Ghe. Iancu - Justitie Romaneasca in Transilvania

INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[”
AL ACADEMIEI ROMÂNE, CLUJ-NAPOCA
Gheorghe Iancu
JUSTI[IE ROMÂNEASC~ ÎN TRANSILVANIA (1919)

INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[”
AL ACADEMIEI ROMÂNE, CLUJ-NAPOCA
Gheorghe Iancu
JUSTI[IE ROMÂNEASC~ ÎN TRANSILVANIA

(1919)
Editura Ecumenica Press

Cluj-Napoca, 2006
Dedic acest volum familiei mele }i în special nepotului,
Octavian Danci, Viitorul care se dezvolt@ n@valnic.
CUPRINS
Studiu istoric ................................................................................ 7
Not@ asupra edi]iei................................................................... 107
Lista institu]iilor juridice din Transilvania

trecute sub controlul statului român }i datele de preluare a lor ... 108
Lista Institu]iilor juridice din Transilvania existente în anul 1921 ... 112
Documente .............................................................................. 116
Glosar ...................................................................................... 481

Indice de nume }i localit@]i ....................................................... 484
De acela}i autor ....................................................................... 419

STUDIU ISTORIC
Cercetarea istoric@ implic@ c@ut@ri lungi }i asidue într-un material informa]ional

edit, }i mai ales inedit, în inten]ia de a-l face cât mai larg }i variat, pentru a fi,
apoi, supus unei analize aprofundate, prin metodele cele mai adecvate.
Pe acest drum al c@ut@rilor suntem înso]i]i de }ans@ }i ne}ans@ în propor]ii
diferite, deloc intuibile. Ba]i într-un „zid”, care nu se deschide. Î]i mu]i tentativele
într-o alt@ direc]ie, care poate fi mult mai „darnic@”. Cu toate acestea un istoric
con}tient }tie întotdeauna c@ informa]iile lui nu sunt totale }i în consecin]@ nici
Produsul nu atinge cotele exhaustivului.
Istoria este un domeniu viu }i dinamic }i de aceea tor]a stins@ în mâna
unuia va putea fi reaprins@ de un alt iscoditor sau în unele cazuri chiar de
primul. {i ciclurile se repet@.
Aceste scurte considera]ii î}i au aplicabilitatea }i în elaborarea acestei
lucr@ri, care are câteva etape temporale.
În anul 1974 mi-am propus s@ redactez un articol despre activitatea Consi-
liului Dirigent în domeniul justi]iei1, ca parte a lucr@rii de doctorat dedicat@
Consiliului Dirigent. Din p@cate, de atunci }i pân@ ast@zi arhiva Consiliului
Dirigent este extrem de s@rac@ în documente. Doar pentru dou@ domenii –
agricultur@ }i administra]ie public@ – informa]iile sunt mai numeroase. În rest,
parc@ le-a înghi]it neantul.
Acum 30 de ani n-am acceptat „bezna informa]ional@” în care bâjbâiam
}i am întreprins altceva. Am p@r@sit terenul Arhivelor Statului }i mi-am
îndreptat pa}ii spre Tribunalul din Cluj, unde aflasem c@ este depozitat@ arhiva
Cur]ii de Apel Cluj. Într-o sal@ imens@, dosarele st@teau cumin]i pe rafturi, în
ordine cronologic@, a}teptând parc@ s@ fie r@sfoite, pentru a mai sc@pa de
praful atât de prezent în asemenea locuri.
1
Gheorghe Iancu, Preocup@rile Consiliului Dirigent în vederea organiz@rii justi]iei în Transil-
vania (1918-1920), „Anuarul Institutului de Istorie }i Arheologie Cluj-Napoca”, 1975, 18,
p. 213-228 (În continuare: Anuar, 1975).
GHEORGHE IANCU
Eu am „lovit” în borna care marca anul 1919. Institu]ia î}i începuse activi-
tatea ca urmare a Legii din anul 1890. {i ... surpriz@ pl@cut@ de propor]ii! Primele
cinci dosare „ad@posteau”, în copie, acte cu privire la preluarea de c@tre statul
român, în anul 1919, a instiu]iilor judiciare – Cur]i de Apel, tribunale, judec@torii
de ocol – din Transilvania, Banat, Cri}ana }i Maramure}.
Pe o buc@]ic@ de hârtie, atins@ grav de Vreme, scria c@ aceste copii s-au
f@cut în plan local în preajma Dictatului de la Viena. Cum au ajuns ele în acest
fond r@mâne înc@ o enigm@ pentru mine.
Le-am luat, le-am f@cut o cur@]enie de suprafa]@ }i le-am studiat. Am inclus
o mic@ parte din informa]ie în articolul publicat în anul 1975 }i le-am l@sat „s@
doarm@ în colb de cronici” – dup@ expresia poetului – aproape 30 de ani.
Fascina]ia lor nu p@lise cu totul, astfel c@ în anul 2001 am decis s@ revin la
documente, pentru a întocmi un volum. În acel moment ele se g@seau în
cl@direa Cur]ii de Apel Cluj. Domnul pre}edinte al Institu]iei mi-a aprobat, cu
mult@ amabilitate, reîntâlnirea cu comoara adormit@. Dar, durere – folosind
un termen din secolul al XIX-lea – nimic nu mai era la locul s@u. Sala în care
le descoperisem c@p@tase o alt@ întrebuin]are, iar dosarele au fost mutate, f@r@
nici o eviden]@, într-o alt@ camer@, unde un dosar din 1900 st@tea lâng@ unul
din 1938. Haos total. Dup@ câteva zile de c@ut@ri infructuoase am vrut s@
renun], fiindc@ mi s-a p@rut c@ demersul meu se apropie de cel al lui Sisif. {i
totu}i am continuat. Dar nu singur, ci cu ginerele meu, economistul
Ioan Florin Danci. Ochi mai buni decât ai mei, flerul, tinere]ea, norocul }i-
au dat mâna }i dup@ cca 2 ore de „investiga]ii” mi-a întins câteva dosare legate
cu o sfoar@, care s-au dovedit a fi cele 5 dosare depistate în anul 1974!
Mul]umirile mele deosebite i le-am transmis pe loc }i acum le fac publice în
paginile acestui volum, care la acel moment avea }anse s@ se constituie.
M@ g@seam, deodat@, cu noroc, pe un drum cunoscut, pe care }tiam s@-l
parcurg. „Istoria” volumului nu s-a oprit aici. Foarte multe documente erau
redactate în limba maghiar@, lucru firesc pentru realit@]ile anului 1919, limb@
pe care eu nu o cunosc. În consecin]@, i-am solicitat istoricului Ottmár Tra}c@,
cunosc@tor al limbii maghiare, s@ devin@ colaborator la volum, fapt pe care
l-a acceptat. Abia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus”
spre finalizarea lucr@rii.
Dac@ aceasta a fost o latur@ nev@zut@ a laboratorului nostru de crea]ie, pe care
am explicitat-o, revenim la abordarea propriu-zis@ a titlului volumului: Justi]ie
româneasc@ în Transilvania (1919), în]elegând prin Transilvania provinciile unite
cu Regatul România la 1 Decembrie 1918, eveniment care a marcat înf@ptuirea
României Mari.
8
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)
Acest act, bazat pe principiul dreptului popoarelor la autodeterminare s-a

realizat }i a fost impus adversarilor prin eforturile ne]@rmurite }i tenace, prin
sacrificiile }i jertfele unui veritabil Bloc na]ional românesc. El s-a compus din:
dinastie, armat@, biseric@, oameni politici, intelectuali, oameni simpli2. To]i au
fost înf@}ura]i în Tricolorul aduc@tor de izbând@. Monarhia austro-ungar@ se
f@cuse ]@nd@ri, astfel c@ popoare }i provincii asuprite au putut ac]iona în
conformitate cu propriile lor interese na]ionale.
Românii aduna]i la Alba Iulia în „sl@vita” lor Adunare Na]ional@ au elaborat
unul din actele fundamentale ale istoriei lor, care st@ demn al@turi de Supplex,
de hot@rârile de pe Câmpia Libert@]ii de la Blaj, de legile Dietei de la Sibiu,
Pronunciament }i de Memorand, pe un altar al spiritualit@]ii române}ti.
Hot@rându-se Unirea Transilvaniei cu România, punctul II al Rezolu]iei
prevedea men]inerea unei autonomii provizorii pân@ la întrunirea Consti-
tuantei aleas@ pe baza votului universal. Accentu@m, este vorba de o autonomie
provizorie }i limitat@ în timp ale c@rei contururi se vor preciza în scurt timp }i
care s-a adoptat ca o necesitate practic@. În Transilvania trebuia s@ se organizeze
o via]@ de stat româneasc@ }i s@ se întreprind@ m@surile necesare, în toate
compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea deplin@ a realit@]ilor din
provincie cu cele din Vechiul Regat }i de aceea s-a considerat c@ în derularea
acestui proces complex un organism regional, cunosc@tor al st@rilor de fapt
locale ar fi deosebit de util. {i prezum]ia s-a adeverit pe deplin. Oricine prive}te
cu obiectivitate activitatea Consiliului Dirigent, forul local ales la Alba Iulia în
2 decembrie 1918, este impresionat de realiz@rile lui. To]i cei care au participat
la adoptarea Hot@rârii de la Alba Iulia, presa româneasc@ a vremii sau oameni
politici români care s-au aplecat mai târziu asupra semnifica]iei autonomiei
provizorii rezervat@ Transilvaniei au interpretat-o doar ca o etap@ necesar@ în
efortul de unificare general@ a ]@rii, care nu atingea cu nimic principiul unirii
Transilvaniei cu România. „Aveam senza]ia net@ – scria un contemporan –
c@ nu numai cei din sal@ }i de prin camerele vecine, dar zidurile s@lii, drapelele
}i întreaga cetate cereau cu putere, f@r@ condi]iuni, unirea Ardealului cu
România” 3. La Alba Iulia s-a hot@rât – în}tiin]a ziarul clujean „Glasul
Ardealului” din 24 noiembrie/ 7 decembrie 1918 „o autonomie în chestiunile
2
Gheorghe Iancu, The Ruling Council. The Integration of Transylvania into Romania
1918-1920, Cluj-Napoca, Center for Transylvanian Studies, 1995, p. 26-29 (În continuare:
The Ruling Council).
3
I. Bordea, Din m@re]ele zile ale neamului. Unirea în Ardeal, Bucure}ti, 1919, p. 20.
9
GHEORGHE IANCU
interne pân@ ce deosebirile de structur@ politic@ }i social@ dintre noi se vor

nivela”. Iuliu Maniu, referindu-se la acela}i aspect, a accentuat într-o cuvântare
rostit@ în Adunarea Deputa]ilor din 22 decembrie 1919 c@: „atunci când am
decretat Unirea, am decretat-o necondi]ionat, }i nerezervând drepturi speciale
provinciale, pentru c@ am fost }i sunt de credin]a nestr@mutat@ c@ România
întregit@ trebuie s@ fie una în Corpurile legiuitoare, trebuie s@ fie una în
guvern@mântul s@u, trebuie s@ fie una în sufletul s@u, în gândirea sa }i în toate
institu]iunile publice de stat”4. „Despre o Transilvanie autonom@ n-a putut fi
niciodat@ vorba în mod serios în România” – i-a declarat Octavian Goga,
ministrul Instruc]iunii Publice în guvernul Averescu – unui corespondent de
pres@ str@in5.
În 2 decembrie 1918, în sala Tribunalului din Alba Iulia, Marele Sfat
Na]ional, ales cu o zi înainte de Adunarea Na]ional@, s-a întrunit într-o }edin]@
rodnic@ în decizii. {i-a desemnat func]iile de conducere, a ales membrii
delega]iei care urma s@ înmâneze Declara]ia de Unire autorit@]ilor din
Bucure}ti }i persoanele (15) care f@ceau parte din organismul regional de
conducere, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului }i ]inuturilor
române}ti din Ungaria, pre}edintele lui fiind Iuliu Maniu.
Cei prezen]i: Iuliu Maniu, Vasile Goldi}, {tefan Cicio-Pop, Alexandru Vaida-
Voevod, Aurel Vlad, Aurel Laz@r, Ioan Suciu, Emil Ha]ieganu, Victor Bontescu,
Romul Boil@, Ioan Fluera} }i Iosif Jumanca au depus jur@mântul în fa]a episco-
pului Ioan Papp. Lipseau O. Goga }i Vasile Lucaciu, afla]i înc@ în str@in@tate }i
Valeriu Brani}te, bolnav, era acas@ la Lugoj.
În aceea}i zi, la orele 17, s-a ]inut prima }edin]@ a Consiliului Dirigent, una
de organizare. S-a stabilit sigiliul Consiliului Dirigent, împ@r]irea în 12 resorturi
– nu ministere -, titularii lor purtau numele de }efi de resort – în documente
apare de multe ori denumirea de ministru - s-a confirmat pre}edintele Consiliului
Dirigent în persoana lui Iuliu Maniu }i s-au ales 4 vicepre}edin]i: V. Goldi}, Al.
Vaida-Voevod, {tefan Cicio-Pop }i Aurel Vlad6. {eful Resortului de Justi]ie
a devenit avocatul din Oradea, Aurel Laz@r. El a fost membru al Consiliului
pân@ în 21 septembrie, când }i-a prezentat demisia. Locul lui a fost luat de
Emil Ha]ieganu.
4
Dezbaterile Adun@rii Deputa]ilor, 1919-1920, p. 219 (În continuare: D.A.D.).
5
Gheorghe Iancu, Contribu]ia Consiliului Dirigent la consolidarea statului na]ional unitar
român (1918-1920), Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1985, p. 14 (În continuare: Gh. Iancu,
Contribu]ia).
6
Ibidem, p. 19-20.
10
Dup@ alegerea ca „dirigent”, A. Laz@r a fost felicitat în 5 decembrie 1918

în }edin]a Comitetului Executiv al Consiliului Na]ional Român Oradea }i Bihor
la care era prezent „pentru înalta distinc]ie cu care l-a r@spl@tit neamul”. A.
Laz@r a r@spuns cu modestie: „Nu eu am fost distins, ci prin mine acel Bihor,
pentru a c@rui în@l]are lupt de 21 de ani”7.
Membrii Consiliului Dirigent nu erau str@ini unii fa]@ de al]ii. Se cuno}teau
personal, activaser@ în perioada anterioar@ în mi}carea na]ional@, se
întâlniser@ în repetate rânduri pentru consult@ri confiden]iale, la }edin]ele
Comitetului Executiv al Partidului Na]ional Român, la conferin]e }i întruniri
electorale }i la manifest@ri cultural-religioase. Iar când asemenea întâlniri n-
au fost posibile dintr-un motiv sau altul, ei au „discutat” chestiunile majore prin
mijlocirea epistolelor, modalitate sigur@ de explicitare a propriilor lor opinii8.
La 14 decembrie 1918 delega]ia transilv@nean@ a predat Regelui Ferdi-
nand I Actul Unirii de la Alba Iulia, moment de emo]ionante rostiri }i întâlniri.
În perioada imediat urm@toare reprezentan]i ai Consiliului Dirigent s-au aflat
la Bucure}ti, unde au purtat discu]ii cu membrii guvernului în vederea
definitiv@rii statutului Transilvaniei. Ca rezultat al consult@rilor avute, la 11/
24 decembrie 1918, s-au emis dou@ decrete-legi, de mare importan]@, unul
de „recunoa}tere a Unirii”9 }i al doilea cu privire la organizarea Transilvaniei
„pân@ la definitiva organizare a României întregite”10.
În motiva]ia cu privire la primul decret-lege, pre}edintele Consiliului de
Mini}tri sublinia în raportul s@u c@tre rege c@ des@vâr}irea unit@]ii statale a
poporului român „se întemeiaz@ pe fiin]a îns@}i a neamului românesc, care
de aproape 2000 de ani în mijlocul tuturor vitregiilor vremii, a }tiut s@-}i
p@streze neatins caracterul de con}tiin]@ na]ional@”. Luându-se în considerare
raportul pre}edintelui Consiliului de Mini}tri }i „luând act de hot@rârea
Adun@rii Na]ionale din Alba Iulia” s-a decretat c@ „[inuturile cuprinse în
hot@rârea Adun@rii Na]ionale din Alba Iulia de la 18 noiembrie/1 decembrie
7
1918. Bihorul în epopeea Unirii. Documente, coordonator Ioan Chira, Oradea, 1978,
p. 257.
8
Vezi de pild@, Valeriu Brani}te, Coresponden]@, vol. I-IV. Volume îngrijite de Gheorghe
Iancu, Valeria C@liman (vol. I-III), Gheorghe Iancu, Valeria C@liman, Stelian Mândru] (vol.
IV), 1985, 1986, 1999, 2001.
9
Decret-lege nr. 3631 din 11/24 decembrie 1918, în: Monitorul Oficial (Bucure}ti), nr. 212
din 13/26 decembrie 1918, p. 374 (În continuare: „M.O.”).
10
Decret-lege nr. 3632 din 11/24 decembrie 1918, în „M.O.”, nr. 212 din 13/26 decembrie
1918, p. 3750.
11
GHEORGHE IANCU
1918 sunt }i r@mân deapururea unite cu Regatul României”. Ac]iunea hot@rât@

a poporului român }i în special recunoa}terea prin decret-lege a unirii Transil-
vaniei cu România a nemul]umit marile puteri aliate }i asociate, care
preg@tiser@ chiar un protest împotriva public@rii decretului-lege înaintea
încheierii tratatelor de pace11.
Cel de-al doilea decret-lege la care ne-am referit, având temeiul legal de
referin]@ la primul, stabilea principiile }i modalit@]ile concrete de conducere
a afacerilor transilv@nene de c@tre guvern }i Consiliul Dirigent pentru o
perioad@ destinat@ unific@rii legislative }i administrativ-institu]ionale. „Al doilea
decret-lege reglementeaz@ raportul dintre p@r]ile unite de dincoace }i Statul
român” – aprecia în }edin]a Consiliului Dirigent din 28 decembrie 1918
pre}edintele s@u. Astfel, Consiliul Dirigent „emanat din Adunarea Na]ional@
de la Alba Iulia”, era îns@rcinat în mod provizoriu }i pentru o perioad@ de timp
limitat@, cu conducerea serviciilor publice din Transilvania. Consiliul Dirigent
mai trebuia ca „în cel mai scurt timp” s@ prezinte guvernului proiectul de
reform@ electoral@ care s@ cuprind@ dreptul de vot universal }i proiectul de
reform@ agrar@. Cele dou@ proiecte trebuiau – a}a cum reiese din explicit@rile
pre}edintelui Consiliului Dirigent – s@ fie preg@tite, supuse dezbaterii Marelui Sfat
Na]ional }i apoi promulgate ca decrete-legi.
Asupra laturilor fundamentale politico-economice ca: afacerile externe,
armata, circula]ia financiar@, mijloacele de comunica]ie, împrumuturile
publice, v@mile, siguran]a general@ a statului, guvernul ]@rii devenea factorul
de conducere }i decizie.
Transilvania urma s@ fie reprezentat@ în guvern prin mini}tri f@r@ portofoliu.
Se mai avea în vedere c@ pentru chestiunile care se refereau la Transilvania se
vor numi prin decret-lege consilieri speciali, pe baza propunerilor f@cute de
mini}trii f@r@ portofoliu. Decretul-lege asupra c@ruia am st@ruit stabilea deci
atribu]iile Consiliului Dirigent, reglementa reprezentarea Transilvaniei în guvern
}i preciza priorit@]ile, acelea}i la nivelul întregii ]@ri, care st@teau în fa]a acestui
for de conducere provizoriu. Prin prevederile sale, Decretul-lege se impune ca
cel de al doilea izvor de drept al Consiliului Dirigent, primul fiind alegerea lui
de Marele Sfat Na]ional.
Consiliul Dirigent era investit cu atribu]ii legislative }i executive pentru
domeniile care nu trecuser@ înc@ sub autoritatea nemijlocit@ a guvernului.
11
Ion Calafeteanu, Recunoa}terea statutului de aliat al României de c@tre Marile Puteri în
ajunul Conferin]ei de Pace de la Paris, „Revista arhivelor”, 1978, 55, nr. 3, p. 284.
12
Extinderea competen]ei guvernului asupra unor domenii de activitate din

Transilvania, de o importan]@ vital@ pentru interesele întregului popor român,
însemna }i începutul procesului de unificare deplin@ a vie]ii de stat din Transilvania
cu cea din restul ]@rii, deziderat unanim al acelei epoci istorice.
Referitor la cele dou@ decrete-legi se mai impune cel pu]in o subliniere,
care denot@ cump@nirea atent@, realist@ a situa]iilor. În ele nu se face nici o
referire la autonomia preconizat@ la Alba Iulia, ci se are în vedere doar procesul
de unificare al ]@rii, ceea ce era în consens deplin cu cerin]ele noii etape de
evolu]ie a statului român.
Legea de unire a Transilvaniei cu România a fost votat@ de Adunarea
Deputa]ilor }i de Senat la 29 decembrie 1919 }i a fost promulgat@ la 31
decembrie 191912.
Cititorilor no}tri le aducem în fa]a ochilor, a min]ii }i a inimii pasaje din
Expunerea de motive a legii, citit@ de Vasile Goldi}, pentru a le oferi posibi-
litatea de a p@trunde singuri semnifica]ia politico-na]ional@ a textului13.
„Unitar }i fericit la început, - se spune în Expunere – acest neam de oameni
blânzi, muncitori [...] lung }ir de veacuri [...] a fost rupt în buc@]i ajungând sub
st@pâniri deosebite.
Ca o minune a istoriei în lungul }ir de veacuri, îns@ acest neam niciodat@
nu }i-a pierdut con}tiin]a unit@]ii sale suflete}ti }i a r@mas acela}i în limb@,
credin]@ }i datini. Iar când omenirea pe scara civiliza]iunii, a ajuns s@ consacre
principiul de integrare a organismelor sociale, de aceea}i con}tiin]@ na]ional@,
neamul românesc în totalitatea sa }i-a scuturat lan]urile robiei de veacuri }i
f@r@ ezitare, uzând de libertatea manifest@rii dreptului firesc al
autodetermina]iunii, el într-un gând }i într-un suflet a dat dovada con}tiin]ei
despre unitatea sa na]ional@ }i }i-a declarat voin]a sa de a-}i împreuna energiile
fiin]ei sale integrale spre a servi astfel cu puteri unite de aci încolo interesele
civiliza]iei ce tinde spre des@vâr}irea geniului omenesc”. La 1 decembrie 1918
„100.000 români sub cerul liber, consacr@ neatins idealul” de unire. „Unirea
tuturor românilor într-un singur stat este un act al drept@]ii istorice }i o preten]ie
a civiliza]iunii umane. În numele acestei drept@]i }i a acestei prea justificate
preten]ii cerem ca Adunarea Na]ional@ a României întregite s@ încadreze în
corpul legilor române}ti aceast@ unire }i s@ ratifice decretul-lege nr. 3631,
investindu-l cu destul@ putere de lege }i consacrând astfel definitiv }i pe vecie
12
Legea nr. 5451 din 31 decembrie 1919, în: „M.O.” din 1 ianuarie 1920, p. 10941.
13
D.A.D. 1919-1920, p. 304-305..
13
GHEORGHE IANCU
actul unirii românilor din Ardeal, Banat, Cri}ana, S@tmar }i Maramure} cu

regatul României, care numai în chipul acesta va putea îndeplini des@vâr}it
rolul s@u civilizator în istoria omenirii”.
În cuvântul s@u, de primire a Proiectului, Nicolae Iorga, pre}edintele
Camerei a declarat: „Ca unul din reprezentan]ii acestei Românii dintre Carpa]i
}i Dun@re care a purtat 600 de ani prin cele mai mari primejdii, odat@ cu
steagul românesc soarta îns@}i a neamului întreg, în numele României
mutilate, de ieri, care strângea în inima ei r@nit@ atâta din jalea }i n@dejdea
]inuturilor înstr@inate, în numele României care a plâns cu fra]ii pierdu]i }i a
n@d@jduit cu ei, }i în care n-a fost om cinstit care s@ nu p@streze în sfânta
sfintelor sufletului s@u dorul des@vâr}itei uniri na]ionale }i hot@rârii de a ne jertfi
to]i pentru aceasta, simt negr@ita fericire de-a putea face în numele d-voastr@,
al tuturor, acest leg@mânt solemn pentru viitorul neamului în sfâr}it }i pentru
vecie unit. România unit@ o avem, o vom ap@ra”14.
În }edin]a din 30 decembrie 1919 Camera a primit propunerea deputatului
D. I. Ghica ca proiectele legilor de unire a provinciilor române}ti, expunerile de
motive, numele deputa]ilor }i ale senatorilor }i cuvânt@rile pre}edintelui Camerei
„s@ fie tip@rite într-o carte, care s@ fie cartea întregirii neamului”15.
Ca o expresie a principiului dreptului la autodeterminare al popoarelor se
adoptase rezolu]ia de unire de la Alba Iulia. Prin aceasta, Unirea Transilvaniei
cu România era un fapt definitiv hot@rât. Predarea actului unirii oficialit@]ilor de
la Bucure}ti marca transpunerea ei în via]a practic@ din partea celor care o
hot@râser@. Forurile politice din Bucure}ti au primit-o }i au sanc]ionat-o prin
Decretul-lege amintit. Aceast@ consfin]ire a Unirii, hot@rât@ la Alba Iulia, va
dobândi o consacrare interna]ional@ prin Tratatul de pace de la Trianon.
Dup@ 1 decembrie 1918 statul român, în ansamblul s@u, }i fiecare provincie
unit@ în parte, au evoluat într-un context intern }i extern foarte complex,
complicat, pe alocuri cu momente de dramatism. Efectele r@zboiului se
resim]eau din plin: pierderile de vie]i omene}ti, r@ni]ii, distrugerile materiale,
jafurile ocupan]ilor germani, dificult@]i legate de reîntoarcerea la casele lor a
celor de pe front }i a celor refugia]i în Moldova, solda]i r@ma}i înc@ în prizonierat
în Rusia sovietic@ au marcat sensibil evolu]ia ]@rii.
14
Ibidem, p. 306
15
Ibidem, p. 314.
14
Planul extern era dominat de preg@tirile pentru deschiderea Conferin]ei

de Pace, }i apoi, de lucr@rile ei.
Armisti]iile încheiate de Puterile Aliate cu Bulgaria, Austro-Ungaria }i
Germania puseser@ cap@t ostilit@]ilor, dar gestionarea concret@ a perioadelor
de armisti]iu a generat controverse multiple }i chiar ac]iuni militare locale.
Asupra spa]iului geografic }i politic la care ne referim planau, mai ales,
prevederile armisti]iului încheiat, la Belgrad, în 13 noiembrie 1918, cu
Ungaria. Documentul semnat s-a vrut a fi o completare a armisti]iului din 3
noiembrie 1918 de la Padova. Acesta din urm@ viza doar frontul italian, de}i
normal ar fi trebuit s@ se refere la Austro-Ungaria, ca un singur stat, nu doar
la o parte a lui. Aceasta în condi]iile în care chestiunile militare }i de politic@
extern@ erau conduse unitar la nivelul monarhiei dualiste.
Condi]iile în care s-a încheiat, titlul actului – Conven]ia militar@ de armisti]iu
– con]inutul lui au generat controverse la foarte scurt timp, care s-au prelungit
pân@ în zilele noastre16.
La 7 noiembrie 1918 au început la Belgrad tratativele dintre generalul
francez Franchet d’Esperey, comandantul }ef al Armatelor Aliate din Orient,
împuternicitul Fran]ei }i }eful guvernului maghiar, Károlyi Mihály.
Guvernul român nu avea cum s@ fie reprezentat la Belgrad, fiindc@ România
încheiase tratatul de pace cu Puterile Centrale la 8 mai 1918, ie}ind astfel silit
din tab@r@ Puterilor Aliate. Cu siguran]@ românii din Regat au urm@rit cu aten]ie,
chiar cu nelini}te discu]iile. Cei din Transilvania, condu}i de Consiliul Na]ional
Român Central, au reac]ionat îns@ prompt. Într-o prim@ faz@ s-a inten]ionat
16
Nicolae Da}covici, Interesele }i drepturile României în texte de drept interna]ional, Ia}i,
1936, p. 526-527; Ormos Mária, La convention militaire de Belgrade en 1918, în „Acta
Historica” (Budapest), 1979, 25, nr. 1-2, p. 27-60; Idem, From Padua to the Trianon,
Budapest, 1990, p. 63 }i urm@toarele; Gy. Litván, Documents des relations Franco-Hongrois
des annés 1917-1919, în „Acta Historica”, 1975, 21, nr. 1-2, p. 191-192; Ivo Lederer,
Yugoslavia at the Paris Peace Conference, New Haven, London, 1963, p. 121-122;
Gheorghe Iancu, Contribu]ia, p. 92-94: Idem, The Ruling Council, p. 18-21; Idem, Officiers
supérieurs français en mission dans la Transylvanie des années 1918-1919, in: La présence
française en Roumanie pendant la Grande Guerre. Editeurs George Cip@ianu, Vasile Vesa,
Cluj-Napoca, 1997, p. 157-162; Gheorghe Iancu, G. Cip@ianu, La consolidation de l’Union
de la Tranylvanie et de la Roumanie (1918-1920). Témoignages français, Bucure}ti, 1990,
p. 21-25; Bogdan Krizman, The Belgrade Armistice of 13 November 1918, „The Slavonic
and East European Review”, 1970, 48, nr. 110, p. 67-87; Glenn E. Torrey, Henri Mathias
Berthelot, Soldier of France. Defender of Romania, Ia}i, Oxford, The Center of Romanian
Studies, 2001, p. 275-276.
15
GHEORGHE IANCU
trimiterea unui reprezentant la Belgrad, în persoana lui Valeriu Brani}te. Ini]ia-

tiva nu avea nici o }ans@ de izbând@, pe de o parte fiindc@ V. Brani}te, dup@
lunile de închisoare de la Seghedin, era bolnav. În plus nu credem c@ ar fi fost
acceptat la tratative. C.N.R.C. a intreprins, apoi, un alt pas înainte, unul
pragmatic, cu o v@dit@ tent@ politico-administrativ@, chiar de suveranitate
na]ional@. La 9 noiembrie 1918 el a cerut guvernului maghiar s@-i predea
puterea de guvernare asupra a 26 comitate. „Gestul” românilor viza direct }i
desf@}urarea tratativelor de la Belgrad, întrucât c@uta s@ demonstreze c@ dele-
ga]ia maghiar@ nu era îndrept@]it@ s@ se prezinte ca purt@toare de cuvânt }i a
românilor de pe aceste teritorii, fapt subliniat ulterior în mai multe documente
române}ti. Chiar f@r@ efecte imediate, demersul men]ionat probeaz@
cunoa}terea de c@tre C.N.R.C. a realit@]ilor complexe ale momentului istoric }i
era o continuare a demersurilor politico-na]ionale române}ti din 12 }i 18
octombrie 1918.
A doua zi, 10 noiembrie 1918, România, practic, a reintrat în rândurile
Alia]ilor. Franchet d’Esperey p@r@sise Belgradul la 9 noiembrie, dar discu]iile cu
privire la textul armisti]iului nu se încheiaser@, iar sârbii nu încetaser@ ac]iunile
militare. Ar fi putut fi invita]i delega]i români la Belgrad este o chestiune care
se poate comenta m@car din dou@ puncte de vedere. De iure România nu era
înc@ putere Aliat@, ci doar de facto. În plus, distan]a în spa]iu ar fi permis s@ se
ajung@ la Belgrad? Ar fi putut guvernul român desemna un ardelean s@-l
reprezinte la discu]ii? Acestea sunt doar supozi]ii. Le-am relevat, totu}i, fiindc@
statul român a declarat constant c@ n-a fost participant la tratativele de la Belgrad
}i de aceea nu se vedea obligat s@ respecte în totalitate actul elaborat.
Mai remarc@m c@ de}i Instruc]iunile trimise de guvernul francez generalului
Franchet d’Esperey, indicau ca armisti]iul s@ se refere doar la aspecte militare,
în text au fost înscrise }i prevederi de natur@ politic@ }i administrative17.
Surprinz@tor ni se pare }i faptul c@ generalul francez primise textul armis-
ti]iului de la Padova, dar n-a }tiut nimic de tratatul încheiat de România cu
Antanta în anul 191618. Noi apreciem c@ unele dispozi]ii ale lui au fost întru-
17
„Administra]ia civil@ va r@mâne în mâinile guvernului actual”; „alia]ii nu vor interveni în
administra]ia interioar@ a statului ungar”.
18
Arhivele Na]ionale, Direc]ia jude]ean@ Sibiu, fond Alexandru Vaida-Voevod. Coresponden]@.
Scrisoarea lui Vaida-Voevod adresat@ lui Iuliu Maniu, 12-16 septembrie 1919; Gh. Iancu, The
Ruling Council, p. 20; Alexandru Vaida-Voevod, Scrisori de la Conferin]a de Pace. Paris-
Versailles, 1919-1920, edi]ie îngrijit@, studiu introductiv Mircea Vaida-Voevod, Cluj-Napoca,
2003, p. 378.
16
câtva favorabile Românilor, altele, dimpotriv@, au însemnat obstacole în

procesul de instituire a suveranit@]ii statului român în Transilvania. Prevederea
potrivit c@reia armatele maghiare trebuiau s@ se retrag@ pân@ la linia
Mure}ului, trupe aliate putând intra în spa]iul respectiv, a permis trupelor
române, socotite de facto aliate de c@tre Puterile Aliate, s@ treac@ nestingherite,
la jum@tatea lunii noiembrie 1918, Carpa]ii }i s@ afluiasc@ în Transilvania. Era
prima mic@ pic@tur@ de eroism }i patriotism care c@dea pe solul transilvan }i
care s-a amplificat continuu, }i în ciuda z@gazurilor potrivnice care au încercat
s@-i opreasc@ curgerea, s-a rev@rsat, finalmente, asemenea unui uria} clocot
incadescent, la începutul lunii august 1919, în Dun@rea primitoare, care br@zda
Budapesta. Stabilirea liniei de demarca]ie pe considerente de ordin
geografico-strategic – foarte importante, de altfel, în cazul armisti]iilor – a
împ@r]it din start Transilvania în dou@ entit@]i teritoriale: una, controlat@ de
statul maghiar, cealalt@ de statul român, situa]ie care nemul]umea ambele
p@r]i. De un control al statului român se putea vorbi doar sub aspect militar,
deoarece administra]ia civil@ ar fi trebuit s@ r@mân@ sub autoritate maghiar@
pân@ la decizia Conferin]ei de Pace, trupele aliate neputându-se implica în
acest domeniu.
Din acel moment a început o disput@ acerb@ politico-diplomatic@ }i chiar
militar@, între România }i Ungaria privitoare la Transilvania, similar@ cu cele
dintre Ungaria }i Iugoslavia, Ungaria }i Cehoslovacia.
Înainte de a prezenta activitatea concret@ a Consiliului Dirigent de instituire
a autorit@]ii statului român, ca delegat al acestuia în teritoriile unite cu România
la 1 Decembrie 1918, red@m succint pozi]ia adoptat@ de minorit@]ile na]ionale
din zon@ fa]@ de actul de la Alba Iulia19. Din aceasta se degaj@, firesc, atitudinea
din rândurile juri}tilor din Transilvania fa]@ de procesul amintit.
Destr@marea monarhiei dualiste în toamna anului 1918 }i mersul ascendent
al mi}c@rii na]ionale române}ti spre unirea Transilvaniei, Banatului, Cri}anei
}i Maramure}ului cu România, act înf@ptuit la 1 Decembrie, sub forma unui
19
Gh. Iancu, The Position of the Ethnical Minorities Towards the Union of Transylvania
with Romania, in: La fin de la Première Guerre Mondiale et la nouvelles architecture
géopolitique européenne, sous la direction de George Cip@ianu, Vasile Vesa, Press
Universitaire de Cluj-Napoca, 2000, p. 213-228; Idem, Problema minorit@]ilor entice din
România în documente ale Societ@]ii Na]iunilor (1923-1932). Le problème des minorités
ethnique de Roumanie dans des documents de la Société des Nations (1923-1932).
Ethnic Minorities from Romania in Documents from the League of Nations (1923-1932),
Cluj-Napoca, 2002, p. 21-30.
17
GHEORGHE IANCU
plebiscit spontan, au determinat, au impus chiar, celorlalte etnii din teritoriu

elaborarea unor strategii care s@ corespund@ }i s@ reflecte interesele lor na]ionale.
Elemente }i factori de ordin statal, de natur@ istoric@, politic@, cultural@, religi-
oas@, din zona mentalit@]ilor individuale sau colective, au stat la baza stabilirii
planurilor }i modalit@]ilor de ac]iune. Fiecare grup etnic a ac]ionat pragmatic,
într-un cadru intern }i extern, deloc static. Considerentele ra]ionale, de ordin
practic, de moment sau de perspectiv@, au fost decisive în ini]ierea ac]iunilor
socotite utile }i necesare. Sentimentalismele n-au fost cultivate de nici o parte
în acele vremuri de profunde transform@ri.
Rezolu]ia de la Alba Iulia prevedea largi drepturi democratice pentru
minorit@]ile etnice din Transilvania.
S-a discutat }i se mai discut@, în literatura de specialitate, dac@ punctele
1 }i 2 din punctul III din Rezolu]ie ar fi trebuit s@ se reg@seasc@ în integralitatea
lor în textul Constitu]iei României din anul 1923. Legea fundamental@ a ]@rii
proclama egalitatea deplin@ a tuturor locuitorilor, f@r@ a mai face îns@ referiri
la popoare, ceea ce a generat nemul]umiri în rândul minorit@]ilor etnice. Oricum,
un act elaborat doar într-o provincie a ]@rii – în cazul nostru Rezolu]ia de la
Alba Iulia – nu era obligatoriu s@ dobândeasc@ o aplicabilitate la nivelul întregii
]@ri, în toate formul@rile sale.
La scurt timp dup@ adoptarea Rezolu]iei ziarul „Telegraful român”,
referindu-se la raporturile care trebuiau s@ se statorniceasc@ între poporul
român }i minorit@]i, scria în num@rul din 10 decembrie 1918: „Suntem
datori în aceste zile mari s@ ne gândim }i la concet@]enii no}tri de alt@ limb@
}i lege, care de acum înainte vor fi chema]i s@ împart@ cu noi binele }i r@ul”,
s@-i convingem c@ „libertatea noastr@ n-are s@ însemne pentru ei scl@vie,
ci din contr@, libertate ca }i pentru noi”. Oprindu-se ceva mai târziu, la 5
iunie 1920, asupra celor decise la Alba Iulia cu privire la drepturile minori-
t@]ilor, Sextil Pu}cariu nota în Memoriile sale: „Instinctul s@n@tos politic al
poporului nostru a hot@rât, la Alba Iulia, care trebuie s@ fie ]inuta noastr@
fa]@ de minorit@]i. Cei ce au gustat din bel}ug pâinea amar@ a asupri]ilor au
decretat toleran]a absolut@ în momentul în care deveneau st@pânitori”20.
Con]inutul democratic al Rezolu]iei în chestiunea pe care o abord@m a fost
receptat diferit de minorit@]ile etnice din Transilvania, atitudine generat@ categoric
}i de punctul I al Rezolu]iei care decreta schimbarea apartenen]ei statale a
Transilvaniei. În consecin]@, cel pu]in în perioada imediat urm@toare, prevederile
20
Sextil Pu}cariu, Memorii, Edi]ie de Magdalena Vulpe, Bucure}ti, 1978, p. 500
18
democratice n-au avut nici o rezonan]@ în rândurile popula]iei maghiare, fapt

absolut explicabil întrucât ei deveneau din na]iune dominant@, minoritate.
În schimb, dup@ încheierea Tratatului de pace de la Trianon, prin care
unirea Transilvaniei cu România dobândea o consacrare interna]ional@, speran-
]ele maghiare de revenire la realit@]i teritoriale anterioare lui 1 Decembrie 1918
s-au n@ruit. Din acel moment, prevederile Hot@rârii de Unire cu privire la
minorit@]i vor fi invocate, cu consecven]@, de reprezentan]i ai maghiarilor, de
pretutindeni }i de oricând, ca un element de sprijin în sus]inerea revendic@rilor
politice, economice, cultural-religioase ale maghiarilor din România.
Pentru celelalte etnii, pentru care grani]ele în care tr@iau nu însemnau cel
mai important factor, prevederile amintite puteau însemna un început în încer-
carea de a-}i ap@ra interesele na]ionale, în noua configura]ie politico-statal@.
În cazul sa}ilor din Transilvania s-a înregistrat o schimbare radical@ de
op]iune politic@ în intervalul octombrie 1918 – ianuarie 1919. La 29 octombrie
1918 Comitetul Central S@sesc L@rgit (erweiterte Sächische Zentralausschuss)
s-a pronun]at pentru men]inerea comunit@]ii s@se}ti în cadrele statului
maghiar, pentru ca la 8 ianuarie 1919, la Media}, s@ se decid@ aderarea la
actul unirii Transilvaniei cu România. Evenimentele interne }i externe
desf@}urate în acel interval, analiza lor lucid@, ac]iunile proprii întreprinse de
liderii sa}ilor, demersurile lor pe lâng@ Consiliul Dirigent care le-a promis
satisfacerea intereselor etnice, au condus la hot@rârea de la Media}.
{vabii au aderat la statul român abia în august 1919, dup@ tratative cu
Consiliul Dirigent, influen]a]i }i de sa}i }i în condi]iile în care devenise evident
c@ Banatul va fi împ@r]it între România }i Iugoslavia.
Evreii au r@mas în expectativ@ pân@ la încheierea tratatului de pace de la
Trianon.
Statul român }i-a impus autoritatea în Transilvania în câteva etape,
neprestabilite, impuse de traseul liniei de demarca]ie }i de în]elegerile cu Coman-
damentul Armatelor Aliate din Orient }i cu Comandamentele militare franceze
din Banat }i Arad.
Ini]ial, linia demarca]ional@ urma cursul Mure}ului21. În urma discu]iilor
de la Cluj, din 31 decembrie 1918 – armata român@ intrase în ora} la 24
decembrie – dintre generalul Henri Mathias Berthelot }i Apáthy István, repre-
zentantul guvernului maghiar în Transilvania, ea s-a „a}ezat” pe linia: Baia
Mare – Cluj – Deva }i a fost acceptat@ de guvernul francez }i de generalul
21
Vezi pentru considera]iile urm@toare Gh. Iancu, The Ruling Council, p. 103-105.
19
GHEORGHE IANCU
Franchet d’Esperey, cei care stabiliser@ prima linie. Trupele române, în pofida
protestelor guvernului maghiar, au trecut }i aceast@ linie, intrând în Baia Mare,
Sighet, Huedin, Zal@u }i atingând localit@]i din vestul Mun]ilor Apuseni. În
consecin]@, situa]ia devenise foarte tensionat@. La 23 ianuarie 1919, guvernul
maghiar a decis s@ se opun@ cu armele unor noi inaint@ri române}ti. Franchet
d’Esperey ordonase la 21 ianuarie trupelor române s@-}i opreasc@ mar}ul, iar
nota lui George Clemenceau din 28 ianuarie a determinat oprirea armatei
române pe linia: Sighet – Baia Mare – Zal@u – Ciucea, care a fost respectat@
pân@ la începerea campaniei militare române în 16 aprilie 1919. În urma
succeselor repurtate armata român@ a atins linia Tisei. Statul român }i-a motivat
înaintarea trupelor sale în Transilvania pe Actul de Unire, pe decretul-lege nr.
3632 din 11/24 decembrie 1918 }i prin hot@rârea de a st@vili vexa]iunile la
care erau supu}i românii afla]i dincolo de linia de demarca]ie. Atacul
guvernului comunist de la Budapesta, din 20 iulie 1919, n-a readus
Transilvania sub controlul statului maghiar. Armata român@ a fost bra]ul
înarmat care a salvat Hot@rârea de Unire de la Alba Iulia. Realit@]ile din Banat
}i Arad le vom prezenta în alt@ parte a materialului.
În ac]iunile concrete de preluare a institu]iilor de stat maghiare }i de
organizare a unora române}ti un rol deosebit l-au avut prefec]ii jude]eni }i
ai ora}elor cu drept de municipiu, numi]i de Consiliul Dirigent. Astfel c@ nu
va fi nici o surpriz@ sa-i întâlnim implica]i direct în impunerea justi]iei române}ti
în Transilvania22.
Etapele ce se pot stabili în acest proces, care nu concord@ în toate cazurile
cu momentele concrete de preluare }i introducere a administra]iei române}ti
în jude]ele Transilvaniei, sunt urm@toarele: decembrie 1918 – ianuarie 1919,
martie-aprilie }i mai-iulie 1919. Cele mai multe numiri de prefec]i s-au f@cut
în prima etap@, }i au avut în vedere cele 15 jude]e aflate sub controlul nemijlocit
al Consiliului Dirigent. La propunerea }efului Resortului de interne, la 29
decembrie 1918, au fost numi]i prefec]ii: Octavian Vasu (jud. F@g@ra}),
Nicolae Com}a (jud. Sibiu), Toma Vasinca (jud. Hunedoara), Ioan Pop (jud.
Alba), Zosim Chirtop (jud. Turda-Arie}), Gavril Tripon (jud. Bistri]a-N@s@ud),
Dionisie Roman (jud. Târnava Mare). În cursul lunii ianuarie 1919 au fost
numi]i: Marcian C@lu]iu (jud. Târnava Mic@), Ioan Vescan (jud. Mure}-Turda),
Simion T@ma} (jud. Cojocna), Teodor Mihali (jud. Solnoc-Dabâca), to]i în data
22
Vezi pentru toate numirile Gh. Iancu, Contribu]ia, p. 131-132.
20
de 11 ianuarie, Silviu Moldovan (jud. Ciuc), în 9/22 ianuarie, George Baiulescu

(jud. Bra}ov), Nicolae Vecerdea (jud. Trei-Scaune).
În cea de-a doua etap@ s-au f@cut numirile pentru jude]ele: S@laj (George
Pop), S@tmar (Alexandru Raco]i), Bihor (Ioan Ciorda}) }i Arad (Iustin Mar}ieu)
în data de 14/27 martie 1919. În 28 aprilie 1919 a fost instalat ca prefect al
jude]ului Maramure} Vasile Chiroiu.
{i, în sfâr}it, în intervalul mai-iulie, în 5 mai s-a numit Ioan Marcus, ca
delegat al Consiliului Dirigent pentru preluarea puterii }i organizarea serviciilor
publice în jude]ul Bichi}, tot în mai, George Dobrin în jude]ul Cara}-Severin,
la 12 iunie Gheorghe Popoviciu, în aceea}i calitate pentru jude]ul Cenad, iar
la 25 iulie Aurel Cosma pentru jude]ul Timi}-Torontal. Mult mai târziu, la 4
februarie 1920, a fost numit prefect al jude]ului Odorhei, cu data de 1 noiembrie
1919, delegatul de pân@ atunci, Valer Neam]u.
În conformitate cu legile în vigoare, ora}ele cu drept de municipiu erau
conduse de c@tre un prefect, diferit de cel al jude]ului din care f@cea parte
ora}ul. La 29 decembrie 1918/11 ianuarie 1919 au fost numi]i: Valentin Poru]iu,
prefect al ora}ului Cluj }i fostul primar Albert Dörr, prefect al Sibiului. Prefectul
ora}ului Târgu Mure} a fost numit la 3/16 ianuarie 1919 Eugen Bran, iar al
ora}elor Arad }i Oradea au fost numi]i în aceea}i zi de 23 septembrie 1919
Romul Veliciu, respectiv Nicolae Zigre. În 2 octombrie 1919 Consiliul Dirigent
l-a desemnat pe Stan Vidrighin ca prefect al ora}ului Timi}oara.
Preluarea }i organizarea administra]iei române}ti în ora}ele Transilvaniei,
opera]iuni încredin]ate de Consiliul Dirigent prefec]ilor, s-au desf@}urat treptat,
în rela]ie cu extinderea autorit@]ii statului român asupra regiunilor transilv@nene.
Într-o prim@ faz@ în lunile ianuarie-martie 1919 s-a instituit administra]ia
româneasc@ în cele 15 jude]e asupra c@rora pân@ la mijlocul lunii ianuarie
1919 Consiliul Dirigent, în numele statului român, putea dispune23.
În cazul teritoriilor r@mase dincolo de linia demarca]ional@ situa]iile, }i deci
}i momentele prelu@rii administra]iei, s-au prezentat diferit. În regiunile s@l@-
jene, bihorene }i s@tm@rene, unde administra]ia a r@mas sub controlul
guvernului maghiar, lucrurile s-au schimbat în cursul lunii aprilie 1919. În
jude]ul Arad, administra]ia maghiar@ se exercita sub supravegherea trupelor
franceze, situa]ie ce se va prelungi pân@ în vara anului 1919. În jude]ul Cara}-
Severin, dup@ retragerea trupelor sârbe}ti intrate în Banat începând cu 17
23
Alba Inferioar@, Bistri]a-N@s@ud, Bra}ov, Ciuc, Cojocna, F@g@ra}, Hunedoara, Mure}-
Turda, Odorhei, Sibiu, Solnoc-Dobâca, Târnava Mare, Târnava Mic@, Treiscaune,
Turda-Arie}.
21
GHEORGHE IANCU
noiembrie 1918, se va institui o administra]ie francez@, sub controlul c@reia se

men]inea o parte a vechii administra]ii, }i care va fiin]a pâna la sfâr}itul lunii mai
1919, în timp ce în viitorul jude] Timi}-Torontal administra]ia sârbeasc@ va fi
înlocuit@ în iulie 1919.
Mai remarc@m c@ instaurarea administra]iei române}ti în diferitele regiuni
ale Transilvaniei n-a fost condi]ionat@ nemijlocit de prezen]a trupelor române
în acele locuri. Astfel, dac@ în ora}ul Arad armata român@ a intrat la 17 mai
1919, administra]ia româneasc@ impunându-se mai târziu, în Banat organizarea
administra]iei a precedat sosirea trupelor române.
Resortul de Interne era cel care era în}tiin]at cu promptitudine despre
efectuarea prelu@rii }i despre modul de desf@}urare.
La propunerea prefec]ilor Consiliul Dirigent va face, începând cu 16/29
ianuarie 1919, numiri de subprefec]i, conduc@torii în fapt ai administra]iei. A}a
dup@ cum prefec]ii au fost numi]i pe rând, acela}i lucru s-a întâmplat }i în cazul
subprefec]ilor, cauzele fiind similare.
La 1918 în cadrul statului român se g@seau în vigoare mai multe legisla]ii,
rezultat al dezvolt@rii politice anterioare diferite. Îns@}i pe teritoriul Transilvaniei
nu se întâlnea în domeniul dreptului civil un cod unitar. Pe o parte a teritoriului
se aplica dreptul civil maghiar, pe o alta codul civil austriac din 1811, modificat
în 1876. Se ad@ugau legile civile maghiare }i ordonan]ele regale }i ministeriale
de la 1867 la 1918, pentru întreaga Transilvanie24. Men]inerea acestei situa]ii
de la nivelul Transilvaniei }i al întregii ]@ri ducea la conflicte de legi inter-
provinciale, f@cea dificil@ cunoa}terea }i aplicarea unitar@ a legilor în ]ar@. În
consecin]@, problema unific@rii legisla]iei s-a impus din considerente politice,
sociale }i juridice ca un deziderat vital, ce se vrea a fi grabnic rezolvat25.
În fa]a Consiliului Dirigent s-a pus din primul moment chestiunea principial@
de mare importan]@ de a stabili sau elabora sistemul de acte normative, cu care
s@ dirijeze sferele de activitate din Transilvania, r@mase în competen]a sa. Era
24
George P. Docan, Minoritatea. Legisla]ia ungar@ dinTransilvania în compara]ie cu legisla]ia
român@, Bucure}ti, 1924, p. 7-17; Grigore Lahovari, Justi]ia în Banat, „Curierul judiciar”
(Bucure}ti), 1921, nr. 10, p. 145-146; Aurelian R. Iona}cu, Problema unific@rii legisla]iei
civile în cugetarea juridic@ româneasc@ (1919-1941), „Pandectele române” (Bucure}ti),
1942, partea a IV-a, p. 147.
25
A. R. Iona}cu, Problema unific@rii, p. 147 }i urm@toarele; Ovid Sachelarie, Valentin Al.
Georgescu, Unirea din 1918 }i problema unific@rii legisla]iei, „Studii. Revist@ de Istorie”,
1968, 21, nr. 6, p. 1185-1198; Gh. Iancu, Unificarea legislativ@. Sistemul administrativ al
României (1919-1939),in: Dezvoltare }i modernizare în România interbelic@ 1919-1939,
coordonatori Vasile Pu}ca}, Vasile Vesa, Bucure}ti, 1988, p. 39-49.
22
vorba fie de a se extinde legisla]ia din România, fie de a se men]ine vechile

legiuiri, cu modific@rile care se impuneau, pân@ la o unificare general@, pe un
plan superior, pe baza unei sinteze. În acel moment a prevalat atât pe plan
european cât }i na]ional curentul de opinie care se pronun]a împotriva extinderii
imediate a unei legisla]ii socotit@ ea îns@}i susceptibil@ de înnoiri, punându-se
speran]ele în unificarea legisla]iei, în elaborarea cât mai neîntârziat@ a unor
coduri unitare, rezultat al valorific@rii aspectelor valoroase de pe tot cuprinsul
]@rii. Întrucât aceast@ speran]@ nu s-a împlinit atât de repede pe cât era de
a}teptat de societatea româneasc@, tot mai multe voci se vor pronun]a în timp
pentru o extindere cât mai neîntârziat@ a legilor din vechea Românie }i în restul
]@rii.
F@r@ s@ urm@rim în cadrul acestei lucr@ri procesul unific@rii legisla]iei –
chestiune mult dezb@tut@ în literatura de specialitate – se poate constata c@
acest proces îndelungat s-a realizat atât printr-o extindere expres@ cât }i prin
întocmirea de noi coduri.
Consiliul Dirigent, în consens cu opinia dominant@ impus@ la nivelul întregii
]@ri, prin primul s@u act fundamental, Decretul I din 24 ianuarie 1919 (Anexa I)
a hot@rât c@ „Legile, ordonan]ele, regulamentele }i statutele legale, emanate
înainte de 18 octombrie 1918, r@mân în interesul ordinei publice }i pentru a
asigura continuitatea de drept, pân@ la alt@ dispozi]ie, în mod provizoriu”, cu
excep]iile ce se vor indica. Aceasta însemna c@ legile „de}i emanau de la
factori str@ini [...] au fost investite prin voin]@ româneasc@ cu puterea de norme
obligatorii” pentru Transilvania26. Într-o asemenea situa]ie, unificarea
administrativ-institu]ional@ care se va înf@ptui treptat a fost un proces unic cu
acela}i ]el final, dar pornit din dou@ direc]ii ce nu se stânjeneau ci, dimpotriv@,
se completau gr@bind dispari]ia particularit@]ilor locale. Una pornea dinspre
guvern spre institu]iile din Transilvania, }i a doua de la nivelul Consiliului
Dirigent }i al institu]iilor sale subordonate spre o integrare în vechea Românie.
Paralel cu aceste direc]ii – pe care le-am numi oficiale – s-au întâlnit
numeroase ini]iative ale diverselor categorii de speciali}ti, care prin conlucrarea
lor }i prin constituirea de organisme unice, contribuiau la accelerarea procesului
amintit.
În Transilvania, instan]ele judec@tore}ti erau judec@toriile de ocol (rurale }i
urbane), tribunalele, Cur]ile de Apel, Cur]ile cu jura]i, autorit@]ile administrative
26
Camil Negrea, Evolu]ia legisla]iei în Transilvania de la 1918 pân@ ast@zi, Sibiu, 1943, p.8
27
Alexandru Marta, Organiza]ia judec@toreasc@ în Transilvania, Banat }i p@r]ile ungurene în
compara]ie fa]@ de Vechiul Regat, Cluj, 1922, p. 3-35; V. Covaci, M. Apan, Institu]iile
23
GHEORGHE IANCU
investite cu drept de jurisdic]iune, arbitrii institui]i în cadrul Camerelor de

Comer].
Pentru a fi în]elese mai u}or realit@]ile din justi]ie oferim câteva detalii
despre personalul }i organizarea institu]iilor juridice din Transilvania de pân@
la 1 Decembrie 191827.
Judec@torii de ocoale, judec@torii de tribunale, consilierii de la Cur]ile de Apel,
consilierii de la Curtea de Casa]ie, procurorii de la parchete, prim-pre}edin]ii }i
pre}edin]ii de senat (sec]ii), de la tribunale, Cur]ile de Apel }i Casa]ie erau
magistra]i }i f@ceau parte din ordinul judec@toresc.
a) personal auxiliar, func]ionarii judec@tore}ti erau: notarii, practican]ii,
exper]ii, translatorii, interpre]ii
b) personal de administra]ie erau: conduc@torii c@r]ilor funciare, arhivarii,
registratorii, expeditorii, administratorii de închisori, copi}tii, executorii,
exper]ii.
Judec@toriile de ocol au fost organizate prin legea XXXI din 1871,
modificat@ prin legea XVII din 1891.
Potrivit legii din 1871 func]ionau 360 de judec@torii în întreaga ]ar@,
num@rul lor schimbându-se prin legile XXVII din 1873 }i III din 1885.
În momentul Unirii judec@toriile de ocol erau de dou@ tipuri:
- urbane, erau doar 2, una în Cluj }i cealalt@ la Oradea }i erau pentru
întreg ora}ul
- rurale, câte o judec@torie de ocol rural@ func]iona }i în ora}ele Cluj }i
Oradea, pentru comunele rurale fixate prin lege.
În ora}ele: Sighet, Satu-Mare, Zal@u, Arad, Timi}oara, Lugoj, Caransebe},
Deva, Sibiu, Bra}ov, Târgu Mure}, Odorhei, Bistri]a, Dej, Turda, Alba Iulia,
Dumbr@veni se afla câte o judec@torie de ocol pentru ora}, cuprinzând }i
comunele rurale. În alte localit@]i erau judec@torii pentru re}edin]@ (ora} sau
nu) }i pentru comune rurale.
Personalul judec@toriilor de ocol se compunea dintr-un judec@tor-}ef,
atâ]ia judec@tori câ]i a considerat legiuitorul c@ sunt necesari, 1 notar, unul sau
mai mul]i conduc@tori de c@r]i funciare, 1 conduc@tor al registrului principal,
1 conduc@tor de birou, care era }i arhivar, unul sau mai mul]i copi}ti.
judec@tore}ti din Transilvania în perioada dualismului (1867-1918), in: Culegere de referate,

Direc]ia General@ a Arhivelor Statului, Bucure}ti, 1971, p. 91-108. Îi mul]umesc din inim@
domnului Apan pentru c@ a avut amabilitatea s@-mi trimit@ articolul men]ionat, fiindc@
Timpul a „evaporat” volumul din bibliotecile clujene.
24
Instan]ele de apel pentru deciziile judec@toriilor de ocol erau tribunalele. Ele

au fost organizate prin legea XXXI din 1871, modificat@ prin legea XVII din
1891. Potrivit legii din 1871 la nivelul ]@rii erau 102 tribunale. În Transilvania
num@rul lor a fost de 21. Ele func]ionau doar ca prim@ instan]@. Prin legea XVIII
din 1893 ele au fost considerate }i ca instan]e de apel. Dac@ în Regatul
României circumscrip]ia fiec@rui tribunal avea aceea}i întindere cu
circumscrip]ia administrativ@ a jude]ului, în Transilvania situa]ia nu era identic@.
Jurisdic]ia unui tribunal se putea exercita }i asupra altui jude] decât cel în care
î}i avea re}edin]a.
Tribunalele lucrau în senate (sec]ii) cu 3 membri, care erau în num@r de
6. La fiecare tribunal era }i un post de pre}edinte de sec]ie.
Num@rul judec@torilor }i al personalului auxiliar de la tribunale se stabilea
de Ministerul de Justi]ie, în timp ce în România erau stabili]i prin decrete-lege.
Conduc@torii de tribunale se numeau pre}edin]i.
Cur]ile de Apel erau instan]ele de apel fa]@ de hot@rârile tribunalelor aduse
în prima instan]@ }i foruri de a treia instan]@ fa]@ de hot@rârile în prima instan]@
aduse de judec@toriile de ocol, sau fa]@ de hot@rârile aduse de tribunale în a
doua instan]@ – dac@ revizuirea se admitea de lege.
Potrivit legii LIV din 1868 pe teritoriul Ungariei erau 2 Table rege}ti (Cur]i
de Apel) la Budapesta }i Târgu Mure}. Prin legea XXV din 1890 aceste instan]e
au fost dizolvate, în locul lor s-au înfiin]at 11 Cur]i de Apel, din care 4 în
Transilvania. În cadrul Cur]ilor de Apel func]ionau 2 sec]ii: civil@ }i penal@.
Circumscrip]iile teritoriale erau:
1. Clujul, cu tribunalele: Cluj, Alba Iulia, Bistri]a, Dej, Deva, Sibiu, Turda
2. Oradea, cu tribunalele: Oradea, Satu Mare, Sighet, Zal@u
3. Târgu Mure}, cu tribunalele: Bra}ov, Dumbr@veni, Odorhei, Târgu
Mure}, Miercurea Ciuc }i Târgu Secuiesc
4. Timi}oara, cu tribunalele: Arad, Caransebe}, Lugoj, Timi}oara
Decretul I al Consiliului Dirigent, prin care se men]ineau vechile legiuiri, cu
modific@rile ce se impuneau, cuprindea }i dispozi]ii care se refereau nemijlocit
la justi]ie, determinând sensibile schimb@ri. Se scoteau, printre altele, din vigoare
dispozi]iile potrivit c@rora judec@torii }i notarii nu puteau fi transfera]i f@r@
consim]@mântul lor. În conformitate cu prevederile Decretului I au fost men]inute
în vigoare }i legile în materie de justi]ie, atât cele materiale cât }i cele formale.
28
„Patria” (Sibiu), I, nr. 7 din 9/22 februarie 1919.
25
GHEORGHE IANCU
S-au p@strat astfel gradele de jurisdic]iune cu atribu]iile ce le aveau, precum }i

organizarea intern@ a magistraturii.
„Devenind justi]ia româneasc@ – remarca Aurel Laz@r – am fost nevoi]i
s@ men]inem pentru scurt timp legile bune, rele, care au fost pân@ acum în
vigoare; ]inta va fi înlocuirea în mod treptat a acelor legi cu altele, care
izvorând din con}tiin]a de drept a poporului nostru, prin respectarea
considerentelor politice [...] vor preg@ti unificarea în]eleapt@ a justi]iei neamului
românesc”28. Dar noua situa]ie politic@ impunea – dup@ opinia lui A. Laz@r
– înf@ptuirea unor importante modific@ri, cerute de mai multe considerente:
constitu]ionale, în sensul c@ unirea Transilvaniei cu România a schimbat
situa]ia constitu]ional@ a acestor teritorii, ceea ce trebuia s@ se reflecte }i în
organizarea justi]iei; prin desprinderea Transilvaniei din fosta Ungarie lipseau
autorit@]ile centrale de justi]ie, astfel încât era nevoie de o Curte de Casa]ie,
de un Contencios administrativ, de un Consiliu superior de disciplin@ pentru
avoca]i }i, în sfâr}it, pe considerentul c@ acele legi care erau inspirate de
tendin]a de oprimare a unor na]iuni din Ungaria trebuiau abrogate,
asigurându-se în acela}i timp o reabilitare }i desp@gubire a celor lovi]i de ele.
Toate acestea se vor putea realiza doar treptat, dup@ instituirea controlului
Consiliului Dirigent, a Resortului de Justi]ie29, asupra tuturor instan]elor judiciare
din Transilvania, fapt care s-a realizat în mai multe etape.
Într-o prim@ etap@, prin Ordonan]a 121 referitoare la judec@tori, avoca]i }i
notari publici s-a extins jurisdic]ia statului român asupra instan]elor judiciare din
cele 15 jude]e aflate în acel moment sub controlul efectiv al Consiliului Dirigent,
instan]e subordonate Cur]ilor de Apel Cluj }i Târgu Mure} (Anexa II).
Ordonan]a, ale c@rei prevederi vor sta la baza întregului proces de preluare a
29
{eful Resortului de Justi]ie a fost Aurel Laz@r, pân@ la 21 septembrie 1919, când }i-a
prezentat demisia. Locul lui a fost luat de Emil Ha]ieganu. Secretar general a fost numit
în }edin]a Consiliului Dirigent din 5 februarie 1919, Alexandru Marta, care }i-a ocupat
postul la 1 martie. {ef de sec]ie a fost Ioan Papp. Consilieri au fost: Cornel Cr@ciunescu
la Direc]ia juridic@ civil@, Victor S. Andru la cea penal@, }i Ion Iancu la cea de contabilitate,
Iuliu Maniu, Unirea Ardealului. Conferin]@ ]inut@ la Radio Bucure}ti 1934, Cluj, 1934, p.
49. În articolul din Anuarul pe anul 1975 din pruden]@ n-am indicat numele autorului; I.
Papp, Instaurarea justi]iei române}ti în Ardeal, „Transilvania” (Sibiu), 1945, 76, nr. 1-2,
p. 3-4 (În continuare: I. Papp, Instaurarea).
30
„Eu, XY, jur c@ voi fi credincios lui Ferdinand I, regele României }i Consiliului Dirigent, c@ voi
p@stra [respecta] legile }i ordina]iunile ]@rii, c@ voi asculta de superiorii oficiului meu, c@ datorin]ele
împreunate cu oficiul meu le voi împlini cu con}tiinciozitate punctuoas@, c@ voi promova binele
]@rii }i al cet@]enilor }i c@ voi p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. Muzeul de Istorie
a Transilvaniei, Inv. M. 168, Proces-verbal din 15/28 ianuarie 1919.
26
justi]iei, mai cuprindea }i dispozi]ii privind activitatea organelor judiciare în noile

condi]ii politice, ca }i obligativitatea pentru personalul juridic (magistra]i,
procurori, avoca]i, notari publici) de a depune jur@mântul de fidelitate fa]@ de
statul român. Cei care prestau jur@mântul î}i puteau continua activitatea,
p@strându-}i în acela}i timp toate drepturile dobândite pân@ atunci.
Este de observat c@ în Ordonan]a nr. 121 începutul textului jur@mântului
nu este identic cu cel stabilit în }edin]a Consiliului Dirigent din 15/28 ianuarie
191930. În acele momente de c@ut@ri, acomod@rile se f@ceau din mers. S-a mai
chibzuit }i s-a decis ca dup@ numele suveranului ]@rii s@ urmeze „Statul român”
}i nu Consiliul Dirigent, fiindc@ în realitate cei doi termeni nu erau în raporturi
de egalitate.
În 10 decembrie 1918 s-a discutat pentru prima dat@ într-o }edin]@ a Consi-
liului Dirigent chestiunea depunerii jur@mântului de credin]@ fa]@ de statul român
de c@tre func]ionarii fostului stat maghiar. S-au manifestat o varietate de situa]ii.
Nu am întâlnit îns@ cazuri în care cei care ar fi refuzat depunerea jur@mântului
ar fi fost amenin]a]i cu internarea sau cu expulzarea imediat@, a}a dup@ cum
afirm@ I. Mocsy31.
Dup@ adoptarea Ordonan]ei 121 printr-un Ordin circular din 8 februarie
1919, semnat de Aurel Laz@r, adresat judec@torilor }efi se explicitau
prevederile Ordonan]ei }i se d@deau îndrum@ri detaliate cu privire la
procedura de urmat în procesul de preluare a judec@toriilor: „V@ rog ca f@r@
amânare s@ convoca]i pe to]i judec@torii, notarii }i func]ionarii subalterni ai
judec@toriilor, în }edin]@ ve]i comunica celor prezen]i preluarea oficiului... Ve]i
accentua, în special de la început c@ scopul }i dorin]a Consiliului Dirigent sunt
ca trecerea justi]iei sub imperiu român s@ se înf@ptuiasc@ pe lâng@ respectarea
libert@]ilor na]ionale, f@r@ ori}ice jignire a intereselor publicului ce caut@
ajutorul justi]iei }i f@r@ deteriorarea decorului oficios }i a independen]ei morale
}i materiale a corpului judec@toresc, a func]ionarilor justi]iei }i a corpului
advoca]ilor”32.
La 26 februarie 1919 s-a fixat ziua de 1 martie ca început al procesului
de preluare a instan]elor judec@tore}ti din jude]ele aflate sub jurisdic]ia Cur]ilor
de Apel Cluj }i Târgu Mure}.
31
István I. Mocsy, The Effects of World War I. The Uprooted: Hungarian Refugee and Their
Impact on Hungary’s Domestic Politics, 1918-1921, Social Sciences Monograph, Brooklyn
College Press. War and Society in East Central Europe, vol. XII, 1983, p. 38.
32
Arhivele Na]ionale, Direc]ia Jude]ean@ Cluj, fondul Resortul Agriculturii, mapa 2/1919.
27
GHEORGHE IANCU
„P@r]ile” erau preg@tite pentru confrunt@ri, care se anun]au aprige, atât

sub raportul argumentelor juridice de drept intern }i interna]ional, cât }i în cel
al ac]iunilor concrete.
Statul român î}i baza demersurile pe Hot@rârea de Unire de la Alba Iulia
}i pe Decretul-lege de recunoa}tere a Unirii.
Juri}tii maghiari, evrei }i, un timp, }vabi }i-au stabilit atitudinea invocând
prevederi ale Conven]iilor de la Haga din anii 1899 }i 1907 }i ale Armisti]iului
de la Belgrad. Aceast@ pozi]ie le-a fost fixat@ – în opinia lui I. Papp – de centrul
politic al rezisten]ei pasive maghiare din Cluj. István Apáthy, comisarul guver-
namental la Cluj, pân@ la arestarea sa în 15 ianuarie 1919, i-a sf@tuit pe
func]ionarii maghiari – lucru valabil }i pentru magistra]i – s@ nu depun@
jur@mântul fa]@ de statul român, încurajându-i c@ vor fi sprijini]i de guvernul
maghiar33. Sus]inem }i noi aceast@ opinie, fiindc@ parcurgând documentele pe
care le public@m surprinde similitudinea argumentelor }i chiar a frazelor rostite
de juri}tii maghiari. Din punctul lor de vedere aceast@ unitate de ac]iune pare
fireasc@. I. Papp continua „c@ ei au procedat a}a ... p@trun}i cu to]ii de acela}i
gând premeditat }i diavolesc de a z@d@rnici func]ionarea instan]elor, organizarea
}i consolidarea Justi]iei române, producându-se nemul]umiri }i turbur@ri în
popula]ie, ca apoi cu asemenea argumente de dovada incapacit@]ii Românilor
de organizare a serviciilor publice s@ poat@ opera prin reprezentan]ii lor la
Conferin]a de pace, contra unirii Transilvaniei cu [ara Româneasc@”34.
Indiferent de inten]ii }i situa]ii, dou@ lucruri se cer a fi subliniate. Unu, efortul
extraordinar al Consiliului Dirigent de a prelua }i de a ]ine în activitate institu]iile
judiciare }i doi, pozi]ia delicat@ în care s-a aflat personalul juridic maghiar.
Ra]iuni politice, con}tiin]a na]ional@, respectarea jur@mântului depus fa]@ de
guvernul maghiar, statutul lor în cadrul comunit@]ii maghiare locale („patriot”
sau „tr@d@tor”), grija zilei de mâine, r@mânerea în teritoriu sau plecarea în
Ungaria au fost chestiunile care i-a mistuit }i care au dus la comportamente
diferite.
Persoanele oficiale ale statului român implicate în prelu@ri au fost: membri
ai Consiliului Dirigent, prefec]i, subprefec]i, pretori, primari, pre}edin]i de Cur]i
de Apel, de tribunale }i judec@torii. În cazurile în care a fost nevoie au fost
prezen]i }i reprezentan]i ai armatei române }i ai jandarmeriei.
33
I. Papp, Instaurarea, p. 16.
34
Ibidem.
28
Actele despre prelu@ri s-au trimis Resortului de Justi]ie, prefec]ilor, pre}e-

din]ilor Cur]ilor de Apel }i ai tribunalelor, în limbile român@ }i maghiar@.
Frazele în limba român@ sunt de multe ori greoaie, pres@rate cu arhaisme,
cu expresii latine}ti, maghiare }i germane. Explica]ia este simpl@. Cei care le-au
redactat nu urmaser@ }coli superioare în limba român@ }i, în plus, n-au avut
timpul fizic necesar pentru aprofundarea terminologiei juridice române}ti. A
contat mai mult efectul decât aspectul.
Instaurarea justi]iei române}ti în Transilvania este o parte component@ a
procesului amplu de integrare a tuturor domeniilor de activitate în România
Mare. Abia apoi urmau demersurile pentru unificarea legislativ-institu]ional@.
Aceste fenomene î}i g@sesc similitudini în evenimente petrecute în Ceho-
slovacia, Polonia, Regatul sârbo-croato-sloven }i chiar în Fran]a. „The
reintegration of Alsace-Lorraine was one of France’s most troubling postwar
problems” – scrie Glenn E. Torrey35. Acolo rezisten]a activ@ }i pasiv@ german@
s-a estompat treptat datorit@ ac]iunilor echilibrate, dar ferme, ale generalului
Henri Mathias Berthelot, numit în septembrie 1919 ca Guvernator Militar al
ora}ului Metz }i Comandant Suprem al teritoriilor Metz }i Lorena36.
Având în vedere c@ uneori situa]iile întâlnite în decursul opera]iunilor de
preluare sunt complicate, ne-am hot@rât s@-l „ghid@m” pe cititor în în]elegerea
35
Glenn E. Torrey, p. 309.
36
Ibidem, p. 309-317.
37
Documentele 1-4. Textele procesului-verbal }i al Raportului c@tre A. Laz@r, în limba român@,
sunt publicate în I. Papp, p. 12-15; vezi convorbirile avute de generalul francez Henri Patey,
aflat în misiune în Transilvania, cu reprezentan]ii administra]iei maghiare }i cu generalul
Holban, în intervalul 24-29 ianuarie 1919, Gh. Iancu, G. Cip@ianu, La consolidation, p.
183-184, 190-191.
Pentru dialogul avut de Patey cu Apáthy István în ziua de 23 ianuarie, p. 218-224.
Pentru atmosfera din Cluj în lunile octombrie 1918 – ianuarie 1919 }i mai ales privind
activitatea Consiliului Na]ional Maghiar }i al Comandamentului General pentru Ungaria
de Est, vezi Peter Weber, De la Kolozsvár la Cluj. Ultimul episod al regimului ungar în
„capitala” transilvan@, „Altera”, 1999, 5, nr. 77, p. 128-147. Pentru perioada de pân@ la
1 Decembrie 1918, vezi Daniela Com}a, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii }i
Marea Unire, Cluj-Napoca, 1998.
În momentul inaugur@rii cl@dirii Cur]ii de Apel Cluj, statul maghiar a pus o plac@ cu
urm@torul text: „Legyen ez épület allandü tüzhelye a nemzet mindenkor tanusitott
törvénytiszteletének, jog es igazszágszeretetének, és hirdetõje a biroi erényeknek”. („Fie acest
edificiu vatr@ ve}nic@ a respectului na]iunii fa]@ de lege, a iubirii fa]@ de justi]ie }i dreptate }i
vestitor al virtu]ilor judec@tore}ti”). Apreciem c@ sunt cuvinte demne de cele mai bune inten]ii
29
GHEORGHE IANCU
lor, oferindu-i în acest studiu detalii concise }i exemple concrete despre aceste
fenomene.
Prima institu]ie trecut@ sub controlul statului român, la 4 martie 1919 a fost
tribunalul din Sibiu, ora} în care se afla sediul Consiliului Dirigent, eveniment
asupra c@ruia nu vom insista acum.
Vom începe „balul” cu preluarea Cur]ii de Apel Cluj, a tribunalelor }i a
judec@toriilor de ocol subordonate }i-l vom continua cu demersurile întreprinse
la institu]iile de la nivelul Cur]ilor de Apel Târgu Mure} (Anexa III), Oradea }i
Timi}oara.
La 11 martie 1919 Pompei Mic}a s-a prezentat la Curtea de Apel Cluj în
calitate de pre}edinte numit de Consiliul Dirigent }i i-a solicitat loc]iitorului
pre}edintelui Cur]ii de Apel, Antonie Pozsoni, pre}edintele fiind bolnav, s@-i
predea institu]ia37. Acesta a refuzat. Peste o jum@tate de or@ el s-a întors înso]it
de primarul Clujului, Iulian Pop, în calitate de delegat al prefectului muni-
cipiului Cluj, Valentin Poru]iu, }i-l invit@ din nou pe A. Pozsoni s@-i predea
institu]ia. Este evident c@ demersul românilor nu l-a luat prin surprindere pe
magistratul maghiar, întrucât el le-a citit o Declara]ie în limba maghiar@ coerent@,
bine articulat@ }i care putea servi ca model pentru alte împrejur@ri. {i era firesc
s@ fie a}a fiindc@ disputa de la Cluj era urm@rit@ cu sufletul la gur@, nu numai
în ora}, ci în întreaga Transilvanie, ca }i la Bucure}ti }i Budapesta. Era o uvertur@
cu ample semnifica]ii.
Antonie Pozsoni }i-a motivat refuzul de a preda institu]ia f@când apel la
prevederi ale Conven]iei de la Haga, ale armisti]iului de la Belgrad, la faptul
c@ pân@ în acel moment Conferin]a de pace nu adoptase decizii definitive cu
privire la grani]ele Ungariei. „Trebuie s@ declar nejuste – conchidea el – orice
pentru înf@ptuirea actului de justi]ie. Placa se g@se}te în patrimoniul Cur]ii de Apel Cluj. Îi
mul]umim, }i în acest loc, doamnei vicepre}edinte a Cur]ii de Apel, Gabriella Purja, pentru
c@ ne-a pus la dispozi]ie acest document }i urm@torul la care ne vom referi.
Dup@ preluarea institu]iei de c@tre statul român placa a fost dat@ jos.
Al doilea arbitraj de la Viena a reintegrat }i Clujul în statul maghiar. Firesc, a reap@rut
}i placa pe cl@dire, cu urm@toarea ad@ugire: „Az eredeti táblát a román mrgszállás alatt
eltávolitották. Ujból felállitatta a kir. Itélõtábla 1941-évben”. „Placa ini]ial@ a fost înl@turat@
sub ocupa]ia român@ (s.n. – Gh. Iancu). A fost repus@ de Tabla Regeasc@ de judecat@ în
anul 1941").
Este trist s@ constat@m c@ în pofida Tratatului de pace de la Trianon, care nu vorbe}te
de un regim de ocupa]ie ci de trecerea Transilvaniei, în sensul larg al cuvântului, în cadrele
statului român, statul maghiar a considerat intervalul de timp de pân@ la 30 august 1940
o perioad@ de ocupa]ie româneasc@.
30
astfel de prevederi care tind la preluarea instan]elor de sub conducerea }i

supravegherea mea }i care ar constrânge pe respectivii angaja]i ai justi]iei la
c@lcarea credin]ei lor de cet@]eni ai Statului unguresc”. Nu numai ca }i condu-
c@tor ci }i ca magistrat el contesta dreptul statului român de a prelua instan]ele
judiciare din Transilvania. El a f@cut referire }i la textul Ordonan]ei lansat@ de
Comandantul Diviziei a VII-a române din 24 decembrie 1918, la intrarea în
ora} „prin care popula]ia era asigurat@ c@ institu]iile de stat î}i vor continua
activitatea conform legilor }i normelor existente”.
Mesajul trupelor române de la Cluj era în ton cu Proclama]ia }efului Statului
Major al Armatei, generalul Constantin Prezan, la trecerea Carpa]ilor: „P@}ind
cu dragoste pe p@mântul Transilvaniei o}tirea român@ vine în numele unor sfinte
drepturi na]ionale }i omene}ti pentru a garanta libertatea deplin@ a tuturor.
Însufle]i]i de aceste gânduri, asigur@m pe to]i locuitorii p@mântului românesc
pân@ la Tisa }i Dun@re, f@r@ deosebire de neam }i de lege, c@ vom p@zi cu credin]@
via]a }i avutul tuturora. Îndemn@m, deci, întreaga popula]ie, ca sub pav@za
oastei române, s@-}i continue ocupa]iile obi}nuite, astfel ca via]a normal@ în sate
}i ora}e s@ nu sufere nici o tulburare”38.
Men]inerea lini}tii }i a ordinii erau obiectivele stabilite de armata român@.
Din 24 decembrie 1918 }i pân@ în martie 1919 acestea s-au nuan]at }i ampli-
ficat. În martie se f@cea un pas înainte, precedat de instaurarea puterii politice
române}ti, de punere în practic@ a hot@rârilor de la Alba Iulia.
Primarul român al Clujului a relevat c@ fundamentul legal al ac]iunii auto-
rit@]ilor române este actul de la 1 Decembrie 1918. Interven]ia simbolic@ a
armatei }i jandarmeriei române l-a determinat pe A. Pozsoni s@ predea Curtea
de Apel }i s@ p@r@seasc@ cl@direa.
P. Mic}a l-a informat pe Aurel Laz@r c@ to]i magistra]ii }i personalul auxiliar
maghiar au refuzat depunerea jur@mântului fa]@ de statul român. Acela}i lucru
l-au f@cut }i oamenii de serviciu. Un judec@tor sas }i nou numi]ii Iuliu Popescu,
judec@tor }i Alexandru Pop, procuror general, au depus jur@mântul stabilit de
38
Gh. Iancu, Contribu]ia, p. 96.
39
La Haga s-au ]inut dou@ conferin]e interna]ionale pentru pace în anii 1899 }i 1907, la care
a fost prezent@ }i România. Prima s-a desf@}urat între 18-29 iulie }i au participat 26 state.
A doua s-a ]inut între 15-18 octombrie, fiind prezente 44 state.
40
„Monitorul Oficial” nr. 68 din 25 iunie/8 iulie 1900, p. 2953.
41
Ibidem, nr. 272 din 11 martie 1912, p. 12683. Vezi }i Aranjamentele interna]ionale ale
României actualmente în vigoare, alc@tuit la 21 mai 1925 de Const. B. Tiulescu, consul
general. in: Politica extern@ a României. 19 prelegeri publice organizate de Institutul Social
Român, Bucure}ti, f.a., p. 655.
31
GHEORGHE IANCU
Ordonan]a 121. Primele m@suri luate de pre}edintele român au fost timide,

dar treptat institu]ia }i-a reluat activitatea.
Pe întreg parcursul prelu@rii instan]elor judiciare juri}tii maghiari au invocat
constant articolele 43 }i 45 din Regulamentul privitor la legile }i la obiceiurile
r@zboiului pe uscat, Anex@ la Conven]ie, adoptat de prima Conferin]@ de pace
de la Haga în 17/29 iulie 1899 }i de cea de a doua Conferin]@ pentru pace tot
de la Haga, în acela}i con]inut, în 18 octombrie 190739.
Parlamentul român a ratificat, sub forma unei legi, actele de la Haga în
27 martie – Camera Deputa]ilor – }i la 30 martie 1900 – Senatul40. Acela}i
for a adoptat la 21 ianuarie 1912 – Adunarea Deputa]ilor – }i la 13 ianuarie
1912 – Senatul – Actele Conferin]ei din anul 190741. În „Monitorul Oficial”
textele articolelor sunt pe dou@ coloane: în stânga, cel original, în limba
francez@, în dreapta, traducerea în limba român@. Noi le vom prezenta în
ambele limbi.
Art. 43
„L’autorité du pouvoir legal ayant passé du fait entre les mains de l’occupant;
celui-ci prendra toutes les mesures qui dépendent de lui en vue de rétablir et
d’assurer, autant qu’il est possible, l’ordre et la vie publics en respectant, sauf
empêchement absolu, les lois en vigoeur dans le pays.”
„Autoritatea puterii legale trecând de fapt în mâinile ocupantului acesta
va lua toate m@surile care stau în puterea lui spre a restabili }i asigura, pe cât
e posibil, ordinea }i via]a public@, respectând, afar@ de împiedicare absolut@,
legile în vigoare în acea ]ar@”.
Parcurgând cu aten]ie textul articolului se observ@ c@ el nu exceleaz@ prin
concizie }i precizie, echivocul fiind prezent. Afirma]iile importante }i aparent
tran}ante sunt „îndulcite” cu excep]ii, care apar între virgule, de o asemenea
manier@ încât le estompeaz@ total sau aproape total con]inutul. Ne referim la
„pe cât posibil” }i mai ales la respectarea legilor din ]ar@ „afar@ de împiedicare
absolut@”. Aceast@ din urm@ formulare este adev@ratul „clou” al articolului,
în sensul c@ se indic@ respectarea de c@tre ocupant a legilor în vigoare doar
în situa]iile în care el ar putea desf@}ura o activitate normal@, conform@
intereselor lui. În împrejur@ri contrarii, ostile, provocate de vechile autorit@]i,
aceast@ obliga]ie disp@rea. Este important de subliniat c@ textul l@sa la
latitudinea ocupantului s@ stabileasc@ calea de urmat.
În cazul nostru, dac@ autorit@]ile civile ale statului român, secondate de
cele militare, apreciau c@ activitatea din domeniul justi]iei era împiedicat@ total
de vechile legi }i autorit@]i aveau dreptul s@ le schimbe, ceea ce s-a }i întâmplat.
32
Consider@m, deci, c@ invocarea acestui articol de c@tre juri}tii maghiari în

sprijinul refuzului lor de a depune jur@mântul de fidelitate fa]@ de statul român
este lipsit@ de obiect }i nu are o acoperire legal@ din domeniul dreptului inter-
na]ional.
O constatare similar@ vom face }i dup@ analiza art. 45, al c@rui con]inut
este: „Il est interdit de contraîndre la population d’un territoire occupé ê
prêter serment ê la Puissance ennemie”.
„Este interzis a constrânge popula]iunea unui teritoriu ocupat s@ depun@
jur@mântul Puterii inamice”.
Textul se refer@ în mod generic la popula]ie, termen pe care Dic]ionarul
Explicativ al Limbii Române, Bucure}ti, 1996, p. 825 îl define}te astfel: „Tota-
litatea locuitorilor unei ]@ri, ai unei regiuni, a unui ora} etc.”. În fapt, statul
român n-a solicitat depunerea jur@mântului de fidelitate de c@tre întreaga
popula]ie de pe un teritoriu, ci doar de la func]ionarii publici, pl@ti]i de el }i
în care trebuia s@ aib@ încredere deplin@.
A}a dup@ cum am amintit, la 4 martie 1919 a fost preluat tribunalul din
Sibiu42. La solicitarea pre}edintelui numit de Consiliul Dirigent, Iuliu
Munteanu, adjunctul pre}edintelui maghiar a refuzat predarea institu]iei. I.
Munteanu l-a amenin]at cu interven]ia prefectului }i cu folosirea for]ei
armate, astfel c@ magistratul maghiar a acceptat predarea. 17 magistra]i }i
9 func]ionari au refuzat depunerea jur@mântului. Doar 3 magistra]i }i 1
func]ionar de gref@ l-au depus.
La tribunalul din Cluj, preluat de Lauren]iu Nestor la 11 martie, lucrurile
s-au desf@}urat întocmai ca la Curtea de Apel43. „A trebuit astfel – spunea L.
Nestor în raportul adresat lui A. Laz@r – s@-mi câ}tig convingerea c@ procedura
este la fel ca cea de la Curtea de Apel, [}i] a fost pus@ la cale }i organizat@
chiar… În acest fel am r@mas f@r@ nici un fel de personal subaltern”.
Red@m, în continuare, un aspect de atmosfer@, care se va reg@si }i în alte
locuri. Printre servitori erau }i 2 români, dintre care unul s-a decis s@
colaboreze cu pre}edintele român, „dar nici acesta – continua L. Nestor – nu
e aplicat deocamdat@ s@ depun@ jur@mântul ori declara]ia solemn@
procedându-se la terorismul colegilor s@i, de care, om mai b@trân, fiind }i
familist, se vede c@ duce fric@. Aceast@ team@ e atât de mare încât interogându-
l s@-mi comunice numele acestor terorizatori s-a cufundat într-un mutism
complet.”
42
Documentele 5,6.
43
Documentele 7,8.
44
Documentele 9,10.
33
GHEORGHE IANCU
Pre}edintele român, în în]elegere cu pre}edintele Cur]ii de Apel, a hot@rât

s@ amâne timp de 14 zile reluarea activit@]ii institu]iei.
Tribunalul din Alba Iulia a fost preluat la 13 martie de c@tre noul pre}edinte
Victor Constantinescu44. Pre}edintele maghiar era bolnav }i nu se afla în ora}. {i
în acest caz to]i angaja]ii maghiarii n-au depus jur@mântul }i }i-au p@r@sit postu-
rile. Unul dintre judec@tori a expus motivele prin care î}i justific@ atitudinea. El a
ad@ugat la referirile cu privire la Armisti]iu }i la Conferin]ele de la Haga }i dispozi]ii
ale unor legi maghiare care i-ar fi interzis s@ presteze un nou jur@mânt fa]@ de statul
român. Apar alte dou@ argumente pe care le subliniem. Unul, Consililul Tribu-
nalului decisese ca personalul maghiar s@ nu depun@ noul jur@mânt, ceea ce
denot@ preg@tirea cu grij@ a întâlnirii lor cu reprezentantul statului român }i un al
doilea aducea în discu]ie faptul c@ statul român, care ratificase Conven]iile de la
Haga ar fi trebuit s@ le respecte. Ceilal]i judec@tori s-au raliat opiniilor expuse.
Pentru a reda }i o alt@ culoare a lucrurilor men]ion@m c@ „judec@torul
Muntean Sempronius declara c@ depune jur@mântul cu bucurie”.
La 19 martie Victor Constantinescu îl informa pe Aurel Laz@r despre cele
petrecute în ziua de 13 martie.
Destul de liniar s-a petrecut preluarea Tribunalului Deva45. Moise Savu,
numit pre}edinte de Consiliul Dirigent, s-a prezentat, în 13 martie 1919 la
Tribunal. Pre}edintele maghiar era bolnav, astfel c@ discu]ia a avut loc cu
înlocuitorul acestuia. În prima faz@ el a refuzat predarea institu]iei. Atunci M.
Savu l-a avertizat c@ poate folosi for]a, situa]ie în care i s-a predat tribunalul,
magistratul maghiar refuzând îns@ s@ semneze procesul-verbal.
Raportul c@tre resortul de Justi]ie a fost întocmit abia la 29 aprilie, astfel c@
el cuprinde mai multe evenimente petrecute în intervalul 13 martie – 29 aprilie.
{i aici magistra]ii }i func]ionarii maghiari au refuzat depunerea jur@mân-
tului. 2 func]ionari }i 1 om de serviciu români l-au depus.
Din maxim@ necesitate a men]inut în func]ii }i func]ionari care nu depuse-
ser@ jur@mântul. Considera ca o realizare func]ionarea neîntrerupt@ a serviciului
C@r]ilor funduare.
În final, spera c@ magistra]ii }i func]ionarii maghiari vor solicita revenirea
în func]ii. Credem c@ el avea în vedere campania victorioas@ a armatei române
din acele zile.
45
Documentele 11-12.
46
Documentele 13,14.
34
La sfâr}itul lunii martie s-au reluat pertract@rile. „Drapelul” din Lugoj, scria
despre aceasta, în num@rul din 19 martie/1 aprilie 1919: „La tribunalul din
Deva s-a ]inut zilele trecute prima pertractare în limba român@. Se în]elege c@
}i protocolul a fost ]inut în limba oficioas@, român@, cel judecat fiind un român
din Valea Jiului”. El ar fi spus „Paguba-i cam pagub@, dar îmi pl@cu cum
merse. Lucru neobi}nuit la noi, s@ stea cu tine de vorb@ înaltul tribunal în limba
româneasc@”.
Tribunalul din Turda s-a preluat în dou@ etape46. În 12 martie, pre}edintele
tribunalului numit de Consiliul Dirigent, Alexandru F@rc@}anu, s-a prezentat la
tribunal, i-a f@cut cunoscut celui maghiar desemnarea sa, l-a informat despre
con]inutul Decretului I al Consiliului }i al Ordonan]ei 121 }i i-a cerut predarea
institu]iei, cerere respins@. A doua zi, 13 martie, el s-a întors, înso]it de prefect }i
de un sublocotenent. Prefectul Zosim Chirtop l-a somat pe pre}edintele maghiar
s@ predea tribunalul. Aceasta, ca }i prezen]a for]ei armate l-au înduplecat pe juristul
maghiar.
Din raportul datat 16 martie, al lui A. F@rc@}anu, rezult@ c@ ]inuta
angaja]ilor maghiari a fost similar@ cu cele de la Curtea de Apel }i Tribunalul
Cluj, adic@ nici m@car nu s-au prezentat la convocarea pre}edintelui român
pentru a-}i expune punctele de vedere, refuzând, deci, în bloc depunerea
jur@mântului. În 15 martie, îns@, func]ionarii s-au prezentat la pre}edinte,
spunându-i c@ vor s@ lucreze în continuare. Pân@ în acea zi nu se prezen-
taser@ înc@, la tribunal, noii magistra]i români numi]i de Consiliul Dirigent.
Acesta este unul din multele cazuri în care documentele nu se continu@ }i
ca atare nu putem }ti cum s-a continuat reorganizarea institu]iei.
Cercet@rile în plan local ar putea continua firul evenimentelor rupt la noi.
Interesant este faptul c@ Procesul-verbal a fost dus la Sibiu, de prefect, iar
Raportul c@tre }eful Resortului de Justi]ie de c@tre prim-pretorul din Câmpeni.
Informa]iile cu privire la preluarea Tribunalului Bistri]a nu sunt, din p@cate,
complete47. În 19 martie, pre}edintele român Nicolae Pop, înso]it de prefectul
jude]ului Bistri]a-N@s@ud, a preluat institu]ia.
I-a convocat apoi pe judec@torii de la tribunal, de la judec@toria de ocol }i
pe procurori cerându-le s@ depun@ jur@mântul. De la tribunal l-au depus: Ioan
Penteker }i Géza Preinesberger, iar de la judec@torie, 3. „Ceilal]i judec@tori }i
notari, to]i au declarat c@ nici f@r@ jur@mânt ori declara]ie solemn@ nu sunt
47
Documentele 15.
48
Documentele 16-18.
35
GHEORGHE IANCU
aplica]i a servi mai departe” – îl în}tiin]a Nicolae Pop, la 21 martie, pe Aurel

