol, std.
tuesc pe tovar4i sd ia apd i le ardt poteca care
,duce la isvoare. Inteaceea md urc pe o movild, ca s

www.digibuc.ro

298

G. POPA-L1SSEANU

observ bdtaia vnturilor, imi chem tovar4ii i

intorc la c,orabie., In urind ii povest1, lui. Pentheu Intmplarea, cum a gdsit pe l3acchus i1cuyn tovardii
sdi au fost prefdcuti In delfini.
Pentheu porunci atunci oamenilor sdi s ducd pe
Acoeles in. Inchisoare; ins, in vreme ce ei pregdtiau_
instrumentele de torturd, lanturile prizonierului se desfa
ele de ele, WA' ca cineva sd le fi atins, portile inchisorii
se deschid, dela sine, i stujitoril regelui gdstsc,celula
goald.

Pentheu vz atunci cu cine avea a face ; toto.

nu se lds btut. Furia sa se fdcea din ce in ce mai
mare. Atunci plecd in persoand pe muntele Citheron,
unde Menadele sdvariau cultul zeului, unde se serbau
orgiile.

Cea dinti bacchantd care it zri a fost mama sa,

care era initiatd in secretele zeului i care In berm
delirului sdu, nu-vi recunosca pe propriul ei fiu. Il ia
drept un monstru, care venia s turbure orgia bacchicd
strigd ingrozitd: .Uite, mistreful ingrozitor, uite-l...
Tovardele sale cu pdrul despletit alearga, scotnd
urlete ingrozitoare i, smulgndu-i membrele, it sfie
in bucati. Cnd s'a auzit la Theba de soarta nenofocitului rege, toate femeile alergard la altarele lui
Bacchus, i poporul intreg primi cultul zeului. Fig. (10).

7. BACCHUS SI ARIADNA
Dupd ce Theseu a omorit minotaurul din Creta
i dupd ce a scdpat din Labirint cu ajutorul Ariadnei,
fiica regelui Minos, a plecat spre patria sa Athena

www.digibuc.ro

Fig. 108.

Ariadna adorn-lira%
Stanza, muzeul Vaticanului, Roma.

www.digibuc.ro

BACCHUS $1 ARIADNA

299,

Impreund di Ariadna. Cnd ajunse, jrisa, In insula

Naxos, insula lincarcata de vii, a pardsit ad, lasanct
pe tarm, pe mireasa sa i s'a dus singur, insotit numai

de tovarai, spre Athena. Ariadna picota de somn,

singurica, cand sosl l3acchus, care, indata ce o vaz,
incepit sa admire frumusetea tinerei fete. Amorul se
mil cu admiratiunea. Zeul ii asculta plangerile .i se
apropie de nimfa In toata stralucirea divinitatei sale,
Navalnicul Eros, ins, o lovl cu sgetile arcului sail.
.

i 11 inspira un amor mai aprins decat cel dintai, pentru.

Theseu; el voia &A uneasca pe Bacchus cu Rica lui

Minos.

Zeul mangaia pe Ariadna, care In bucuria sa u'itA

cu totul de cel ce a tradat-o i prime0e casatoria ct,

zeul vinului._ Eros prepara patul nuptial. Totul inflorete-

imprejurul ei; corul de nunta Incept' sa rasune ; clantuitoarele din Orchomenos inconjoara Naxosul de verdeata de primdvara; liamadryadele canta, iar nimfele
izvoarelor i Naiadele desculte i cu parul despletit
celebreaza unirea Ariadnei cu zeul vinului. Casta Diana

scoate chite vesele In onoarea lui l3acchus, fratele

lui Phoebus, care o protegerintoneazd un ima nuptial,
joaca, In mijlocul valurilor. Eros face din roSe- stralucitoare o coroana, care sclipete intocmai ca astrele.
Un roiu de amor4 sar Imprejurul sotiet lui Bacchus.
(Fig..108).

www.digibuc.ro

300

G. POPA-LISSEANU

8. I3ACCHUS IN THRACIA

I IN ATHENA

In vremea aceasta, 13acchus, ducndu-si cultul In

Thracia a fost urmdrit de Lycurg, ,regele ttei,.- care
er ingrozit, probabil, de efectele - produse de -betie,

De aceea, regele porunci sd se smulga vita din tam

-sa. Bacchus Insus, ca s scape, fu silit sd se arunce
in mare, unde fuprimit de zeita Thetys, cdreia Ii dete
pret al ospitalitatii o cupd de aur, fcutd de -Vulcan.
Toate bacchantele i tall satirii, tovard$ii zeului furd

aruncati in pu$carie. De aceea, zeul fdca ca intreg

tinutul acesta sd fie lovit. de strpiciune $i Lycurg
inebunind i omori pe propiul sdu fiu, pe Dryas. Oracolul