Laz@r. Executorul }i translatorii }i-au p@r@sit }i ei posturile.
La preluarea Tribunalului din Dej, efectuat@ în 26 martie, au fost prezen]i:
pre}edintele maghiar al tribunalului }i pre}edintele de Consiliu Ioan
Chereche}, numit pre}edinte de Consilliul Dirigent, subprefectul ca delegat al
prefectului jude]ului Solnoc-D@bâca }i comandantul român de poli]ie din
localitate48. Predarea s-a f@cut doar atunci când comandantul de poli]ie i-a
atins um@rul pre}edintelui maghiar, ca semn al aplic@rii simbolice a for]ei.
Magistra]ii }i func]ionarii maghiari s-au prezentat la }edin]a plenar@ con-
vocat@ de pre}edintele român }i au semnat o declara]ie, prin care refuzau
depunerea jur@mântului. Acesta le-a f@cut cunoscute efectele nedepunerii:
înl@turarea din func]ii }i pierderea drepturilor la pensie. Vechiul personal }i-a
men]inut pozi]ia adoptat@.
Raportul spre Resortul de Justi]ie a fost trimis peste doar 2 zile: „Ivindu-mi-se
în cale un curier care c@l@tore}te la Sibiu, chemat de dl. Ha]iegan [Emil Ha]ieganu,
}eful Resortului Codific@rii], m@ folosesc de ocaziune de a V@ raporta, pe scurt,
urm@toarele” – scria Ioan Chereche}. Din punct de vedere al personalului
situa]ia nu era atât de critic@ ca la alte tribunale. O situa]ie aparte, extrem de
rar@, a ap@rut atunci când notarul român de la Tribunal, Ioan Mure}an, numit
anterior }eful judec@toriei de ocol Beclean, în 28 martie i-a declarat lui Ioan
Chereche} c@ renun]@ la postul amintit }i nu depune promisiunea solemn@, „…
deoarece în familia so]iei lui unguroaic@, însu}i el, înc@ maghiar în toat@ via]a
[în comportament] }i-a fost p@r@sit }i religiunea româneasc@, f@cându-se calvin,
}i numai dup@ intrarea armatei române în Dej }i dup@ întoarcerea vremurilor
favorabile Românilor s-a lep@dat de calvinism”. Prefera s@ se fac@ avocat. Acest
caz este o mostr@ a complexit@]ii vie]ii în acele luni.
Num@rul judec@toriilor de ocol, dup@ cum am v@zut, est destul de mare, de
aceea nu vom prezenta detalii despre preluarea tuturor. La majoritatea exist@ cele
dou@ categorii de documente: procesele-verbale }i rapoartele despre preluare
adresate forurilor superioare. Ca }i în cazul tribunalelor ele se completeaz@
reciproc, astfel c@ „imaginea” e destul de clar@. În unele cazuri s-au elaborat mai
multe acte în procesul prelu@rilor, situa]ii impuse de particularit@]ile locului.
La 28 februarie 1919, destul de devreme în conformitate cu „graficul”
stabilit, s-a preluat Judec@toria de ocol Hunedoara49. {eful maghiar al judec@-
49
Documentele 19-23.
50
Documentele 24-26.
36
toriei a predat institu]ia doar dup@ ce i s-a aplicat în mod simbolic for]a. Atât
el cât }i cei 3 judec@tori maghiari afla]i în func]ie au refuzat depunerea jur@-
mântului solicitat, invocând cauze semnalate deja. La scurt timp au }i p@r@sit
cl@direa. În privin]a func]ionarilor, 6 maghiari au refuzat depunerea jur@mân-
tului, în timp ce al]ii, }i maghiari între ei, au subscris mai întâi la Declara]ia
formulat@ de }eful Resortului de Justi]ie, apoi au depus }i jur@mântul, la 4
martie. În 2 martie depuseser@ jur@mântul }i avoca]ii, dintre care unul credem
c@ era maghiar. În raportul trimis lui Aurel Laz@r erau men]ionate aceste
lucruri. Se solicita plata salariilor pentru cei care au r@mas în func]ii.
La 4 martie, Victor Popu a preluat judec@toria din Or@}tie50.
Din raportul trimis de el Consiliului Dirigent, în 6 martie, rezult@ m@surile
energice întreprinse pentru a asigura continuarea func]ion@rii judec@toriei.
Cuvintele din raport, cu evidente valen]e de arhaisme, sunt o nou@ dovad@
a nivelului de cunoa}tere }i folosire a terminologiei de specialitate de c@tre
juri}tii români în acele luni. Multe dintre ele se reg@sesc în Glosarul lucr@rii
noastre. Este o limb@ pestri]@, greoaie }i nesigur@.
{eful judec@toriei era plecat din localitate. Cei doi judec@tori afla]i în func]ie
au refuzat depunerea jur@mântului cerut, astfel c@ V. Popu i-a îndep@rtat din
institu]ie. „Aceast@ dispozi]ie am aflat-o de neînconjurabil@ – scria el – fiindc@
ambii sunt s@cui de principii contrare Regatului”.
Func]ionarii au refuzat }i ei depunerea jur@mântului. Într-o asemenea
situa]ie, pentru „a nu închide por]ile judec@toriei }i a înceta func]ionarea,
servind astfel motiv de satisfac]ie ironic@ contrarii intereselor Regatului” el i-
a obligat s@ r@mân@ în func]ii, pân@ la sosirea altor func]ionari. În plus, a
insistat ca ei s@ nu primeasc@ permise de c@l@torie – introduse dup@ 1
Decembrie 1918 – pentru a-i putea ]ine sub control. Ca atare, judec@toria
func]ioneaz@ aproape normal.
La 24 aprilie, caz rar, temnicerul închisorii }i doi oameni de serviciu
români au insistat }i au depus jur@mântul fa]@ de statul român, de}i lor nu li
se cerea acest lucru.
În conformitate cu prevederile Ordonan]ei 121 }i a unui document expres
al prefectului la 9 martie s-a preluat judec@toria de ocol din Sibiu51. Judec@torii
}i notarul maghiari }i-au p@r@sit posturile, ca }i func]ionarii maghiari. Cei români
51
Documentele 27-29.
52
Documentele 31-34.
37
GHEORGHE IANCU
}i sa}i au r@mas în continuare în func]ii. Resortul de Justi]ie a fost informat despre

aceste demersuri la 14 martie, de c@tre pre}edintele Tribunalului Sibiu.
La judec@toria din Deva, preluat@ la 13 martie, to]i judec@torii, notarii,
func]ionarii }i executorii au refuzat depunerea jur@mântului52. Solicitarea le-a
fost f@cut@ de noul }ef român }i de c@tre pre}edintele Tribunalului Deva.
{i în acest caz, par]ial, via]a de zi cu zi era mai dur@ – în fond trebuia
tr@it@ – decât principiile morale sau na]ionale. Func]ionarii l-au în}tiin]at pe
}eful român, c@ dac@ ar primi în scris un act prin care s@ fie constrân}i a-}i
continua activitatea „pentru conservarea drepturilor fa]@ de guvernul din
Budapesta }i pentru contrabalansarea presiunii morale a publicului maghiar”,
ar r@mâne în func]ii. Li s-a trimis un asemenea act }i ca urmare ei î}i îndeplineau
vechile atribu]ii.
În toate actele emise de noii conduc@tori ai judec@toriilor sunt enumerate
cauzele restante }i personalul necesar bunei func]ion@ri a institu]iei.
La judec@toria de ocol Turda a fost numit ca }ef, Pavel Moi}, judec@tor
de ocol în Abrud53. Acesta s-a prezentat la judec@torie în 14 martie }i a cerut
predarea ei. {eful maghiar a refuzat. P. Moi} s-a întors peste 2 ore înso]it de
subprefectul jude]ului – ca reprezentant al prefectului – pre}edintele Tribuna-
lului Turda }i de un c@pitan român. În fa]a iminentei folosiri a for]ei, insitu]ia
a fost predat@. Judec@torii maghiari au refuzat depunerea jur@mântului. Prim-
oficialul evreu Klein Samu prezint@ reprezentan]ilor statului român o Declara]ie
semnat@ de func]ionarii maghiari }i evrei. Ei apreciau preluarea ca ilegal@, nu
recuno}teau autoritatea Consiliului Dirigent }i pentru a nu-}i înc@lca
jur@mântul depus fa]@ de guvernul maghiar au decis s@ p@r@seasc@ judec@toria
de ocol. Dar fiindc@ subprefectul le-a spus c@ într-o asemenea situa]ie s-ar lua
m@suri severe împotriva lor „… declar@m c@ ne supunem acestei solicit@ri –
considerat@ de noi ilegal@ – c@ ne vom îndeplini atribu]iile de serviciu”, cel
pu]in pân@ la 31 martie. Alte documente locale pot l@muri evolu]ia ulterioar@
a lucrurilor.
Judec@toria din Sebe} a fost preluat@ de Nicolae Laz@r la 15 martie, el fiind
numit }ef în 11 martie54. El se în]elesese cu judec@torul Bérczy Géza, înlo-
cuitorul }efului, care era bolnav, ca s@ vin@ la judec@torie }i cu 2 jandarmi.
„Observ c@ la preluarea judec@toriei – îi scria el }efului Resortului Justi]iei –
53
Documentele 46-47.
54
Documentele 48-51.
55
Documentele 52-59.
38
din acel motiv m-am prezentat }i cu 2 ofi]eri, fiindc@ a}a m-am fost în]eles
anterior cu judec@torul Dr. Bérczy, deci aceasta s-a întâmplat la pofta lui în
modul acesta”.
Nu este singurul caz în care magistra]i maghiari au cerut ei în}i}i folosirea
simbolic@ a for]ei, pentru ca astfel conduita lor s@ r@mân@ corect@ în fa]a guvernului
maghiar }i a concet@]enilor.
Preluarea s-a desf@}urat, dup@ scenariul stabilit. Bérczy a predat judec@-
toria doar sub amenin]area aplic@rii for]ei. Nici el, nici }eful, nici ceilal]i salaria]i
maghiari ai institu]iei n-au depus jur@mântul, cu excep]ia unui executor.
Bérczy Géza declarase, în prealabil, printre altele c@ „în sensul mandatului
secret primit de la guvernul maghiar, el numai ordonan]elor venite de la
guvernul maghiar se poate expune, deci dispozi]iile Consiliului Dirigent nu le
poate recunoa}te de obligatoare, deci el deneag@ predarea judec@toriei.”
Judec@toria de ocol Baia de Cri} a fost preluat@ la 16 martie. Judec@torii,
func]ionarii }i avoca]ii au depus jur@mântul55.
Ceva mai „agitat@” a fost preluarea judec@toriei de ocol urban@ Cluj,
efectuat@ la 17 martie56. {eful maghiar n-a predat judec@toria doar atunci când
s-a aplicat efectiv for]a, el fiind scos din cl@dire de c@tre un soldat român.
La judec@toria din Pui judec@torii }i func]ionarii maghiari au refuzat în
totalitate depunerea jur@mântului. {i aici num@rul cauzelor restante era foarte
mare57.
În fa]a amenin]@rii cu for]a – fiind de fa]@ 4 jandarmi – }eful maghiar al
judec@toriei de ocol Ilia a predat institu]ia la 19 martie58. În prealabil el declarase
c@ nu pred@ judec@toria „…pentru c@ dup@ p@rerea sa Ilia e afar@ de linia
demarca]ional@” [fixat@ la Belgrad]. Juri}tii maghiari n-au depus jur@mântul.
Informa]iile concrete cu privire la atitudinea juri}tilor evrei sunt destul de pu]ine.
Socotim c@ aceast@ problematic@ ar merita o abordare aparte din partea unui
specialist de aceast@ etnie. La Ilia, un func]ionar evreu harnic }i priceput a urmat
calea decis@ de personalul maghiar al institu]iei de nedepunere a jur@mântului.
La judec@toria din Aiud preluarea s-a f@cut la 20 martie, prin aplicarea
simbolic@ a for]ei59. {eful maghiar a declarat c@ nu depune jur@mântul „fiind
56
Documentele 62-63.
57
Documentele 64-66.
58
Documentele 67-70.
59
Documentele 71-73.
60
Documentele 79-81.
61
Documentele 85-86.
39
GHEORGHE IANCU
[îns@] con}tient de consecin]ele care rezult@ în urma refuzului de a presta jur@-

mântul”. Reamintim c@ în toate cazurile de prelu@ri personalul institu]iilor era
informat clar, în limba lor, despre efectele nedepunerii jur@mântului cerut.
Dac@ la Ilia a fost prezent prim-pretorul, la Aiud noul }ef român a fost „sprijinit”
de prefect, lucru explicabil, Aiudul fiind re}edin]a jude]ului Alba de Jos.
Semnal@m, în continuare, o situa]ie pe care o vom mai întâlni.
{eful român al judec@toriei de ocol Blaj a depus jur@mântul în }edin]a
plenar@ ]inut@ la Tribunalul Alba Iulia, în 21 martie60. Probabil tot acolo l-au
depus }i }efii celorlalte judec@torii subordonate acelui tribunal. Peste 2 zile, la
23 martie el a preluat judec@toria.
La 25 martie, }eful judec@toriei din Câmpeni }i-a întocmit raportul c@tre
Aurel Laz@r, prezentându-i st@rile de fapt din institu]ie, ceea ce ne poate indica
c@ preluarea s-a f@cut cu ceva înainte61. Au depus jur@mântul, al@turi de el 1
român }i 2 maghiari. Ceilal]i l-au refuzat. Despre al]i 3 }tia c@ locuiesc în Ungaria,
iar despre altul nu se }tia decât c@ luptase în Gali]ia.
Semnala c@ necesarul de personal era mare }i-l propunea ca }ef al c@r]ii
funciare pe românul care depusese jur@mântul, întrucât titularul maghiar nu-l
depusese.
Num@rul proceselor restante era de asemena mare: 98 procese civile, 191
cauze de succesiune, 2 cauze execu]ionale }i 118 cauze criminale. În final,
propunea câteva persoane din localitate pentru a fi numite la judec@torie.
La judec@toria Rodna Veche pertract@rile privind preluarea au durat 3 zile,
între 25 }i 27 martie62. Personalul maghiar a refuzat depunerea jur@mântului.
Raportul despre cele întâmplate a fost trimis Resortului Justi]iei de c@tre pre}e-
dintele tribunalului Bistri]a la 5 aprilie. Probabil el îl primise ceva mai înainte
de la }eful judec@toriei.
Consiliul Dirigent a numit la 14 februarie 1919 la judec@toria din Bistri]a:
}eful }i un judec@tor sa}i }i 2 judec@tori români63. Preluarea s-a efectuat la 26
martie. O parte din juri}ti n-au fost demi}i, un altul era plecat din localitate din
decembrie }i nu s-a mai întors. Dintre cei r@ma}i, unii }tiau citi }i scrie române}te.
O întrebare distinct@ la care Resortul de Justi]ie a}tepta r@spunsuri clare din
partea celor care preluau judec@toriile viza comportamentul avut de magistra]i
62
Documentele 87-90.
63
Documentele 91.
64
Documentele 92-93.
65
Documentele 94-96.
40
}i func]ionari fa]@ de popula]ie, în perioada de dinaintea lui 1 Decembrie 1918.

Din documente rezult@ c@ majoritatea acestora au avut o atitudine coerct@,
situa]ie semnalat@ }i în Raportul }efului judec@toriei Bistri]a, trimis la Sibiu în 4
aprilie 1919.
Hampel Endre, }eful judec@toriei din Ludu} a refuzat, în 27 martie, în
prima faz@ predarea institu]iei64. În aceast@ situa]ie, Mihail Martinovici, numit
de Consiliul Dirigent ca nou }ef, a f@cut apel la comandantul jandarmeriei din
localitate, care a sosit imediat în cl@dire. El l-a amenin]at cu arestarea pe
Hampel, astfel c@ acesta a consim]it s@ predea judec@toria, dar î}i reînoia
„protestul vis-ê-vis de aceast@ manier@ de preluare a conducerii judec@toriei
de ocol”.
Judec@toria din Dej a fost preluat@ la 28 martie65. Cei 4 judec@tori maghiari
au refuzat depunerea jur@mântului, explicându-}i gestul printr-o Declara]ie, care
f@cea referire la armisti]iul de la Belgrad, la Conven]iile de la Haga, la jur@mântul
depus fa]@ de guvernul maghiar. În lumina acestor considerente ei nu recuno}teau
„… Consiliul Dirigent Român din Sibiu în calitatea lui de autoritate legal@ de
conducere.”
În aceea}i zi }i în aceea}i manier@ s-a preluat }i judec@toria din Gherla66.
Ultima judec@torie preluat@ în cursul lunii martie, în 31, a fost cea din Târgu
L@pu}67. Opera]iunea a fost condus@ de Gabriel Buzura, numit de c@tre Consiliul
Dirigent la 20 martie, }ef al judec@toriei. Fostul }ef, care era pe punctul de a pleca
în Ungaria }i înc@ un judec@tor Topán Joszef – care apare la I. Papp ca }ef al
judec@toriei – au refuzat depunerea jur@mântului declarând urm@toarele: „Datorit@
faptului c@ am fost numi]i în aceste func]ii de c@tre guvernul maghiar, ne sim]im
ca cet@]eni maghiari }i în aceast@ calitate nerecunoscând autoritatea Regelui
României nu suntem dispu}i s@ prest@m jur@mânt de fidelitate unui stat str@in”.
O situa]ie interesant@ am întâlnit la Beclean68. Noul }ef numit de Consiliul
Dirigent a preluat judec@toria la 3 aprilie. El a fost înso]it de prim-pretorul de
plas@, ca reprezentant al prefectului, de un avocat român, de un preot greco-
catolic }i de 2 jandarmi. Cel care a aplicat în mod simbolic for]a în acest caz
a fost prim-pretorul.
66
Documentele 97-98.
67
Documentele 101-103.
68
69
70
71
41
GHEORGHE IANCU
Judec@torii }i func]ionarii maghiari au refuzat depunerea jur@mântului

invocând cauze deja amintite.
La 1 aprilie 1919 A. Laz@r i-a comunicat printr-un intermediar, lui Titieni,
judec@tor la Tribunalul din Turda, s@ preia judec@toria de ocol din Iara, ceea
ce acesta a }i f@cut la 4 aprilie 191969.
O situa]ie cu totul deosebit@ s-a înregistrat la judec@toria din Gârbou70.
Judec@torul }ef maghiar era bolnav }i nu delegase pe nimeni s@-i ]in@ locul. La
8 aprilie noul }ef român le-a cerut membrilor judec@toriei s@-i predea institu]ia,
ei au refuzat în bloc. A trebuit ca un jandarm român, la ordinul prim-pretorului,
aflat de fa]@, s@ aplice for]a în mod simbolic fiec@ruia dintre ei, pentru ca actul
pred@rii s@ aib@ loc. Un singur func]ionar român a depus jur@mântul.
În inima Mun]ilor Apuseni, la Abrud, judec@toria a fost preluat@ de c@tre
pre}edintele Tribunalului din Alba Iulia, la 17 aprilie71. Evenimentul se
petrecea în prima zi a campaniei victorioase a armatei române din aprilie-mai
1919. S@ fi influen]at acest fapt atitudinea personalului maghiar de la
judec@torie? E greu de stabilit. Ceea ce e cert este c@ aproape to]i judec@torii
}i func]ionarii maghiari au depus jur@mântul solicitat. Excep]ie a f@cut un
magistrat evreu.
Judec@toria de ocol din Ocna Mure} a fost preluat@ la 30 aprilie. Lucru
rar, magistra]ii }i func]ionarii maghiari au depus jur@mântul solicitat72.
Suntem spre finalul considera]iilor cu privire la preluarea judec@toriilor de
ocol de sub jurisdic]ia Cur]ii de Apel Cluj }i parc@ pagina cerea situa]ii noi,
diferite, prin procedur@, de cele tratate pân@ acum. {i într-adev@r la
judec@toria de ocol Nocrich „s-a jucat” o pies@ în dou@ acte, primul oarecum
preg@titor. Finalul a fost îns@ în ton cu ce se întâmplase în alte locuri73. S@
ridic@m deci cortina, s@ aprindem luminile rampei }i s@ urm@rim jocul actorilor.
La 2 mai 1919 pre}edintele Tribunalului din Sibiu, Iuliu Munteanu, s-a
prezentat la judec@torie }i l-a întrebat pe }eful ei maghiar dac@ depune
jur@mântul prescris de Ordonan]a nr. 121. R@spunsul în limba maghiar@ a fost
tradus }i consemnat în procesul- verbal în limba român@ de pre}edinte. Pentru
„coloritul” frazei red@m câteva rânduri din el. Judec@torul „declar@ c@ pân@
la finalizarea P@cii nu este voios a depune jur@mântul }i se roag@ de Consiliul
Dirigent Român ca s@ abstee de la postulatul acesta fa]@ de dânsul, cu atâta
72
73
74
42
mai vârtos c@ el este deja }i înaintat în etate }i are 34 de ani de serviciu...”. El

a mai afirmat c@ î}i va continua munca }i f@r@ a depune jur@mântul. În
continuare, pre}edintele a constatat c@ }eful judec@toriei primise adresele sale
}i ale Resortului de Justi]ie. Ca atare, înl@turase stema statului maghiar }i
tablourile regilor maghiari de pe cl@dire }i din interiorul ei. Sentin]ele se
d@deau îns@ tot în numele republicii maghiare, judec@toria nefiind înc@
preluat@.
Pre}edintele n-a preluat judec@toria, urmând ca aceasta s@ o fac@ nou }ef
român, care urma s@ fie numit. Întrucât magistratul maghiar refuzase depu-
nerea jur@mântului, la 15 mai, Iuliu Munteanu, la sugestia lui Alexandru Marta,
l-a numit pe judec@torul din Sibiu, Carol Pildner, ca }ef al judec@toriei. La 16
mai I. Munteanu l-a în}tiin]at de aceast@ numire pe pre}edintele Cur]ii de Apel
Cluj. Surprindem canale de comunicare bine articulate }i în sfâr}it, la 19 mai,
C. Pildner, dup@ protestul de rigoare al }efului maghiar a preluat judec@toria.
La judec@toria din Hida lucrurile au trenat pân@ în 16 august 191974. În acea
zi, prefectul jude]ului Cluj, Simion T@ma}, }i pre}edintele Tribunalului Cluj,
Lauren]iu Nestor, s-au dus la Hida }i au preluat judec@toria. Personalul vechi a
refuzat depunerea jur@mântului, de}i cu ceva timp înainte declaraser@ c@-l depun.
Aceast@ situa]ie s-ar explica prin aceea c@ }eful judec@toriei fusese cu câteva zile
înainte la Cluj, „unde înc@ mai func]ioneaz@, din neîn]eleasa }i admirabila indul-
gen]@ a autorit@]ilor române a}a-zisa <Maffie> a func]ionarilor dezerta]i [care nu
au depus jur@mântul] }i aici a primit noi for]e }i resurse de rezisten]@”.
Aceste informa]ii sunt de o importan]@ deosebit@. Ele eviden]iaz@ coordo-
narea ac]iunilor juri}tilor maghiari, ca }i sprijinul material oferit, pentru a nu intra
în serviciul statului român, chiar dup@ c@derea Republicii Sfaturilor din Ungaria.
Cei doi au constatat o stare de lucruri deplorabil@ la judec@torie, despre
care-l în}tiin]eaz@, la 19 august, pe pre}edintele Cur]ii de Apel Cluj. De aici,
informa]iile au ajuns cu siguran]@ }i la Sibiu.
„Preluarea aceasta s-a f@cut de fapt în ora suprem@ – se spunea în Raport –,
de vreme ce m-am convins c@ domnii de acolo, de luni de zile, nu mai lucrau
nimic, pertract@ri nu s-au mai ]inut din ianarie a.c. }i ac]iunile }i peti]iile intrate
erau aruncate într-o gr@mad@, f@r@ ca m@car s@ fie împrotocolate”. Mai mult,
într-o parte a cl@dirii se instalase }eful institu]iei, „astfel c@ edificiul judec@toriei
75
76
43
GHEORGHE IANCU
seam@n@ mai mult a hotel decât la un local oficios” Un avocat român din
localitate a fost îns@rcinat cu conducerea judec@toriei.
La 15 septembrie 1919 s-a preluat judec@toria de ocol din Teaca, apar]i-
n@toare tribunalului Cluj, încheindu-se astfel procesul început la 28 februarie75.
Cu excep]ia }efului judec@toriei }i a unui om de servici, ceilal]i judec@tori
maghari au depus jur@mântul. Magistratul maghiar }i-a precizat pozi]ia, în scris,
într-o Declara]ie dat@ noului }ef. În esen]@, el cerea amânarea solicit@rii
jur@mântului pân@ la deliber@rile finale ale Conferin]ei de Pace cu privire la
Transilvania, cerere neacceptat@.
Preluarea Cur]ii de Apel Târgu Mure} s-a desf@}urat în coordonatele gene-
rale cunoscute, dar a avut }i câteva particularit@]i76. La 18 martie, prim-
pre}edintele român, Romul Popp, a preluat institu]ia, dup@ ce aplicase for]a în
mod sombolic. În aceea}i zi le-a dat fiec@rui judec@tor }i procuror maghiar o
invita]ie scrisêîn limba naghiar@ pentru a participa în 20 martie la }edin]a de
depunere a noului jur@mânt. Intuind ce se va întâmpla, R. Popp i-a informat clar
c@ „neparticiparea la aceast@ solemnitate va fi considerat@ ca refuz al prest@rii
jur@mântului de fidelitate”. Ei n-au fost prezen]i la întâlnirea stabilit@, astfel c@
au fost considera]i ca demisiona]i.
Mai complicate s-au dovedit a fi lucrurile în privin]a func]ionarilor. Tot în
20 martie ei nu s-au mai prezentat la serviciu. R. Popp s-a v@zut silit s@-i
someze în scris, c@ dac@ nu se prezint@ de bun@ voie la lucru îi va aduce cu
for]a. A doua zi au venit }i i-au declarat prim-pre}edintelui c@ î}i vor continua
activitatea dac@ se va folosi }i în cazul lor în mod simbolic for]a. Ei }i-au
motivat cererea prin faptul c@ „în cazul, dac@ cândva ar mai putea fi tra}i la
r@spundere din partea guvernului maghiar, s@ fie acoperi]i”.
„Eu - informa R. Popp Resortul de Justi]ie – aflând c@ numi]ii func]ionari
ar fi aplica]i a servi }i mai departe, dar sunt teroriza]i din partea concet@]enilor
lor, am satisf@cut dorin]a lor”.
Din nou, necesit@]ile vie]ii i-au determinat s@ adopte o pozi]ie lini}titoare
pentru ei.
Primul tribunal de sub jurisdic]ia Cur]ii de Apel Târgu Mure}, trecut sub
autoritatea statului român, a fost cel de la Dumbr@veni77. În 10 martie s-au
prezentat la tribunal noul pre}edinte, Simeon Che]ian, Dionisie Roman, prefectul
jude]ului Târnava Mic@, Marcian C@lu]iu, prefectul jude]ului Târnava Mare }i
77
78
44
l-au preluat de la fostul pre}edinte maghiar. Sesiz@m c@ pre}edintele român a

fost „gardat” de doi prefec]i de jude]e.
Pre}edintele maghiar a refuzat depunerea jur@mântului afirmând c@ înc@
în luna februarie 1919 a cerut guvernului maghiar s@ fie pensionat.
Judec@torii au fost convoca]i a doua zi, deoarece S. Che]ian spera s@-i conving@
pe unii din ei „cu care aveam oare}care leg@tur@ de prietenie }i despre care }tiam
c@ sunt buni judec@tori s@-i înduplece ca s@ r@mân@ în oficiu”. Încercarea a fost
zadarnic@. „E clar – continua Che]ian – c@ to]i s-au în]eles s@ nu r@mân@ în serviciu”.
O idee sus]inut@ de el }i întîlnit@ de noi }i în alte documente este aceea c@ magistra]ii
maghiari „...credeau }i aceasta o vorbeau în public c@ justi]ia român@ nici dou@ zile
nu se va putea sus]ine la tribunalul din Iba}fal@u [Dumbr@veni]”. Datorit@ m@surilor
energice întreprinse nu s-a ajuns la o asemenea stare. Situa]ia acelor judec@tori, în
timp, s-a dovedit destul de critic@, chiar dac@ au p@r@sit România. Într-o alt@ parte
a studiului nostru vom poposi cu mai multe detalii despre cei pleca]i.
La 15 martie, zi cu rezonan]@ în istoria Ungariei, a fost preluat Tribunalul
Târgu Mure}78. Pre}edintele român numit de Consiliul Dirigent, Gheorghe
Repede, a fost înso]it de Ioan Vescan, prefectul ora}ului }i al jude]ului Mure},
de un procuror, un consilier de prefectur@ }i de un locotenent. Fostul pre}e-
dinte a refuzat ini]ial predarea invocând mai multe articole de legi maghiare,
Conven]iile de la Haga, faptul c@ tratatul de pace nu se încheiase. La
solicitarea lui Gh. Repede, prefectul i-a cerut }i el predarea tribunalului. Atunci,
la indica]ia prefectului, locotenentul a aplicat for]a în mod simbolic, ceea ce
a condus la predarea institu]iei. Insist@m }i aici asupra componen]ei delega]iei
române }i a felului cum a ac]ionat.
Personalul maghiar al tribunalului a refuzat în totalitate depunerea jur@mân-
tului solicitat.
Situa]ia din jude]ele din Secuime a fost tensionat@ în intervalul noiembrie
1918 vara anului 1919. Pe de o parte, s-au înregistrat demersuri ale autorit@]ilor
civile }i militare române}ti: armata român@. Consiliul Dirigent, comisarul apoi
prefectul jude]ului Valer Moldovan, fost maior în armata austro-ungar@, ale
primarului român din Odorhei, pentru men]inerea lini}tii }i a ordinii, pentru
introducerea vie]ii de stat române}ti în regiune, pentru a-i convinge pe func]io-
narii maghiari, inclusiv pe juri}ti, s@ depun@ jur@mântul fa]@ de Regatul România
}i s@-}i continue astfel activitatea. De cealalt@ parte, func]iona un Bloc compact
de rezisten]@ pasiv@ format din autorit@]ile locale din regiune, din func]ionari,
79
Toate aceste informa]ii le-am preluat din Bárdi Nándor, Imperiumvaltás Székelyudvar-
helyen 1918-1920 (Schimbare de imperiu în Odorheiul Secuiesc 1918-1920), „Aetas”.
45
GHEORGHE IANCU
cadre didactice }i din popula]ie. Portdrapelul acestui Bloc a fost Paál Arpád (16
octombrie 1880, Bra}ov – 14 septembrie 1944, Oradea). El a înfiin]at Consiliul
Na]ional Maghiar (1 noiembrie) a organizat adunarea de la Târgu Mure} (28
noiembrie), unde s-au invocat principiile wilsoniene în sprijinul autodetermin@rii
secuilor, a militat pentru constituirea unei republici ardelene, a unei Republici
secuie}ti neutre, a între]inut leg@turi strânse cu guvernele maghiare, de la care
a primit tot timpul sume de bani pe care i-a împ@r]it func]ionarilor care î}i
p@r@siser@ posturile. A participat activ la activitatea Frontului Spiritual maghiar
din Cluj, care coordona politica de rezisten]@ a maghiarilor din Transilvania, a
elaborat Manifeste }i Proiecte împotriva autorit@]ilor române}ti, a preconizat
înfiin]area unui num@r cât mai mare de }coli confesionale maghiare, ca }i a unor
întreprinderi economice mici, în care s@ lucreze fo}tii func]ionari, }i-a manifestat
speran]a în recucerirea militar@ a Transilvaniei de c@tre Armata Ro}ie sau a lui
Horthy, a adunat bani pentru delega]ii Ungariei la Conferin]a de Pace, încercând
s@ ajung@ chiar el un astfel de delegat.
În asemenea circumstan]e apare ca ceva firesc c@ autorit@]ile române l-au
supravegheat continuu, i-au stabilit arest la domiciliu, domiciliu for]at la Cluj.
A fost închis la Sighi}oara, Aiud, Gherla, F@g@ra}79.
Instan]ele judiciare din jude]ele Ciuc, Odorhei }i Trei Scaune ar fi trebuit,
potrivit Ordonan]ei nr. 121, s@ fie preluate în lunile martie-aprilie 1919. Dar,
din lipsa personalului calificat, Consiliul Dirigent a decis preluarea lor abia la
25 iulie, emi]ând Dispozi]ia Resortului de Justi]ie nr. 372680.
La 3 zile de la aceast@ decizie, la 28 iulie, de data aceasta subprefectul
jude]ului Ciuc a preluat Tribunalul din Miercurea Ciuc. Întreg personalul a
refuzat depunerea jur@mântului, institu]ia fiind închis@ pentru un timp, apoi
desfiin]at@, atribu]iile et trecând asupra Tribunalului Bra}ov81.
Situa]ia s-a repetat la 1 august la Tribunalul Târgu Secuiesc. Institu]ia a
fost preluat@ de Nicolae Vecerdea, prefectul jude]ului Bra}ov 82. O parte a
1993, 3, p. 76-120. Este un articol valoros, scris în principal pe surse inedite, provenind
din L@s@mântul Paál Arpád. Catalogul acestor acte a fost publicat de autor în anul 1992
la Seghedin.
Mul]umesc istoricului dr. Báthory Ludovic pentru amabilitatea de a-mi traduce acest articol.
Vezi pentru speran]ele }i ac]iunile secuilor }i Mocsy István I., p. 27-28.
80
Proces-verbal din 25 iunie 1919. Vezi }i Anexa VI.
81
82
83
Documentul 165.
46
judec@torilor au depus jur@mântul, al]ii nu, dar au promis c@-}i vor continua
activitatea, lucru acceptat de prefect. În 25 septembrie, pre}edintele Tribu-
nalului Bra}ov, în urma ordinului primit de la Consiliul Dirigent, s-a deplasat
la Târgu Secuiesc }i a avut o întâlnire cu juri}tii de acolo. O parte din ei au
depus jur@mântul, dar finalmente }i acest tribunal a fost desfiin]at din lips@ de
personal. Printr-o Ordonan]@ a Resortului de Justi]ie din 25 august 1919 tribu-
nalele din Miercurea Ciuc }i cel din Târgu Secuiesc se desfiin]au. Judec@toriile
de ocol din subordinea lor treceau sub jurisdic]ia Tribunalului Bra}ov. Din
p@cate, acele de care dispunem nu ne permit s@ red@m o imagine mai clar@
a evenimentelor.
Tot atât de vagi sunt datele }i despre Tribunalul din Odorhei83. Dintr-un
raport al pre}edintelui Alexandru Breban din 2 noiembrie 1919 deducem c@ la
29 iulie prefectul jude]ului a declarat preluarea justi]iei din Odorheiul Secuiesc
}i i-a obligat pe to]i angaja]ii afla]i în func]ii s@ r@mân@ la posturile lor. A Breban,
ca pre}edinte interimar, a preluat, la 31 august, tribunalul. O parte a personalului
a fost men]inut în func]ii, de}i nu depuseser@ jur@mântul cerut.
Lucrurile au r@mas mult timp confuze. Un tablou al acestora îl prezint@,
la 30 ianuarie 1920, prefectul Neam]u. „Azi }i-au oferit serviciile 2 [dintre] cei
mai buni judec@tori ai tribunalului de aici, [Odorhei] se zice c@ azi-mâine o s@
mai vie }i al]i judec@tori }i func]ionari de stat }i de la jude] – fo}ti grevi}ti – în
serviciile statului român, c@ci nu mai au ce s@ m@nânce }i ajutoarele par a fi
exhauriate”84.
Seria prelu@rii judec@toriilor de ocol din raza Cur]ii de Apel Târgu Mure}
a început, ca }i în cazul tribunalelor, cu cea din Dumbr@veni85. Evenimentul
s-a petrecut la 12 martie, întreg personalul refuzând depunerea jur@mântului.
Judec@toria de ocol din Târgu Mure} s-a preluat la 15 martie, dup@ aplicarea
simbolic@ a for]ei86. Judec@torii au refuzat depunerea jur@mântului. Func]ionarilor
li s-a cerut s@-}i continue activitatea, ceea ce ei au acceptat. Unul din ei i-a spus
}efului român al judec@toriei c@ „ei voiesc s@ serveasc@ sub imperiul român, dar
din cauza boicotului nu pot. Mi-au cerut s@ aplic for]a fa]@ de ei }i astfel vor lucra.”
Dup@ o consultare cu prefectul jude]ului }i cu pre}edintele Cur]ii de Apel din
localitate, el a trimis, prin poli]ie, fiec@ruia o soma]ie în acest sens, care a }i avut
rezultatul scontat.
84
Raportul prefectului adresat Resortului de Interne, Arhivele Na]ionale, Arhiva Istoric@
Central@, fondul Consiliul Dirigent, II, dosar 3/1920, f. 240.
85
86
87
Documentul 180.
47
GHEORGHE IANCU
Dar nu pentru mult timp, fiindc@ presiunea moral@ a comunit@]ii s-a dovedit
a fi mai puternic@ decât dorin]a lor de a tr@i normal.
Men]ion@m cuvintele frumoase, incluse în Raportul c@tre Resortul de Justi]ie,
despre majoritatea celor care au lucrat la judec@torie. Excep]ie a f@cut unul, care
„a dovedit ur@ fa]@ de români }i îndeosebi pe preo]ii români i-a persecutat”.
Românii din jude], printre care }i preo]ii tineri, au fost invita]i s@-}i ofere serviciile
judec@toriei.
La judec@toria din Reghin, preluat@ la 17 martie evenimentele s-au desf@}urat
dup@ un scenariu asem@n@tor87. Judec@torii au refuzat depunerea jur@mântului,
o conduit@ aproape general@ în zonele Cur]ilor de Apel Cluj }i Târgu Mure}.
Gestul lor a fost urmat }i de func]ionari. Într-o asemenea situa]ie, pertract@rile
s-au sistat. Atunci, a intrat în scen@ un pluton de jandarmi, care i-au cerut
noului }ef al judec@toriei Iulliu Criesmüller sau Griesmüller, lista cu persoanele
care n-au depus jur@mântul, pentru a fi du}i cu for]a la serviciu. Au fost convoca]i
to]i pentru a doua zi, când li s-a repetat c@ jur@mântul nu era pretins decât de
la judec@tori, nu }i de la func]ionari. Cei dintâi - oameni cu principii – nu s-au
prezentat. Unii au solicitat s@ fie soma]i prin poli]ie s@-}i continue activitatea,
ceea ce s-a }i întâmplat. Din cei 24 de avoca]i din localitate au depus jur@mântul
4 români }i 2 sa}i.
Acest document este chiar palpitant. Cuprinde evolu]ii asem@n@toare unor
replici dintr-o pies@ de teatru. Vesele pentru unii, triste pentru al]ii.
La judec@toria din Sighi}oara , un judec@tor }i un func]ionar sa}i au depus
jur@mântul, ca }i avoca]ii români }i sa}i în 20, respectiv 22 martie. Preluarea se
f@cuse în 19 martie88. Din declara]iile unora care n-au depus reiese explicit c@ ei
nu vor pretinde niciodat@ pensie de la statul român. Probabil au plecat în Ungaria.
Schimbarea de regim din Ungaria }i ofensiva armatei române apar destul
de pu]in în documentele noastre. Aceasta fiindc@ }i înainte }i dup@
proclamarea Republicii Sfaturilor judec@torii }i majoritatea func]ionarilor
maghiari au refuzat s@-}i continue activitatea în cadrul justi]ei din România.
La judec@toria din Media} conduita judec@torilor maghiari a fost cea obi}-
nuit@89. Dup@ preluarea judec@toriei din 25 martie, func]ionarii au r@mas în
servicii. În raportul trimis }efului Resortului de Justi]ie, destul de târziu, în 15
aprilie, }eful român nota, printre altele: „Dup@ informa]iile ce le am nici personalul
88
89
90
Documentele 198-207. Vezi }i Ioan Vlad, Ioan {enchea, Martiriul Ardealului. Lupta na]ional@
la F@g@ra} pentru Marea Unire, Bra}ov, 2004, p. 484.
48
ajut@tor r@mas în serviciu nu e vrednic de încredere. To]i ace}tia sunt infecta]i

de cunoscutul }ovinism unguresc }i dac@ azi dovedesc o atitudine supus@,
aceasta e a se atribui numai situa]iei politice schimbate (s.n. – Gh. I.). Întrucât
prive}te lucrul, to]i lucreaz@ mul]umitor”.
La judec@toria din F@g@ra}, trecut@ sub autoritatea statului român la 1
aprilie 1919, a r@mas în func]ie un singur func]ionar român90. Într-o asemenea
situa]ie, }eful român al judec@toriei informa, la 3 aprilie, Resortul de Justi]ie
c@: „v@zând eu ]inuta lor tic@loas@ deja contemplat@ mai de mult }i
sentimentele lor apar]in@toare la guvernul bol}evic ungar (s.n. - Gh. I.) am
dispus c@ pân@ când nu voi prelua de la fiecare separat toate lucrurile }i pân@
când nu se va rezolva toat@ restan]a, care prin neglijen]a lor inten]ionat@ s-a
aglomerat ... nu e permis ca nime s@-}i p@r@seasc@ locul.” Sunt cuvinte cam
dure, dar ele reflectau st@ri de fapt reale. El spera c@ o parte a func]ionarilor
vor r@mâne în servicii.
La 3 aprilie 1919, au depus jur@mântul de fidelitate, avoca]ii români, sa}i,
}i unii unguri. Dintre ei se deta}eaz@ numele lui Camil Negrea, viitorul profesor
universitar la facultatea de drept a Universit@]ii române}ti din Cluj.
Din actele referitoare la judec@toria din Târn@veni semnal@m doar faptul
c@, al@turi de avoca]ii maghiari, cei evrei nu au depus jur@mântul solicitat91.
La 29 aprilie, la preluarea judec@toriei din Cohalm, fostul }ef a refuzat
depunerea jur@mântului92. A doua zi, el }i cu un judec@tor maghiar au decis
s@ depun@ jur@mântul. Acela}i lucru l-au f@cut }i func]ionarii }i avoca]ii din
localitate. Schimbare de optic@ sau pragmatism?
În cazul judec@toriilor din jude]ele Ciuc, Odorhei }i Trei Scaune situa]iile
au fost mult mai delicate. Judec@toria din Cristurul Secuiesc a fost preluat@
la 23 iunie93, cea din Miercurea Ciuc94 la 28 iulie, din Sânmartin la 29 iulie95
}i Gheorghieni, la 31 iulie96. Datorit@ p@r@sirii posturilor de c@tre maghiari,
statul român s-a v@zut nevoit s@ le închid@ }i s@ le ]in@ sub supraveghere.
Prin aceea}i Ordonan]@ din 25 august 1919 judec@toriile din Sânmartin,
Aita-Mare }i Ocland se desfiin]au.
91
Documentul 210.
92
93
Documentul 223.
94
95
96
97
Anexa IV.
49
GHEORGHE IANCU
În urma campaniei victorioase a armatei române din lunile aprilie-mai

1919 au trecut sub autoritatea faptic@ a statului român }i jude]ele: Arad, Bihor,
S@tmar, S@laj }i Ugocia.
Ca atare, prin Ordonan]a Resortului de Justi]ie nr. 1200 din 18 iunie 1919
referitoare la forurile justi]iare de pe teritoriul nou eliberat , s-a decis ca jurisdic]ia
Cur]ii de Apel Debre]in asupra teritoriului apar]inând Tribunalelor Sighetul
Marma]iei, Satu Mare }i Zal@u }i jurisdic]ia Curiei ungare, forul judiciar suprem
din ]ar@, asupra uturor teritoriilor amintite înceta97(Anexa IV).
Tribunalele }i judec@toriile din jude]ele men]ionate se subordonau Cur]ii
de Apel Oradea, de care mai ]inea }i tribunalul din Oradea. Ca urmare, toate
cazurile de pe aceste teritorii, de orice natur@, care pentru recurs ar fi trebuir
s@ fie înaintate Cur]ii de Apel Debre]in se trimiteau Cur]ii de Apel din Oradea,
iar cele care ar fi trebuit adresate Curiei ungare se ]ineau la instan]ele
respective în suspensie pân@ la dispozi]ii ulterioare.
Toate institu]iile judiciare erau puse sub autoritatea }efului Resortului de Justi]ie.
Mai multe paragrafe ale Ordonan]ei nr. 121 se aplicau }i pe aceste teritorii.
Se specifica, mai explicit decât în Ordonan]a 121, c@ „Func]ionarul public prin
denegarea jur@mântului f@r@ o deosebit@ enuncia]iune se consider@ destituit
din oficiul s@u.”
Este de remarcat c@ în momentul elabor@rii acestei Ordonan]e institu]iile
judiciare din jude]ele Bihor }i S@laj erau deja preluate. Aurel Laz@r, pe lâng@
dirijarea întregului proces de preluare }i de organizare a justi]iei române}ti, a fost
desemnat de Consiliul Dirigent pentru a introduce via]a de stat româneasc@ în
ora}ul Oradea }i jude]ul Bihor. Men]ion@m c@ armata român@ a intrat în ora}
în ziua de 20 aprilie 1919, fiind primit@ cu bucurie }i cu u}urare atât de români
cât }i de maghiari. În aceast@ calitate el a condus personal }i preluarea unor
institu]ii judec@tore}ti din teritoriu. El a condus personal la 3 mai 1919 ac]iunea
de preluare a Cur]ii de Apel din Oradea, fapt asupra c@ruia vom insista ceva
mai mult98. Procesul-verbal încheiat cu acel prilej, veritabil@ pagin@ de istorie
na]ional@, de realism }i în]elegere politic@, cuprinde în sine }i un remarcabil profil
politic }i uman al lui Aurel Laz@r. Cuvintele rostite de el în calitate de reprezentant
98
Documentele 230-231.; Gh. Iancu, Contribu]ii la cunoa}terea activit@]ii dr. Aurel Laz@r în
timpul Consiliului Dirigent (1918-1919) „Crisia”, 1980, 10, p. 171-174; Ludovic Báthory,
Viorel Faur, Gheorghe Iancu, Un important document din 1919 despre activitatea militantului
bihorean pentru unitate na]ional@ Dr. Aurel Laz@r, „Crisia”, 1990, 20, p. 359-369; vezi }i
Ioan Zainea, Aurel Laz@r(1872-1930). Via]a }i activitatea, Cluj-Napoca, 1999, p. 137-164.
50
al statului român, veneau din istoria acelor locuri, din istoria poporului român
}i a convie]uirii sale cu celelalte popoare }i î}i aveau suportul în legitimitatea aspi-
ra]iilor spre unitate na]ional@ a românilor de pretutindeni, în marea împlinire
de la 1 Decembrie 1918, în hot@rârea statului român de a respecta dezvoltarea
celorlalte minorit@]i din ]ar@.
Dup@ ce pre}edintele Cur]ii de Apel îl salut@ în numele întregului personal
întrunit în }edin]@, dr. Aurel Laz@r a declarat urm@toarele: „... Situa]ia lui este
u}urat@ prin faptul c@ a mai avut ocazia s@-}i prezinte pe scurt punctele de
vedere }i s@ explice schimb@rile petrecute în timpurile noastre judec@torilor
Cur]ii de Apel }i membrilor Procuraturii Generale, precum }i în fa]a delega]iei
de salut a acestor foruri, care s-a prezentat la el. Situa]ia lui este u}urat@ }i prin
faptul c@ poate saluta azi membrii proeminen]i ai corpului de magistra]i care
vor cânt@ri situa]ia }i î}i vor exprima hot@rârile cu logica, obiectivitatea }i
cuno}tin]ele corespunz@toare }i este convins c@, oricare ar fi aceast@ decizie,
ea va izvorî din cea mai profund@ }i mai curat@ convingere sufleteasc@.
În urma situa]iei create de r@zboi – continua A. Laz@r – }i poporul român
}i-a exercitat drepturile care i se cuvin }i suveranitatea lui la Adunarea Na]ional@
de la Alba Iulia de la începutul lunii decembrie 1918. Pe baza acestei rezolu]ii
(ora}ul) Oradea }i comitatul Bihor fac parte din teritoriile asupra c@rora na]iunea
român@ }i-a declarat suveranitatea. Aceast@ hot@râre a fost sanc]ionat@ de regele
României }i aceasta reprezint@ o situa]ie încheiat@ definitiv. Dar aceast@ hot@râre
de la Alba Iulia nu are numai temeiuri istorice, ci }i premisele interna]ionale, care
au cerut aceast@ hot@râre deplin@ }i inatacabil@ }i din punct de vedere juridic.
Suportul premiselor interna]ionale îl constituie conven]ia încheiat@ de România
}i Antanta în 1916 }i care conven]ie nefiind tulburat@ de evenimentele care au
survenit între timp }i nici m@car de a}a numita pace de la Bucure}ti este }i azi
în deplina vigoare. Dar având în vedere marile transform@ri, precum }i faptul
c@ prin aceast@ hot@râre Adunarea Na]ional@ de la Alba Iulia }i-a aplicat suve-
ranitatea pe teritoriul altui stat, aceast@ hot@râre a fost supus@ Conferin]ei de
Pace, unde ea a fost deplin ratificat@.
Când face acest@ declara]ie aici, el este p@truns de povara r@spunderii
politice }i morale care l-ar ap@sa pe el dac@ ar declara lucruri nereale. Este
posibil c@ cei prezen]i de]in alte informa]ii în aceast@ chestiune, dar îi poate
asigura c@ informa]iile lor nu corespund realit@]ii, ceea ce este dovedit cel mai
bine de faptul c@ la ultima chemare a Puterilor Antantei, care s-a referit la
corectarea liniei demarca]ionale în mod nenorocit fixat@, chiar guvernul Ungariei
a declarat în mod oficial, c@ nu men]ine }i nici nu poate men]ine chestiunile
teritoriale.
51
GHEORGHE IANCU
Este p@truns de seriozitatea momentului. Ceea ce provoac@ bucuria unei

na]iuni poate provoca unei alte na]iuni am@r@ciune, dar este convins c@ aceast@
fericire nu trebuie s@ fie sfid@toare, ci dimpotriv@, trebuie s@ fie p@truns@ de
dragoste }i s@ tind@ s@ atenueze suferin]ele celorlalte na]iuni, ca s@ existe fa]@
în fa]@ nici învins nici înving@tor, ci dou@ na]ii care caut@ s@ se comporte una
fa]@ de alta cu deplin@ în]elegere. Aceast@ în]elegere în trecut nu s-a realizat,
se pot schimba hotarele, se pot schimba }i forma]iunile de drept public, dar
un popor tr@ie}te }i mai departe ca na]iune. {i o na]iune care, pân@ acum, în
cea mai mare parte, a tr@it unit@ }i acum este nevoit@ s@ tr@iasc@ disparat,
eliberat@ (îns@) de o politic@ fatal@, va tr@i }i mai departe }i î}i va g@si }i în noua
alc@tuire locul care i se cuvine conform trecutului ei, iar statul român î}i va
cunoa}te în orice caz obliga]ia politic@ }i moral@ care-i revine fa]@ de ea }i va
fi mândru c@ }i-a f@cut cet@]eni pe membrii acestei na]iuni }i va }ti s-o fac@ s@
uite am@r@ciunea momentului prezent.”
În continuare, A. Laz@r a insistat asupra principiilor democratice incluse în
Hot@rârea de la Alba Iulia, ca: votul universal, drepturi pentru minorit@]i, ca }i
asupra con]inutului actelor emise de Consiliul Dirigent, de Resortul justi]iei, pân@
în acel moment, a schimb@rilor pe care acestea le determinau – de exemplu –
suspendarea inamovabilit@]ii magistra]ilor motivat@ de faptul „c@ci men]inerea
integral@ a acestui drept ar fi o piedic@ uria}@ în calea organiz@rii”. S-a citit apoi,
textul jur@mântului de fidelitate, în limba român@ }i în limba maghiar@: „Eu N.N.
m@ jur pe atotputernicul Dumnezeu c@ voi fi credincios Regelui Ferdinand I }i
statului român, voi respecta cu credin]@ legile ]@rii, decretele }i ordonan]ele
Consiliului Dirigent, voi îndeplini cu cinste, con}tiinciozitate }i obiectivitate sarcinile
oficiului meu, }i voi p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. A. Laz@r
a reamintit celor de fa]@ consecin]ele depunerii sau nedepunerii jur@mântului
de fidelitate fa]@ de statul român.
Dup@ aceasta, A. Laz@r a pus dou@ întreb@ri Pre}edintelui, respectiv jude-
c@torilor }i membrilor Procuraturii Generale: „1) Este dispus Pre}edintele ca
în numele Cur]ii de Apel s@ recunoasc@ autoritatea Consiliului Dirigent Român
din Sibiu asupra Cur]ii de Apel din Oradea }i s@ pun@ Curtea de Apel sub
jurisdic]ia statului român? 2) Sunt dispu}i Pre}edintele, magistra]ii }i membrii
Procuraturii Generale s@ depun@ jur@mântul oficial în textul de mai sus?”
Înainte de a se da r@spunsurile cerute, la invitarea pre}edintelui, procurorul
general, a declarat c@ „nu consider@ satisf@c@toare acea parte a argumenta]iei
de drept public a ministrului [}ef de resort] de Justi]ie, care se refer@ la alipirea
definitiv@ din punct de vedere juridic a comitatului Bihor }i a [ora}ului] Oradea
la România (}i prin urmare) nu o accept@. R@zboiul înc@ nu s-a terminat.
52
Conven]ia la care face referiri ministrul, exist@ numai între p@r]ile contractante
}i numai tratatul de pace va fi chemat s@ stabileasc@ cui va apar]ine acest
teritoriu. Recunoa}te c@ România de]ine aceste teritorii pe baza dreptului de
cucerire, poate prelua imperiul, }i poate pretinde depunerea jur@mântului, dar
aceast@ situa]ie din punct de vedere de drept înc@ nu a avut loc }i se va întâmpla
numai atunci când pacea a fost încheiat@”. Acestei declara]ii i-a urmat o
argumentat@ }i deosebit de plastic@ replic@, care contureaz@ }i mai elocvent
personalitatea lui Aurel Laz@r, ca lupt@tor pentru cauza poporului din care se
tr@gea. „... Consiliul Dirigent nu a venit pe baza dreptului de cucerire, ci în
numele justi]iei }i al drept@]ii. Na]iunea român@ nu a renun]at niciodat@ la
dreptul pe care i l-a conferit istoria, ci la prima ocazie când a putut-o face a
proclamat-o în mod public în Rezolu]ia de la Alba Iulia. În aceast@ Rezolu]ie s-au
manifestat dorin]a, con}tiin]a }i consim]@mântul de unire al tuturor românilor,
care tr@iesc în sufletul fiec@rui om.
El nu dore}te depunerea jur@mântului în forma pe care în cuvântul lui a expus-o
Procurorul }ef, adic@ în virtutea dreptului de cucerire, deoarece armata român@
nu a venit ca }i cuceritoare ci ca eliberatoare. (s.n. – Gh.I.). Consiliul Dirigent
Român a trimis-o aici în numele na]iunii române. Caracterul statal al acestui
teritoriu nu depinde de declara]iile de pace ulterioare, „din aceast@ cauz@ nu poate
acorda amânare în privin]a depunerii jur@mântului”. Sunt aceste cuvinte demne
de numele marelui b@rbat politic bihorean }i care pot fi a}ezate ca un autentic
motto al procesului de organizare a vie]ii de stat române}ti în Transilvania.
Pre}edintele Cur]ii de Apel, dup@ ce a declarat în numele s@u c@ „în
condi]iile actuale recunoa}te autoritatea Consiliului Dirigent Român din Sibiu
asupra Cur]ii de Apel }i este dispus s@ o pun@ la dispozi]ia regimului românesc”,
cu consim]@mântul tuturor participan]ilor a pronun]at hot@rârea unanim@ a
}edin]ei plenare: „{edin]a plenar@ a Cur]ii de Apel din Oradea recunoa}te în
condi]iile actuale autoritatea Consiliului Dirigent }i o supune jurisdic]iei
române}ti”.
În mod firesc, apoi, atât pre}edintele cât }i magistra]ii }i membrii Procuraturii
generale au declarat „c@ în condi]iile actuale sunt dispu}i s@ depun@ jur@mântul”.
Dup@ aceasta, pre}edintele }i-a exprimat „mul]umirile lui Aurel Laz@r pentru
informa]iile cu caracter general }i-l roag@ c@ deoarece magistra]ii prezen]i
precum }i membrii Procuraturii Generale au depus f@r@ excep]ie jur@mântul }i-
}i vor îndeplini datoria }i de acum înainte conform priceperii, convingerii lor în
99
53
GHEORGHE IANCU
mod cinstit, s@ aib@ fa]@ de ei, bun@voin]a cea mai larg@ pe care i-o poate asigura
func]ia lui de membru al Consiliului Dirigent }i s@ ia în considerare pe cât posibil
condi]iile de via]@ individuale }i de familie ale respectivilor”.
Dup@ asigur@rile date de A. Laz@r, c@ statul român se va îngriji de corpul
magistra]ilor }i dup@ stabilirea modalit@]ilor de preluare de c@tre pre}edinte,
a jur@mântului de la cei bolnavi, }edin]a plenar@ s-a încheiat.
La Curtea de Apel Oradea constat@m o situa]ie total diferit@ fa]@ de cele
de la Cur]ile de Apel Cluj }i Târgu Mure}. De}i s-a invocat }i aici de c@tre partea
maghiar@ c@ soarta acestui teritoriu a fi decis@ de Conferin]a de Pace, institu]ia
s-a predat liniar }i membrii ei au depus jur@mântul solicitat. Explica]ia pare
simpl@, dar nu exclude }i alte motiva]ii în afara celei pe care o oferim noi.
Magistra]ii }i func]ionarii juridici maghiari din ora} au sim]it nemijlocit teroarea
regimului comunist existent în Ungaria }i astfel au decis s@-}i continue activitatea
în cadrul statului român, al c@rui armat@ îi alungase pe comuni}ti.
Tribunalul Oradea a fost preluat în aceea}i zi de 3 mai 191999. Surprinz@tor
ni se pare faptul c@ din Raportul pre}edintelui din 14 mai adresat lui A. Laz@r,
aflat înc@ în zon@, rezult@ c@ un num@r mare de magistra]i }i func]ionari au depus
jur@mântul, în timp ce al]ii l-au refuzat.
La 8 mai 1919 prefectul jude]ului S@laj i-a cerut pre}edintelui maghiar al
Tribunalului Zal@u s@ ia jur@mântul de la personalul subordonat100. Se pare
c@ }edin]a plenar@ a avut loc la 14 mai, zi în care majoritatea l-au depus,
opera]ie continuat@ în 16 mai. 8 judec@tori de la Tribunal au depus
jur@mântul, în timp ce 3 l-au refuzat.
În 28 aprilie 1919 a depus, la Sighet, jur@mântul de credin]@, prefectul
jude]ului Maramure}, Vasile Chiroiu. Salutând evenimentul, ziarul „Sfatul” din
Sighet, în num@rul din 30 aprilie anun]a c@ „Visul nostru de veacuri, prin m@re]ul
act al depunerii jur@mântului s-a înf@ptuit. Suntem români, fii ai României
libere }i independente”.
Fiind jude] limitrof situa]ia în Maramure} era destul de complicat@, în
condi]iile în care grani]ele nu erau definitiv trasate. A}a se face c@ abia la 23
mai 1919 prefectul a preluat Tribunalul Sighet101. Din 19 judec@tori au depus
jur@mântul doar 2 români }i din 19 notari a depus unul singur, român. La 28
100
101
102
Documentele 243-244; Arhivele Na]ionale, Direc]ia jude]ean@ Satu Mare, fondul Prefectura
jude]ului Satu Mare, dosar nr. 4/1918, f. 10
54
mai, prefectul îl în}tiin]a despre st@rile de fapt de la Tribunal pe }eful Resortului

de Justi]ie. Dintr-un alt raport al prefectului din 1 iulie 1919 rezulta c@ fuseser@
preluate Tribunalul }i judec@toria de ocol din Sighet, care func]ionau. El sim]ea
dorin]a unor judec@tori de a reveni în func]ii }i sugera Resortului c@ asemenea
ac]iuni n-ar trebui acceptate.
Tribunalul din Satu Mare a fost preluat în 25 iunie de c@tre prefectul jude-
]ului Alexandru Raco]i }i de pre}edintele român, Silviu Papp102. În acest caz
semnal@m o situa]ie aparte în procesul de introducere a justi]iei române}ti în
Transilvania. Armata român@ a intrat în ora} în 19 aprilie 1919.
În ziua de 23 aprilie s-a ]inut o }edin]@ plenar@, la care a participat perso-
nalul Tribunalului }i al Procuraturii, printre care }i procurorul român Silviu
Papp. Au fost prezen]i }i generalul A. Constantinidi, comandantul Diviziei II
Cavalerie, precum }i Ioan Savaniu, pre}edintele Consiliului Na]ional Român
Comitatens. Înregistr@m un C.N.R.C. înc@ în func]iune, cu atribu]iile clasice
ale acestor organisme.
S. Papp a cerut ca, de acum încolo, sentin]ele s@ se dea în numele statului
român, regele Ferdinand I. Tot el le-a indicat celor care voiau s@-}i continue
activitatea în statul român s@ întocmeasc@ o list@ cu numele lor }i cu
semn@tura. O asemenea list@ s-a }i f@cut }i cuprindea 131 de nume. Ea a fost
aprobat@ de I. Savaniu }i de generalul A. Constantinidi.
În Raportul lui S. Papp din 28 iunie adresat Resortului de Justi]ie, referitor
la preluarea din 25 iunie, evenimentele din 23 aprilie sunt prezentate astfel:
magistra]ii }i func]ionarii „au recunoscut dreptul Regatului Român peste acest
teritoriu, s-au declarat c@ r@mân în serviciul Regatului Român }i doresc a se
bucura de acelea}i beneficii ca }i func]ionarii Regatului }i î}i vor continua
func]iunea lor cu con}tiinciozitate”. În acela}i document, S. Papp consemna
103
104
Documentele 250-265. În acest caz semnal@m un caz cu totul neobi}nuit }i neuzitat în
scrierea istoric@. Dumitru Og@}anu din Oradea a publicat articolul: Documente inedite
referitoare la preluarea de c@tre statul român a Judec@toriei de ocol din Tinca (mai 1919),
«Cele trei Cri}uri», 1998, 9, nr. 1-2, p. 4. Trimiterea lui este urm@toarea: Arhivele na]ionale,
Direc]ia jude]ean@ Cluj, fond Curtea de Apel, dosar 3, inv. 325/1919. Din aceast@ trimitere
sunt false dou@ lucruri. 1) aceste documente n-au fost niciodat@ în custodia Direc]iei
jude]ene Cluj }i 2) num@rul de inventar este 175. Remarc@m }i o omisiune, dânsul neiden-
tificând titlul întreg al fondului, lipsind cuvântul Preziden]iale. Trimiterea corect@ este }i a
fost: Arhiva Cur]ii de Apel Cluj. Arhiva fondul Curtea de Apel Cluj. Preziden]iale, inv. 375/
55
GHEORGHE IANCU
schimbarea de atitudine din partea magistra]ilor. „Judec@torii }i procurorii nu

numai nu vor depune jur@mântul oficios, ci nu vor a recunoa}te nici dreptul
Consiliului Dirigent de a dispune în chestiile justi]iei”.
Noi documente vor face lumin@ }i în acest caz.
Seria prelu@rii judec@toriilor de ocol de pe teritoriul Cur]ii de Apel Oradea
începe, p@strând ordinea cronologic@, cu judec@toria din Salonta103.
Institu]ia a fost preluat@ de Aurel Laz@r la 13 mai 1919. Prin declara]iile
f@cute, A. Laz@r a for]at un pic lucrurile, dep@}ind cadrele adev@rului istoric.
Avem în vedere afirma]iile cu privire la valabilitatea tratatului din 1916, la
faptul c@ el preia puterea public@ în jude]ul Bihor „în calitate de ministru al
guvernului român” – el era membru în Consiliu Dirigent – }i c@ statutul juridic
al jude]ului era definitiv. Era definitiv din punctul de vedere al deciziilor
interne, nu }i în conformitate cu dreptul interna]ional.
Fapt asem@n@tor celui de la Curtea de Apel Oradea, magistra]ii, func]io-
narii }i gardienii au depus jur@mântul solicitat.
A. Laz@r a fost prezent }i la judec@toria din Tinca104. În 14 mai pre}edintele
Papp Károly a depus jur@mântul de fidelitate. Din procesele-verbale din 20
mai rezult@ c@ gestul lui a fost urmat }i de ceilal]i salaria]i, cu excep]ia unui
diunist.
În 15 mai 1919 A. Laz@r a preluat judec@toria de ocol din Beiu}105. În
afara unui judec@tor }i a unui executor plecat din localitate, ceilal]i judec@tori
}i func]ionari maghiari au depus jur@mântul de credin]@.
La judec@toria din Va}c@u lucrurile s-au derulat asem@n@tor106. Atâta doar
c@ A. Laz@r, prezent }i aici, l-a transferat pe }eful judec@toriei, Jakó János, la
judec@toria din Salonta, numind un alt }ef. Judec@toria a fost preluat@ în 16 mai.
La judec@toria de ocol Ale}d lucrurile s-au desf@}urat mai nuna]at107. În 17
mai, ca urmare a dispozi]iei pre}edintelui Tribunalului Oradea, Balázs Elemér,
s-a întrunit personalul judec@toriei. {eful, Hollmayer Béla, }i o parte a judec@to-
rilor }i func]ionarilor
1919, au depus
dosar 3, nenumerotat. La felatunci }i în}izilele
a procedat urm@toare
în cazul jur@mântul.
judec@toriilor din Beiu} }i Va}c@u,
Preluarea de c@tre Consiliul Dirigent a instan]elor judec@tore}ti din Beiu} }i Va}c@u (jude]ul
Bihor) în anul 1919, «Crisia», 1997, 17-18, p. 177-190 }i a celei din Ale}d , Preluarea
judec@toriei din Ale}d (1919). Documente, «Cele Trei Cri}uri», 1999, 10, nr. 3-4, p. 3.
Subliniem, D. Og@}anu n-a v@zut niciodat@ fondul din care citeaz@. A avut la dispozi]ie, pentru
un scurt timp, spre informare în vederea tezei de doctorat documentele date de noi. S-a
gr@bit }i le-a publicat. L-a tr@dat faptul c@ nu }tia locul de p@strare a actelor.
105
106
107
108
56
Un num@r mai mic, printre care 2 judec@tori, 1 notar }i mai mul]i func]io-
nari, în locul jur@mântului i-au prezentat }efului judec@toriei, tot în 17 mai, o
Declara]ie, în care-i solicitau s@ se amâne cererea de a depune jur@mântul
pân@ la decizia Conferin]ei de Pace cu privire la jude]ul Bihor. Ei îl asigurau
c@ pân@ atunci î}i vor „îndeplini activitatea cu cea mai mare con}tiinciozitate
}i corectitudine”. Mai ad@ug@m „c@ în cazul în care, în pofida obiec]iilor noastre,
se va insista în direc]ia depunerii jur@mântului de fidelitate, pentru a asigura
condi]iile de trai familiilor noastre vom fi obliga]i s@ depunem acest jur@mânt”.
La 9 iunie, pre}edintele Tribunalului Oradea îi solicita lui A. Laz@r instruc-
]iuni cu privire la atitudinea acestui grup, care refuzase }i o a doua solicitare
de a depune jur@mântul.
La judec@toria de ocol din Berettyóújfalu [azi localitate în Ungaria] nici un
angajat n-a depus jur@mântul, invocându-se faptul „c@ apartenen]a acestui
teritoriu poate fi decis@ exclusiv de Conferin]a de Pace”108. În acel moment
nu exista o hot@râre a Conferin]ei de Pace care „s@ adevereasc@ declara]ia
domnului ministru [A. Laz@r] potrivit c@reia «apartenen]a jude]elor Oradea }i
Bihor este de mult decis@ de Conferin]a de Pace»”.
A. Laz@r a preluat, în 17 mai, }i judec@toria din Ceica109. Întrucât }eful
judec@toriei n-a depus jur@mântul l-a înlocuit cu un maghiar. În urm@toarele
zile el a preluat jur@mântul de la mai mul]i func]ionari.
Informa]iile despre judec@toriile de ocol urbane }i rurale din Oradea sunt
pu]ine }i din ele nu rezult@ data prelu@rii. Oricum, aceasta s-a petrecut înainte
de 19 mai110. Într-o precizare f@cut@ în 26 februarie 1944 reiese c@ nu se
g@seau alte acte la dosarul lor.
La judec@toria de ocol Marghita întreg personalul a depus jur@mântul de
credin]@, caz mai rar în cazul judec@toriilor111.
La judec@toria de ocol {imleul Silvaniei s-a produs o preluare în dou@
etape112.
În 20 mai, Alexandru Aciu, conduc@torul temporar al judec@toriei le-a
cerut fostului }ef }i celorlal]i salaria]i s@ depun@ jur@mântul. Ei au solicitat
109
110
111
112
113
57
GHEORGHE IANCU
amânarea ac]iunii pân@ la decizia final@ a Conferin]ei de Pace, promi]ând c@-}i

vor continua activitatea pân@ atunci.
În 22 mai cele dou@ p@r]i s-au întâlnit din nou, în prezen]a prefectului
jude]ului S@laj, rezultatul fiind acela}i.
La îndrumarea prefectului din 12 iunie, în 15 iunie Coriolan Mese}ianu,
conduc@torul judec@toriei a preluat efectiv institu]ia, solicitând personalului
depunerea jur@mântului. Judec@torii au refuzat, solicitând, din nou, o amânare,
în ton cu declara]ia lor din 20 mai. Func]ionari mai m@run]i au depus
jur@mântul.
Pe parcursul prezent@rii noastre textul poate deveni monoton dac@ infor-
ma]iile sunt de acela}i tip. Spre norocul nostru apar }i situa]ii cu totul
deosebite, care anim@ nara]iunea, o fac chiar palpitant@. Un asemenea caz,
ie}it din tipare, este cel de la judec@toria de ocol S@cuieni113. A fost o disput@
care a avut nevoie de mai multe „reprize” pentru a se încheia în conformitate
cu dispozi]iile Consiliului Dirigent.
Men]ion@m c@ pre}edintele Tribunalului Oradea s-a implicat intens în
evenimentele ce au avut loc la judec@torie. Începutul s-a f@cut cu întrunirea
de la judec@torie din 21 mai, dedicat@ depunerii jur@mântului. Cu acel prilej,
}eful judec@toriei Bod Kálmán i-a informat pe magistra]i, func]ionari }i auxiliari
c@ la o }edin]@ din 3 mai la Oradea, A. Laz@r a declarat c@ în conformitate cu
Hot@rârea de Unire de la Alba Iulia jude]ul Bihor face parte integrant@ din
Regatul România.
Dup@ un timp de meditare, cei prezen]i aduc elogii armatei române pentru
eliberarea jude]ului „deoarece prin aceasta s-a pus cap@t bol}evismului
blestemat care st@pânea aici, astfel c@ a adus un serviciu deosebit nu numai
Ungariei, ci }i celorlalte state învecinate, împiedicând r@spândirea pericolului
ro}u”. Cu toate acestea, ei au afirmat c@ vor depune jur@mântul doar atunci
când Conferin]a de Pace va hot@rî definitiv în privin]a apartenen]ei statale a
jude]ului Bihor.
Lucrurile au trenat }i abia la 20 iunie judec@torul de ocol Szabó Géza, trimis
de pre}edintele Tribunalului Oradea, s-a prezentat la S@cuieni pentru a prelua
judec@toria, f@r@ a reu}i îns@. Plicul cu instruc]iunile pre}edintelui de Tribunal,
plicul returnat, plicuri }i pentru al]i 3 judec@tori, care nu le-au deschis, con]inutul
lor fiindu-le citit de Bod Kálmán, sunt aspecte cu totul inedite. În fa]a refuzului
de predare a institu]iei, Szabó Géza le-a comunicat c@ ei nu mai sunt considera]i
ca fiind în activitate oficial@, }eful Resortului de Justi]ie le transmitea ca ei s@-}i
continue totu}i activitatea. Cei prezen]i au fost de acord cu aceasta, dar au
declarat c@ ei îl recunosc în continuare pe Bod Kálmán ca }ef al judec@toriei.
58
Szabó Géza i-a convocat apoi pe func]ionari, diurni}ti }i auxiliari }i le-a cerut
s@ urmeze doar dispozi]iile lui, deoarece judec@torii care nu depuseser@ jur@mântul
nu mai aveau drept de dispozi]ie. Ei trebuiau, de asemenea, s@ r@mân@ în activi-
tate. To]i i-au r@spuns c@ vor executa doar dispozi]iile judec@torilor existen]i.
În aceste condi]ii, Szabó Géza n-a putut prelua judec@toria, fapt despre
care l-a în}tiin]at imediat pe pre}edintele Tribunalului Oradea. În aceea}i zi
el }i-a dat demisia }i a plecat din localitate. Pre}edintele Tribunalului Oradea
a recurs atunci la o nou@ solu]ie, dup@ ce le-a cerut telefonic celor din S@cuieni
s@ predea institu]ia. I-a delegat pe Palánkay Károly, judec@tor la Tribunalul
din Oradea }i pe Augustin Bolca}, conduc@torul judec@toriei din Marghita s@
preia judec@toria. Pentru a lini}ti spiritele constat@m c@ a numit un român }i
un maghiar. Cei doi s-au prezentat la judec@torie în 27 iunie, f@r@ îns@ a reu}i
s@ o preia.
La 1 iulie, orele 13°° situa]ia s-a repetat. Pentru a pune cap@t litigiului, la
orele 16°° Palánkay }i Bolca} au revenit înso]i]i de un maior, de 4 solda]i }i
de prim-pretor.
În fa]a iminentei folosiri a for]ei judec@torii maghiari, Bod Kálmán n-a fost
prezent, au predat institu]ia. Maiorul Popescu }i-a l@sat acolo un loc]iitor în
persoana unui sublocotenent, care s@ supravegheze predarea detaliat@ a
judec@toriei.
Conduc@tor temporar al institu]iei a fost desemnat A. Bolca}.
Evenimentele de la judec@toria din S@cuieni dovedesc c@ nu în toate locurile
din jude]ul Bihor, dup@ intrarea armatei române, fo}tii conduc@tori de institu]ii
judiciare au acceptat s@ depun@ jur@mântul }i s@ predea judec@toriile.
Dispunem de informa]ii mult mai lacunare cu privire la judec@toria din
Cehu-Silvaniei. Ea fost preluat@, probabil la 27 mai, de c@tre judec@torul de
ocol Ioan Ember114. Trei judec@tori, 1 notar, 1 scriitor, 3 diurniste au refuzat
depunerea jur@mântului. Conduc@torul c@r]ii funduare, 3 scriitori, 1 servitor
}i 1 paznic l-au depus }i ca atare lucrau al@turi de Ioan Ember.
{i parc@ ca un joc al contrariilor, la judec@toria de ocol Jibou, la 10 iunie
1919 întreg personalul a depus jur@mântul }i preluarea s-a efectuat lini}tit115.
114
Documentul 319.
115
116
117
118
119
59
GHEORGHE IANCU
Un document din zon@ de care dispunem, datat 6 august, este extrem de

important fiindc@ cuprinde ac]iunile prefectului de Maramure} privind instau-
rarea administra]iei române}ti în plasa Seleu}ul Mare, jude]ul Ugocea116.
În privin]a judec@toriei de ocol, el n-a preluat-o, ci a dispus ca sentin]ele
s@ se dea în numele statului român }i s@ fie subordonat@ Tribunalului Sighet.
Pre}edintele maghiar a refuzat s@ accepte aceste decizii, astfel c@ el a fost
îndep@rtat din localitate. Vasile Chiroiu l-a propus pe Victor Ioanes de Ap}a
comisar pentru acest teritoriu, propunere acceptat@ de Consiliul Dirigent.
În 7 aprilie 1920, ca urmare a deciziei Conferin]ei de Pace, Consiliul Dirigent
s-a v@zut silit s@-i revoce din func]ii pe prefec]ii din Bichi} }i Cenad }i pe
comisarul din Ugocea, Victor Ioanes.
120
Jean Bernachot, Les Armées françaises en Orient après l’armistice de 1918. Vol. I.
L’armée française d’Orient. L’armée de Hongrie (11 novembre 1918 – 10 septembre
1919), Paris, 1970, p. 263-272; Eugen Boia, Romania’s Diplomatic Relations with
Yugoslavia in the Interwar Period, 1919-1941, East European Monograph, Boulder
Distributed by Columbia University Press, New York, 1993; Pompiliu Ciobanu, Unirea
Banatului }i încorporarea Banatului la România Mare, Timi}oara, 1934; G. Cip@ianu,
Gheorghe Iancu, Nouvelles contributions concernant l’institution de l’administration
roumaine dans le Banat (1919), „Anuarul Institutului de Istorie Cluj-Napoca”, 1985-1986,
27, p. 457-474; Gheorghe Iancu, Contribu]ia, p. 148-197; Idem, Goga în francez@
[Raporturile bune dintre ofi]erii francezi din Lugoj }i intelectualii români]. „Familia”, nr.
4 din 1983, p. 9; Idem, Realit@]i politico-administrative din Banat (ianuarie – aprilie 1919).
M@rturii epistolare. In: Societate }i civiliza]ie în Banatul istoric. Volum îngrijit de Camil
Petrescu, Timi}oara, Imprimeria Mirton, 2003, p. 97-107; Idem, Ruling Council, p. 133-
149; Gh. Iancu, G. Cip@ianu, La consolidation, Doc. LX, LXII, LXVII, LXXII, LXXV,
LXXXI, LXXXII, LXXXVII; Gh. Iancu, G. Cip@ianu, Prezen]a militar@ francez@ }i
administra]ia Banatului din anul 1919. In: Sfâr}it }i început de epoc@. Coordonatori: Cornel
Grad, Viorel Ciubot@, Satu Mare – Zal@u, 1998, p. 383-398.; Ivo J. Lederer, Yugoslavia
at the Paris Peace Conference, New Haven and London, 1963, p. 97, 123, 237, 243, 276,
290; W. Marin, I. Munteanu, Gh. Radulovici, Unirea Banatului cu România, Timi}oara,
1968; Stelian Mândru], Stabilirea frontierei Banatului dup@ primul r@zboi mondial (1918-
1924). Impact }i consecin]e. „Studii de istorie a Banatului”, 1999-2001, 13-15, p. 122-
156. Cu o vast@ bibliografie; I. Munteanu, Vasile M. Zaberca, Mariana Sârbu, Banatul }i
Marea Unire, coordonator I. Munteanu, Timi}oara, 1992; Ormos Mária, From Padua, p.
15, 22, 42, 72, 84, 87, 94, 122-124, 127, 157, 176-177, 179, 188-191, 194, 212, 221, 235,
240-242, 302, 322, 335, 340; Vasile Râmnean]u, Ocupa]ia militar@ sârbeasc@ în jude]ul
Timi}-Torontal (1918-1919), „Banatica”, 1995, 13, Vol. II, p. 383-395; Andrea Schmidt
Rösler, Rumänien nach dem Welt Krieg. Die Grenzziehung in der Dobrudscha und in Banat
und die Folgeprobleme, Peter Land, Frankfurt am Main – Berlin – New York – Paris – Wien,
1994. Cu o vast@ bibliografie; Sherman David Spector, România }i Conferin]a de Pace de
60
La judec@toria de ocol T@}nad, preluat@ la 27 august, unii au depus jur@-

mântul, al]ii nu117.
Informa]iile despre judec@toriile de ocol Satu Mare, Seini, Baia Mare
sunt pu]ine. Constat@m c@ un num@r mare de judec@tori }i func]ionari au
depus jur@mântul. Nu }tim numic despre judec@toriile din Ardud }i Vi}eul
de Sus118.
Judec@toria din {omcuta Mare a fost preluat@ la 1 septembrie 1919119.
Informa]iile despre judec@toriile de ocol din Baia Mare, Satu Mare, Seini,
Vi}eu }i Ardud sunt nesemnificative pentru a le putea reda coerent.
Tribunalele }i, mai ales judec@toriile de sub jurisdic]ia Cur]ii de Apel Oradea
s-au preluat în perioade diferite ca timp, situa]iile întâlnite fiind variate. Notabil@
a fost prezen]a lui A. Laz@r la Oradea, Salonta, Tinca, Beiu}, Va}c@u }i Ceica.
Situa]ia din Banat a fost extrem de complicat@ }i ca atare clarific@rile s-
au produs mult mai târziu120.
În aceast@ zon@ s-au intersectat interesele Ungariei, care voia men]inerea
provinciei în cadrul statului maghiar, ale Iugoslaviei }i ale României, dou@ foste
}i viitoare aliate, fiecare din ele reclamând Banatul în întregime. Popula]ia
}v@beasc@, într-o pondere însemnat@, avea }i ea propriile ei interese, marja
ei de mi}care fiind totu}i redus@.
Pentru a lini}ti spiritele }i a men]ine ordinea în Banat au intrat trupe franceze,
avându-}i comandamentul la Timi}oara iar mai apoi instituindu-se zona neutr@
de ocupa]ie militar@ francez@ în jude]ul Cara}-Severin }i par]ial în Timi}.
Popula]ia Banatului, dup@ etnii, se prezenta astfel121:
Jude]ul km² Români {vabi Sârbi Magh. Al]ii TOTAL

Cara}-Severin 11074 33682 53883 14674 33787 27721 466,147
Timi} 7433 169030 165883 69905 79960 15357 500,835
Toron-tal 10016 86937 167779 199750 128405 34980 615,151
28503 592049 387545 284329 242152 76058
1582133
Num@rul total al românilor era evident mai mare decât al fiec@reia din
celelalte etnii, }i mai ales în Cara}-Severin }i Timi}. Sârbii erau în num@r mai
la Paris. Diploma]ia lui Ion I. C. Br@tianu. Traducere de Sorin Pârvu, Ia}i, Institutul
European, 1995.
61
GHEORGHE IANCU
mare doar în Torontal, la fel ungurii. {vabii erau bine reprezenta]i în Timi} }i
Torontal, situîndu-se pe locul doi, dup@ români, ca num@r total.
Despre evenimentele din Banat din perioada octombrie 1918 – august
1919 s-a scris mult, astfel c@ noi, în acest context, le vom prezenta doar succint,
insistând asupra ac]iunilor române}ti, mai pu]in tratate în lucr@rile istoricilor
str@ini.
La 15 septembrie 1918 a început ofensiva Armatelor Aliate din Orient.
Trupele sârbe, ca for]e aliate, s-au deplasat rapid spre nord-vest }i au intrat
în Belgrad la 1 noiembrie. Pân@ în 19 noiembrie ele au ocupat întreg Banatul.
Pe frontul italian ofensiva victorioas@ s-a declan}at la 24 octombrie, la 3
noiembrie încheindu-se armisti]iul cu Austro-Ungaria la Padova.
În Timi}oara, primii solda]i sârbi au intrat în 16 noiembrie, urma]i de al]ii.
Aici s-a constituit Comandamentul trupelor sârbe din Banat. Chiar înainte de
aceasta, la 12 noiembrie 1918 Consiliul Na]ional Sârb din sudul Ungariei }i
comitetul s@u executiv, Narodno Uprava au proclamat, la Novi Sad, unirea
Banatului cu Serbia.
S@ urm@rim acum }i câteva ac]iuni ale guvernului maghiar referitoare la
Banat. În 30 octombrie 1918 s-a decis evacuarea trupelor maghiare din regiune,
opera]iune desf@}urat@ la începutul lunii noiembrie.
În 31 octombrie, la ini]iativa lui Otto Roth, în Timi}oara s-a proclamat
republica }i autonomia Banatului în cadrul Ungariei. S-a constituit Consiliul
Popular B@n@]ean, dominat de social-democra]i, dar în care erau }i reprezentan]i
ai altor partide politice ungure}ti.
Banatul era reprezentat în guvernul maghiar de c@tre Johann Junker. La
8 noiembrie guvernul maghiar l-a numit pe Albert Bartha comisar
guvernamental pentru Banat. El devenind ministru de r@zboi, va fi înlocuit la
20 noiembrie de Otto Roth. Administra]ia maghiar@ va fi înlocuit@ cu cea
sârbeasc@, chiar dac@ formal au fost men]inu]i în func]ii unii func]ionari maghiari.
La 20 februarie 1919 trupe sârbe}ti l-au îndep@rtat pe comisarul guver-
namental Otto Roth }i pe al]i func]ionari superiori }i au introdus administra]ia
sârbeasc@ în Timi}oara. {i pân@ atunci, activitatea lui a fost mai mult formal@,
dup@ cum se desprinde dintr-un document emanat de la trupele franceze din
zon@. În timp ce în jude]ele Torontal }i Timi} administra]ia a fost total sârbizat@,
în jude]ul Cara}-Severin s-a men]inut administra]ia maghiar@ pân@ în iulie
1919. Vom vedea în ce condi]ii.
Comportamentul autorit@]ilor civile }i militare sârbe a fost dur fa]@ de
popula]ia maghiar@ }i român@, fa]@ de institu]ii de stat }i s-a concretizat în:
desfiin]@ri de g@rzi }i consilii na]ionale, }coli maghiare închise sau ocupate de
62
armat@, rechizi]ion@ri de bunuri apar]inând statului sau particularilor, transpor-

tarea a mari cantit@]i de produse }i utilaje, de valori culturale din zon@ în
Serbia.
Trupele franceze din zon@ au încercat s@ tempereze ac]iunile sârbe}ti, f@r@,
îns@, cu prea mare succes.
Românii, care revendicau Banatul pe baza tratatului din 1916 }i a Hot@rârii
de Unire de la 1 Decembrie 1918, au protestat pe lâng@ generalii Franchet
d’Esperey }i Berthelot fa]@ de ac]iunile sârbilor. Ei au ob]inut retragerea trupelor
}i a administra]iei sârbe}ti din jude]ul Cara}-Severin. În Lugoj }i în jur au sosit,
începând cu 27 ianuarie 1919, trupe franceze pentru a men]ine ordinea. „Fi]i
bineveni]i la noi, eroi ai Fran]ei generoas@” scria „Drapelul” din 28 ianuarie
1919, salutând venirea trupelor franceze. Aceasta a însemnat }i un pas înainte
în vederea cre@rii unei zone neutre între sârbi }i români în jude]ul Cara}-Severin,
care s@ fie ocupat@ }i controlat@ de trupe franceze. Aceast@ solu]ie a fost preco-
nizat@ de guvernul francez }i implicit de generalul Franchet d’Esperey înc@ din
24 sau 28 decembrie 1918. La 10 ianuarie 1919 a fost elaborat@ prima
Ordonan]@ secret@ cu privire la organizarea zonei, dar sârbii au reu}it s@ amâne
cu peste dou@ luni concretizarea ei, în pofida mai multor demersuri ale Coman-
damentului Armatelor Aliate din Orient }i ale comandantului trupelor franceze
din Ungaria, generalul Henrys, înlocuit apoi cu de Lobit.
Între timp, guvernul francez îi trimisese lui Franchet d’Esperey instruc]iuni
ferme cu privire la crearea unei zone neutre reale în Banat. În urma dispozi]iilor
primite de la Franchet d’Esperey, comandantul Armatei din Ungaria, generalul
de Lobit, dup@ consult@ri cu guvernul sârb, a stabilit, la 15 martie 1919, limitele
}i modalit@]ile concrete de organizare }i func]ionare a zonei de ocupa]ie francez@.
Conducerea ei era încredin]at@ generalului Léon Farret, comandantul Diviziei
a 11-a de infanterie colonial@.
Instalat la Lugoj, generalul Farret a emis, la 23 martie 1919, Instruc]iunile
cu privire la scopul }i la organizarea zonei de ocupa]ie francez@, care cuprindea,
aproape în întregime, jude]ul Cara}-Severin }i partea de nord-est a jude]ului
Timi}. Generalul î}i exercita atribu]iile începând cu data de 22 martie, orele 12°°;
misiunea trupelor franceze din zon@ consta în a supraveghea ca linia de demar-
ca]ie de pe Mure}, dintre trupele maghiare }i române, s@ fie respectat@ de ambele
p@r]i, s@ interzic@ p@trunderea în zon@ a trupelor române }i sârbe; zona francez@
din Banat urma s@ formeze o singur@ unitate politico-administrativ@, numit@
Jude]ul Lugojului; vicecomitele maghiar din Lugoj era singurul reprezentant
al guvernului maghiar admis pe lâng@ comandantul zonei. Se mai specifica c@
acest teritoriu continua s@ fac@ parte din statul maghiar, pân@ la o hot@râre
63
GHEORGHE IANCU
definitiv@ a Conferin]ei de Pace. În consecin]@, administra]ia se exercita, în

continuare, de c@tre autorit@]ile civile aflate în func]ie, sub autoritatea trupelor
franceze.
Prin crearea Zonei franceze de ocupa]ie în Banat se poate estima c@
guvernul francez a avut în vedere atât scopuri militare, cât }i politice. Sub
raport militar, s-a c@utat evitarea conflictelor între trupele maghiare, române
}i sârbe din zon@ }i între cele române }i maghiare de la linia de demarca]ie,
precum }i men]inerea strict@ a ordinii. Obiectivele politice, mai pu]in declarate,
urm@reau, pe de o parte, sincronizarea realit@]ilor din zon@ cu deliber@rile
Conferin]ei de Pace în chestiunea Banatului, iar, pe de alt@ parte, scoaterea
integral@ a acestui teritoriu de sub autoritatea }i controlul statului maghiar,
în pofida referirilor la Conven]ia militar@ de armisti]iu de la Belgrad. Dac@
în Transilvania chestiunea unei zone neutre a r@mas în faza principial@, în
Banat ea s-a constituit }i a fiin]at câteva luni.
La 21 iunie Consiliul Suprem a acceptat frontiera propus@ de exper]i.
Discu]iile la Conferin]a de Pace au continuat pe aceast@ tem@ pân@ la înche-
ierea tratatului de pace de la Sevrès, în 10 august 1920.
Autorit@]ile de la Bucure}ti }i de la Sibiu au urm@rit cu tenacitate
introducerea administra]iei române}ti în Banatul care urma s@ revin@ României.
Red@m }i dou@ opinii interesante întâlnite în memoriile lui Radu R. Rosetti
din aprilie 1919 pe aceast@ tem@. Una, din 27 aprilie, îi apar]ine maiorului
francez G. Caput, aflat la Bucure}ti }i care suna astfel: „Caput e de p@rere s@
intr@m în Banat f@r@ a mai întreba pe nimeni }i mai ales în des@vâr}it@ t@cere”122.
O a doua, formulat@ de Rosetti la 28 aprilie 1919, dup@ convorbiri cu Vintil@
Br@tianu }i cu ofi]eri alia]i }i transmis@ lui Iuliu Maniu printr-o scrisoare123:
„Alalt@ieri a fost la mine dl Vintil@ Br@tianu }i mi-a vorbit de chestiunea
Banatului insistând ca s@ facem acolo ceva ce am f@cut în Cri}ana, adic@ s@
ocup@m partea ocupat@ de francezi }i s@ instal@m autorit@]ile noastre. Am vorbit
despre aceast@ chestiune, în mod discret, cu Alia]ii no}tri, care mi-au spus c@,
în principiu, sunt pentru (bineîn]eles c@ oficial nu }tiu nimic de aceasta), dar s@
o facem f@r@ a mai vorbi }i f@r@ a mai cere sfaturi }i aprob@ri. Asupra modalit@]ii
execut@rii sunt multe de zis, dar aceasta ar r@mâne la hot@rârea }i chibzuirea
Domniei voastre. Totu}i îmi permit s@ expun urm@toarele: nu trebuie uitat c@
în Banat sunt trupe franceze }i c@ de fapt administra]ia ungureasc@ de acolo a
121
Sever Bocu, La question du Banat. Roumains et Serbes, Paris, 1919, p. 22. Vezi }i tabelul
nr. 1, p. 161.
64
fost pus@ (cu drept, cu nedrept, nu e acum de discutat) de francezi, care a

sus]inut-o }i deci se vor formaliza dac@ nu se va lucra cu foarte mult tact.
Dac@-mi este îng@duit s@ dau un sfat, cred c@ procedeul de urmat s@ fie
urm@torul: începând cu comunele ce sunt mai aproape de grani]ele României
}i ale Transilvaniei }i mergând încet spre apus, locuitorii, în chip pa}nic, dar
ferm, s@ înlocuiasc@ autorit@]ile ungure}ti prin autorit@]ile comunale române}ti,
s@ dezarmeze jandarmii unguri, formând g@rzi române}ti }i s@ apeleze apoi la
Comandamentul francez din Timi}oara, la Consiliul Dirigent }i la Guvernul
român spre a fi recunoscu]i }i sus]inu]i. Atunci s-ar putea împinge unit@]i
ardelene spre a ocupa ]ara. Orice solu]ie s-ar adopta trebuie îns@ s@ fie pus@
în lucrare energic, repede }i cu cea mai des@vâr}it@ ordine. Apoi nu trebuie}te
pierdut@ vremea”.
Fire}te, cele dou@ variante ar fi implicat prea multe riscuri în raport cu
Fran]a }i ar fi afectat pozi]ia României la Conferin]a de Pace, de aceea nu s-au
pus în aplicare.
Abia la 11/24 mai 1919, la Békéscsaba, cu prilejul prezen]ei familiei regale
în ora}, generalul C. Prezan i-a înmânat lui George Dobrin telegrama generalului
Franchet d’Esperey prin care se încuviin]a numirea lui ca prefect al jude]ului
Cara}-Severin }i a lui Ioan Baltescu, ca subprefect. Numirile fuseser@ f@cute în
prealabil de c@tre Consiliul Dirigent. În articolul intitulat Legalitatea jur@mântului
oficial, ap@rut în „Drapelul” din 29 iunie 1919, în plin proces de organizare a
administra]iei române, se fac referiri pragamatice la acest act. Anula evident
prevederi din armisti]iul de la Belgrad în privin]a administra]iei }i ca atare
func]ionarii publici maghiari nu mai aveau un temei legal pe baza c@ruia s@
refuze depunerea jur@mântului fa]@ de statul român. A doua zi cele dou@ numiri
au fost acceptate }i de guvernatorul militar francez, generalul de Tournadre. Cu
aprobarea acestuia, G. Dobrin a început în 28 mai preluarea puterii politice }i
administrative în jude]ul Cara}-Severin.
Editorialul Imperiul semnat de Victor Bârlea, }i ap@rut în „Drapelul” din
21 mai/3 iunie 1919 saluta evenimentul }i-i releva semnifica]iile: „Mare e}ti
tu Doamne! Într-o singur@ zi cât@ schimbare! Într-o clip@ cât@ bucurie ne-ai
d@ruit… Azi îns@ iat@ s-a întâmplat aieva ce cu ani înainte abia îndr@zneam
s@ vis@m: am luat în mân@ imperiul, arma cea mai puternic@, puterea cea mai
demn@ – }i demnitatea cea mai distins@ – ce o poate avea un neam liber }i
independent. Am câ}tigat totul ce poate dori un popor trezit la con}tiin]a de
sine … Noi nu ne vom mai ridica graiul s@ înfrunt@m, s@ înfier@m, s@ izbim }i
s@ t@iem pe asupritorii de ieri, acolo unde ne durea pe noi mai tare, ci le vom
deschide larg cartea dreptului naturii }i a neamurilor ca s@ ceteasc@ }i ei odat@
65
GHEORGHE IANCU
în ea cu ochi limpezi }i cu minte treaz@ }i lipsit@ de patima grandomaniei }i

despotismului: c@ libertatea }i neatârnarea popoarelor nu se pot prescrie ca un
petec de p@mânt ori ca un obiect netrebnic”. Sunt cuvinte de un realism
profund }i care arunc@ o punte de colaborare cu locuitorii de alte etnii, întâlnite
}i în alte documente ale vremii.
Numirile în administra]ie f@cute de prefectul român trebuiau s@ fie confir-
mate de autoritatea militar@ francez@. Func]ionarilor li se pretindea depunerea
jur@mântului fa]@ de statul român, lucru valabil pentru toate serviciile publice,
deci }i pentru institu]iile judiciare. Situa]ia aceasta de dualitate a puterii s-a
men]inut pân@ la jum@tatea lunii iulie. În urma instruc]iunilor primite la Lugoj
de la generalul Franchet d’Esperey, la 16 iulie 1919 s-a decis plecarea trupelor
franceze din jude]ul Lugoj în intervalul 16-22 iulie, întreaga putere trecând
asupra autorit@]ilor române.
Tot în 16 iulie 1919 s-a decis de c@tre autorit@]ile franceze evacuarea de
c@tre autorit@]ile sârbe a teritoriului din jude]ele Torontal }i Timi}, care revenea
României.
În 25 iulie Consiliul Dirigent l-a numit pe Aurel Cosma prefect al jude]ului
Timi}. În 27 iulie unit@]ile sârbe}ti au început evacuarea ora}ului Timi}oara.
A doua zi, prefectul sârb a fost înlocuit cu cel român de c@tre generalul de
Tournadre. La 3 august au intrat în ora} osta}i români, fiind întâmpina]i cu
bucurie de popula]ia româneasc@, fiind saluta]i }i de primul-ministru Ion I. C.
Br@tianu.
În 12 august au p@r@sit ora}ul trupele franceze.
Dup@ înl@turarea administra]iei sârbe}ti din jude]ele Timi} }i par]ial Torontal
}i a celei maghiare din jude]ul Cara}-Severin a urmat plecarea trupelor franceze
din Arad }i Banat. Într-o asemenea situa]ie, schimbat@, Resortul de Justi]ie a
elaborat la 9 august Ordonan]a nr. 6267 adoptat@ de plenul Consiliului Dirigent
la 13 august (Anexa V). Prin acest act se extindea autoritatea Resortului, de fapt
a statului român, asupra forurilor judiciare din jude]ele Cara}-Severin, Timi},
Torontal, Bichi} }i Cenad. Tribunalele }i judec@toriile de pe teritoriul jude]ului
Torontal se subordonau Cur]ii de Apel Timi}oara, judec@toriile din jude]ul
122
Radu R. Rosetti, p. 344
123
Ibidem, p. 345
124
Documentul 340.
125
„Acest om mic de statur@, ager }i vioi, de o cultur@ juridic@ superioar@ }i vast@, cu o voin]@
de fier neînduplecabil@, de concep]ii înalte }i largi, Român intransigent }i mare patriot,
66
Cenad treceau sub jurisdic]ia tribunalului Arad,. Judec@toriile din jude]ele

Timi} }i Torontal care apar]inuser@ pân@ în acel moment tribunalelor a c@ror
re}edin]@ era în afara teritoriului luat în st@pânire faptic@ de statul român se
subordonau, temporar, jurisdic]iei tribunalului Timi}oara.
Preluarea Cur]ii de Apel Timi}oara s-a realizat la 21 septembrie 1919 }i
a fost condus@ de Alexandru Marta, secretarul general de la Resortul Justi]iei,
fost avocat }i consilier la Curtea de Apel din Seghedin124.
I. Papp, în lucrarea citat@ îi face un profil excep]ional, considerând c@ el
a avut un rol foarte important în organizarea justi]iei române}ti în Transil-
vania125. 17 magistra]i au depus jur@mântul, în timp ce 3, între care }i fostul
pre}edinte, l-au refuzat.
În 30 iunie 1919 o delega]ie, compus@ din Friederich Pauck, primarul
ora}ului Caransebe}, delegatul prefectului G. Dobrin, George L@bon]iu, Alexandru
Morariu, numi]i de Consiliul Dirigent pre}edinte, respectiv procuror la tribu-
nalul din localitate }i Valer Meda, prim-pretorul plasei Caransebe} – a se vedea
consisten]a comisiei – s-a prezentat la pre}edintele tribunalului, Ioan Czikó126.
Primarul l-a în}tiin]at c@ G. L@bon]iu a fost numit ca pre}edinte, în urma
în]elegerii dintre prefect }i Comandamentul francez.
I. Czikó le declar@ c@ el împreun@ cu to]i judec@torii de la tribunal }i de la
judec@toriile de ocol Caransebe}, Teregova, Or}ova }i Bozovici s-au întrunit
în 29 iunie }i au decis s@ nu depun@ jur@mântul solicitat. În plus, el afirm@ c@
nu recunoa}te legalitatea Consiliului Dirigent }i protesteaz@ împotriva numirii
noului pre}edinte.
F. Pauck i-a întrebat }i pe ceilal]i judec@tori dac@ depun sau nu jur@mântul.
Ei (6) }i judec@torul de la Bozovici, aflat în concediu în Caransebe} au declarat
c@ nu-l depun. În momentul în care G. L@bon]iu a depus jur@mântul to]i jude-
c@torii au p@r@sit sala. Au revenit }i dup@ aplicarea simbolic@ a for]ei fostul
pre}edinte a predat institu]ia.
În continuare, G. L@bon]iu i-a convocat pe func]ionarii de concep]ie, ajut@tori
}i manipulan]i de la tribunal }i de la judec@toria de ocol Caransebe} }i le-a cerut „s@
depun@ jur@mântul prescris de ordonan]ele Consiliului Dirigent”, atr@gând aten]ia
deplin cunosc@tor al organiza]iei judec@tore}ti cu enorma mul]ime de norme juridice,

caracter pur, integru }i dârz, cu o putere de munc@ excep]ional@...”, p. 4.
126
127
128
Gh. Iancu, Contribu]ii, p. 157-164, Cornel Grad, Rapoarte }i memorii privind activitatea
consiliilor }i g@rzilor na]ionale române în comitatele S@tmar, S@laj, Bihor }i Arad (decembrie
67
GHEORGHE IANCU
c@ to]i aceia care nu vor depune jur@mântul î}i pierd drepturile la salariu }i la pensie.
L-au depus 14 români }i un }vab }i l-au refuzat 15 maghiari }i probabil evrei.
Din încredin]area lui George Dobrin, prefectul jude]ului, tribunalul din
Lugoj a fost preluat în 30 iunie de c@tre noul pre}edinte, Nicolae Ioanovici127.
În 5 iulie, G. Dobrin informa Resortul de Justi]ie c@ preluase institu]iile
juridice din jude] }i din zona francez@ din nordul jude]ului Timi}, care apar]i-
nuse fostului jude] Lugoj.
Numirile de personal le-a f@cut în în]elegere cu comandantul trupelor de
ocupa]ie francez@ din Banat. El dispusese ca peste tot pertract@rile s@ se
suspende timp de o lun@. Insista ca aceast@ stare s@ se prelungeasc@ pân@ la 1
septembrie. Î}i motiva cererea prin faptul c@ zona de ocupa]ie francez@ se
men]inea, ceea ce-i împiedica „mi}c@rile”.
Vom prezenta în continuare câteva considera]ii cu privire la situa]ia din
jude]ul }i ora}ul Arad, în intervalul noiembrie 1918 – iulie 1919, una extrem
de complicat@, singular@ în peisajul politico-administrativ al Transilvaniei.
În toamna anului 1918 Aradul s-a impus ca centru al ac]iunilor na]ionale
române}ti, care au condus la ]inerea Adun@rii Na]ionale de la Alba Iulia128.
În chip firesc, pe lâng@ Consiliul Na]ional Român Central, care-}i avea
sediul în ora}, s-au înfiin]at Consilii }i g@rzi na]ionale române}ti conduse de
Iustin Mar}ieu, respectiv c@pitanul Moise Ri}cu]ia.
În cele dou@ unit@]i administrative, ora}ul }i jude]ul, s-a men]inut administra]ia
maghiar@ }i dup@ 1 Decembrie 1918.
În 29 decembrie 1918 elemente maghiare au tras asupra popula]iei române}ti
din ora}, care-l aclama pe generalul Henri Mathias Berthelot. La sugestia acestuia
Antanta a decis ca în Arad s@ intre trupe franceze pentru a men]ine ordinea, eveniment
petrecut în noaptea de 30/31 decembrie. Comandantul trupelor franceze din
Regimentul I African de Vân@tori a fost colonelul Martin. Între 20 februarie }i 6
iunie guvernator al Aradului a fost generalul Henri de Gondrecourt, urmat de
generalul de Tournadre. În pofida protestelor române}ti pân@ în 10 februarie 1919
toate g@rzile na]ionale din jude] au fost dizolvate de c@tre trupe regulate }i
neregulate maghiare. Acestea au instituit un regim de teroare fa]@ de români,
relevat de documente interne }i externe, concretizat în maltrat@ri, arest@ri, alung@ri
}i ucideri. În unele locuri lini}tea s-a restabilit prin interven]ia trupelor franceze. În
jurul datei de 7/20 februarie ziarul „Românul” va fi obligat s@-}i înceteze activitatea.
El va reapare abia la 6 iunie 1919.
Consiliul Dirigent, ar@denii nu se puteau împ@ca cu situa]ia ingrat@ în care
se aflau românii }i de aceea Consiliul Dirigent l-a numit la 14/27 martie 1919
pe Iustin Mar}ieu prefect al jude]ului }i ora}ului Arad. A}a se procedase }i în
68
cazul jude]ului Bihor. Gestul energic }i responsabil românesc a produs un prim

efect pozitiv. La 24 aprilie – în plin@ ofensiv@ româneasc@ – generalul Gondre-
court l-a recunoscut pe Mar}ieu ca prefect al jude]ului, dar nu }i al ora}ului.
În consecin]@, prefectul român }i-a stabilit sediul la Radna. Era înc@ o dovad@
c@ autorit@]ile franceze – de fapt Fran]a – considerau c@ prevederile
armisti]iului de la Belgrad în privin]a administra]iei nu mai erau în vigoare.
Între timp, în timpul vizitei generalului Franchet d’Esperey la Sibiu, armata
român@ a primit aprobarea s@ intre în ora}. În 4/17 mai solda]ii români au fost
primi]i cu bucurie de c@tre români. O edi]ie special@ a ziarului „Românul”
saluta evenimentul. În 19 mai Mar}ieu a preluat prefectura, dup@ un ini]ial
refuz al comisarului maghiar de a o preda. Dintre func]ionari au depus
jur@mântul doar 3, dintre care 2 români. De}i nu era recunoscut }i ca prefect
al ora}ului, la 1 iunie 1919 generalul Gondrecourt i-a permis lui Mar}ieu s@
se instaleze în ora}. Lucrurile se apropiau de o finalizare favorabil@ românilor.
La 5 iulie s-a ajuns la o în]elegere între noul guvernator al ora}ului, generalul
de Tournadre }i Mar}ieu cu privire la instituirea administra]iei române}ti în
ora}, generalul p@strându-}i dreptul de control administrativ al func]ionarilor.
În 7 iulie o delega]ie româneasc@, condus@ de Mar}ieu, a preluat prefectura
}i prim@ria. În aceea}i zi s-au preluat }i alte institu]ii, printre care }i Tribunalul
}i judec@toria de ocol – evenimente asupra c@rora vom reveni. Urma doar
plecarea trupelor franceze pentru ca întreaga via]@ public@ din Arad s@ treac@
sub controlul statului român. {i într-adev@r, la 10 iulie, generalul de Tournadre
îi comunica lui Mar}ieu ordinul Comandamentului Suprem al Armatei Aliate
din Orient, potrivit c@ruia administrarea ora}ului Arad trecea în mod definitiv
în mâna autorit@]ilor române}ti. Cu acel prilej, generalul francez a declarat:
„E o mare bucurie pentru mine de a v@ comunica aceast@ }tire }i m@ simt fericit
de a v@ remite în mâinile Dv. ora}ul Arad, v@zând în faptul acesta una din
principalele revendic@ri na]ionale satisf@cut@”129. Pân@ în 17 iulie trupele
franceze au p@r@sit ora}ul, generalul de Tournadre stabilindu-se pentru un
timp la Lugoj.
În 7 iulie Tribunalul Arad a fost preluat de Vasile Avramescu, pre}edintele
numit de Consiliul Dirigent130.
1918 – martie 1919), „Acta Musei Porolissensis”, 1981, 5, p. 548, 551-553; Gh. Iancu, G.
Cip@ianu, La consolidation, doc. XXI, VVVI, XXVIII, XXIX-XL; Alexandru Roz, Aradul –
Cetatea Marii Uniri, Timi}oara, 1993.
69
GHEORGHE IANCU
Fostul pre}edinte maghiar a refuzat ini]ial predarea, invocând argumen-

tele folosite în asemenea ocazii. Având îns@ în vedere – în opinia lui – actul
de numire al lui Avramescu, semnat de guvernatorul francez al Aradului a
predat „postul de prezident al tribunalului Arad }i oficiul prezidial d-lui Vasile
Avramescu”.
Din raportul trimis la 15 iulie de c@tre Avramescu Resortului de Justi]ie
rezult@ îns@ c@ el a preluat tribunalul exclusiv din îns@rcinarea Consiliului Dirigent
}i nu din a guvernatorului, a}a cum declarase fostul pre}edinte }i cum insinua
presa maghiar@. Era un gest bine gândit. Vezi doamne, nu recunoa}tem auto-
ritatea Consiliului Dirigent, dar ne supunem ordinelor autorit@]ilor militare
franceze.
Fostul pre}edinte spera la un post în Ungaria, }i doar în caz de for]@ major@
era dispus s@ activeze în justi]ia româneasc@. El n-a depus jur@mântul, ci doar
promisiunea solemn@. O atitudine plin@ de echivoc.
În 18 iulie personalul tribunalului a fost convocat pentru depunerea jur@-
mântului. Un num@r mare al magistra]ilor }i al func]ionarilor maghiari l-au
depus. 4 magistra]i au refuzat depunerea. Ei au revenit cu rug@mintea de a
putea depune promsiunea solemn@, cereri refuzate de Avramescu.
O alt@ }edin]@ plenar@ s-a ]inut în 12 iulie 1919.
La Tribunalul din Timi}oara, preluat de Al. Marta la 21 septembrie 1919,
num@rul celor care nu au depus jur@mântul îl dep@}e}ete pu]in pe al celor care
l-au depus131.
Evenimente cu totul speciale au avut loc la judec@toria de ocol Aradul
Nou132. În 28 iunie prim-pretorul român, avocatul Mladen Sever, s-a prezentat
la judec@torie }i i-a cerut }efului maghiar predarea ei. Acesta a refuzat, decla-
rând c@ nu pred@ institu]ia „reprezentantului armatei române”, afirma]ie evident
fals@, dar cu tâlc. Mladen a chemat 2 militari, prezen]a c@rora l-a determinat
pe }eful maghiar s@ predea judec@toria. Mladen a cerut ca noul }ef s@ fie judec@torul
de ocol din Aradul Nou, Csáklány Sándor. Acesta a acceptat doar dup@ insis-
ten]ele fostului }ef. Cei doi }i al]i func]ionari n-au depus jur@mântul solicitat.
Totu}i Csáklány a fost obligat s@ r@mân@ în func]ie, nu pentru mult timp. La
1 august el a predat conducerea judec@toriei lui Kirch Johann.
129
„Românul” nr. 59 din 11 iulie 1919.
130
70
Judec@torii }i func]ionarii î}i luaser@ salariile }i pe luna iulie. Celor care în

28 iunie n-au depus jur@mântul, fiind deci îndep@rta]i din posturi, li s-a cerut
restituirea sumelor, opera]ie al c@rui sfâr}it nu-l cunoa}tem.
La judec@toria din Caransebe} lucrurile nu s-au desf@}urat chiar liniar133.
În 30 iunie 1919 o delega]ie, format@ din Friedrich Pauk, primarul ora}ului,
în calitate de delegat al prefectului, George L@bon]iu, pre}edintele Tribunalului
Caransebe}, un procuror }i prim-pretorul de plas@, s-au dus la sediul judec@toriei
solicitându-i judec@torului }ef maghiar s@ predea institu]ia }i s@ depun@ noul
jur@mânt. I s-a mai spus c@ fusese numit un nou }ef al judec@toriei. Acesta a
declarat c@ nu recunoa}te competen]a delega]iei, c@ nu pred@ oficiul }i nu
depune jur@mântul.
Primarul s-a adresat, apoi, celor doi judec@tori, c@rora li s-a cerut s@ depun@
jur@mântul. Ei au refuzat, declarând c@ depunerea jur@mântului înaintea deciziei
Conferin]ei de Pace „e prematur@”. Institu]ia a fost preluat@ doar dup@ ce
primarul a aplicat, în mod simbolic for]a.
În aceea}i zi, credem c@ noul }ef al judec@toriei, George Ember a depus
jur@mântul în fa]a lui George Dobrin, iar noul conduc@tor al c@r]ilor funciare,
Ernö Putnoky în fa]a prim-pretorului. La 10 octombrie a fost numit }ef al
judec@toriei {tefan Mioc.
În 1 }i 3 iulie au depus jur@mântul un român }i un maghiar, care ini]ial îl
refuzaser@.
Dup@ instituirea puterii politice române}ti în jude], G. Dobrin se implic@
}i în preluarea judec@toriilor de pe acest teritoriu. Astfel, la 6 iunie 1919 oficiali
români }i un sârb de la judec@toria de ocol Lugoj depun jur@mântul în fa]a
lui, înainte ca judec@toria s@ fi fost efectiv preluat@134. Acela}i lucru s-a petrecut
în 10 iunie, când doi func]ionari maghiari l-au depus. În 30 iunie pre}edintele
tribunalului Lugoj a preluat institu]ia, fostul pre}edinte maghiar }i judec@torii
au depus jur@mântul. În aceea}i zi, Petru Maier, numit de Consiliul Dirigent
conduc@tor al judec@toriei, a depus }i el jur@mântul în fa]a lui G. Dobrin.
Judec@toria din Radna a fost preluat@ la 12 iulie 1919 de c@tre
pre}edintele Tribunalului din Arad, bazat pe prevederile Decretului I, al
Ordonan]ei 121 a Resortului de Justi]ie }i a celor dou@ Ordonan]e emise de
131
Documentele 347.
132
133
71
GHEORGHE IANCU
guvernatorul francez al ora}ului Arad. Doi magistra]i maghiari au depus

jur@mântul. În 19 iulie acela}i lucru l-au f@cut }i mai mul]i func]ionari.
La judec@toria din Sasca Montan@, pretura Iam, situa]iile s-au schimbat
spectaculos135. În 30 iunie, }eful judec@toriei, magistra]ii }i func]ionarii i-au
declarat prim-pretorului, Cornel [eicu, c@ nu depun jur@mântul. Ei au
redactat, la 1 iulie, un text pe care l-au trimis lui G. Dobrin, în care î}i motivau
refuzul. Din acest act reiese }i situa]ia delicat@ din comunele arondate
judec@toriei, întrucât din 29 de comune doar 9 erau în administra]ie
româneasc@, celelalte fiind sub st@pânire sârb@.
{ansele au fost de partea noastr@ în reconstituirea evenimentelor de la
judec@toria de ocol din Buzia}i136.
Documentele din intervalul iunie-octombrie, unul destul de lung, sunt
spectaculoase }i redau schimb@ri radicale de pozi]ie ale salaria]ilor maghiari.
Începutul a fost f@cut la 19 iunie, când noul }ef român al judec@toriei a
depus jur@mântul în fa]a pre}edintelui Tribunalului din Lugoj.
La 1 iulie }ef al institu]iei a fost numit Alexandru Coca. În aceea}i zi, judec@-
torii s-au dus la prim-pretor spunându-i c@ s-au decis s@ depun@ jur@mântul la
o dat@ pe care o va stabili prefectul. Nu }tim rezultatul la cererea lor, dar credem
c@ li s-a dat posibilitatea s@-l depun@. Mai men]ion@m c@ }ef al judec@toriei a
fost numit, în cele din urm@, Ilie Grop}ianu.
La 1 iulie, din ordinul prefectului G. Dobrin, prim-pretorul plasei Buzia}i,
a preluat, dup@ aplicarea simbolic@ a for]ei, judec@toria, fostul }ef fiind absent.
Doar 3 func]ionari au depus jur@mântul. Judec@torii, prin cuvântul lui Kaminszky
István, le-au repro}at „acelora care au depus jur@mântul c@ sunt tr@d@tori de
patrie }i gunoaie”. Tot Kaminszky i-a spus prim-pretorului c@ a f@cut bine c@ i-a
convocat „în plen pe to]i spre depunerea jur@mântului, a}a cel pu]in se cunosc
cu to]ii reciproc, care sunt persoanele murdare }i tic@loase”.
Dup@ preluare, judec@toria a fost închis@. E de re]inut c@ fostul }ef }i
judec@torul Kaminszky au fost l@sa]i s@ locuiasc@ în continuare în edificiul
judec@toriei.
În 3 iulie prim-pretorul l-a informat pe subprefect despre cele petrecute
la 1 iulie.
La 4 iulie i s-a cerut fostului }ef al judec@toriei, revenit în localitate, s@
depun@ jur@mântul, f@r@ succes îns@.
134
135
72
Se p@rea c@ vom r@mâne în aceast@ faz@ cu informa]iile. Dar nu s-a

întâmplat a}a.
Documentul din 28 septembrie de}i se intituleaz@ protocol, nu e un
proces-verbal, ci mai mult un raport în care se reamintesc evenimentele din
1 }i 4 iulie.
{i deodat@, lucrurile de limpezesc }i intr@ pe un alt f@ga}. S-a schimbat }i
„scena” pe care se juca.
În 13 octombrie 1919 era clar c@ timpul scurs – fiindc@ nu }tim cauzele
reale – estompase asperit@]ile, f@cuse uitate declara]iile belicoase }i tran}ante
din 1 iulie. În acea zi, judec@torii, printre care }i Kaminszky, }i func]ionarii
maghiari au depus jur@mântul de credin]@ fa]@ de statul român.
La judec@toria de ocol din F@get, împuternicitul prefectului George
Dobrin, prim-pretorul plasei, a luat, în 30 iunie, înainte de preluarea efectiv@
a judec@toriei, jur@mântul de la 2 judec@tori maghiari }i func]ionari }i auxiliari
români }i maghiari137.
La 1 iulie noul }ef român a depus jur@mântul în fa]a lui Dobrin, credem
c@ la Lugoj. În aceea}i zi, prim-pretorul i-a cerut }efului judec@toriei s@-i predea
oficiul, ceea ce se }i întâmpl@. Un judec@tor maghiar, Sigismund Pánczél din
localitate a fost numit s@ conduc@ provizoriu judec@toria.
În 2 iulie, Aurel H@dan, }eful român, preia de la S. Pánczél, judec@toria
}i le cere celorlal]i depunerea jur@mântului. 8 l-au depus, 7 nu. În 9 iulie un
alt grup de români depun jur@mântul, astfel c@ institu]ia func]iona normal.
Judec@toria de ocol Or}ova a fost preluat@ la 4 iulie de c@tre pre}edintele
Tribunalului din Caransebe}, dup@ aplicarea simbolic@ a for]ei138. Interesant
este c@ la 30 iunie trei func]ionari români depuseser@ jur@mântul în fa]a prim-
136
137
138
139
140
141
142
143
144
145
146
147
Documentul 434.
73
GHEORGHE IANCU
pretorului plasei Or}ova. La 10 octombrie este consemnat ca }ef Ioan

Popovici.
La judec@toria de ocol Arad, preluat@ la 8 iulie, unii au depus jur@mântul,
al]ii l-au refuzat iar al]ii au f@cut o promisiune solemn@ c@-}i vor continua
con}tiincios activitatea }i c@ vor depune jur@mântul dup@ decizia Conferin]ei
de Pace în privin]a acestui teritoriu139.
La judec@toriile de ocol Pecica140, Buteni141, Chi}ineu-Cri}142, Ineu143,
{iria144 este preponderent num@rul celor care au depus jur@mântul.
{i la judec@toria din Teregova s-a depus jur@mântul de c@tre mai mul]i
func]ionari, înainte de preluarea ei, la 13 iulie145.
Nu }tim exact când a fost preluat@ judec@toria din Oravi]a146. Poate fi data
de 9 august sau câteva zile mai înainte. Important este s@ consemn@m c@ în
9 }i 14 august judec@torii, func]ionarii }i personalul auxiliar au depus
jur@mântul în fa]a prim-pretorului plasei Oravi]a, Dr. Zeller. La 10 octombrie
1919 a fost numit George Miclea ca }ef al institu]iei.
Statul român }i-a extins autoritatea asupra judec@toriei de ocol Timi}oara
în 21 septembrie, în ziua prelu@rii Cur]ii de Apel }i a tribunalului din ora}147.
Preluarea efectiv@ s-a efectuat a doua zi de c@tre judec@torul de la Curtea de
Apel, Szándich Uros. Dintr-un Tabel cu numele angaja]ilor – trimis Resortului
de Justi]ie la 27 septembrie – constat@m c@ din 10 judec@tori, doar 2 au depus
jur@mântul. Notarul }i conduc@torul c@r]ii funciare nu l-au depus, la fel ca }i
un mare num@r de func]ionari. În dreptul unora scria clar „nu”, iar al altora
„înc@ nu”. S-au r@zgândit oare pe parcurs?
Dispunem de informa]ii pu]ine despre judec@toria H@lmagiu148 }i Rodna149,
iar despre cele din Boc}a Montan@ }i Bozovici consemn@m doar faptul c@ la 10
octombrie 1919 au fost numi]i ca }efi Aurel Oprea, respectiv Arseniu Micu150.
Nu }tim nimic – nici m@car dac@ toate existau în anul 1919 – despre jude-
c@toriile din Lipova, Modo}, Reca}, Sânnicolaul Mare }i Vinga.
Demersurile întreprinse la Arhivele din Timi}oara nu ne-au ajutat la îmbo-
g@]irea informa]iilor.
148
149
Documentele 426-429
150
Procese verbale ale Consiliului Dirigent.
74
Ne afl@m la cap@tul prezent@rii }i analizei unui proces de durat@ }i foarte

complex de organizare a institu]iilor judiciare din Transilvania dup@ unirea
acestei provincii cu Regatul România.
S-au întâlnit situa]ii liniare, într-un sens sau altul, altele în care pozi]iile
juri}tilor maghiari }i evrei au fost împ@r]ite }i, în sfâr}it, unele în care echivocul
a fost prezent pentru un timp.
În majoritatea covâr}itoare a locurilor preluarea s-a f@cut cu folosirea doar
simbolic@ a for]ei. În unele cazuri n-a fost nevoie s@ se apeleze la ea, }i doar
foarte rar s-a aplicat în fapt.
Este un lucru evident c@ un mare num@r dintre juri}tii men]iona]i, nedepu-
nând jur@mântul fa]@ de statul român, au refuzat a activa în continuare în
justi]ie }i au renun]at la drepturile la pensie. Care a fost situa]ia lor material@
atunci }i în timp este greu s@ o definim, fiindc@ documentele noastre sunt
„statice”, nu în curgere.
Dup@ semnarea Tratatului de la Trianon un num@r de func]ionari maghiari,
inclusiv juri}ti, au depus jur@mântul fa]@ de statul român }i au revenit în activitate.
Cei care refuzaser@ s@ se încadreze în administra]ia româneasc@ }i-au pierdut
}i drepturile la pensie. Ei au }tiut clar acest lucru.
Timpul s-a scurs }i abia în iulie 1929 guvernul na]ional-]@r@nist, prezidat
de Iuliu Maniu, a decis schimbarea legii generale a pensiilor din anul 1925.
Noua lege acorda pensii }i fo}tilor func]ionari minoritari din provinciile unite
cu România, care datorit@ evenimentelor din anul 1919 nu beneficiau de
pensii.
Legea a fost dezb@tut@ în 28 iulie 1929 în Adunarea Deputa]ilor151 }i în
29 iulie în Senat152.
Ni se pare de neîn]eles de ce doi istorici consacra]i: Ioan Scurtu în lucrarea
Istoria Partidului Na]ional-[@r@nesc, Edi]ia a II-a, revizuit@ }i ad@ugit@, Bucure}ti,
Editura Enciclopedic@, 1994 }i Apostol Stan în volumul Iuliu Maniu. Na]ionalism
}i democra]ie. Biografia unui mare român, Bucure}ti, Editura Saeculum I.O.,
1997 nu fac nici o referire la aceast@ lege.
În Expunerea de motive a legii, semnat@ de ministrul de finan]e, Mihai
Popovici, se specifica: „Regimul de pensiuni inaugurat prin legea general@ de
pensiuni din 15 Aprilie 1925, s-a dovedit a fi o reglementare provizorie, în tot
cazul necomplet@, a marei probleme. Aceasta a prev@zut-o de altcum }i legiui-
torul de atunci, când a admis «posibilitatea ca peste câ]iva ani experien]a s@
aduc@ îndrept@rile necesare».”
75
GHEORGHE IANCU
„Sunt chestiuni cari trebuiesc numaidecât solu]ionate, ca astfel, cu un ceas

mai devreme, s@ se vindece r@nile, cari a}a cum sunt deschise nu sunt deloc
menite s@ ridice prestigiul Statului nostru ca Stat civilizat }i de drept.
Astfel, înainte de toate, este a se face un act de dreptate fa]@ de ofi]erii
invalizi, azi cet@]eni români de pe teritoriul Basarabiei, cari luptând în contra
aceluia} du}man, mai târziu pentru aceea} cauz@, }i azi sunt într-o situa]ie de
inegalitate }i inferioritate fa]@ de camarazii lor din Vechiul Regat.
Nu este admisibil ca în Statul român s@ fie mai multe categorii de fo}ti
func]ionari publici, cari, dintr-o cauz@ sau alta, au încetat a mai func]iona, f@r@
ca ei s@ fie aranja]i în ce prive}te drepturile lor câ}tigate la pensie sau la
ajutoare ce le-au fost recunoscute de legile sub a c@ror imperii au func]ionat.”
„Prin dispozi]iunile art. 8 }i 9 se reglementeaz@, cu derogare de la dispo-
zi]ia art. 105 din legea general@ de pensiuni, situa]ia acelor func]ionari publici,
cari au servit fostelor st@pâniri la cari au apar]inut provinciile unite }i cari
dintr-o cauz@ sau alta n-au pus jur@mânt de fidelitate, au fost pu}i în dispo-
nibilitate etc., n-au fost prelua]i sau men]inu]i în serviciu }i sunt }i azi lipsi]i
de pensie }i de ajutor. Statul român, aranjând situa]ia lor, nu-i poate pune
în situa]ie mai favorabil@ decât cum au ajuns ceilal]i func]ionari din acelea}i
categorii, dar cari au servit Statului din primul moment al unirii, iar pu}i apoi
în retragere.
Statul român, reglementând situa]ia acestor func]ionari, va putea cu drept
cuvânt pretinde de la fostele State pe cari le-au servit ace}ti func]ionari, s@-i
pun@ la dispozi]ie partea cuvenit@ din diferitele fonduri de pensiuni la cari au
contribuit ace}ti func]ionari.”
Raportorul legii a fost Romul Boil@, din a c@rui prezentare în Senat red@m
câteva fragmente: „Dar }i pân@ acum, dup@ cum a]i putut vedea din
expunerea de motive, sunt unele categorii de func]ionari publici, cari de}i au
dreptul la pensie, n-au acest drept, pentru c@ nu }i l-au putut valida din diferite
cauze. {i atunci cred c@ este o chestiune de prestigiu pentru Statul românesc,
ca ace}ti func]ionari s@ fie pu}i în drepturile lor, fiindc@ chiar dac@ se va aduce
la toamn@ legea pensiilor, aceasta nu se va putea pune în vigoare imediat, a}a
c@ vor trebui doi, trei ani, pân@ când se vor sim]i efectele acestei legi.
Nu se poate ca pân@ atunci s@ r@mân@ nerezolvat@ chestiunea. Pe deoparte
sunt acei cari au merite speciale pentru întregirea neamului, în lupta dat@ în
leg@tur@ cu r@sboiul mondial, pe de alt@ parte conduc@torii actuali ai Statului
]in ca s@ fac@ un act, un gest generos fa]@ de un popor, fa]@ de poporul maghiar,
ai c@rui fii au fost func]ionari publici în teritoriile unite }i cari la timpul s@u, dintr-o
76
cauz@ sau alta, n-au putut s@ fie pu}i în drepturile lor de func]ionari, ori c@ n-au
depus jur@mântul, ori c@ au fost pu}i în disponibilitate.
{i pentru c@ ace}tia sunt lipsi]i ast@zi de pensiune, n-au nici un venit, de
aceea Statul }i conduc@torii actuali au crezut c@ este momentul acum ca s@
se reglementeze pentru ei chestiunea, s@ li se dea ceva atât cât ar fi trebuit s@
se dea sub legile sub al c@rei imperiu au func]ionat pe urm@.”
A urmat cuvântarea interesant@, de sus]inere a proiectului de lege, a sena-
torului Partidului Maghiar, Iosif Sándor, pe care o reproducem aproape în
întregime:
„D-le pre}edinte, d-lor senatori, de când am intrat în viea]a politic@ român@,
se }tie c@ totdeauna am simpatizat cu partidul na]ional-]@r@nesc pe fa]@,
(aplause), c@ci acest partid este progresiv }i într-adev@r liberal. Am dar curajul
moral ca s@ vorbesc }i despre acest proiect de lege, pe care l-am a}teptat de
zece ani de zile. Ca ini]iatorul partidului maghiar, eu sunt martorul c@ fo}tii
func]ionari maghiari, înc@ în timpul consiliului dirigent au vrut s@ depun@ o
juruin]@ }i a r@mâne în serviciul publicului, pân@ când subscrierea tratatului
de pace va da autorizarea moral@ ca s@ depuie }i jur@mânt, cu caracter }i cu
cinste, precum se cuvine oamenilor cari ]in ceva la angajament }i cu atât mai
mult va avea respectul }i încrederea, c@ ei nu schimb@ convingerea }i
jur@mântul pentru un blid de linte dup@ plac.
Eu am fost cel care am condus cea dintâia delega]ie înaintea guvernului
român, care a venit dintâia dat@ în Transilvania, cerând ca s@ aranjem
chestiunea din vorb@. {i lâng@ partidul na]ional-]@r@nesc am luptat cu toat@
puterea în Camer@, contra legii generale de pensiuni din 15 Aprilie 1925, care
în contra adev@rului „bis dat qui cito dat” s-a dovedit reglementare sgârcit@ }i
neîndestul@toare, adic@ ca o munc@ ebrid@ }i ciuntit@, m@car c@ guvernul de
atunci se l@uda cu excedente }i r@m@}i]e extraordinare bugetare, afar@ de furturi
am avut dar de unde s@ desleg@m }i aceast@ problem@ atât de important@ pentru
lume }i pentru noi.
Dup@ zece ani de zile a trebuit îns@ s@ vie partidul na]ional-]@r@nesc, ca
s@ vedem }i desnodarea acestei probleme, dup@ ce în atât timp, mul]i s-au dus
în pensiunea etern@, mul]i au ie}it din ]ar@ }i mul]i s-au îmb@trânit din cei
interesa]i. Sute }i sute de peti]ii }i exposee am depus în molohul arhivei din
centru, în zadar. {i chemarea d-lui ministru pre}edinte Averescu la jur@mânt,
din anul 1920, s-a dovedit numai ca un miraj, ca o fat@ morgana înaintea
ochilor lui Tantal.
Acuma guvernul actual, cu sim]@mântul drept@]ii }i echit@]ii }i cu rezonul
s@n@tos de Stat, vindec@ o ran@ deschis@ }i sângeroas@, care a ]inut sufletele în
77
GHEORGHE IANCU
agitare pân@ acum, }i ne d@ lini}te pe acest teritoriu de a}teptare, atât sufletesc

cât }i material.
S@-mi da]i voie, dar, d-lor, s@ mul]umesc guvernului }i partidului na]ional-
]@r@nesc pentru acest pas de în]elegere }i în deosebi d-lui ministru de finan]e,
Mihai Popovici, d-lui alc@tuitor }i raportor al legii, d. Dr. Romul Boil@, }i din
capul locului, d-lui ministru pre}edinte, d-rul Iuliu Maniu.”
În Adunarea Deputa]ilor nu s-au înregistrat interven]ii ale deputa]ilor
minoritari. Red@m câteva pasaje din cuvântarea deputatului M. V@g@unescu:
„O alt@ categorie este aceea a fo}tilor func]ionari civili }i militari, de toate
categoriile, ai fostului Stat maghiar, cari îns@, în urma tratatelor de pace }i
r@sboiului pe care l-am purtat, au r@mas cet@]eni ai României-Mari. Situa]ia
unora din ace}tia este foarte contrariat@. S-ar p@rea c@ acestora li s-a f@cut o
situa]ie greoaie de Statul român sau de împrejur@ri.
D-lor, ace}tia au r@mas cet@]eni ai Statului român, îns@ au întârziat pentru
diferite motive pe cari nu este locul s@ le discut@m acum, cu depunerea jur@-
mântului de credin]@ pe care l-au prestat dreg@torii no}tri, ca s@-}i poat@
continua serviciul, nu jur@mântul de credin]@ de cet@]eni, pentru c@ pe acela
l-au prestat odat@ cu întregirea hotarelor României.
Este de la sine în]eles, c@ acei func]ionari tineri sau b@trâni, cari au servit
sub Statul maghiar, dar cari nu au voit s@ r@mân@ aici, }i desigur au trecut
dincolo de hotarele pe cari le avem ast@zi între România }i Ungaria, nu intr@
în cadrul vederilor noastre, dar acei func]ionari cari au r@mas pe teritoriul
nostru, }i conform dreptului interna]ional }i tratatelor de pace, au fost, sunt
}i vor fi cet@]eni români, supu}i ai Statului nostru, pe aceia nu trebuie s@-i
privim cu vitregie.
Din acest punct de vedere am examinat problema în complexul ei, în
comisiunea de legisla]ie civil@, care v@ prezint@ proiectul de fa]@ }i am g@sit
necesar, c@ în adev@r pentru a se cicatriza o ran@ pe care o au în suflet, cei
cari de}i au slujit sub un Stat str@in, dar totu} evenimentele istorice au f@cut
ca ei s@ tr@iasc@ }i s@ sfâr}easc@ viea]a în bun@ armonie cu noi }i al@turi de
noi, conduc@torii ]@rii, al@turi de noi massa mare pereponderent@ a poporului
românesc, g@sim necesar ca depunându-se jur@mântul de fidelitate ca pensionar
al Statului român, s@ se admit@ proiectul de lege, a}a cum este prezentat.”
Legea a fost adoptat@ în Adunarea Deputa]ilor cu 108 voturi pentru, 1
împotriv@, iar în Senat cu 124 voturi, 1 împotriv@. Din cuprinsul Legii pentru
modificarea unora din dispozi]iile Legii generale de pensiuni din 15 aprilie
1925 red@m articolele 8 }i 9, care se refer@ la subiectul abordat de noi:
78
„Art. 8 – Cu derogare dela dispozi]iunile art. 105, alin. 1 din legea general@
de pensiuni, to]i acei func]ionari publici din teritoriile unite, cari la data când
administra]iile str@ine din acele teritorii au fost preluate de autorit@]ile române,
nu au depus jur@mântul de credin]@ Statului român, vor fi înscri}i la pensie sau
vor primi ajutoare în sumele }i în condi]iunile legilor }i regulamentelor de
pensiuni în vigoare în acele teritorii la data când au ie}it din serviciu, dac@ nu
au optat pentru cet@]enie str@in@, au fost continuu }i sunt }i acum cet@]eni
români, locuesc în ]ar@ }i depun jur@mântul de credin]@.
Pentru depunerea jur@mântului se d@ termen de 6 luni de la publicarea legii.
În acelea}i condi]iuni, dup@ acelea}i legi }i regulamente, vor fi înscri}i la pensie
sau vor primi ajutoare }i func]ionarii publici cari au fost pu}i în disponibilitate pân@
la 1 Octombrie 1925.
De asemenea, în acelea}i condi]iuni }i dup@ acelea}i legi }i regulamente, vor
fi înscri}i la pensie sau vor primi ajutoare to]i membrii corpului didactic din
151
Expunerea de motive, Proiectul de lege }i dezbaterile, „M.O.”, nr. 119 din 22 noiembrie
1929, p. 5444-5457.
152
Expunerea de motive, Proiectul de lege }i dezbaterile, „M.O.”, nr. 98 din 3 februarie 1930,
p. 3-13.
153
I. Papp, Instaurarea, p. 10
154
István Mócsy, p. 138.
155
Aurel Gociman, România }i revizionismul maghiar, Bucure}ti, 1934, p. 341-343; Mikó
Imre, Huzonkét év. Az Erdélyi magyarság politikai története 1918, December 1 – tõl 1940
Augusztus 30-ig, (22 de ani. Istoria politic@ a maghiarilor transilv@neni în perioada 1 dec.
1918 – 30 aug. 1940), Budapest, 1941, p. 17; I. Mócsy, p. 73. Între 1918-1924, 426.000
de maghiari din Iugoslavia, România, Cehoslovacia }i Austria s-au refugiat în Ungaria. Din
datele Oficiului Na]ional pentru Refugia]i rezult@ alt@ cifr@, 350.000. Dintre ace}tia,
197.035 proveneau din România, 106.841 din Cehoslovacia, 44.903 din Iugoslavia }i
1.221 din Austria. Ibidem, p. 11. Vezi }i Tabelul de la p. 14.
156
Arhivele Na]ionale Bucure}ti, fondul Ministerul Justi]iei. Procesele introduse la Tribunalul
Arbitral mixt Româno-Ungar din Paris. 1923.1934; dosare 1-71. Pentru fiecare reclamant
este un dosar (În continuare: Ministerul Justi]iei). Ács Eugène,Antal Edmond,Balogh
Benoit, Baróthy François, Basa Árpád, Benkõ Géza, Benedek Péter, Benyey de Jules,
Boitner Charles, Bognár Géza, Borbély Nicolas, Buday Gabrielle, Byely Eugéne,
Csegezy Árpád, Czany Árpád, Debreczeni Josef, Debreczeny Joseph, Debreczeni
Paul, Doze Valentine, Dragdy Dezsõ, Dósa Aladár, Dull Ladislau, Eperjessy Ètienne,
Felleter Lóránt, Ficsere Jean, Gaál François, Géczy Emerich, Halász Vilmos, Hampel
Endre, Háty Adolf Alexandre, Hatvani Coloman, Jakab Emanuel, Kerchi de Pierre,
Király Ètienne, Korondi Alexandre, Kún Elemér, Létay Gábor, Makkai Eugen, Maeyer
Sándor, Marczelly Béla, Márton Ladislau, Mártonfy de Jean, Máté Sándor, Medgyessy
Ladislau, Maleghi Ladislau, Menczer Rudolphe, Morgossi Hedvig, Müller Géza, Muzsnay
Josif, Nagy Charles, Otömö Zoltán, Papp Farcas, Papp Jean, Paradi László, Rácz
Sarolta, Seress Emerich, Szalay Desirè, Szigeti Charles, Szigeti Georges, Szongolt
79
GHEORGHE IANCU
teritoriile unite cari au fost membri la fondul regnicolar de pensiuni ai

înv@]@torilor pentru timpul cât au fost membri la acele fonduri.
Func]ionarii prev@zu]i de acest articol vor fi înscri}i la pensie pe ziua ie}irii
lor din serviciu, iar de sporurile de cari beneficiaz@ ceilal]i func]ionari din
teritoriile unite se vor bucura numai cu începere de la 1 Ianuarie 1930.
Art. 9 – De asemenea, cu derogare de la dispozi]iunile art. 105, alin. 1 din
legea general@ de pensiuni, vor putea primi pensie to]i pensionarii proveni]i
din fostele State c@rora au apar]inut teritoriile unite, înscri}i la pensie de acele
State pân@ la data unirii }i cari în termenele acordate nu au depus jur@mântul
de credin]@ Statului român, dac@ n-au optat pentru cet@]enie str@in@, au fost
continuu }i sunt }i acum cet@]eni români, locuesc în ]ar@ }i depun jur@mântul
de credin]@.
Ace}tia vor fi înscri}i cu drepturile la pensiuni ini]iale ce le-au fost recunos-
cute de autorit@]ile str@ine, cu începere de la data de când au cerut pensie de
la Statul român, iar sporurile de cari beneficiaz@ pensionarii din teritoriile unite
li se vor acorda numai cu începere de la 1 Ianuarie 1930.”
Se încheia o fil@ tensionat@ din istoria rela]iilor statului român cu minorit@]ile
na]ionale, care va fi urmat@ de altele în care normalitatea va predomina.
Începând cu anul 1919 unii juri}ti maghiari care fuseser@ îndep@rta]i din
func]ii au r@mas în ]ar@, al]ii au plecat în Ungaria.
Conform }ematismului maghiar pe anul 1918 pe teritoriile unite cu
România existau 1272 posturi de magistra]i inamovabili }i 478 magistra]i
stagiari, în total 1740 de posturi. Din p@cate nu cunoa}tem num@rul
avoca]ilor153. O statistic@ maghiar@ indic@ c@ în anul 1921 se aflau în Ungaria
845 de magistra]i }i avoca]i veni]i din România154.
Situa]ia material@ a multora dintre cei sosi]i din Cehoslovacia, România,
Iugoslavia }i Fiume, nu numai juri}ti, ci }i func]ionari administrativi }i
financiari, lucr@tori în industrie }i comer], muncitori, elevi, studen]i, liber
profesioni}ti – multora dintre ei nu li se ceruse nici un jur@mânt de fidelitate
de c@tre statele din care plecaser@, a fost, cel pu]in pentru un timp, destul
de precar@155.
Thèodore , Tajnal Eugen, Tetsi Endre, Török Joseph, Tóth Endre, Ungvári Ioan,
Ványolós Jean, Vass Márton, Végh Joseph, Veretzi Louis, Zoványi George, Wager
Alajos.
157
Tractat de pace între Puterile Aliate }i Asociate }i Ungaria. Protocol }i declara]iuni din 4
iunie 1920 (Trianon), Bucure}ti, 1920, p. 68-69.
80
Nu afirm@m categoric c@ aceasta a fost singura cauz@ care i-a determinat

pe cei 71 juri}ti, deveni]i între timp cet@]eni maghiari, s@ se adreseze Tribunalului
arbitral156.
Tribunalul arbitral mixt româno-maghiar, ca }i cele cehoslovaco-maghiar
}i iugoslavo-maghiar, s-a înfiin]at ca urmare a prevederilor articolului 239 din
tratatul de la Trianon, care-i stabilea }i competen]ele157. Potrivit art. 236 }i 250
doar supu}i maghiari se puteau adresa Tribunalului158. La 10 iulie 1922 Tribunalul
}i-a elaborat Regulamentul de procedur@. Cele dou@ ]@ri erau obligate s@-l
publice pân@ la 1 septembrie 1922159. Statul român l-a publicat la 7
septembrie 1922. Sediul Tribunalului era la Paris. Cererile se puteau depune
pân@ la 31 decembrie 1923. {i într-adev@r, la 29 decembrie 1923 se
înregistreaz@ primele cereri adresate Tribunalului de c@tre juri}ti maghiari,
pleca]i din România.
Agentul guvernului român pe lâng@ Tribunal a fost Ioan Popescu Pion, apoi
C. A. Robescu, iar ap@r@torul statului român a fost avocatul de la Contenciosul
administrativ, Victor Dumitrescu.
Cei 71 juri}ti refuzaser@ în anul 1919 s@ depun@ jur@mântul fa]@ de statul
român }i ca atare – lucruri despre care fuseser@ în}tiin]a]i, dup@ cum rezult@
din documentele din volum – au fost îndep@rta]i din func]ii. Prin aceasta,
evident, }i-au pierdut salariile }i drepturile la pensie.
Prin demersurile lor pe lâng@ Tribunal ei solicitau statului român plata
unor sume de bani reprezentând salariile neprimite din momentul demiterii
lor sau pensiile din acela}i moment. Justific@rile pentru neprestarea
jur@mântului apar constant în documente. Pe lâng@ acestea, ei încercau s@
demonstreze c@ pierderea acestor venituri b@ne}ti s-ar încadra în prevederi ale
articolului 250 din Tratat, care sun@ astfel: „bunurile, drepturile }i interesele
158
Ibidem, p. 64, 73.
159
„M.O.”, nr. 124 din 7 septembrie 1922, p. 5764-5767.
160
Ministerul Justi]iei; dosar 72, f. 173-186. Victor Dumitrescu îl anun]a pe Ministrul Justi]iei
Victor Antonescu despre primirea consulta]iei, Minorit@]ile na]ionale din România 1925-1931,
vol. II, Coordonatori Ioan Scurtu, Ioan Dordea, Bucure}ti, 1996, p. 146-147.
161
Ministerul Justi]iei, dosar 72, f. 186.
162
În 27 iunie 1934, cu dou@ zile înainte de decizia Tribunalului Arbitral, C. A. Robescu îl
în}tiin]a pe ministrul Justi]iei, Victor Antonescu urm@toarele: „Aflu acum în mod confiden]ial,
dar cu certitudine c@ Tribunalul se va declara incompetent… v@ rog pe Excelen]a Voastr@ a
lua act de pe acum c@ procesele sunt câ}tigate }i c@ Tribunalul se va declara incompetent a
le judeca”. Ibidem, f. 194-195. Vezi }i f. 198.
81
GHEORGHE IANCU
supu}ilor (ressorissants) unguri sau ale societ@]ilor asupra c@rora ei au

controlul, situate pe teritoriile fostei monarhii austro-ungare, nu vor putea fi
confiscate sau lichidate”.
Statul român, în r@spunsurile sale (Replici) sublinia c@ sumele revendicate
nu se încadreaz@ în prevederile mai sus amintite, întrucât func]ionarii au
renun]at de bun@voie la ele. Apoi, au optat pentru cet@]enia maghiar@, nemaifiind
func]ionari români. Ca atare, el cerea Tribunalului s@-}i declare incompeten]a
de a judeca asemenea cereri.
În pledoariile sale Victor Dumitrescu s-a folosit }i de consulta]ia solicitat@
de la profesorul de la Universitatea din Paris, Alfred Geouffre de Lapradelle
(1871-1955), Directorul Culegerii de arbitraje interna]ionale de la „Revue
générale de droit international public” }i de la „Revue de droit international
privé et de droit pénal international”, elaborat@ la 22 octombrie 1922160. În
final, de Lapradelle conchidea: „Indiferent de punctul de vedere admis cu
privire la competen]@ [a Tribunalului] actul înf@ptuit de guvernul român în
deplin@tatea puterilor sale nu putea antrena, fa]@ de cineva, o responsabilitate
b@neasc@”161. („Quel que soi le point de vue admis sur la compétence, l’acte
acompli par le Gouvernement roumain dans la plénitude de ses pouvoirs ne
saurait entrainer, vis-ê-vis de quiconque, de responsabilité pécuniaire”.).
Lucrurile au trenat }i abia la 29 iunie 1934 Tribunalul Arbitral a dat o
sentin]@ prin care se declara incompetent de a judeca cererile de aceast@
natur@, întrucât ele nu se încadrau în dispozi]iile Tratatului de la Trianon
(Anexa VII).
Vestea a fost primit@ cu bucurie la Bucure}ti162.
Men]ion@m c@ decizii similare s-au adoptat }i de c@tre Tribunalele arbitrale
mixte maghiaro-iugoslav }i maghiaro-cehoslovac.
Preluarea instan]elor judiciare a însemnat doar un moment din procesul
reorganiz@rii justi]iei din Transilvania163. În fa]a forurilor conduc@toare s-a
impus din acel moment o alt@ delicat@ problem@ rezultat@ din atitudinea unei
p@r]i a vechilor juri}ti }i anume aceea de a asigura la nivelul diferitelor instan]e
un minim de persoane, a}a încât activitatea acestora s@ nu sufere perturb@ri
prea mari. Înc@ la 1/14 decembrie 1918 s-a lansat un apel c@tre func]ionarii
români de la tribunale, judec@toriile }i tablele rege}ti, c@tre avoca]i }i militari,
prin care ace}tia erau invita]i s@-l anun]e pe }eful Resortului de Justi]ie în cazul
în care ar dori s@ intre în serviciul justi]iei române}ti.
În asemenea situa]ie, Consiliul Dirigent s-a adresat în repetate rânduri
avoca]ilor români invitându-i s@ intre în justi]ie. Un asemenea apel a f@cut
Resortul de Justi]ie, prin intermediul prefectului ora}ului Cluj, Valentin Poru]iu,
82
avoca]ilor români de aici, solicitându-le sprijinul în vederea organiz@rii justi]iei

române}ti la Cluj. Întruni]i la 23 martie 1919, avoca]ii, dup@ alegerea unei
comisii care s@ desemneze pe cei care urmau s@ treac@ în rândul magistra]ilor,
au declarat c@ vor considera. „ca o obliga]ie moral@ … de a se pune la dispozi]ia
Consiliului Dirigent }i a se angaja la justi]ie”. Cei desemna]i (11 avoca]i }i 3
candida]i de avoca]i) s-au pronun]at c@ sunt gata s@-}i ocupe posturile. Aceasta
a f@cut posibil@ ]inerea primelor pertract@ri în limba român@ la 1 aprilie 1919
la Curtea de Apel din Cluj }i la 24 aprilie 1919 la tribunalul din Cluj. Cazul
prezentat n-are îns@ valoare generalizatoare, deoarece dup@ unele opinii
autorizate, majoritatea avoca]ilor români n-au r@spuns chem@rii Consiliului
Dirigent. Oricum, în anul 1919 au intrat în magistratur@ 264 avoca]i, iar la
începutul lui 1920 înc@ 111 erau în func]ii, lucru demn de relevat în condi]iile
acelor ani.
În vederea acoperirii golurilor de personal existente, Resortul de Justi]ie
a cerut }i sprijinul magistra]ilor din vechea Românie.
Era acesta un demers caracteristic pentru toate ramurile de activitate ale
Consiliului Dirigent }i care apare ca ceva firesc în acei ani de asidue eforturi
în vederea deplinei unific@ri a ]@rii. S-a intervenit întâi în mod particular pe
lâng@ magistra]ii din vechea Românie, demers care nu s-a soldat cu rezultate
mul]umitoare. De aeea, Consiliul Dirigent s-a adresat pe cale oficial@ Minis-
terului de Justi]ie, rugându-l s@ propun@ magistra]ilor s@ plece în Transilvania.
În urma tuturor acestor ini]iative unii magistra]i din vechea Românie au trecut
în Transilvania, f@r@ îns@ ca num@rul lor s@ fie prea mare. Cu toate demersurile
întreprinse, lipsa de personal juridic s-a resim]it în decursul întregii existen]e
a Consiliului Dirigent.
În preajma desfiin]@rii Consiliului Dirigent se g@seau în serviciu, dup@
cifrele date de I. Papp 565 magistra]i dintre care 251 sa}i }i maghiari. Dup@
desfiin]area Consiliului Dirigent, justi]ia din Transilvania a trecut sub controlul
Ministerului de Justi]ie, care sesizând lipsa de magistra]i de aici, a transferat
mul]i magistra]i în Transilvania.
Paralel cu preluarea instan]elor judiciare }i cu eforturile de încadrare a lor
cu personalul necesar, s-au abrogat unele legi, s-au pus prevederile altora în
concordan]@ cu situa]ia politic@ de dup@ Unire, s-a sistat activitatea unor organe
juridice }i s-au creat altele noi, s-au f@cut schimb@ri în organizarea administrativ@
a instan]elor judiciare.
Prin Decretul V din 8 februarie 1919 se declara cu putere retroactiv@ „de
nul }i neavenit în toate consecin]ele sale” pe teritoriul Transilvaniei, art. XVII din
1915 referitor la responsabilitatea material@ a „tr@d@torilor de patrie”, precum
83
GHEORGHE IANCU
}i Ordonan]ele date în aceast@ materie. Tuturor celor atin}i de sanc]iunea legii