End consultat spuse, c tam nu va mai- veni la rodul

de mai inainte, card vreme va fi In viat regele
Lycurg. De aceea, supusii si Il incdtu$ard pe muntele
Pangeu, unde fu cdlcat in picioare de call suditilor
13acchantele, in urmd, fiind scoase din inchisoare,
Invdtara din nou .cultul zeului.
I
In ,Attica, 13acchus veni., pentru Intia$ data' sub
-clomnia lui Pandion, fiul lui Erechteu. In vizita aceasta
sa a lost insotit de Ceres, zeita agriculturei. Sosind
l3acchus1 tra,se la un .Athenian, numit I carius, care
-11 primi foarte bine; ca rdsplatd pentru aceasta ospi-talitate, invdta pe Icarius sd facd vinul. Icarius, dupd
ce fabricd vinul, II dete tdranilor din apropiere ca sa-1
bea. Acestia Il gasiri delicios. Dar, fiindcd se imbdtard
-cu toti, se crezurd otrviti; de aceea puserd mna pe
Icarius $i-1 aruncard Inteun put.
Icarius ave o fatd foarte frumoasd, numitd Erigona
13acchus, ct timp stAta la el, se indragosti de fat.

Pentru ca s-i devind sotie, 13acchus se transforna

www.digibuc.ro

BACCHUS IN THRACIA 5I IN ATHENA

301

inteo ciorchina de strugure i Indata ce fata il vzit

supt aceasta forma, alerga la el i 11 mama. Astfel ea
deveni sofa lui Bacchus, dela care av un fiu numit
Staphylos, ceeace In grece0e insemneaza strugure.
Acest Staphylos Invt pe oameni c, amestecnd vinul
cu apa, nu mai produce betie. (Fig. 109).

Erigona nu tie
nimic de moartea tatalui salt i porni sa-I

caute. De aceea se
lua dupa o mica ca.

talue a sa, numita

Moera, care se oprl

urlnd Ingrozitor.
.

lngd putul unde fusese aruncat Icarius.

Cnd Erigona vaza

nenorocirea tatalui
sail, fu cuprinsa de
disperare i se spanzur
vita si3dirzu:

rata de araci. Bacchus suparat trimise

Athenienilor un delir

Fig. 109.

Dionysos-Bacchus.

Cap de murmur& Muzeul National, Bucurepl.

nebun care ave sa

faca pe toti Athenienii s se spnzurO, In locul unde
murise Icarius i fiica sa. Oracolul fiind consultat
raspunse ca rul va Incet numai atunci, cnd vor fi
fost pedepsiti .vinovatii i se vor fi adus onoruri divine

celor morti. Jupiter puse pe Icarius printre stele i,

fad" din el Constelatiunea Boariul (Bootes). Erigona
deveni Constelatiunea Fecioarei, iar cateaua Moera
Constelatiunea Canicului.

www.digibuc.ro

302

G. POPA-LISSEANI6

9. FETELE LUI MINYAS

In vreme ce cultul lui 13acchus a fost Imbratisat
de toti locuitorii si de toate popoarele din Grecia, fetele

lui Minims se Incapatanara si nu yrura sa stie de

divinitatea zeului. In loc de a lu i ele parte la srbalorirea zeului, steteau acasa i lucrau, batndu-si joc
de misterele sacre. Inteuna din seri, pe cnd se veseliau

faceau haz de cultul

lui

Bacchus, aud "data

im zgomot nedeslusit de tobe, de Haute

trompete.

Se mirara de aceasta, cu att mai mult, cu cat nu

vedeau pe nimeni. Un miros de myrrh si de safran
se raspandi In odaie i pnza pe care ele o teseau
se acoperl deodat de verdeata: din ea dete vita de
vie si foi, de iedera.
Fire le pe cari le bagau In suveica se prefacura
in butasi Incrcati cu struguri, iar strugurii capatara
culoarea de purpura.
Er inspre seark timpul cnd incepe sa se arate
intunericul si sa dispara lumina zilei, timpul cand nu
se stie de e zi sau de e noapte. Un sgomot ingrozitor
se auzl In toata casa. Ea Ora deodata plina de radii
aprinse si de mii de focuri cari straluciau din toate
partile; se auzir urlete, ca i cand casa ar fi fost
plina de fiare slbatice. Fiicele lui Minyas Ingrozite

fugir sa se ascunza de foc si de lumina ; Insk In

limp ce ele cautau locurile cele mai retrase ale casii,
o membrana foarte subtire le acoperl membrele
aripi delicate se intinsera pe bratele lor. Intunerecul,
uncle se gsiau, nu le las sa vaza ca ele s'au schimbat
la figura. Cu toate acestea, ele se ridica In aer, unde,

tara a ave pene, se sustin cu aripile lor formate

www.digibuc.ro

FETELE LUI MINYAS

303

,dintfo piele subfire i transparent. Voiau sd vor-

beascd, dar nu puturd scoate deal un sunet slab.