}i a ordonan]elor li se acorda completa reintegrare în drepturi. Pentru aplicarea
Decretului V s-a dat Ordonan]a nr. 192 din 2/15 februarie 1919, prin care se
ordona imediata sistare a procedurilor intentate sub titlul tr@d@rii de patrie în
temeiul art. de lege }i a ordonan]elor amintite }i ridicarea sechestrelor. Se realiza
prin aceste dispozi]ii pe lâng@ o recompensare material@ }i o important@ reabi-
litare moral@ a acelora care au avut mult de p@timit în anii primului r@zboi
mondial pentru sentimentele de unire fr@]easc@ nutrite pentru fra]ii de dincolo
de Carpa]i. Era o r@splat@ pentru anii de pribegie, internare, desn@dejde.
Consiliul Dirigent a elaborat Ordonan]a nr. 555/1919 just. din 16 iunie
1919 }i Ordinul circular din aceast@ dat@, referitoare la suspendarea procedurii
în procesele civile de desp@gubire, derivate din timpul revolu]iei din toamna
anului 1918.
Înc@ prin Decretul I se suspenda inamovabilitatea judec@torilor }i a notarilor
publici, pentru ca în procesul organiz@rii justi]iei române}ti s@ se poat@ face
numiri sau schimb@ri cerute de situa]ie. Printr-o Ordonan]@ din 7 octombrie
1919 se preciza c@ orice magistrat sau func]ionar juridic transferat din consi-
derente de serviciu, chiar f@r@ voia lui, era obligat s@-}i ocupe noul post în
timpul stabilit de Consiliul Dirigent.
Con}tien]i de faptul c@ fiin]area Resortului de Justi]ie }i a întregului
Consiliu Dirigent era limitat@ în timp, s-a c@utat mereu o apropiere cu st@rile
de fapt din vechea Românie, „deoarece unificarea dreptului – se afirma într-
un periodic al vremii – este completarea unirii na]ionale, politice”. Pe aceast@
linie se înscriu }i prevederile Decretului IV din 7 aprilie 1919 cu privire la
schimbarea denumirilor în justi]ie.
Printre modific@rile de procedur@, semnal@m pe cele prin care se suprima
procedura preparatoare prescris@ de codul civil în procesele de divor], contes-
tarea paternit@]ii, interdic]iunea }i încetarea ei, prelungirea minoratului }i înce-
tarea lui, ori suspenda obligativitatea reperzent@rii prin avocat la judec@toria
de ocol.
Cum s-a mai amintit, dup@ unire s-a sistat activitatea unor organe judiciare,
creându-se în acela}i timp altele noi. Astfel prin Decretul I se suspenda jurisdic]ia
Cur]ilor cu jura]i atât pentru infrac]iunile de drept comun cât }i pentru cele de
pres@. La 11 iunie 1919 Consiliul Dirigent a aprobat o ordonan]@ potrivit c@reia
toate infrac]iunile care în virtutea legilor de pân@ atunci au fost puse sub c@derea
Cur]ilor cu jura]i, erau transferate tribunalelor din ora}ele re}edin]e ale Cur]ilor
de Apel.
84
Printre primele m@suri luate de Resortul Justi]iei a fost oprirea func]ion@rii

cu începere din 20 ianuarie 1919 a Comisiei de cenzurare a avoca]ilor }i jude-
c@torilor din Târgu Mure}, diplomele eliberate dup@ aceast@ dat@ urmau s@
fie considerate ca nevalabile pe teritoriul administrat de Consiliul Dirigent. La
12/25 martie 1919 Consiliul Dirigent a decis s@ instituie în mod provizoriu o
Comisie de examinare pentru examenele de capacitate ale avoca]ilor }i
magistra]ilor cu sediul la Cluj, ceea ce s-a realizat prin Decretul X din 15 aprilie
1919. Potrivit acestui Decret, diplomele eliberate cu începere de la 1 iulie 1919
de c@tre Comisia de examinare de la Budapesta nu mai erau recunoscute în
Transilvania, ca obiect de examen s-a introdus dreptul consitu]ional român,
s-a redus num@rul anilor în care cineva putea ajunge avocat (7 în loc de 9),
s-a stabilit în mod provizoriu componen]a }i num@rul membrilor Comisiei. Ca
primpre}edinte a fost numit Emil Ha]ieganu, în acel moment }ef al Resortului
codific@rii, numirile definitive ale membrilor au fost f@cute la 2 ianuarie 1920.
Comisia }i-a început lucr@rile la Cluj în 28 iunie 1919, Emil Ha]ieganu
deschizând prima ei sesiune în prezen]a }efului de resort Aurel Laz@r, a
judec@torilor de la Curtea de Apel }i tribunal, subliniind importan]a
momentului în procesul de înjghebare a justi]iei române}ti în Transilvania.
Un alt organ judiciar care se impunea a fi creat era Consiliul suprem disci-
plinar al avoca]ilor. La 12/25 martie 1919 Consiliul Dirigent a decis formarea
lui, iar la 17 aprilie 1919 s-a dezb@tut decretul privind înfiin]area Consiliului
la Cluj. Ca primpre}edinte a fost numit de c@tre }eful Resortului de Justi]ie,
Pompei Mic}a, pre}edintele Cur]ii de Apel Cluj, iar ca pre}edin]i Gustav Haupt
consilier la acela}i for }i Demetrie Kiss avocat din Oradea, ad@ugându-se }i
un num@r de 20 de membri.
Prin Decretul VI din 19 februarie 1919 Judec@toria administrativ@
existent@ pân@ atunci se înlocuia cu un Contencios administrativ – instan]@ de
control judec@toresc al legalit@]ii actelor de autoritate administrativ@ –
organizat în dou@ sec]ii: administrativ@ }i financiar@. Hot@rârile aduse de
Judec@toria administrativ@ dup@ 18 octombrie 1918 trebuiau s@ fie înaintate
Contenciosului administrativ spre revizuire. Ca primpre}edinte a fost numit cu
titlu provizoriu Octavian Rusu. Tot în mod provizoriu au fost desemna]i apoi
pre}edintele }i consilierii, stabilindu-li-se }i atribu]iile. Dup@ extinderea
autorit@]ii Consiliului Dirigent }i asupra Banatului }i Cri}anei, urmau s@ se
numeasc@ membri }i de acolo. La 12 mai 1919 pre}edintele, consilierii, notarul
}i personalul administrativ auxiliar al Contenciosului au depus jur@mântul,
dup@ ce la 7 mai 1919 O. Rusu anun]a începerea activit@]ii Contenciosului
în localurile Direc]iei Financiare Sibiu.
85
GHEORGHE IANCU
Prin unirea Transilvaniei cu România, Cur]ile de Apel }i tribunalele de aici,

care se aflaser@ sub jurisdic]iunea Curiei din Budapesta r@m@seser@ f@r@ forul
judec@toresc suprem. Aceast@ situa]ie se cerea grabnic dep@}it@. Înc@ la 1-2
februarie 1919 avoca]ii români întruni]i în Congres la Sibiu, dup@ ce au dez-
b@tut în mod detaliat situa]ia justi]iei din Transilvania, f@când multe sugestii
utile Resortului de Justi]ie, au opinat pentru înfiin]area în Transilvania, în mod
provizoriu a unei Cur]i de Casa]ie.
Pe parcurs s-au conturat dou@ opinii în leg@tur@ cu locul }i organizarea
forului suprem judec@toresc pentru Transilvania – a}a cum rezult@ ele }i din
Ordonan]a nr. 3981/1919 Pres. Just. din 14 iulie 1919 semnat@ de Aurel
Laz@r. Unii se pronun]au ca acest for s@ se încadreze Înaltei Cur]i de Casa]ie
}i Justi]ie din Bucure}ti. Încadrarea s-ar fi putut face în dou@ feluri: jurisdic]ia
Cur]ii de Casa]ie din Bucure}ti s@ se extind@ }i asupra Transilvaniei, sau în
cadrul ei s@ se formeze o sec]ie special@ transilv@nean@; al]ii ar fi dorit ca o
Înalt@ Curte s@ se organizeze, pân@ la unificarea justi]iei la Cluj. Pentru a se
evita situa]ia ca într-un stat s@ fie dou@ Înalte Cur]i de Casa]ie }i Justi]ie, cea
din Cluj ar fi trebuit s@ fie doar o sec]ie – }i anume a IV-a – purtând numele
de „Sec]ia a IV-a a Înaltei Cur]i de Casa]ie }i Justi]ie”. În finalul Ordonan]ei,
Aurel Laz@r cerea Cur]ilor de Apel ca atât ele cât }i organele subordonate s@-
i înainteze p@rerile lor în chestiunea amintit@. Membrii Cur]ii de Apel din Cluj
întruni]i în 19 iulie în }edin]a plenar@, dup@ o analiz@ atent@ a celor dou@
posibilit@]i, considerând c@ „unificarea modului de cugetare }i dezvoltarea unui
limbaj juridic curat românesc cu cea mai posibil@ u}urin]@ numai a}a se poate
asigura, dac@ forul judiciar suprem de la început e laolalt@, unitar”, au opinat
ca autoritatea Înaltei Cur]i de Casa]ie }i Justi]ie din Bucure}ti s@ se extind@ }i
asupra teritoriului Transilvaniei }i în cadrul ei s@ se formeze o sec]ie special@
transilv@nean@ cu sediul la Bucure}ti. În acela}i sens s-a pronun]at la 24 august
1919 }i baroul avoca]ilor români din Cluj. F@r@ s@ fim în posesia tuturor
r@spunsurilor primite de Resortul Justi]iei, credem c@ majoritatea lor au avut
în vedere aceea}i solu]ie, care se va }i concretiza. Astfel, pe lâng@ Curtea de
Casa]ie }i Justi]ie din Bucure}ti s-au constituit trei sec]iuni ardelene – a IV-a,
a V-a }i a VI-a – încadrate cu juri}ti transilv@neni }i cu o organizare ce diferea
doar în unele detalii de cea a sec]iunilor care judecau recursurile de la forurile
judiciare din vechea Românie. Odat@ cu crearea acestor sec]iuni justi]ia din
întreaga ]ar@ dobândea un for suprem unic, pas important pe drumul unific@rii
justi]iei.
Însu}irea de c@tre juri}ti }i de publicul larg a unui limbaj }i a unei terminologii
juridice române}ti s-a bucurat de aten]ia cuvenit@ din partea Resortului de
86
justi]ie. Unor asemenea scopuri urma s@ le r@spund@ }i apari]ia unor reviste

juridice, fapt sugerat }i reclamat înc@ de Congresul avoca]ilor români ]inut la
Sibiu între 1-2 februarie 1919. La scurt timp dup@ Congres s-a constituit un
Comitet redac]ional compus din: A. Laz@r, E. Ha]ieganu, Lucian Borcia,
Constantin Buc}an, Aurel Cosma, Victor Oni}or, Camil Negrea, George Plopu,
Petru Poru]iu, Nicolae Zigre, Romul Veliciu etc., care a întreprins demersurile
necesare în vederea apari]iei revistei. La 10 februarie 1919 Consiliul Dirigent
a aprobat apari]ia ei, urmând ca Resortul de justi]ie s-o finan]eze din buget.
Hot@rârea Consiliului Dirigent }i-a g@sit ecou imediat în paginile revistei juridice
din Bucure}ti „Palatul de Justi]ie”, care în num@rul din 1 martie 1919 î}i
manifesta speran]a c@ „... juri}tii din Regat vor da acestei reviste aten]ia pe care
o merita”. La 1 martie 1919 a ap@rut la Sibiu primul num@r al Revistei de drept
sub conducerea lui A. Laz@r, }eful Resortului de justi]ie }i Emil Ha]ieganu, }eful
Resortului de codificare, avându-l ca redactor responsabil pe Victor S. Andru.
Acesta, în Introducere, dup@ ce abordeaz@ extrem de analitic aplicarea
principiului autodetermin@rii popoarelor (p. 1-3), dezvolt@ considera]ii de ]inut@
la întrebarea pe care o formuleaz@: „De altfel, editarea acestei reviste de drept
ne impune a}a zicând în mod involuntar unele reflexii” – pe care noi le
prezent@m în Anexa X.
În aceast@ revist@, pe lâng@ dezbaterea unor probleme principiale, s-au
publicat }i traducerea din limba maghiar@ a terminologiei juridice în materie
penal@ ca }i Decrete }i Ordonan]e ale Consiliului Dirigent }i ale Resortului de
Justi]ie. Din p@cate, n-au ap@rut decât dou@ numere ale revistei.
Func]ionarea Resortului de Justi]ie – ca }i a întregului Consiliu Dirigent –
a încetat de facto la 10 aprilie 1920, ca urmare a desfiin]@rii acestui organism
politic provincial de c@tre guvernul central. În manifestul „C@tre na]iunea
român@ din Transilvania, Banat, Cri}ana, S@tmar }i Maramure}”, adev@rat bilan]
al activit@]ii desf@}urate de Consiliul Dirigent, referitor la justi]ie se arat@ c@ au
fost organizate cele 4 Cur]i de Apel, toate procuraturile generale, 20 de tribunale,
totalitatea parchetelor, 116 judec@torii de ocol }i s-au reorganizat barourile
avoca]ilor.
Problemele de justi]ie din Transilvania au trecut în competen]a Departa-
mentului Central, într-o prim@ etap@, prin intemediul Secretariatului General din
cadrul Comisiei regionale de unificare }i desc@rcare de la Cluj. Secretar general
la justi]ie a fost numit Alexandru Marta, care la 20 aprilie 1920 a depus jur@mântul
în fa]a pre}edintelui Cur]ii de Apel din Cluj. Procesul de unificare a legisla]iei, a
organiz@rii judiciare s-a realizat treptat }i mult mai lent decât se considera la 1918.
Ac]iunile întreprinse de Consiliul Dirigent în vederea prelu@rii instan]elor
judiciare, de încadrare a lor cu personalul necesar, schimb@rile ini]iate ca
87
GHEORGHE IANCU
urmare a unirii Transilvaniei cu România, str@daniile de a ]ine seama de realit@]ile

din vechea Românie au cerut mari eforturi pentru învingerea greut@]ilor ivite.
Procesele-verbale ale Consiliului Dirigent au fost o surs@ foarte important@
utilizat@ de noi. Ele ofer@ o imagine complet@ privind preocup@rile Consiliului
Dirigent }i în domeniul Justi]iei.
Într-o prim@ faz@ vom prezenta toate datele proceselor-verbale în care s-au
dezb@tut chestiuni privind justi]ia. Apoi, vom reda datele proceselor-verbale
grupate tematic.
De}i aride, acest gen de informa]ii reflect@ amploarea fenomenului.
S@ începem, deci, enumerarea: 2 decembrie 1918, 4 ianuarie, 13 ianuarie,
17 ianuarie, 3 februarie, 4 februarie, 5 februarie, 12 februarie, 19 februarie,
5, 8, 12, 13, 20, 24, 25, 27, 28, 29, 31 martie, 1, 4, 5, 13, 14, 17, 19, 28 aprilie,
4, 6, 7, 17, 26 mai, 3, 6, 11, 12, 21, 23, 25 iunie, 1, 2, 3, 10, 17, 19, 25, 28
iulie, 7, 11, 12, 13, 15, 20 august, 2, 10 septembrie, 4, 10, 13, 28 octombrie,
1, 5, 7, 18 noiembrie, 17 decembrie 1919, 2 ianuarie, 13 februarie, 1 martie,
5 martie, 12 martie, 15 martie, 19 martie, 30 martie, 3 aprilie 1920.
Din acest general am stabilit câteva teme care ni s-au p@rut relevante.
Num@rul cel mai mare al deciziilor Consiliului Dirigent în materie au avut
în vedere numirile în diferitele posturi, }i care se reg@sesc în procesele-verbale
din: 12 februarie, 5, 8, 13, 15, 20, 24, 25, 27 martie, 1, 4, 5, 13, 14, 17, 19
aprilie, 7, 17, 26 mai, 3, 11, 12, 13, 21, 25 iunie, 1, 3, 10, 19 iulie, 7, 12, 13,
20 august, 2, 10 septembrie, 4, 10, 13, 28 octombrie, 7, 18 noiembrie, 17
decembrie 1919, 1, 15, 19 martie, 30 martie, 3 aprilie 1920. Amintim }i
}edin]e în care a fost numit personal maghiar: 10, 17 iulie, 13 august, 2, 10
septembrie, 10, 13 octombrie 1919, 3, 13 februarie, 15 martie 1920.
Reprimiri în func]ii, mai ales a personalului maghiar s-au decis în: 4, 28
octombrie 1919, 1, 15 martie, 3 aprilie 1920.
Reactiv@ri ale unor români }i maghiari au fost hot@râte în: 28 martie, 3,
11 iunie, 28 octombrie, 1, 7 noiembrie 1919, 30 martie 1920. Aceast@ ac]iune
a fost necesar@ din cauza insuficien]ei num@rului de juri}ti.
Avans@ri s-au petrecut în: 5 aprilie, 10 iulie, 28 octombrie, 18 noiembrie
1919, 12, 30 martie 1920.
În condi]iile specifice anilor 1919 }i 1920 Consiliul Dirigent a decis posibili-
tatea transfer@rii personalului juridic în locuri în care realitatea reclama acest fapt.
Subliniem c@ transfer@rile nu au avut un criteriu etnic discriminatoriu, ci
s-au referit atât la etnici români, maghiari, sa}i }i }vabi. Ele s-au decis în: 11
iunie, 10 iulie, 11, 12, 13, 30 august, 2 septembrie, 10, 28 octombrie, 18
noiembrie, 17 decembrie, 1919, 3 februarie, 5, 15, 30 martie 1920.
88
Alte probleme discutate în }edin]ele Consiliului Dirigent au vizat acordarea

unor ajutoare b@ne}ti destinate unor juri}ti }i repara]iilor la institu]ii juridice
}i la pension@ri.
Conchidem, totu}i, c@ problematica cea mai important@ dezb@tut@ în }edin]ele
Consiliului Dirigent a fost elaborarea actelor normative privind reglement@rile
din justi]ie.
Procesele-verbale consultate de noi se g@sesc, în trei volume, la Muzeul
de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca la cota Inv. M. 168-170.
Foarte util@ în cercet@rile noastre a fost „Gazeta oficial@” publicat@ de
Consiliul Dirigent. Acolo se g@sesc Decretele, ordonan]ele }i Ordinele circulare
adoptate în toate domeniile lui de activitate.
Literatura istoric@, presa vremii }i alte fonduri arhivistice decât cel funda-
mental, aflat la Curtea de Apel Cluj, au fost alte surse a c@ror consultare ne-
a adus informa]ii importante.
Men]ionez c@ traducerea textelor din limba maghiar@ a fost f@cut@ de

istoricul Ottmár Tra}c@. Dânsul m-a ajutat }i la corecturile din corpusul de
documente.
Aduc omagiile mele domnilor pre}edin]i ai Cur]ii de Apel Cluj, Gheorghe

Buta }i Virgil Viorel Andreie}, care mi-au oferit posibilitatea de a consulta
documentele din volum. Doamnei vicepre}edinte Gabriella Purja îi mul]umesc
pentru amabilitate }i atmosfera destins@ în care am lucrat. Gânduri de mul]umire
îi adresez }i doamnei grefier@ }ef@ Lenu]a Todea, care s-a îngrijit ca documentele
s@ r@mân@ la locul lor.
Le mul]umesc istoricilor dr. George Cip@ianu }i dr. Dumitru Suciu pentru
dialogurile purtate cu ei în vederea clarific@rii unor aspecte delicate din lucrare.
Cuvinte de recuno}tin]@ le exprim }i istoricilor de la Muzeul de Istorie a
Transilvaniei din Cluj-Napoca: Daniela Com}a, Ioan Ciupea }i Ovidiu Muntean
pentru g@zduire }i deferen]@.
Îmi exprim gratitudinea fa]@ de munca doamnelor Magda Kopacz }i Aurora
Arion, care prin profesionalismul }i în]elegerea manifestate fa]@ de text mi-au
fost de foarte mare ajutor.
Gânduri de aleas@ pre]uire }i mul]umire se îndreapt@ spre istoricul Ottmár
Tra}c@ pentru ajutorul acordat.
Mul]umesc familiei mele pentru sprijinul acordat cu generozitate pe
parcursul elabor@rii lucr@rii.
89
GHEORGHE IANCU
În final, mul]umesc din inim@ sponsorilor acestei lucr@ri: Consiliul municipiului

Cluj-Napoca }i Baroului de avoca]i din Cluj, f@r@ al c@ror sprijin material aceast@
lucrare nu ar fi ap@rut.
ANEXE
I.
DECRET I
Despre func]ionarea în mod provizoriu a serviciilor publice, aplicarea legilor,

despre func]ionari }i întrebuin]area limbilor
Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului }i p@r]ile române}ti din Ungaria, a

decretat }i decreteaz@:
Art. 1. Legile, ordonan]ele, regulamentele }i statutele legale de mai înainte, emanate
înainte de 18/31 octombrie 1918, r@mân în interesul ordinii publice }i pentru a asigura
continuitatea de drept, pân@ la alt@ dispozi]ie, în vigoare în mod provizoriu, cu excep]iile
cuprinse în acest decret, cum }i în alte decrete, ce se vor da.
Art. 2. To]i func]ionarii numi]i, sau ale}i, de orice categorie, r@mân în func]iile lor.
Din considera]ii de serviciu }i îndeosebi din punct de vedere al lini}tii publice îns@,
orice func]ionar (judec@tor, notar public) poate fi pus în disponibilitate, eventual
pensionat din oficiu. Privitor la permutare }i pensionare, vor urma dispozi]ii speciale.
Se scot din vigoare dispozi]iile, conform c@rora judec@torii }i notarii publici nu
pot fi transfera]i f@r@ consim]@mântul lor. De asemenea se desfiin]eaz@ dreptul de
supraveghere al preziden]ilor de tabl@ [Cur]i de Apel] }i al prim-procurorilor. Acest
drept îl va exercita pân@ la alte dispozi]ii }eful resortului de justi]ie.
Func]ionarii care în timpul r@zboiului s-au f@cut vinova]i de fapte, care sunt:
infrac]iuni ale normelor penale, disciplinare, s-au expus dispre]ului public, sau care
sunt în contra intereselor poporului, vor fi urm@ri]i dup@ normele de procedur@
criminal@ sau disciplinar@.
Art. 3. Limba oficial@ în serviciile publice este limba român@.
Privitor la întrebuin]area limbii celorlalte na]iuni conlocuitoare, pân@ la regularea
definitiv@ prin lege, se vor aplica dispozi]iile legii de na]ionalit@]i, art. XLIV din
1868, cu deosebirea, c@ în locul limbii maghiare este a se în]elege în tot locul
limba român@. Dispozi]iile acestei legi vor fi aplicate în mod loial }i pân@ la alt@
dispozi]ie astfel c@, în acele comitate, în care na]iunile conlocuitoare fac a cincia
90
parte din popula]ie, s@ se realizeze principiul, ca fiecare s@ fie administrat }i judecat

în limba sa proprie.
Art. 4. În }colile comunale, confesionale, funda]ionale, particulare, limba instruc]iei
o determin@ sus]in@torul }colii.
În }colile primare de stat, instruc]ia se face în limba majorit@]ii popula]iei din
comitat (jude]).
În înv@]@mântul superior se va întrebuin]a limba majorit@]ii popula]iei din regiunea
respectiv@.
Art. 5. Numele de localit@]i se întrebuin]eaz@ în limba respectiv@ a fiec@rei na]iuni.
Legea despre numirile de localit@]i, art. IV din 1898, se scoate din vigoare.
Numele de familii se vor respecta, scriindu-se cu ortografia limbii respective.
Art. 6. Cu ducerea la îndeplinire a celor cuprinse în acest decret se încredin]eaz@
pre}edintele Consiliului.
Sibiu, la 24 ianuarie st.n. 1919

Iuliu Maniu, Pre}edintele Consiliului.
„Gazeta Oficial@ publicat@ de Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului, Mara-

mure}ului }i p@r]ilor ungurene” (Sibiu), nr. 6 din 14/27 ianuarie 1919, p. 25-26.
II.
Ordonan]a
Referitoare la judec@tori, advoca]i, notari publici
Pe baza decretului Nr. 1 din 24 ianuarie 1919 ordonez urm@toarele

§ 1.
Prin estinderea suveranit@]ii Statului Român asupra urm@toarelor comitate
apar]inute pân@ acum Statului Ungar:
Alba –inferioar@
Bistri]a N@s@ud
Bra}ov
Ciuc
Cojocna
F@g@ra}
Hunedoara
Mur@} Turda
Odorheiu
Sibiu
Solnoc- D@bâca
Târnava –mare
Târnava –mic@
91
GHEORGHE IANCU
Treiscaune
Turda-Arie}
Jurisdic]iunea acestor teritorii se separ@ de jurisdic]iunea Statului Ungar }i se
subordon@ jurisdic]iunei Statului Român.
Jurisdic]iunea Curiei Ungare asupra teritoriilor sus]inute înceteaz@ de la data
intr@rei în vigoare a ordinan]iunei de fa]@.
Toate pricinile, de orice natur@, cari pe cale de recurs ar urma s@ fie înaintate Curiei
ungare, vor fi ]inute pân@ la dispozi]iuni ulterioare în suspeziune la instan]ele respective.
Toate autorit@]ile }i oficiile judiciare stau sub supravegherea suprem@ a }efului
de resort al justi]iei.
§ 2.
În materie de jurisdic]iune normele dreptului material }i procedura judiciar@ }i
extra-judiciar@ r@mân în vigoare, întrucât ordina]iunile editate }i cele ce se vor mai
edita din partea Consiliului Dirigent nu vor dispune altfel.
Sentin]ele, precum }i încheierile, care vor cuprinde o dispozi]ie meritoric@ se vor
aduce „în numele legii”.
Jurisdic]iunea este a se continua f@r@ întrerupere.
§ 3.
Toate publica]iunile instan]elor judec@tore}ti cari în baza legilor existente s-au
publicat pân@ acum în Monitorul Oficial ungar (Budapest Közlöny) se vor publica cu
începere de la intrarea în vigoare a ordina]iunei de fa]@ în „Gazeta Oficial@” a Consi-
liului Dirigent Român.
Raporturile de expertiz@, cari pân@ acum s-au cerut de la Consiliul medical
judiciar (Igazságügyi orvosi tanács) }i de la Institutul bacteorologic din Budapesta,
se vor cere cu începere de la intrarea în vigoare a acestei ordonan]e, de la Institutul
medico-legal Dr. Minovici din Bucure}ti, iar raporturile din expertiz@, cari pân@ acum
s-au cerut de la scoala superioar@ veterinar@ (elsö állatorvosi iskola) din Budapesta,
se vor cere de la aceea}i dat@ de la }coala superioar@ de medicin@ veterinar@ din
Bucure}ti.
§ 4.
Toate organele judiciare (magista]i, procurori, advoca]i, notari publici) au s@
depun@ un nou jur@mânt oficios dup@ textul urm@tor:
„Jur pe atot}tiutorul Dumnezeu a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului
Român, de a respecta cu sfin]enie legile [@rii }i decretele, ordonan]ele Consiliului
Dirigent, }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi sunt
încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”
Acest text de jur@mânt se va aplica în toate cazurile în cari se face amintire de
jur@mântul func]ionarilor angaja]i la justi]ie, în legi, regulamente sau ordonan]e de
natur@.
§ 5.
Cine declar@, c@ jur@mântul este în contrast cu convingerile sale religioase, acela
în locul jur@mântului face promisiune solemn@.
92
Promisiunea solemn@ se deosebe}te de textul jur@mântului prin aceea c@ în locul

provoc@rii la Dumnezeu se vor întrebuin]a cuvintele:
„Promit pe onoarea }i con}tiin]a mea” }i ultima propozi]iune din textul jur@-
mântului se omite.
§ 6.
Noul jur@mânt oficios (promisiunea solemn@) se va face de personalul judec@toriilor
colegiale, precum }i personalul procuratorii, care func]ioneaz@ lâng@ atari judec@torii, în
}edin]a plenar@ a judec@toriei respective, iar personalul judec@toriilor singulare }i a altor
foruri ale justi]iei vor depune acest jur@mânt (promisiune solemn@) în fa]a }efului lor.
Cine a fost împiedicat, va depune acest jur@mânt (promisiunea solemn@) ulterior
în fa]a }efului s@u de oficiu.
Despre depunerea jur@mântului (promisiunea solemn@) se va încheia proces-
verbal care va cuprinde numele personalului ce a fost prezent }i se va face raport
}efului resortului de justi]ie al Consiliului Dirigent.
Depunerea jur@mântului (promisiunei solemne) este a se nota pe lista de conduit@
personal@ p@strat@ la forul de supraveghiare, respective pe matricul@ ( törzslap) }i pe
ultimul document de denumire al func]ionarului.
§ 7.
Acela, care provocat fiind nu va depune imediat jur@mântul (declara]ia solemn@),
i}i va pierde oficiul, Drepturile lui la pensiune. Statul Român nu le recuno}te, iar advocatul,
notarul public }i expertii nu vor mai putea func]iona în aceast@ calitate a lor.
Destituirea din oficiu, respective interdic]iunea de a exercita profesiunea de advocat
o voi enun]a-o f@r@ orice procedur@ prealabil@, îndat@ ce voi avea con}tiin]@ desprea
denegarea jur@mântului.
Acei judec@tori, cari vor depune jur@mântul, î}i vor conserva anii de serviciu }i
toate drepturile c@}tigate. Îns@ regulele relative la numiri, înaint@ri, beneficiu, editate
de guvernul ungar dup@ 18 oct. 1918, vor putea fi revizuite.
Regulament de serviciu îl voi comunica prin ordina]iune separat@.
§ 8.
În toate oficiile justi]iei (ministerul de justi]ie, judec@torii, procuraturi, oficiile
notarilor publici) limba oficioas@, precum }i limba de pertractare, este cea româneasc@.
Dreptul de folosin]@ a limbei celorlalte na]iuni ce locuesc pe teritoriul Statului Român,
este reglementat prin Decretul Nrul I.
Considerând, c@ judec@torii, procurorii, ofician]ii, notarii publici actualmente aplica]i,
precum }i o parte a corpului advoca]ial nu cunosc înc@ limba român@, stabilesc
urm@toarele r@stimpuri de transi]ie, ca s@ }i-o însu}easc@, atât in scris, cât }i în graiul viu:
Pentru judec@torii, procurorii }i func]ionarii de la justi]ie un r@stimp de 12 luni,
pentru advoca]i }i notari publici un r@stimp de 6 luni, socotite de la intrarea în vigoare
a ordonan]ei de fa]@.
Urm@rile ce le va avea ne}tiin]a limbei oficioase, îl voi regula prin ordona]iune
separat@.
Ordonan]a de fa]@ intr@ în vigoare cu data public@rii în „Gazeta Oficial@”.
93
GHEORGHE IANCU
Dr. Aurel Laz@r,

Nr. 121 }eful resortului de justi]ie.
„Gazeta Oficial@” , nr. 7-12 din 1,6,12, 19, 22 februarie 1919, p. 12-13.
III.
În }edin]a din 12 februarie 1919, în vederea prelu@rii instan]elor judec@tore}ti,

la propunerea }efului de resort al Justi]iei - f@cut@ în mare parte dup@ sugestiile d-lui
Emil Ha]iegan, pe atunci }ef de resort la codifica]ie, fost judec@tor la tribunalul Cluj
– Consiliul Dirigent a aprobat urm@toarele numiri:
I. LA CURTEA DE APEL CLUJ

1. Prim-pre}edinte: Dr. Pompei Mic}a, consilieri: 2. Gustav Haupt, cu grad de
pre}edinte, 3. Dr. Iuliu Popescu, 4. Dr. Andrei Pop, 5. Dr. Sever Barbura (care nu
s-a prezentat la post), 6. Procuror general Dr. Alexandru Pop.
A. La Tribunalul Cluj:
1.Prim-pre}edinte: Dr. Gheorghe Popescu (nu a acceptat); judec@tori: 2. Dr. Iuliu
Diene}, 3. Victor Pop ( trecut la Curtea de Apel), 4. Dr. Emil Coste; 5. Prim-procuror
Dr. Liviu Ghilezan.
a) la judec@toria urban@ Cluj: }ef-judec@tor: Dr. Iosif Balint (a refuzat jur@mântul);
b) la judec@toria rural@ Cluj: }ef-judec@tor Dr. Eugen Ghelner (nu s-a prezentat),
Dr. Paul Cri}an (trecut la Tribunal);
c) la judec@toria Huedin: }ef-judec@tor Dr. Alexandru Boh@]el;
d) la judec@toria Hida: Dr. Gheorghe Barth (înlocuit) ;
e) la judec@toria Mociu: }ef Dr. Emil Mure}an;
f) la judec@toria Teaca: }ef Mihail Ga}par, judec@tor: Andrei Müler.
II. LA CURTEA DE APEL TÂRGU MURE{

1.Prim-pre}edinte: Romul Pop: consilieri: 2. Carol Göelner, pre}edinte (nu a
jurat). 3. Dr. Ioan Popovici, înaintat pre}edinte, 4. Dr. Nicolae St@nil@, 5. Procuror
general Emil Fildan (neprezentat), înlocuit cu 6. Dr. Mihail Grop}an.
B. La Tribunalul Tg. Mure}

1. .Prim- pre}edinte: Dr. George Repede; judec@tori: 2. Edgar Sölöris (nu s-a
prezentat), 3. Dr. Vasile Covrig, prim-procuror: 4. Dr. Enea Andrea.
a) la judec@toria Tg. Mure}: }ef –judec@tor Dr. Alexandru Birtolon;
b) la judec@toria Miercurea Niraj: }ef-judec@tor Dr. Benedict Rusu;
c) la judec@toria Reghin: }ef Dr. Iuliu Criesmüller.
C. La Tribunalul Alba Iulia:
94
1.Prim- pre}edinte: Dr. Eugen Pop (nu a acceptat) fiind înlocuit cu Victor
Constantinescu; judec@tor: 2. Romul Per}a (nu a jurat) , 3. Ioan Garoi (nu a acceptat),
4. Grigore Gherman, a trecut prim-procuror în locul lui 5. Victor Constantinescu,
numit prim- pre}edinte.
a) la judec@toria Alba Iulia : }ef Semproniu Munteanu;
b) la judec@toria Blaj: Dr. Cornel Ordace;
c) la judec@toria Abrud: Emil Folly;
d) la judec@toria Uioara: Dr. Octavian Com}a;
e) la judec@toria Aiud: Dr. Eugen Farchescu;
f) la judec@toria Ocna-Sibiului: Aurel Gherasim.
D. La Tribunalul Bistri]a-N@s@ud:
1. Prim- pre}edinte: Dr. Liviu Mic}a ( nu a primit) înlocuit cu Dr. Nicolae Pop;
judec@tor: 2. Dr. Emil Bârlea, 3. Ioan Penteker, prim procuror: 4. Emil Bozac.
a) la judec@toria Bistri]a: }ef Dr. Friedrich Simbriger, judec@tori: Dr. Ioan
Runcan, Dr. Aurel Tergoria, Dr. Albert Berger;
b) la judec@toria N@s@ud:Dr. Ioan Moldovan;
c) la judec@toria Rodna Veche: {tefan Berariu.
E. La Tribunalul Bra}ov:
1. Prim- pre}edinte: Dr. Cornel Bardo}i (neprimind) a fost înlocuit prin 2. Dr.
Petru Mete}; judec@tori: 3. Dr. Friedrich Iahn, 4. Dr. Carol Schobeln, 5. Dr. Silviu
Moldovan, 6. prim-procuror: Dr. Ioan Hozan.
a) la judec@toria Bra}ov: }ef Dr, Chirion Bânda;
b) la judec@toria F@g@ra}: }ef Dr. Alexiu Bogdan;
c) la judec@toria {ercaia: Dr. Victor Vancea;
d) la judec@toria Z@rne}ti: Dr. Ioan Bianu.
F. La Tribunalul Turda:
1. Prim- pre}edinte: Dr. Lauren]iu Nestor, trecut la Cluj, judec@tori: 2. Dr. Ioan
Candrea, 3. Dr. Ioan Titieni,4. Alexandru F@rc@}anu, înaintat prim-pre}edinte, 5.
prim-procuror: Dr. Aurel Bozac, neprezentat }i înlocuit cu 6. Dr. Demetriu Ghi}oiu.
a) la judec@toria Turda: }ef Paul Moi};
b) la judec@toria Iara: }ef Iosif Butea;
c) la judec@toria Vin]ul de Sus: Dr. Mihail Moldovan;
d) la judec@toria Câmpeni: Aurel Bersan;
e) la judec@toria Ludu}: Mihail Marinovici.
G. La Tribunalul Iba}fal@u (Dumbr@veni):

1. Prim- pre}edinte: Dr. Petru Mete}, trecut la Bra}ov }i înlocuit cu 2. Dr. Simion
Che]ianu; judec@tori 3. Dr. Iosif Fellner, 4. Dr. Ilie Cisma}, prim-procuror, 5. Dr. Erich
163
Vezi pentru considera]iile de aici }i pân@ la sfâr}itul studiului, Gh. Iancu, „Anuar”, 1975,
Schuller.
p. 221-228.
164
Vezi }i I. Papp, Instaurarea, p. 8-10.
95
GHEORGHE IANCU
a) la judec@toria Dumbr@veni: }ef Dr. Ioan Roman;

b) la judec@toria Dicio-Sân-M@rtin: Dr. Nicolae Solomon, trecut la Sibiu;
c) la judec@toria Husus@u: Paul Petersberger;
d) la judec@toria Cohalm: Dr. Traian {uteu;
e) la judec@toria Media}: Dr. Eugen Sâmpetrean;
f) la judec@toria Cincul Mare: Emil Adleff;
g) la judec@toria Sighi}oara: Dr. Simion Ghe]ianu, înaintat;
h) la judec@toria Agnita: Albert Czell.
H. La Tribunalul Dej:
1. Prim- pre}edinte: Dr. Nicolae Pop ( trecut la Bistri]a, înlocuit cu 2. Dr. Ioan
Chereche}; judec@tori: 3. Eugen Salea, 4. Dr. George Trif, 5. Dr. Octavian Furnea,
6. prim-procuror: Dr. Augustin Andrei.
a) la judec@toria Dej: }ef Dr. Alexa David, trecut la N@s@ud;
b) la judec@toria Beclean: }ef Dr. Victor Munteanu;
c) la judec@toria Gârbou: }ef Dr. Ioan Carian }i Dr. Valer Hango;
d) la judec@toria L@pu} : }ef Iosif Topan;
e) la judec@toria Ileanda: }ef Dr. Ioan Petru];
f) la judec@toria Gherla: }ef Vasile Drago}.
J. La Tribunalul Sibiu:
1. Prim-pre}edinte: Iuliu Munteanu; judec@tori: 2. Dr. Octav Zaharia, 3. Carol
Müller, 4. Dr. Victor Pop Ileanda, prim-procuror: 5. Valeriu Liuba, procurori: 6.
Simion Piso, 7. Vilhelm Csáki.
a) la judec@toria Sibiu: }ef Alexandru Breban, judec@tor: Dr. Cornel C@rpini}an;
b) la judec@toria Sebe}: }ef Dr. Emilian Sfetcu;
c) la judec@toria S@li}te: }ef Dr. Mihail Szilágyi;
d) la judec@toria Nocrich: }ef Carol Pildner;
e) la judec@toria Miercurea: }ef Dr. Nicolae Laz@r.
K. La Tribunalul Deva:
1. Prim-pre}edinte: Mois@ Savu, judec@tori: 2. Petru {tefanovici, 3. Dr. Ioan Robu,
4. Dr. Victor Gherasim, 5. prim-procuror: Dr. Liviu Barzu, înlocuit cu 6. Dr. Petru Vaida.
a) la judec@toria Deva: }ef Gheorghe Boni (a refuzat);
b) la judec@toria Geoagiu: }ef Ignatie Lucaciu, neprezentat, înlocuit cu Dr. Ion
Marghita;
c) la judec@toria Ha]eg: Dr. Virgil Ciacla, apoi Dr. Petru Comes;
d) la judec@toria Baia de Cri}:Victor Ancean;
e) la judec@toria Ilia: Dr. Augustin Deac, trecut la Or@}tie;
f) la judec@toria Petro}ani: Dr. Andrei Petrovschi;
g) la judec@toria Pui: Dr. Gheorghe Ianculovici;
h) la judec@toria Or@}tie: Dr. Petru Stoina;
i) la judec@toria Hunedoara: Nicolae Rogneanu.
96
Mul]i dintre cei numi]i nu au acceptat posturile, ori au fost muta]i într-alte posturi,
dup@ trebuin]ele urgente de atunci, f@cându-se }i alte numiri, pe care la acest loc nu
le mai enumer@m164.
IV.
Odonan]@
referitoare la forurile justi]iare de pe teritoriul nou eliberat.
În baza Decretului Nr. 1 din 24 ianuarie 1919 ordonez urm@toarele:

§ 1.
Prin extinderea faptic@ a suveranit@]ii Statului român asupra urm@toarelor jude]e
apar]inute pân@ acum Statului ungar:
Arad, Bihor, Maramure}, S@tmar, S@lagiu, Ugocia, jurisdic]iunea acestor teritorii
se separ@ de jurisdic]iunea statului ungar }i se subordon@ Statului român.
De la data intr@rii în vigoare a ordonan]ei de fa]@, jurisdic]iunea Cur]ii de Apel:
Dobri]in asupra teritoriului apar]in@tor tribunalelor Sighetu Marma]iei, S@tmarului
}i Zal@ului, iar jurisdic]iunea Curie ungare asupra tuturor teritoriilor (Arad, Bihor,
Maramure}, S@tmar, S@lagiu, Ugocia) înceteaz@.
Judec@toriile }i tribunalele de pe teritoriul jude]elor Maramur@}, Ugocia, S@tmar
}i S@lagiu se subordon@ Cur]ii de Apel Oradea-Mare.
În consecin]@ toate pricinile de pe aceste teritorii fie acele de orice natur@, cari
pe cele de recurs ar urma s@ fie înaintate Cur]ii de Apel Dobri]in, vor fi înintate Cur]ii
de Apel Oradea-Mare iar cele ce ar urma s@ fie înintate Curiei ungare vor fi ]inute
pân@ la dispozi]iuni ulterioare în suspensiune la instan]ele respective.
Toate aceste autorit@]i }i oficii judiciare stau sub supravegherea suprem@ a }efului
de resort al justi]iei.
§ 2.
Puterea obligatoare a dispozi]iilor cuprinse în §§ ii 2-8 din ordonan]a Nr. 121/
1919 Just. („Gazeta oficial@” Nr. 11), precum }i a tuturor celorlalte ordonan]e }i
decrete de natur@ judiciar@, se extinde }i asupra acelor teritorii. Ordonan]a Nr. 121/
1919 Just. se modific@ astfel:
a) alinea 2-a a §-ului 7 va avea textul urm@tor: Func]ionarul public prin
denegarea jur@mânului f@r@ o deosebit@ enuncia]iune (prin urmar@: «ipso facto»)
se consider@ ca destituit din oficiul s@u, iar interdic]iunea de a exercita
profesiunea de advocat o reguleaz@ decretele Nr. X }i XV.
b) Alinea 2-a din §-ul 8 va avea urm@torul text: „timpul de 12 }i 6 luni prescris
pentru însu}irea limbei române se va socoti de la depunerea jur@mântului”
97
GHEORGHE IANCU
Sibiu, la 18 Iunie 1919

Dr. Aurel Laz@r
}eful resortului de justi]ie
Nr. 1200 Just.

„Gazeta Oficial@” nr. 36-37 din 19, 23 iunie 1919, p. 5
V.
Ordonan]@
referitoare la forurile justi]iare din Banat, Bichi} }i Cenad
Art. 1. Prin extinderea de fapt a suveranit@]ii statului român asupra urm@toarelor

jude]e apar]inute mai înainte statului ungar:
Cara}-Severin, Timi}, Torontal, Bichi} }i Cenad, jurisdic]iunea acestor teritorii se
separ@ de jurisdic]iunea tribunalului Sighedin asupra teritoriului din jude]ul Cenad,
precum }i jurisdic]iunea Curiei ungare asupra teritoriilor jude]elor Cara}-Severin,
Timi}, Torontal }i Cenad.
Judec@toriile }i tribunalele de pe teritoriul jude]ului Torontal se subordon@ juris-
dic]iunei tribunalului Arad, resp. Cur]ii de apel Oradea Mare.
Judec@toriile din jude]ele Timi} }i Tarontal, apar]inute pân@ acum tribunalelor,a
c@ror re}edin]@ zace în afar@ de teritoriul luat pân@ acum în st@pâniarea faptic@ a
statului român, - deocamdat@, pân@ la alte dispozi]ii, se subordon@ jurisdic]iunii
tribunalului Timi}oara.
Pricinile, ce ar fi fost a se înainta Curiei ungare, vor fi re]inute la instan]ele
respective, pân@ la alte dispozi]iuni ulterioare.
Toate autorit@]ile }i oficiile de pe teritoriile amintite în aceast@ ordonan]@, stau
sub suprema supraveghiare a }efului de resort al justi]iei.
Art. 2. Puterea obligatoare a dispozi]iilor cuprindse în §§ ii 2-8 din ordonan]a Nr.
121/1919 Just. („Gazeta Oficial@” Nr. 11), pe lâng@ modific@rile aceluia din odonan]a
de sub Nr. 1200/1919 Just. („Gazeta Oficial@” Nr. 37), precum }i a tuturor celorlalte
ordonan]e }i decrete de natur@ judiciar@,se extinde }i asupra acestor teritorii.
Sibiu, la 9 August 1919.

Dr. Aurel Laz@r,
Nr. 6267 {eful resortului de justi]ie.
Ibidem, nr. 50-53 din 27, 30 august, 6 septembrie 1919, p. 3-4.
VI.
Ordonan]@
privitoare la arondarea circumscrip]iilor judec@tore}ti
98
din jude]ele Ciuc, Odorheiu }i Treiscaune
Art.1 1.Tribunalul }i procuratura Kézdivásáhely (Târgul Secuilor) }i tribunalul }i

procuratura Csikszereda (Miercurea Ciuc) se desfiin]eaz@
2.Toate judec@toriile de ocol, apar]inute pân@ acum tribunalelor Kézdivásáhely
}i Csikszereda, se supun jurisdic]iunei tribunalului }i procuraturei Bra}ov.
3. Judec@toria de ocol Csikszentmárton (S@nm@rtinul Ciucului) se desfiin]eaz@,
iar comunele cari i-au apar]inut pân@ acum se încorporeaz@ judec@toriei de ocol
Csikszereda (Miercurea Ciucului).
4. Judec@toria de ocol Nagyajta (Aita-Mare) se desfiin]eaz@, }i comunele ce i-au
apar]inutp@n@ acum se încorporeaz@ judec@toriei de ocol Sepsiszentgyörgy (Sf.
Gheorghe).
Art II. 1. Judec@toria de ocol Oklánd (Ocland) din Circumscrip]ia tribunalului
Odorhei (Syékelyudvarhely) se desfiin]eaz@, iar comunele ce i-au apar]inut pân@
acum, se încorporeaz@ judec@toriei de ocol Odorheiu (Syékelyudvarhely).
Ordonan]a aceasta intr@ în vigoare numai decât, încredin]ându-se executarea ei
}efului resortului justi]iei.
Sibiu, la 15 august, 119.
Dr. Aurel Laz@r Dr. Borcia
}eful resortului de justi]ie Secretar general.
Nr. 1021-13/1919, Just.
„Gazeta Oficial@” nr. 50-53, din 27, 30 august, 4, 6,septembrie 1919, p. 1.
VII.
TRIBUNAL ARBITRAL MIXTE ROUMANO-HONGROIS

Affaires: Eugène TAJNAL & AUTRES
c. ETAT ROUMAIN
Le Tribunal Arbitral Mixte roumano-hongrois, composé de MM.

Botella, président, de la Barra, Hansson, Székács et Munteanu, arbitres, assisté
de M. Zarb, Secrétaire général, siégeant au complet ê Paris, 57 rue de Varenne et
délibérant ê huis-clos;
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Eugène TAJNAL contre
l’Etat roumain, requête enregistrée sub N° R-H 756;
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. László PARADI contre l’Etat
roumain, requête enregistrée sub N° R-H 795;
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Elemér KÚN contre l’Etat
99
GHEORGHE IANCU
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Valentin DOCZY contre l’Etat

Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Paul DEBRECZENY contre
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Charles SZIGETI contre l’Etat
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Joseph de VEGH contre
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Alajos WAGER contre l’Etat
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Peter BENEDEK contre l’Etat
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Louis VERETZI contre l’Etat
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Georges ZOVÁNYI contre
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Gèza MÜLLER contre l’Etat
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Sarolt RÁCZ contre l’Etat
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Ödon LUKÁCS contre l’Etat
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Árpád DEAK contre l’Etat
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Pál VOLENHOFER contre
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. István MARTONFFY contre
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Miklós SZADECZKY contre
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Louis BEDEKOVICH contre
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. François EBERSTEIN contre
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Coloman GÁL contre l’Etat
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Adèle FARKAS contre l’Etat
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Antoine KISS-SZABÓ contre
100
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. François SZATHMÁRY

contre l’Etat roumain, requête enregistrée sub N° R-H 2084;
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Ladislas URAY contre l’Etat
Vu la demande exceptionnelle de l’Etat roumain;
Vu les pièces du dossier;
Vu le procès-verbal de l’audience tenue ê Paris, le 15 juin 1934;
Qui ê ladite audience Me. Victor Dumitresco du barreau de Bucarest pour l’Etat
roumain, Me. Geöcze du barreau de Budapest pour toutes les parties requérantes,
M. Gajzago, Agent général du Gouvernement hongrois et M. Robesco, Agent du
Gouvernement roumain;
EN FAIT ET EN DROIT:
Attendu qu’il est constant que les parties requérantes sont toutes d’anciens
fonctionnaires de l’Etat hongrois, ayant exercé leurs fonctions sur le territoire de la
Transylvanie qui a été transférée ê la Roumanie en vertu du traité de Trianon; qu’au
moment oê s’est opéré le changement de souveraineté, lesdits fonctionnaires ont été
invités ê prêter au nouveau souverain le serment „d’allégeance”, qualifié également
serment d’”obédience” ou d’”obéissance”, ou encore de „fidélité”; que, sur leur refus,
l’Etat roumain a procédé ê leur destitution et, par voie de conséquence, ê leur
remplacement; que lesdits fonctionnaires, ainsi privés de leur emploi, réclament ê
l’Etat défendeur une indemnité représentant le montant de leur traitement impayé,
augmenté parfois de certaines indemnités de fonction; que d’autres poursuivent le
paiement de pensions de retraite;
Attendu que l’Etat roumain a opposé aux demandes ci-dessus analysées une
exception d’incompétence; qu’il échet d’examiner avant d’aborder le fond l’exception
dont s’agit;
Attendu que les demandeurs ont fondé leur action sur l’article 250 du Traité de
Trianon;
Attendu que ledit article commence par énoncer ce qui suit: «Nonobstant les
dispositions de l’article 232 et de l’annexe de la Section IV, les biens, droits et intérêts
des ressortissants hongrois ou des sociétés contrôlées par eux, situés sur les territoires
de l’ancienne monarchie austro-hongroise ne seront pas sujets ê saisie ou liquidation
en conformité de ces dispositions.”;
qu’il convient de mettre immédiatement en parallèle cette disposition, qui
concerne exclusivement les territories ex-hongrois transférés ê des Etats successeurs,
avec celle contraire de l’article 232 de ce même Traité;
qu’en effet ce dernier article énonce ce qui suit;
§ b)
„Sous réserve des dispositions contraires qui pourraient résulter du présent Traité,
les Puissance alliées ou associées se réservent le droit de retenir et de liquider tous les
biens, droits et intérêts qui appartiennent, ê la date de la mise en viguer du présent
101
GHEORGHE IANCU
Traité, a des ressortissants de l’ancien royaume de Hongrie ou ê des sociétés contrôlées

par eux et qui se trouvent sur leur territoire, dans leurs colonies, possessions et pays
de protectorat, y compris les territories qui leur ont été cédés en vertu du présent Traité,
ou qui sont sous le contrôle desdites Puissances.”;
que le rapprochement desdites dispositions précitées fait ressortir que l’article 250
annule ce que l’article 232 permet, mais en ce qui concerne les „territoires transférés”
uniquement;
Attendu qu’il importe dès lors de rechercher si le dommage don’t les requérants
hongrois se plaignent résulte d’une atteinte portée ê leurs biens, droits ou intérêts,
atteinte telle que permise par l’article 232, mais telle qu’en revanche rapportée et
réparée par l’article 250;
Attendu que le § 3 de l’annexe ê l’article 232 en définissant l’expression „mesures
exceptionnelles de guerre” employée ê l’article 232 indique que lesdites mesures,
législatives, administratives, judiciares ou autres sont celles qui ont été prises ou qui
seront prises „ê l’égard de biens ennemis et qui ont eu ou auront pour effet, sans affecter
la proprieté, d’enlever aux propriétaires la disposition de leurs biens, notamment les
mesures de surveillance, d’administration forcée, de séquestre, ou les mesures qui ont
eu ou auront pour objet de saisir, d’utiliser ou de bloquer les avoirs ennemis, et cela
pour quelque motif, sous quelque forme et en quelque lieu que ce soit.”;
que d’autre part „les „mesures de disposition” sont celles qui ont affecté ou
affecteront la propriété des bien ennemis en en transférant tout ou partie ê une autre
personne que le propriétaire ennemi et sans son consentement, notamment les
mesures ordonnant la vente, la liquidation, la dévolution de propriété des biens
ennemis, l’annulation des titres ou valeurs mobilières.”;
que ces mesures avaient pour but de permettre l’affectation du produit net des
liquidations aux réparations proprement dites (art. 232 lit. h et § 4 de l’annexe audit
article.);
que des textes ci-dessus reproduits il ressort nettement que les mesures permises
aux Puissances alliées ou associées par l’article 232, mais rapportées par l’article 250,
sont celles qui ont été ou sont dirigées contre les biens, droits et intérêts hongrois;
en d’autres termes que lesdits biens, droits ou intérêts doivent faire l’objet de la
mesure exceptionnelle ou de la mesure de disposition;
Or, attendu que, dans les divers cas soumis ê l’appréciation du Tribunal, il ne
résulte jamais des faits proposés par les requérants eux-mêms et non contestés par
l’Etat défendeur que les biens, droits et intérêts des ex-fonctionnaires hongrois de
Transylvanie aient fait l’objet, en tant que tels, d’une mesure exceptionnelle de guerre
ou d’une mesure de disposition;
qu’en réalité les demandeurs se plaignent d’une destitution, elle-même source
du préjudice don’t ils poursuivent la réparation; que la destitution est une mesure
éminamment dirigée contre la personne et non pas contre un bien, droit ou un intérêt;
que la destitution entraîne cessation de la prestation que doit fournir un fonctionnaire
102
et, par voie de conséquence, cessation pour l’Etat employeur de servir le traitement
qui en est la contre-partie;
Attendu que le Tribunal Arbitral Mixte n’a pas compétence pour connaître
d’une demande en réparation pour le dommage résultant d’une mesure dirigée
contre la personne; que cette compétence n’est en effet inscrite nulle part dans le
Traité; que, juridiction d’exception tirant son pouvoir juridictionnel de textes qui
constituent eux-mêmes des exceptions au droit commun, les Tribunaux Arbitraux
Mixtes ne peuvent étendre par interprétation extensive les limites du domaine qui
leur est assigné;
qu’en les présentes espèces, le Tribunal, invité en réalité par les demandeurs ê
se prononcer sur le bien ou le mal fondé de la destitution elle-même, se trouve dans
l’impossibilité absolue de s’ériger, en l’absence d’un texte formel, en censeur de
certains actes de souveraineté d’un Etat;
Attendu d’ailleurs que l’absence d’une clause attributive de compétence au
Tribunal Arbitral Mixte ne constitue pas, dans ce domaine une lacune ou un oubli;
qu’en effet ê la Partie VIII, art. 161 ê 179 du Traité de Trianon et leurs annexes, la
question de mesures prises conre la personne a été examinée et réglée; que la
Commission des Réparations avait reçu compétence pour connaître des dispositions
de ladite Partie VIII; qu’ainsi s’explique le fait de la limitation de la compétence du
Tribunal Arbitral Mixte telle qu’elle a été ci-dessus constatée;
qu’enfin, il apparaît des notes échangées par les délégations hongroise et alliées
ou associées ê la Conférence de la Paix, ê l’occasion de l’art. 199 du Traité de Trianon,
que la question de l’indemnité ê accorder ê d’anciens fonctionnaires hongrois destitués
a été vainement soulevée et s’est heurtée ê un refus;
Attendu, dans ces conditions, qu’il echet pour le Tribunal de se déclarer
incompétent;
PAR CES MOTIFS:

Rejetant toutes conclusions plus amples ou contraires;
Vu les articles 232 & 250 du Traité de Trianon;
Se déclare incompétent;
Met ê la charge des parties requérantes les frais de justice; dit que lesdits frais sont
couverts par le montant des consignations déjê effectuées au Secrétariat du Tribunal
par lesdites parties et qui restent acquises;
Requiert MM. les Agents généraux des Gouvernements hongrois et roumain
d’assurer la prompte exécution de la présente sentence.
Délibéré ê Paris, le 29 juin 1934.
pour Mr. Le Président BOTELLA

(art. 64 du Rég. de Proc.)
103
GHEORGHE IANCU
signé: F.L. de la BARRA

HANSSON
SZÉKÁCS
Lazare MUNTEANU
Copie certifiée conforme

Le Secrétaire Général:
Arhivele Na]ionale Bucure}ti, Arhiva istoric@ Central@,
fond Ministerul Justi]iei.
Procesele introduse la Tribunalul arbitral mixt
româno-ungar din Paris 1923-1934.
Dosar 72, file 199-203
VIII.
Altfel, editarea acestei reviste de drept ne impune a}a zicând în mod involuntar
unele reflexii.
S-ar putea anume întreba, de ce n-am avut noi pân@ acum o literatur@ juridic@,
dat fiind mai ales, c@ o parte considerabil@ a intelectualit@]ii noastre este alc@tuit@ în
mod incontestabil din oameni cu preg@tiri din }tiin]a dreptului, }i în al doilea rând,
c@ chiar lupta noastr@ de existen]@ implica a}a zicând permanent discutarea unei
categorii întregi de probleme apar]in@toare acestei discipline.
Înainte de a r@spunde la aceast@ întrebare, trebuie s@ facem unele constat@ri, cari
vor contribui s@ deslu}easc@ aceast@ chestie.
Românii din cuprinsul fostei ]@ri ungure}ti sunt a se considera ca o colectivitate
social@ înjghebat@ în temeiul unor interese comune, precum ap@rarea }i conservarea
individualit@]ii ei }i afirmarea acestei individualit@]i în via]a Statului într-o m@sur@
propor]ional@. Activitatea menit@ s@ realizeze aceste interese era determinat@ prin
situa]ia, ce noi, ca colectivitate, o aveam în via]a politic@ a Statului. Ori, structura
politic@ a Statului Ungar se poate rezuma astfel: exist@ o minoritate dominant@ prin
folosin]a unor privilegii fundamentale acordate ei de lege, }i fa]@ cu dânsa existau
majorit@]i aservite prin faptul excluderei lor de la o participare propor]ionat@ în via]a
constitu]ional@. De aici, bineîn]eles, o ciocnire de interese, din care au rezultat pentru
majorit@]ile aservite tendin]ele de emancipare, iar pentru minoritatea dominant@
tendin]ele de suprimare.
În litigiile acestor grup@ri sociale erau amestecate, fire}te, o mul]ime de probleme
juridice, cari vizeaz@ organiza]ia politic@ a Statului. Deci lupta, care avea drept ]int@
realizarea unei noui echilibr@ri de for]e mai echitabile în profitul celor ce erau
despoia]i de drepturi, se petrecea sub forma unor revendic@ri de drepturi politice sau
constitu]ionale.
De aici îns@ dou@ consecin]e. Întâiu, c@ precum celelalte colectivit@]i similare, a}a
}i a noastr@, era în aceasta calitate a ei fa]@ de o întreag@ categorie de drepturi (cea
104
mai mare parte a drepturilor private) complect desinteresat@. {i al doilea, c@ noi fiind
c@l@uzi]i de dorin]a, de a ob]ine în lupta noastr@ rezultate practice imediate, eram
nevoi]i a discuta chiar drepturile actuale pentru noi numai din punctul de vedere
nemijlocit al susceptibilit@]ii lor de a atinge sau de a promova interesele noastre, cu
alte cuvinte noi trebuia s@ facem numai „solu]ii de spe]@”, f@r@ sintetizare de principii
}i cercet@ri din sfere ale abstrac]iunei, precum, dealtmintrelea, le reclam@ pe toate
acestea un studiu cu caracter riguros }tiin]ific.
Dup@ aceste constat@ri premerg@toare, u}or putem r@spunde la întrebarea sus
atins@. Noi nu am avut o literatur@ juridic@ propriu zis@, nefiind ea reclamat@ de
interesele actuale ale societ@]ii noastre, îns@ în discutarea chestiunilor juridice noi am
dezvoltat o activitate de propagand@, c@ci numai în acest chip puteam sus]ine lupta
în contra adeversarilor no}tri. Negre}it, am avut persoane distinse, cari s-au înde-
letnicit }i sub raport riguros stien]ific cu studiul dreptului, }i cari au produs în aceasta
privin]@ lucr@ri de valoare, dar cum aceast@ îndeletnicire a fost mai mult rezultatul
unei impulziuni individuale }i nu a isvorât din necesit@]i practice de actualitate, ea
nici nu s-a putut repercuta prin efectele ei în mod deosebit asupra societ@]ii noastre.
Un lucru e cert, c@ cu cât cultivarea limbei a luat la noi un avânt mai mare, cu atât
lipsa unei terminologii juridice a devenit tot mai sim]itoare, îns@ o literatur@ juridic@
propriu zis@ la noi niciodat@ nu a fost serios sim]it@.
Ar fi îns@ gre}it a crede, c@ activitatea noastr@ juridic@ desf@}urat@ în acest chip
a fost întemeiat@ pe un simplu empirism, f@r@ idei c@l@uzitoare. Nu. Aceasta activitate
a fost inspirat@ de un fond de idei, pe cari le g@sim în mod admirabil sintetizate
într-unul din acele documente istorice ale noastre, despre care Bari]iu cu drept cuvânt
afirm@ c@ constituie un adev@rat eveniment, }i c@ cuprinde în istoria Ardealului o
pagin@, care nu va fi }tears@ niciodat@ dintr-însa. (P@r]i alese din Istoria Transilvaniei
I. 535). Aceasta este peti]ia colectiv@, pe care archiereii ambelor biserici române din
Transilvania au înaintat-o în numele clerului }i al poporului român la 1791 Cur]ii din
Viena. Fiind românii din Transilvania în aceasta epoc@ deta}a]i în afar@ de cadrele
chiar ale constitu]iei feudale, suplican]ii au cerut în peti]ia lor reîncadrarea na]iunei
române, ca }i a unei na]iuni politice, în constitu]ia ]@rii, }i ca consecin]@ fireasc@,
investirea tuturor claselor ei de pe acele vremuri, ecleziastice, nobiliare }i ]@r@ne}ti,
cu acelea}i drepturi, de cari uzau clasele celorlalte na]iuni conlocuitoare, }i au
întemeiat aceste revendic@ri pe o ordine de idei, a c@ror chintesen]@ este urm@toarea:
Românii sunt cei mai vechi locuitori din Ardeal }i s-au bucurat de la început de
acelea}i drepturi de cari se bucurau celelalte na]iuni, cari s-au stabilit pe p@mântul
]@rii. Românii nu au fost despoia]i de aceste drepturi prin vreo autoritate legal@, ci
numai prin vitregimea vremii. Peti]ia nu cere doar constituirea în profitul lor a unor
drepturi noui, ci o reintegrare în drepturile vechi posedate }i exercitate de str@mo}ii
lor înainte de vremuri.
Este adev@rat, c@ hot@rârea Adun@rei Na]ionale din Blaj de data 4/16 Mai 1848,
care asemenea a f@cut epoc@ la istoria ]@rii noastre, nu a fost inspirat@ de aceasta
ordine de idei. Declara]iuni de felul acesta: „Na]iunea Român@ r@zimat@ pe principiul
105
GHEORGHE IANCU
libert@]ii }i al fr@]iet@]ii” sau „Na]iunea Român@ ajungând la con}tiin]a drepturilor

individuale omene}ti” arat@, c@ filozofia ra]ional@ a veacului al XVIII-lea, care a
întemeiat revendic@rile de drepturi politice pe ni}te drepturi fundamentale, pe cari,
prin intui]ie aprioric@, le-a considerat sau drepturi congenitale, sau drepturi derivând
dintr-un contract, pe care oamenii l-ar fi încheiat într-o epoc@ preexistent@ forma-
]iunilor de State, a influin]at profund, precum toate legiurile europene confec]ionate
în prima jum@tate a veacului XIX-lea, a}a }i hot@rârea Adun@rii din 1848.
Are îns@ perfect@ dreptate G. Bari]iu, când afirm@, c@ acel substrat de idei cuprins
în peti]ia colectiv@ din 1791, nu s-a }ters din mintea }i convingerile oamenilor, ci s-a
pref@cut pe calea cea mai fireasc@ într-un program politic }i na]ional, la care Românii
au ]inut cu pietate }i cu dor fierbinte de a-l realiza (ibidem, pag. 543). Da. Con}tiin]a
descenden]ei romanice, con}tiin]a anteriorit@]ii posesiunei noastre pe acest p@mânt
fa]@ de posesiunea celorlalte na]iuni conlocuitoare, a f@cut foarte accesibil@ de intui]ia
noastr@ aceea ordine de idei cuprins@ în sus amintita peti]ie, c@ adic@, dac@ du}m@nia
vremurilor }i a oamenilor ne-a despoiat de drepturi, noi s@ nu postul@m acum drepturi
noui, ci o reintegrare în drepturile noastre vechi, }i este incontestabil, c@ aceast@
ordine de idei s-a conservat în con}tiin]a noastr@ pân@ în zilele de fa]@ }i a alc@tuit,
în mod expres sau tacit, acela} fundament comun, pe care s-a întemeiat lupta purtat@
împotriva adversarilor no}tri.
[inem s@ facem aceast@ constatare, numai pentru una din acele for]e motorice,
care, negre}it, a influin]at profund via]a }i activitatea noastr@ social@. De alt@ parte
îns@, pe baza cercet@rilor întemeiate pe o observa]iune exact@ a faptelor, trebuie în
acela} timp s@ constat@m, c@ principiul de na]ionalitate, care sintetizeaz@ tendin]ele
de emancipare ale na]iunilor infeodate pân@ acum în State streine }i tendin]ele de
constituire ale lor în State neatârn@toare, nu se rezolv@ în temeiul unor drepturi
istorice, pe cari le-ar avea na]iunile respective interesate în cauz@. De principiu s-a
recunoscut, c@ acel proces de selec]ie, sau altfel proces de desintegrare }i reintegrare
între State, pe care îl implic@ în mod necesar rezolvirea problemei de na]ionalitate,
depinde în fond }i în ultima analiz@ de la totalitatea energiilor interne, pe cari o
na]iune, între împrejur@rile unei epoci certe, le poate desf@}ura în scopul realiz@rii
aspira]iunilor sale. În special, pentru chestia na]ional@ este cert, c@ mi}carea cultural@
pornit@ înc@ la sfâr}itul veacului XVIII din Fran]a, a avut de efect }i trezirea con}tiin]ei
na]ionale a neamurilor, cari gemeau pân@ atunci sub st@pâniri streine, }i, ca con-
secin]@, desvoltarea din partea lor a unei activit@]i con}tie }i sistematice de
emancipare, sub durata c@reia energiile lor interne au sporit astfel, încât ele, uzând
dealtmintrelea }i de o coinciden]@ favorabil@ a unor întâmpl@ri interna]ionale, au
produs în veacul XIX un }ir întreg de evenimente, cari sunt tot atâtea etape în procesul
de înf@ptuire succesiv@ a principiului de na]ionalitate. Revolu]ia greceasc@ din 1821,
}i cea belgian@ din 1830, cari au înfrânt principiul legalit@]ii consacrat de congresul
vienez din 1815, sunt considerate ca primele manifest@ri ale principiului de na]io-
nalitate. Uniunea italian@ }i german@, forma]iunea de noui State na]ionale în Balcani
pân@ chiar la eruperea r@zboiului mondial din 1914,au fost evenimente determinate
106
de motive politice similare. Iar în Statele, în cari acest proces înc@ nu s-a des@vâr}it,
lupta a continuat cu aceea} îndârjire, astfel c@ de o parte din poten]area maximal@
a aspira]iunilor na]ionale în epoca noastr@, de alt@ parte din insusceptibilitatea
absolut@ a mijloacelor potrivnice de a suprima mi}c@rile provocate de aceste aspira]ii,
era, cu oarecare obiectivitate, de prev@zut, c@ dup@ principiile invariabile ale selec]iei
naturale, într-un viitor mai mult sau mai pu]in apropiat, aceasta lupt@ cum o s@
sfâr}easc@.
Problema na]ional@ a fost îns@ la noi din acest punct de vedere pu]in discutat@.
Cauza o g@sim în mediul nefavorabil creiat de aceia }tiin]@ întemeiat@ pe intui]ii
apriorice }i formule juridice, care pân@ chiar în cei din urm@ ani a fost precum-
p@nitoare în via]a cultural@ ungar@. {tiin]a pozitiv@, pe lâng@ ce era în condi]ii
rudimentare, mai era }i considerat@ de o }tiin]@ resvr@titoare, }i prin urmare stânjenit@
din partea oficialit@]ii cu fel de fel de mijloace.
Este atunci de mirat, dac@ încercarea de a discuta problema noastr@ na]ional@
prin un ra]ionament pu]in accesibil de intui]ia publicit@]ii noastre, era primit@ cu
oarecare oroare? Este de mirat, dac@ publicitatea noastr@ a preferit a se inspira de
ideile cuprinse în peti]ia din 1791, pentru cari idei în istoria noastr@, negre}it, s-a
v@rsat mult sânge, pentru cari s-au sacrificat eroi, }i cari, transmi]ându-se din genera]ie
în genera]ie, au devenit în intui]ia noastr@ colectiv@, de fapt, un fel de tradi]iune?
N-avem nimic de mirat!
În definitiv, ideile numai într-atât au valoare în istorie, întrucât ele sunt asimilate
de intui]ia colectiv@ a grupurilor sociale. Din acest moment îns@, ele nu mai sunt
fic]iuni, ci sunt realit@]i, sunt for]e motrice, cari impulsioneaz@ }i determin@ activitatea,
în multe cazuri via]a sau moartea, rena}terea sau peirea, colectivit@]ilor omene}ti.
107
GHEORGHE IANCU
NOT~ ASUPRA EDI[IEI
Transcrierea s-a f@cut, în general, conform ortografiei actuale, l@sând îns@

rostirile specifice ale emitentului.
În volum am introdus documentele în limba român@ }i traducerile celor în
limba maghiar@, specificând la sfâr}itul lor: originalul în limba (l.) maghiar@. Am
inclus în lucrare textul în limba original@, maghiar@, referitor la preluarea Cur]ii
de Apel Oradea, pentru a oferi m@car o mostr@ a limbajului juridic maghiar.
În actele în care apar indicate anexe }i ele nu se g@sesc la sfâr}itul docu-
mentelor, înseamn@ c@ nu le-am g@sit, cu toate demersurile pe care le-am
întreprins la Direc]iile jude]ene ale Arhivelor Na]ionale.
În fa]a fiec@rei institu]ii juridice am trecut, în stânga, denumirea ei, cu
numele localit@]ii de ast@zi.
În cazul trimiterilor am procedat în felul urm@tor: la primul document
referitor la Curtea de Apel Cluj am indicat: Arhiva Cur]ii de Apel Cluj,
Arhiva, fondul Curtea de Apel Cluj Prezidiale. inv. 375/1919, dosar nr.,
nemumerotat, în total fiind 5 dosare. La toate celelalte documente am pus
doar num@rul dosarului.
Dac@ în text apar termenii de jude, juzi a se în]elege c@ ei erau judec@tor,
judec@tori. Ne-am aflat în prezen]a unui num@r cople}itor de nume de mai
multe etnii. Sper@m c@ transcrierea lor este corect@.
La unele documente referitoare la Tribunale se g@sesc }i acte despre jude-
c@torii de ocol. Le-am l@sat acolo, fiindc@ a}a erau redactate actele.
Am numerotat documentele cu cifre arabe.
108
Prescurtarea „D.c.m.s.” întâlnit@ frecvent la sfâr}itul documentelor

înseamn@: „Dat ca mai sus”. Am avut }ansa ca ea s@ apar@ în studiul lui I.
Papp, altfel nu }tim cum am fi descifrat-o. În lista cu institu]iile juridice preluate
de statul român am trecut doar data dup@ stilul nou.
Institu]iile juridice preluate de statul român le-am a}ezat în ordine cro-
nologic@, pe Cur]i de Apel. Acolo unde era aceea}i dat@ a prevalat elementul
alfabetic. Pentru ca cititorul s@ cunoasc@ judec@toriile care ]ineau de un
tribunal prezent@m }i o List@ cu institu]iile juridice pe Cur]i de Apel }i tribunale.
LISTA
institu]iilor juridice din Transilvania trecute sub controlul statului
român }i datele de preluare a lor
CURTEA DE APEL CLUJ – 11 martie 1919, p. 116 – 120
TRIBUNALE
Sibiu 4 martie p. 120 – 122

Cluj 1 martie p. 122 – 125
Alba Iulia 13 martie p. 125 – 128
Deva 13 martie p. 128 – 132
Turda 13 martie p. 132 – 133
Bistri]a 19 martie p. 134 – 135
Dej 26 martie p. 135 – 139
JUDEC~TORII
Hunedoara 28 februarie p. 139 – 143

Or@}tie 4 martie p. 144 – 147
Sibiu 9 martie p. 147 – 149
Alba Iulia 13 martie p. 149 – 150
Deva 13 martie p. 150 – 155
Miercurea 13 martie p. 155 – 157
Ha]eg 14 martie, p. 157 – 160
Ocna Sibiului 14 martie; s-a desfiin]at la 20 august 1919, p. 160 – 163
109
GHEORGHE IANCU
Turda 14 martie p. 163 – 164

Sebe} 15 martie p. 164 – 167
Baia de Cri} 16 martie p. 167 – 171
S@li}te 16 martie p. 171 – 173
Urban@ Cluj 17 martie p. 173 – 174
Pui 19 martie p. 175 – 177
Ilia 19 martie p. 177 – 181
Aiud 20 martie p. 181 – 184
Brad 21 martie p. 184 – 185
Petro}ani 21 martie p. 185 – 187
Blaj 23 martie p. 187 – 190
Geoagiu 24 martie p. 190 – 193
Câmpeni 25 martie p. 193 – 195
Rodna 25 martie p. 195 – 198
Bistri]a 26 martie p. 199 – 201
Ludu} 27 martie p. 201 – 203
Dej 28 martie p. 203 – 206
Gherla 28 martie p. 207 – 209
N@s@ud 28 martie p. 210 – 212
Târgu L@pu} 31 martie p. 212 – 215
Beclean 3 aprilie p. 216 – 220
Rural@ Cluj 3 aprilie p. 220 – 222
Ileanda Mare 3 aprilie p. 222 – 225
Iara 4 aprilie p. 225 – 228
Huedin 7 aprilie p. 228 – 230
Gârbou 8 aprilie p. 230 – 233
Abrud 17 aprilie p. 233 – 236
Ocna Mure} 30 aprilie p. 236 – 238
Nocrich 19 mai p. 238 – 242
Mociu 26 mai p. 242 – 245
Vin]ul de Sus 28 iunie p. 245 – 248
Hida 16 august p. 249 – 252
Teaca 17 septembrie p. 252 – 257
CURTEA DE APEL TÂRGU MURE{ – 18 martie, p. 257 – 259
TRIBUNALE
Dumbr@veni 10 martie p. 259 – 264

Târgu Mure} 15 martie p. 264 – 267
Miercurea Ciuc 28 iulie p. 267 – 270
110
Târgu Secuiesc 1 august p. 270 – 272

Odorheiul Secuiesc 31 august p. 272 – 273
Bra}ov nu avem date
JUDEC~TORII
Dumbr@veni 12 martie p. 274 – 276

Husus@u 12 martie p. 277 – 281
Târgu Mure} 15 martie p. 281 – 286
Reghin 17 martie p. 287 – 292
Sighi}oara 19 martie p. 292 – 299
Media} 25 martie p. 299 – 301
Bra}ov 27 martie p. 301 – 305
F@g@ra} 1 aprilie p. 305 – 311
{ercaia 8 aprilie p. 311 – 312
Târn@veni înainte de 19 aprilie p. 312 – 314
Z@rne}ti înainte de 23 aprilie p. 314 – 316
Cohalm 29 aprilie p. 316 – 320
Miercurea Nirajului 14 mai p. 320 – 323
Cristurul Secuiesc 23 iunie p. 323
Miercurea Ciuc 28 iulie p. 323 – 325
Sânmartin 29 iulie; s-a desfiin]at în 15 august, p. 325 – 327
Gheorghieni 31 iulie p. 327 – 329
CURTEA DE APEL ORADEA – 3 mai p. 329 – 340
TRIBUNALE
Oradea 3 mai p. 340 – 346

Zal@u 14 mai p. 346 – 348
Sighet 23 mai p. 348 – 352
Satu Mare 25 iunie p. 352 – 354
JUDEC~TORII
Salonta 13 mai p. 354 – 356

Tinca 14 mai p. 357 – 363
Beiu} 15 mai p. 364 – 365
Va}c@u 16 mai p. 366 – 369
Ale}d 17 mai p. 369 – 377
Berettyujfalu 17 mai p. 377 – 380
Ceica 17 mai p. 381 – 384
Rural@ Oradea înainte de 19 mai p. 384 – 386
Urban@ Oradea înainte de 19
111mai p. 386 – 387
Marghita 20 mai p. 387 – 390
{imleul Silvaniei 20 mai p. 390 – 393
GHEORGHE IANCU
LISTA
Institu]iile juridice din Transilvania existente în anul 1921
A. Curtea de Apel Cluj (7 tribunale)
I. Tribunalul Alba lulia (6 judec@torii de ocol, 180 comune)

1. Judec@toria Abrud (16 comune)
2. Judec@toria Aiud (37 comune)
3. Judec@toria Alba lulia (39 comune)
4. Judec@toria Blaj (19 comune)
5. Judec@toria Ocna Mure}ului [Uioara] (33 comune)
6. Judec@toria Ocna Sibiului (16 comune)
II. Tribunalul Bistri]a (3 judec@torii, 98 comune)

1. Judec@toria Bistri]a (62 comune)
2. Judec@toria N@s@ud (23 comune)
3. Judec@toria Rodna Veche (13 comune)
III. Tribunalul Cluj (6 judec@torii, 235 comune)

1. Judec@toria urban@ Cluj
2. Judec@toria rural@ Cluj (78 comune)
3. Judec@toria Hida (34 comune)
4. Judec@toria Huedin (46 comune)
5. Judec@toria Mociu (39 comune)
6. Judec@toria Teaca (57 comune)
IV. Tribunalul Dej (6 judec@torii, 318 comune)

1. Judec@toria Beclean (61 comune)
2. Judec@toria Gârbou (45 comune)
3. Judec@toria Dej (53 comune)
4. Judec@toria Gherla (61 comune)
5. Judec@toria Ileanda Mare (51 comune)
6. Judec@toria L@pu} (47 comune)
V.Tribunalul Deva (8 judec@torii, 365 comune)

1.Judec@toria Deva (58 comune)
2.Judec@toria Geoagiu (33 comune)
112
3.Judec@toria Ha]eg (68 comune)

4.Judec@toria Hunedoara (53 comune)
5.Judec@toria Ilia (76 comune)
6. Judec@toria Or@}tie (35 comune)
7. Judec@toria Petro}ani (14 comune)
8. Judec@toria Pui (28 comune)
VI.Tribunalul Sibiu (5 judec@torii, 88 comune)

1. Judec@toria Sibiu (32 comune)
2. Judec@toria Miercurea (13 comune)
3. Judec@toria Nocrich (15 comune)
4. Judec@toria S@li}te (11 comune)
5. Judec@toria Sebe} (17 comune)
VII. Tribunalul Turda (4 judec@torii, 142 comune)

1. Judec@toria Iara de Jos (38 comune)
2. Judec@toria Câmpeni (17 comune)
3. Judec@toria Ludu} (30 comune)
4. Judec@toria Turda (57 comune)
B. Curtea de Apel Târgu Mure} (4 tribunale)
I. Tribunalul Bra}ov (8 judec@torii, 277 comune)

1. Judec@toria Bra}ov (23 comune)
2. Judec@toria F@g@ra} (51 comune)
3. Judec@toria Gheorghieni (16 comune)
4. Judec@toria Miercurea Ciuc (48 comune)
5. Judec@toria {ercaia (20 comune)
6. Judec@toria Sfântul Gheorghe (59 comune)
7. Judec@toria Târgu Secuiesc (45 comune)
8. Judec@toria Z@rne}ti (15 comune)
II. Tribunalul Iba}fal@u (Dumvr@veni) (6 judec@torii, 216 comune)

1. Judec@toria Agnita (42 comune)
2. Judec@toria Cohalm (28 comune)
3. Judec@toria Diciosânm@rtin (Târn@veni) (54 comune)
4. Judec@toria Iba}fal@u (32 comune)
5. Judec@toria Media} (26 comune)
6. Judec@toria Sighi}oara (34 comune)
III. Tribunalul Odorhei (2 judec@torii, 136 comune)

1. Judec@toria Cristur (49 comune)
2. Judec@toria Odorhei (87 comune)
113
GHEORGHE IANCU
IV. Tribunalul Târgu Mure} (3 judec@torii, 204 comune)

1. Judec@toria Miercurea Nirajului (62 comune)
2. Judec@toria Reghin (73 comune)
3. Judec@toria Târgu Mure} (69 comune)
C. Curtea de Apel Oradea (4 tribunale)
I. Tribunalul Oradea (10 judec@torii, 438 comune)

1. Judec@toria Ale}d (54 comune)
2. Judec@toria Beiu} (70 comune)
3. Judec@toria Ceica (46 comune)
4. Judec@toria Marghita (57 comune)
5. Judec@toria urban@ Oradea
6. Judec@toria rural@ Oradea (74 comune)
7. Judec@toria Salonta ( 16 comune)
8. Judec@toria S@cuieni (25 comune)
9. Judec@toria Tinca (54 comune)
10. Judec@toria Va}c@u (36 comune)
II. Tribunalul Satu Mare (7 judec@torii, 224 comune)

1. Judec@toria Ardud (29 comune)
2. Judec@toria Baia Mare (40 comune)
3. Judec@toria Carei (25 comune)
4. Judec@toria Halmeu (15 comune)
5. Judec@toria Satu Mare (38 comune)
6. Judec@toria Seini (36 comune)
7. Judec@toria {omcuta Mare (41 comune)
III. Tribunalul Sighet (2 judec@torii, 53 comune)

1. Judec@toria Sighet (30 comune)
2. Judec@toria Vi}eul de Sus (23 comune)
IV. Tribunalul Zal@u (5 judec@torii, 342 comune)

1. Judec@toria Cehu Silvaniei (48 comune)
2. Judec@toria Jibou (37 comune)
3. Judec@toria {imleul Silvaniei (68 comune)
4. Judec@toria T@}nad (41 comune)
5. Judec@toria Zal@u (48 comune)
D. Curtea de Apel Timi}oara (4 tribunale)
I. Tribunalul Arad (9 judec@torii, 278 comune)

1. Judec@toria Arad (12 comune)
114
2. Judec@toria Baia de Cri} (64 comune)

3. Judec@toria Buteni (54 comune)
4. Judec@toria H@lmagiu (34 comune)
5. Judec@toria Chi}ineu-Cri} (25 comune)
6. Judec@toria Ineu (29 comune)
7. Judec@toria Radna (40 comune)
8. Judec@toria Pecica (10 comune)
9. Judec@toria {iria (11 comune)
II. Tribunalul Caransebe} (4 judec@torii, 105 comune)

1. Judec@toria Bozovici (19 comune)
2. Judec@toria Caransebe} (27 comune)
3. Judec@toria Or}ova (29 comune)
4. Judec@toria Teregova (20 comune)
III. Tribunalul Lugoj (5 judec@torii, 287 comune)

1. Judec@toria Boc}a Montan@ (40 comune)
2. Judec@toria F@get (63 comune)
3. Judec@toria Lugoj (81 comune)
4. Judec@toria Oravi]a (30 comune)
5. Judec@toria Sasca Montan@ (41 comune)
IV. Tribunalul Timi}oara (11 judec@torii, 243 comune)

1. Judec@toria Aradul Nou (18 comune)
2. Judec@toria Biled (15 comune)
3. Judec@toria Buzia} (25 comune)
4. Judec@toria Ciacova (13 comune)
5. Judec@toria Deta (26 comune)
6. Judec@toria Lipova (28 comune)
7. Judec@toria Modo} (26 comune)
8. Judec@toria Reca} (30 comune)
9. Judec@toria Sânnicolaul Mare (22 comune)
10. Judec@toria Timi}oara (23 comune)
11. Judec@toria Vinga (17 comune)
Men]ion@m c@ la fiecare judec@torie sunt în}irate comunele }i se indic@ distan]a

pân@ la centrul judec@toriei.
În lista pe care am preluat-o noi am pus Curtea de Apel Târgu Mure} înaintea
Cur]ii de Apel Oradea, a}a cum este }i în lista noastr@. Pentru toate aceste informa]ii
vezi: împ@r]irea judec@toreasc@ a Transilvaniei, Banatului }i a [inuturilor alipite, din
lucrarea: C. Martinovici, N. Istrati, Dic]ionarul Transilvaniei, Banatului }i celorlalte
[inuturi alipite, Cluj, 1921, p. 54-83.
115
GHEORGHE IANCU
DOCUMENTE
CURTEA DE APEL CLUJ
1. Proces Verbal
întocmit la Cluj, în data de 11 martie 1919, în cl@direa Cur]ii de Apel, privind prelu-
area conducerii Cur]ii de Apel în urma dispozi]iei Consiliului Dirigent Român din Sibiu
Sunt prezen]i subsemna]ii:
Ca urmare a faptului c@ pre}edintele Cur]ii de Apel, Weer György, lipse}te, fiind
bolnav, în fa]a adjunctului pre}edintelui Cur]ii de Apel, pre}edintele consiliului, Pozsoni
Antal, la ora 9,30, se prezint@ judec@torul de Curte de Apel, dr. Mic}a Pompeius care
declar@ c@, în virtutea documentului nr. 121-1919, just emis de c@tre Consiliul Dirigent
Român din Sibiu, a fost îns@rcinat cu preluarea conducerii Cur]ii de Apel. Solicit@
pre}edintelui consiliului, Pozsoni Antal, s@ predea conducerea institu]iei. Pre}edintele
consiliului, Pozsoni Antal refuz@ s@ predea conducerea institu]iei invocând acordurile
interna]ionale de la Haga }i armisti]iul încheiat cu Puterile Aliate.
Dr. Mic}a Pompeius p@r@se}te cl@direa Cur]ii de Apel }i revine la ora 10 înso]it
de primarul ora}ului Cluj-Napoca, dr. Pop Iulian }i dr. Poru]iu Balint în calitate de
îns@rcinat al prefectului. dr. Mic}a Pompeius solicit@ din nou pre}edintelui consiliului,
Pozsoni Antal, s@ predea conducerea Cur]ii de Apel având în vedere apari]ia for]elor
armate ca urmare a dispozi]iei autorit@]ilor locale.
Pre}edintele consiliului Cur]ii de Apel, Pozsoni Antal cite}te urm@toarea declara]ie:
În calitate de adjunct al pre}edintelui Cur]ii de Apel din Cluj – grav bolnav – sunt nevoit
s@ expun, într-o conjunctur@ dificil@ pentru mine urm@toarea declara]ie pe care o
fundamentez pe baza legilor existente, în conformitate cu profesia mea de jurist }i cu
r@spunderea care deriv@ din aceast@ func]ie.
Noi, judec@torii }i, în general, juri}tii am fost numi]i pe baza legilor maghiare }i
am depus jur@mânt c@ vom r@mâne credincio}i în orice împrejurare Constitu]iei
Ungariei }i c@ vom respecta tradi]iile juridice }i legile Ungariei. Noi nu am fost absolvi]i
de prevederile acestui jur@mânt. În conformitate cu prevederile articolului I din
Conven]ia de armisti]iu încheiat@ cu Puterile Aliate, administra]ia civil@ r@mâne în
subordinea guvernului maghiar. Iar, conform prevederilor art. XVII, alia]ii nu se pot
amesteca în administra]ia intern@ a statului maghiar.
În cadrul punctului I al comunicatului emis de comandamentul diviziei a 7-a
române – care a ocupat Cluj-Napoca – în data de 24 decembrie 1918 se specific@
faptul c@ trupele armatei regale române au ocupat ora}ul Cluj-Napoca ca urmare a
116
dispozi]iilor Puterilor Antantei }i numai pentru a asigura ordinea statal@ }i siguran]a

personal@ }i material@ a locuitorilor.
Iar punctul 3 al comunicatului respectiv sus]ine ca în concordan]@ cu prevederile
armisti]iului, toate institu]iile de stat, administrative, comunale etc. î}i vor continua
activitatea potrivit legisla]iei }i reglement@rilor aflate în vigoare la acea dat@.
Prevederile armisti]iului sunt obligatorii pentru România }i, evident, pentru to]i
românii care, în urma deciziei de la Alba Iulia se consider@ ca cet@]eni ai României.
Dar chiar }i în cazul în care nu s-ar aplica prevederile armisti]iului încheiat cu
Puterile Aliate, }i am lua în considerare doar acordurile interna]ionale, solicit@rile
Consiliului Dirigent Român din Sibiu, nu au nici o baz@ juridic@ deoarece:
Potrivit reglement@rilor impuse de conven]ia de la Haga – ratificat@ de legea XLIII-1913
– respectiv, de art. XLIII – care constituie una din anexe, acceptat@ }i de regele României
– ocupantul exercit@ puterea în teritoriul ocupat în conformitate cu legisla]ia aflat@ în vigoare;
art. 45 interzice ocupantului s@ sileasc@ popula]ia care locuie}te pe teritoriul ocupat s@
depun@ jur@mânt de credin]@ fa]@ de ocupant. Prin urmare, aceste prevederi se aplic@ }i
în cazul trupelor armatei regale române, care se g@sesc în Cluj ca trupe ocupante.
Prin urmare, pân@ când legile care vor fi legiferate în cadrul statelor create de
c@tre tratatul de pace, legi care s@ ]in@ cont de tratatele de pace, nu vor anula
prevederile }i obligativitatea jur@mântului depus de func]ionarii maghiari fa]@ de statul
maghiar, m@ v@d nevoit s@ calific drept nelegale, toate ini]iativele care urm@resc
preluarea judec@toriilor aflate sub jurisdic]ia mea }i care i-ar obliga pe func]ionarii
care activeaz@ în cadrul corpului juridic s@ încalce jur@mântul de fidelitate }i prin
aceasta s@-i despart@ de statul maghiar.
Întrucât chestiunea depunerii jur@mântului de fidelitate este în acela}i timp }i o
problem@ de con}tiin]@, eu nu am dorit s@ influen]ez pe nimeni în ceea ce prive}te
depunerea/nedepunerea jur@mântului }i astfel, în aceast@ chestiune, fiecare judec@tor
}i func]ionar din aparatul juridic trebuie s@ se pronun]e individual.
De consecin]ele care vor rezulta în urma acestei proceduri sunt r@spunz@tori cei
care ne oblig@ s@ pred@m puterea.
Dup@ citirea acestei declara]ii, judec@torul Nyírõ Géza – în calitate de adjunct al
pre}edintelui consiliului Cur]ii de Apel, declar@ c@ î}i însu}e}te punctele de vedere
exprimate în cadrul declara]iei anterioare.
Dr. Pop Iulian nu ia la cuno}tin]@ declara]ia citit@ – el nu recunoa}te prevederile
acordului de armisti]iu, deoarece nu au fost reprezenta]i la discu]ii – }i solicit@ pre}e-
dintelui de consiliu al Cur]ii de Apel, Pozsoni Antal, s@ p@r@seasc@ cl@direa.
Pre}edintele de consiliu al Cur]ii de Apel, Pozsoni Antal, a solicitat comanda-
mentului for]elor armate prezentarea împuternicirii prin care se permite aplicarea
for]ei. Dr. Pop Iulian declar@ c@ nu este obligat s@ prezinte o asemenea împuternicire
dar, în acest, sens, face referiri la prevederile ordonan]ei emise de c@tre Consiliul
Dirigent român din Sibiu, care reglementeaz@ }i problema utiliz@rii for]ei.
Pozsoni Antal declar@ c@ nu este dispus s@ p@r@seasc@ – de bun@ voie – cl@direa.
În aceste condi]ii, dr. Pop Iulian ordon@ intrarea jandarmilor care l-au înso]it }i declar@
117
GHEORGHE IANCU
c@ îl îndep@rteaz@ pe numitul pre}edinte de consiliu al Cur]ii de Apel prin folosirea

for]ei aflat@ la dispozi]ie.
Ca urmare a faptului c@ o unitate a voluntarilor regali români a ocupat intr@rile
în cl@direa Cur]ii de Apel, iar jandarmii români au ocupat incinta cl@dirii }i }i-au f@cut
apari]ia în biroul s@u, pre}edintele de consiliu al Cur]ii de Apel, Pozsoni Antal }i
adjunctul s@u Nyírõ Géza, cedând for]ei – au p@r@sit cl@direa.
Procesul verbal a fost încheiat în 2 exemplare, unul r@mânând la pre}edintele de consiliu
al Cur]ii de Apel, Pozsoni Antal, iar al doilea exemplar a fost preluat de dr. Mic}a Pompeius.
s.s. Pozsoni Antal – pre}edintele de consiliu al Cur]ii de Apel; s.s. Nyirõ Géza –
adjunctul pre}edintelui de consiliu al Cur]ii de Apel; s.s. dr. Sobonya Béla – secretar
al pre}edintelui Cur]ii de Apel; s.s. dr. Pompeius Mic}a – pre}edintele Cur]ii de Apel;
s.s. dr. Iulian Pop – primar; s.s. dr. Emil Dandea – secretar primarial.
Curtea de Apel Cluj, Arhiva, fondul Curtea de Apel Cluj, Prezidiale Inv. 375/
1919, dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.
2. Proces-verbal
luat la Curtea de Apel din Cluj, în 27 Februarie/12 Martie 1919, despre depunerea
jur@mântului oficios a consilierului la Curtea de Apel, dr. Iuliu Popescu.
Prezen]i fiind subscri}ii:
Dr. Iuliu Popescu se prezint@ }i se roag@, ca privitor la c@l@toria imediat@, ce are
s@ o fac@ în afacerea sa privat@, - s@ depun@ jur@mântul oficios f@r@ amânare.-
Neputându-se convoca }edin]a plenar@, din cauza absen]ei consilierilor }i a nota-
rului de senat, - dr. Iuliu Popescu a depus jur@mântul oficios, prescris în ordonan]a
Consiliului Dirigent Român Resortul Justi]iei, Nr. 121-1919. just. §-il 4, în mâna
pre}edintelui Cur]ii de Apel.-
s.s. dr. Pompei Mic}a., pre}edintele Cur]ei de Apel, s.s. Gavril Fülep, s.s. dr. Iuliu
Popescu.
Dosar 2.
3. Proces-verbal
luat la Curtea de Apel din Cluj, în 28 Faur/13 Martie 1919, despre depunerea
jur@mântului oficios a procurorului general dr. Alexandru Pop }i a consilierului de
la Curtea de Apel, Gustav Haupt.
Se prezint@ dr. Alexandru Pop, noul numit procuror general lâng@ Curtea de Apel
}i se roag@, c@ privitor la c@l@toria urgent@ ce are s@ o fac@, - s@ depun@ jur@mântul
oficios f@r@ amânare. -
Din cauza absen]ei consilierilor noui numi]i, neputându-se convoca o }edin]@
plenar@, îns@ fiind de fa]@ }i consilierul Gustav Haupt, fostul judec@tor de tabl@ }i pân@
acum, - ambii au depus jur@mântul oficios prescris în ordonan]a nr. 121.§.4, în mâna
subscrisului pre}edinte de la Curtea de Apel.-
118
s.s. dr. Pompei Mic}a, pre}edintele Curtei de Apel, s.s. dr. Ioan Pordea, notar,
s.s. dr. Alexandru Pop, s.s. Gustav Haupt.
Dosar 2.
4.
Pre}edintele Cur]ii de Apel Cluj. –
1 con. 2 pres.
1919
Domnule Ministru,
Pe baza ordonan]ei ad 121-1919, just. Am onoare a V@ raporta urm@toarele:

La 26 Februarie/11 Martie/a.c. preluând oficiul presidial conform con]inutului
procesului verbal al@turat sub 1./., numai decât am convocat }edin]a plenar@ cu
observarea c@ absen]a nemotivat@ echivaleaz@ cu denegarea jur@mântului. –
La }edin]a plenar@ îns@ – afar@ de consilierul Gustav Haupt – nimenea nu s-a
prezintat, - ba chiar }i subscrierea convoc@rei cu to]i au denegat-o, înaintând spre
su}ternere declara]iunea de subt 2./. care este subscris@ din partea tuturor judec@torilor
absen]i – afar@ de pre}edintele George Weer, care de 8 luni e greu bolnav }i de magistra]ii
dr. Adrian Nyister }i dr. Iosif Szepsi, cari asemenea de timp mai scurt sunt bolnavi. –
Prin urmare despre actul deneg@rei jur@mântului nu s-a putut lua proces verbal. –
Magistra]ii Gustav Haupt, precum noul numit dr. Iuliu Popescu, tot a}a }i procurorul
general dr. Alexandru Pop au depus jur@mântul prescris în ordonan]a Nr. 121, § 4. –
dup@ cum arat@ procesele verbale al@turate sub 3 }i 4./. încheiate despre actul acesta. –
Consilierii noui numi]i dr. Andrei Pop }i Sever Barbura înc@ nu s-au prezintat. –
Func]ionarii subalterni / notari de senat }i cel@lalt personal / înc@ au înaintat 2
declara]iuni acludate sub 5 }i 6../., declarându-se }i verbal tot în sensul scrisoarei lor,
ba chiar }i servitorii au luat ]inut@ asemenea cu toate c@ le-am accentuat la to]i
urm@rile a pa}ului acesta nesocotit.
Dintre ofician]ii subalterni ca bolnavi sunt absen]i Francisc Czucza }i Béla Hadházi
primoficiali, mai departe Béla Oláh urnist, iar@ dintre servitori tot din cauza morbului
Ioan Gál. –
Preluarea economic@ este în curgere. – Despre încheierea acesteia raportul separat
va urma. – Personalul vechi la preluarea economic@ dup@ insistare energic@ ne st@ la
dispozi]ie. –
Fiind f@r@ personal, am fost silit s@ substituez 1, la un post de notar de senat }i
totodat@ secretar presidial provizoriu pe dr. Pavel Cri}an notar la Tribunalul din Cluj;
2., la un alt post de notar de senat pe dr. Ioan Pordea practicant tot la Tribunalul
din Cluj; 3., la postul de director pe Ioan Vod@ primoficial de procuratur@ general@
în pensiune, locuitor din Cluj. –
La alte posturi pân@ acuma nu s-au aflat reflectan]i. –
V@ rog Dle Ministru, binevoi]i, cu l@sarea la loc a înt@ri dispozi]iile acestea ale
mele, respective pe susnumi]ii a-i denumi definitiv }i totodat@ a-mi da permisiune
spre întregirea personalului pân@ la num@rul neîncunjurat de lips@. –
119
GHEORGHE IANCU
Am onoare a înainta competin]a la un post de consilier la Curtea de Apel a lui

Alexandru Ancean jude cercual în pensiune din Gherla, subt 7./. cu p@trimea cea mai
c@lduroas@, deoarece pe suplicantele nu numai din veste, f@r@ }i din esperin]@ proprie
ca judec@tor bun l-am cunoscut. –
De 2 senate dintr-un ceput necondi]ionat vom avea lips@ }i acestea numai prin
numirea înc@ a unui consilier se vor putea creia.–
Remânând din tot personalul numai un consilier, Gustav Haupt, conspectul al
ofician]ilor actuali nu s-a mai f@cut, îns@ prin aceasta raportez, c@ numitul de}i înc@
nu deplin, dar vorbe}te române}te, de prezent e în clasa VI gradul al doilea, are so]ie
}i 3 copii, are mai departe anual 7200 cor. adaos familiar dup@ 4 membri / 3 copii
}i so]ia / }i în fine 1800 cor. bani de cortel. –
Primi]i V@ rog Domnule Ministru expresia sincer@ a deosebitei mele stim@ }i
considera]ie. –
Cluj, la 28 Februarie/13 Martie/1919. – s.s. dr. Pompei Mic}a
Dosar 2.
TRIBUNALUL SIBIU
5.
Nr.1919.El.V.A.80.
Proces-verbal
Încheiat la Sibiu în cl@direa tribunalului, la data de 4 martie 1919.

Au fost prezen]i:
În biroul adjunctului pre}edintelui de tribunal Klie Antal s-a prezentat Munteanu
Iuliu – persoan@ cunoscut@ personal de c@tre adjunctul pre}edintelui de tribunal, care,
ar@tând documentul nr. 121/1919, eliberat de Dr. Aurel Laz@r, }eful resortului justi]iei
din cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu, prin care fusese numit pre}edintele
tribunalului din Sibiu, i-a solicitat adjunctului pre}edintelui de tribunal s@ predea
conducerea tribunalului.
Adjunctul pre}edintelui de tribunal a refuzat s@ predea conducerea institu]iei,
motivând c@, în virtutea armisti]iului încheiat cu Puterile Aliate, administra]ia civil@
r@mâne sub conducerea guvernului maghiar, astfel c@ Consiliul Dirigent Român nu
se poate amesteca în administra]ia statului maghiar.
Munteanu Iuliu i-a atras aten]ia numitului adjunct al pre}edintelui de tribunal în sensul
c@, în cazul refuzului, în conformitate cu instruc]iunile primite, va fi nevoit s@ ia în considerare
interven]ia prefectului }i, pe baza dispozi]iilor acestuia, eventuala folosire a for]ei.
Cu atât mai mult cu cât, în momentul actual, în Sibiu, puterea se afl@ în mâna
Consiliului Dirigent.
Ca urmare a men]ion@rii posibilit@]ii recurgerii la for]@, adjunctul pre}edintelui de
tribunal a declarat c@ este dispus s@ predea, în aceste condi]ii, conducerea institu]iei,
iar procesul de predare/primire s-a efectuat dup@ cum urmeaz@:
120
Adjunctul pre}edintelui de tribunal Klie Antal pred@;

I.Cl@direa tribunalului cu cele 100 de camere;
II.Întreaga înzestrare a cl@dirii, pe baza listelor de inventar, cu excep]ia obiectelor
rechizi]ionate de autorit@]ile române }i armata român@ în schimbul chitan]elor }i a
proceselor-verbale;
III.Arhivele, c@r]ile funciare, bibliotecile, camera unde se p@streaz@ corpurile delicte
împreun@ cu acestea, cantitatea de lemne nefolosit@ / aproximativ 16-17 stânjeni, 21
stânjeni în conformitate cu actele doveditoare au fost împrumutate biroului Dr. Romul
Boil@ – resortul transporturilor – birou care se afl@ la etajul II în cl@direa tribunalului /,
cantitatea de lemne nefolosit@ / aproximativ 7-8.000 kg./.
1.contabilitatea birourilor
a. rubricile 1-37 – încas@ri - 39.500 coroane, 90 filleri
b. rubricile 1-106 – pl@]i - 38.766 coroane, 35 filleri
c. suma r@mas@ 734 coroane, 55 filleri
2.contabilitatea diurni}tilor
a. rubricile 1-16- încas@ri - 14.233 coroane, 69 filleri
b. rubricile 1-17 – pl@]i - 14.233 coroane, 69 filleri
c. suma r@mas@ -
3.contabilitatea deplas@rilor
a. rubricile 1-13 – încas@ri - 7.624 coroane, 76 filleri
b. rubricile 1-16 – pl@]i – 7.545 coroane, 76 filleri
c. suma r@mas@ 79 coroane
4.contabilitatea hainelor de lucru
a. rubricile 1-4 - încas@ri – 1.216 coroane, 64 filleri
b. rubricile 1-14 – pl@]i – 466 coroane, 64 filleri
c. suma r@mas@ 750 coroane
5. Tariful privind înfiin]area firmelor, sub rubricile 1, 2, 3, 4, 5, 6,/1919, 86/1918,
2, 8, 9, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 19, 21, 24, 25, 27, 28/1919 – s-au încasat 36 coroane.
6. Registrul de depuneri: rubrica 37/1914 – 600 coroane; rubrica 102/1914 – 6
coroane, 80 filleri; rubrica 13/1915 – 1.200 coroane; rubrica 32/1915 – 90 coroane;
rubrica 40/1915 – 200 coroane; rubrica 41/1915 – 270 coroane; rubrica 33/1916 –
554 coroane, 21 filleri; rubrica 22/1917 – 113 coroane; rubrica 43/1917 – 10 coroane;
rubrica 71/1917 – 9 coroane, 42 filleri; rubrica 16/1918 – 191 coroane, 80 filleri;
rubrica 17/1918 – 12 coroane; rubrica 26/1918 – 450 coroane; rubrica 46/1918 –
1.800 coroane; rubrica 75/1918 – 1.200 coroane; rubrica 86/1918 – 3 coroane, 20
filleri; rubrica 88/1918 – 1 ceas cu lan] }i 2 coroane, 72 filleri; rubrica 102/1918 –
portmoneu imita]ie de piele neagr@ }i 310 coroane, 88 filleri; rubrica 103/1918 – 200
coroane; rubrica 106/1918 – 5.590 coroane; rubrica 107/1918 – 542 coroane }i 123
lei; rubrica 109/1918 – 600 coroane }i 1 lan] sub]ire de aur; rubrica 114/1918 – 1
pereche de cercei din por]elan, 1 verighet@, 70 coroane; rubrica 117/1918 – 440
coroane; rubrica 119/1918 – 10 coroane; rubrica 121/1918 – 120 coroane; rubrica
122/1918 – 84 coroane, 50 filleri; rubrica 123/1918 – 92 coroane; rubrica 124/1918
– 62 coroane, rubrica 125/1918 – 32 coroane, 45 filleri; rubrica 126/1918 – 230 m@rci,
121
GHEORGHE IANCU
75 bani, 34 lei }i 1 cec de 15.000 coroane; rubrica 6/1919 – 87 coroane; rubrica 7/

1919 – 1 foaie de contabilitate; rubrica 9/1919 – 39 coroane; rubrica 10/1919 – 120
coroane; rubrica 11/1919 – 70 coroane; rubrica 13/1919 – carnet de economii cu
suma de 150 coroane; rubrica 14/1919 – 6.035 coroane.
7. Pred@ seiful de bani, dou@ chei originale }i dou@ de rezerv@, lista cu personalul
tribunalului, registrul de contabilitate al casieriei, cele aproximativ 2.300 foi de infor-
mare aflate în seif, adeverin]ele, contractele de închirieri referitoare la judec@toriile de
ocol din S@li}te, Sebe}, Miercurea Sibiului }i Nochrich. Pred@ corpurile delicte.
s.s. Munteanu Iuliu, pentru primire, s.s. Klie Antal, pentru predare, s.s. Székely
Antal, grefier.
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.
6.
Prezidiul tribunalului Sibiu
Nr.1919.Pres.V.A.80.
Onorat {ef al Justi]iei,
Al@turat sub ./. am onoare a sub}terne un exemplar a protocolului despre

preluarea tribunalului Sibiu, totodat@ raportez c@ judec@torul denumit la tribunalul
local, Dr. Octavian Zaharia, în 1 martie }i judec@torul denumit la judec@toria de ocol
Nochrich, în 4 martie a.c., au depus jur@mântul normat în § 4. a ordonan]ei DVoastre.
Sibiu, la 1919, 4 martie st.n.
Cu respect,
s.s. Iuliu Munteanu pre}edinte
Dosar 2.
TRIBUNALUL CLUJ
7.
Proces-verbal
Încheiat la Cluj, în data de 11 martie 1919 orele 10, în cl@direa tribunalului din
Cluj.
Subiect:
Preluarea conducerii tribunalului.
Î}i fac apari]ia: Dr. Nestor Lauren]iu, în calitate de pre}edinte al tribunalului din
Cluj, numit de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu; Dr. Utalea Octav, în calitate
de prefect }i trimis al prefecturii jude]ului Cluj }i Marian Virgil.
Dr. Nestor Lauren]iu îi comunic@ pre}edintelui tribunalului – Dr. Ternovszky Béla
– c@ are instruc]iuni din partea Consiliului Dirigent Român de a prelua conducerea
122
tribunalului, ar@tând decizia nr. 121/1919 a Consiliului Dirigent Român din Sibiu,
datat@ 8 februarie 1919 }i solicit@ pre}edintelui tribunalului s@-i predea conducerea
institu]iei.
Pre}edintele tribunalului, Dr. Ternovszky Béla declar@ c@ nu recunoa}te dreptul
de a emite dispozi]ii }i decizii al Consiliului Dirigent Român din Sibiu, deoarece, în
conformitate cu prevederile acordului de armisti]iu semnat cu Puterile Aliate, admi-
nistra]ia }i justi]ia r@mân subordonate guvernului maghiar pân@ la decizia final@ a
Conferin]ei de pace. De asemenea, face referire la articolele 43 }i 44 ale conven]iei
de la Haga din 1913, potrivit c@rora trebuie respectate legile care sunt în vigoare în
]ar@. Ca urmare, refuz@ s@ predea conducerea tribunalului.
Dr. Nestor Lauren]iu solicit@ prefectului Utalea Octav s@ pun@ în aplicare decizia
Consiliului Dirigent Român din Sibiu.
Prefectul Dr. Utalea Octav solicit@, înc@ o dat@, pre}edintelui tribunalului, Dr.
Ternovszky Béla predarea conducerii tribunalului, în caz contrat fiind nevoit s@ apeleze
la folosirea for]ei.
Pre}edintele tribunalului, Dr. Ternovszky Béla declar@ c@ va da curs solicit@rii de
a preda conducerea tribunalului doar în cazul folosirii for]ei armate.
La dispozi]ia prefectului, Dr. Utalea Octav, în cl@direa tribunalului }i-a f@cut
apari]ia o patrul@ militar@; în urma acestui fapt, pre}edintele Dr. Ternovszky Béla
declarând c@, în urma folosirii for]ei, este silit s@ predea conducerea tribunalului
Dr.ului Nestor Lauren]iu.
Dr. Nestor Lauren]iu preia conducerea tribunalului.
În vederea execut@rii pred@rii am@nun]ite, pre}edintele tribunalului, Dr. Ternovszky
Béla, îl desemneaz@ pe directorul administrativ Simon Antal.
Acest proces-verbal a fost încheiat în dou@ exemplare originale, un exemplar a
fost înmânat Dr.ului Ternovszky Béla, al doilea Dr-ului Nestor Lauren]iu.
Procesul-verbal a fost încheiat }i semnat.
s.s. Dr. Lauren]iu Nestor, s.s. Dr. Utalea Octav, s.s. Virgil Marian, s.s. Dr. Ternovszky
Béla, s.s. Dr. Grois László.
8.
Domnule Ministru,
[11 martie 1919]
Conform ordinului Nr. 121/1919 Just. Pr., am onoare a V@ raporta c@ m-am

prezentat în 11 l.c. la sediul tribunalului Cluj }i am preluat conducerea acestui tribunal.
Procesul-verbal redactat cu aceast@ ocazie Vi-l a}tern sub A.
Fiindc@ fostul prezident, corpul judec@toresc, cum }i func]ionarii subalterni au
p@r@sit imediat dup@ aceast@ preluare edificiul tribunalului }i fostul prezident mi-a
denegat cererea de a convoca el o }edin]@ plenar@, am convocat eu pe judec@tori,
prin circulara aclus@ sub ad. B., pentru a doua zi, 12 l.c., la 9 ore a.m., iar pe notari
123
GHEORGHE IANCU
}i ceilal]i func]ionari subalterni }i servitori pe 10 ore a.m., a aceleia}i zile, în scop de

a le comunica Decretul Nr. 1 }i ordonan]a nr. 121/1919 Just. Pr., cum }i a le lua
jur@mântul oficial, respectiv, declara]ia solemn@. Aceste convoc@ri îns@ n-au avut
rezultatul dorit, de vreme ce nici judec@torii, nici cel@lalt personal, nu s-au prezentat,
f@r@ mi-au trimis la birou prin un servitor declara]iile acluse aci sub B, C, D.
A trebuit astfel s@-mi câ}tig convingerea c@ procedura este la fel ca cea de la
Curtea de Apel, a fost pus@ la cale }i organizat@ chiar.
Corpul judec@toresc la tribunal const@ din 18 membri, din care 10 membri au
fost activi /care se pot vedea din circulara ad. B./, apoi 4 membri concedia]i }i 4 care
nu s-au prezentat înc@ dup@ serviciul militar. Unul dintre judec@torii concedia]i mi-a
trimis prin po}t@, ulterior, declara]ia, aclus@ sub E.
În acest fel am r@mas f@r@ nici un judec@tor }i absolut f@r@ nici un fel de personal
subaltern. Între servitori am descoperit îns@ 2 români, dintre care unul, Teodor Tolan,
s-a angajat s@-mi fac@ serviciul de curier la po}t@ }i în cancelarie, dar nici acesta nu
e aplicat deocamdat@ s@ depun@ jur@mântul ori declara]ia solemn@, procedându-se
la terorismul colegilor s@i de care, om mai b@trân fiind }i familist, se vede c@ duce
fric@. Aceast@ team@ e atât de mare încât, interogându-l s@-mi comunice numele
acestor terorizatori, s-a cufundat într-un mutism complet.
Începând cu ziua de 12 l.c., fac preluarea depozitelor, materialului }i inventarierea,
care lucrare va mai dura vreo 6-8 zile, în acest r@stimp sper s@ soseasc@ }i judec@torii
români numi]i aici.
Deocamdat@ pân@ azi, 14 martie n. seara, n-a sosit înc@ nici unul dintre domnii
judec@tori, ba chiar Dr. Fene}anu, care a fost numit în prezen]a mea la Sibiu /8 l.c./ din
partea Dlui Ministru, ca notar la acest tribunal, înc@ nu s-a prezentat pân@ acum la serviciu.
Sub for]a împrejur@rilor }i în co-în]elegere cu Dl prefect al Cur]ii de Apel, am
suspendat toate pertract@rile pe durat@ de 14 zile }i, pân@ atunci, îns@, primesc po}ta,
cereri }i acte care sosesc, iar în lipsa unui judec@tor de instruc]ie am f@cut interimal
tot eu }i acest serviciu – rog, îns@, s@ binevoi]i a designa }i îns@rcina cu aceste agende
pe unul dintre judec@torii noi numi]i.
Totodat@, V@ rog, Domnule Ministru, a-mi asigura la perceptoratul de aici o sum@
care pentru relutul cancelariei, diurni}tilor etc., dup@ ce în cassa preziden]ial@ nu s-au
g@sit decât 4 cor., 0,6 fil., ceea ce înc@ denot@ c@ preluarea tribunalului a fost
a}teptat@ }i predarea lui bine preg@tit@, aceasta se vede }i din marea restan]@ a
proceselor nerezolvate, fapt care dovede}te ca judec@torii pleca]i }i-au neglijat de luni
de zile referada.
De asemenea, V@ mai rog a dota cancelaria prezinde]ial@ cu o colec]ie din gazeta
oficial@, cum }i cu Decretele, Regulamentele }i Ordonan]ele care privesc justi]ia.
În sfâr}it, V@ rog s@ m@ autoriza]i ca }i pân@ când vor intra func]ionarii subalterni
regula]i în serviciu, s@ pot angaja interimal tineri ori studen]i universitari pentru
serviciul de grefieri }i copi}ti etc., c@ci cu timpul sper totu}i s@ se g@seasc@ unii din
fo}tii func]ionari care vor reveni în serviciu.
124
Acestea ar fi asupra c@rora V@ pot raporta în acest moment, celea cuprinse în

punctul 1 din interogatoriul Ordinului nr. 121/1919 just. Pr. au devenit f@r@ obiect,
asemenea celea din punctul 5 despre care altcum am vorbit mai sus. Asupra celor
cuprinse în punctele 2-4 voi raporta am@nun]it îndat@ ce voi ispr@vi preluarea }i
inventarierea care mai este înc@ în curgere }i îndat@ ce voi avea timpul fizic necesar
s@ controlez arhiva, eviden]ele }i diferitele referade. Sper îns@ s@ o fac cu proximul
curier din s@pt@mâna viitoare.
Pe notarii publici, translatori, exper]i }i executori îi voi provoca mâine la depunerea
jur@mântului, neavând pân@ acum nici m@car un copist }i fiindu-mi posibil chiar }i copierea
acestui raport numai împrumutând o for]@ din cancelaria prefecturei ora}ului Cluj.
V@ salut, Domnule Ministru, }i r@mân al Dvoastr@ devotat: s.s. Dr. Lauren]iu
Nestor, prezidentul tribunalului Cluj.
Dosar 2.
TRIBUNALUL ALBA IULIA
9.
Proces-verbal
Încheiat la Alba Iulia, în data de 13 martie 1919, în }edin]a consiliului tribunalului.

Sunt prezen]i:
Constantinescu Victor – pre}edintele tribunalului, Korinszky Gyõzõ – judec@tor,
împuternicit cu titlul de consilier la Curtea de Apel, Jakab János, Muntean Sempronius
– judec@tori, din partea procuraturii, Dániel Imre – procuror }ef, Szentkirályi Miklós –
procuror de stat, din partea judec@toriei de ocol, judec@torii de ocol Zakariás Gyula }i
Dr. Nagy Miklós.
Pre}edintele tribunalului, Constantinescu Victor, le aduce la cuno}tin]@ celor
prezen]i faptul c@ Consiliul Dirigent Român din Sibiu l-a numit în fruntea tribunalului
din Alba Iulia }i c@ a preluat aceast@ func]ie începând cu ziua de ast@zi. Dup@ aceea,
le comunic@ Decretul Consiliului Dirigent Român nr. 1 din 24 ianuarie 1919 }i dispozi]ia
nr. 121/1919 emis@ pe baza deciziei amintite }i solicit@ celor prezen]i depunerea
jur@mântului de fidelitate.
Consilierul la Curtea de Apel, Korinszky Gyõzõ a refuzat s@ depun@ jur@mântul
de fidelitate, în sprijinul refuzului s@ aducând urm@toarele argumente:
„Nu poate depune jur@mântul, deoarece acest lucru îi este interzis de autorit@]ile
superioare; deoarece acest lucru îi este interzis }i prin decizia adoptat@ de consiliul
tribunalului; deoarece îi este interzis s@ depun@ jur@mântul pe Constitu]ia României
a}a cum reiese din decizia din 24 ianuarie 1919 a Consiliului Dirigent Român din
Sibiu, care, la rândul ei, face referire la paragraful 45 al legii 43 din 1913; deoarece,
în conformitate cu decizia din 24 ianuarie 1919 care face referire la legile IV din 1869
}i XVII din 1891, el nu este obligat s@ depun@ jur@mântul decât în a 30-a zi de la
primirea actului de numire în func]ie; deoarece nu i-am pus la dispozi]ie actul de
125
GHEORGHE IANCU
numire în func]ie; deoarece la întrebarea categoric@ a dlui Constantinescu Victor nu

i-a putut r@spunde nimic în ceea ce prive}te legile române}ti privind drepturile b@ne}ti
}i pensionarea judec@torilor }i astfel ar ajunge într-o situa]ie nesigur@; deoarece,
conform celor afirmate de dl Constantinescu, Consiliul Dirigent Român din Sibiu a
anulat dreptul de mutare al judec@torilor }i astfel s-a creat o bre}@ atât de mare în
privin]a independen]ei judec@torilor, încât îi va fi imposibil s@ judece calm }i nep@rti-
nitor; deoarece consider@ c@ depunerea jur@mântului intr@ în contradic]ie cu con}tiin]a
sa. Ca urmare, el nu mai dore}te s@ continue s@ activeze ca judec@tor. De asemenea,
el refuz@ s@ ia la cuno}tin]@ declara]ia domnului Victor Constantinescu potrivit c@reia
cei care refuz@ s@ depun@ jur@mântul vor fi disponibiliza]i din func]iile lor f@r@ a avea
dreptul de a primi pensie, deoarece el nu este func]ionarul guvernului român, astfel
c@ guvernul român nu are dreptul de a-l disponibiliza”.
Judec@torul Jakab János aprob@ întrutotul cele afirmate de consilierul la Curtea
de Apel Korinczky Gyõzõ }i declar@ c@ refuz@, la rândul s@u, depunerea jur@mântului.
Din partea judec@toriei de ocol, judec@torii Zakariás Gyula }i Dr. Nagy Miklós
declar@, de asemenea, c@ refuz@ s@ depun@ jur@mântul de fidelitate.
Procurorul }ef Dániel Imre, în afar@ de cele expuse de consilierul la Curtea de Apel
Korinczky Gyõzõ, puncte de vedere pe care }i le-a însu}it, aduce }i alte argumente în
sprijinul refuzului s@u de a depune jur@mântul, }i anume: deoarece el nu recunoa}te
autoritatea Consiliului Dirigent Român din Sibiu; deoarece, în conformitate cu
prevederile armisti]iului cu Puterile Aliate administra]ia r@mâne în subordinea
guvernului maghiar pân@ la luarea unei decizii finale; deoarece, în conformitate cu
paragraful 45 al legii XLIII din 1913 (acord interna]ional semnat }i de reprezentantul
statului român): „Se interzice constrângerea popula]iei din teritoriile ocupate de a
depune jur@mânt de credin]@ puterii inamice”; deoarece }i convingerile religioase îi
interzic s@ depun@ un nou jur@mânt, atâta timp cât guvernul maghiar nu îi elibereaz@
de obliga]ia jur@mântului depus; deoarece, pân@ la decizia final@ privind apartenen]a
Transilvaniei care va fi luat@ la conferin]a de pace, este obligat s@ respecte jur@mântul
de credin]@ depus în fa]a guvernului maghiar.
Procurorul de stat Szentkirályi Miklós declar@ c@ este întrutotul de acord cu
argumentele expuse de c@tre procurorul }ef Dániel Imre }i, prin urmare, nu va
depune sub nici o form@ jur@mântul.
Judec@torul Muntean Semproniu declar@ c@ depune jur@mântul cu bucurie.
Consilierul la Curtea de Apel Korinczky Gyõzõ aduce, în mod oficial, la cuno}tin]@
c@ pre}edintele tribunalului Jakabffy Pál se afl@ bolnav în Timi}oara iar judec@torul
Dr. Kemény István, de asemenea bolnav, este internat la clinica din Cluj.
Judec@torul Dr. Frölich Gyula se afl@ într-un loc necunoscut }i se afl@ în concediu
de odihn@ pân@ la data de 19 martie.
Judec@torii Debreczeny József }i Dr. Fellner József s-au deplasat ast@zi la Aiud,
fiind în concediu, în sfâr}it, judec@torul Pre}ia Romulus se afl@ acas@, fiind bolnav.
126
Adjunctul conduc@torului judec@toriei de ocol, judec@torul de ocol Zakariás Gyula

informeaz@ c@, conduc@torul judec@toriei de ocol, judec@torul de curte de apel Szigethy
István, se afl@ cu probleme familiale în Cluj.
Cu aceasta s-a citit, aprobat }i semnat procesul verbal.
s.s. Constantinescu Victor – pre}edinte; s.s. Barbul – grefier; s.s. Korinsky Gyõzõ;
s.s. Dániel Imre; s.s. Szentkirályi Miklós; s.s. Jakab János; s.s. Zakariás Gyula; s.s.
Dr. Nagy Miklós; s.s. Semproniu Muntean.
Procesul-verbal a fost continuat în data de 14 martie 1919.
{i-au f@cut apari]ia judec@torii Debreczeny József }i Dr. Fellner József, c@rora
pre}edintele tribunalului le-a adus la cuno}tin]@ decizia nr. I a Consiliul Dirigent
Român }i dispozi]ia 121/1919 J.M. }i, ulterior, le-a solicitat depunerea jur@mântului
de fidelitate.
Judec@torii Debreczeny József }i Dr. Fellner József au declarat c@ refuz@ depunerea
jur@mântului, argumentând c@ motivele refuzului au fost prezentate, înc@ de ieri, de
c@tre consilierul la Curtea de Apel Korinczky Gyõzõ }i procurorul }ef Dániel Imre.
Cu aceasta, dup@ citire, procesul-verbal a fost aprobat }i semnat.
s.s. Constantinescu Victor - pre}edinte; s.s. Barbul – grefier; s.s. Debreczeny
József; s.s. Dr. Fellner József.
10.
Prezidentul tribunalului Alba-Iulia
Nr.-ul I.G.7.Pres.
Domnule Ministru,
În urma ordonan]ei Dvoastre adr. 121/1919 just. }i pe baza îndrum@rilor verbale,

am onoare a V@ raporta în chestiunea prelu@rii tribunalului Alba Iulia, urm@toarele:
În 13 martie a.c., m-am prezentat la sediul tribunalului amintit, unde, îns@, pe
fostul prezident Paul Jakabffy nu l-am aflat, fiind în concediu.
Tribunalul l-am preluat de la judele Victor Korinszky care era încredin]at cu con-
ducerea. Numitul jude a denegat predarea pa}nic@, când, îns@, în urma interven]iei dlui
prefect Dr. Ion Pop, un ofi]er al armatei române, prin punerea mâinii pe um@r, a aplicat
for]a simbolic@, s-a declarat gata de a-mi preda tribunalul }i mi l-a predat.
Despre preluarea tribunalului s-a luat un proces-verbal care este depus în arhiva
prezidial@.
Preluând oficiul prezidial, am convocat pe to]i magistra]ii tribunalului, mai
departe pe procurorii }i magistra]ii de la judec@toria de ocol din localitate, la }edin]@
plenar@ }i, comunicând prezen]ilor preluarea oficiului, le-am dat explic@rile necesare
în modul fixat prin ordonan]a nr. ad. 121/1919 just., le-am comunicat mai departe
dispozi]iile f@cute referitor la noul jur@mânt oficios }i i-am provocat s@ depun@
numaidecât jur@mântul oficios nou.
127
GHEORGHE IANCU
Magistra]ii }i procurorii de na]ionalitate maghiar@, f@r@ excep]ie, au denegat

depunerea jur@mântului nou; denegarea jur@mântului este fixat@ în procesul-verbal
al@turat sub A.
Dup@ cum reiese din procesele-verbale de sub B, C., dl magistrat Semproniu
Muntean, conduc@torul judec@toriei de ocol Alba Iulia, dl. Dr. Gregoriu Gherman,
}efprocurorul judec@toriei Alba-Iulia, dl Dr. Rubin Pati]ia, judec@tor la tribunal, dl Dr.
Eugen Iosif F@rchescu, conduc@torul judec@toriei de ocol Aiud }i, în fine, notarul Dr.
Nicolae Nestor, au depus jur@mântul oficios.
Ce prive}te notarii, practican]ii }i func]ionarii subalterni, executorul din loc., mai departe,
servitorii tribunalului, a judec@toriei de ocol }i a procuraturii, în fine, personalul peni-
tenciarului }i ace}tia – cu excep]ia românilor – au denegat to]i, atât depunerea jur@mântului,
cât }i depunerea declara]iei solemne, declarând c@ nu voiesc a servi mai departe.
Procesele-verbale referitoare la denegarea depunerii jur@mântului se al@tur@ sub
D. }i E.
Procesul-verbal F. arat@ care func]ionari subalterni, servitori }i p@zitori de penitenciar
români au depus jur@mântul.
Dintre magistra]ii }i notarii tribunalului }i ai judec@toriei de ocol se afl@; fostul
prezident Paul Jakabffy în Timi}oara, judec@torul Dr. {tefan Kemény în Cluj }i judec@torul
Romulus Pre}ia în locuin]@ morbo}i, iar judec@torul Dr. Iuliu Frölich, notarii Dr. Albert
Székely, Béla Allesz }i Dr. Eugen Rejöd sunt concedia]i în loc necunoscut. Fostul
conduc@tor al judec@toriei de ocol din localitate, {tefan Szigethy, care cu ocazia
}edin]ei plenare nu se afla în ora}, în epistola sa, al@turat@ sub G., ulterior, înc@
declar@ c@ nu voie}te a depune jur@mântul.
Judec@torului Romulus Pre}ia îi voi prescrie un termen nou, iar pe ceilal]i magistra]i
}i notari, dup@ sosirea lor în localitate, îi voi provoca s@ depun@ jur@mântul.
Terminând procedura prelu@rii tribunalului, înainte de toate, am convocat pe
medicii de tribunal, Dr. Deutsch Mór }i Dr. Csubry Bonifácz, s@ se prezinte la depunerea
jur@mântului, f@cându-i, totodat@ în scris, aten]i, c@ la caz c@ nu se vor prezenta, vor fi
privi]i ca }i când ar denega depunerea jur@mântului.
Medicul de tribunal Dr. Csubry Bonifácz nu s-a prezentat.
Medicul Dr. Deutsch Mór, prezentându-se la timpul prefipt a denegat depunerea
jur@mântului din motivul con]inut în procesul-verbal H. care se al@tur@.
Dup@ ce numi]ii nu mai pot fi l@sa]i în posturile lor, fac propunerea s@ binevoi]i
a-i destitui din post }i a denumi de medici /exper]i/ de tribunal pe dnii Dr. Nicodim
Medrea }i Dr. Cornel D@r@mu}, care ar fi aplica]i a primi aceste posturi.
Despre cele cuprinse în punctele 1-5 ale ordonan]ei mai sus amintite, voi raporta
ulterior.
În fine, al@tur lista acelora care au depus }i care nu au depus jur@mântul nou.
Alba-Iulia, în 19 martie 119. Prezident: s.s. Victor Constantinescu.
Dosar 2.
TRIBUNALUL DEVA
128
11. Proces-verbal
Dresat la Tribunalul Deva de pre}edintele Tribunalului la 28 februarie/13 martie

1919, din prilejul prelu@rii oficiului prezidial.
Prezen]i:
Moise Savu pre}edintele tribunalului, Pap Jenõ judec@tor de tabl@.
Prezentându-m@ la Palatul Justi]iei din Deva, la 10 ore a.m. }i având }tire c@
pre}edintele Tribunalului Dr. Pap Domokos de timp mai îndelungat este morbos
}i absent din oficiu, actualul conduc@tor îns@ este Pap Jenõ, jude de tabl@ }i
pre}edinte substitut, pe care l-am aflat în cancelaria sa }i aducându-i la cuno}-
tin]@ ordinul Consiliului Dirigent, decretul No.1 }i ordonan]a nr.121-1919 J.Pr.
}i c@ eu sunt denumit de pre}edinte la tribunalul Deva, l-am somat s@-mi predea
oficiul prezidial.
La aceast@, Pap Jenõ conduc@torul actual al tribunalului, mi-a r@spuns:
Dup@ contractul de armisti]iu, pe teritoriul ocupat, pân@ la hot@rârea conferen]ei
de pace, administra]ia }i justi]ia r@mân în mâna guvernului maghiar, prin urmare
pre}edinte numai guvernul maghiar poate denumi }i denumriea mea nefiind f@cut@
de guvernul maghiar, nu o recunoa}te de legal@ }i deneag@ predarea tribunalului.
În urma acestei declar@ri categorice am aflat de superflu@ interven]ia faptic@ a
prefectului, astfel i-am comunicat c@ conform ordinului primit, am drept s@ reclam
interven]ia dlui Prefect jude]ean }i eventual s@ uzez de for]a bra]ial@ necesar@, la ceea
ce Pap Jenõ a r@spuns, c@ declara]iunea mea o prive}te de for]@ }i preluarea nu o
poate împiedica.
Dup@ aceasta, Pap Jenõ a declarat mai departe c@ pre}edintele Dr. Pap Domokos
i-a predat conducerea f@r@ inventar }i numai pentru acea e r@spunz@tor, ce dup@
protocolul de preluare de fapt a preluat }i mi-a predat o condic@ a depunerilor prezidiale
(elnöki letétnapló) }i una „Eviden]iarul corpurilor de delict” (Bõnjelek nyilvántartó könyv)
}i 3 depozite. Unul, care este indus în „Elnöki Letétnapló” sub No.26, cu con]inut de 4
cor.04 fileri; 2 depozite introduse în „Bõnjelek nyilvántartó könyve” No.94, cu 623
coroane }i No.95 cu 1536 coroane, care sunt corpus delicti; precum }i 256 coroane 90
fileri, bani gata, care sum@ am aflat-o în cassa Wertheimian@. Din suma aceasta, 208
coroane 84 fil sunt din relutul de c@l@torie, iar 48 coroane 06 fileri din relutul diurni}tilor.
Mi-a predat în fine cheile de la cassa Wertheimian@ în duplicat }i condica „Pénzfelvételi
ellenõrzési könyv”.
Procesul-verbal s-a cetit }i încheiat.
D.c.m.s.
s.s. Savu Moise pre}edinte, Pap Jenõ a denegat subscrierea. s.s. Savu.
Dosar 4.
12.
De la pre}edintele Tribunalului Deva
129
GHEORGHE IANCU
1919. Pres.J.A.1.
Domnule {ef de Resort,
Despre preluarea justi]iei am onoare a v@ face urm@torul raport:

1. Oficiul prezidial l-am preluat în 13 martie 1919 st.n. de la pre}edintele substitut
Pap Jenõ, procesul-verbal al@turat sub 1.
2.Magistra]ii }i amploia]ii unguri to]i au denegat jur@mântul, numai 2 români,
Popa Romulus }i Sântimbrean Valeria, cel dintâi oficial, a doua diurnist@, dintre
servitori Iosif Lupa}, au depus jur@mântul.
F@r@ jur@mânt }i f@r@ promisiune au r@mas }i au f@cut }i fac serviciu Takácsi Béla,
director suprem de cancelarie, Magyari János oficial }i Korondi Miklos, Muntyán
Tamás }i Bozsin Emil, oficial.
Fo}tii servitori au promis c@ r@mân, îns@ ulterior }i-au retras promisiunea }i a}a
angajând al]i servitori români de la 1 aprilie, cu totul c@ au venit }i }i-au oferit serviciile
mai departe, nu i-am mai primit în serviciu, c@ci pe românii nou angaja]i nu i-am
putut delatura. Cererile lor sunt acluse ad 2.
Dintre magistra]i }i ofician]i:
a. Dr. Pap Domokos pre}edinte,
b. Dr. Pálffy Béla judec@tor sunt morbo}i, Pálffy absent din Deva, a fost dus
în Cluj la clinic@, Dr. Pap Domokos e astmatic, nu p@r@se}te locuin]a }i a}a
nu li s-au putut înc@ cere declara]ia.
c. Bertalan Endre judec@tor }i
d. Dr. Tóth Vilmos notar sunt absen]i din Deva în loc necunoscut. Procesele-
verbale luate din prilejul depunerii jur@mântului acluse sub 3-20.
3.Sub 21 aclud un conspect despre fo}tii magistra]i }i impiega]i }i unul despre
aceia, cari în prezent fac serviciu.
Dup@ p@rerea mea e suficient dac@ vom avea 2/3 p@r]i din num@rul celor vechi,
ca s@ ajungem cursul normal.
Tot în conspectul nou se cuprinde }i propunerea mea despre avansare.
4.Sub 22 aclud conspectul general despre circula]ia [actelor] din anul 1918, }i
atât privitor la tribunal, cât }i privitor la toate judec@toriile cercuale.
Din conspectele acestea se vede }i restan]a din 1 ianuarie 1919 }i de atuncia
schimbare esen]ial@ nu s-a f@cut.
5.Este lips@ urgent@ s@ fie denumit înc@ un procuror }i la judec@toriile cu circula]ie
mai mare, înc@ un judec@tor.
6.Am pus mare pond pe acea, ca c@r]ile funduare s@ func]ioneze neîntrerupt }i
aceasta mi-au succes complet, fiindu-mi conduc@torii streini cunoscu]i vechi, cari mai
to]i }i-au început cariera sub conducerea mea, când eram referent la c@r]ile funduare
}i am avut cu ei }i ca judec@tor de comasa]ie atingere neîntrerupt@ }i numai a}a mi-a
succes a-I îndupleca, s@ r@mân@ în serviciu }i pe mai departe cu toat@ presiunea, ce
s-a f@cut asupra lor ca s@ p@r@seasc@ oficiul.
130
Acuma, schimbându-se împrejur@rile, nu mai este team@ c@ ne vor p@r@si }i

românii vor mai ceda din pretensiunile lor exagerate de avansare f@r@ margini.
7.A} afla neap@rat de lips@ s@ cercetez, cum era uzul }i în trecut, toate judec@toriile,
pe câte ori s@ m@ conving personal, cum stau lucrurile }i s@ pot lua m@surile necesare în
fa]a locului, convenind cu to]i amploia]ii }i netezând lucrurile, neajunsurile mai mici.
Notez c@ în jude]ul nostru fiind foarte mult@ mili]ie înainte de ofensiv@, nici telefonul,
nici telegraful nu l-am putut folosi, po}ta înc@ nefunc]ionând regulat din cauza cenzurei,
numai la 3-4 s@pt@mâni ajunge un raport ori provocare la mine, }i nici cita]iunile nu
se pot imanua la timp.
Din cauza aceasta }i raportul prezent îl trimit cu curier în sarcina pau}alului de
c@l@torie.
Tot din cauza aceasta nici tabloul nou al amploia]ilor nu l-am putut prevedea cu
toate datele, c@ci nu mi-au sosit rapoartele care le-am cerut }i judec@torii }efi fiind
mai to]i oameni noi, care administra]ia nu o prea cunosc.
8.M@ rog s@ se fac@ dispozi]ie ca diurnele s@ fie ridicate, ca }i la alte Resorturi,
c@ci în esmisiuni f@r@ pagub@ nime nu poate merge.
9.Orele oficiale s@ fie regulate din centru, a.m. 8-12, d.a. 3-5, c@ci numai înainte
de amiazi, cum au fost la unguri, nu e bine, sufer@ oficiul, fiind amploia]i pu]ini.
10.Raportez mai departe c@ la tribunal toate cauzele în care au fost aresta]i, le-am
revidiat }i pe aresta]i, în cauz@ de mai mic@ importan]@, I-am pus pe picior liber a}a
c@ numai aceia mai sunt în de]inere preventiv@, sau arest de instruc]ie, care într-adev@r
merit@ aceasta.
11.Am mai pus pond deosebit pe aceea, ca procesele de divor] s@ fie pertractate
}i rezolvate a}a c@ acestea sunt toate în curgere.
12.Dr. Petru Stoina primprocurorul fiind cu permisiunea Dlui }ef de resort concediat
pe timpul acesta am încredin]at cu agendele de procuror pe Dr. István. Propun ca dl Dr.
Petru Stoina s@ fie denumit de primprocuror.
13.Propun ca pre}edinte la Judec@toria de arbitri în materie de asigurare a munci-
torilor pe Dr. Virgil Olariu.
14.Judec@tor la judec@toria infractorilor minori la tribunal am fost eu, deocamdat@
pân@ la denumirea unui judec@tor, le voi pertracta cauzele acestea, c@ n-am cui le preda.
15.Jude instructor cine s@ fie, înc@ nu aflu de bine s@ fac propunere, c@ci dac@
ar fi denumit vreun judec@tor cu familie grea, pe acela l-a} propune.
16.Dr. Jean Margita }i Dr. Nicolae Olariu au primit definitiv serviciul de judec@tor,
amândoi au declarat c@ abzic de plenipoten]iile partidelor lor }i pân@ la denumirea unui
judec@tor de ocol, aceste procese sunt sistate (szünettel), amândoi sunt b@rba]i puritani, îi
cunosc de când sunt advoca]i }i de vreo incorectitate în contra lor niciodat@ nu a fost vorb@.
La caz c@ nu am avea al]i judec@tori de ocol, în cauzele acestea, de vor fi urgente,
se poate esmite un judec@tor de la tribunal, care în câteva zile poate pertracta cauzele
acestea. În privin]a aceasta voi face eu dispozi]iile de lips@.
17.În privin]a denumiri diurni}tilor }i servitorilor m@ rog pentru îndrumare. Notez
c@ la Resortul Internelor }i Finan]elor, unde s-au preluat imperiul anterior, mai toate
131
GHEORGHE IANCU
persoanele disponibile au fost angajate }i cu plat@ mai mare ca la Justi]ie, a}a c@

diurni}tii la noi, unde se cer 4 clase medii, la început s@ primeasc@ nu 100, ci 300
de coroane ajutor extraordinar de r@zboi.
M@ tem c@ dac@ r@mâne numai 100 cor. ajutorul în cele 6 luni prime, atunci ne
p@r@sesc.
18.În fine, în cauza mea m@ rog ca s@ fiu denumit în clasa V gr.1, c@ci am 32 de
ani de serviciu, sunt singurul în provincie care dintre români am fost }i sub unguri
în clasa VI. în sensul art. de lege 1891.XVII.§ §26-28 trebuia s@ ajung între pre}edin]i
rangia]i în clasa V. }i azi pierzând comasa]iile }i esmisiunile în cauzele minerilor, am
de fapt mai pu]in venit ca sub regimul unguresc.
19.M@ mai rog s@ se fac@ de urgen]@ dispozi]ie ca po}ta noastr@ s@ nu fie cenzurat@
sau s@ se cenzureze în Deva, fiind aici mai mul]i censori, c@ci la din contr@ toate cita]iile,
rapoartele întârzie, c@ci, cum m-am convins, e lips@ de 4 s@pt@mâni pân@ primesc un
raport pe po}t@ de la judec@toriile de ocol. În edificiul tribunalului în parte }i acuma
mai func]ioneaz@ comandele armatei române.
20.La judec@toria de ocol Pui, Dr. George Ianculovici e pus în clasa VIII. Puiu e
un sat foarte r@u, a}a c@ }i sub unguri numai în cl. VII s-au g@sit judec@tori, m@ rog
s@ fie pus în cl. VII.3, c@ci la cazul contrar ne p@r@se}te }i altu nu avem.
21.Fo}tii magistra]i }i amploia]i vor veni în curând }i se vor îmbia s@ depun@
jur@mântul, m@ rog de îndrumare fa]@ de ei, eu a-}i afla de bine, ca în tot cazul,
separat, fie}tecare s@ cear@ aceasta în o peti]iune }i atunci aceia care merit@, pot fi
primi]i, dar@ numai dup@ hot@rârea Dlui }ef de Resort.
Deva, la 29 aprilie 1919, st.n.s.s. Savu Moise Pre}edinte.
Dosar 4.
TRIBUNALUL TURDA
13.
Proces Verbal
Întocmit la Turda, în data de 13 martie 1919, privind procedura de predare/

primire a tribunalului din Turda.
Judec@torul Farkas Sándor s-au prezentat în biroul pre}edintelui tribunalului din
Turda, Heczey Lajos, în data de 12 martie a.c., ora 10, }i i-a adus la cuno}tin]a sus-
numitului pre}edinte de tribunal c@ a fost numit în func]ia de pre}edinte al tribunalului
din Turda de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu, a prezentat documentul
referitor la aceast@ numire, a comunicat prevederile ordonan]ei nr. 1 a pre}edintelui
Consiliului Dirigent Român, respectiv, ordonan]a }efului resortului justi]iei care are
la baz@ ordonan]a amintit@. A ar@tat în continuare c@ are instruc]iuni în vederea
prelu@rii conducerii tribunalului, cerând predarea acestei institu]ii }i a mai comunicat
c@ în cazul în care sus-numitul pre}edinte al tribunalului din Turda depune jur@mântul
132
de credin]@ va intra în concediu de odihn@ pe termen nelimitat }i se va avea în vedere

pensionarea sau numirea sa într-o alt@ func]ie.
Ca r@spuns, pre}edintele tribunalului Heczey Lajos declar@ c@ el respect@ legisla]ia
care este în vigoare, la care este obligat de jur@mântul depus fa]@ de statul maghiar
}i, prin urmare, nu pred@ de bun@ voie conducerea tribunalului, la care judec@torul
Farkas Sándor îi comunic@ c@, potrivit instruc]iunilor sale, va anun]a prefectul }i va
cere interven]ia acestuia.
Întrucât prefectul nu se afl@ în localitate, a doua zi – 13 martie, ora 9,30 – prefectul
Dr. Chirtop Zosim s-a prezentat în cl@direa tribunalului, înso]it de sublocotenentul
român Mândru Alexandru }i judec@torul Farkas Sándor, sus-numitul prefect solicitând
pre}edintelui tribunalului s@ predea conducerea institu]iei judec@torului Farkas Sándor,
în caz contrar el se va vedea nevoit s@ utilizeze for]a.
Pre}edintele tribunalului, Heczey Lajos, declar@ c@ prin apari]ia reprezentantului
for]elor armate }i prin declara]ia anterioar@ a prefectului, constat@ folosirea for]ei }i,
cedând acesteia, pred@ conducerea tribunalului.
Am încheiat }i semnat procesul-verbal cu men]iunea c@ valorile aflate în admi-
nistrarea pre}edintelui tribunalului }i inventarul tribunalului vor fi efectuate separat.
s.s. Farkas Sándor; s.s. Heczey Lajos; s.s. indescifrabil – grefier.
14.
Consiliul Dirigent Român. Resortul Justi]iei Sibiu
Raportez c@, în 13 martie, am preluat oficiul prezidial de la Heczey Lajos.

Dup@ preluarea prezidiului în scris, am chemat pe to]i juzii la }edin]@ plenar@
pentru depunerea jur@mântului.
I-am provocat }i pe notarii, pe ofician]ii }i pe ceilal]i aplican]i, diurni}ti }i servitori,
dar nici ace}tia nu s-au prezentat înaintea mea, ci juzii, prin pre}edintele lor mi-au
prezentat o declara]iune, asemenea }i câ]iva dintre ofician]i mi-au predat o asemenea
declara]iune. Aceste dou@ declara]ii, cu procesul luat despre preluarea prezidiului,
le-am predat dlui prefect Chirtop Zosim care, chiar în ziua aceea, a plecat la Sibiu,
pentru ca s@ le înainteze la Consiliul Dirigent.
Dintre ofician]i, Iosif Szényi, }i din cauza c@ e morbos, nu s-a prezentat pentru
depunerea jur@mântului.
Juzii, dup@ predarea declara]iunii amintit@, au p@r@sit oficiul.
Ofician]ii }i ceilal]i subalterni în ziua urm@toare au p@r@sit oficiul.
În al 15-lea apoi s-au prezentat to]i înaintea mea }i au f@cut declara]ia cuprins@
în protocolul nr.1919.E.IV.d.5.
Dup@ încheierea protocolului acesta, s-a prezentat }i Böszörményi Ferencz, care e
executor, îns@ e aplicat ca diurnsit interimal }i s-a declarat c@ }i el vrea s@ lucre mai departe.
Dr. Titieni îns@ nu s-a prezentat. Michael Marinovici, Aurel Bersan }i Iosif Buzea
înc@ nu s-au prezentat pân@ acuma }i, respectiv, Bersan }i Buzea nu }i-au preluat
133
GHEORGHE IANCU
decretele de la mine. Nu }tiu, fost-au aviza]i din partea Consiliului Dirigent despre
aceea c@ decretele se afl@ la mine.
Eu a}a cred c@ Butka nu va r@mâne în oficiu.
Raportul acesta, dimpreun@ cu raportul Nr.El.IV.4. }i 5. cu dou@ protocoale, le
trimit prin pretopretorele din Câmpeni.
Turda, 1919, martie 16. s.s. Alexandru F@rc@}anu, pre}edinte.
Dosar 2.
TRIBUNALUL BISTRI[A
15.
Domnule Ministru,
Conform ordona]iunii ad. nr. 121/1919 just. cu privire la preluarea tribunalului

din Bistri]a, am onoare a V@ raporta urm@toarele:
În 19 martie, la ora 10 a.m. m-am prezentat, în societatea domnului prefect Dr.
Gavril@ Tripon, la sediul tribunalului din Bistri]a, unde, precum apare în procesul-
verbal aclus sub A., am preluat conducerea }i oficiul prezidial de la fostul substitut
pre}edinte Bisze Alajos, pre}edinte de senat.
Dup@ preluarea conducerii, în coîn]elegere cu domnul prefect, am chemat separat
judec@torii de la tribunal, judec@toria de ocol, procurorii }i, comunicându-le cele
cuprinse în ordonan]@ }i decret, i-am provocat s@ depun@ jur@mânt oficios, prescris
dup@ cum apare acesta din procesele-verbale acluse sub B., C. }i D.
La provocarea-mi, s-au ar@tat aplica]i a depune jur@mântul Ioan Penteker, judec@tor
de tabl@ }i Géza Preinesberger, judec@tor de tribunal, jude de instruc]ie în clasa a VII-a,
care, dup@ procesul-verbal al@turat sub E., au }i depus jur@mântul.
La judec@toria de ocol au depus jur@mântul dnii Emil Bozac, Dr. Friedrich Simbriger
}i Dr. Adolf Klein, notar cu califica]ia de judec@tor, respectiv, de avocat. Acestea apar în
procesul-verbal sub F.
Ceilal]i judec@tori }i notari, to]i au denegat depunerea jur@mântului, ba, notarii au
declarat c@ nici f@r@ jur@mânt ori declara]ie solemn@ nu sunt aplica]i a servi mai departe.
Dup@ terminarea cu corpul judec@toresc, am chemat personalul auxiliar, ofician]ii
de birou, servitorii de oficiu etc. }i i-am provocat s@ se declare, sunt aplica]i a intra
în serviciul Consiliului Dirigent sau nu.
R@spunsul îl cuprinde procesul-verbal al@turat sub G.
Am@surat îndrum@rilor verbale îns@ de prezent pân@ la o eventual@ ulterioar@
dispozi]ie a Domnului Ministru – jur@mântul ori declara]ia solemn@ pentru uniformitate
nu le-am luat nici de la aceia care ar fi fost aplica]i a le depune. În aceast@ privin]@ V@
rog pentru dispozi]ie.
Terminând cu personalul tribunalului, judec@toriei de ocol }i a procuraturii, am
provocat translatorii }i executorul din localitate la depunerea jur@mântului; executorul
a denegat depunerea, iar translatorii au demisionat, dup@ cum apare în procesele-
verbale de sub H. }i I.
134
Medic expert nu este, abzicând mai înainte. Notarii publici }i avoca]ii în în]elesul
telegramei nu i-am provocat la depunerea jur@mântului.
Dup@ acestea, am început preluarea detaliat@ a tribunalului iar judec@torul
conduc@tor }i procurorul preluarea detaliat@ a judec@toriei }i a procuraturii, care
este în curgere.
Înainte de terminarea prelu@rii am@nun]ite, în lipsa datelor, nu pot face raport
asupra celor cuprinse în ordinul ad. 121/1919 just., sub punctele 1-4.
Cu privire la punctul 5, raportez c@ de prezent jude de instruc]ie este Géza
Preinesberger, judec@tor de tribunal, care a depus jur@mântul }i, de acord cu dl
prefect al jude]ului, propun ca dânsul s@ fie men]inut }i mai departe în aceast@ func]ie.
În fine, al@tur conspectele despre aceia care au depus jur@mântul }i despre aceia
care s-au declarat c@ r@mân în serviciul Consiliului Dirigent, sub 1-4.
Bistri]a, 21 martie 1919. s.s. Dr. Nicolae Pop, pre}edinte.
Dosar 2.
TRIBUNALUL DEJ
16.
Proces-verbal
Întocmit la Dej, în data de 26 martie 1919, ora 9, în cl@direa tribunalului, privind

preluarea conducerii tribunalului, preluare solicitat@ de c@tre Consiliul Dirigent
Român din Sibiu.
Sunt prezen]i:
Dr. Keller Kálman, judec@tor, consilierul la Curtea de Casa]ie – pre}edintele tribu-
nalului, Almay Ferencz – judec@tor, consilierul la Curtea de Apel, Nagy Imre –
pre}edintele Consiliului tribunalului, Dr. Chereche} Ioan – pre}edintele tribunalului,
numit în aceast@ func]ie de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu, Dr. Siorban
Vilmos – subprefectul comitatului Solnoc-D@bâca, în calitate de reprezentant al
prefectului }i c@pitanul Augustin Sliam – comandantul poli]iei din Dej }i, în sfâr}it, Dr.
Rácz Lajos – notar, în calitate de grefier.
Dr. Chereche} Ioan arat@ c@, potrivit documentului nr. 121/1919 just. emis de
c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu, a fost numit pre}edinte al tribunalului din
Dej la data de 21 februarie 1919 }i solicit@ dr-ului Keller Kálman, pre}edintele actual
al tribunalului ca, în conformitate cu punctul nr. 1 al ordonan]ei emise de c@tre }eful
resortului justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu, s@ predea imediat
conducerea institu]iei subordonat@ jurisdic]iei române}ti, împreun@ cu cl@direa tribu-
nalului, înzestrarea, valorile, arhiva }i biblioteca acestuia.
Dl. Keller Kálman a protestat fa]@ de aceast@ cerere }i a declarat c@ nu pred@ conducerea
institu]iei, deoarece el a fost numit în aceast@ func]ie de c@tre guvernul maghiar }i este dator
s@ conduc@ institu]ia pân@ în momentul în care va primi dispozi]ie de la guvernul maghiar
cu privire la eliberarea sa din func]ie }i predarea conducerii institu]iei.
135
GHEORGHE IANCU
În aceste condi]ii, Dr. Chereche} Ioan s-a adresat subprefectului, Dr. Siorban
Vilmos, în vederea folosirii for]ei }i, dup@ ce Dr. Keller Kálmán a refuzat în conti-
nuare s@ efectueze predarea, la solicitarea subprefectului, c@pitanul Sliam Augustin
– comandantul poli]iei – a atins um@rul dr-ului Keller Kálman, în semn de utilizare
a for]ei }i a accentuat, totodat@, c@ în cazul în care acesta î}i men]ine pozi]ia sa de
refuz privind predarea institu]iei, va utiliza jandarmii pe care i-a adus în cl@direa
tribunalului.
Ca urmare, Dr. Keller Kálman a declarat c@ cedeaz@ în fa]a for]ei, având în vedere
faptul c@ – într-adev@r – în anticamer@ se afl@ jandarmi regali români sub conducerea
prefectului poli]iei }i c@ este dispus s@ predea domnului Chereche} Ioan conducerea
tribunalului, cl@direa, sumele de bani, valorile, contabilit@]ile, înzestrarea material@,
arhiva, c@r]ile, conform unei modalit@]i de predare/primire stabilite de comun acord
cu d-nul Chereche} Ioan.
Dr. Chereche} Ioan ia la cuno}tin]@ aceast@ comunicare, preia conducerea tribu-
nalului }i, totodat@, comunic@ dr-ului Keller Kálman faptul c@, potrivit celor stipulate
în ordonan]a nr. 121/1919 just. a Consiliului Dirigent Român din Sibiu, începând
cu data pred@rii conducerii tribunalului este considerat ca fiind în concediu pentru
o perioad@ de timp nelimitat@, iar în cazul în care presteaz@ jur@mântul de fidelitate
prescris de Consiliul Dirigent Român, în cel mai scurt timp posibil se va avea în vedere
ca – potrivit dorin]elor sale – s@ fie pensionat sau s@ fie numit într-o alt@ func]ie.
Dr. Keller Kálman – pre}edintele tribunalului – declar@ c@ nu va depune jur@mântul
de fidelitate solicitat, deoarece, pân@ la decizia final@ reglementat@ prin tratatul de pace,
Transilvania apar]ine Ungariei. De altfel, el a înaintat c@tre guvernul maghiar cererea
sa referitoare la pensionare înc@ de luna trecut@ }i }i-a continuat activitatea doar datorit@
faptului c@ nu a sosit înc@ r@spunsul oficial la cererea sa de pensionare.
În continuare, pre}edintele tribunalului a convocat personalul tribunalului, pe cei
care nu fuseser@ prezen]i pân@ în acel moment, respectiv, în afar@ de judec@torul
consilier la Curtea de Apel – Almay Ferencz }i pre}edintele Consiliului tribunalului,
Nagy Imre, s-au mai prezentat judec@torul consilier la Curtea de Apel, Pisztory Zoltán,
judec@torii Bod Gyula, Csegezy Árpád, Szabó István, Sinkovits János, Németh János
}i Dr. Almásy Dezsõ.
Celor prezen]i, pre}edintele tribunalului – Dr. Keller Kálmán, le-a adus la cuno}tin]@
cele întâmplate anterior.
De asemenea, Dr. Chereche} Ioan, pre}edintele tribunalului, numit de c@tre
Consiliul Dirigent Român din Sibiu, le-a comunicat judec@torilor c@ a preluat condu-
cerea tribunalului de la Dr. Keller Kálmán în urma folosirii for]ei }i el solicit@ acestora
s@ presteze jur@mântul de fidelitate prescris de punctul 4 al ordonan]ei nr. 121/1919
just. emis de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu }i publicat în „Gazeta Oficial@”.
Le-a comunicat, totodat@, regulamentele în cadrul c@rora î}i desf@}oar@ activitatea
judec@torii, regulamente stabilite de c@tre resortul justi]iei din cadrul Consiliului
Dirigent Român din Sibiu, textul jur@mântului }i consecin]ele care rezult@ în urma
refuzului de a depune jur@mântul.
136
Ca r@spuns la aceste solicit@ri, to]i judec@torii, individual au f@cut urm@toarea declara]ie:

Conform punctului 1 al armisti]iului încheiat cu Antanta, administra]ia civil@
(c@reia îi apar]ine }i justi]ia) r@mâne în subordinea guvernului maghiar pân@ la decizia
final@ a Conferin]ei de Pace, iar articolul de lege XVII prevede c@ alia]ii nu se vor
amesteca în administra]ia intern@ a statului maghiar.
„Noi, judec@torii tribunalului din Dej, declar@m c@ nu suntem dispu}i s@ depunem
jur@mântul de fidelitate solicitat, ]inând cont de acordul militar amintit, de acordul
interna]ional de la Haga, respectiv, de legile maghiare, de jur@mântul depus fa]@ de
statul maghiar }i de obliga]iile care ne revin din calitatea noastr@ de func]ionari
publici”.
Dup@ aceste declara]ii, Dr. Chereche} Ioan le-a comunicat judec@torilor c@, în
conformitate cu punctul nr. 7 al ordonan]ei prezentate anterior, din acest moment nu
mai au dreptul de a-}i continua activitatea ca judec@tori }i în cazul în care ar dori acest
lucru va lua în considerare folosirea for]ei pentru a împiedica aceasta, ca }i în cazul
prelu@rii conducerii de la Dr. Keller Kálmán. Le-a solicitat, totu}i, s@ rezume în scris
verdictele care au fost pronun]ate deja oral, dar nu }i în scris }i s@ le înainteze, în cel
mai scurt timp posibil, lui – în calitate de pre}edinte al tribunalului – sau judec@torilor
pe care îi va numi el.
Acest proces-verbal a fost întocmit în 3 exemplare originale, identice, un exemplar
a fost predat pre}edintelui tribunalului – dr-ului Keller Kálmán, celelalte dou@ exemplare
au r@mas în arhiv@, la dispozi]ia dr-ului Chereche} Ioan, pre}edintele tribunalului numit
de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu, în vederea arhiv@rii }i a trimiterii }efului
resortului justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu.
Judec@torii numi]i anterior solicit@ s@ li se pun@ la dispozi]ie un exemplar legalizat
al procesului-verbal, fiec@ruia.
s.s. dr. Chereche} Ioan; s.s. dr. Siorban Vilmos; s.s. Augustin Sliam; s.s. dr. Keller
Kálmán; s.s. Almay Ferencz; s.s. Nagy Imre; s.s. Pisztory Zoltán; s.s. Bod Gyula, s.s;
Csegezy Árpád; s.s. Szabó István; s.s. Sinkovits János; s.s. Németh János; s.s. Dr.
Almásy Dezsõ; s.s. Dr. Rácz Lajos – grefier.
Dosar 2.
17.
Proces-verbal
Întocmit la Dej, în biroul pre}edintelui tribunalului, la data de 28 martie 1919,

orele 11.
Au fost prezen]i:
Dr. Chereche} Ioan – pre}edintele tribunalului, dr. Anca Gheorghe – grefier }i
dr. Mure}an Ioan – notar.
La solicitarea pre}edintelui tribunalului, notarul dr. Mure}an Ioan – care ieri a
lipsit – declar@ c@ nu depune declara]ia solemn@, prev@zut@ de ordonan]a nr. 121/
137
GHEORGHE IANCU
1919 just., emis@ de }eful resortului justi]iei din cadrul Consiliul Dirigent Român din
Sibiu }i c@ nu dore}te s@ accepte postul de judec@tor de ocol.
Cu aceasta, procesul-verbal a fost citit }i încheiat, cu men]iunea c@ un exemplar,
din cele 3 întocmite, a fost predat dr.-ului Mure}an Ioan, la solicitarea acestuia.
s.s. dr. Chereche} Ioan – pre}edintele tribunalului; s.s. dr. Anca Gheorghe –
grefier; s.s. dr. Mure}an Ioan.
18.
Prezidiul Tribunalului din Dej
Nr. I.I.C.12-16.Pr./1919
Domnule Ministru,
Ivindu-mi-se în cale un curier care c@l@tore}te la Sibiu, chemat de dl. Ha]iegan,

m@ folosesc de ocaziune a V@ raporta pe scurt urm@toarele;
Tribunalul l-am preluat în 26 martie n.a.c. Exemplarul I al procesului-verbal îl
al@tur aici sub A.
Ieri, în 27 l.c., am procedat fa]@ de func]ionarii subalterni ai Tribunalului, conform
procesului verbal al@turat aici sub B.
Tot ieri, am luat jur@mântul oficios de la magistra]ii cita]i }i înf@]i}a]i în scopul
acesta. Procesul-verbal îl al@tur în copie sub C.
Asemenea, ieri am luat jur@mântul de la oficialii r@ma}i în oficiu }i pe mai departe.
Procesul-verbal îl al@tur aici sub D., în copie. Cu personalul acesta, deocamdat@ m@
pot servi îndeajuns. S-au insinuat }i al]ii.
Ast@zi, în 28 martie, am început, prin noii magistra]i /dr. Aug. Bedea, Eug. Salea,
dr. Valer Hango }i dr. Ioan Carian/ preluarea actelor de la judec@torii de mai înainte
ai tribunalului. Eu numai mâine ajung la vreme pentru a începe preluarea valorilor,
etc. de la fostul prezident.
De alalt@ieri / 26.III./ începând, urmeaz@ preluarea }i a procuraturii prin dl dr.
Augustin Andrei.
Azi /28.III./ se preiau judec@toriile de ocol din Dej /prin dr. Emil Pu}cariu/ }i Gherla
/prin Vasile Drago}/. dr. Gavril Buzura va prelua zilele proxime cea din L@pu}ul-Unguresc.
S-au ivit îns@ din nou greut@]i sup@r@toare cu celelalte trei judec@torii de ocol /Beclean,
Ileanda-Mare }i Ciachi-Gârbou/, de}i, pân@ azi, ]ineam deplin }i bine aranjat@ chestia
aceasta. Anume, mergând eu în 23 luna curent@ în persoan@ la Beclean, m-am în]eles
cu dr. Ioan Moldovan, care s-a învoit a primi bucuros conducerea judec@toriei de ocol
din Beclean }i cu dr. Iuliu Morariu care, la insisten]a mea, s-a decis a merge la Gârbou
pentru preluarea }i conducerea judec@toriei de acolo, pân@ se va face înf@ptuirea al@tur@rii
acelei judec@torii la cele din Dej }i Ileanda. Totodat@ m-am în]eles cu dr. Ioan Mure}an
/numit magistrat la tribunal/ }i l-am înduplecat s@ mearg@ interimar la Ileanda-Mare, pân@
se vor întrema /dup@ informa]iile primite, peste 2-3 luni/ dr. Ioan Petru] /care de altfel e
bucuros s@ mearg@ la Ileanda/ }i Tit /nu Aurel/ Ciortea /care înc@ ar reflecta ori la Ileanda
de conduc@tor, ori la L@pu} de judec@tor II.
138
Ast@zi /28.III./ îns@, dr. Ioan Mure}an s-a prezentat în biroul meu }i, pe nea}teptate,
mi-a declarat hot@rât, neînduplecabil, c@ abzice de postul de magistrat, la care a fost
numit, deoarece /zice el / în familia so]iei lui/ unguroaic@, însu}i el înc@ maghiar în toat@
via]a, }i-a fost p@r@sit }i religiunea româneasc@, f@cându-se calvin }i numai dup@
intrarea armatei române în Dej }i dup@ întoarcerea vremurilor favorabile Românilor
s-a lep@dat de calvinism /}i-a luat hot@râre ca s@ se fac@ avocat/. Fiind domnul acesta
pân@ ast@zi notar la tribunal, }i dup@ dorin]a lui, am luat cu el procesul-verbal al@turat
aici sub E.
Tot azi }i în aceea}i vreme, primesc scrisoarea aici al@turat@ în original sub F.,
de la dl dr. Ioan Moldovan din Beclean, în care m@rturise}te c@ din pricina boalei
sale nu e în stare a putea prelua /era stabilit termenul pe mâine, având s@ merg }i
pentru a-i lua jur@mântul }i eventual a-l ajuta/ judec@toria de ocol din Beclean, pân@
peste 1-2 s@pt@mâni.
Între astfel de împrejur@ri, trebuie s@ se amâne preluarea celor trei judec@torii,
dac@ nu se va ivi vreo deslegare potrivit@ la ce îmi dau toat@ silin]a. Pân@ ce nu voi
fi sigur despre starea sanitar@ a lui I. Moldovan, nu-l voi trimite nici pe Morariu la
Gârbou, c@ci în cazul când vindecarea lui Moldovan s-ar t@r@g@na, va prelua }i
conducerea judec@toriei din Beclean dr. Morariu.
Dr. George Trif nu a trimis vorb@ c@ nu se str@mut@ din Bistri]a, iar dr. Oct. Furnea
tace ca pe}tele }i azi.
Despre celelalte afaceri }i demersuri – care toate curg pân@ acuma în bun@ ordine
– V@ voi raporta în scurt@ vreme.
De ast@-dat@, ca lucru mai urgent, numai aceea V@ aduc la cuno}tin]@, Domnule
Ministru, c@, cum afirma fostul prezident, sunt în casa wertheimian@ vreo 15.000 /cinci-
sprezecemii/ K., bani oficio}i /preluarea valorilor o voi începe mâine/, din care la sfâr}itul
lunii sunt a se pl@ti lefile diurni}tilor de la tribunal }i de la cele 6 judec@torii de ocol. La
tribunal sunt: 3 diurni}ti, la judec@toria din Dej: 6 diurni}ti }i 1 servitor, la judec@toria din
Beclean: 2 diurni}ti }i 2 servitori, la judec@toria din Ciachi-Gârbou: 1 diurnist muncitor,
la judec@toria din L@pu}: 1 diurnist }i un servitor, la judec@toria din Gherla: 2 diurni}ti.
Pl@]ile lor fac suma de 1.430 k. /unamiepatrusutetreizeci coroane/.
V@ rog, Domnule Ministru, s@ binevoi]i a-mi da voie a licvida pl@]ile acestea,
deoarece respectivii au drept la plata lor de pe luna aceasta.
Dej, la 28 martie 1919. Cu profund@ stim@, al Dvoastre devotat serv: s.s. dr. Ioan
Chereche}, pres. trib.
Dosar 2.
JUDEC~TORIA DE OCOL HUNEDOARA
19.
Nr. 1919.El.I.E.1.
Proces-verbal,
139
GHEORGHE IANCU
Întocmit la Hunedoara în data de 28 februarie 1919.