Un fel de murmur plngator este toat vocea, care
le-a mai rmas spre a exprim tnguirile lor. Le

place Inca i acum locuinta caselor i nu se duc

cleloc In paduri, ca celelalte pasari : sunt Liliecii de
Tioapte, id cari le-a prefcut zeul Bacchus pentru fiecredinta bor.

www.digibuc.ro

TABLA DE MATERIE
Pagina

Prefata
1. CREATIUNEA

9
9

1. Destinul
2. Facerea lumii

11
15

3. Nasterea zeilor
4. Saturn pe pdmnt
5. Vrstele omenirii
6. Rhea-Cybela
7. Hippomenes si Atalanta

17
20
23
25

II. ZEVS-IUPITER

32
32
34
35
42
43
44
48

1. Nasterea si copildria lui Jupiter

2. Titanomachia
3. Gigantomachia

4. Atotputernicia lui Jupiter

5. Pedeapsa lui Lycaoa
6. Philemon si Baucis
7. Potopul; Deucalion si Pyrrha

M. HERA-JUNONA

55
55
63
67
70
76

1. Castoria $i cdsnicia lui Jupiter cu Junona

2. Sofiile lui Jupiter
.
3. Callisto

4. Io

-5, _Europa

IV. POSEIDON.NEPTUN

1. Nasterea si caraCterul 2eului

2, Amphitrita, Delphinul
3. Arion
i
4. Galatea 51 Poliphent . , , 5. Echo si Narcis
6. Pyramus si Thisbe
7. Salmacis i Hermaphroditus

.
,

. ......

www.digibuc.ro

83
83
86
90
92
97
104
100

O. POPA-LISSEANU

506

Pagina

V. HADES-PLUTON
1. Infernul
2. Tartarul

111
111

114

VI.'DEMETER-CERES
1. Na5terea zeitei Ceres .
2. Rpirea Proserpinei-Persephonei
3. Ceres in cutarea Proserpinei
4. Sirenele
5. Arethusa

118
118
120
122
126
129

6. Triptolem

131

7. Ceres la Eleusis
8. Erysichthon
VII. PHOEBUS-APOLLO
1, Leto-Latona
2. Delphi
3. Na5terea lui Apollo
4. Hyacinthus
5. Daphne
6. Chiparosul
7. Leucothea 51 Clitia
8. Marsyas
9. Midas
10. Nioba
11. Muzele
12. Pieridele
13. Phathon
14. Asclepius-Aesculapius

VIII. ARTEMIS-DIANA
1. Na5terea 5i caracterul zeilei
2. Acteon
3. Eos-Aurora
4. Orion

5. Cephalos 5i Procris

IX. HEPHAESTOS-VULCAN
1. Na5terea 51 caracterul zeului
2. Prometheus

X. HESTIA-VESTA
1. Caracterul zeitei ; Vestalele

XI. PALAS ATHENA-MINERVA

1. Na5terea zeitei .
2. Erichtonius
3. Numirea ora5ului Athena
4. Arachne

www.digibuc.ro

135
137

144
144
148
152
154
156
162
163
166
168
172
179
182
184
190
195
195
197
201

202
204
209
209
213
218
218
223
223
226
228
230

TABLA DE MATERIE A VOLUMULUI

307

Pagina

XII. ARES-MARS
1. Na5terea i caracterul zeului
2. Procne i Philomela
XIII. APHRODITA-VENUS
1. Nagerea zeitei
2. Amor i Psyche
3. Pygmalion i statua sa
4. Eros-Amor (Cupidon)
5. Adonis
6. Aesacus

XIV. HERMES-MERCURIUS
I. Na5terea zeului
2. Pan-Faunus
3. Cadmus

XV. DIONVSOS-BACCHUS
1. NaVerea zeului
2. Ino i Melicertes

233
233
234

243
243

244

-52
255
259
262

264
264
269
273
277
277
281
289

3. Copt !Aria lui l3acchq

4. Silenus
5. Marinaril lui Acoetes

291
293

6. Pentheus
7. Bacchus i Ariadna
8. Bacchus in Thracia i in Athena
9. Fete le lui Minyas

294
298
300
302

www.digibuc.ro

LISTA ILUSTRATIUNILOR
Pag.

Fig.

1. Fatum

2. Eurus, vantul de sud-est

3. Zephyrus, vantul de apus . . .
4. Boreas, Crivaful, vantul de Miaza-noapte
5. Notus, Austrul, vantul de Miaza-zi
6. Cronos-Saturnus
iretlicul Rheei
8. I3ustul lui Saturn
9. lanus
10. Rhea sau Cybele
11. Cybele i Atys
12. Hippomenes si /Atalanta .
13. Zevs-Jupiter gi Cureii . .
14. Hecate in lupta cu Giganfil
15. Jupiter In lupta cu Gianfii
16. Un Gigant
17. Marte inlanjuit i pazit de Otos
si Ephialtes
18. Zevs-jupiter
19. Philemon si Bauds
20. Nunta lui Jupiter cu junona . .
21. Plebe desmierddnd vultyrut lui
Jupiter
22. Rapirea lui Ganymedes . . .
23. Rapirea lui Ganymedes . .
.
24. Hera-Juno, numita Barberini . .
25. Horele, Anotimpurile (Primavera,
Toamna, Vara)
26. Parcele
27. Celetrei Grafii
28. Tyche-Fortuna
29. Fortuna
30. Diana pi Callisto
31. Hera-Juno, numita Ludovisi .
32. Mercur omorind pe Argus . .
Rapirea Europei.
7.

411b

10
12
13
13
14
16
17
18
19
23

24
30
33
36
37
39
41
45

46
56

58
59
61

62

64
65
66
67
67
69
71

75
79

Fig.

34. Poseidon-Neptun
35. Poseidon-Neptun
36. Iris
37. 0 Nereict
38. Neptun i Amphitrite
39. 14eptun i Amphitri,e
40. Narcisus
41. Hermaphroditus
42. Hades-Pluton
43. Somnul si Moartea Ingropand
un mort
44. Hecate
45. Sisyphus, Ixion gi Tantalus
46. Danaidele
47. Cerberus
48. Demeter-Ceres
49. Rapirea Proserpinei
50. Sirena
51. Sirena
52. Ceres gi Triptolem
53. Triptolem intre Ceres si Proserpina
54. Minotaurul

55. Latona urmarit de sarpele Python

56. Apollo dela Belvedere
57. Apollo gi Amor
58. Daphne si Apollo
59. Apollo Musagetul
60. Apollo si Marsyas
61. Nioba .
62. Melpomene
63. Thalia
64. Polyhymnia

05, Helios gi Stelele. . .

66. Caderea lui Phaethon
67. Phaethusa
68. Asclepios-Aesculapius

www.digibuc.ro

Pag.
84
84
85
87
88
89
103
110
111

113
115
116
117
118
120
121
127
128
133

134
143

146
153
157
160
167
167
177
182
184
180
185
188
189
199

Pag.

69. Hygia ......

74. Acteon

193
196
196
198
198
200

75. Eos-Aurora, urmrind pe Cephalos

76. Hephaestos-Vulcan
77. Prometheus creifind pe om. . .

205
211
213

70. Diana din Ephes

71. Diana din Versailles
72. Nimfa

73. Diana gl Acteon .

78. Pandora gatita de Mercur gi de

Minerva

79. Vesta, numit Giustiniani . . .

80. Pallas Athena-Minerva . . . .
81. Athena Lemnia Ie Phidias . . .
82. Nike-Victoria Peoniana, Olympia
83. Boreas rpind pe Orithya 4 .
84. Ares-Mars
85. Aphrodita (Venus genitrix). . .
86. Aphrodita-Venus din Millo. . .
87. Psyche rapita de Zephir. . . .
88. Amor gi Psyche
89. Pygmalion dfind vieala statuei

sale .

216
219
224
228
230
228
234
242
246
246
248

Fig.

Pag.

90. Eros gi Anteros.

91. Puterea Amorului
92. Eros intinzAnd arcul.
93, Hermes-Mercurius
94. Pan
95. Pan
96. Pan-Daphnis .
97. Faunus In repaus
98. Cadmus omorind, cu ajutorul
Minervei, balaurul .
. .
99. Dionysos-Bacchus
100. Bacchus scaldat de nimfe. . .

...

256
257
258
265
270
271
271
272
275
279
279

101. Mercur and pe Bacchus Indtugei sale

102. Thiasul iui Dionysos-Bacchus .
103. Leucothea
104. Silen cu Bacchus copil. . . .
105. Faunus (Satir) juand cu fimbalele
106. Un tovarg al lui Acoetes. . .
107. Menade dansfind
108. Ariadna adormita
109. Dionysos-Bacchus

254

www.digibuc.ro

282
284
288
291
292
294
297
299
301

www.digibuc.ro