Au fost prezen]i subsemna]ii:
Subsemnatul Dr. Alexe Bogdan, în baza ordonan]ei nr. 121/1919 emis@ de Consi-
liul Dirigent Român din Sibiu, m-am prezentat ast@zi la conduc@torul judec@toriei de
ocol, Dl. Sárkány Balázs, c@ruia i-am solicitat – în baza împuternicirii Consiliului Dirigent
Român din Sibiu – s@-mi predea conducerea judec@toriei de ocol.
Numitul conduc@tor al judec@toriei de ocol a refuzat predarea conducerii jude-
c@toriei de ocol, f@când referire în acest sens la clauzele armisti]iului, r@spuns la care
i-am comunicat faptul c@ sunt împuternicit s@ fac apel la folosirea for]ei în vederea
prelu@rii conducerii judec@toriei de ocol.
Dup@ ce a avut loc folosirea efectiv@ a for]ei publice, am preluat conducerea
judec@toriei de ocol de la judec@torul de ocol Sárkány Balázs, iar sus-numitul judec@-
tor de ocol cedând în fa]a for]ei mi-a predat judec@toria de ocol împreun@ cu tot
inventarul, fapt despre care am întocmit un proces-verbal separat.
Pe urm@ le-am solicitat sus-numitului judec@tor de ocol precum }i judec@torilor
de ocol Szenkovits Lajos }i Szenczer József s@ r@mân@ în continuare în serviciu }i s@
depun@ jur@mântul de fidelitate comunicat de mine.
La solicitarea mea, to]i trei au declarat c@ în calitate de judec@tori de ocol ei
acord@ o mare importan]@ reglement@rii situa]iei juridice neclare a apartenen]ei
Transilvaniei precum }i faptul c@ din punct de vedere juridic }i moral le este interzis
s@ depun@ jur@mânt de fidelitate fa]@ de un stat str@in atâta timp cât nu au fost
absolvi]i de sub credin]a jur@mântului depus fa]@ de statul maghiar: din aceste consi-
derente ei nu pot da curs solicit@rii mele }i doresc amânarea chestiunii depunerii
jur@mântului pân@ la decizia final@ a conferin]ei de pace.
Prin urmare, cei trei judec@tori de ocol au refuzat s@ depun@ jur@mântul de fidelitate
}i dup@ ce au ar@tat c@ î}i sus]in toate preten]iile }i c@ în condi]iile date de ei sunt nevoi]i
s@ constate încetarea existen]ei judec@toriei de ocol maghiare, astfel c@ cei trei judec@tori
de ocol au p@r@sit cl@direa judec@toriei de ocol, dup@ ce, în prealabil, judec@torul de
ocol Sárkány Balázs comunicase acest punct de vedere inclusiv personalului judec@-
toriei de ocol.
Procesul-verbal a fost citit, aprobat }i semnat.
s.s. Alexe Bogdan; s.s. Sárkány Balázs; s.s. Szenkovits Lajos; s.s. Szenczer József
– judec@tor de ocol.
20. Proces-verbal
Întocmit de dr. Alexe Bogdan, în chestiunea prelu@rii judec@toriei de ocol

Hunedoara.
M-am prezentat, la data ar@tat@ anterior la conduc@torul judec@toriei de ocol
Sárkány Balázs }i i-am solicitat predarea conducerii judec@toriei de ocol. Numitul
conduc@tor al judec@toriei de ocol s-a împotrivit fapt ceva m-a determinat s@ recurg
140
la folosirea for]ei publice }i prin urmare conduc@torul judec@toriei de ocol a cedat

în fa]a for]ei.
Dup@ aceea am preluat:
1) Registrul de depuneri prezidiale sumele trecute la rubricile 1-5, împreun@ cu
cheile de la casa Wertheim.
2) Sumele trecute la rubricile 1-13 ale registrului contabil.
3) Suma trecut@ la rubricile 5-10 ale registrului de notariat.
4) Întregul inventar al bibliotecii judec@toriei.
5) Cauzele înscrise în condica funciara }i registrele de depuneri judec@tore}ti.
6) Inventarul judec@toriei de ocol referitoare la mobil@ }i înzestrare.
7) Inventarul }i înzestrarea închisorii judec@toriei de ocol.
8) Registrul de contabilitate, privind cauzele penale datat 18 februarie 1919,
împreun@ cu suma de 341 coroane }i 54 filleri. Am preluat de asemenea }i suma de
210 coroane, înscris@ în registrul contabil.
9) Totodat@ am preluat documentele referitoare la concediile }i cazurile de
îmboln@viri din cadrul judec@toriei de ocol.
10) Registrul privind repartizarea cauzelor.
11) Registrele nr. V./I. }i V./II. referitoare la testamente. Toate testamentele înscrise
în aceste register, precum }i registrul de eviden]@ nr. 8 al judec@toriei de ocol, privind
documentele confiden]iale, respective poli]a de asigurare nr. 124.348.VII a Societ@]ii
Naturale de Asigurare pentru accidente, poli]a ce ]ine de cauza nr. P.1564/915. Am
preluat de asemenea biblioteca cu c@r]ile funciare, toate arhivele, toate birourile
judec@toriei de ocol cu toate înzestr@rile existente. Am preluat registrul de eviden]@ a
pl@]ilor c@tre servitorul Csontos János, – aflat momentan în prizonierat în Rusia –,
împreun@ cu suma de 646 coroane }i 63 filleri. Am preluat dosarul cu dovezile din
cazurile penale }i tot ce se afla în temni]a judec@toriei de ocol.
Am preluat un nr. de 2500 de foi oficiale, din care lipsesc 64 în suma de 6 coroane
}i 40 filleri (pre] la vânzare).
Dup@ cetire, procesul-verbal a fost aprobat }i semnat.
Hunedoara, 28 februarie 1919. s.s. dr. Alexe Bogdan – pentru preluare; s.s.
Sárkány Balázs – pentru predare; s.s. Biksza Rezsõ – grefier.
Procesul-verbal a fost continuat la 1 martie 1919.
Fostul conduc@tor al judec@toriei de ocol Sárkány Balázs arat@ c@ la nota sa cu

nr. 1919.EL.12.A.46. privind cheltuielile ce trebuiau effectuate de c@tre judec@torie
de ocol din Hunedoara, tribunalul din Deva a trimis la 26 februarie suma de 1012
coroane }i 25 filleri, sum@ din care a trebuit s@ acopere avansul dat din propriul salariu
pentru taxa de p@dure }i pentru procurarea lemnelor de foc. În urma procesului de
preluare a judec@toriei de ocol din Hunedoara ce a avut loc ieri, el a preg@tit un
inventar în acest sens pe care dore}te, de asemenea, s@-l predea.
141
GHEORGHE IANCU
Cu acest prilej a primit încuviin]area actualului conduc@tor al judec@toriei de ocol

de a înscrie aceste cheltuieli în registrul preziden]ial sub nr. 8/1918-1919. Cheltuirea
sumelor poate fi constatat@ din documentele nr. 1919.El.XII.A.46; 1918.El.XII.A.38;
1919.El.VII.E.5.9.
Procesul-verbal a fost încheiat, aprobat }i semnat.
s.s. dr. Alexe Bogdan – pentru preluare; s.s. Sárkány Balázs – pentru predare;
s.s. Biksza Rezsõ – grefier.
21.
Nr. 1919.El.I.E.3.
Proces-verbal,
În chestia depunerii jur@mântului din partea avoca]ilor din cercul Hunedoara, luat
în 2 martie 1919.
Subscri}ii avoca]i s-au prezentat înaintea subscrisului }ef al judec@toriei de ocol
}i au depus jur@mântul prescris în ordonan]a Nr. 121/1919, just. paragraful 4.
s.s. Dr. Alexe Bogdan }ef al judec@toriei de ocol, s.s. Gheorghe Duble}iu, s.s. Dr.
Ioan Popovici, s.s. Dr. George D@nil@, s.s. Indescifrabil, s.s. Dr. Dezideriu Fülepp. –
Subscrisul judec@tor constat@ c@ pe teritoriul judec@toriei, azi sunt în activitate 6
avoca]i, care to]i s-au prezentat }i imediat au depus jur@mântul oficios.
Hunedoara, 2 martie st.n.
s.s. Dr. Alexe Bogdan }ef al judec@toriei de ocol.
Dosar 2.
22.
Nr.1919.El.I.E.4.
Proces-verbal,
în chestia depunerii jur@mântului oficios a func]ionarilor subalterni vechi }i cei

nou aplica]i la judec@toria de ocol Hunedoara, 4 martie st. nou 1919.
Subscri}ii de na]ionalitate unguri prezentându-se înaintea mea, a }efului judec@-
toriei, au declarat, c@ jur@mântul prescris în ord. Nr. 121/1919, just. p. 4. nu-l
depun, îns@ sunt gata a depune declara]ia solemn@ prescris@ de dl. }ef al Resortului
de Justi]ie.
Subscri}ii func]ionari maghiari au f@cut urm@toarea declara]ie solemn@: „Eu,
Kaupert Rudolf, Orosz Béla, declar@m solemn c@ vom respecta legile ]@rii, hot@rârile
}i deciziile Consiliului Dirigent; vom îndeplini cu onoare }i con}tiinciozitate atributele
}i vom p@stra secretul oficios”.
Dup@ citire semnat. s.s. Kaupert Rudolf, s.s. Orosz Béla.
142
Dintre fo}tii func]ionari unguri urm@torii au denegat a depune jur@mântul,

respectiv a face declara]ia solemn@: Dr. Végh Emil notar, Veress Mihály cond.c.f.,
Biró Dénes cancelarist, Nagy Antal cancelarist, Szabó Imre executor }i Reichmann
József servitor.
Dup@ acestea s-au prezentat fo}tii func]ionari }i cei ce au fost interimar denumi]i
de noul }ef al judec@toriei }i ace}tia to]i in corpore au depus jur@mântul oficios,
prescris în ord. Nr. 121/1919. p. 4. al Resort. Just., apoi au subscris cum urmeaz@:
Dup@ citire semnat.
D.c.m.s.
s.s. Dr. Alexe Bogdan }ef-jude, s.s. Ioan Murgul, s.s. Rudolf Bicsa, s.s. Iuliu Pop,
s.s. Guts Erzsébet, s.s. Ida Izsák, s.s. Cornelia Gostian, s.s. Ludvig Annuska, s.s.
George {tirb vigil, s.s. George M@}can, s.s. Dorica {oimo}iu, s.s. Vasile Cozma, s.s.
Dr. Eugen Aulea.
Dosar 2.
23.
De la }eful judec@toriei de ocol Hunedoara.
Nr. 1919.El.I.E.1-6.
În baza decretului Cons. Dir. Resortul Just. Nr. 121/1919, V@ raportez urm@toarele:
1. În 28 februarie stilul nou mi s-a predat conducerea judec@toriei de ocol, conform
procesului-verbal unguresc.
2. Tot în 28 februarie convocând cei trei judec@tori unguri, i-am provocat s@ depun@
imediat jur@mântul oficios, îns@ motivându-}i atitudinea – au denegat depunerea jur@-
mântului, conform procesului-verbal unguresc.
V@ rog a face dispozi]iile ca s@ se decret, carele s@-l pot înmanua: decretul C. Dir.
prin care respectivii sunt declara]i de abizi}i de oficiu.
3. În 2 martie dup@ dep@rtarea din oficiu a fo}tilor judec@tori unguri, au convocat
notarul }i func]ionarii, dintre ace}tia unii au depus, al]ii nu au depus jur@mântul,
respectiv promisiunea solemn@, deci cei care (vezi procesul-verbal românesc) au
denegat, i-am del@turat , pe cei care au depus, numaidecât i-am împ@r]it prin cancelarii
}i de loc apucând lucrul, le rezolv@ toate actele cu însufle]ire }i diligen]@ laudabil@, }i
chiar r@mânând }i domni}oarele române în birou, pân@ dup@ orele oficioase.
4. În 2 martie dup@ ce to]i func]ionarii s-au aplicat la resorturile lor, am citat
avoca]ii fungen]i de pe teritoriul judec@toriei de ocol, care cu to]ii au depus jur@mântul
conform procesului-verbal al@turat.
5. La judec@torie avem un ungur }i un neam], ambii vorbesc române}te (Orosz
}i Kaupert).
6. Luând la socoteal@ circula]ia de pân@ acuma, am aplicat interimar indivizii din
conspectele al@turate, ar mai fi lips@ de un judec@tor, ori notar la judec@torie. –
Notarul public ungur dup@ ce a defraudat }i furat, e disp@rut înc@ din noiembrie anul
143
GHEORGHE IANCU
trecut; ar fi consult s@ m@ împuternici]i Dl. prezident s@ iau sub sechestru cancelaria

}i mobilele lui, s@ p@gubeasc@ cât se poate mai pu]in statul român.
V@ rog a raporta urgent Resortului Justi]iei, c@ cei aplica]i interimar s@ fie denumi]i
definitiv.
V@ rog a face dispozi]iile, ca subscrisul }ef }i noii func]ionari aplica]i s@ ne primim
leafa, fiind alimentele }i traiul scumpe.
7. De executor nu e nici o lips@, fostul executor n-a depus jur@mântul, pu]inele
execu]ii le fac func]ionarii pe rând.
Hunedoara, la 6 martie 1919. s.s. Dr. Alexe Bogdan }eful judec@toriei.
Dosar 2.
JUDEC~TORIA DE OCOL OR~{TIE
24.
Ad.nrul.I.D.11-1919.Prez.
Proces-verbal
Dresat la 4 martie 1919 în localitatea judec@toriei de ocol Or@}tie, cu respect la

preluarea oficiului.
Subsemnatul }ef, Dr.Victor Popu, prezentându-se în localitatea numit@, în absen]a
fostului jude conduc@tor, {tefan Sacaciu, e întâmpinat de substitutul s@u Árpád
Sebestyén, jude cercual }i comuncându-i ordinul edat de Consiliul Dirigent ad.nr.121/
1919.just.îl someaz@ ca s@-i predea oficiul, la care soma]ie numitul substitut nu s-a
declarat de aplicat. Punându-i-se apoi în vedere, c@ se va aplica mijloc de for]@, a
efeptuit imediat predarea.
Invita]i fiind judec@torii Árpád Sebestyén }i Dr. Ioan Balogh ca s@ depun@ jur@-
mântul de fidelitate prescris în ordonan]@, ambii au declarat c@ nu sunt aplica]i a depune
acest jur@mânt, în urmarea c@rei declara]iuni, subsemnatul }ef judec@tor i-a dimis din
serviciul }i oficiul de judec@tor.
Se constat@ c@ în caseta judec@toriei s-au aflat }i preluat un numerar 440 Kor.89
fil. Apoi o cvit@ de 150 Kor. declarat@ de Petru Ruszinov, }i trei corpuri delicte introduse
sub nrii de registru 8-1914, 87/1917, 75-1914.
Cetindu-se, s-a isc@lit.
D.c.m.s.
s.s. Dr. Victor Popu }eful judec@toriei, s.s.Sebestyén Árpád judec@tor de ocol,
adjunctul judec@toriei de ocol, s.s.Dr. Balogh János judec@tor de ocol.
Ulterior s-a prezentat notarul judec@toriei, Francisc Kádár }i declarând c@ nu
posed@ limba român@, mai apoi c@ are nevoie s@ se prezinte la cenzura advoca]ial@,
cere demiterea sa din func]ie, care i-am }i încuviin]at-o.
D.c.m.s.
s.s. Dr. Victor Popu, }ef judec@tor, s.s.Dr. Kádár Ferencz.
Dosar 2.
144
25.
De la }eful judec@toriei de ocol Or@}tie
Ad.Nrul.16-1919, I.D.prezidial.
Onorat Consiliu Dirigent:
În baza mandatului Dvoastre intimat prin Domnul Prezident al tribunalului Deva,

m-am prezentat la 4 martie în localitatea judec@toriei de ocol din Or@}tie, unde am
efeptuit preluarea oficiului în felul descris în procesul-verbal aci adnexat.
Pentru l@murirea circumst@rilor am onorul a v@ raporta urm@toarele:
Judec@torul conduc@tor Sacaciu s-a îndep@rtat din Or@}tie înc@ de mai înainte,
astfel am fost întâmpinat de substitutul s@u }i cu el am avut de a efeptui preluarea
în general. Am fost necesitat de a m@ abate de la ordonan]a Dvoastre întru atâta,
încât pe juzii aci fungen]i: Árpád Sebestyén }i Dr.Ioan Balogh i-am dimis imediat din
func]iile lor, aceasta dispozi]ie am aflat-o de neinconjurabil@, fiindc@ ambii sunt s@cui
de principii contrare Regatului, pentru c@ de la factorii inteligen]ei noastre din loc am
primit sfat de acela}i sens, }i în fine din motivul c@ denegarea jur@mântului am bazat-o
pe motiva]ie de natur@ politic@.
Între atari împrejur@ri – în consideran]@ prestigiului – am aflat de consult a purcede
în felul descris, în cadrul procesului-verbal. În ce prive}te afacerea personalului auxiliar,
starea este urm@toarea:
Notarul Dr. Francisc Kádár nu }tie nimic române}te, e om de judi]iu slab }i putere
de munc@ debil@, deci la declara]ia dânsului c@ nu e aplicat a presta servicii sub
imperiul român, l-am dimis din func]ie.
Conduc@torul c@r]ilor funduare Alexandru Borsos mi-a denegat depunerea jur@-
mântului }i îndeplinirea func]iei pe mai departe, bazându-se pe etestatul medical aci
adnexat, în baza c@ruia pretinde a fi bolnav }i cerându-}i totodat@ pensionarea.
Constatez din parte-mi c@ numitul de fapt se vede a fi bolnav, dup@ ce îns@ nu a depus
jur@mântul prescris, i-am pus în vedere c@ }i-a pierdut drepturile la leaf@ }i pensie
fa]@ de Regat. În privin]a persoanei dânsului fac modesta propune ca s@ i se decreteze
}i notifice destituirea, cu atât mai vârtos c@ nu }tie române}te.
Ceilal]i amploia]i, }i anume: Petru Ruszinov cond. la c.f., Izidor Hajnal primoficial
/irodafõtiszt/, Vilhelm Varceka oficial, Hugo Schiebel oficial secundar, Rudolf Schneider
diurnist definitiv, Eugen Gödri diurnist auxiliar }i executor judec@toresc. Ludovic Noll
diurnist transformator funduar. În ziua prelu@rii mi-au declarat c@ dac@ abstau de la
preten]ia de a depune jur@mânt vor servi pân@ la complinirea posturilor ocupate de
dân}ii. Azi, la 6 martie îns@ s-au prezentat în biroul meu }i au declarat unanim c@ nu
sunt aplica]i a mai face serviciu }i au cerut ca s@ preiau cheile birourilor.
Dup@ ce în lips@ de alt personal, nu am putut face preluarea în detaiuri, în special
nu am putut constata care foi]ele funduare, dosarele, registrele etc. care stau în toat@
ordinea }i nu cumva lipsesc din acelea.
145
GHEORGHE IANCU
Dup@ ce am impresia }i am fost avertizat c@ pe oamenii ace}tia i-ar fi înt@ritat }i

pus la cale cineva, ba am auzit c@ s-ar fi ]inut o consf@tuire în casina maghiar@ }i acolo
s-ar fi adus un deliberat de natura aceasta, mai departe având în vedere faptul c@
îndep@rtându-se to]i, a} fi fost nevoit a închide por]ile judec@toriei }i a înceta func]io-
narea, servind astfel motiv de satisfac]ie ironic@ contrarilor intereselor Regatului, am
purces în felul urm@tor:
Pe numi]ii func]ionari i-am somat în scris ca s@ r@mân@ în serviciu pân@ la sosirea
dispozi]iunii Dvoastre, mai departe pân@ la momentul când vor sosi func]ionari noi,
ca s@ pot face preluarea detailat, la din contra s@ m@ sigilez birourile, iar pe dân}ii
am s@-i internez, din motivul, ca la caz, când efeptuindu-se inventarizarea detaiat a-}
afla lipse, s@-i pot face r@spunz@tori }i declarându-le tot odat@ c@ }eful lor mi-a predat
oficiul, în urmare denegarea serviciului din partea dân}ilor e nebazat@, cu atât mai
vârtos, c@ }i-au luat leafa pân@ la prima aprilie nou.
În urmarea acestei enun]ia]iuni depuse }i cu grai viu în fa]a }efului de Poli]ie
invitat de mine, au declarat cu to]ii c@ vor labora cu con}tien]iozitate pân@ la alt@
dispozi]ie }i }i-au reocupat posturile.
Pe func]ionarul Varceka îns@ l-am dimis din func]ie imediat }i l-am internat în
locuin]@-I proprie sub paza poli]iei, fiindc@ m-am convins, c@ e de un naturel neastâmp@rat
}i }ovinist. Îndat@ ce m@ voi convinge c@ afacerile lui de birou sunt în ordine, voi dispune
dispenzarea lui de sub internare.
În consecin]@ cu respect la personalul auxiliar susnumit, am onorul a v@ prezenta
urm@toarea propunere:
Func]ionarii care }i-au reocupat func]iile, au s@ fie obliga]i }i pe mai departe la
serviciu, pân@ atunci, pân@ când voi putea s@-i înlocuiesc prin al]ii.
Eu sperez c@ cu timpul ace}ti func]ionari se vor definitisa dup@-ce to]i }tiu româ-
ne}te, în scurt@ vreme vor înv@]a }i scriptaristica. Sunt oameni cu prax@ îndelungat@,
sunt capabili de a prevedea }i referade, astfel c@ în lips@ de judec@tor mai mul]i m@
pot servi tare bine de ei.
În special persist }i contez la definitizarea lui Izidor Hajnal, care e v@rsat în toate
ramurile de adminsitra]ie, în agendele de statistic@ }i prezidiu, în manipularea
economiei, etc.
M@ rog ca s@-mi da]i permisul ca s@-mi acvirez persoane care le aflu deocamdat@
pentru func]iile din ace}tia }i în special români. Îndat@, ce mi s-a dat posibilitatea ca
s@-mi am oamenii mei voi prezenta un tablou, în cadrul c@ruia am s@ fac propusul
}i cu respect la func]ionarii vechi.
În ce prive}te agenda executorului, am f@cut raport special Dlui pre}edinte de
tribunal, asemenea mi-am prezentat raportul special }i cu respect la notariatul public,
precum }i mandatarul procurorului (ügyészségi megbizott).
Pân@ acum am constatat: în cauzele funduare 87 restan]e, în cauzele ereditare
peste 200, în cauzele procesuale civile 43, în cauzele criminale 168 de restan]e.
La fiecare resort este de a se mai lua în considerare }i plusul, ce rezult@ din cauzele
care vin din nou.
146
Considerând c@ sunt foarte multe cauze procesuale puse în suspense (szünetelõ),

sunt preste 60 cauze apelate, dar înc@ nepre}ternute forului al doilea, mai apoi, c@
am 41 de comune }i ora}ul Or@}tiei, c@ la judec@toria de aci au fost în permanen]@
4 judec@tori, 1 notar, 2 cond. de c.f., care to]i au concipiat, mai apoi având în vedere,
c@ preluându-se imperiul justi]ial, s-au început deja cursul afacerilor judec@tore}ti cu
toat@ diligen]a, m@ rog s@ mi se deta}eze deocamdat@ cel pu]in un judec@tor }i 2
notari, sau practican]i. Ace}tia din urm@ întrucât nu s-ar oferi de bun@voie, pot fi
comandui]i de la Regimentele unde servesc. De personalul auxiliar am nevoie in
complett; pro prima îns@ Ve]i binevoi a dispune deta}area unui judec@tor, fie chiar
auditor militar, carele are s@ refereze afacerile criminale }i extra procesuale.
Mai adaug c@ am f@cut dispozi]ie ca amploia]ilor s@ nu li se dea permis de c@l@torie
f@r@ învoirea mea, ca astfel s@ nu-mi scape careva de sub responzabilitate.
În lipsa de personal de încredere complet@ am dispus ca p@r]ile s@ pl@teasc@
competin]ele de timbru direct la casieria local@ (adóhivatal), impunându-Ie acestora,
ca s@ se fac@ cvitarea pe hârtia supus@ taxei.
M@ rog ca s@ lua]i la binevoitoare cuno}tin]@ }i s@ aplica]i toate acestea dispoz.,
trimi]ându-mi cu urgen]@ ordinul Dvoastre.
Cu devotament, s.s. Dr. Victor Popu, }eful judec@tor.
Or@}tie, 6 martie 1919.
Dosar 2.
26.
De la }eful judec@toriei de ocol Or@}tie
Nrul.46-1919.Prezid.
Proces-verbal,
Dresat la 24 aprilie 1919 în biroul }efului, când adec@ s-au prezentat de bun@ voie
}i f@r@ invitare {tefan Boldor, temni]erul judec@toriei, mai apoi Ioan Ro}ca }i Avram Moga,
servitorii judec@toriei }i au cerut ca s@ li se ia jur@mânt de credin]@ fa]@ de Statul Român.
{eful judec@toriei le-a declarat c@ de la dân}ii nu a cerut acest jur@mânt, fiindc@
to]i trei sunt binecunoscu]i de români adev@ra]i }i credincio}i ai Regatului mare român
}i c@ de la atari nici nu se cere un jur@mânt, v@zând îns@ c@ dân}ii vreau s@ dea
dovad@ potentat@ despre alipirea lor fa]@ de Regat }i fa]@ de mai marii dân}ilor, le-am
primit jur@mântul – felicitându-i.
Drept dovad@ s-a dresat procesul-verbal, având de a se pre}terne pentru act de
luare la bun@voietoare cuno}tin]@ a Domnului Prezident }i a Consiliului Dirigent.
D.c.m.s.
s.s. Dr. Popu }eful judec@toriei, s.s. Ioan Ro}ca, s.s. {tefan Boldor, s.s. Avram
Moga.
Dosar 2.
JUDEC~TORIA DE OCOL SIBIU
147
GHEORGHE IANCU
27.
1919.El.IV.A.7/3.
Proces-verbal
Întocmit la judec@toria de ocol din Sibiu, în data de 9 martie 1919, în chestiunea

pred@rii/prelu@rii judec@toriei de ocol.
În biroul judec@torului consilier la Curtea de Apel, Dr. Elekes Bálint – conduc@torul
judec@toriei de ocol s-a prezentat judec@torul de ocol din Sibiu – Breban Alexandru, care
comunic@ faptul c@ a fost numit conduc@torul judec@toriei de ocol, în virtutea ordonan]ei
nr. 121/1919 just. a }efului resortului justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent Român din
Sibiu }i c@ a fost îns@rcinat cu preluarea conducerii judec@toriei de ocol – chiar cu for]a,
dac@ situa]ia o va impune –, în conformitate cu documentul nr. 1919.El.I.C.52 emis de
pre}edintele tribunalului din Sibiu. Solicit@ conduc@torului actual al judec@toriei de ocol
s@-i predea conducerea judec@toriei de ocol, împreun@ cu toate utilit@]ile, cu men]iunea
c@ va utiliza for]a în cazul în care solicit@rii sale nu i se va da curs.
Ca urmare a aceste solicit@ri, Dr. Elekes Bálint declar@ c@ cedeaz@ în fa]a for]ei
}i c@ este dispus s@ predea conducerea judec@toriei de ocol.
În continuare, judec@torul consilier la Curtea de Apel, Dr. Elekes Bálint, pred@,
judec@torul de ocol Breban Alexandru preia conducerea judec@toriei de ocol, împreun@
cu toate utilit@]ile, c@r]ile, inventarele, conform inventarului întocmit cu aceast@ ocazie.
De asemenea, se pred@/preia câte dou@ exemplare din cheile dulapurilor.
În fine, preia registrul de contabilitate judiciar@ cu suma de 19 K, 92 filleri, respectiv,
registrul de depuneri cu suma de 38 k. existent@ la rubrica nr. 1 }i suma de 2 k. }i 10
filleri rezultat@ în urma vânz@rii foilor de informa]ii.
Dup@ citirea procesului-verbal, a fost aprobat }i semnat.
s.s. dr. Elekes Bálint – judec@tor consilier la Curtea de Apel pentru predare; s.s.
Breban Alexandru – judec@tor de ocol, pentru primire; s.s. Barta Hugó – grefier.
28.
1919.El.IV.A.7/4.
Proces-verbal
Încheiat la judec@toria de ocol din Sibiu, în 24 februarie/9 martie 1919, în chestia

depunerii jur@mântului de c@tre personalul judec@toriei.
Prezen]i au fost mai jos numi]ii:
Domnul Alexandru Breban, judec@tor-}ef al judec@toriei de ocol Sibiu, în urma
rescriptului }efului de Resort al Justi]iei, din data 8 febr. 1919, ad. no. 121/1919 just.,
convocând personalul judec@toriei, cu excep]ia judec@torilor }i notarului, el comunic@
trecerea Justi]iei sub Imperiul român }i preluarea oficiului de c@tre dânsul, ca }ef al
148
judec@toriei, le explic@ decretul Consiliului Dirigent nr. I }i ordonan]a }efului Resortului de

Justi]ie nr. 121/1919 just., f@cându-le o expunere detaliat@, în sensul susnumitului rescript.
Provoac@ apoi întreg personalul s@ depun@ jur@mântul prescris în ordonan]a
sus-amintit@.
La aceast@ provocare, dnii Ivan Ioan, oficial la judec@torie, Decian George executor,
Steydl Adalbert procuror delegat }i Sommerburger Friedrich servitor declar@, c@ sunt
aplica]i a depune jur@mântul pretins.
Domnii Magyari Ioan }i Topan Liviu, conduc@tori la c@r]ile funciare, Barta Hugó,
Felszeghy Ödön }i Tatár Gerõ oficiali, Liszkai Alexandru, Roth Ioan }i Hlawathy Ioan
scriitori, Simó Ioan, Spitzer Ernõ }i Király Irma diurni}ti, în urm@ Hermann Iosif, Csáki
Mihály }i Bálint Károly servitori declar@, c@ nu depun nici jur@mânt, nici declara]ie
solemn@ în sensul sus-amintitului rescript nu fac.
R@mân îns@ pân@ la alt@ dispozi]ie în serviciul de pân@ acum.
Dup@ aceasta, dnii Ivan Ioan, Decian George, Steydl Adalbert }i Sommerburger
Friedrich au depus jur@mântul prescris în § 4 din ordonan]a }efului de resort al justi]iei nr.
121/1919, respectiv, Steydl Adalbert care, fiind f@r@ confesiune, a f@cut promisiune solemn@.
Dup@ citire }i explicare încheiat.
s.s. Alexandru Breban, consilier la Curtea de Apel, ca }ef al judec@toriei; s.s. Ernõ
Spitzer actuar; s.s. Adalbert Steydl procuror delegat; s.s. Ioan Ivan; s.s. George Decian;
s.s. Friedrich Sommerburger.
Dosar 2.
29.
Nr.-ul1919.Prez. IV.A.45.
Onoratului
{ef al Resortului de Justi]ie Sibiu
Am onoare a su}terne ./. procesul-verbal dresat din 1919 martie 9 st. n., despre
preluarea judec@toriei de ocol a Sibiului, prin dl. Alexandru Breban }ef-judec@tor la
aceea}i judec@torie; aclud sub .//. procesul-verbal datat din aceea}i zi în obiectul
jur@mântului fixat în § 4 a ordonan]ei nr. 121/1919 just.
Dl }ef-judec@tor raporteaz@ c@, luând în considera]iune circula]ia de pace, se
reclam@ la judec@toria Sibiului 6 judec@tori, 2 notari, 2 conduc@tori la c@r]ile funciare,
7 ofician]i de birou, 6 diurni}ti }i 4 servitori.
Din partea-mi sunt de acord cu p@rerea d-lui }ef-judec@tor.
La judec@toria de ocol sunt sistematizate 2 posturi de executori, unul, de}i este
în etate de 74 ani, este vrednic s@ r@mân@ }i pe mai departe în func]iune, al doilea
post este vacant }i ar fi s@ se întregeasc@ cu un individ mai tân@r.
Translatori la judec@toria de ocol nu sunt sistematiza]i; ca expert este singur
medicul tribunalului, în cazurile ce obvin la judec@torie.
V@ rog a lua la cuno}tin]@ acest raport }i a face dispozi]iile necesare, pentru
întregirea lipsurilor subscrise.
Sibiu, la 14 martie 1919 st.n.
149
GHEORGHE IANCU
s.s. Iuliu Munteanu, prezident.

Dosar 2.
JUDEC~TORIA DE OCOL ALBA-IULIA
30.
{eful Judec@toriei de ocol Alba-Iulia
1919.El.I.A.45.
Domnului Dr. Aurel Laz@r, }eful Resortului Justi]iei Sibiu
Provocându-m@ la actul de denumire nr. 121/1919 just., am onoare a V@ raporta

c@ pe baza procesului-verbal luat în 1/13 martie a.c. sub nr.-ul de mai sus, am preluat
conducerea judec@toriei, însemnând totodat@ cum c@ dintre func]ionarii sus-numitei
judec@torii, nimeni nu a depus jur@mântul }i c@ cu ocazia prelu@rii am aflat 800 cauze
restante.
Raportez mai departe cum c@, în vreme normal@, la Judec@toria de aici au func-
]ionat 3 /trei/ judec@tori, 2 /doi/ notari, un protocolist, un conduc@tor de cancelarie,
2 /doi/ scriitori, 3 /trei/ diurni}ti.
La cartea funduar@ 2 /doi/ conduc@tori, un protocolist, respectiv, arhivar, un
copist, 2 /doi/ scriitori.
Având în vedere c@ judec@toria a r@mas cu des@vâr}ire f@r@ func]ionari, ar fi lips@
mai urgent@ de un conduc@tor al c@r]ii funduare }i, tot acolo, un protocolist }i un
diurnist. Mai departe, la judec@torie ca atare, ar fi lips@ asemenea un protocolist, un
conduc@tor de cancelarie }i un diurnist.
P@rerea mea este c@, pe lâng@ personalul sus-numit, dac@ pe lâng@ }eful judec@toriei
s-ar numi cel pu]in înc@ un judec@tor }i un notar, în cazul acela lucrul se va putea începe
}i continua cu succes, restan]a de mai sus se va putea lucra, respectiv, ispr@vi.
s.s. Semproniu Munteanu, }eful judec@toriei de ocol Alba-Iulia.
Dosar 2.
JUDEC~TORIA DE OCOL DEVA
31.
{eful judec@toriei de ocol Deva.
Nr.1-1919.Prez.
Proces-verbal,
Dresat în Deva, locul de oficiu al judec@toriei de ocol, la 13 martie 1919, din

prilejul prelu@rii conducerei acestei judec@torii de la actualul }ef Róbert Fehér.
Prezen]i subsemna]ii:
150
Prezentându-m@ subsemnatul cu pre}edintele tribunalului Deva, la actualul }ef

al judec@toriei Dr. Róbert Fehér, i-am adus la cuno}tin]@, c@ în baza decretului de
data 8 februarie 1919, de sub No.121/1919, just. Al Consiliului Dirigent Român,
Resortul Justi]iei, sunt încredin]at cu conducerea judec@toriei, iar dânsul va func]iona
de acum înainte ca judec@tor la aceast@ judec@torie.
În urmare am somat pe actualul }ef s@-mi predea oficiul.
La aceast@ somare }eful men]ionat a declarat c@ se consider@ de func]ionarul
statului maghiar }i protesteaz@ în contra prelu@rii oficiului, fiind dânsul }i în baza
contractului armisti]iu drept }ef al acestei judec@torii.
Fa]@ de aceast@ declara]ie, subsemnatul }ef, am adus la cuno}tin]@ c@ am ordin
de la Consiliu Dirigent Român s@ preiau oficiul }i întrucât aceasta nu s-ar putea
efectua pe cale pa}nic@ am autorizare s@ uzez de mijloace contringente.
Fostul }ef Dr. Róbert Fehér declar@ c@ deja are cuno}tin]@ despre mijloace contringente
}i declar@ c@ e gata a p@r@si oficiul }i f@r@ aplicarea for]ei.
Dup@ aceasta s-a efeptuit preluarea conducerii judec@toriei.
Subsemnatul provocând pe fostul }ef la depunerea jur@mântului, Dr. Róbert
Fehér declar@ c@ ]inuta lui din prilejul prelu@rii e cea mai bun@ dovad@ c@ nu voie}te
a depune jur@mântul nou.
Procesul-verbal s-a încheiat.
D.c.m.s. s.s. Dr. Virgil Ciacla, }eful judec@toriei de ocol.
Dosar 4.
32.
{eful judec@toriei de ocol Deva.
Lista,
Magistra]ilor, notarilor }i func]ionarilor subalterni care au participat la }edin]a

plenar@ din 13/III.,st.n.1919 din prilejul depunerii noului jur@mânt.
Benkõ Ödön, judec@tor de ocol, Dr. Török Géza judec@tor la ocol, Kovács Károly
notar, Dr.Schuller Frigyes notar, Schmidt Ede conduc@torul c.f., Varga Honkovszky
Árpád cond. de c.f., Székely Mihály func]ionar subaltern, Meyssonier János, Wermescher
József, Dávid Zsigmond, Holle Ignácz func]ionari subalterni, Szilágyi István, Fornszek
Kálmán, Szõcs Kamilla, Mágnási Margit, Holmik Antal executor, Olár János, Klecz Sándor
si Szabó István servitori, Salamon Mór executor.
Deva, la 13 martie 1919. S.s.Dr.Virgil Ciacla }eful jud. de ocol Deva.
Dosar 4.
33.
{eful judec@toriei de ocol Deva
1919.Pres.2.
Proces-verbal,
151
GHEORGHE IANCU
Dresat în Deva localul de oficiu al judec@toriei de ocol la 13 martie 1919, în

}edin]a plenar@ a judec@torilor, notarilor }i func]ionarilor subalterni ai judec@toriei
de mai sus, din prilejul depunerii noului jur@mânt.
Prezen]i: subsemnatul }ef al judec@toriei, apoi magistra]ii, notarii }i func]ionarii
subalterni ai judec@toriei de mai sus, conf. Listei adnexate sub /.
Subsemnatul }ef aduc la cuno}tin]@ c@ în baza decretului de dato 8 februar 1919,
sub No.121/1919, just. al Consiliului Dirigent Român, Resortul Justi]iei, am preluat
conducerea judec@toriei de ocol Deva, de la fostul }ef Dr. Róbert Fehér. Am explicat
ordona]iunile al@turate decretului mai sus amintit, am atras aten]iunea la scopul uman
al Consiliului Dirigent referitor la trecerea Justi]iei sub imperiul român }i am accentuat
îndeosebi c@ Statul român prime}te în serviciu pe to]i func]ionarii, acceptând drepturile
câ}tigate în statul maghiar. Pretinde îns@, ca func]ionarii s@ dovedeasc@ voin]@ de
serviciu, prin depunerea jur@mântului (declara]ia solemn@), c@rui formular i se d@ cetire.
I-am atras apoi aten]iunea c@ acela care provocat fiind nu va depune imediat jur@mântul
(declara]ia solemn@) î}i pierde oficiul }i statul român nici drepturile lui la pensie nu le
recunoa}te.
În fine, i-am provocat, s@ depuie jur@mântul.
F@r@ excep]ie, to]i prezen]ii au declarat denegarea depunerii jur@mântului.
Subsemnatul aduc la cuno}tin]@ c@ prin faptul acesta magistra]ii pierzându-}i
oficiul, nu mai pot continua func]iunea, }i sunt soma]i a p@r@si edificiul judec@toriei.
Destituirea lor din oficiu va fi anun]at@ din partea }efului de Resort.
Dep@rtându-se magistra]ii am atras aten]iunea func]ionarilor subalterni asupra
urm@rilor triste fa]@ de interesele private, provocate prin neprecugetarea denegare
a jur@mântului din partea magistra]ilor. Îns@ Statul român democrat ]ine cont la
mântuirea oamenilor mici, sedu}i de conduc@torii bine pl@ti]i. Luând în consi-
derare presiunea moral@ aplicat@ din partea conduc@torilor, în interesul oamenilor
mici, Statul român a edificat un pod de aur }i nu pretinde, ca de la judec@tori
jur@mânt (declara]ie solemn@), ci se îndestule}te cu o promisiune special@, c@ruia
se d@ cetire.
Am provocat notarii }i func]ionarii subalterni s@ fac@ declara]ia aceasta favorabil@.
F@r@ excep]ie to]i au denegat.
Subsemnatul declar c@ func]ionarii nu pot continua func]iunile de pân@ acum.
Procesul-verb. s-a încheiat. D.c.ms.s.s.Dr.Virgil Ciacla, }eful judec@toriei de ocol.
Dosar 4.
34.
Judec@toria de ocol Deva
Proces-verbal,
152
Dresat în Deva, localul de oficiu al judec@toriei de ocol Deva, la 15 martie n.1919

din prilejul mai jos amintit:
Prezen]i:
Subsemnatul }ef }i func]ionarii subalterni ai judec@toriei de ocol Deva.
Subsemnatul provoc ca cu privire la interesul public func]ionarii subalterni s@-}i
continue func]iunile sub conducerea mea, f@r@ a mai depune vreun jur@mânt, ori
declara]ie solemn@.
Func]ionarii subalterni f@r@ excep]ie declar@ c@ nu pot func]iona sub con-
ducerea mea, c@ci în cazul acesta }i-ar pierde toate drepturile câ}tigate fa]@ de statul
maghiar.
Drept, care procesul-verbal s-a închis }i subscris.
D.c.m.s.
s.s. Dr. Virgil Ciacla, }eful judec@toriei de ocol.
Dosar 4.
35.
De la }eful Judec@toriei de ocol Deva
1919.El.XIII.P.sz.
Dlui:
{ef de Resort al Justi]iei, Sibiu
În baza instruc]iunii din 8 februar 1919 primit@ de la Dvoastr@, binevoi]i a cunoa}te

urm@torul raport:
În general:
Conform acluzei A, conducerea judec@toriei am preluat-o de la fostul }ef Dr. Róbert
Fehér în 13 martie n.1919. În zilele urm@toare am preluat dela dânsul toate bunurile,
valorile, efectele, magazina de ustensile, realit@]ile, actele }i arhiva judec@toriei; pre
lâng@ nota subscris@ de mine, de fostul }ef }i de func]ionarii interesa]i. Nota e p@strat@
la mine, în cassa judec@toriei.
Fostul }ef a denegat depunerea jur@mântului.
În sensul acluzei B, asemenea au denegat }i magistra]ii, notarii, func]ionarii subal-
terni }i executorii f@r@ excep]ie – depunerea noului jur@mânt (declara]ie solemn@).
Func]ionarii subalterni au denegat }i depunerea favorabilei declara]iuni.
Conform acluzei C, i-am provocat pe ofician]ii subalterni ca s@-}i continue func]iunile
f@r@ a mai depune vreun jur@mânt, ori declara]ie favorabil@, dar f@r@ excep]iune to]i au
denegat.
Fiind judec@torul Gheorghe Bonyi bolnav, l-am provocat prin acluza D, la depu-
nerea jur@mântului. A denegat }i dânsul, motivând conform acluzei.
Exper]ii, translatorii sunt identici cu cei ai tribunalului Deva. Conform informa]iunii
primite de la pre}edintele tribunalului, au denegat depunerea jur@mântului, cu excep]ia
advocatului Dr. Eugen T@taru, translator de limba român@.
153
GHEORGHE IANCU
Procurorii delega]i: Dr. Árpád Laufer }i Dr. Aladár Vasko au denegat depunerea
jur@mântului, ca advoca]i, nu pot deci func]iona nici ca procurori delega]i. Recomand
pe Dl Ulpiu Alma}escu advocat Deva.
Notarul public Dr. Horváth Kamillo – conform informa]iunii primite de la pre}e-
dintele tribunalului Deva, aparent a denegat depunerea jur@mântului.
Judec@toria de ocol a r@mas deci f@r@ magistra]i, notari, func]ionari subalterni,
executori, servitori, exper]i, translatori, procurori delega]i.
Aflând dela func]ionarii subalterni ca în caz, dac@ pentru conservarea drepturilor
fa]@ de guvernul din Budapesta }i pentru contrabalansarea presiunii morale a publi-
cului maghiar, vor primi în scris constrângerea sanc]ionat@ prin for]@, o s@ lucreze
con}tiincios, f@r@ aplicarea faptic@ a for]ei; ca s@ nu devie judec@toria moart@, din
motivele interesului public, i-am inmanuat func]ionarilor subalterni }i servitorilor
apelul acludat sub E, }i de atunci f@r@ excep]ie lucreaz@ cu cele mai bune nizuin]e,
conform inten]iunilor mele. Am convingerea c@ oamenii ace}tia sedu}i, nu din punct
de vedere politic, ci numai de frica pierderii pânei maghiare }i din desorientare au
denegat jur@mântul. Func]ionarii subalterni ai judec@toriei Deva nu sunt incarna]i
}ovini}ti în trecut nu s-au învinovat crimelor contra neamului românesc, cunosc a
vorbi limba noastr@, - de}i nu to]i în scris, în consecin]@: din lipsa potrivitului material
românesc trebuie ]inu]i în serviciu deocamdat@ f@r@ jur@mânt (declara]ie solemn@)
}i dup@ I. martie a.c. Rog deci asemnarea sumei cor.15.000 la prerceptoratul reg.Deva,
pentru pl@]ile func]ionarilor subalterni }i a servitorilor judec@toriei de ocol Deva, pe
luna aprilie 1919.
Am s@ v@ raportez c@ pre}edintele tribunalului a împ@r]it în serviciul judec@toriei
de ocol Deva doi func]ionari subalterni români, a c@ror tabel@ de serviciu Vi l-am
înaintat. Am însu}i nizuin]a de a câ}tiga români pentru introducerea în serviciul
auxiliar al justi]iei.
Ce prive}te notarul public, din motivul, c@ func]iunea dânsului, mai cu seam@
în cauzele de l@s@mânt }i privitor la contracte este absolut urgent@ }i în favorul
]@r@nimii necesar@, rog, binevoi]i a denumi pe succesor, ori a dispune ca pân@ la
înlocuire poate func]iona cel vechi.
În special:
Ad I, Cunoa}tere a vorbi }i scris române}te: Gheorghe Bonyi judec@tor, Ede
Schmidt conduc@torul c.f., Ioan Olaru, {tefan Szabó }i Alexandru Kletz servitori.
Cunoa}te a vorbi române}te: Dr. Róbert Fehér, Dr. Géza Török, Dr. Benkõ Ödön,
magistra]i, Joan Meyssonier, Iosif Wermescher, Zsigmond David, Mihail Székely,
Árpád Varga, {tefan Szilágyi, Camilla Szõcs, ofician]i subalterni.
Ad 2. Circula]ia de pace a judec@toriei de ocol a fost (anul 1913): Sp.3271,E.10,
Fh.50,M.284,0.32,Ob159,V.1538,B,1602,Bm.18,Bv.8,tkvi:10.600.
Aplica]i au fost: magistra]i: 5, notari: 1, func]ionari subalterni: 14, (2 conduc@tori
c.f. }i 2 executori).
154
Luând în considerare c@ avem a conta cu cre}terea circula]iei }i c@ }i restan]ele

vor fi de prelucrat, judec@toriei îi lipsesc amploia]ii în num@rul înainte de r@zboi.
Ad 3, Executorii au denegat jur@mântul, dar la tot cazul ar fi consult înlocuirea lor
cu aceia, care poart@ mai mult interes publicului }i serviciului. Deocamdat@ designez
pentru afacerile lor dintre func]ionarii subalterni.
Ad 4. Din translatori r@mâne singur advocatul Dr. Eugen T@taru. Pentru limba
german@ }i francez@ recomand pe advocatul Dr. Petru Groza Deva.
Ad 5. Num@rul cauzelor restante în momentul prelu@rii a fost: Centrale: a. nerezolvate:
14, b. rezolvate: în curgere: 44 procese. Procese civile: în curgere:36, rezolvate: dar pretind
dispozi]ie judec@toreasc@:15.
Cauze execu]ionale: resolvate, dar pretind dispozi]ie judec@toreasc@: 48. Cauze
de l@s@mânt în curgere: 206, resolvate, dar pretind dispozi]ie judec@toreasc@: 88, în
curgere, dar pretind dispozi]ie judec@toreasc@: 11. Cauzele c@r]ilor funduare nere-
solvate: 49.
Luând în considerare c@ de prezent sunt singur judec@tor acolo, unde erau
4 aplica]i }i c@ nu-mi st@ nici un notar la dispozi]ie când înaintea prelu@rii func]io-
nau 2, posibilitatea rezolv@rii restan]elor depinde în primul rând de la întregirea
personalului conform raportului ad 2, cu atât mai vârtos c@ e contat }i cu cre}terea
circula]iei.
Penale în curgere: 231, resolvate, dar pretind dispozi]ie judec@toreasc@: 92.
Pentru resolvarea cauzelor penale restante ar fi metod radical: amnestia. În caz de
s-ar da amnestie privitor la faptele solda]ilor, comise de mult, de mai mic@ însem-
n@tate }i invers ordonan]elor maghiare, s-ar lua dispozi]iuni îndestul@toare privitor
la desdaunare, la corpus delicti }i spese, amnestia n-ar jigni nici interesul public, nici
cele private, ar fi gest uman [al] M.S.Regelui.
Am în vedere referitor la cauzele judec@toriilor de ocol, mai cu seam@ 1, cauzele
atinse prin ordinul ministerial maghiar de justi]ie Nr.58/1914.I.M.2, cauzele înafar@
de punctul I., unde procedura fusese ridicat@, fiind suspectatul mobilizat, 3. Cauza
categoriei ordinului mInist.maghiar de justi]ie Nr.49.361/1914.I.M.4., cauze înaintate
deja spre amnestie conform ordinului Min.maghiar de Justi]ie Nr.58.447, unde amnestia
n-a sosit înc@.
Amnestia în senzul zis, ar sista la judec@toria de ocol Deva 47/69/5/22=143 cauze.
În fine raportez c@ tabelele mele personale le-am înaintat Resortului de Justi]ie
prin pre}edintele tribunalului Deva.
Deva, la 26 martie 1919.s.s. Dr. Virgil Ciacla }eful judec@toriei de ocol Deva.
Dosar 4.
JUDEC~TORIA DE OCOL MIERCUREA
36.
Proces Verbal
155
GHEORGHE IANCU
Încheiat în Miercurea la 14 martie 1919, înaintea }efului judec@toriei de ocol, în cauza

jur@mântului normat prin ordonan]a }efului resortului de justi]ie nr. 121/1919 just., § 4,
a c@rui depunere, conduc@torul de carte funduar@ din loc., König Péter, a denegat-o.
Prezen]i cei subscri}i:
{eful judec@toriei, dup@ ce a comunicat d-lui König Péter, conduc@tor de carte
funduar@, la judec@toria de ocol din Miercurea, c@ în baza decretului }efului resortului
de justi]ie nr. 121/1919, în 13 martie 1919 a preluat de la fostul }ef conducerea acestei
judec@torii, l-a somat ca s@ depun@ jur@mântul normat prin ordonan]a }efului resortului
de justi]ie nr. 121/1919, § 4, la care provocare dânsul a declarat c@ jur@mântul acesta
nu îl depune.
Dup@ aceasta a fost somat a face declara]iunea solemn@, normat@ prin ordonan]a
}efului resortului de just. nr. 121/1919, iar dânsul a declarat c@ nici declara]iunea
aceasta solemn@ nu o face. Denegarea o motiveaz@ cu aceea c@, dac@ va r@mânea
în serviciul statului român, î}i va pierde dreptul la pensiune }i c@ fiindu-i so]ia originar@
din Békéscsaba, dânsul voie}te s@-}i permute locuin]a acolo }i s@ r@mân@ în serviciul
statului ungar.
D.c.m.s.
s.s. dr. Emilian Sfetcu, }eful judec@toriei; s.s. Precup Victoria, prot; s.s. König Péter
a denegat subscrierea cu acea motivare c@ nu posed@ limba român@, iar contra
explic@rii în limba maghiar@ a con]inutului acestui proces verbal protesteaz@, zicând
c@ dânsul din principiu deneag@ subscrierea ….
Dosar 2.
37.
Proces-verbal
Încheiat în Miercurea la 14 martie st.n., înaintea }efului judec@toriei de ocol în

cauza jur@mântului normat prin ordonan]a }efului resortului de justi]ie nr. 121/1919
just., § 4, depus ast@zi de Nicolae Romo}an, vigil de carcer la judec@toria de ocol din
Miercurea.
{eful judec@toriei, dup@ ce a comunicat vigilului de carcer, Nicolae Romo}an,
c@ în baza decretului }efului resortului de justi]ie nr. 121/1919 just., în 13 martie 1919
st.n., a preluat de la fostul }ef conducerea acestei judec@torii, l-a somat ca s@ depun@
jur@mântul normat prin ordonan]a }efului resortului de Justi]ie nr. 121/1919, § 4.
Sus-numitul vigil de carcer, în urma provoc@rii acesteia, a depus dup@ toate
formele acest jur@mânt.
D.c.m.s.
s.s. dr. Emilian Sfetcu, }eful judectoriei, s.s. Precup Victoria, protoc.; s.s. Nicolae
Romo}an, vigil de carcer.
Dosar 2.
156
38.
Proces-verbal
Încheiat în Miercurea la 14 martie 1919 înaintea }efului judec@toriei de ocol, în cauza

jur@mântului normat prin ordonan]a }efului resortului de justi]ie nr. 121/1919 just., § 4,
depus ast@zi de Victoria Precup, diurnist@ definitiv@ la judec@toria de ocol Miercurea.
{eful judec@toriei, dup@ ce a comunicat diurnistei definitive Victoria Precup, în
baza decretului }efului resortului de justi]ie nr. 121/1919 în 13 martie 1919, a preluat
de la fostul }ef conducerea acestei judec@torii, a somat-o ca s@ depun@ jur@mântul
normat prin ordonan]a }efului de resort nr. 121/1919, § 4.
Sus-numita diurnist@ definitiv@, în urma acestei provoc@ri, a depus dup@ toate
formele acest jur@mânt.
D.c.m.s.
s.s. dr. Emilian Sfetcu, }eful judec@toriei; s.s. Nicolae Romo}an, protocolist; s.s.
Victoria Precup, diurnist@ definitiv@.
Dosar 2.
39.
1919, Pr.IV.A.1.
D-Sale
{efului resortului de justi]ie Sibiu
Cu provocare la scripta ad. no. 121/1919 just., raportez cu stim@ c@ în 13 martie

1919, st.n., pe lâng@ proces-verbal încheiat dup@ forma legal@, am preluat de la fostul
}ef, dr. Augustin Andreiu, conducerea judec@toriei de ocol din Miercurea, precum
}i întreg mobilierul, aranjamentul }i depozitele acestei judec@torii.
Raportez mai departe c@ în 14 martie st.n. am comunicat mai întâi conduc@torului
de carte fund., König Péter c@, în 13 martie, am preluat de la fostul }ef conducerea
judec@toriei de ocol din Miercurea }i, dup@ ce am procedat conform instruc]iunii
cuprinse în scripta mai sus-amintit@, citindu-i în traducere maghiar@ textul jur@mântului,
normat în ordona]iunea nr. 121/1919 just. }i textul declara]iei solemne, normat în
scripta ad.no. 121/1919 just., l-am somat ca s@ depun@ jur@mântul ori s@ fac@ decla-
ra]iunea solemn@, dânsul îns@ a declarat categoric c@, fiind conduc@tor de carte
funduar@ ungar, nu depune nici jur@mântul, nici declara]iunea solemn@ nu o face.
Mai notez c@ conduc@torul de carte fund., König Péter, în 13 martie st.n., când fostul
}ef al judec@toriei i-a comunicat c@ mi-a predat mie conducerea judec@toriei, a declarat
c@, ca om privat, se bucur@ de faptul acesta, ca conduc@tor de carte fund. ungar, îns@
nu îl poate lua la cuno}tin]@. Respectivul, de}i a declarat c@ va purta oficiul }i pe mai
departe, p@rea a fi om f@r@ de încredere }i du}man neamului românesc. Faptul acesta
este cu atât mai ciudat, c@ci dânsul este de na]ionalitate sas.
157
GHEORGHE IANCU
Dup@ acestea am comunicat }i diurnistei definitive Victoria Precup }i vigiliului

de carcer Nicolae Romo}an c@ am preluat conducerea judec@toriei }i i-am somat ca
s@ depun@ jur@mântul mai sus amintit, }i dân}ii au depus acest jur@mânt f@r@ a face
vreo observa]ie.
Executorul báró Bánffy Albert a fost ast@zi absent din comun@ iar grefierul Huiszi
Gyula }i diurnista provizorie Sipos Gizella, sunt morbo}i de morbul spaniol.
Procesele-verbale încheiate asupra deneg@rii, respectiv, depunerii jur@mântului
le aclud aici sub A., B. }i C.
Referitor la celelalte puncte din scripta nr. 121/1919 just., voi face raport f@r@ de
amânare.
Miercurea, la 14 martie 1919. s.s. dr. Emilian Sfetcu, }eful judec@toriei.
Dosar 2.
JUDEC~TORIA DE OCOL HA[EG
40.
Proces-verbal,
Dresat în 14/1 martie 1919 în localul de oficiu al judec@toriei de ocol Ha]eg din
prilejul prelu@rii conducerii acestei judec@torii de la actualul }ef Domnul Victor Jovián.
Prezentându-m@ eu Dr. Petru Comes la actualul }ef al judec@toriei, I-am adus la
cuno}tin]@ c@ în baza decretului de fa]@, 8 februarie 1919, de sub Nr.121/1919, al
Cons.Dir. resortul Justi]iei, sunt încredin]at cu conducerea judec@toriei, iar dânsul va
func]iona deacum înainte ca judec@tor la aceast@ judec@torie.
În urmare am somat pe actualul }ef denumit, s@-mi predea oficiul.
La aceast@ somare actualul }ef mi-a declarat c@ pân@ la pertractarea de pace
final@ }i respective pân@ când soartea teritoriului pe care ne afl@m, nu este definitiv
hot@rât@, se consider@ de }eful legitim al acestei judec@torii.
Dup@ aceast@ declara]ie eu I-am pus în vedere numitului }ef c@ din ordinul
Consiliului Dirigent am s@ preiau conducerea acestei judec@torii }i în scopul acesta
în caz de lips@ pot recurge la mijloacele necesare aduc@toare la scop, dup@ care
declara]ie a mea, dl Victor Jovián, actualul }ef declar@, c@ e gata a preda oficiul.
Dup@ aceasta s-a efeptuit preluarea conducerii judec@toriei, impuindu-I fostului }ef
c@ la termenul fixat de mine s@ se prezinte în localul oficial al acestei judec@torii, în
scopul pred@rii bunurilor, valorilor, efectelor, actelor, arhivelor, magaziei de ustensile
}i a realit@]ilor }i peste tot a întregii averi apar]in@toare judec@toriei, despre ce se va
dresa un document de preluare specificat, cunoscând în caz contrar urm@rile.
Drept care se încheie prezentul proces-verbal.
D.c.m.s.
s.s. Dr. Petru Comes, jude-}ef, s.s. Georgiu Baiu, protocolist. Victor Jovián }i
Gavril Létay fo}ti judec@tori au denegat subscrierea nemotivat, s.s. Baiu.
Dosar 4.
158
41.
De la Judec@toria de ocol Ha]eg
Ha]eg, la 15 martie 1919.
2 martie
Proces-Verbal,
Prezen]i:
Dr. Petru Comes judec@tor }ef, Viktor Jovián fost }ef judec@tor, Gavril Létay
judec@tor, Georgiu Baiu protocolist.
Dresat în Ha]eg în oficiul judec@toriei de ocol la 15/2 martie 1919, din prilejul
depunerii jur@mântului oficios al fo}tilor judec@tori de la aceast@ judec@torie.
Actualul judec@tor-}ef constat@ c@ la judec@toria de ocol Ha]eg sunt sistemizate din
partea fostului Guvern maghiar 5 (cinci) posturi de judec@tori }i 2 posturi de notari.
Din aceste 5 posturi, 2 posturi de judec@tor }i posturile de notari sunt vacante.
Constat@ mai departe c@ fostul judec@tor Lipót Hegedõs a func]ionat pân@ în
ultimele zile, când vânzându-}i averea a p@r@sit Ha]egul f@r@ ca s@ fi avut la aceasta
oare}care permisiune de la forurile lui competente.
Opinia public@ aicea e aceea, c@ numitul a fugit peste linia Caransebe} la Pesta
cu inten]ia de a nu se mai reîntoarce.
Dup@ aceste constat@ri Dr. Petru Comes judec@torul-}ef invit@ pe fo}tii judec@tori
prezen]i, domnul Victor Jovián }i pe dl. Gavril Létay, ca în senzul ordonan]ei Cons.Dir.
dat@ sub No.121/1919 §.4. s@ depun@ jur@mântul oficios. Li se cite}te }i se explic@
aceast@ ordonan]@.
Dl Victor Jovián }i dl Gavril Létay fo}tii judec@tori declar@ c@ nu sunt aplica]i a
depune acest jur@mânt.
Drept care s-a luat acest proces-verbal.
D.c.m.s.
s.s. Dr. Petru Comes jude-}ef, s.s. George Baiu protocolist. Victor Jovián }i Gavril
Létay fo}ti judec@tori au denegat subscrierea nemotivat, s.s. Dr. Comes.
Dosar 4.
42.
Dela Judec@toria de ocol Ha]eg.
Ha]eg, la 2/15 martie 1919.
Proces-verbal,
Dresat în Ha]eg în localul oficios al judec@toriei de ocol la 15/2 martie 1919, din
prilejul depunerei jur@mântului oficios al fo}tilor ofician]i de la aceast@ judec@torie.
Prezen]i sunt:
159
GHEORGHE IANCU
Dr. Petru Comes judec@tor-}ef, Georgiu Baiu protolist, Sebastian Negru cond.c.f.,
Pompei Neustädter cancelist, Francisc Muntean cancelist, {tefan Királyi, Iuliu Szabó,
Josif Apa, Csató Sándor to]i canceli}ti, Georgiu Baiu, Maria Neme}, Mária Gaál
diurni}ti, Dániel Székely, Laz@r Buzdugan servitori, Alexandru Neme} p@zitor de
temni]@, Josif Kristay p@zit. de temni]@, Iuliu Ciucu, executor, Dr. GerêKönczey medic
de tribunal.
Judec@torul-}ef constat@ din coala de înmânare, c@ Dr. GerêKönczey medic de
trib. a refuzat cita]iunea }i Aladár Horváth cond. C.f. e morbos a}a c@ numi]ii nu s-
au prezentat.
Dup@ aceast@ constatare Dr. Petru Comes }eful judec@toriei în baza ordonan]ei
Cons.Dir. resortul Just. dat@ sub No.121/1919, someaz@ pe susnumi]ii ofician]i, ca
s@ depun@ ur@mântul oficios prescris în §.4 al acestei ordonan]e.
Dintre susnumi]ii ofician]i Iuliu Szabó, {tefan Királyi, Josif Apa, Csató Sándor,
Mária Gaál, Josif Krisztayi }i Dániel Székely la aceast@ somare declar@ c@ nu depun
jur@mântul.
Urm@torii domni:
Sebastian Negru, Pompei Neustädter, Francisc Muntean, Georgiu Baiu, Maria
Neme}, Iuliu Ciucu, Laz@r Buzdugan }i Alexandru Neme} la somarea }efului
judec@tor în modul cel mai hot@rât au declarat c@ sunt gata a depune jur@mântul.
În urma acestei declara]ii ultimii domni ofician]i numi]i mai sus, cu glas înalt, în
mod demn au depus urm@torul jur@mânt:
„Jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului
Român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele, ordonan]ele Consiliului
Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi sunt
încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.
Drept care s-a luat acest proces-verbal cu acea c@ lista de conduit@ a ofician]ilor,
care au depus jur@mântul, se al@tur@ sub ./.
Not@
s.s. Dr. Petru Comses jude-}ef, s.s. Georgiu Baiu protocolist, s.s. Sebastian Negru
cond. al c@r]ilor funduare, s.s. Pompei Neustädter cancelist, s.s. Francisc Muntean
cancelist, s.s. Georgiu Baiu diurnist, s.s. Maria Neme}, diurnist@, s.s. Alexandru
Neme} p@zitor de temni]@, s.s. Iuliu Ciucu executor, s.s. Laz@r Buzdugan servitor.
Dosar 4.
43.
Dela }eful judec@toriei de ocol Ha]eg.
Prez.XVII.E.9-1919.
Domnule Pre}edinte al
Tribunalului,
160
Al@turat trimit raportul judec@torului }ef dresat din prilejul prelu@rii judec@toriei
de ocol Ha]eg, împreun@ cu câte 2-2 exemplare din fiecare proces-verbal }i docu-
ment dresat cu aceast@ ocaziune sub A,B,C,D,E,F,G }i H, câte unul pentru Înaltul
Consiliu Dirigent, Resortul Justi]iei, altul pentru tribunalul Deva, cu rugarea ca dup@
revizuirea raportului din partea st.Dvoastre, s@ binevoi]i a le transpune la forul
competent.
Ha]eg, la 21/8 martie 1919.

Cu deosebit@ stim@,
s.s. Dr. Petru Comes, jud. }ef
Dosar 4.
JUDEC~TORIA DE OCOL OCNA SIBIULUI
44.
1919, Pres.I.A.59.
Proces-verbal
Luat în Ocna Sibiului la 1/14 martie 1919 în afacerea prelu@rii judec@toriei de

ocol din loc. }i luarea jur@mântului }i declara]iunilor de la judec@tori }i personalul
judec@toriei, pe baza ordonan]ei Consiliului Dirigent, resortul justi]iei nr. 121/1919
just., prin Aurel Gherasim }ef-judec@tor de ocol în Ocna Sibiului.
Prezen]i:
Urm@torii membri ai judec@toriei de ocol sus-numi]i:
Aurel Gherasim, }ef-judec@tor, cavaler Robert Fehrentheil de Gruppenberg,
judec@tor, Adalbert Sissel, conduc@torul c@r]ilor funduare, George Husti, cancelarist,
Susana Dollni, diurnist interimar, Berta Vulkán, diurnist interimar, Alexandru Orosz,
servitor de oficiu, Francisc Kovács, pârc@lab interimar, Ioan Ciuchina, ca grefier.
{ef-judec@torul Aurel Gherasim aduce la cuno}tin]a persoanelor prezente c@, în
sensul ordina]iunei nr. 121/1919 just., este încredin]at cu conducerea judec@toriei
de ocol din Ocna-Sibiului }i, deci, imediat }i efeptuie}te preluarea.
{ef-judec@torul provoac@ pe fostul }ef-judec@tor cavaler Robert Fehrentheil de
Gruppenberg s@ depun@ jur@mântul prescris în ordonan]a nr. 121/1919 just., § 4 a
resortului justi]iei, f@cându-l atent c@ nedepunerea jur@mântului va avea urm@ri foarte
grave.
Judec@torul cavaler Robert Fehrentheil de Gruppenberg cere suspendarea lu@rii
jur@mântului de la dânsul, pân@ se va informa la resort despre urm@rile grave care
le are negarea jur@mântului.
În urma acestora, }ef-judec@torul declar@ pe sus-numitul judec@tor îndep@rtat de
la oficiul s@u.
161
GHEORGHE IANCU
Mai departe, provoac@ pe Adalbert Sissel, George Husti, Susana Dollni, Berta
Vulcan, Alexandru Orosz }i Francisc Kovács s@ depun@ jur@mântul mai sus amintit,
sau s@ fac@ declara]ia prescris@ în ad. nr. 121/1919 just.
Provoca]ii declar@ c@ nu depun nici jur@mântul }i nici declara]ie nu fac.
Adalbert Sissel, George Husti, Susana Dollni }i Berta Vulcan declar@ c@, deoarece
au ridicat lefurile pân@ la 1 aprilie, fac serviciul pân@ la termenul acesta, iar Alexandru
Orosz }i Francisc Kovács se declar@ a servi }i mai departe.
{ef-judec@torul ia la cuno}tin]@ declara]iile acestea.
Dup@ citire }i explicare în limba maghiar@ s-a subscris }i încheiat.
D.c.m.s.
s.s. Aurel Gherasim, }ef-judec@tor; s.s. Ioan Ciuchina, grefier; s.s. Fehrentheil
Robert; s.s. Sissel Albert, s;s; Husti Gy.; s.s. Dollni Zsuzsánna; s.s. Vulkán Berta; s.s.
Alexandru Orosz; s.s. Kovács Ferencz.
Dosar 4.
45.
De la }eful Judec@toriei de ocol din Ocna Sibiului
1919.Pres.I-A.59
Domnului
{ef al Resortului de Justi]ie
Cu provocare la ordinul din 8 febr. 1919 }i cel din 13 martie 1919, nr. ad. 121/
1919 just., am onoare a relata c@ în conformitate cu ordinele men]ionate, cu ziua
de zi am preluat conducerea judec@toriei de ocol din Ocna-Sibiului }i procesul-verbal
luat în afacerea depunerii, respectiv, deneg@rii jur@mântului }i a declara]iei solemne,
am onoare a sub}terne aici sub ./. al@turat, cu acel adaus, c@ pe ziua fixat@ de mine
pentru îndeplinirea acestui act, singur Armin Székely, executorul judec@toriei, n-a
putut fi avizat s@ se prezinte, fiindc@ dânsul având permisiune, de prezent locuie}te
în Sibiu, unde l-am recercat, ca pe ziua de 22 l.c., termenul fixat pentru luarea jur@mân-
tului, respectiv, promisiunii solemne, s@ se prezinte la acest oficiu, despre rezultatul
c@rui lucru voi relata îndeosebi; totodat@ l-am provocat ca, f@r@ amânare s@ se
reîntoarc@ la sediul oficiului s@u, }i c@ pentru eventuala prelungire a concediului s@u,
s@ se adreseze c@tre D-voastr@. De altcum numitul executor verbal mi-a declarat deja
c@ este aplicat s@ depun@ jur@mântul prescris.
Relatez totodat@ c@ judec@torul îndep@rtat, cav. Robert Fehreitheil de Gruppenberg,
începând cu ziua de 26 febr. a.c., este în concediu }i înc@ atunci am preluat de la dânsul,
împreun@ cu conducerea judec@toriei }i num@rul de cass@, adjustamentul, c@r]ile,
materialele, imprimatele }i scriptele detaliate dup@ pozi]ii, în protocolul redactat cu acea
ocazie; din care motiv luarea unui protocol în aceast@ afacere nu a fost lips@.
Mai departe relatez c@ ofician]ii de la aceast@ judec@torie, care pân@ acum au mai
r@mas la slujba lor, cu excep]ia unui servitor }i a unui temni]er provizor, precum se
eviden]iaz@ }i în procesul-verbal al@turat, cu 31 l.c., î}i p@r@siser@ oficiul lor, în urmare
162
fac propunerea ca locurile devenite vacante la aceast@ judec@torie prin dep@rtarea

lor s@ se completeze pân@ la 31 l.c. cu al]ii. Tot din acest motiv cer încuviin]area ca
în locul diurnistului interimar, f@r@ plat@, de azi s@ pot angaja un diurnist interimar
cu plat@.
Relatez înc@ c@, dintre ofician]ii actuali, Albert Sissel, conduc@torul c@r]ilor funduare,
}i Francisc Kovács, temni]er interimar, vorbesc mai cu greu limba român@; Alexandru
Orosz, servitorul judec@toriei, a c@rui limb@ matern@ e cea român@, vorbe}te aproape
deplin limba român@, dintre ceilal]i ofician]i nici unul nu posed@ limba român@ }i nici
unul nu }tie ceti }i scrie române}te.
Relatez mai departe c@ dintre ofician]i nici unul n-a manifestat atitudine politic@,
social@ sau de orice caracter îndreptat@ în contra românilor.
Relatez apoi c@, luând în socoteal@ circula]ia de pace a judec@toriei de ocol Ocna-
Sibiului, vor fi de lips@: 2 judec@tori, 1 notar, 1 cond. d. c.f., 3 ofician]i de birou, 2
diurni}ti, 1 executor, 1 procuror delegat, 1 temni]er, 2 servitori.
Deodat@ înaintez sub 2., conspectul compus despre num@rul personalului sistemizat,
de lips@ }i afl@tor în func]iune }i despre posturile necompletate.
Mai departe relatez c@ executorul actual este vrednic s@ r@mân@ în func]iune }i
în cazul statific@rii.
La judec@toria de ocol din Ocna-Sibiului n-a fost aplicat translator.
În urm@ relatez c@ la judec@toria de aici, de prezent este urm@toarea restan]@:
cauze civile: 20, cauze penale: 62, cauze de execu]ie: 16, cauze de l@s@mânt: 170,
cauze mixte: -, cauze centrale: 10, cauze de c@r]i fund.: 7, restan]e de copiere: 30,
restan]e de expedi]ie: 237.
Restan]a din urm@ provine în mare parte din împrejurarea c@ actele de sub
expedi]ie con]in scripte ce nu se pot expedia decât în scrisori recomandate.
Aceast@ restan]@ ar putea fi rezolvat@ în cel mai scurt timp, dac@ cel pu]in o parte
mai însemnat@ a personalului sistemizat }i-ar putea începe activitatea.
Ocna Sibiului, la 1/14 martie 1919. s.s. Aurel Gherasim, judec@tor-}ef la Judec@toria
de ocol.
Dosar 2.
JUDEC~TORIA DE OCOL TURDA
46.
Proces-verbal
Întocmit la Turda, în data de 14 martie 1919, în cl@direa judec@toriei de ocol, privind

chestiunea prelu@rii conducerii judec@toriei de ocol în urma dispozi]iei Consiliului Dirigent
Român din Sibiu.
În data de 14 martie a.c., ora 930, în fa]a judec@torului de Curte de Apel, Vajna
Vincze, conduc@torul judec@toriei de ocol din Turda, se prezint@ judec@torul de ocol
163
GHEORGHE IANCU
din Abrud, Pavel Moi}, care declar@ c@ el a fost numit conduc@tor al judec@torie de
ocol din Turda, în virtutea ordonan]ei nr. 121/1919 just., emis@ de c@tre Consiliul
Dirigent Român din Sibiu }i îi solicit@ judec@torului de ocol, Vajna Vincze, s@ predea
conducerea judec@toriei de ocol.
Judec@torul consilier la Curtea de Apel Vajna Vincze declar@ c@ nu recunoa}te
drept legale dispozi]iile Consiliul Dirigent Român din Sibiu }i c@ refuz@ s@ predea
conducerea institu]iei.
În consecin]@, Moi} Pavel a p@r@sit cl@direa judec@toriei de ocol }i s-a reîntors în
jurul orei 11, înso]it de subprefectul P@t@ceanu Gheorghe, dr. Mezei Eugen – pre}e-
dintele tribunalului }i c@pitanul român Aram@ – în prezent comandantul pie]ei.
Subprefectul dr. P@t@ceanu Gheorghe , în calitate de reprezentant al prefectului de
Turda, i-a solicitat judec@torului, consilier la Curtea de Apel Vajna Vincze s@ predea
conducerea judec@toriei de ocol, în caz contrar va utiliza for]a.
Judec@torul, consilier la Curtea de Apel, Vajna Vincze, a repetat declara]ia , potrivit
c@reia nu recunoa}te drept legal@ aceast@ ini]iativ@ dar v@zând apari]ia comandantului
pie]ei cedeaz@ în fa]a for]ei }i a predat conducerea judec@toriei de ocol }i a institu]iei
în sine.
Cu aceasta , procesul-verbal a fost citit }i aprobat cu men]iunea c@ a fost întocmit
în dou@ exemplare, un exemplar a fost predat judec@torului, consilier la Curtea de
Apel, Vajna Vincze, referitor la inventarul judec@toriei de ocol }i jur@mintele luate
magistra]ilor au fost întocmite procese-verbale separate.
s.s. Pavel Moi} – judec@tor }ef; s.s. Vajna Vincze – judec@tor, consilier la Curtea
de Apel; s.s. dr. Mezei Eugen – grefier.
Dosar 2.
47.
Raport
Subscrisul judec@tor-}ef din Turda, conform instruc]iunilor prescrise în apelul ad.

nr. 121/1919 just., am preluat conducerea judec@torie din Turda.
Despre actul se al@tur@ protocolul sub A. ./.
Judec@torii, precum }i to]i cei func]ionari subalterni }i 2 executori ai judec@toriei,
în urm@ }i procurorul delegat, au denegat depunerea jur@mântului oficios, respective,
promisiunea solemn@ sau declara]ia prescris@, … aclusul B. }i C.
Ioan Popoviciu, conduc@torul c@r]ilor funciare, îns@, a depus jur@mântul f@r@ rezerve
}i a r@mas în func]iunea sa, dovad@ procesul verbal sub D.
Judec@torii, predând oficiul }i actele lor nerezolvate, s-au dep@rtat. Cei subalterni, pân@
la 1 aprilie, sunt aplica]i a r@mâne în func]iunea lor. Lista subalternilor se aclud@ sub F.
Luând în considerare circula]ia de pace a judec@toriei, spre aplicare vor fi de lips@:
judec@tori: 4, notari: 2, practican]i: 2, conduc@tor la c@r]ile funciare: 1, ofician]i de
birou: 6, diurni}ti: 4, executor: 1, servitori: 3.
Ar fi de lips@ un procuror delegat }i, eventual, 1 translator german.
Executorii demisiona]i de altcum nu sunt vrednici s@ r@mân@ în post; tot ase-
menea }i ofician]ii subalterni, fiindc@ nu posed limba român@.
164
Translatori nu sunt în func]iune.

Num@rul cauzelor restante e considerabil }i mod de rezolvare nu pot afla de
prezent, în lipsa total@ a judec@torilor }i altor ofician]i de birou.
Din partea mea îmi voi da tot concursul ca pertract@rile fixate deja, dup@ împrejur@ri,
s@ fie rezolvate sau amânate; tot asemenea }i c@r]ile funciare s@ fie rezolvate dup@ posibilitate.
De altcum în situa]ia aceasta anormal@ a}tept noi dispozi]ii.
Turda, la 15 martie 1919. s.s. Pavel Moi}, judec@tor-}ef.
Dosar 2.
JUDEC~TORIA DE OCOL SEBE{
48.
1919.El.IV.A.31.sz.
Protocol
Luat în 15 martie 1919 st.n. la Judec@toria de ocol Sebe}ul-S@sesc.

Obiect: preluarea judec@toriei dimpreun@ cu toate scriptele, precum }i inventarul
registrelor }i obiectelor de valoare.
Prezen]i subscri}ii:
Se prezint@ dr. Nicolae Laz@r, domiciliat în Sebe}ul-S@sesc dimpreun@ cu Ion
Albon }i Sabin Catalina, ofi]eri ai armatei române }i, legitimându-se cu documentul
de denumire estr@dat de }eful Resortului de Justi]ie al Consiliului Dirigent Român
din Sibiu, datat din 11 martie a.c. sub nr. 121/1919 just., }i în baza acestuia, ca numit
}ef al judec@toriei de ocol Sebe}ul-S@sesc, someaz@ pe judec@torul de ocol dr. Bérczy
Géza ca s@-i predea conducerea judec@toriei Sebe}ul-S@sesc, localit@]ile oficioase,
scriptele, c@r]ile funduare, temni]a, inventarul întreg al recvisitelor }i obiectelor, precum
}i cheile cassei judec@toriei dimpreun@ cu depozitele prezidiale.
Judec@torul de ocol dr. Bérczy Géza, ca substitut al judec@torului conduc@tor
Domsinszky György care, fiind morbos, nu e de fa]@, declar@ c@ în sensul mandatului
secret primit de la guvernul maghiar, el numai ordonan]elor venite de la guvernul
maghiar se poate expune, deci dispozi]iile Consiliului Dirigent Român din Sibiu nu
le poate recunoa}te de obligatoare, deci el deneag@ predarea judec@toriei. Dr. Nicolae
Laz@r declar@ c@ în caz de rezisten]@ va determina cu asisten]@ militar@ predarea
judec@toriei }i provocându-se la sus-numi]ii ofi]eri de fa]@ mai someaz@ o dat@ pe
judec@torul de ocol dr. Bérczy Géza s@ predea judec@toriei.
Judec@torul de ocol dr. Bérczy Géza declar@ c@ e silit a ceda for]ei }i, deci, pred@ d-lui
dr. Nicolae Laz@r conducerea judec@toriei, localit@]ile oficioase, scriptele, foaia funduar@,
temni]a, întreg inventarul rechizitelor }i obiectelor, ambele chei ale cassei judec@tore}ti,
precum }i con]inutul acestei casse, }i anume: 23 cor., 36 fil buget penal, depozitul prezidial
nr. 46-1914, de 31 cor.; apoi, nr. 52-1914 de 4 cor., nr. 2-1918, 1 ceas de nichel cu lan],
1 ceas de argint cu lan], 1 inel de aur cu diamante; nr. 51-1918: 8 cor. 4 fil., nr. 57-1918,
2 cor. 20 fil., nr. 1-1919: 181 cor. 63 fil., nr. 2-1919: 2 buc. bilete câ}tig@toare seria 513,
}i 2614 nr. 13 }i 20 despre câte 100 cor. pre] nominal, 3 buc. bilete de loterie maghiar@
165
GHEORGHE IANCU
seria 537, 1596, 1955, nr. 51, 79, 95, despre câte 100 cor. pre] nominal, 4 buc. bilete
de loterie pentru sanatoriul reginei Elisabeta seria 3388, 4365, 5329, 5933, nr. 84, 70,
22, 55 despre câte 5 cor. pre] nominal, 1 buc. bilet de loterie crucea ro}ie italian@ seria
231, nr. 30 despre 25 lire pre] nominal, 2 buc. bilete de loterie maghiar@ seria 2947, 2946,
nr. 50, 50 despre 1 fil. pre] nominal, 1 buc. Mercurs részletív, seria 2888 nr. 19 despre
un bilet de loterie maghiar@ din anul 1870 cu 4 chitan]e, 1 buc. ac]iune la b@ile s@rate
din Sebe}ul-S@sesc, despre 100 cor. cu 9 cupoane nr. 1168 }i 1 talon.
Dr. Nicolae Laz@r recunoa}te primirea în sensul de mai sus.
Dup@ citire }i aprobare, protocolul s-a încheiat cu acea observare c@ s-a luat în 3
exemplare cu text maghiar }i 1 exemplar cu text românesc, dintre care 2 exemplare
maghiare }i unul românesc s-au extr@dat judec@torului dr. Nicolae Laz@r iar 1 exemplar
maghiar judec@torului dr. Bérczy Géza.
s.s. dr. Nicolae Laz@r, judec@tor de ocol; s.s. dr. Bérczy Géza, jude de ocol, locot.;
s.s. Ion Albon; s.s. Sabin Catalina asistenta.
Dosar 2.
49.
Judec@toria de ocol Sebe}ul-S@sesc
1919.El.IV.A.31.sz.
C@tre
{eful Resortului de Justi]ie al Consiliului Dirigent Român din Sibiu
Prin prezenta raportez c@ am preluat conducerea judec@toriei de ocol Sebe}ul-

S@sesc }i al@tur protocolul referitor la preluarea acestei judec@torii.
Observ c@ la preluarea judec@toriei, din acel motiv m-am prezentat }i cu 2 ofi]eri,
fiindc@ a}a m-am fost în]eles anterior cu judec@torul dr. Bérczy, deci aceasta s-a
întâmplat la pofta lui în modul acesta.
Despre celelalte împrejur@ri voi raporta în curând.
Sebe}ul-S@sesc, la 15 martie 1919.
s.s. dr. Nicolae Laz@r, }eful judec@toriei.
Dosar 2.
50.
C@tre
{eful Resortului de Justi]ie al Consiliului Dirigent Român din Sibiu
Prin prezenta raportez c@ am somat pe judec@torul de ocol, dr. Bérczy Géza, la

depunerea jur@mântului nou, numitul îns@ a denegat jur@mântul. Protocolul referitor
este al@turat aici. Pe judec@torul de ocol Domsinszky György înc@ l-am citat în scopul
depunerii jur@mântului, dar, fiind bolnav, nu s-a prezentat. L-am cercetat în locuin]@
166
}i l-am aflat bolnav greu. Referitor la jur@mânt a declarat c@ din cauza morbului nu
este în stare a depune jur@mântul }i nici a-l denega.
Mai raportez c@ am provocat }i pe func]ionarii subalterni ai judec@toriei s@ depun@
jur@mântul nou, dar }i ace}tia au denegat to]i depunerea jur@mântului nou. I-am
provocat apoi s@ fac@ declara]ia solemn@ prescris@ de D-voastr@, dar au denegat }i
aceasta. {i acest protocol referitor este al@turat aici.
Sebe}ul-S@sesc, la 22 martie 1919. s.s. dr. Laz@r, }eful judec@toriei
Dosar 2.
51.
Proces-verbal
Încheiat în Sebe}ul-S@sesc, la 26 martie 1919, înaintea judec@torului de ocol

Sebe}ul-S@sesc. Obiect: depunerea jur@mântului nou prin executorul acestei judec@torii,
Osztián Antal. Prezen]i: dr. Nicolae Laz@r, }eful judec@toriei, Ioan Duvlea, notar,
Osztián Antal, executorul judec@toriei.
Dr. Nicoale Laz@r, }eful judec@toriei de ocol Sebe}ul-S@sesc, someaz@ pe executorul
acestei judec@torii, Osztián Antal, s@ depun@ jur@mântul prescris în ordonan]a nr. 121
a Consiliului Dirigent Sibiu, resortul Justi]iei.
La aceast@ provocare, executorul Osztián Antal a depus jur@mântul prescris, dup@
urm@torul text:
„Eu, Osztián Antal, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui
Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i
ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire
func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.
Procesul-verbal s-a încheiat }i subscris.
D.c.m.s.
s.s. Osztián Antal, executor, s.s. dr. Nicolae Laz@r, }eful judec@toriei, s.s. Ioan
Duvlea, notar.
Dosar 2.
JUDEC~TORIA DE OCOL BAIA DE CRI{
52.
Proces-Verbal,
Luat în Baia de Cri} 3/16 martie 1919. Obiect: predarea }i respective preluarea
judec@toriei de ocol din Baia de Cri}
Prezen]i:
167
GHEORGHE IANCU
Victor Ancean jude-}ef, încredin]at cu preluarea judec@toriei }i Attila Bradi jude-

}ef de pân@ acum a judec@toriei din Baia de Cri}, apoi Dr. Nerva Oncu primpretorele
plasei Baia de Cri}.
Judele-}ef Victor Ancean prezint@ actele, cu care s-a încredin]at, ca s@ preia
judec@toria, în urma acestora invit@ pe judele-}ef Attila Bradi, ca s@ predea oficiul,
la care respectivul declar@ c@ nu are înc@ ordin de predare. Judele-}ef Victor Ancean
îi pune în vedere c@ întrucât nu ar fi aplicat s@ predeie oficiul, de voie bun@, va aplica
for]a, la ce judele Bradi Attila declar@ c@ for]ei se supune }i pred@ oficiul.
În urma acesteia judec@toria de ocol din Baia de Cri} se declar@ de preluat@ }i
trece întru toate în puterea statului român.
Dup@ aceasta procesul-verbal s-a cetit, explicat }i subscris, de cei interesa]i.
Baia de Cri}, la 3/16 martie 1919, s.s. Victor Ancean judec@tor-}ef, s.s. Bradi
Attila, s.s. Dr. Nerva Oncu.
Dosar 4.
53.
No.Pres.1919.VII.A.61.
Proces-Verbal,
Luat în Baia de Cri} la 3/16 martie 1919. Obiect: depunerea jur@mântului juzilor
}i amploia]ilor aplica]i, la judec@toria de ocol Baia de Cri}.
Prezen]i:
Victor Ancean jude-}ef din partea judec@toriei de ocol, apoi Bradi Attila fost jude-
}ef, Dóczy Bálint jude, Szimonides Károly jude, Dr. Kovács István jude, Dr. Albert
Lõrincz notar, apoi amploia]i: Siklódy János, Beovits Kornél, Lõrinczy András, Kostyál
Pál }i Kiss Albert }i Emanuel Jakab executor cercual.
Victor Ancean jude-}ef invit@ pe susnumi]ii s@ se declare c@ voiesc s@ intre în
serviciul statului român sau nu? – }i dac@ da, sunt aplica]i s@ depun@ jur@mântul
prescris pentru juzi }i amploia]ii satului român, la ce susnumi]ii declar@ c@ nu voiesc
s@ intre în serviciul statului român }i prin urmare nici jur@mântul nu-l depun.
Dup@ acestea, acest proces-verbal se încheie }i subscrie de cei interesa]i.
Baia de Cri}, la 3/16 martie 1919.
s.s. Victor Ancean jude-}ef, s.s. Emanuel Jakab, s.s.Siklódy János, s.s. Beovits Kornél,
s.s. Lõrinczy András, s.s. Kiss Albert, s.s. Bradi Attila, s.s.Dóczy Bálint, s.s.Szimonides
Károly, s.s. Dr. Kovács István, s.s. Dr. Albert Lõrincz, s.s.Kostyál Pál.
Dosar 4.
54.
Nr.1919.Pres.VII.A.61
Proces-Verbal,
168
Luat în Baia de Cri} la 3/16 martie 1919. Obiect: depunerea jur@mântului juzilor
}i amploia]ilor aplica]i la judec@toria de ocol din Baia de Cri}.
Prezen]i:
Victor Ancean jude-}ef din partea judec@toriei de ocol, apoi Bradi Attila fost jude-
}ef, Dóczy Bálint jude, Szimonides Károly jude, Dr. Kovács István jude, Dr. Albert
Lõrincz notar, apoi amploia]ii Siklody János, Beovits Kornél, Lõrinczy András, Kostyál
Pál, Kiss Albert }i Emanuel Jakab executor cerc.
Victor Ancean }ef-jude invit@ pe susnumi]ii s@ se declare c@ vreau s@ intre în
serviciul statului român, }i dac@ da, atunci sunt aplica]i s@ depun@ jur@mântul prescris
pentru juzi }i amploia]ii statului român, la care susnumi]ii declar@, c@ nu voiesc s@
intre în serviciul statului român }i prin urmare nici jur@mântul nu-l depun.
Dup@ aceasta, acest proces-verbal se încheie }i subscrie de cei interesa]i. Baia
de Cri}, la 3/16 martie 1919 s.s. Victor Ancean jude-}ef, s.s. Kiss Albert, s.s. Kostyál
Pál, s.s. Emanuel Jakab, s.s.Bradi Attila, s.s. Dóczy Bálint, s.s. Szimonides Károly,
s.s. Dr. Kovács István, s.s. Dr. Albert Lõrincz, s.s. Siklody János, s.s. Beovits Kornél,
s.s. Lõrinczy András.
Dosar 4.
55.
Pres.Nr.1919.VII.A.61.
Proces-Verbal,
Luat în Baia de Cri}, la 3/16 martie 1919. Obiect: Depunerea jur@mântului din
partea Maria Ancean aplicat@ la judec@toria de ocol din Baia de Cri}.
Prezen]i:
Victor Ancean jude-}ef }i Maria Ancean. Victor Ancean jude-}ef invit@ pe susnumita
s@ se declare c@ voie}te s@ intre în serviciul statului român ori nu? {i dac@ da, e aplicat@
a depune jur@mântul de urm@torul cuprins în acest proces verbal; la ce susnumita
declar@ c@ da, voie}te s@ intre în serviciul statului român }i e gata a depune jur@mântul
prescris pentru amploia]ii statului român.
Jur@mântul urmeaz@:
„Eu Maria Ancean jur pe Atot}tiitorul D-zeu, de a fi credincioas@ Regelui Ferdinand
I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele, ordonan]ele
Consiliului Dirigent }i a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi
sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute D-zeu”.
Acest proces-verbal s-a luat separat, fiind susnumita bolnav@.
Dup@ aceste, acest proces-verbal se încheie }i subscrie.
Baia de Cri}, la 3/16 martie 1919, s.s. Maria Ancean.
Dosar 4.
56.
Pres.No.1919.VII.A.61
169
GHEORGHE IANCU
Proces-Verbal,
Luat în Baia de Cri}, la 3/16 martie 1919. Obiect: Depunerea jur@mântului din
partea juzilor }i amploia]ilor aplica]i la judec@toria de ocol din Baia de Cri}.
Prezen]i:
Victor Ancean jude-}ef, apoi Coriolan Mur@rescu, Ioan Rusca jun., Ersilia Ciur,
Ioan Pop, Ludovic Buza}, Alexandru Biró, Francisc Magyari, Francisc Deák, Carol
Benkõ, Árpád Medgyesi, {tefan Alexy, Ladislau Mure}an, Gherasim Farc, Albert
Kovács amploia]i la judec@toria de ocol din Baia de Cri}.
Victor Ancean jude-}ef invit@ pe susnumi]ii s@ se declare c@ voiesc s@ intre în
serviciul Statului român, ori nu, }i dac@ da, atunci sunt aplica]i s@ depun@ jur@mântul
cu urm@torul cuprins în acest proces-verbal, la ce susnumi]ii declar@, c@ da, voiesc
s@ intre în serviciul statului român, }i sunt gata a depune jur@mântul prescris pentru
amploia]ii statului român, cuprins în acest proces-verbal.
Jur@mântul urmeaz@: „Eu Coriolan Mur@rescu, Ioan Rusca, jun., Ersilia Ciur, Ioan
Pop, Ludovic Buza}, Alexandru Biró, Francisc Magyari, Francisc Deák, Carol Benkõ,
Árpád Medgyesi, {tefan Alexy, Ladislau Mure}an, Gherasim Farc }i Albert Kovats
„Jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului
român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele, ordonan]ele Consiliului
Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile, ce îmi sunt
încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.”
Dup@ aceste, acest proces-verbal se încheie }i subscrie de c@tre cei interesa]i cu
aceea, c@ corectura de mai sus s-a rectificat prin judele-}ef.
Baia de Cri}, la 3/16 martie 1919. s.s. Victor Ancean, s.s. Alexy István, s.s. Marosán
László, s.s. Kovács Albert, Fark Gerõ, s.s. Coriolan Mur@rescu, s.s. Ioan Rusca, jun.,
s.s. Ersilia Ciur, s.s. Ioan Pop, s.s. Buzás Lajos, s.s. Biró Sándor, s.s. Magyary Ferencz,
s.s. Deák Ferencz, s.s. Benkõ Károly, s.s. Medgyesi Árpád.
Dosar 4.
57.
No.Pres.1919, IX.A.10.
Proces-Verbal,
Luat în Baia de Cri}, în 4/17 martie 1919, la judec@toria de ocol Baia de Cri}.
Obiect:
Depunerea jur@mântului din partea notarului public.
Prezen]i:
Victor Ancean jude-}ef }i Dr. Gergely Géza notar public în Baia de Cri}.
Coriolan Mur@rescu ca grefier.
În baza ordonan]ei 121-1919, just. Judele Victor Ancean invit@ pe notarul public
Dr. Gergely Géza ca s@ depun@ jur@mântul fixat în § 4 din numita ordonan]@.
Dr. Gergely Géza declar@ cumc@ nu voie}te a servi Statul român }i prin urmare
jur@mântul nu-l depune.
170
Dup@ explicare, acest proces-verbal din ambele p@r]i s-au isc@lit.

s.s. Victor Ancean jude-}ef, s.s. Coriolan Mur@rescu grefier, s.s. Dr. Gergely notar public.
Dosar 4.
58.
No.Pres.1919.VII.A.61
Proces-Verbal,
Încheiat la judec@toria de ocol din Baia de Cri} în 5/18 martie 1919. Obiect:
depunerea jur@mântului fixat în ordonan]a No.121/919 just. a Consiliului Dirigent
din partea advoca]ilor.
Prezen]i:
Victor Ancean jude-}ef, mai departe: Juliu Nabraczky, Dr. Joan Baumgarten, Dr.
Eugen Veress }i Dr. Zoltán Veress advoca]i în Baia de Cri}.
Victor Ancean jude-}ef provoac@ pe susnumi]ii advoca]i a se declara c@ depun
jur@mântul a ordonan]ei din 20 febr.-5 martie 1919 cu textul din §.1.
Juliu Nabraczky advocat se declar@ c@ depune jur@mântul, iar advoca]ii Dr. Joan
Baumgarten, Dr. Eugen Veress }i Dr. Zoltán Veress declar@,c@ nu sunt aplica]i a
depune jur@mântul.
Dup@ aceste, Juliu Nabraczky advocat depune jur@mântul cu urm@torul text: „Jur
pe Atotputernicul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român,
de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii, precum }i decretele }i ordonan]ele Consiliului
Dirigent din Sibiu, de a îndeplini chemarea mea de advocat cu onoare, punctualitate
}i con}tiin]@. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.
Dup@ explicare, aflându-se corect luat acest proces-verbal, se subscrie. S.s. Victor
Ancean jude-}ef, s.s. Coriolan Mure}an grefier, s.s. Nabraczky, s.s. Dr. Baumgarten
János, s.s. Dr. Veress Jenõ, s.s. Dr. Z. Veress.
Dosar 4.
59.
De la judec@toria de ocol Baia de Cri}
No.Pres.1919.VII.A.61,
Domnule Pre}edinte,
În baza ordonan]ei ad.No.121/1919 just. am onoare a V@ su}terne:

A.2 procese-verbale încheiate despre depunerea jur@mântului func]ionarilor
justi]iei cu o list@ a celor, ce au depus }i una a celor ce nu au depus jur@mântul.
B. Procesul-verbal încheiat despre denegarea de a depune jur@mântul notarul public.
C. Procesul-verbal luat cu advoca]ii din cercul judec@toriei. Din acest proces-
verbal se afl@ c@ advoca]ii Juliu Nabracky }i Dr. Ioan Papp, au depus jur@mântul,
iar ceialal]i nu. Mai departe am onoare a-V@ raporta, c@:
1. Dintre func]ionari care au depus jur@mântul nici unul nu }tie corect scrie româ-
ne}te, limba român@ îns@ o posed pe deplin: Ioan Rusca jun., Coriolan Mur@rescu,
Ersilia Ciur }i Maria Ancean }i Ioan Pop; apoi îndestul@tor: Árpád Medgyesi, Gherasim
171
GHEORGHE IANCU
Farc, Francisc Magyari, Alexandru Biró, încâtva: Ludovic Buzás }i Károly Benkõ; nu
posed deloc: {tefan Alexy, Adalbert Kovács, Ladislau Marosán }i Francisc Deák.
2. Considerând circula]ia de pace ar fi necondi]ionat de lips@ deocamdat@ înc@ 2
judec@tori, (pân@ acum au fost 6), de 1 notar }i 1 oficiant, care s@ }tie perfect scrie române}te.
3. Singurul executor, Iacob Emanuel, nu a depus jur@mântul, de aceea e lips@
de un executor.
4. Translatori nu sunt.
5. Cauzele în restan]@ sunt: a. procese civile: în curgere cam 110, b. în suspans
}i pauzante: cam 2400, între acestea sunt }i câte de 7-8 ani; c. criminale cam 150,
la c@r]ile funduare e curen]@, îns@ sunt puse în scontre cereri de execu]ie cam 30, apoi
pertract@ri seriale, care nu s-au putut ]inea din cauza rezbelului, cam 60.
Luând în considerare toate acestea, apoi împrejurarea c@ acum încep a incurge
multe procese de posesiune }i repozi]ie: V@ rog, s@ binevoi]i a interveni, s@ fie în cel
mai scurt timp întregit personalul barem cu un judec@tor, 1 notar }i 1 oficiant, ace}ti
din urm@ s@ posede limba român@ perfect }i în scris.
Cu ajutorul acestora cred c@ am putea reduce restan]a de tot, rezolvi cauzele
restante numai în timp mai îndelungat }i cu ajutorul a 2-3 judec@tori s-ar putea.
Baia de Cri}, 10/23 martie 1919. S.s. Victor Ancean judec@tor }ef.
Dosar 4.
JUDEC~TORIA DE OCOL S~LI{TE

60.
Nr.1919.Pres.III.J.103.
Onoratului {ef de Resort al Justi]iei Sibiu
Cu respect v@ raportez c@ dl Carol Pildner, judec@tor la tribunalul local, fiind esmis

pentru predarea }i preluarea judec@toriei din S@li}te, în ziua de 13 martie st.n. 1919,
asociat de noul denumit judec@tor dr. Augustin Câmpian, s-a prezentat în S@li}te, a
satisf@cut mandatului }i introducându-l pe dl dr. Câmpian în afacerile primordiale,
în ziua de 16 martie st.n. s-a reîntors. Afl@ îns@ de lips@, s@ se mai reîntoarc@ în
decursul s@pt@mânii la S@li}te, pentru a-l introduce pe dl Câmpian în deplin.
Protocolul despre preluarea, respectiv, predarea judec@toriei mi l-a prezentat }i
este depus la actele ce se refer@ la judec@toria S@li}tei.
Dl Carol Pildner ia la cuno}tin]@ c@ prin rescriptul DVoastr@ edat la nr.ul 1-1919
Pres. este transmutat în calitate de judec@tor la tribunalul din Sibiu.
Sibiu, la 17 martie st.n. 1919
s.s. Iuliu Munteanu, prezident.
Dosar 2.
61.
1919.El.IV.A.73
172
Proces-verbal
Încheiat la S@li}te, în data de 27 septembrie 1919, de c@tre conduc@torul judec@toriei

de ocol din S@li}te, privind depunerea jur@mântului de fidelitate, de c@tre cancelaristul
Péter József }i servitorul Gyenge Imre, în urma dispozi]iei nr. 343.Pres.IV.A. din 23
septembrie 1919 a pre}edintelui tribunalului din Sibiu.
Conduc@torul judec@toriei de ocol l-a convocat pe cancelaristul Péter József }i
sus-numitului i-a tradus în limba maghiar@ con]inutul dispozi]iei pre}edintelui tribu-
nalului din Sibiu }i dup@ ce i-a atras aten]ia în ceea ce prive}te caracterul sfânt al
jur@mântului }i a consecin]elor care rezult@ în urma unei înc@lc@ri, i-a solicitat s@ depun@
jur@mântul de fidelitate con]inut de paragraful nr. 4 al deciziei, publicate în nr. 11 al
„Gazetei Oficiale” sau s@ rosteasc@ angajamentul con]inut de paragraful nr. 5 dac@
depunerea jur@mântului intr@ în contradic]ie cu convingerile sale religioase.
Cancelaristul Péter József declar@ c@ datorit@ provenien]ei sale din jude]ul Ciuc,
dore}te s@ ajung@ înapoi în jude]ul Ciuc, întrucât nu st@pâne}te limba român@ }i toate
rudele sale se afl@ în jude]ul Ciuc }i el are averea personal@ tot în jude]ul Ciuc. Dup@
}tiin]a sa, func]ionarii din justi]ie ai jude]ului Ciuc înc@ nu au depus jur@mântul de
fidelitate, prin urmare, nici el nu se afl@ în situa]ia de a depune jur@mântul de fidelitate,
citit în fa]a sa în limba maghiar@, atâta timp cât conferin]a de pace nu a decis înc@ soarta
jude]ului Ciuc. În consecin]@, din motivele expuse anterior, refuz@ depunerea jur@mân-
tului de fidelitate }i solicit@ s@ nu i se cear@ depunerea acestui jur@mânt pân@ la decizia
final@ a conferin]ei de pace. În procesul-verbal prezent la cererea sa s-a mai consemnat
declara]ia sa categoric@ potrivit c@reia o parte a func]ionarilor }i-a primit retribu]ia }i,
în cazul în care i se va acorda }i în continuare retribu]ia care i se cuvine, el va r@mâne
în aceast@ func]ie }i î}i va îndeplini con}tiincios, ca pân@ la acea dat@, obliga]iile de
serviciu care îi revin.
Declar@ c@ declara]iile sale au fost consemnate în mod corect }i semneaz@ în acest
sens: s.s. Péter József.
În lipsa unor instruc]iuni, Péter József a r@mas în continuare în func]ia sa.
Dup@ aceea, conduc@torul judec@toriei de ocol l-a convocat pe servitorul Gyenge
Imre }i i-a comunicat acestuia con]inutul dispozi]iei pre}edintelui tribunalului }i dup@
ce i-a atras aten]ia în ceea ce prive}te caracterul sfânt al jur@mântului }i a
consecin]elor ce rezult@ din înc@lcarea lui, i-a solicitat depunerea jur@mântului de
fidelitate.
Servitorul Gyenge Imre solicit@ consemnarea în procesul-verbal a declara]iei sale,
potrivit c@reia, datorit@ faptului c@ nu st@pâne}te limba român@ în scris }i nici nu se
poate angaja s@ înve]e limba român@ într-un an, el nu poate depune jur@mântul
solicitat, dar este dispus s@-}i continue activitatea în mod con}tiincios }i onest, în cazul
în care i se achit@ }i în continuare drepturile b@ne}ti care îi revin.
Declar@ c@ declara]ia sa este consemnat@ corect }i semneaz@: s.s. Gyenge Imre.
Gyenge Imre, în lipsa unor instruc]iuni, a r@mas în continuare în func]ia sa.
Cu aceasta procesul-verbal a fost încheiat }i semnat.
173
GHEORGHE IANCU
s.s. Carol Pildner, judec@tor de Curte de Apel, în calitate de conduc@tor al judec@toriei

de ocol; s.s. Izidor Duma, grefier.
JUDEC~TORIA DE OCOL URBAN~ CLUJ
62.
Protocol
conceput în ziua de 17 martie 1919 st. n., în oficiul judec@toriei cercuale [urban@]
din Cluj.
Dr. Ioan Runcanu, judec@tor, ca }i comisar delegat de Consiliul Dirigent Român
din Sibiu, pentru a prelua judec@toria cercual@ din Cluj, s-a prezentat la conduc@torul
vechi al acestei judec@torii, Nicolae Gáspár }i dându-i cunoscut@ misiunea, a cerut
ca s@-i predea oficiul de }ef }i întru mai departe r@mâne în func]iunea de jude.
Nicolae Gáspár, fostul conduc@tor de judec@torie, declar@ c@ el nu recunoa}te
pe Consiliul Dirigent Român din Sibiu }i, prin urmare, numai delegatului guvernului
maghiar este aplicat s@ predea oficiul.
Dr. Ioan Runcanu, în urma declara]iei f@cute de }eful vechi, reclam@ interven]ia
dlui Dr. Vasile Hossu, primnotar, ca trimis al prefectului.
Dr. Vasile Hossu, în calitate de substitut al primarului ora}ului, provoac@ pe
numitul Gáspár s@ predea agendele de }ef – lui dr. Ioan Runcanu, c@ci în caz contrar
va trebui s@ aplice for]a.
La acestea, Gáspár din nou declar@ cum c@ nu este aplicat s@ predea oficiul.
Dup@ acestea, dr. Hossu în prezen]a Dlui dr. Ion Pordea, delegatul pre}edintelui
Cur]ii de Apel, provoac@ santinela – for]a armat@, ca s@ se prezinte în oficiu }i s@
sileasc@ pe dl Gáspár la predare.
Dup@ sosirea santinelei, Dl Gáspár din nou declar@ cum c@ nu pred@ oficiul numai
for]ei brute.
Dr. Ion Runcanu provoac@ pe dl Gáspár ca s@ predea jurnalul de depozite
prezidiale, precum }i cheile sub care obiectele se p@zesc.
Referitor la acestea, dl Gáspár declar@ cum c@ el n-are cuno}tin]@ nici de jurnale,
dar nici de depozite }i astfel nu este în stare ca astfel de lucruri s@ predea }i astfel de
cereri s@ poat@ din de-ajuns face.
Dup@ aceasta, substitutul primarului, dr. Hossu V., provoac@ pe dl Gáspár s@
p@r@seasc@ chiliile oficioase.
Dl Gáspár din nou declar@ c@ nu este aplicat s@ satisfac@ cererii.
La ce dl Hossu cere ca santinela s@-l dea afar@.
Dup@ aceasta se aplic@ for]a, iar dl Gáspár }i personalul se dep@rteaz@.
Dup@ acestea, dr. Ion Runcanu provoac@ pe judec@torul dr. Ioan Hofbauer ca
s@ se declare, dac@ întru toate se ]ine solidar cu }eful lor, dl Gáspár.
174
Dl dr. Ioan Hofbauer se declar@ întru-toate solidar cu }eful lor conduc@tor.

La ceea ce fa]@ de el s-au aplicat acelea}i m@suri.
Ladislau Kálnássy, provocat s@ p@r@seasc@ localul, declar@ ca }i }eful Gáspár, cu
care se declar@ întru-toate solidar.
La ceea ce s-au aplicat acelea}i m@suri }i fa]@ de el.
Dup@ aceste, preluat fiind întreg oficiul, protocolul se încheie iar cheile, în num@r
de 4 /patru/ se predau D-lui pre}edinte de tribunal.
s.s. dr. Ioan Runcanu; s.s. dr. Vasile Hossu, primar; s.s. dr. Ioan Pordea.
Dosar 2.
63.
1919.Prezid.I.A.141
C@tre
{eful Resortului de Justi]ie al Consiliului Dirigent din Sibiu
Subscrisul, la îndrumarea Dlui prefect al ora}ului Cluj, am preluat în 17 martie

1919 st. n. conducerea }i, totodat@, întreaga judec@torie cercual@ provincial@ din Cluj,
în calitate de comisar delegat al Consiliului Dirigent.
Decursul prelu@rii nu-l voi mai descrie, ci al@tur în original protocolul susceput
la aceast@ ocaziune.
Notez, îns@, cum c@ dintre func]ionarii acelei judec@torii, nici unul nu a r@mas la
postul s@u, din care cauz@ subscrisul, dup@ preluarea oficiului, pân@ la sosirea condu-
c@torului designat pentru aceast@ judec@torie, am încuiat toate camerele de birou iar
cheile le-am predat D-lui pre}edinte al tribunalului Cluj.
Raportul special îl va trimite }eful judec@toriei.
Cluj, în 19 martie 1919 st. n.
Cu stim@, s.s. dr. Ioan Runcanu, }eful juduc@toriei cercuale urbane, în calitate
de comisar.
Dosar 2.
JUDEC~TORIA DE OCOL PUI
64.
Proces -verbal,
Dresat în Pui, localul de oficiu a judec@toriei de ocol la 18 martie st.n.1919, din

prilejul prelu@rii conducerii acestei judec@torii de la actualul }ef Nicolae Demjanovich.
Prezentându-m@ la actualul }ef al judec@toriei Nicolae Demjanovich, i-am adus la
cuno}tin]@ c@ în baza decretului din 8 febr. 1919, de sub Nr. 121/1919.just. al Consiliului
Dirigent român, resortul Justi]iei, sunt încredin]at cu conducerea judec@toriei, iar dânsul
va func]iona de acum înainte ca judec@tor la aceast@ judec@torie.
175
GHEORGHE IANCU
În urmare am somat pe actualul }ef numit, s@-mi predea oficiul.

La aceast@ somare }eful men]ionat a declarat c@ protesteaz@ în contra pred@rii
oficiului, considerându-se pe sine drept }ef al acestei judec@torii instituit pe cale legal@.
Fa]@ cu aceast@ declara]ie, subsemnatul }ef numit acum, am adus la cuno}tin]@
c@ am ordin de la Consiliu Dirigient român s@ preiau oficiul }i întrucât aceasta nu s-
ar putea efeptui pe cale pa}nic@, am autorizare s@ uzez de mijloace constringente.
Am reîncercat deci din nou pe }eful vechi s@ predea oficiul cu adausul c@ în caz de
resisten]@ sunt nevoit a uza de mijloacele asupra c@rora am autorizare.
La aceast@ somare fostul }ef declar@ c@ cedeaz@ for]ei }i astfel e gata la predarea oficiului.
Dup@ aceasta s-a efeptuit preluarea conducerei judec@toriei, impunându-i fostului
}ef, ca la termenul fixat de mine, noul }ef, s@ se prezinte în localul oficial al acestei
judec@torii în scopul pred@rii bunurilor, valorilor, efectelor, arhivelor, magazinei de
untenzilii, a realit@]ilor }i peste tot a întregei averi apar]in@toare judec@toriei, despre
ce se va dresa inventar specificat, cunoscând, în caz contrar urm@rile.
Drept care se încheie prezentul proces-verbal. D.c.m.s.
s.s. dr. Ianculovici }efjudec@tor, s.s. Demjanovich Miklós.
Dosar 4.
65.
Judec@toria de ocol din Pui
C@tre
Resortul de JUSTI[IE, în Sibiu,
Pe baza proceselor-verbale, inventarelor }i a celorlalte documente, am onoare

a raporta, c@ cu ziua de azi, adec@ în 18 martie am preluat judec@toria de ocol din
Pui, procedând conform ordona]iunei prescrise de Domnul }ef al resortului, }i c@ la
judec@torie, dintre fo}tii ofician]i maghiari nici unul nu a fost învoit a r@mânea în
serviciu ca oficiant român, afar@ de mine }i servitorul aplicat din partea mea cu
numele Axenti Muntean, - nu este.
De}i unii din ofician]ii maghiari mi-au promis c@ pân@ la pacea definitiv@ îmi stau
de ajutor în mersul judec@toriei, totu}i în scopul asigur@rii mersului judec@toresc, ca
urmarea ]inutei lor cu privire la circula]ia de pace a judec@toriei este lips@ înc@ de 2
judec@tori, 1 notar, 3 canceli}ti }i 2 diurni}ti, pentru ca lucrurile judec@tore}ti s@ fie
resolvate f@r@ nici o amânare }i greutate.
Executoul actual fiind transferat în Ungaria, în cauzele execu]ionale deja în curs,
este lips@ }i de un executor, a c@rui denumire o rog.
Având notarul public sediul în Ha]eg, de a cui competin]@ se ]ine cercul Pui, nu
am ce s@ raportez.
În cauzele criminale este lips@ de un trimis al procuraturei.
Ce prive}te restan]a aflat@ la sosirea mea la judec@torie este urm@toarea:
În procese civile 86 cauze; în procese execu]ionale 05 cauze; cauze de l@s@mânt
196; cauze criminale 39; cauze de la cartea funduar@ – 50; alt caz: 1.
176
Aceast@ restan]@ mare, cât }i ac]iunile }i peti]iunile multe intrate zilnic la judec@torie,
m@ îndeamn@ a V@ ruga s@ binevoi]i a dispune urgent de ajutorul cerut mai sus.
Al@tur totodat@ }i procesul-verbal luat în cauza depunerei jur@mântului de fidelitate
a advoca]ilor.
Ce prive}te translatorii, nu am ce s@ raportez, nefiind translatori la judec@torie.
Remarc c@ în trecut au fost sistemizate 3 posturi de judec@tor, 2 de notar, 4 de
canceli}ti, 1 de conduc@tor la c@r]ile funduare, 2 de durni}ti, 2 de servitori }i 1 de
portar. (Aici urmeaz@ obiectele preluate dup@ inventar de la poz. 1-17).
Cu aceasta închei raportul meu .
s.s. Dr. Ianculovici }ef-judec@tor.
Dosar 4.
66.
Proces-verbal,
Luat la judec@toria de ocol din Pui la 19 martie 1919,
{eful judec@toriei dup@ preluarea judec@toriei someaz@ pe ofician]ii de la judec@-
torie, }i anume pe Ottó Cseh conduc@torul cadastrului, Petru Dencsisor conduc@tor
de birou, Rudolf Luther }i Andrei Szõcs grefieri, Irina Szász }i Olga Ambrus diurniste,
Ákos Mártonossy p@zitor de temni]@, Ludovic Somkereki }i Josif Farkas servitori, s@
depun@ jur@mântul prescris de ordona]iunea Resortului de Justi]ie, la care susnumi]ii
r@spund fiecare separat cu: nu, adeca au denegat depunerea jur@mântului.
Dup@ aceasta au fost provoca]i s@ fac@ declara]ia solemn@ recerut@ de la magistra]ii,
care r@mân }i pe mai departe în serviciu, explicându-li-se toate consecin]ele provenite
din ]inuta lor pasiv@ fa]@ de acest act.
La aceast@ provocare susnumi]ii r@spund c@ ei nu fac declara]ia solemn@ recerut@,
pe motiv, c@ ei sunt denumi]i de guvernul maghiar }i de la care dân}ii n-au primit
nici o instruc]iune, ca în Ungaria soarta lor este asigurat@ }i nu sunt aplica]i a lucra
pe mai departe statului român.
{efjudec@torul le face cunoscut c@ ca urmare ]inutei lor sunt dimi}i din serviciu,
dar dup@ ce dân}ii sunt salariza]i pân@ la 1 aprilie anul curent sunt datori a r@mânea
în serviciu pân@ la timpul indicat.
Drept acea se încheie procesul-verbal prezent.
s.s. Dr. Ianculovici, }efjudec@tor, s.s. Cseh Ottó, s.s. Dencsisor, s.s. Luther Rudolph,
s.s. Szõcs András, Szász Irén, s.s.Ambrus Olga, s.s.Somkereki Lajos, s.s. Farkas József,
s.s. Mártonossy Ákos.
Dosar 4.
JUDEC~TORIA DE OCOL ILIA
177
GHEORGHE IANCU
67.
Proces - verbal,
Încheiat în localul judec@toriei de ocol din Ilia, în ziua de 19 martie 1919, cu

ocaziunea prelu@rii oficiului.
Se prezint@ în senzul ordonan]ei Consiliului Dirigent nr.121/1919, just. Dr. Augustin
Deac, numit }ef judec@tor la judec@toria din Ilia, în localul judec@toriei numit@, }i-l
someaz@ pe actualul }ef al judec@toriei, ca s@ predee oficiul.
{eful actual, Dr. Bodola Zoltán, declar@ c@ nu pred@ oficiul, numai în urma for]ei,
pentru c@ dup@ p@rerea sa Ilia e afar@ de linia demarca]ional@ }i în sensul contractului
de armsti]iu, pân@ la încheierea p@cii are s@ r@mân@ judec@toria în mâna maghiarilor.
{eful nou, Dr. Augustin Deac, considerând c@ în oficiul judec@toriei, la orele 9
}i ê nu era decât oficiantul (directorul cancelariei) Nicolae Oprean, }i un servitor,
care s-a purtat în mod necuviincios, a aflat de lips@ ca s@ recerce primpretorele din
loc. Pentru punerea la dispozi]ie a unei puteri bra]iale.
Primpretorul d@ ordin ca 4 jandarmi sub conducerea plutonierului Stoica s@ stea
la dispozi]ia }efului judec@tor nou care se prezint@ în localul judec@toriei.
În fine, la orele 9 }i ê î.a. se prezint@ }eful actual, care apoi la somarea de mai
sus, a f@cut declara]ia, c@ în urma for]ei pus@ în vedere, pred@ oficiul.
Preluarea s-a efeptuit pe baza inventarelor su}ternute de actualul }ef, o control@
detaliat@ cu privire la aceea c@ toate obiectele sunt de fa]@, ori ba, în lips@ de personal,
momentan n-a fost posibil@, drept asta }eful actual prime}te r@spunderea material@,
cumc@ obiectele … în ziua de azi sunt de fa]@.
S-a mai preluat cassa judec@toriei, în care s-a constatat în numerar: 217 cor.02
fil., precum depuneri prezidiale în pre] de 766 C. 58 fil. sub 9 pozi]ii, în care sum@
se cuprinde pozi]ia 50/914.50 cor. fals@,
Terminând preluarea oficiului, se subscrie procesul-verbal, dup@ ce con]inutul de
mai sus se aprob@.
Ilia, la 19 martie 1919, s.s. Dr. Augustin Deac, }ef judec@tor, s.s. Dr. Boloda
Zoltán }eful judec@toriei de ocol.
Dosar 4.
68.
Proces-Verbal,
Încheiat în localul judec@toriei de ocol din Ilia, în ziua de 19 martie 1919, conform
ordonan]ei Consiliului Dirigent, Resortul Justi]iei nr.121-1919, just.
Dup@ terminare prelu@rii oficiului din partea noului }ef-judec@tor Dr. Augustin
Deac, convoca]i fiind to]i judec@torii }i func]ionarii subalterni ai judec@toriei, se prezint@:
Judec@torii: Dr. Bodola Zoltán, Buzás Pál, Dr. Szabó Géza, Dr Bocskor Árpád.
Func]ionarii subalterni: Nicolae Oprean oficial, directorul cancelariei, Huyer Péter,
Fekete Elek, canceli}ti, Serester Róbert, Nagy Gyula, Kiss Josefin diurni}ti, Sztójka
Lajos, Ringler Jenõ, Kónya Béla, cond.c.f., Bányász Ferencz, Keresztes József servitori,
178
Rábay Miklós p@zitor de pu}c@rie, Mózes Miklós cancelist, Markovits Armin, Roska
János executori.
Comunicându-le susnumi]ilor judec@tori }i func]ionari subalterni ai judec@toriei
în }edin]@ preluarea oficiului }i explicându-le con]inutul ordona]iunilor Consiliului
Dirigent, privitor la justi]ie, conf. Ordona]iunei nr. 121-1919.just, i-am provocat s@
depun@ imediat jur@mântul nou.
To]i prezen]ii, afar@ de Nicolae Oprean, au denegat depunerea jur@mântului.
Provoca]i fiind dup@ aceasta func]ionarii: Ringler Jenõ, Huyer Péter, Serester
Róbert, precum }i executorii Markovits Armin }i Roska János, ca atari, cari dup@
informa]iunile primite sunt oameni de munc@ }i vrednici de a-i re]inea la judec@torie,
ca s@ depun@ respective s@ fac@ declara]iunea solemn@, - numi]ii au denegat }i facerea
declara]iei aceste.
Observând c@ la judec@toria din Ilia nici translatori, nici notari, sau exper]i oficiali }i
denumi]i n-au fungat, - procesul-verbal s-a subscris }i încheiat, în ziua cu datul mai sus.
s.s. Dr. Augustin Deac, s.s. Mózes Miklós, s.s. Dr. Bodola Zoltán, conduc@torul
judec@toriei de ocol, s.s. Buzás Pál, s.s. Dr. Szabó Géza, s.s. Dr. Bocskor Árpád, s.s.
Ringler Jenõ, s.s.Kónya Béla, s.s. Huyer Péter, s.s. Fekete Elek, s.s. Serester Róbert,
s.s. Sztójka Lajos, s.s. Nagy Gyula, s.s. Kiss Josefin, s.s. Roska János, s.s. Markovits
Armin, s.s. Bányász Ferencz, s.s. Keresztes József, s.s. Rábay Miklós.
Dosar 4.
69.
Proces-Verbal,
Luat la judec@toria reg. Român@ de ocol din Ilia, în ziua de 19 martie 1919, în
senzul ordonan]ei Consiliului Dirigent nr.121-1919, just. despre depunerea
jur@mântului func]ionarului }ef de cancelarie Nicolae Oprean.
La somarea }efului nou al judec@toriei spre a depune jur@mântul nou, func]ionarul
Nicolae Oprean declar@ c@ jur@mântul prescris îl depune, în urma c@rei declara]ii
numitul func]ionar numaidecât a depus jur@mântul prescris în § 4 al ordonan]ei nr.121,
ceea ce confirm@ prin subscrierea procesului-verbal de fa]@.
Încheiat }i subscris.
Ilia, la 19 martie 1919, s.s. Dr. Augustin Deac }ef judec@tor, s.s. Nicolae Oprean.
Dosar 4.
70.
Dela }eful judec@toriei de ocol din Ilia
6-1919
Domnule Ministru,
179
GHEORGHE IANCU
În urma ordinului Dvoastre cu datul din 8 februarie 1919 ad. Nr.121/1919, just.
m-am prezentat în sediul judec@toriei de ocol din Ilia, în ziua de 18 martie 1919,
pentru a efeptui preluarea oficiului.
Dup@ câ}tigarea informa]iunilor necesare, m-am prezentat apoi în ziua de 19
martie, la orele 9 diminea]a în localul judec@toriei, unde afar@ de func]ionarul român
Nicolae Oprean nu se afl@ nime; mai târziu intrase un servitor, pe care l-am provocat
la orele 9 }i ê, ca s@ chieme pe domnii judec@tori }i func]ionarii subalterni, eventual
din cartirele private, - la oficiu. Servitorul din vorb@ mi-a r@spuns în mod necuviincios,
ca s@ a}tept pân@ vine judec@torul-}ef al lor, c@ el nu merge.
Îndrumându-l la ordine în mod energic }i punându-i în vedere m@suri mai aspre,
s-a dep@rtat }i servitorul acesta. Absen]a tuturor judec@torilor }i a celorlal]i func]ionari,
mi-a f@cut impresia, c@ respectivii aflând despre scopul venirei mele în mod ostentativ
r@mân acas@, ca în modul acesta s@ fac@ preluarea oficiului imposibil@, ba }i pentru
încurajarea eventualelor nepl@ceri, am reclamat interven]ia dlui primpretor, Dr.
{tefan H@r@gu} }i punerea la dispozi]ie alor 4 jandarmi. Dl primpretor fiind de fa]@,
a }i dispus, ca 4 jandarmi din apropiere s@ se prezinte în localul judec@toriei, postând
pe coridor. Dup@ un sfert de or@ s-a prezentat apoi judec@torul Dr. Bodola Zoltán,
}ef al judec@toriei, care îmi f@cea impresia c@ e pu]in beat. Aducându-i apoi
judec@torului numit scopul venirei mele }i provocându-l, s@-mi predeie oficiul, mi-a
predat oficiul, mersul pred@rii este descris în procesul-verbal sub 1.
Predarea }i preluarea oficiului a decurs în regul@, f@r@ nici o jignire din partea
unuia, sau altuia, pân@ plânsetul copil@resc continuu al judelui Dr. Bodola, care îns@
a fost urmarea alcoholului, decât unei emo]ion@ri sau jignire.
Terminând cu preluarea oficiului am convocat to]i judec@torii }i func]ionarii subalterni,
executori }i servitori, pentru a le lua jur@mântul nou oficios, - comunicându-le totodat@
preluarea oficiului. În }edin]@ espunându-le însemn@tatea zilei, scopul }i dorin]a Consi-
liului Dirigent, i-am provocat pe to]i cei prezen]i s@ depun@ jur@mântul – explicându-le
}i urm@rile deneg@rii jur@mântului.
Depunerea jur@mântului au denegat-o to]i judec@torii }i func]ionarii subalterni,
precum }i servitorii, afar@ de singurul oficiant român Nicolae Oprean.
Despre denegarea }i depunerea jur@mântului s-au încheiat procesele-verbale
al@turate sub 2 }i 3. În ziua de 20 martie a.c. au fost convoca]i advoca]ii }i notarul
public, asemenea cu scopul de a depune jur@mântul.
Prezentându-se advoca]ii – la provocarea de a depune jur@mântul – afar@ de
advoca]ii români, Dr. {tefan Rozvan }i Dr. Simion Dragomir, ceialal]i au denegat
jur@mântul. Notarul public îi concediat pân@ în 25 martie 1919 }i absent.
Despre actul acesta de asemenea s-au încheiat procese-verbale, care sunt al@tu-
rate sub 4,5.
Am dispus ca atât judec@torii, cât }i func]ionarii subalterni, precum servitorii s@
r@mân@ în oficiu }i agendele curente – care nu sunt dispozi]iuni meritorice – s@ le
îndeplineasc@, totodat@ am dispus ca s@ nu li se dea permis de c@l@torie pân@ la
180
dispozi]ia mai înalt@ a Dvoastre. Observ c@ notari, translatori la judec@toria aceasta

n-au fost în func]iune }i nici exper]i.
Deoarece judec@torii }i func]ionarii, afar@ de unu, au denegat depunerea jur@mântului
– despre men]inerea acelora în oficiu nu poate fi vorb@.
În special îns@ despre judec@tori: 1. Dr. Bodola Zoltán }tie române}te }i nu i se
poate imputa fapte de excep]ionat, dar e om care s-a dat b@uturei }i e absolut de
folos. 2. Buzás Pál nu }tie române}te, un om absolute imposibil }i neapt. 3. Dr. Szabó
Géza nu }tie române}te, altcum f@r@ gre}. 4. Dr. Bocskor Árpád }tie române}te,
nem]e}te, s@se}te, om tiner, serios }i diligent, putere de munc@, care sub toat@ durata
r@zboiului a fost militar, jur@mântul numai din solidaritate cu ceilal]i nu l-a depus,
a} fi de p@rere ca s@ i se dea prilej s@ r@mân@ în serviciul Statului român.
Func]ionarii subalterni:
Nicolae Oprean român cinstit, lucr@tor foarte bun, o via]@ neexcep]ionabil@, om
de 55 de ani, cu matur@ }i absolvent de teologie.
Dintre ceilal]i func]ionari subalterni Ringler Jenõ conduc@torul c@r]ilor funduare
}tie române}te, e evreu, îns@ om serios, lucr@tor bun }i cunoscut ca om cinstit }i de
încredere cu purtare neexcep]ionabil@, întrucât s-ar afla o modalitate s@ se men]in@
în serviciu, ar fi în interesul serviciului. Asemenea }tie române}te diurnistul Serester
Róbert, a c@rui so]ie e român@, ca putere de munc@ e de a doua clas@.
Ceilalal]i nu }tiu române}te }i }i purtarea }i ]inuta lor, de}i cazuri concrete nu se
pot în}ira, a fost }i este a}a, încât nu se pot suferi în oficiile române}ti.
Executorii }tiu ambii române}te, Markovits Armin e evreu, dar bun de munc@ }i
cinstit. Roska János un be]iv, nu e de folos.
Servitorii sunt sub orice critic@ din punctul de vedere român, sunt f@r@ amânare
de del@turat.
Judec@toria asta are 76 comune, circula]ia normal@ la civile în timpul de pace
3400-3600 cauze, criminale 1200-1600, l@s@mântare 6-800, care îns@ în timpul din
urm@ s-a ridicat }i se ridic@ la triplu, la c@r]ile fundare 12-13000 numeri curen]i de
cauze, drept asta la judec@toria asta sunt necesari cel pu]in 4 judec@tori, 2 notari }i
personalul de pân@ acum, la tot cazul.
Num@rul cauzelor rezolvate este: civile: 62, criminale: 68, l@s@mântare: 350,
c@r]ile fund.0,
Cu putere de munc@ necesar@ cel pu]in înc@ un judec@tor se pot rezolva în timp
scurt.
În fine, am onoare a raporta c@ pe toate comunele ocolului am publicat în modul
obi}nuit preluarea judec@toriei }i am f@cut dispozi]ia pentru a introduce întru-toate
limba oficioas@.
În leg@tur@ cu cauzele l@s@mântare, care se sporesc zilnic }i a c@ror pertractare }i
efeptuire, în lips@ de notar public nu e cu putin]@, vin cu stim@ oficioas@ cu
urm@toarea propunere:
Notarul public din Ilia e concediat pân@ în 25 martie a.c., sunt îns@ informat c@
dânsul este transferat la S@tmar, }i c@ nu se mai reîntoarce, care dac@ se va reîntoarce,
181
GHEORGHE IANCU
fiind un neo-maghiar, jur@mântul nu-l va depune, prin urmare la men]inerea lui în

oficiu nu poate fi vorb@. Acum afacerile l@s@mântare se împiedic@ }i r@mân în sarcina
judec@toriei, care cu personalul de azi nu-i în stare s@ le pertracteze.
Posturile de notari publici au fost în sinecur@ pentru arga]ii guvernului maghiar,
dar cu toate acestea a fost de lips@ }i mai sunt dup@ modesta mea p@rere, pe timpul
de tranzi]ie }i cât@ vreme nu dispunem de personal }i azi de lips@, pentru c@ ei au s@
ia o sarcin@ mare de pe judec@torii în cauzele l@s@mântare, dar cu privire la
denumirea noilor notari publici, a} fi de p@rere ca legea privitoare la notari publici
s@ se modifice într-acolo, ca }i la noi, ca în Fran]a }i Germania – s@ fie încredin]a]i
în sediul judec@toriilor, unii dintre advoca]i cu facultatea de a funga }i ca notari
publici, f@r@ ca prin asta s@ fie respectivii nevoi]i a abzice de praxa advoca]ial@, prin
care procedur@ ar fi sus]inut advocatul pentru public }i judec@torie, iar senzul de a
avea notar public se ajunge }i advoca]ii, care ar fi fost meni]i de notari publici, pot
fi aplica]i la alta posturi în oficii.
Rog autorizare, ca s@ angajez cel pu]in doi servitori }i doi diurni}ti pe lâng@
prealabil@ înt@rire ulterioar@, totdat@ m@ rog de a încredin]a pretorele Oliviu Sârbu
din loc cu func]iunea de procuror (ügyészségi megbízott), c@ cauzele criminale s@
se poat@ f@r@ piedec@ continua – deoarece procuror de prezent nu este la judec@torie.
Ilia, la 20 martie 1919,
s.s.Dr. Augustin Deac, }ef-judec@tor.
Dosar 4.
JUDEC~TORIA DE OCOL AIUD
71.
Proces-verbal
Întocmit la Aiud, în data de 20 martie 1919, în cl@direa judec@toriei de ocol, la

data de 20 martie 1919.
Se prezint@ judec@torul dr. F@rchescu Iosif, în calitate de judec@tor numit de c@tre
Consiliul Dirigent Român în fruntea judec@toriei de ocol din Aiud, înso]it de prefectul
dr. Pop Ioan }i sublocotenentul B@ncil@ Nicolae }i solicit@ conduc@torului judec@toriei
de ocol, judec@torului de ocol dr. Ács Jenõ, predarea institu]iei, respectiv, a conducerii.
Dr. Ács Jenõ refuz@ s@ predea conducerea }i protesteaz@ împotriva prelu@rii
institu]iei, declarând c@ nu este dispus s@ efectueze predarea, de bun@ voie, deoarece
nu recunoa}te autoritatea Consiliului Dirigent Român }i comunic@, de asemenea, c@
se va supune numai în cazul utiliz@rii for]ei. La dispozi]ia prefectului dr. Pop Ioan,
sublocotenentul B@ncil@ Nicolae atinge pe judec@torul de ocol, dr. Ács Jenõ, în semn
de utilizare a for]ei.
182
În urma folosirii for]ei, judec@torul de ocol, dr. Ács Jenõ, se declar@ dispus s@ predea
conducerea judec@toriei de ocol }i arat@ c@ refuz@ s@ presteze jur@mântul de fidelitate,
fiind con}tient de consecin]ele care rezult@ în urma refuzului de a presta jur@mântul.
Preluarea judec@toriei de ocol va fi consemnat@ într-un proces-verbal separat,
înso]it de inventar.
s.s. dr. Pop Ioan; s.s. dr. F@rchescu Iosif; sublocotenent s.s. B@ncil@ Nicolae; s.s.
dr. Ács Jenõ.
Dosar 2.
72.
Proces-verbal
Încheiat la Aiud, în data de 20 martie 1919, în cl@direa judec@toriei de ocol din

Aiud, privind preluarea judec@toriei de ocol din Aiud.
Nou numitul conduc@tor al judec@toriei de ocol, judec@torul de ocol dr. F@rchescu
Iosif, dup@ ce a preluat conducerea judec@toriei de ocol de la judec@torul de ocol Dr.
Ács Jenõ – fapt consemnat într-un proces-verbal separat – le-a solicitat judec@torilor
de ocol Bauer Zsigmond }i dr. Nagy Kázmér depunerea jur@mântului. Ace}tia au refuzat
s@ depun@ jur@mântul de credin]@ regelui Ferdinand I, deoarece nu au fost elibera]i
de jur@mântul depus fa]@ de republica maghiar@ }i sunt în continuare cet@]eni maghiari.
Conduc@torul judec@toriei de ocol, dr. F@rchescu Iosif, le comunic@ judec@torilor
prezen]i consecin]ele care rezult@ ca urmare a refuzului de a presta jur@mântul de
fidelitate, ar@tând c@ în acest fel sunt considera]i ca demisionari, respectiv, elibera]i
din func]ie }i c@ statul român nu recunoa}te nici un angajament sau contract semnat
de c@tre ace}tia referitor la drepturile b@ne}ti sau pensie. Judec@torii prezen]i iau la
cuno}tin]@ aceste declara]ii }i comunic@ faptul c@ nu mai doresc s@-}i p@streze func]iile
în cadrul unui regim str@in.
În continuare, noul conduc@tor al judec@toriei de ocol, le-a solicitat personalului
administrativ }i auxiliar s@ depun@ jur@mântul de fidelitate prescris sau s@ fac@ o
declara]ie solemn@, în sensul c@ î}i vor continua activitatea în func]iile pe care le de]in,
în mod fidel }i onest, sub autoritatea Consiliului Dirigent Român.
Personalul prezent, nominal: dr. Elsnitz Adalbert – notar, Kaba János }i Jakobi
Róbert – condicari funciari, Glatter Miksa }i Gáll László – func]ionari superiori, Muzsnai
István – cancelarist, Márton Margit, Bartha Zsigmond, Fekete Gyula – diurni}ti, Csõsz
Bálint, Pál Pál – servitori, declar@ unanim c@ nu vor depune jur@mântul de fidelitate
fa]@ de regele Ferdinand I }i nici nu vor face angajamentul solemn }i c@ nu mai doresc
s@ î}i continue activitatea sub noul regim.
Conduc@torul judec@toriei de ocol, dr. F@rchescu Iosif, le atrage aten]ia – c@ }i
în cazul judec@torilor de ocol – privind consecin]ele care rezult@ în urma refuzului de
a presta jur@mântul }i de a continua activitatea în func]iile de]inute, dar cei prezen]i
î}i men]in punctele de vedere. Între timp }i-a f@cut apari]ia slujitorul Márián László
183
GHEORGHE IANCU
care, la solicitarea amintit@ anterior a conduc@torului judec@toriei de ocol, î}i însu}e}te

total, punctele de vedere exprimate de c@tre colegii s@i.
Se constat@ c@ nu s-au prezentat judec@torii de ocol Lászlóffy József }i Bata Imre, dintre
care primul este bolnav iar al doilea nu }i-a ocupat înc@ func]ia }i se afl@, dup@ câte se afirm@,
în localitatea Szolnok. De asemenea, nu s-au prezentat func]ionarii superiori Máthé József
}i Mester József, respectiv, diurnistul Dombrowszky Albert, ace}tia fiind bolnavi.
Dup@ citirea procesului-verbal, s-a semnat.
s.s. dr. F@rchescu Iosif; s.s. Bauer Zsigmond; s.s. dr. Nagy Kázmér; s.s. dr. Elsnitz
Adalbert; s.s. Kaba János; s.s. Glatter Miksa; s.s. Gáll László; s.s. Muzsnay István; s.s.
Márton Margit; s.s. Bartha Zsigmond; s.s. Fekete Gyula; s.s. Csõsz Bálint ;s.s. Pál Pál;
s.s. Márián László.
73.
Domnule Ministru,
Conform ordinului D-voastre nr. 121/1919 just., am onoare a V@ raporta respectuos

despre preluarea judec@toriei de ocol din Aiud, în urm@toare:
Fiind informat c@ predarea oficiului va întâmpina greut@]i }i va fi denegat, am cerut
interven]ia d-lui prefect comitatens }i, înso]it de un ofi]er, ne-am prezentat, la 20 martie
1919 st.n., c@tre orele 9, la judec@torie, unde }eful numit din partea regimului maghiar,
numai dup@ întrebuin]area for]ei, s-a învoit a preda oficiul, precum adevere}te aceasta
procesul-verbal al@turat aici sub A.
Imediat dup@ actul acesta, au fost convoca]i to]i judec@torii, notarul }i func]ionarii
judec@toriei în }edin]@ }i, dup@ ce le-am fost comunicat preluarea conducerii, le-am
explicat în limba maghiar@ decretul nr. 1 al Consiliului Dirigent }i ordonan]a referi-
toare la judec@tori, avoca]i }i notari publici, desf@}urând atât inten]iile Consiliului
Dirigent, cât }i interesele publicului }i ale func]ionarilor justi]iei; apoi i-am provocat
pe prezen]i s@ depun@ jur@mântul prescris.
Atât judec@torii, cât }i to]i func]ionarii prezen]i au denegat depunerea jur@mântului,
nici m@car o declara]iune solemn@ nu s-au învoit a face, ba, din contr@, au declarat
c@ ei deneag@ serviciul pe mai departe sub conducerea unui alt judec@tor }ef. Decla-
ra]iile acestea s-au fixat în protocolul aici al@turat sub B ./.
Între atari st@ri, am preluat de la fostul judec@tor }ef, conform protocolului al@turat
aici sub C ./., valorile în primul rând, mai bine zis depozitele jude]iale, neaflând bani
oficio}i de loc, ci, din contr@, datorii. Notez c@ acluza A ./. s-a f@cut în trei, iar B ./. }i C
./. în câte dou@ exemplare, din care câte un exemplar a r@mas la fostul judec@tor }ef.
La îndrumarea d-lui pre}edinte al tribunalului din Alba-Iulia, am încuiat localit@]ile
judec@toriei de ocol }i s-au pus sub paz@ militar@. Preluarea judec@toriei în detail /
referatele judec@torilor/ o s@ o efectuez în zilele urm@toare.
Judec@toria de ocol din Aiud se afl@ imediat lâng@ penitenciarul din loc., într-un
edificiu nou si modern /zidit în anul 1913/; e îns@ foarte neglijat@; în edificiu nu e indus@
lumina electric@ }i Judec@toria nu dispune nici m@car de o singur@ lamp@. Parterul e
184
ocupat de mili]ie, aflându-se de prezent oficiul al Diviziei I a vân@torilor }i procuratura

a jude]ului mar]ial aici. Oficiile judec@toriei de ocol sunt în etajul /dislocuite în 8 od@i
mari, iar dou@ od@i mici }i o culin@ servesc de locuin]@ servitorului.
La judec@torie au fost aplica]i, cu tot cu }eful, 5 judec@tori, 1 notar, 2 conduc@tori
de carte funduar@, 9 ofician]i }i 3 servitori, cu to]ii deci 20 de persoane.
Dup@ cum am putut constata, la judec@torie, deja de 3 ani, s-a lucrat foarte pu]in
iar în ultimele luni mai nimic, restan]ele mari /sigur peste 2.000/ }i dezordinea arat@
c@ domnii, sistematic, s-au preparat la predarea judec@toriei, c@utând s@ se afle
aceasta într-o stare cât se poate de deplorabil@. Dezordinea aceasta a fost motivat@
cu r@zboiul, asediul }i, mai ales, cu împrejurarea c@, ocupând mili]ia român@ tractul
de jos al edificiului, oficiile }i actele s-au transpus toate la etaj, chiar }i în ambitul
pivni]ei }i în pod se afl@ acte vechi, f@r@ s@ se poat@ aceste localit@]i încuia.
Deoarece tot personalul m-a p@r@sit }i pân@ în prezent nu dispun nici m@car de un
servitor, func]ionarea judec@toriei e imposibil@. Agraveaz@ starea aceasta c@ nu cunosc în
Aiud nici oameni, nici împrejur@rile, iar luând în considerare c@ acum toate oficiile române
din loc sufer@ de lipsa personalului, angajarea oamenilor e cea mai grea problem@.
Rog, deci, Domnule Ministru, s@ binevoi]i a lua m@suri pentru schimbarea situa]iei
descrise }i, îndeosebi, a dispune ca la judec@toria din Aiud s@ fie numi]i, în cazul cel
extrem, noi doi judec@tori }i 4-5 ofician]i, c@ci altcum, pe lâng@ toat@ voia }i însufle]irea
mea, nu pot lua responsabilitate pentru func]ionarea judec@toriei }i sunt constrâns a
V@ mul]umi pentru încredin]area cu conducerea unei judec@torii unde nu e nimenea.
Totodat@, rog respectuos, s@ binevoi]i a-mi acorda un concediu ca s@ m@ pot
prevedea cu celea mai necesare }i s@ pot face încerc@ri serioase pentru angajarea unor
oameni pe seama judec@toriei din mai dep@rtare.
Cu profund@ stim@, s.s. dr. I.E. F@rchescu.
Dosar 2.
JUDEC~TORIA DE OCOL BRAD
74.
21 martie 1919
Nr.Pres.1919.VII.A.61,
Proces-Verbal,
Luat la 8/21 martie 1919, în Brad. Obiectul: Depunerea jur@mântului.
Prezen]i:
Victor Ancean judec@tor-}ef, Dr. Ioan Papp advocat.
Victor Ancean invit@ pe Dl Dr. Ioan Papp, s@ depun@ jur@mântul a c@rui text se
afl@ în §.1. din ordonan]a Consiliului Dirigent român din Sibiu.
Dr. Ioan Papp se declar@ la moment a depune jur@mântul }i depune jur@mântul
cu urm@torul text:
„Jur pe Atotputernicul Dumnezeu, a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului
român, de a respecta legile ]@rii cu sfin]enie, precum }i decretele }i ordonan]ele
185
GHEORGHE IANCU
Consiliului Dirigent din Sibiu, de a împlini chemarea mea de advocat cu onoare,

punctualitate }i con}tiin]@. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.
Cetit }i subscris.
s.s.Victor Ancean jude-}ef, s.s.Dr.Ioan Papp.
Dosar 2.
JUDEC~TORIA DE OCOL PETRO{ANI
75.
România, Jude]ul Hunedoara,

de la Judec@toria de ocol din Petro}ani
Proces-verbal,
Luat din incidentul prelu@rii imperiului judec@toriei de ocol din Petro}ani, la 8/

21 martie 1919.
Prezen]i:
Dr. Nicolae Olariu }eful judec@toriei de ocol, Constantin I. Covaciu notar, Amos
Gligor primpretor, ca interpret, Petru Iacob primar, maiorul {tefan Millea, locot.
St@nescu, Dr. Romulus Mioc, Valer Pop.
{eful judec@toriei de ocol aduce la cuno}tin]a judec@torilor }i notarilor c@ pe baza
decretului No. 121/1919. just. de la Consiliul Dirigent din Sibiu, resortul Justi]iei, a
fost numit de }ef al judec@toriei de ocol din Petro}ani, mai departe, c@ în ziua de azi
face în mod oficios preluarea imperiului.
Dup@ aceasta, }eful judec@toriei de ocol someaz@ judec@torii }i notarii de fa]@ s@ depun@
jur@mântul de fidelitate, cu textul din ordonan]a al@turat@ la decretul No. 121/1919.
Jur@mântul l-au depus urm@torii:
Depunerea jur@mântului au denegat-o urm@torii: Dl. Dr. Potovszky András judec@tor
conduc@tor, Dezsõ Sándor judec@tor }i Dr. Kobory József concepist de judec@torie.
Dup@ aceasta procesul-verbal s-a încheiat }i subscris cu acea, c@ s-a purces la
preluarea averii judec@toriei.
D.c.m.s.
s.s. Amos Gligor primpretor, maior s.s. Millea, locot. s.s. St@nescu, s.s. Valer Pop, s.s.
Romulus Mioc, s.s. Dr. Potovszky András, s.s. Dezsõ Sándor, s.s. Kobory József, s.s. Petru
Iacob, s.s. Constantin I. Covaciu, s.s. Dr. Nicolae Olariu }eful judec@toriei de ocol.
Dosar 4.
76.
De la Judec@toria de ocol Petro}ani
No. 3-1919.
Proces-verbal,
Luat în 24/11 martie 1919.
186
Prezen]i:
Dr. Nicolae Olariu, }eful judec@toriei, Amos Gligor, primpretor ca interpret,
Dr. Ábrahám József, Dr. Stern Manó, Dr. Schäffer Hermann, Dr. Riebel Armin
advoca]i.
{eful judec@toriei aduce la cuno}tin]@ advoca]ilor prezen]i c@ cu decretul No.
121/1919 just. a fost numit din partea Consiliului Dirigent, resortul Justi]iei, de }ef
al judec@toriei de ocol Petro}ani }i pe baza ordonan]ei referitoare la jur@mântul
advoca]ilor, a somat pe advoca]ii prezen]i: Dr. Ábráhám József, Dr. Stern Manó,
Dr. Schäffer Hermann, Dr. Riebel Armin, s@ depun@ jur@mântul (promisiunea
solemn@) de fidelitate.
La soma]ia aceasta advoca]ii au r@spuns:
1.Dr. Ábráhám József: nu depun jur@mântul;
2.Dr. Stern Manó: nu depun jur@mântul;
3.Dr. Schäffer Hermann: nu depun jur@mântul;
4.Dr. Riebel Armin: nu depun jur@mântul.
Cu un cuvânt advoca]ii prezen]i au denegat depunerea jur@mântului. Dup@
aceasta procesul-verbal s-a încheiat }i subscris cu aceea c@ domniile lor nu mai pot
func]iona în calitate de advocat.
D.c.m.s.
s.s. Dr. Nicolae Olariu }eful jud. de ocol, s.s. Amos Gligor primpretor, Dr.
Ábráhám József, s.s. Dr. Schäffer Hermann m.p., s.s. Dr. Riebel Armin, s.s. Dr.
Stern Manó.
Dosar 4.
77.
De la Judec@toria de ocol din Petro}ani.
No. 6-1919.
Domnule Pre}edinte,
Al@turat am onoarea a aclude procesele-verbale luate în 21 }i 24 martie.

Primul despre preluarea imperiului la Judec@torie.
Al doilea despre provocarea advoca]ilor ca s@ depun@ jur@mântul de fidelitate.
Petro}ani, la 28 martie 1919.s.s. Dr. Nicolae Olariu }ef judec. de ocol.

Dosar 4.
78.
De la }eful judec@toriei de ocol Petro}ani
S.11-1919.
Proces-verbal,
187
GHEORGHE IANCU
Luat în 2 aprilie 1919 cu canceli}tii Ladó Ferencz }i Maksay Jenõ, de la judec@toria

de ocol din Petro}ani, cu ocazia prelu@rii jur@mântului de fidelitate.
Prezen]i:
Dr. Nicolae Olariu }eful judec@toriei de ocol, Gheorghe Dr@g@nescu ca interpret,
Ladó Ferencz, Maksay Jenõ.
{eful judec@toriei de ocol aduce la cuno}tin]a canceli}tilor Ladó Ferencz }i Maksay
Jenõ c@ pe baza decretului No. 121/1919 just. de la Consiliul Dirigent din Sibiu, resortul
Justi]iei, a fost numit ca }ef al judec@toriei de ocol din Petro}ani.
Dup@ aceasta, }eful judec@toriei de ocol provoac@, respective someaz@ pe canceli}tii
Ladó Ferencz }i Maksay Jenõ s@ depun@ jur@mântul de fidelitate cu textul din ordonan]a
al@turat@ No. 121/1919.
Dup@ somare canceli}tii Ladó Ferencz }i Maksay Jenõ declar@ c@ nu depun jur@-
mântul de fidelitate, cu un cuvânt au denegat depunerea jur@mântului.
Dup@ aceasta, procesul-verbal s-a încheiat }i subscris cu aceea c@ }eful judec@toriei
de ocol din Petro}ani a declarat sus-numi]ilor canceli}ti, c@ cu ziua de ast@zi sunt demi}i
din serviciul judec@toriei }i pân@ la preluarea scriptelor oficioase stau la dispozi]ia dânsului.
D.c.m.s.
s.s. Dr. Nicolae Olariu }eful judec@toriei de ocol, s.s. Ladó Ferencz, s.s. Maksay
Jenõ, s.s. Gh. Dr@g@nescu ca interpret.
Dosar 4.
JUDEC~TORIA DE OCOL BLAJ
79.
Judec@toria de ocol Blaj
Ad.1-1919.Prez.
Proces-verbal
Luat la 10/23 martie 1919 în localul Judec@toriei de ocol Blaj de fa]@ fiind urm@torii:
Dr. Cornel Ordace, judec@tor-}ef, ca încredin]at al Consiliului Dirigent Român
din Sibiu, Tr@ian Denghel pretor, Nicolae Jidvean plutonier major de jandarmerie
din Blaj }i Svarcz Lajos judec@tor-}ef actual.
Provocat fiind Svarcz Lajos, judec@tor-}ef al judec@toriei de ocol Blaj, ca, în baza
Ordonan]ei nr. 121/1919 just. de la }eful Resortului de Justi]ie al Consiliului Dirigent
Român din Sibiu, s@-}i predea oficiul, jos numitul }ef judec@tor, denumit pentru
aceast@ judec@torie, iar domnia-sa s@ func]ioneze mai departe ca judec@tor al acestei
judec@torii, dup@ explica]iile date, prev@zute în acea Ordonan]@ cu întregirea }i explicarea
tuturor decretelor }i ordonan]elor referitoare ale Consiliului Dirigent, domnia-sa
declar@ c@ nu e aplicat s@-}i predea oficiul, nici s@ depun@ noul jur@mânt de judec@tor,
pretins în ordonan]a sub nr. de sus }i c@ nu î}i va p@r@si oficiul decât sub impunerea
de for]@.
188
În urma acestora, fiind lips@ s@ se aplice for]a, dr. Cornel Ordace provoac@ pe
plutonierul major de jandarmerie, Nicolae Jidvean, s@ aplice for]a necesar@ pentru
evacuarea oficiului }i provoac@, totodat@, pe Svarcz Lajos s@ conlucre la preluarea
inventarului, ce va începe mâine în 11/24 martie a.c.
Plutonierul major Nicolae Jidvean, cu o atingere u}oar@ de um@r, provoac@ pe
fostul judec@tor Svarcz Lajos s@ p@r@seasc@ localitatea oficioas@.
Pe baza acestora, fostul judec@tor Svarcz Lajos declar@ c@ p@r@se}te localitatea
oficioas@ }i se va prezenta la preluarea inventarului judec@toriei.
Dup@ terminare, s-a încheiat }i subscris.
D.c.m.s.
s.s. dr. Cornel Ordace, judec@tor-}sef; s.s. Svarcz Lajos; s.s. Tr@ian Denghel,
pretor; s.s. Jidvean Nicolae, plutonier; s.s. Rónai Béla, cond. procesului.
Dosar 2.
80.
Judec@toria de ocol Blaj
Ad.1-1919.Prez.
D-sale Domnului
dr. Aurel Laz@r, }ef la Resortul Justi]iei în Sibiu
La nr. 121/1919 just. am onoare s@ transpun urm@torul raport:

Depunând în 8/21 martie a.c. jur@mântul oficial de judec@tor }ef al judec@toriei
de ocol Blaj, în }edin]@ plenar@ a tribunalului din Alba-Iulia, m-am prezentat la 10/
23 martie a.c., orele 10 a.m., în localul oficial al judec@toriei de ocol Blaj, pentru
preluarea oficiului, cu care ocazie, cf. procesului-verbal al@turat aici sub ./., fostul
judec@tor }ef de aici denegând depunerea jur@mântului oficial, a p@r@sit localitatea
oficial@.
Am conchemat apoi pe to]i ceilal]i func]ionari }i aplica]ii actuali ai judec@toriei,
a c@ror consemnare o al@tur sub .//., le-am adus la cuno}tin]@ c@, cu ziua de azi, am
preluat, din încredin]area }i denumirea Consiliului Dirigent Român din Sibiu, oficiul
de judec@tor }ef al acestei judec@torii, le-am atras aten]ia }i explicat }i lor dispozi]iile
mai însemnate, aduse referitor la trecerea justi]iei în mâna statului român }i i-am
provocat apoi, ca, sub conducerea mea, s@-}i continue }i pe mai departe func]iunea
oficioas@ cu onoarea, con}tiin]a }i nep@rtinirea cu care datoresc oficiului lor, ce s-au
declarat aplica]i s@ fac@.
Fa]@ de to]i ace}ti func]ionari }i aplica]i, a trebuit s@ abstau deocamdat@, atât de
la pretinderea jur@mântului, cât }i a declara]iunei solemne, c@ci altcum, dup@ infor-
ma]iile singure ce mi le-am câ}tigat anterior, ar fi fost hot@râ]i s@ p@r@seasc@ }i ei
imediat oficiul, cu excep]ia lui Rónai Béla }i a diurni}tilor Maria Spineanu }i Lucre]ia
Bârsan, care ar fi fost aplica]i s@ depun@ jur@mântul, dar pentru uniformitatea actului
am aflat de bine s@ abstau deocamdat@ }i fa]@ de ei, notez îns@, c@ i-am avertizat pe
to]i c@ aceasta r@mâne a}a numai pân@ la alte dispozi]ii ulterioare mai înalte.
189
GHEORGHE IANCU
Cu ziua de 11/24 martie a.c., am început inventarierea materialului judec@toriei, care,

finalizând-o, procesul-verbal referitor îl p@strez la dosarul preziden]ial sub nr. 1-1919, iar
un exemplar din el, luat în limba maghiar@, l-am extr@dat fostului judec@tor-}ef.
Fa]@ de avoca]i, între care, notez, avem de prezent un singur str@in – maghiar-
}i notarul public de pe teritoriul ocolului, asemenea am abstat deocamdat@ de la
jur@mânt, conform în]elesului avut cu dl prezident al tribunalului din Alba-Iulia.
Am onoare s@ raportez mai departe:
Ad. 1. Dintre func]ionarii care actual se afl@ la judec@torie, dup@ consemnarea de
sub .//., afar@ de diurnistele ce sunt românce }i absolvente de }coala civil@, numai
consemnatul sub 3 posed@ limba român@ în grai }i scris, având câteva clase gimnaziale
f@cute la Blaj, cei de sub 1-2 }i 4 nu }tiu aproape nimic române}te, iar servitorii de
cancelarie de sub 7-8 }i temni]erul de sub 9, posed limba român@ numai în graiul viu
}i mai sl@bu], dar totu}i atâta ca s@ te po]i în]elege cu ei.
Ad. 2. Dup@ cum se vede din raportul de sus }i consemnarea de sub .//., e vacant
la judec@torie postul de judec@tor al doilea, de prin oct. 1918, prin transferare, f@r@
a se mai putea umple de atunci, asemenea, postul de notar al judec@toriei de prin
1916 }i postul de procuror substitut din toamna anului 1918.
Circula]ia de pace a judec@toriei, dup@ consemnarea anului 1913, face în cauze
sumare, civile Sp. 1013, execu]ionale V.734, ereditare B.306, penale B.671, recerc@ri
penale B.m.17, penale mixte B.v.34, civile felurite P.v.254, total: 3.029, iar la oficiul
funduar 4.500-4.800 cauze, în urma c@rora, considerând c@ cercul de competen]@
a cauzelor civile e ridicat de prezent pân@ la 5.000 cor., c@ cauzele cambiale pân@
la aceast@ sum@ înc@ cad aici, num@rul lor a fost în 1915 de la 700-750, c@ învârtirea
cambial@ }i în afar@ de centrul judec@toriei s-a îndatinat a fi multi}oar@, iar în centru
avem dou@ b@nci mari }i mai multe înso]iri, care fac foarte mult@ învârtire cambial@,
c@ afacerile ereditare în urma r@zboiului se vor înmul]i considerabil, iar funduarele
}i penalele înc@ vor cre}te, se simte lipsa neîncunjurat@ la judec@torie, pe lâng@ postul
de judec@tor-}ef, de înc@ 2 judec@tori, un notar }i un încredin]at de procuror.
Ad. 3. Postul de executor e în vacan]@, de ani întregi, execu]iile se efeptuiau de
esmis justi]ial, ce, îns@, considerând c@ merge în detrimentul oficiului, e neap@rat de
lips@, s@ se denumeasc@ de urgen]@ un executor stabil.
Ad. 4. În restan]@ sunt: 51 cauze procesuale civile, 191 procesuale penale, 271
ereditare iar la oficiul funduar 90 cauze nerezolvate de o lun@ }i 233 cauze neintroduse
în foi, astfel considerând c@ sunt singur judec@tor, f@r@ notar, c@ nu e nici executor stabil,
iar cauzele de înmul]esc din zi în zi, numai a}a se va putea asigura rezolvarea restan]elor
}i mersul normal }i regulat al judec@toriei, dac@ presupunând c@ nu vor obveni alte
dificult@]i neprev@zute, se vor denumi cu posibil@ urgen]@ }i vor intra în func]iune înc@
2 judec@tori, un notar, un procuror încredin]at }i un executor.
Rog deci, s@ binevoi]i a dispune de urgen]@ asupra celor de mai sus }i asupra
aceleia c@ func]ionarii de sub .//. s@-}i primeasc@ atât competin]ele restante dup@
consemnare, cât }i toate competin]ele actuale, pân@ la ulterioare dispozi]ii.
Blaj, la 16/29 martie 1919. s.s. dr. Cornel Ordace, judec@tor-}ef.
190
Dosar 2.
81.
1919.Prez.I.21.
Proces-verbal
Luat la 10 mai 1919 la judec@toria de ocol Blaj cu ocazia depunerii jur@mântului

oficios nou din partea oficialilor, diurnistelor }i servitorilor jos subscri}i ai acestei
judec@torii.
Se înf@]i}eaz@ înaintea judec@torului }ef subscri}ii oficiali, diurniste }i servitori }i
depun în fa]a lui noul jur@mânt oficios, dup@ textul urm@tor:
Român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele, ordonan]ele Consiliului
Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt
Dup@ citire s-a încheiat }i subscris.
D.c.m.s.
s.s. dr. Cornel Ordace – judec@tor-}ef de ocol; s.s. Gidófalvy Pál, conduc@tor de
carte finciar@; s.s. Rónai Béla, oficial auxiliar de judec@torie, s.s. M@rioara Spineanu,
diurnist@, s.s. Lucre]ia Bârsan, diurnist@, s.s. Timár József, prim-oficial; s.s. Fábián
Árpád; s.s. Márton József; s.s. Minegesz Márton; s.s. Gergely János.
Dosar 2.
JUDEC~TORIA DE OCOL GEOAGIU
82.
1919. Pres. I.A.6.
Proces-verbal,
Luat la judec@toria de ocol din Geoagiu, la 11/24 martie 1919, în prezen]a subscri}ilor:
Se prezint@ Dr. Ioan M@rgita, ca judec@tor-}ef denumit cu nr. 121-1919, just. pentru
judec@toria sus-numit@ }i în prezen]a autorit@]ilor locale (primpretor, secretar }i primar),
adun@ întreg personalul vechi al judec@toriei, le comunic@ ordonan]a }efului resortului
de justi]ie din 8 febr. 1919, cu num@rul de sus, le aduce la cuno}tin]@ c@ a venit s@ preia
în numele statului român judec@toria cu ce se ]ine de ea, în primire, s@ instituie perso-
nalul, care vrea s@ intre în serviciul român }i îl provoac@ pe judele conduc@tor cu numele
Lukács Ignácz, s@ predea numaidecât judec@toria. Acesta declar@, c@ fiind denumit de
guvernul maghiar, numai ordonan]ele acestuia le execut@, prin urmare nu e aplicat s@
predea judec@toria. Dup@ ce îns@ noul judec@tor provizoriu Dr. Ioan M@rgita îl face atent,
c@ e autorizat a face preluarea chiar }i cu for]a bra]ial@, declar@ c@ deja prezen]a auto-
rit@]ilor locale o prive}te de aplicarea for]ei bra]iale }i face predarea în modul urm@tor:
191
GHEORGHE IANCU
Se preia cassa cu rezultatul final de 82 fileri plus, registrul despre amendele de bani
cu ultima pozi]ie din 31. X. 1918, egalat, eviden]a amendelor de bani, eviden]a depo-
zitelor prezidiale cu pozi]ia ultim@ 1/20 de pe pagina 115. Ca depozite prezidiale se
preiau: o verighet@ de aur }i m@rci po}tale 2 a 10 f. }i 1 a 5 fil. Se preia cassa
wertheimian@ cu chei duplicate, registrul protestului de cambii, împ@r]irea cauzelor,
conspectul despre afacerile personale ale func]ionarilor, conspectul despre comisii, o
cass@ de fier cu 1 cheie, consemnarea testamentelor prezentate de la anul 1896-1919.
Dup@ aceasta se preia aranjamentul }i mobilele pe baza inventarelor speciale atât
a judec@toriei, cât }i ale temni]ei compuse pe anii 1915/6-1919/20, tot asemenea se
preia biblioteca judec@toriei a}ezat@ în dou@ dulapuri în odaia nr. 4.
Dup@ preluare se explic@ întregului personal ordonan]a nr. 121-1919, a }efului
resortului de justi]ie, Decretul nr. 1 din 24. I. 1919, ordonan]a nr. 577-1919, resortul
finan]elor }i sunt provoca]i a se declara c@ vor s@ intre în serviciul statului român ori
ba? La aceast@ întrebare judec@torul Lukács Ignácz, conduc@torul foaiei funduare
Krausz Oszkár, executorul Ruszuly Imre, servitorii Magyarossy János }i Kovács György
declar@ c@ la nici un caz nu intr@ în serviciul statului român, iar Babos {tefan, Kosztaczky
Jenõ }i Magyar Andor declar@ solemn c@ vor respecta legile ]@rii, decretele, ordonan]ele
Consiliului Dirigent, vor împlini cu cinste }i con}tiinciozitate }i impar]ialitate func]iile
încredin]ate lor, p@zând secretul oficial, dar@ jur@mântul oficios nu sunt aplica]i a-l
depune, pân@ la sfâr}itul conferin]ei de pace, când se vor conforma rezultatului acesteia.
În urma acestor declara]ii li se face împ@r]irea cercului de activitate a func]ionarilor
Babos István, Kosztaczky Jenõ }i Magyar Andor, comunicându-li se, c@ pân@ la alte
dispozi]ii au s@ r@mân@ în serviciu, iar ceilal]i se consider@ demisiona]i, dar pân@ la
sfâr}itul lunii au s@ r@mân@ }i dân}ii în serviciu. Servitorul Albert János prezentându-
se ulterior, înc@ declar@ c@ nu e aplicat a intra în serviciul statului român, deci el se
declar@ ca demisionat cu îndatorirea, de a servi pân@ la sfâr}itul lunii curente.
Dup@ citire, explicare s-a încheiat }i subscris.
D.c.m.s.
s.s. indescifrabil secretar, s.s. Dr. Ioan M@rgita judec@tor, s.s. Lukács Ignácz condu-
c@torul judec@toriei de ocol, s.s. Krausz Oszkár cond. c.f., s.s. Kosztaczky Jenõ oficial,
s.s. Magyar Andor copist, s.s. Babos István copist, s.s. Ruszuly Imre executor, s.s.
Magyarossy János servitor, s.s. Albert János, s.s. Kovács György servitori.
Dosar 4.
1919. Pres. I. A. 8.
83.
Domnule Ministru,
În urma ordinului din 8 febr. 1919 primit în leg@tur@ cu denumirea mea de judec@tor-
}ef la judec@toria de ocol Geoagiu de Jos, am onoarea a face urm@torul raport:
În 11/24 martie 1919 am preluat judec@toria de ocol din Geoagiu de Jos, conform
procesului-verbal aclus aici sub nr. 1919.Pres.I.A.6.
192
Personalul absent l-am somat s@ se prezinte imediat }i s@ depun@ jur@mântul

oficios, c@ci altfel î}i pierde oficiul }i dreptul la pensie fa]@ de Statul român.
La timpul s@u am s@ fac raport }i despre r@spunsul acelora. Singurul advocat care
se afl@ înc@ în loc, Dr. Maximilian Rafael, a fost asemenea somat, s@ se prezinte pentru
a depune jur@mântul în 13/26 martie, ceea ce a }i f@cut-o, dar conform procesului-
verbal aclus aici sub nr. 1919.Pres.IX.B.26 }i el a denegat jur@mântul.
Dintre cei trei func]ionari re]inu]i, vorbesc române}te slab Eugen Kosztaczky }i {tefan
Babos, iar Andor Magyar vorbe}te bini}or. Am speran]a s@-i pot folosi pe to]i trei.
Pân@ în prezent judec@toria de aici a avut cu totul trei judec@tori, Ignácz Lukács,
dr. Nicolae Pop, denumit pre}edinte la tribunalul din Bistri]a }i dr. Gavril Rednic
transferat la tribunalul din Oradea-Mare, ale c@ror posturi n-au fost întregite, un notar
(al doilea post de notar a fost sistat interimar în decursul r@zboiului), un conduc@tor
la oficiul funduar, patru protocoli}ti }i doi diurni}ti.
Cred c@ tot atâta personal va trebui }i în viitor. De altfel îmi voi da toat@ silin]a,
s@ pot ispr@vi }i cu personal redus.
Translatori n-avem.
Restan]ele sunt considerabile, }i anume:
I.La judec@torie: a) civile 8, în curs sosite, în care înc@ n-a fost defipt@ pertractarea
30, recerc@ri pentru ascult@ri de martori 5; b) ereditare: la notarul public: 29, la sedria
orf@nal@: 17, la secretarii comunali: 52, }i la judec@torie: 4; c) criminale: 57, dintre care
19 sunt suspinse din motivul intr@rii sub steag a inculpa]ilor; d) execu]ionale: 1.
II.La oficiul funduar: nerezolvate: 48, sub efectuare: 14, restan]@ de copiat: 208, totalul
restan]elor e deci 472. Despre modul cum va putea fi aceast@ restan]@ mai grabnic
rezolvat@ voi fi în stare a raporta numai dup@ ce voi putea constata c@ din personalul
auxiliar absolut câ]i vor s@ intre în serviciul statului român. În fine, va comunic, ref. la
persoana mea atestatul de riguros cu diplomele în copie }i observ c@ praxa de cand. de
adv. am început în 15. I. 1899. Geoagiu, 13/III. 1919. s.s. Ioan M@rgita jud. }ef.
Dosar 4.
84.
1919.Pres.IX.B.26.
Proces-verbal
Luat la judec@toria de ocol din Geoagiu de Jos, în chestia jur@mântului de advocat

al dlui adv. Dr. Maximilian Rafael din loc, la 26 martie 1919, precum urmeaz@:
Prezentându-se advocatul Dr. Maximilian Rafael în urma cita]iunei 1919, Pres.
IX.B.25. înaintea judec@torului }ef, acesta i-a explicat dispozi]iile legale referitoare la
jur@mântul de advocat, dimpreun@ cu urm@rile lor }i l-a provocat pe sus-numitul dl.
advocat s@ depun@ acest jur@mânt: „Jur pe Atotputernicul D-zeu, de a fi credincios
Regelui Ferdinand I }i Statului Român, de a respecta legile ]@rii, precum }i decretele }i
ordonan]ele Consiliului Dirigent din Sibiu, de a împlini chemarea mea de advocat cu
onoare, punctualitate }i con}tiin]@. A}a s@-mi ajute D-zeu”. Dr. Maximilian Rafael
declar@ c@ în urma zdruncin@rii s@n@t@]ii sale în decursul celor 49 de luni de r@zboi nu
193
GHEORGHE IANCU
poate exercita practica de advocat deocamdat@ }i cere s@ se amâne depunerea jur@-

mântului pân@ la finalizarea pertract@rilor de pace, dar s@ i se permit@ eventuala prax@
}i pân@ atunci }i pe baza jur@mintelor f@cute la universitate }i înaintea comisiei de
cenzurare a advoca]ilor. Întrucât asta nu se poate, ia la cuno}tin]@ urmarea deneg@rii.
Judele }ef îi comunic@ dlui advocat Dr. Maximilian Rafael c@ nu e în pozi]ia de
a amâna depunerea jur@mântului, deci declara]ia f@cut@ o consider@ ca denegarea
jur@mântului.
În urma acestora dl Dr. Maximilian Rafael declar@ c@ deneag@ depunerea
jur@mântului.
Cu acestea procesul-verbal s-a încheiat }i subscris.
Geoagiul de Jos, la 26 martie 1919. s.s. Dr. Ioan M@rgita jud. }ef, s.s. Dr.
Maximilian Rafael.
Dosar 4.
JUDEC~TORIA DE OCOL CÂMPENI
85.
De la }eful judec@toriei de ocol Câmpeni
1919.El.I.A.7.
Domniei Sale Domnului

Dr. Aurel Laz@r, }eful Resortului Justi]iei în Sibiu
În urma ordinului ad. 121/1919 just., am onoare a raporta cum c@ din personalul
fostei judec@torii cercuale din Câmpeni, jur@mântul prescris în ordonan]a 121. paragr.
4. l-au depus urm@torii:
Aurel Bersan, }eful judec@toriei, Carol Kemény }i Augustin Iustian }i Andrei
Rigó, servitor.
Raportez mai departe cum c@ din personal Iosif Lázár conduc@torul c@r]ii funduare,
Carol Juhász cancelist, Andrei Szabó executor, Iuliu Szabó }i Elisabeta Zalányi diurni}ti,
au denegat depunerea jur@mântului }i a declara]iunei solemne prescris@ în ordonan]a
mai sus amintit@.
Tot din acest personal judec@torii Alexiu Szalamin, Iuliu Szánthó dr., }i Tiberiu
Ianovich dr., înc@ în decursul anului 1918, sub pretextul concediului cerut pe timp
mai scurt, ori mai îndelungat, au p@r@sit comuna Câmpeni }i de atunci, de}i concediul
lor a espirat, mai mult aici nu s-au reîntors. Domiciliul lor care – precum sunt privatim
informat - e în republica maghiar@, nu mi-e cunoscut }i de aceea pe ei nici nu am
avut ocazie a-i provoca la depunerea jur@mântului.
Cancelistul Alexandru Sebestyén }i servitorul Iosif László se afl@ în prezent în
concediu }i a}a depunerea jur@mântului, ori eventual denegarea acestuia, se va
efeptui ulterior, despre ce la timpul s@u îmi voi face raportul separat.
194
Cancelistul Emeric Mihályffi, înc@ în prima parte a lui august 1914, a fost mobilizat
}i în luptele din Gali]ia din anul 1915 i s-a pierdut urma, a}a încât despre aceea c@
oare tr@ie}te }i unde se afl@ nici ai s@i nu }tiu nimic.
Din personalul care a depus jur@mântul, Aurel Bersan, judec@tor }i Augustin
Iustian cancelist posed limba român@ pe deplin, pân@ când Andrei Rigó servitor,
numai în vorbire, în scris nu, iar Carol Kemény nu o posed@ deloc.
Din personalul judec@toriei, mai cu seam@ sub durata r@zboiului, nici unul nu a
manifestat o atare atitudine politic@, social@ sau de orice alt caracter îndreptat@ în
contra românilor – dup@ }tiin]a mea, care azi nu ar mai permite r@mânerea lor în
func]iune f@r@ jignirea opiniei publice.
Luând în considerare circula]ia de pace a judec@toriei, la jud. de ocol Câmpeni,
sunt de lips@: 4 judec@tori, 1 notar, 1 conduc@tor de carte funciar@, 4 canceli}ti, 2
diurni}ti, 2 servitori, 2 pârc@labi; îns@ }i pân@ când s-ar putea înzestra judec@toria cu
tot acest personal, numai spre acel scop ca judec@toria, baremi cele mai urgente
lucr@ri, s@ le poat@ începe, sunt de lips@: 2 judec@tori, 1 notar, 1 conduc@tor de carte
fund., 2 canceli}ti, 2 diurni}ti, 2 servitori, 2 pârc@labi }i, dup@ ce, precum am raportat
mai sus, numai 1 judec@tor, 2 canceli}ti }i un servitor au depus jur@mântul }i din
ace}tia cancelistul Carol Kemény nu posed@ limba român@, aflu de lips@ foarte
urgent@ s@ se denumeasc@ în timpul cel mai scurt înc@; 1 judec@tor, 2 diurni}ti }i 2
pârc@labi, care posed limba român@ pe deplin, }i ca Carol Kemény, cancelist, s@ fie
transferat la o alt@ judec@torie, unde cu limba maghiar@ poate exista, }i în locul lui
s@ fie numit un alt cancelist, care posed@ pe deplin limba român@. Totodat@, propun
ca cancelistul Augustin Iustian care, cu ordinul ministrului de Justi]ie maghiar nr.
14.996.I.M.E., a fost denumit de oficiant de birou în clasa a 10-a cancelist }i care e
versat în agendele de carte funduar@ }i cunoa}te atât împrejur@rile din ]inutul acesta,
cât }i mai cu seam@ oficiul c@r]ii funduare din loc. – s@ fie denumit dup@ ce are serviciu
de 17 ani – încât e posibil în clasa a IX-a, de conduc@tor a c@r]ii funduare }i în locul
lui s@ fie denumit un alt cancelist, care posed@ pe deplin limba român@.
La fosta judec@torie cercual@ din Câmpeni, ca executor a fost aplicat Andrei Szabó
care – precum V-am raportat sub A., a denegat depunerea jur@mântului, a}a cu atât
mai vârtos c@ el }i în cazul depunerii jur@mântului nu ar fi fost vrednic s@ r@mân@ în
func]iune în cazul statific@rii }i fiindc@ judec@toria acum e f@r@ executor, aflu de urgent
ca în locul lui numaidecât s@ se denumeasc@ alt executor. La judec@toria aceasta
translatori nu sunt aplica]i.
De prezent sunt în restan]@ 98 procese civile, 191 cauze l@s@mântare, 2 cauze
execu]ionale, 118 cauze criminale. Aceste cauze restante numai a}a vor putea fi în
timp scurt resolvite }i poate tot numai a}a î}i va putea începe judec@toria func]iunea
regulat@ dac@ personalul suscerut cât de curând va fi denumit }i dac@ notarul public
– care la începutul revolu]iei a fugit din teritoriul imperiului român – s-ar înlocui ori
substitui prin altul, ori judec@toria va fi împuternicit@ a pertracta cauzele l@s@mântare
f@r@ interven]ia notarului public.
În urm@, de}i nu sunt la aceasta provocat, îmi ]in de datorin]@ a raporta }i despre
persoanele afl@toare aici în comuna Câmpeni, care ar fi aplicate a primi vreun oficiu
195
GHEORGHE IANCU
la judec@torie, }i anume, am în]eles c@ la caz, dac@ ar fi denumi]i, ar primi func]iunea

de canceli}ti:
1. Mihail Schmidt, absolvent de 4 clase gimnaziale, scrie bine la ma}in@ }i posed@
bine limba român@ în vorbire }i scris;
2. Mihail Motora, absolvent de 4 clase civile, care, asemenea, posed@ limba român@
în vorbire }i scris.
Func]iunea de diurnist@ ar primi-o 3. Ana Todea, absolvent@ de 4 clase elementare,
posed@ limba român@ în vorbire }i scris, scrie bine la ma}in@ având o prax@ de mai
mul]i ani.
Câmpeni la 25 martie 1919. Aurel Bersan m.p. consilier la Curtea de Apel. – „Pentru
conformitate” s.s. Iustian cancelist.
Dosar 2.
86.
De la }eful judec@toriei de ocol Câmpeni
1919.El.I.A.8.
Domniei Sale Domnului

Dr. Aurel Laz@r, }eful Resortului Justi]iei în Sibiu
În urma ordinului ad. 121/1919 just., am onoare a raporta cum c@ servitorul

judec@toriei, Iosif László, reîntorcându-se din concediu, în ziua de azi, a depus jur@-
mântul prescris în ordonan]a nr. 121. § 4.
Câmpeni, la 28 martie 1919.
Aurel Bersan, m.p. consilier la Curtea de Apel, pentru conformitate,
s.s. Iustian cancelist
Dosar 2.
JUDEC~TORIA DE OCOL RODNA-VECHE
87.
1919.El.VI.M.3.
Proces-verbal,
Încheiat în afacerea remanierii în serviciu }i a depunerii jur@mântului a

func]ionarilor subalterni ai judec@toriei de ocol Rodna-Veche.
Prezen]i:
{tefan Berariu jude-}ef, Zoványi György judec@tor, Alexandru Popescu ca grefier,
prim-oficial: Elekes József, ca translator.
La orele 10 a.m., se insinu@ conduc@torul c@r]ii funduare, Laczkó Lajos }i declar@,
interogat fiind de judec@torul-}ef Berariu, dac@ e dispus s@ r@mâie în serviciul judec@-
toriei }i a depune jur@mântul citat în ordonan]a nr. 121, a Consiliului Dirigent. Numitul
r@spunde c@ e concediat }i morbos }i nu-}i poate îndeplini momentan serviciul, }i c@
196
nu e decis de a r@mânea în serviciu. La provocarea jud. }ef de a-}i trage înc@ odat@
pe seam@ pân@ în 24 ore, D-sa declar@ c@ nici atunci nu va fi decis. Jud. }ef ia decla-
ra]iunea aceasta la cuno}tin]@. Încheiat }i semnat s.s. {tefan Berariu }ef-jude, oficial;
s.s. Alexandru Popescu, grefier …
Preurmat la orele 3,30 p.m. Prezen]i: {tefan Berariu jude-}ef, oficiant: Alexandru
Popescu grefier.
Soma]i fiind, se insinu@ urm@torii func]ionari subalterni definitivi ai judec@toriei
de ocol Rodna-Veche:
1. prim-oficial Elekes József; 2. Ofician]ii: Benkõ Elek; 3. Ioan Buz; 4. Alexandru
Popescu; 5. servitorul Koblicska Ferencz; 6.temni]erul Schuller Mátyás }i mai pe urm@
oficialul Karácsonyi Andor.
Jud. }ef Berariu aduce la cuno}tin]@ celor prezen]i decretul no. 1. }i ordonan]a
nr. 121, precum }i dorin]a expres@ a Consiliului Dirigent din ordinul de preluare,
inmanuat de dl pre}edinte al tribunalului Bistri]a }i întreab@ pe rând, ori de sunt
dispu}i s@ r@mân@ în serviciu, depunând jur@mântul.
Prim-oficialul Elekes József declar@ c@ a servit 24 ani Statul ungar, nu e dispenzat
de jur@mântul s@u }i nu poate depune jur@mântul nou, se declar@ îns@ parat s@ lucreze
mai departe în postul s@u de pân@ acuma.
Oficialul Karácsonyi Andor declar@ c@ p@r@se}te serviciul justi]ial }i trece într-un
oficiu notarial.
Oficialul Ioan Buz }i Alexandru Popescu se declar@ para]i de a r@mânea în postul
lor }i au depus jur@mântul.
Oficialul Benkõ Elek, servitorul Koblicska Ferencz }i temni]erul Schuller Mátyás
se declar@ identici cu dispozi]iile prim-oficialului Elekes József.
Jude-}ef cere atunci depunerea declara]iei solemne de la acei care nu voiesc s@
depun@ jur@mântul. Ace}tia roag@ timp de regândire pân@ la 8,30 minute diminea]a
a zilei urm@toare (26 martie).
Încheiat }i semnat. {tefan Berariu m.p. }ef-judec@tor, oficial: Alexandru Popescu
m.p. grefier …
Preurmat în 26 martie, la orele 8,30 a.m. Prezen]i aceea}i.
Se insinu@ ofician]ii Elekes József, oficialul Karácsonyi Andor, Benkõ Elek, servitorul
Koblicska }i temni]erul Schuller Mátyás.
Oficialul Karácsonyi Andor rectific@ declara]ia deja dat@, într-acolo c@ declar@ c@
e concediat din oficiu pân@ la 23 aprilie anul curent }i c@ va cere cu data aceasta
pensionarea sa, fiindc@ voie}te s@ treac@ în serviciul administrativ.
Jud. }ef constat@ din actul nr. 1918.El.VII.B.3 c@ oficialul Karácsonyi Andor a
cerut, din cauza morbului s@u, un concediu cu data de 1918.1.XII. Prim-oficialul
Elekes, interogat, adaug@ c@ îi este cunoscut c@ oficialul Karácsonyi a cerut concediu
pe durata de 4 luni.
Cei cinci insinua]i declar@ în conformitate c@ nu pot depune nici declara]ia solemn@,
roag@ îns@ s@ poat@ r@mânea }i pe mai departe fiecare în postul s@u de pân@ acuma }i
c@ fiecare promite c@ se va supune tuturor ordinelor venite de la superiorii lor de prezent
197
GHEORGHE IANCU
}i î}i vor îndeplini oficiul lor cu aceea}i con}tiinciozitate, onoare }i impar]ialitate ca pân@
acuma }i c@ se vor declara indefinitiv odat@ cu clarificarea situa]iei generale la conferin]a
de pace.
Oficiantul Karácsonyi Andor roag@ înc@ s@ r@mân@ în concediu, fiind bolnav,
r@spunsul definitiv despre rezolvarea peti]iei de concediu înc@ nu l-a primit, a fost
îns@ totdeauna uz la judec@torie, c@ dac@ d@dea un func]ionar peti]ia de concediere
înzestrat@ cu un testimoniu medical, avea voie s@ intre imediat în concediu.
Prim-oficialul Elekes József interogat fiind despre uzul acesta, confirm@ cele
spuse de Karácsonyi. Semnat }i încheiat. {tefan Berariu, m.p. }ef-jude, oficial:
Alexandru Popescu m.p. grefier. Prim-oficial: Elekes József m.p. oficial: Karácsonyi
Andor m.p. oficial: Benkõ Elek m.p. servitor: Koblicska Ferencz m.p. temni]er:
Schuller Mátyás m.p.
Preurmat la orele 9,30 a.m. Prezen]i aceea}i. Soma]i fiind, se insinu@ ofician]ii
provizorii }i anume: Koblicska Erzsébet, Ioan T@p@lag@ }i servitorul Somkereki Iacob.
Se constat@ c@ diurnista Róza Bodenlosz n@sc. Javoreszky e bolnav@ /act de
na}tere/ }i e concediat@ dup@ spusele prim-oficialului Elekes, de fostul judec@tor
conduc@tor Zoványi, de circa 3 s@pt@mâni încoace }i c@ va comunica îns@n@to}irea
în scris.
Jud. }ef aduce la cuno}tin]@ celor 3 insinua]i decretul nr. 1 }i ordonan]a nr. 121
a Consiliului Dirigent, precum }i dorin]a Consiliului Dirigent citat@ în ordinul de
preluare a Judec@toriei.
Cei trei insinua]i interoga]i fiind ori de sunt dispu}i s@ r@mân@ în oficiu la postul
lor }i ori de vor depune jur@mântul sau eventual declara]ia solemn@ – declar@ - afar@
de func]ionarul Ioan T@p@lag@ – c@ se ]in de declara]iile date de primoficialul Elekes
József }i ceilal]i.
Practicantul provizoriu Ioan T@p@lag@ se declar@ gata s@ depun@ jur@mântul.
Încheiat }i semnat. {tefan Berariu }efjude, m.p. oficiant: Alexandru Popescu m.p.
grefier, Ioan T@p@lag@ m.p., Koblicska Erzsébet m.p. Somkereki Iacob m.p.
Preurmat în 27 martie, la orele 5,30 p.m.
Prezen]i aceea}i.
Se insinu@ primoficialul Elekes József }i-l roag@ pe jud. }ef s@ ia la proces-verbal,
precum c@ din procesul-verbal de preluare ar reie}i c@ D-Sa ar fi pus la cale pe ceilal]i
func]ionari ca s@ nu depun@ jur@mântul sau declara]iunea solemn@. D-Sa declar@ c@
de fapt n-a influen]at pe nici un func]ionar la ]inuta sa în afacerea remanierii în
serviciul sau jur@mântul, ci fiecare s-a declarat f@r@ a fi influen]at de el. Cum a promis
în rândul trecut, a}a voie}te s@ men]in@ oficiul s@u mai departe.
Jude-}ef ia declara]ia la cuno}tin]@.
Încheiat }i semnat la orele 6 p.m. {tefan Berariu m.p. jude-}ef, oficial: Alexandru
Popescu m.p. grefier, primoficial: Elekes József m.p. „Pentru conformitate” Ioan
Buz, m.p.
Dosar 2.
198
88.
1919.El.VI.H.5.
Judec@torul }ef Rodna-Veche
Proces-verbal,
Încheiat în biroul judec@torului }ef Rodna-Veche, în 1 aprilie 1919, la orele 9,30 a.m.
Prezen]i: {tefan Berariu, jude-}ef de ocol, Alexandru Popescu, ca grefier.
Se insinu@ oficiantul Benkõ Elek, pân@ acum împ@r]it în serviciul judec@toriei de
ocol Rodna-Veche }i declar@ c@ abzice, cu data de 1 aprilie 1919, de serviciu, din cauze
familiale. Dumnealui dore}te s@ gospod@reasc@ pe economia proprie. Dumnealui nu
reflecteaz@ la competin]ele pro aprilie 1919.
Judec@torul-}ef ia declara]ia aceasta a d-lui Benkõ Elek, la cuno}tin]@.
Insinuantul rectific@ apoi declara]ia sa într-acolo c@ abzice cu data de 25 martie 1919.
Judec@torul-}ef ia la cuno}tin]@ aceast@ declara]ie.
Cetit, încheiat }i semnat. s.s. St. Berariu, jude-}ef; s.s. Alexandru Popescu, grefier;
s.s. Benkõ Elek.
Dosar 2.
89.
Judec@torul-}ef de ocol Rodna-Veche
1919.El.VI.H.5.
Domnule Pre}edinte [al tribunalului Bistri]a]
Sub}tern respectuos procesul-verbal de fa]@, din care reiese c@ oficiantul Benkõ

Elek abzice cu data de 25 martie 1919, dat@ identic@ cu aceea a prelu@rii judec@toriei
de ocol Rodna-Veche, prin respectuos subsemnatul.
Prin aceasta devine un post vacant de grefier.
Rodna-Veche, la 3 aprilie 1919. s.s. St. Berariu, jude-}ef.
Dosar 2.
90.
De la prezidentul tribunalului Bistri]a
Nr.1919.I.E.18/8 pres.
Domnului Ministru de Justi]ie Sibiu
Sub}tern respectuos procesele verbale }i documentele referitoare la preluarea

judec@toriei de ocol Rodna-Veche, precum }i procesul-verbal }i raportul despre
demisionarea oficiantului Benkõ Elek.
Bistri]a, 24 martie/5 aprilie 1919. s.s. dr. Nicolae Pop, prezident …
Dosar 2.
199
GHEORGHE IANCU
JUDEC~TORIA DE OCOL BISTRI[A
91.
1919.El.I.C.63.
C@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu
{eful Resortului Justi]iei
În conformitate cu dispozi]ia nr. 121/1919 just., emis@ de }eful resortului justi]iei

la data de 8 februarie 1919, raportez c@ am preluat conducerea judec@toriei de ocol
Bistri]a la data de 26 martie a.c. }i am înaintat pre}edintelui tribunalului procesul-
verbal referitor la preluarea judec@toriei de ocol.
În cadrul judec@toriei de ocol din Bistri]a în perioada premerg@toare r@zboiului,
activa urm@torul personal: 6 judec@tori de ocol, 3 notari, 3 condicari funciari, 8
copi}ti, cancelari}ti, func]ionari superiori, 4 diurni}ti de remaniere, 6 diurni}ti normali,
2 executori judec@tore}ti, 4 slujitori, 3 diurni}ti copiatori de c@r]i funciare.
În acest moment, personalul care a r@mas }i activeaz@ este urm@torul: 2 judec@tori
de ocol, 2 notar, 2 condicari funciari, 2 copi}ti-cancelari}ti-func]ionari superiori, 2
diurni}ti de remaniere, 1 diurnist normal, 1 executor judec@toresc, 4 slujitori, 2 diurni}ti
copiatori de c@r]i funciare.
Prin urmare, lipsesc: 4 judec@tori de ocol, 2 notari, 1 condicar funciar, 6 copi}ti-
cancelari}ti, 2 diurni}ti de remaniere, 5 diurni}ti normali, 2 executori judec@tore}ti
}i 1 diurnist copiator de c@r]i funciare.
Lipsa acestui personal se datoreaz@ schimb@rii de regim }i se explic@, pe de o
parte, prin faptul c@ o parte din personal a refuzat s@ presteze jur@mântul de fidelitate
}i au p@r@sit posturile sau au fost demi}i, pe de alt@ parte, lipsa se datoreaz@ faptului
c@ o parte din cei care au depus jur@mântul au fost numi]i în alte locuri. De asemenea,
unii, ca ex. diurni}tii Varga Vilmos, Pentz András, Jakobenszky Zoltán }i Rényei
Emánuel, nu s-au întors înc@ din r@zboi; în parte, au disp@rut, în parte, presteaz@ înc@
serviciul militar.
Judec@torul de ocol Hegyi István, sub pretextul a dou@ s@pt@mâni de concediu,
a plecat din motive necunoscute din Bistri]a, înc@ de la începutul lunii decembrie
1918, iar de atunci pân@ în momentul actual nu s-a mai întors }i nici nu s-a mai auzit
nimic despre el, astfel c@ nu se }tie dac@ el dore}te s@ r@mân@ în continuare în cadrul
judec@toriei de ocol sau nu.
I.Personalul care a r@mas }i se afl@ în prezent în cadrul judec@toriei st@pâne}te
limba român@ dup@ cum urmeaz@: dr. Simbriger Frigyes, judec@tor de ocol – vorbit,
perfect, scris, mai pu]in bine; dr. Berger Albert, judec@tor de ocol – vorbit perfect,
scris mai pu]in bine; dr. Klein Adolf, judec@tor de ocol – vorbit, perfect, scris, mai pu]in
bine; Szilassy Dénes, condicar funciar – vorbit, perfect, scris, perfect; Bukovszky
Viktor, condicar funciar – vorbit, perfect, scris, încep@tor; Gelter Károly - vorbit
perfect, scris, încep@tor; Pap János, func]ionar superior – vorbit, perfect, scris, perfect;
Kieselstren Jakab, diurnist de remaniere, vorbit, perfect, scris, încep@tor; Magyari
200
Béla, diurnist de remaniere – vorbit, perfect, scris, încep@tor; Haltrich H., diurnist –
vorbit, perfect, scris, încep@tor; Vetik Viktor, diurnist, surdo-mut; Vlaik Luiza, diurnist@
– vorbit, perfect, scris, încep@tor; Haltrich Hermina – vorbit, perfect, scris, încep@tor;
Emerich Martin, diurnist – vorbit, perfect, scris, încep@tor.
În prezent nu exist@ func]ionar, în cadrul judec@toriei de ocol, a c@rui prezen]@
ar putea fi contestat@ datorit@ comportamentului antiromânesc sau din alte motive
ce ar putea influen]a în mod negativ opinia public@.
II.Având drept fundament situa]ia personalului existent în perioada premerg@toare
r@zboiului, situa]ie pe care am detaliat-o anterior, raportez c@ personalul aflat în cadrul
judec@toriei în perioada anterioar@ a putut face fa]@ cerin]elor doar în m@sura în care
dintre cei 3 notari, 2 erau supervizori care au putut fi îns@rcina]i cu o activitate
autonom@ }i care, odat@ cu rezolvarea chestiunilor extrajudec@tore}ti, au putut
des@rcina activitatea }i a}a supraînc@rcat@ a judec@torilor.
III.Ca urmare a faptului c@ un executor judec@toresc a fost demis datorit@ refuzului
de a presta jur@mântul de fidelitate, iar al doilea, dup@ un concediu de }ase s@pt@mâni,
nu s-a mai întors }i a anun]at ca nici nu se mai întoarce, consider c@ este necesar@
ocuparea cu oameni noi a celor dou@ locuri vacante.
IV.La aceast@ judec@torie de ocol activeaz@ 2 translatori }i amândoi merit@ s@
r@mân@ în continuare.
V.În cadrul judec@toriei, la momentul actual, sunt de recuperat urm@toarele
restan]e:
a.cauze civile: procese: 300, extrajudiciar: 328, copiere: 215.
b.cauze penale: 824 procese cu termene de înf@]i}are vechi }i 28 de procese
noi.
c.cauze funciare: 105 procese vechi }i 341 noi; 46 restan]e de înregistrare }i
42 restan]e de copiere.
Pentru remanieri ale c@r]ilor funciare a}teapt@ 3 comune; pentru aprobare: 4
comune.
Recuperarea acestor restan]e este extrem de necesar@ }i ea poate fi realizat@ doar
în condi]iile în care num@rul personalului corespunz@tor perioadei premerg@toare
r@zboiului este restabilit prin noi numiri, cât de repede posibil, ace}tia urmând s@-}i
înceap@ activitatea. Aceast@ recuperare este necesar@ }i datorit@ faptului c@ – fapt bine
cunoscut – un mare num@r de procese sunt definitivate de c@tre avoca]i, dar ace}tia
înc@ nu le-au înaintat datorit@ situa]iei nesigure existente înc@ în cadrul judec@toriei;
odat@ cu restabilirea situa]iei normale este de a}teptat sosirea a numeroase noi procese,
situa]ie care necesit@ existen]a întregului personal prescris în cadrul judec@toriei de ocol.
Pentru recuperarea restan]elor ar@tate anterior, în ceea ce prive}te copierile am
întrebuin]at 2 persoane }i anume: Haltrich Hermina }i Emerich Martin care, pe durata
r@zboiului, au activat ca înlocuitori ai celor concentra]i }i au îndeplinit o activitate
remarcabil@, }i-au însu}it no]iunile }i practicile necesare astfel c@ î}i îndeplinesc atribu]iile
într-un mod absolut satisf@c@tor.
Bistri]a, 4 aprilie 1919.
201
GHEORGHE IANCU
s.s. dr. Simbriger, conduc@torul judec@toriei de ocol.

JUDEC~TORIA DE OCOL LUDU{
92.
1919.El.XIII.G.8
Proces-verbal
Întocmit la Ludu}, în data de 27 martie 1919, în cl@direa judec@toriei de ocol.

În fa]a judec@torului Hampel Endre, conduc@torul judec@toriei de ocol din Ludu},
s-a prezentat dr. Marinovics Mihály, judec@torul de ocol numit de c@tre Consiliul
Dirigent Român, în compania primpretorului de Ludu}, dr. Oltean János }i a avo-
catului dr. Moldován Mihály }i, ar@tând documentul de numire în func]ie, elaborat
de Consiliul Dirigent Român din Sibiu, a cerut judec@torului de ocol Hampel Endre
predarea conducerii judec@toriei de ocol, iar de la judec@torii prezen]i – depunerea
jur@mântului de fidelitate. Conduc@torul judec@toriei de ocol Hampel Endre i-a invitat
în@untru pe judec@torii de ocol, dr. Havas Sándor }i dr. Albert Andor }i, în prezen]a
acestora, i-a declarat dr. Marinovics Mihály, judec@tor de ocol numit în fruntea
conducerii judec@toriei de ocol din Ludu}, c@ el }i colegii s@i judec@tori au fost numi]i
în aceste func]ii de c@tre regele Ungariei, la propunerea guvernului maghiar }i, prin
urmare, din punct de vedere juridic }i legal, atâta timp cât nu vor fi des@rcina]i din
aceste func]ii de c@tre guvernul maghiar }i nu li se va cere predarea lor, ei refuz@ s@
predea conducerea judec@toriei }i s@ presteze jur@mântul de fidelitate. De asemenea,
vor efectua predarea func]iilor }i a conducerii judec@toriei doar în urma folosirii for]ei.
V@zând aceast@ situa]ie, dr. Marinovics Mihály a declarat c@ în urma schimb@rii
de regim, el se va adresa comandantului jandarmeriei din Ludu} }i, prin intermediul
serviciului telegrafic, a dispus chemarea imediat@ în cl@direa judec@toriei de ocol a
comandantului jandarmeriei din Ludu}.
Comandantul jandarmeriei din Ludu}, Novac Niculai }i-a f@cut apari]ia în cl@direa
judec@toriei de ocol }i, dup@ ce dr. Marinovics Mihály i-a adus la cuno}tin]@ motivele
convoc@rii, i-a solicitat s@ contribuie la preluarea institu]iei, solicitare în urma c@reia
locotenentul de jandarmi s-a adresat judec@torilor de ocol Hampel Endre, dr. Havas
Sándor }i dr. Albert Andor cerându-le predarea institu]iei. Conduc@torul judec@toriei de
ocol, Hampel Endre, a declarat c@ nu d@ curs solicit@rii din motivele enun]ate anterior.
Dup@ ce locotenentul de jandarmi, Novac Niculai, a amenin]at cu arestarea,
Hampel Endre a declarat c@ cedeaz@ în fa]a for]ei, pred@ conducerea institu]iei ca
urmare a folosirii for]ei, dar î}i reînnoie}te protestul vis-ê-vis de aceast@ manier@ de
preluare a conducerii judec@toriei de ocol.
Dup@ aceea, dr. Marinovics Mihály insistând în privin]a prelu@rii conducerii
judec@toriei de ocol, a efectuat preluarea efectiv@, dup@ cum urmeaz@:
202
A preluat registrul de depuneri cu depunerile: nr. 50/915, 8/918, 9/918, 14/918,

25 ,27, 28, 29, 31, 32, 33/1918, respectiv, 3 }i 4/1919, împreun@ cu valorile înscrise
în acest registru.
A preluat registrul de eviden]@ al amenzilor pân@ la rubrica 19 – inclusiv, împreun@
cu sumele înscrise acolo. A preluat chitan]ele de eviden]@ ale amenzilor, inclusiv cu
ultimul nr., 32/918-919.
A preluat dispozi]iile conduc@torului judec@toriei de ocol, cu plicuri; separat, dintre
acestea dispozi]iile confiden]iale ale conducerii judec@toriei de ocol ca }i rapoartele
privind controalele efectuate. A preluat contabilitatea pe anul 1918-1919, împreun@
cu suma r@mas@ de 361 coroane }i 80 filleri.
A preluat registrul principal al diurni}tilor aflat în p@strarea conduc@torului judec@toriei
de ocol, ca }i certificatele de adeverire ale personalului auxiliar.
A preluat înzestrarea material@ a judec@toriei de ocol, împreun@ cu inventarele,
respectiv, toate tip@riturile, împreun@ cu inventarele }i a preluat biblioteca judec@toriei
de ocol cu inventarele corespunz@toare. A preluat toate c@r]ile funciare, respectiv, cheile
cl@dirii. A preluat arhiva judec@toriei de ocol cu toate actele; a preluat închisoarea
judec@toriei de ocol cu inventarul aferent }i, separat, rezerva de lemne aflat@ în curtea
judec@toriei de ocol. A mai preluat toate testamentele, în original, p@strate de
conduc@torul judec@toriei de ocol, respectiv, cheile }i seiful aflate în biroul oficial al
conduc@torului judec@toriei de ocol.
Dup@ încheierea prelu@rii, conduc@torul judec@toriei de ocol, dr. Marinovics
Mihály, a chemat personalul judec@toriei de ocol }i le-a solicitat s@ depun@ jur@mântul
de fidelitate în fa]a sa, în calitatea sa de trimis al Consiliului Dirigent Român din Sibiu,
în caz contrar ei vor fi considera]i grevi}ti }i, în m@sura în are vor încerca s@ p@r@seasc@
cl@direa institu]iei, vor fi obliga]i cu for]a s@-}i îndeplineasc@ atribu]iile. Dintre cei
prezen]i, Újfalvy Dezsõ – condicar funciar; copi}tii Buda Aladár }i Illyés Sándor,
diurni}tii permanen]i Paál Károly }i Moldvay Miklós, diurnistul temporar Szabó
Dénes, precum }i slujitorii Tóth Lajos }i Józsa Gergely au declarat categoric c@ nu
depun jur@mântul de fidelitate în fa]a trimisului Consiliului Dirigent Român din
Sibiu, deoarece nu au primit indica]ii în acest sens din partea superiorilor sau din
partea ministrului maghiar al justi]iei. De asemenea, au declarat c@ î}i vor îndeplini
obliga]iile profesionale doar dac@ vor fi sili]i de for]a armat@.
Cancelaristul Baritz János a declarat c@ este dispus s@ depun@ jur@mântul, astfel
c@ primpretorul dr. Oltean János i-a luat jur@mântul de fidelitate.
Ca urmare a faptului c@ judec@torii de ocol, dr. Havas Sándor }i dr. Albert Andor,
respectiv, personalul, au refuzat s@ depun@ jur@mântul de fidelitate, ace}tia r@mânând
solidari cu conduc@torul judec@toriei de ocol Hampel Endre, s-a trecut la citirea }i
semnarea procesului-verbal. Câte un exemplar al procesului-verbal a fost distribuit dr.
Marinovics Mihály }i judec@torilor de ocol, iar un exemplar a fost introdus în arhiv@.
Dup@ încheierea procesului-verbal, dr. Marinovics Mihály a predat dou@ procese-
verbale în limba român@, care au fost anexate prezentului proces-verbal, în vederea
p@str@rii în arhiv@.
203
GHEORGHE IANCU
s.s. Hampel Endre – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Oltean János – prim-
pretor; s.s. dr. Albert Andor – judec@tor de ocol; s.s. Újfalvy Lajos; s.s. Baritz János –
cancelarist; s.s. Buda Aladár – copist; s.s. Illyés Sándor; s.s. Páal Károly; s.s. Moldvay
Miklós; s.s. Szabó Dénes; s.s. Tóth Lajos; s.s. Józsa Gergely; s.s. dr. Marinovics Mihály;
s.s. Havas Sándor – judec@tor de ocol; s.s. indescifrabil.
93.
1919.E.XIII.G.8.
Domnule Pre}edinte,
Al@turat îmi iau voie a su}terne dou@ procese-verbale încheiate în 27 martie

curent în chestiunea prelu@rii imperiului asupra justi]iei la judec@toria de ocol de aici
}i în chestiunea depunerii jur@mântului din partea personalului de la judec@torie.
Notific c@ antecesorul meu, Hampel Endre, tot cu ocazia indicat@, a încheiat un
proces-verbal în limba maghiar@, pe care tot asemenea îl su}tern.
Dup@ ce nici judec@torii, ba nici chiar personalul judec@toriei cu excep]ia d-lui
Ioan Bari]iu, nu a voit s@ depun@ nici jur@mântul, nici s@ fac@ declara]ia solemn@ }i
au p@r@sit postul }i în ziua urm@toare nu s-au prezentat la birou, am rugat }i recercat
pretura din loc., ca pe func]ionarii judec@toriei, cu excep]ia judec@torilor s@-i aduc@
în serviciu, eventual }i cu for]a, în urma c@rei recerc@ri, dl primpretor din loc. a }i
ordonat aceasta, dar, dup@ ce personalul nici la ordinul d-lui primpretor nu s-a
prezentat în serviciu, în 28 curent pân@ la ora 12, în urma îndrum@rii primite pe cale
telefonic@ de la dl prefect al jude]ului, am rugat pe dl primpretor ca s@ renun]e la
eventuala punere în serviciu a func]ionarilor cu for]a.
Mure}-Ludu}, la 29 martie 1919. s.s. dr. Mihály Marinovics, judec@tor-}ef.
Dosar 2.
JUDEC~TORIA DE OCOL DEJ
94.
1919.El.XIII.L.33.
Proces-verbal,
Întocmit la Dej, în data de 28 martie 1919, ora 9, în cl@direa judec@toriei de ocol,

privind preluarea judec@toriei de ocol din localitate, ca urmare a dispozi]iei Consiliului
Dirigent Român din Sibiu.
Sunt prezen]i:
Conduc@torul judec@toriei de ocol, judec@torul de ocol împuternicit cu func]ia
}i gradul de judec@tor la Curtea de Apel – Murát Sándor, conduc@torul judec@toriei
de ocol numit în aceast@ calitate de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu, Dr.
Pu}cariu Emil, subprefectul comitatului Solnoc-D@bâca, Dr. {iorban Vilmos, în
204
calitate de reprezentant al prefectului comitatului, Rokás János, subprefectul poli]iei

ora}ului Dej }i, în sfâr}it, diurnista Brehar Lucre]ia, în calitate de grefier@.
Dr. Pu}cariu Emil aduce la cuno}tin]a celor prezen]i faptul c@ în conformitate cu
prevederile documentului nr. 121/1919 just., emis la data de 20 februarie 1919 de c@tre
Consiliul Dirigent Român din Sibiu – document pe care îl prezint@ – a fost numit în
func]ia de conduc@tor al judec@toriei de ocol din Dej; solicit@ actualului conduc@tor al
judec@toriei de ocol, judec@torul de ocol, Murát Sándor ca, în conformitate cu punctul
nr. 1 al documentului prezentat, în urma c@ruia judec@toria de ocol din Dej a fost trecut@
sub jurisdic]ia statului român, s@ predea neîntârziat lui conducerea judec@toriei de ocol,
birourile }i cl@direa, inventarele, sumele de bani, valorile, actele oficiale.
Murát Sándor a protestat fa]@ de aceast@ solicitare, declarând c@ nu va preda
conducerea institu]iei, deoarece el a fost numit în aceast@ func]ie de c@tre guvernul
maghiar }i, prin urmare, are datoria de a conduce aceast@ institu]ie pân@ când guvernul
maghiar îl va demite, respectiv, îi va da instruc]iuni de a preda conducerea.
Ca urmare, Dr. Pu}cariu Emil s-a adresat subprefectului Dr. {iorban Vilmos, prezent,
în vederea folosirii for]ei }i, întrucât Murát Sándor a refuzat în continuare s@ predea
conducerea institu]iei, la dispozi]ia subprefectului, subprefectul poli]iei din Dej – Rokás
János – ca semn al folosirii for]ei, a adus în birou patrula de jandarmi care l-a înso]it }i a
accentuat c@ în cazul în care Murát Sándor nu va da curs solicit@rii de a preda conducerea
institu]iei va da instruc]iuni jandarmilor de a exercita efectiv for]a public@.
Murát Sándor l-a chestionat pe plutonierul-major care conducea patrula de
jandarmi, dac@ va îndeplini ordinul de a-l scoate afar@ din cadrul judec@toriei, la care
plutonierul-major a r@spuns afirmativ, declara]ie în urma c@reia Murát Sándor a
accentuat faptul c@ cedeaz@ în fa]a for]ei }i pred@ conducerea judec@toriei, birourile;
totodat@ comunic@ faptul c@ nu el r@spunde de sumele de bani, de valori, contabilit@]i,
documente, c@r]i; acestea au fost administrate de o alt@ persoan@, pe care nu dore}te
s@ o nominalizeze datorit@ secretului oficios. Totu}i, dup@ aplicarea for]ei, el a numit
aceast@ persoan@, respectiv, cancelaristul Kerekes Mihály.
Dr. Pu}cariu Emil ia la cuno}tin]@ aceast@ declara]ie }i preia efectiv conducerea jude-
c@toriei de ocol; de asemenea îi comunic@ lui Murát Sándor faptul c@, în conformitate
cu prevederile documentului – prezentat anterior – emis de c@tre Consiliul Dirigent Român
din Sibiu, din momentul prelu@rii conducerii judec@toriei de ocol, este considerat ca fiind
în concediu pentru o perioad@ nelimitat@ }i, în cazul în care depune jur@mântul de
fidelitate prescris de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu, se va îngriji ca în timpul
cel mai scurt posibil s@ fie – potrivit dorin]elor sale – pensionat sau numit într-o func]ie
corespunz@toare preg@tirii sale.
Murát Sándor a declarat îns@ c@ nu va depune jur@mântul de fidelitate cerut,
deoarece dore}te – ca pâna acum – s@ r@mân@ credincios statului maghiar ca pân@
acum. A fost convocat cancelaristul Kerekes Mihály, c@ruia Dr. Pu}cariu Emil i-a
comunicat declara]ia judec@torul de ocol Murát Sándor referitoare la administrarea
sumelor oficiale, a valorilor. Acesta a ar@tat c@ declara]ia de mai sus corespunde
adev@rului, c@ valorile enumerate sunt administrate de el; în privin]a prelu@rii acestora,
Dr. Pu}cariu Emil se va ocupa ulterior.
205
GHEORGHE IANCU
În continuare, Dr. Pu}cariu Emil a convocat personalul juridic al judec@toriei de

ocol, }i anume: judec@torii Vass Zsigmond, Lanyi Albert, Kenyeres László }i Móricz
István, c@rora le-a adus la cuno}tin]@ cele întâmplate anterior.
Dup@ aceea, Dr. Pu}cariu Emil le-a cerut judec@torilor de ocol s@ depun@ jur@-
mântul de fidelitate, prev@zut de articolul 4 al ordonan]ei nr. 121/1919 just., emis
de Consiliul Dirigent Român din Sibiu }i publicat în „Gazeta Oficial@” }i, totodat@,
le-a adus la cuno}tin]@ textul jur@mântului ca }i regulamentele privind func]ionarea
corpului judec@toresc, regulamente stabilite de c@tre }eful resortului justi]iei din cadrul
Consiliului Dirigent Român.
Judec@torii de ocol enumera]i mai sus, f@r@ excep]ie, iau la cuno}tin]@ cele comu-
nicate, dar refuz@ s@ depun@ jur@mântul de fidelitate, ca urmare a motivelor invocate
în declara]iile lor, pe care le anexeaz@ la acest proces-verbal.
Ca urmare a acestei declara]ii, Dr. Pu}cariu Emil le comunic@ faptul c@, în confor-
mitate cu prevederile articolului 7 al documentului sus-men]ionat, din acest moment
nu mai au dreptul de a-}i continua activitatea oficial@ în func]iile pe care le-au de]inut
}i, în m@sura în care ar dori s@ continue aceast@ activitate, va împiedica acest lucru
utilizând mijloacele folosite }i fa]@ de conduc@torul judec@toriei de ocol, dar le-a
solicitat, totodat@, s@ rezume în scris, cât mai curând posibil, verdictele pronun]ate
oral dar nu }i în scris, }i s@ le predea lui sau birourilor corespunz@toare.
Judec@torii de ocol enumera]i solicit@ întocmirea, pentru fiecare, a unei copii
legalizate dup@ acest proces-verbal.
Cu aceasta procesul-verbal a fost citit }i semnat.
Conduc@torul judec@toriei de ocol }i judec@torii de ocol enumera]i, din motive
necunoscute, au refuzat s@ semneze procesul-verbal.
s.s. Dr. Pu}cariu Emil – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Brehar Lucre]ia
– grefier@; s.s. Dr. V. {iorban – subprefect; s.s. Rokás – c@pitan.
95.
1919.El.XIII.L.33.
Subsemna]ii, judec@tori de ocol ai judec@toriei de ocol din Dej, d@m urm@toarea

declara]ie, ca urmare a solicit@rii avocatului Dr. Pu}cariu Emil, numit – chipurile –
conduc@tor al judec@toriei de ocol din Dej de c@tre Consiliul Dirigent Român din
Sibiu.
Declara]ie
Nu recunoa}tem Consiliul Dirigent Român din Sibiu în calitatea sa de autoritate

legal@ de conducere. În conformitate cu articolul 1 al Conven]iei de armisti]iu încheiat
cu Puterile „Antantei”, administra]ia civil@ – c@reia îi apar]ine }i justi]ia – r@mâne în
subordinea guvernului maghiar, pân@ la semnarea tratatului de pace; iar, conform
articolului XVIII al Conven]iei, alia]ii nu se pot amesteca în administra]ia intern@ a
206
statului maghiar. Având în vedere dispozi]iile Conven]iei de armisti]iu, ale acordurilor

interna]ionale de la Haga, ale legilor maghiare, jur@mântul depus fa]@ de statul maghiar
ca }i îndatoririle }i r@spunderile care deriv@ din statutul lor public, subsemna]ii, jude-
c@tori de ocol ai judec@toriei de ocol din Dej, declar@ c@ nu sunt dispu}i s@ depun@
jur@mântul de fidelitate solicitat.
Dej, 28 martie 1919.
s.s. Vass Zsigmond – judec@tor de ocol;
s.s. Lanyi Albert – judec@tor de ocol;
s.s. Kenyeres László – judec@tor de ocol;
s.s. Móricz István – judec@tor de ocol.
96.
Prezidentul Tribunalului Dej
Nr.I.C.66-1919, pres.
Domnule Ministru,
Aici sub A., am onoare a transpune raportul de preluare a judec@toriei de ocol

din Dej.
{ef-judec@tor e Dr. Emil Pu}cariu, a c@rui coal@ de conduit@ personal@ o aclud
aici sub B., jur@mântul l-a depus în 27 martie a.c. /vezi C./ la primul meu raport.
Ceilal]i oficiali}ti sunt urm@torii:
1. Iuliu Moldovan, fost diurnist, acum numit conduc@tor la cartea funduar@.
Coala-i de conduit@ al@turat@ /aici sub C./; jur@mântul l-a depus în mâna }efului
judec@tor.
2. Lucre]ia Brehar, diurnist@; coala-i de conduit@ se afl@ la raportul al@turat aici
sub A. Jur@mântul l-a depus cu ocazia prelu@rii. Recomand cu insisten]@ s@ fie numit@
de cancelarist@, c@ci }i merit@ }i corespunde perfect.
3. Mezei Albert, cancelist; coala-i de conduit@ aici sub D.
4. Kászonyi István, inmanuator }i
5. Matis Péter, servitor; coala-i de conduit@ aici sub E.
Ace}tia de sub 3-5 au f@cut declara]ie solemn@ cu ocazia prelu@rii, conform
raportului de sub A.
6. Gombár Ferencz, conduc@tor de carte funduar@,
7. Bányai László, cancelist }i
8. Kerekes Mihály, cancelist, î}i continu@ func]iunea – la dorin]a lor – for]a]i de
}eful judec@toriei.
Executorul Szentpéteri János, care f@cuse declara]ie solemn@ cu ocazia prelu@rii,
conform raportului al@turat aici sub F, a abdicat.
Dej, la 29 aprilie 1919. s.s. Dr. Ioan Chereche}, prezidentul tribunalului.
Dosar 2.
207
GHEORGHE IANCU
JUDEC~TORIA DE OCOL GHERLA
97.
1919.LI.F.4.
Proces-verbal,
Întocmit la Gherla, în data de 28 martie 1919, ora 10, în cl@direa judec@toriei

de ocol, privind preluarea judec@toriei de ocol din localitate, ca urmare a dispozi]iei
Sunt prezen]i:
Conduc@torul judec@toriei de ocol, judec@torul de ocol Haris Andor; conduc@torul
judec@toriei de ocol, judec@torul de ocol Drago} Vasile, numit în aceast@ func]ie de c@tre
Consiliul Dirigent Român din Sibiu; judec@torul de ocol Florián Gerõ; judec@torul de
ocol Rend Aurel; primarul Ancean Alexandru; c@pitanul de poli]ie Pintea Augustin }i
grefierul Hirschler Solomon.
Judec@torul de ocol Drago} Vasile comunic@ celor prezen]i c@, în virtutea docu-
mentului nr. 121/1919 just., emis la data de 21 februarie 1919 de c@tre Consiliului
Dirigent Român din Sibiu, a fost numit în fruntea judec@toriei de ocol din Gherla }i
solicit@ actualului conduc@tor al judec@toriei de ocol din Gherla, judec@torului de ocol
Haris Andor, s@-i predea lui, neîntârziat, conducerea judec@toriei de ocol care, în
virtutea punctului nr. 1 al ordonan]ei anun]ate, a fost trecut@ sub jurisdic]ia statului
român, împreun@ cu cl@direa judec@toriei }i a închisorii, cu inventarul aferent, sumele
de bani, valorile, respectiv actele oficiale, c@r]ile }i cataloagele.
Haris Andor a protestat împotriva acestei solicit@ri }i a declarat c@ nu va preda
conducerea institu]iei, deoarece a fost numit în aceast@ func]ie de c@tre guvernul
maghiar }i, prin urmare, are datoria de a îndeplini aceast@ func]ie pân@ când va fi
schimbat de c@tre guvernul maghiar, respectiv, va primi instruc]iuni de a preda
conducerea institu]iei.
În consecin]@, Drago} Vasile s-a adresat primarului Ancean Alexandru în vederea
folosirii for]ei }i, întrucât Haris Andor a refuzat }i în continuare s@ predea conducerea
institu]iei, la dispozi]ia primarului, c@pitanul de poli]ie Pintea Augustin a atins um@rul
judec@torului de ocol Haris Andor, în semn de folosire a for]ei }i a accentuat c@, în
cazul în care demersul s@u va r@mâne f@r@ rezultat, va folosi for]a public@ care l-a
înso]it. Ca r@spuns la aceasta, Haris Andor a declarat c@ cedeaz@ în fa]a for]ei, având
în vedere faptul c@, într-adev@r, în anticamer@ se afl@ jandarmi înarma]i sub condu-
cerea prefectului poli]iei }i c@ pred@ lui Drago} Vasile – dup@ o modalitate de predare
stabilit@ de comun acord – conducerea judec@toriei, cl@direa judec@toriei de ocol }i
a închisorii, sumele de bani, valorile, contabilit@]ile, inventarele, documentele, c@r]ile
}i cataloagele.
Drago} Vasile ia la cuno}tin]@ aceast@ declara]ie }i preia efectiv conducerea
judec@toriei de ocol. De asemenea, comunic@ judec@torului de ocol Haris Andor c@,
în conformitate cu prevederile cuprinse în documentul nr 121/1919 just., emis de
c@tre Consiliului Dirigent Român din Sibiu, începând cu data prelu@rii conducerii
208
judec@toriei de ocol, este considerat a fi în concediu pe o perioad@ de timp nelimitat@,

iar în cazul în care va depune jur@mântul de fidelitate prescris de c@tre Consiliului
Dirigent Român din Sibiu, în cel mai scurt timp posibil se va îngriji – potrivit dorin]elor
sale – s@ fie pensionat sau s@ fie numit într-o alt@ func]ie.
Haris Andor în r@spunsul s@u, a accentuat faptul c@ nu depune jur@mântul de
fidelitate solicitat, deoarece, pân@ la decizia final@ reglementat@ prin tratatul de pace,
teritoriul acesta apar]ine Ungariei.
Haris Andor a convocat membrii corpului judec@toresc }i le-a adus la cuno}tin]@
cele întâmplate }i consemnate în procesul-verbal.
Conduc@torul judec@toriei de ocol, numit de c@tre Consiliul Dirigent Român din
Sibiu, judec@torul de ocol Drago} Vasile le-a comunicat judec@torilor de ocol convoca]i
c@ a preluat conducerea judec@toriei de ocol de la judec@torul de ocol Haris Andor,
ca urmare a utiliz@rii for]ei }i a solicitat judec@torilor de ocol depunerea jur@mântului
de fidelitate cerut de Consiliul Dirigent Român din Sibiu, comunicându-le, totodat@,
textul jur@mântului, regulamentele de func]ionare a corpului judec@toresc, stabilite de
c@tre }eful resortului justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu, ca }i
consecin]ele care rezult@ în urma refuzului de a depune jur@mântul de fidelitate. Ca
r@spuns la aceast@ solicitare, to]i judec@torii de ocol, nominal, Haris Andor, Florián Gerõ
}i Rend Aurel au f@cut , în unanimitate, urm@toarea declara]ie:
„Conform articolul I din cadrul acordului de armisti]iu semnat cu comandamentul
for]elor aliate, administra]ia civil@ – c@reia îi apar]ine }i justi]ia – pân@ la încheierea tratatului
de pace r@mâne în subordinea guvernului maghiar }i în conformitate cu prevederile arti-
colului XVII, alia]ii nu se amestec@ în administra]ia intern@ a statului maghiar.
Noi, judec@torii judec@toriei de ocol din Gherla, având în vedere acordul de
armisti]iu, respectiv,acordurile interna]ionale de la Haga, legile maghiare, jur@mântul
de fidelitate depus în fa]a statului maghiar, declar@m c@ nu depunem jur@mântul de
fidelitate solicitat }i nu p@r@sim func]iile noastre”.
Ca urmare a acestei declara]ii, Drago} Vasile le declar@ judec@torilor convoca]i
c@, în conformitate cu articolul 7 al ordonan]ei prezentate anterior, din momentul
prelu@rii conducerii judec@toriei de ocol, nu mai au dreptul de a-}i exercita profesia,
iar în cazul în care ar dori acest lucru va împiedica aceasta prin metode similare cu
cea folosit@ la preluarea conducerii judec@toriei de ocol. Totu}i, le-a cerut s@ rezume
în scris verdictele pronun]ate verbal, dar nu }i în scris }i, în cel mai scurt timp posibil,
s@ le înainteze lui personal în calitate de conduc@tor al judec@toriei de ocol.
Acest proces-verbal a fost întocmit în 3 exemplare originale, un exemplar a fost
dat judec@torului de ocol Haris Andor, celelalte 2 exemplare au r@mas la dispozi]ia
judec@torului de ocol Drago} Vasile.
Procesul-verbal a fost citit }i semnat.
s.s. Ancean Alexandru – primar; s.s. Pintea Augustin – c@pitan de poli]ie; s.s. Vasile
Drago}; s.s Haris Andor, conduc@torul judec@torie de ocol; s.s. Florián Gerõ – judec@tor
de ocol; s.s. Rend Aurel – judec@tor de ocol; s.s. Hirschler Solomon – grefier.
209
GHEORGHE IANCU
98.
Judec@toria de ocol Gherla
Nr. 1919I.F.9.
Consiliului Dirigent, Resortul Justi]iei Sibiu
În urma ordinului 121/1919 just., am onoare a V@ raporta c@ în 28 martie 1919,

am preluat conducerea judec@toriei de ocol Gherla.
Pe lâng@ su}ternerea proceselor-verbale, conform sus-numitului ordin, V@ raportez
urm@toarele:
Dintre ofician]ii de la judec@torie, jur@mântul recerut singur George Horea Benedek
l-a depus, iar Grigorie Moldovan, oficiant }i Oliver Gyelán, executor, au f@cut declara]ia
solemn@. Cu ace}tia am luat procese-verbale separate. D@nil@ Bitai, servitor, nu s-a
putut prezenta, deoarece înc@ în anul 1914 a intrat la mili]ie }i de 4 ani nu se }tie
unde este, asertive e prisonier în Rusia.
Luând în socoteal@ circula]ia din timp de pace a judec@toriei de ocol, aflu de lips@,
s@ se sus]in@ personalul de pân@ acum, care a stat din 4 judec@tori, 2 conduc@tori de
c@r]i funduare, 6 oficiali. 2 diurni}ti, 2 executori, 3 servitori }i un vigil. Pe lâng@ circula]ia
de azi, deocamdat@ e necondi]ionat de lips@ s@ fie numi]i 2 judec@tori, 1 conduc@tor
la c@r]ile funduare, 4 oficiali, 2 diurni}ti, 2 servitori }i un vigil. De executor în prezent,
fiind cauze pu]ine, nu e lips@, ca din caz – în caz cu înf@ptuirea execu]iunilor pot încre-
din]a pe careva dintre oficiali.
Din personalul actual propun s@ fie numit ca }i conduc@tor la c@r]ile funduare
George Horea Benedek }i, luând în considerare c@ are serviciu de 21 ani }i de
prezent e oficial superior de clasa a IX-a – recomand s@ fie numit în clasa a VIII-a,
gradul I. Pre Grigore Moldovan care are un serviciu de 12 ani la judec@torie }i pe
Oliver Gyelán, care a servit 14 ani ca executor, îi propun s@ fie numi]i oficiali superiori
în clasa a IX-a, gradul I.
To]i ace}ti oficiali sunt români }i posed limba român@, ce-i drept: în scris nu de
tot bine.
De prezent sunt sub pertractare }i de rezolvat 245 procese civile, 177 cauze
penale, 58 cauze de l@s@mânt, 19 cauze de execu]ie, 181 cauze la c@r]ile funduare,
de indus în c@r]ile funduare sunt 170 buc@]i, iar de descris la întreaga judec@torie 430
buc@]i.
Cauzele restante numai în cazul acela vor putea fi rezolvate, dac@ va fi numit
întreg personalul mai sus propus, dar }i atunci pe lâng@ o munc@ încordat@ }i cu
persoane versate în lucru.
Gherla, la 1 aprilie 1919. s.s. Vasile Drago}, }eful judec@toriei de ocol.
Raportul de sus îl întregesc cu acea rugare ca s@ fie numit de judec@tor dr. Vasile
Pap, notar la tribunalul din Zal@u, care are cenzura de judec@tor.
Sibiu, 1919.5 aprilie. s.s. Vasile Drago}.
Dosar 2.
210
JUDEC~TORIA DE OCOL N~S~UD
99.
1919.I.E.1.
Proces-verbal,
Susceput în 28 martie 1919 la judec@toria de ocol din N@s@ud, în cauza depunerii

jur@mântului oficios.
Prezen]i:
Dr. Alexa David, }eful jduec@toriei, Vizy Ferencz, conduc@tor al c@r]ii funduare,
Dumitru Ne}cu]iu, cancelist, Nagy Béla, cancelist, Bazil Nestor, cancelist, Constantin
Drago}, diurnist de cadastru, Leszkeu Lenke, diurnist@, George Ciot, servitor, Avram
L@sc@u, servitor, Ion Orosz, vigil de prinsoare, Székely Lajos, executor.
Dr. Alexa David, }eful judec@toriei comunic@ celor prezen]i c@ dânsul în 21 martie
1919 a depus jur@mântul oficios la pre}edintele tribunalului în Bistri]a, }i are indemnizare
a lua jur@mântul de la amploia]ii judec@toriei.
Comunicându-se aceasta, cei prezen]i au declarat c@ sunt aplica]i a depune jur@-
mântul oficios.
Vizy Ferencz }i Nagy Béla, cu toate c@ posed în parte limba român@, pentru a în]elege
mai bine }i pentru lini}tirea sufleteasc@, î}i exprim@ dorin]a s@ depun@ jur@mântul în limba
maghiar@, ceea ce li s-a permis.
Dup@ aceasta, cei prezen]i au depus jur@mântul oficios în ordinea urm@toare:
I.„Eu, Vizy Ferencz, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios regelui Ferdi-
nand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele, ordonan]ele
Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iile ce
îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu” s.s. Vizy
Ferencz ...
II.„Eu, Dumitru Ne}cu]iu, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios regelui
Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele, ordo-
nan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iile
ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu” s.s.
Dumitru Ne}cu]iu …
III.Eu, Nagy Béla, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios regelui Ferdinand
I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele, ordonan]ele
Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iile ce îmi
sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu” s.s. Nagy Bela …
IV.Eu, Bazil Nestor, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios regelui
Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele,
func]iile ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”
s.s. Bazil Nestor …
V.Eu, Constantin Drago}, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios regelui
211
GHEORGHE IANCU

s.s. Constantin Drago} …
VI.Eu, Leszkeu Lenke, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios regelui
s.s. Leszkeu Lenke …
VII.Eu, George Ciot, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios regelui
s.s. George Ciot …
VIII.Eu, Avram L@sc@u, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios regelui
s.s. Avram L@sc@u …
IX.Eu, Ion Orosz, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios regelui Ferdinand I
}i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele, ordonan]ele Consi-
liului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iile ce îmi sunt
încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu” s.s. Ion Orosz.
X.Eu, Székely Lajos, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios regelui
s.s. Ludovic Székely.
Procesul-verbal s-a încheiat }i subscris.
D.c.m.s. s.s. dr. Alexa David, s.s. B. Nestor.
100.
De la }eful judec@toriei de ocol N@s@ud
Nr.1919.I.E.5.Pres.
Domnului
Pre}edinte al Tribunalului în Bistri]a
Cu provocare la rescriptul }efului de Justi]ie nr. ad. 121/1919, transpus sub nr.
1919 El.IV.E.b.3, fac urm@torul raport:
Afar@ de Dr. Hutira Carol, notar }i Kiss Torma József, cancelist, ceilal]i func]ionari
de la Judec@toria de aici înc@ în 28 martie 1919 au depus jurâmântul oficios, despre
care am luat procesul-verbal trimis în 29 martie 1919.
212
Dr. Hutira Carol }i Kiss Torma József în locul jur@mântului au f@cut declara]ia
solemn@ prescris@, în 8 aprilie 1919, protocolul luat cu aceast@ ocazie îl al@tur sub ./
. în dou@ exemplare, un exemplar l-am re]inut.
În forma aceasta cu to]i amploia]ii de la judec@toria de sub conducerea mea sunt
în ordine.
Sub 2., al@tur lista amploia]ilor de la judec@torie, cuprinzând în sine datele referi-
toare la depunerea jur@mântului }i facerea declara]iei solemne, precum }i r@spunsul
la întreb@rile din punctul 1, a rescriptului }efului de Justi]ie.
La punctul 2, în timp de pace au fost aplica]i la judec@torie: 3 judec@tori, 1 notar,
1 conduc@tor de carte funduar@, 4 canceli}ti, 2 diurni}ti, 2 servitori }i 1 p@zitor de
prinsoare. De atâ]ia amploia]i va fi trebuin]@ }i în viitor, pentru a fi prev@zute toate
agendele.
La punctul 3, executorul actual e vrednic s@ r@mân@ în func]iune }i în cazul statific@rii.
La punctul 4, translator nu este }i nici nu e de lips@.
La punctul 5 sunt restan]e: a). cauze civile: 198; b) cauze criminale: 274 (cu cele
suspendate din cauza r@zboiului); c). cauze de ereditate: 252; la cartea funduar@ nu
este restan]@.
Pentru a rezolva cauzele restante }i pentru a se putea aduce toate agendele în
curent, e neap@rat de trebuin]@, ca în scurt timp s@ fie denumit barem înc@ un judec@tor.
N@s@ud, la 12 aprilie 1919. s.s. David, judec@tor-}ef.
Dosar 2.
JUDEC~TORIA DE OCOL TÂRGU L~PU{
101.
Proces-verbal
Întocmit la Târgu L@pu}, în data de 31 martie 1919, orele 10, în biroul conduc@-
torului judec@torie de ocol, în chestiunea pred@rii conducerii judec@toriei de ocol,
dispus@ de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu.
Sunt prezen]i;
Judec@torul de Curte de Apel, Weeber Gyula – conduc@torul judec@toriei de ocol;
judec@torul de ocol Topán József; dr Buzura Gabriel, în calitate de judec@tor de ocol,
numit de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu }i îns@rcinat cu conducerea judec@-
toriei de ocol; Fetke Victor, în calitate de pretor al pl@}ii L@pu} }i reprezentant al
prefectului; sublocotenentul român de jandarmi Hereciu Livius }i grefiera Farkas
Victoria.
Dr. Buzura Gabriel comunic@ faptul c@ a fost numit conduc@torul judec@toriei de
ocol din Târgu L@pu} în conformitate cu documentul emis de Consiliul Dirigent Român
din Sibiu la data de 20 martie 1920 – pe care îl prezint@ – }i solicit@ lui Weeber Gyula,
actualul conduc@tor al judec@toriei de ocol s@ predea conducerea institu]iei – care în
virtutea punctului 1 al dispozi]iei emise de }eful resortului justi]ie din cadrul Consiliul
Dirigent Român din Sibiu – a trecut în subordinea jurisdic]iei române}ti. De asemenea,
213
GHEORGHE IANCU
îi solicit@ predarea cl@dirii judec@toriei de ocol, împreun@ cu toate utilit@tile, sumele de

bani oficiali }i valorile existente în cl@dire, actele oficiale, c@r]ile }i registrele.
Judec@torul de ocol Weeber Gyula protesteaz@ în contra acestei solicit@ri }i
declar@ c@ nu va preda conducerii institu]iei, deoarece el a fost numit în aceast@
func]ie de c@tre guvernarea maghiar@i, prin urmare, el este dator s@ conduc@ institu]ia
pân@ în momentul demiterii sale de c@tre guvernul maghiar sau pân@ ce prime}te
dispozi]ii referitoare la predarea conducerii institu]iei. Totu}i, el cedeaz@ în fa]a for]ei.
În consecin]@, dr. Buzura Gabriel ia la cuno}tin]@ aceast@ declara]ie }i arat@ c@
el este dispus s@ preia conducerea institu]iei chiar }i f@r@ utilizarea for]ei.
Dr. Weeber Gyula comunic@ c@ el poate preda cl@direa judec@toriei de ocol,
actele oficiale, contabilitatea, sumele de bani, utilit@]ile, c@r]ile }i registrele.
Dr. Buzura Gabriel ia la cuno}tin]@ aceast@ declara]ie }i preia conducerea institu]iei;
totodat@ îi comunic@ judec@torului de ocol Weeber Gyula c@ - în virtutea dispozi]iilor
prev@zute în documentul nr 121/1919 just., emis de c@tre Consiliul Dirigent Român
din Sibiu – prezentat anterior - începând cu momentul prelu@rii conducerii judec@toriei
de ocol, este considerat a fi în concediu de odihn@ pe o perioad@ de timp nelimitat@.
În m@sura în care va depune jur@mântul de fidelitate prescris de c@tre Consiliului
Dirigent Român din Sibiu, se va îngriji ca, în cel mai scurt timp posibil s@ primeasc@ o
func]ie corespunz@toare dorin]elor sale sau s@ fie pensionat.
Conduc@torul judec@toriei de ocol, Weeber Gyula, declar@ c@ nu poate depune
jur@mântul de fidelitate solicitat, deoarece, pân@ la hot@rârea final@ a conferin]ei de
pace, teritoriul în cauz@ apar]ine Ungariei. Oricum, el inten]ioneaz@ s@ plece din Târgu
L@pu} în Ungaria, iar acolo va întreprinde pa}ii necesari.
Dup@ aceea, conduc@torul judec@toriei de ocol – Weeber Gyula – l-a convocat pe
judec@torul de ocol Topán József }i i-a comunicat cele întâmplate. În calitate de condu-
c@tor al judec@toriei de ocol numit de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu, dr.
Buzura Gabriel îi arat@ judec@torului de ocol Topán József c@ a preluat conducerea
judec@toriei de ocol de la Weeber Gyula – în pofida protestelor acestuia }i f@r@ a recurge
la utilizarea for]ei – }i îi solicit@ lui Topán József c@, în conformitate cu punctul nr. 4 al
ordonan]ei nr. 121/1919 just. emis@ de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu }i
publicat@ în Gazeta Oficial@, s@ depun@ jur@mântul de fidelitate prescris. Totodat@,
i-a adus la cuno}tin]@ regulamentele de func]ionare privind magistra]ii, stabilit de c@tre
}eful resortului justi]iei din cadrul Consiliul Dirigent Român din Sibiu, respectiv, textul
jur@mântului solicitat ca }i consecin]ele care rezult@ în urma refuzului de a depune
jur@mântul de fidelitate.
Ca r@spuns la aceast@ solicitare, atât jduec@torul de ocol Weeber Gyula, cât }i
Topán József, separat, dau urm@toarea declara]ie: Ca urmare a faptului c@ am fost
numi]i în aceste func]ii de c@tre guvernul maghiar, ne consider@m cet@]eni maghiari
}i în acest@ calitate nerecunoscând autoritatea regelui României, nu suntem dispu}i
s@ prest@m jur@mânt de fidelitate unui stat str@in.
În urma acestei declara]ii, dr. Buzura Gabriel arat@ c@ judec@torii de ocol nu mai
pot exercita activit@]i în func]iunile de]inute – în conformitate cu punctul 7 al dispozi]iei
214
amintite – iar în m@sura în care ar dori s@-}i exercite în continuare activitatea, el va

împiedica acest lucru folosind for]a public@; în acela}i timp îi roag@ s@ finalizeze procesele
aflate în curs de derulare, s@ finalizeze verdictele înc@ nepronun]ate }i, împreun@ cu toate
documentele birourilor s@ fie predate lui.
Acest proces verbal a fost întocmit în 3 exemplare identitce, dintre care un exemplar
a fost luat de c@tre conduc@torul judec@toriei de ocol Weeber Gyula, iar celelalte dou@
exemplare au revenit dr. Buzura Gabriel, conduc@torul judec@toriei de ocol numit de
c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu, spre a fi a}ezate între documentele oficiale
ale judec@toriei de ocol }i a fi trimis un exemplar }efului resortului justi]iei din cadrul
Consiliului Dirigent Român din Sibiu. Numitul judec@tor de ocol Topán József solicit@
primirea unei copii autentificate a procesului-verbal.
s.s. dr. Buzura Gabriel, în calitate de conduc@tor al judec@toriei de ocol, numit
de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu; s.s. judec@torul de ocol Weeber Gyula;
s.s. judec@torul de ocol, Topán József; comandantul plutonului de Jandarmi s.s.
indescifrabil; s.s. grefier@ Farkas Victoria.
102. Proces-verbal
Întocmit la Târgu L@pu}, în data de 31 martie 1919, cu prilejul prelu@rii conducerii

judec@toriei de ocol, privind prestarea jur@mântului de fidelitate prev@zut de ordonan]a
nr. 121/1919 just. emis@ de c@tre }eful resortului justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent
Român din Sibiu. Au fost prezen]i: Miklós Farkas – condicar funciar; Jeo János –
cancelarist condicar; Kinka Gyula – primoficial; Dragomán Gusztáv – cancelarist; Szász
András – cancelarist; Lõrincz Sándor – administrator judiciar; Molnár Sándor – gardian;
Kelemen János – aprod; Kerekes Sámuel – aprod diurnist, respectiv, Farkas Victoria
– copist@ interimar@ în calitate de grefier@.
Judec@torul de ocol le aduce la cuno}tin]@ func]ionarilor sus-numi]i textul
jur@mântului solemn solicitat de c@tre }eful resortului justi]iei din cadrul Consiliului
Dirigent Român din Sibiu }i încearc@ s@ îi conving@ – recurgând la argumente potrivite
– pe cei prezen]i s@ depun@ jur@mântul prescris }i s@ î}i continue activitatea.
Exceptând-o pe Farkas Victoria, cei prezen]i au declarat, separat, c@ refuz@ s@ fac@
declara]ia solemn@ solicitat@, deoarece nu au fost elibera]i de prevederile jur@mântului
depus fa]@ de guvernul maghiar.
Judec@torul de ocol ia la cuno}tin]@ aceast@ declara]ie, dar dispune în mod cate-
goric s@ î}i continue activitatea pân@ la prelucrarea restan]elor. Dintre cei prezen]i,
Farkas Viktoria a declarat c@ ea depune declara]ia solicitat@. Condicarul funciar Miklós
Farkas declar@ solemn c@ nu va preda c@r]ile funciare aflate în custodia sa }i c@ nu va
da spre utilizare aceste c@r]i, deoarece nu a primit dispozi]ii în acest sens de la fostul
conduc@tor al judec@toriei de ocol.
Conduc@torul judec@toriei de ocol declar@ c@ în m@sura în care va refuza predarea
c@r]ilor funciare ca }i utilizarea acestora va fi nevoit s@ apeleze la folosirea for]ei publice.
215
GHEORGHE IANCU

s.s. dr. Buzura Gabriel – conduc@torul jduec@toriei de ocol; s.s. Farkas Victoria
– grefier@; s.s. Miklós Farkas – condicar funciar; s.s. Kinka Gyula – primoficial; s.s.
Dragomán Gusztáv – cancelarist; s.s. Jeo János – cancelarist funciar; s.s. Szász András
– cancelarist; s.s. Lõrincz Sándor – administrator judiciar; s.s. Molnár Sándor; s.s.
Kelemen János; s.s. Kerekes Sámuel; s.s. Farkas Victoria – copist@ interimar@.
103.
Domnule Ministru,
În baza denumirii mele de }ef-judec@tor al judec@toriei din L@pu}ul-Unguresc,

imperiul l-am preluat în 31 martie a.c. st.n. }i procesul-verbal luat cu aceast@ ocazie
îl al@tur aici sub 1 ./.
Tot cu aceast@ ocazie, am luat al doilea proces-verbal, cu subalternii de la judec@torie,
c@ încât sunt aplica]i de a depune jur@mântul, respectiv promisiunea solemn@, prescris@
în ordonan]a nr. 121/1919. Procesul-verbal se al@tur@ aici sub 2./.
Este de a se nota c@ cu ocazia prelu@rii imperiului, jur@mânt nu au depus nici un
jude, iar dintre subalterni, declara]ie solemn@ au f@cut numai diurnista Victoria Farkas,
iar în ziua urm@toare, reîntorcându-se servitorul Ioan Kelemen, revocându-}i declara]ia
din ziua premerg@toare, a depus }i el jur@mântul prescris.
Procesul-verbal luat cu depunerea jur@mântului îl aclud aici sub 3./.
P@r@sind to]i servitorii }i diurni}tii judec@toria, ca agendele cursive s@ nu stagneze,
am provocat, cu amenin]area for]ei bra]iale pe scriitorii Gustav Dragoman }i Iuliu
Kinka ca numaidecât s@-}i ocupe locul }i s@-}i împlineasc@ datorin]a, ce apoi acestei
provoc@ri au }i satisf@cut, }i azi se afl@ ambii în oficiu.
Tot cu aceast@ ocazie v@zând lipsa ardent@ de a avea }i alt ajutor, deoarece fo}tii
ceilal]i scriitori nu sunt ap]i de a satisface trebuin]ele, am primit la judec@torie pe Carol
Fügedi, fost scriitor în cancelaria advoca]ial@ ca }i pân@ la denumire s@ fungeze }i
s@ umple locul unui scriitor.
Prin del@turarea juzilor }i ofician]ilor din cauza nedepunerii jur@mântului }i a
declara]iei solemne, conform st@rii anterioare – fac propunerea:
C@ ar fi de lips@ s@ fie denumi]i cel pu]in doi juzi, un notar /secretar/ }i încât ace}ti
doi scriitori }i-ar men]ine }i pe mai departe locurile ocupate, atunci înc@ doi scriitori
}i 2 diurni}ti la judec@toria de ocol din L@pu}ul-Unguresc.
Raport, în ce prive}te vrednicia executorului de a r@mâne în func]iune – precum
raport }i despre cauzele restante, am s@ înaintez la timp, dup@ ce le voi lua în seam@
}i mi se vor preda, s@ pot statori num@rul lor - iar în ce prive}te executorul – dup@
ce îmi voi câ}tiga datele necesare cu privire la ]inuta lui.
L@pu}ul-Unguresc, la 3 aprilie 1919.
Cu deosebit@ stim@: s.s. dr. Gabriel Buzura, jude-}ef de ocol.
Dosar 2.
216
JUDEC~TORIA DE OCOL BECLEAN
104.
Proces-verbal
Întocmit în Beclean, în cl@direa judec@toriei de ocol, la data de 3 aprilie 1919, ora 10.
În fa]a actualului conduc@tor de ocol, judec@torul de ocol Kerekes Károly, se prezint@
dr. Moldovan Ioan, avocat din Beclean, care comunic@ faptul c@ este împuternicit de c@tre
Consiliul Dirigent Român din Sibiu s@ preia conducerea judec@toriei de ocol, împreun@
cu inventarele, avutul }i cl@direa }i tot ceea ce apar]ine judec@toriei de ocol. Pentru a
demonstra veridicitatea afirma]iilor sale a prezentat un document, respectiv, decizia nr.
121-1919 just. a Consiliului Dirigent Român din Sibiu. Ca martori el i-a convocat pe
avocatul dr. Pavelea Octav }i pe preotul greco-catolic Bu}i]a {tefan, locuitori din Beclean,
care sunt, de asemenea, prezen]i.
Ca r@spuns la aceast@ solicitare, conduc@torul judec@toriei de ocol, judec@torul
de ocol, Kerekes Károly, declar@ c@ nu recunoa}te Consiliul Dirigent Român din Sibiu
în calitatea de factor de putere împuternicit s@ dispun@ preluarea judec@toriei de ocol
}i, prin urmare, refuz@ s@ dea curs solicit@rii privind predarea conducerii judec@toriei
de ocol din Beclean.
Dr. Moldovan Ioan îi solicit@ primpretorului dr. Butta Ioan, aflat de fa]@, s@ utilizeze
for]a, în fa]a conduc@torului judec@toriei de ocol, judec@torul Kerekes Károly, pentru
a da curs solicit@rii de predare a judec@toriei de ocol }i a mai declarat c@ în cazul în
care judec@torul de ocol Kerekes Károly refuz@ }i în continuare s@ predea conducerea
institu]iei va fi îndep@ratat cu for]a din cl@direa institu]iei, iar predarea (prelurea) se va
efectua în absen]a sa.
În continuare, judec@torul de ocol constat@ c@ este prezent primpretorul din
Beclean, dr. Butta Ioan, în calitate de îns@rcinat al prefectului român de Solnoc-
D@bâca }i c@ în camera de a}teptare se afl@ doi jandarmi care, la cererea lui Kerekes
Károly, au refuzat s@–}i dezv@luie numele, dr. Butta Ioan interzicându-le acest lucru.
Dr. Butta Ioan, primpretor, i-a solicitat judec@torului de ocol Kerekes Károly s@ dea
curs cererii înaintate de dr. Moldovan Ioan, în caz contrar va utiliza for]a }i îl va
îndep@rta cu for]a din cl@direa judec@toriei de ocol, unde nu i se va mai permite s@ intre.
Ca semn al utiliz@rii for]ei, a atins um@rul drept al judec@torului de ocol Kerekes Károly.
În consecin]@, judec@torul de ocol Kerekes Károly declar@ c@, cedând în fa]a for]ei
}i în interesul men]inerii continuit@]ii actului de justi]ie, este dispus s@ predea avocatului
din Beclean – dr. Moldovan Ioan – conducerea, cl@direa, actele, casieria, biblioteca
judec@toriei, de asemenea, închisoarea care apar]ine judec@toriei cu toate înzestr@rile.
Avocatul dr. Moldovan Ioan a luat la cuno}tin]@ declara]ia anterioar@ a judec@-
torului de ocol Kerekes Károly }i a declarat institu]ia ca fiind preluat@.
Dup@ aceea, la solicitarea avocatului dr. Moldovan Ioan, conduc@torul judec@toriei de
ocol, judec@torul de ocol a convocat personalul judec@toriei de ocol, dup@ cum urmeaz@:
217
GHEORGHE IANCU
1.Judec@torul de ocol Kerekes Károly; 2. Judec@torul de ocol Csipkés Ödön; 3.

Judec@torul de ocol Vályi Pál; 4. Conduc@torul funciar Vida Gyula; 5. Condicarul
funciar Papp Lajos; 6. Copistul Kállay Sándor; 7. Copistul Daka János; 8. Diurnista
permanent@ d-na Vida Gyula, n@scut@ Székely Izabella; 9. Servitorul Nagy András;
10. Gardianul Demeter Sámuel; 11. D-na Demeter Sámuel, servitoare zilier@.
Conduc@torul judec@toriei de ocol, judec@torul de ocol Kerekes Károly remarc@
faptul c@ notarul dr. Morár Károly se afl@ bolnav acas@, ca }i diurnistul permanent
Ferenczi Róza }i c@ slujitorul zilier Demeter József, începând cu data de 1 aprilie 1919
nu mai lucreaz@.
În continuare, avocatul dr. Moldovan Ioan le-a cerut judec@torilor de ocol prezen]i,
Kerekes Károly, Vályi Pál, Csipkés Ödön, s@ depun@ jur@mântul de fidelitate prescris
de dispozi]ia nr. 121/1919 just. a Consiliului Dirigent Român, în caz contrar vor suporta
consecin]ele prev@zute în dispozi]ie.
La solicitarea prezentat@ anterior de c@tre dr. Moldovan Ioan, judec@torii de ocol
Kerekes Károly, Vályi Pál }i Csipkés Ödön au f@cut urm@toarea declara]ie: „Este în
contradic]ie cu onoarea }i con}tiin]a lor s@ depun@ jur@mântul de credin]@ românilor
deoarece:
1.Transilvania înc@ nu a fost anexat@ de c@tre România, cu atât mai mult cu cât,
conform reglement@rilor interna]ionale anexarea se efectueaz@ în urma unui tratat
de pace acceptat de ambele p@r]i;
2. Deoarece, deocamdat@, exist@ un armisti]iu între p@r]ile beligerante }i în confor-
mitate cu articolul de lege nr. 43 din 1913 – acordul interna]ional de la Haga acceptat
}i de România, puterea care ocup@ un teritoriu are doar dreptul de a men]ine ordinea
în acel teritoriu, ceea ce este reglementat, în detaliu, de acordul interna]ional men]ionat;
3.Deoarece, conform articolului 45 din legea men]ionat@, la punctul 2 - puterea
ocupant@ nu are dreptul de a solicita jur@mânt de fidelitate de la locuitorii ]@rii ocupate;
4.Deoarece, în calitate de judec@tor, mi-am îndeplinit func]ia în conformitate cu
legile }i respect în continuare legile de la care nu m@ pot abate ca judec@tor;
5.Deoarece, am depus jur@mânt de fidelitate fa]@ de republica maghiar@ în luna
decembrie a anului 1918, jur@mânt de sub inciden]a c@ruia nu am fost eliberat, }i
m@ aflu }i ast@zi în calitate de func]ionar al republicii maghiare, astfel c@ nu îmi pot
înc@lca jur@mântul de fidelitate f@r@ tr@darea de ]ar@.
Declara]ia noastr@ nu reprezint@ un refuz categoric la cererea de a depune
jur@mântul. Noi putem da un r@spuns definitiv în privin]a depunerii/nedepunerii
jur@mântului abia dup@ ce vom cunoa}te decizia final@ reglementat@ prin tratat de
pace. Cu alte cuvinte, având în vedere faptul c@ nu cunoa}tem înc@ decizia definitiv@
a Conferin]ei de Pace privind Transilvania, nu excludem ipoteza de a depune jur@-
mântul de fidelitate, la timpul potrivit, dac@ Transilvania va fi anexat@ României”.
Avocatul dr. Moldovan Ioan a luat la cuno}tin]@ declara]ia prezentat@ anterior a
judec@torilor de ocol Kerekes Károly, Vályi Pál }i Csipkés Ödön, dar o consider@ ca
un refuz la solicitarea de a depune jur@mântul de fidelitate }i declar@ c@, începând
din aceast@ zi, îi consider@ ca fiind demisiona]i din func]iile ocupate }i le interzice
218
dreptul de a profesa ca judec@tori. De asemenea, le solicit@, s@ rezume în scris verdictele

care au fost anun]ate deja oral }i s@ le înainteze în termen de 8 zile.
Judec@torii Kerekes Károly }i Csipkés Ödön comunic@ c@ ei au verdicte anun]ate
oral dar nu }i în scris. Judec@torul Vályi Pál comunic@ c@ are 10 cauze în care a pro-
nun]at verdictele oral dar nu }i în scris }i va înainta acestea d-lui avocat dr. Moldovan
Ioan, în termenul prev@zut de 8 zile.
Dup@ aceea, avocatul dr. Moldovan Ioan aduce la cuno}tin]a condicarului funciar
Vida Gyula, copistului Kállay Sándor, copistului Daka János, diurnistei permanente
d-na Vida Gyula, n@scut@ Székely Izabella, servitorului Nagy András, gardianului
Demeter Sámuel }i servitoarei ziliere d-na Demeter Sámuel, partea referitoare la
personalul auxiliar }i administrativ din cadrul ordonan]ei nr. 121/1919 just. Consiliului
Dirigent Român din Sibiu }i le declar@ acestora c@, atât el, cât }i Consiliul Dirigent
Român nu solicit@ în acest moment de la ei prestarea jur@mântului de fidelitate, ci doar
efectuarea declara]iei prescrise de ordonan]a anun]at@, pe care o cite}te în traducere
maghiar@ celor prezen]i. De asemenea, le declar@ acestora c@, în cazul în care nu î}i
îndeplinesc atribu]iile vor fi - la rândul lor – considera]i demisionari, î}i vor pierde toate
drepturile ob]inute pân@ acum }i, în caz de necesitate, îi va obliga cu for]a s@-}i
îndeplineasc@ atribu]iile. Ca r@spuns la aceast@ solicitare, condicarul funciar Vida Gyula
declar@ c@ va da declara]ia cerut@ }i î}i va îndeplini atribu]iile în continuare.
Condicarul funciar Papp Lajos, copistul Kállay Sándor, copistul Daka János,
diurnista permanent@ d-na Vida Gyula, n@scut@ Székely Izabella, servitorul Nagy
András declar@ c@ nu vor da declara]ia dorit@ }i, având în vedere faptul c@ superiorii
lor sus-men]iona]i nu î}i pot exercita atribu]iile, ei vor continua s@ activeze în func]iile
pe care le de]in doar în cazul aplic@rii constrângerii prin for]@. Gardianul Demeter
Sámuel }i so]ia sa, servitoarea zilier@ d-na Demeter Sámuel declar@ c@ vor da decla-
ra]ia cerut@, având în vedere faptul c@ au 6 copii }i nu au unde s@ locuiasc@ }i c@ î}i
vor îndeplini în continuare obliga]iile.
Avocatul dr. Moldovan Ioan a luat la cuno}tin]@ declara]iile celor prezen]i }i a
comunicat c@ Vida Gyula, Demeter Sámuel }i so]ia sa î}i pot continua activitatea în
func]ia avut@ pân@ în prezent, în timp ce celorlal]i, respectiv, Papp Lajos, Kállay Sándor,
d-na Vida Gyula, Nagy András, le-a interzis s@-}i continue momentan activitatea.
Dup@ aceea, judec@torul de ocol Kerekes Károly a predat avocatului Moldovan
Ioan, sumele, valorile, c@r]ile, actele, c@r]ile funciare, arhiva, notele aflate în cadrul
judec@toriei.
Valorile predate sunt urm@toarele:
1. 47 de testamente înscrise în rubrica nr. 4 a registrului nr. 1918.E.VII.A.25;
2.Registrul de depuneri, rubrica 1-128 coroane;
3.Registrul de depuneri, rubrica 2, carnet de depuneri cu 500 coroane, 110
coroane }i 4 obliga]iuni;
4.Registrul de depuneri, rubrica 3, 14 coroane;
5.Registrul de depuneri, rubrica 4, 86 coroane }i 88 filleri, 1 pung@ de ]inut tutun
din piele, o moned@ de 10 pfenigi;
219
GHEORGHE IANCU
6.Registrul de depuneri, rubrica 5, 22 coroane }i 24 filleri;

7.Registrul de depuneri, rubrica 6, 20 coroane;
8.Registrul de depuneri, rubrica 7, suma de 1.250 coroane din 5.000 depuse;
9.Registrul de depuneri, rubrica 8, 195 de m@rci }i 12 pfenigi
10.Registrul de depuneri, rubrica 10, 70 coroane }i o carte de rug@ciuni;
11.Registrul de depuneri, rubrica 12, carte de depuneri cu 5.415 coroane, 75 filleri;
12.Contabilitatea juridic@ care este în vigoare de la data de 1 noiembrie 1918,
ast@zi mai exist@ suma de 1.191 coroane }i 88 filleri, împreun@ cu documentul de
plat@ nr. 18/1;
13.Registrul amenzilor, care începe de la data de 1 ianuarie 1913, în prezent nu
exist@ la judec@toria de ocol sume provenite din amenzi;
14.Seiful întrebuin]at pentru p@strarea valorilor, împreun@ cu cheia aferent@;
15.Cheile bibliotecii }i a birourilor judec@toriei de ocol, care se afl@ în fiecare u}@,
marcate, cu men]iunea c@, cheia de la intrarea principal@ în judec@toria de ocol se
afl@ în grija gardianului.
Judec@torul de ocol care efectueaz@ predarea men]ioneaz@ c@ închisoarea cu
inventarul ei constituie, de asemenea, parte a procedurii de predare/preluare.
Întregul personal al judec@toriei de ocol declar@, în conformitate cu }tiin]a }i
con}tiin]a lor, c@ nimic nu lipse}te din arhiva, inventarul, înzestrarea material@, c@r]ile
funciare apar]inând judec@toriei de ocol, totul se afl@ în cl@direa judec@toriei de ocol
}i constituie parte a procedurii de predare/preluare.
Din acest motiv, judec@torul de ocol care efectueaz@ predarea, ignor@ procedura
de predare separat@ a arhivei, c@r]ilor funciare }i a înzestr@rii materiale.
Dr. Moldovan Ioan recunoa}te preluarea obiectelor de valoare prezentate anterior,
ca }i modalitatea de predare a arhivei, c@r]ilor funciare, înzestr@rii materiale, apar]inând
judec@toriei de ocol.
Judec@torul de ocol Kerekes Károly men]ioneaz@ c@ stadiul actual al cauzelor
reiese din registrele administrative }i c@, în momentul prelu@rii, num@rul cel mai mare
este de 614 }i c@ num@rul de înregistrare al c@r]ii funciare este 1.150.
Judec@torul de ocol Kerekes Károly i-a solicitat avocatului dr. Moldovan Ioan s@
conduc@ în continuare activitatea judec@toriei de ocol, cu respectarea obiectivit@]ii
}i a drept@]ii, a}a cum a fost condus@ pân@ acum.
Avocatul dr. Moldovan Ioan a cerut personalului, în repetate rânduri, s@-}i continue
activitatea }i a promis s@ men]in@ func]ionarea judec@toriei de ocol în spiritul activit@]ii
de pân@ acum, cu respectarea obiectivit@]ii, preciziei }i a drept@]ii.
Se comunic@ faptul c@ procesul-verbal este întocmit în dou@ exemplare; un exemplar
r@mâne d-lui avocat Moldovan Ioan în vederea folosirii lui în mod oficial, al doilea
exemplar r@mâne la judec@torul de ocol care este împuternicit s@ fac@ copii legalizate
pentru personalul aflat pân@ acum sub autoritatea sa.
Dup@ citirea }i aprobarea procesului verbal, s-a semnat:
s.s. Kerekes Károly – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Csipkés Ödön, judec@tor
de ocol; s.s. Vályi Pál, judec@tor de ocol; s.s dr. Moldovan Ioan; s.s. dr. Ioan Butta -
220
primpretor; s.s. {tefan Bu}i]a; s.s. dr. Octav Pavelea; s.s. indescifrabil; s.s. indescifrabil;
s.s. Vida Gyula; s.s. Papp Lajos; s.s. Daka János; s.s. Kállay Sándor; s.s. d-na Vida Gyula;
s.s. Nagy András; s.s. Demeter Sámuel; s.s. d-na Demeter Sámuel.
105.
Domnule Ministru al Justi]iei,
Am onoare a V@ comunica c@ fiind denumit din partea Consiliului Dirigent, judec@tor

}ef la judec@toria de ocol din Beclean, la 3 aprilie 1919, m-am prezentat la judec@toria
de ocol Beclean }i am pretins predarea oficiului }i explicându-le în mod demn ordo-
na]iunile referitoare aici, am pretins depunerea jur@mântului de fidelitate }i a declara]iei
solemne. Despre toate acestea am luat proces-verbal, pe care-l al@tur sub A.
Dup@ cum apare }i din procesul-verbal al@turat, to]i judec@torii au denegat s@
depun@ jur@mântul de fidelitate. Dintre func]ionarii subalterni numai Iuliu Vida,
conduc@tor la registrele funciare, precum }i Samuil@ Demeter, pandur }i muierea lui
s-au declarat c@ fac declara]ia solemn@ cerut@. Ace}tia f@când declara]ia solemn@
pretins@, despre acestea am luat procesele-verbale al@turate sun B.,C. }i D.
R@mânând singur cu Iuliu Vida, conduc@tor la registrele funciare, toat@ activitatea
s-a redus la minimul posibil. Pân@ la completarea ofician]ilor, abia vom putea ispr@vi
lucrurile de tot urgente, fiind 60 comune care se ]in de judec@toria de ocol din Beclean.
Fiind interzis@ solvirea salariilor oficina]ilor de la Justi]ie, printr-o depe}@ a
domnului Ministru, trimis@ la perceptorul din Beclean, la 1 aprilie, nici un oficiant
de la Judec@toria de ocol nu }i-a putut ridica salariul. Fiindc@ Iuliu Vida, conduc@tor
la registrele funciare, Samuil@ Demeter }i muierea dânsului au r@mas }i mai departe
în oficiu, rog pe domnul Ministru ca, în timpul cel mai scurt posibil, s@ face]i pa}ii
de lips@, ca ofician]ii r@ma}i s@-}i poat@ ridica salariul, competin]a de pe luna aprilie.
Prezentându-mi raportul acesta, semnez
Beclean, la 5 aprilie 1919.
Cu profund@ stim@: s.s dr. Ioan Moldovan, judec@tor-}ef.
Dosar 2.
JUDEC~TORIA DE OCOL RURAL~ CLUJ
106.
Pres.:1919.I.E./5.
Proces-verbal
Întocmit la 3 aprilie 1919 la judec@toria de ocol comunal@ (rural@) din Cluj, în

chestiunea pred@rii depunerilor de bani }i obiecte existente în cadrul judec@toriei de ocol.
I.Judec@torul de ocol Gáspár Miklós care s-a prezentat în urma chem@rii sale de
c@tre poli]ie, pred@ urm@toarele sume de bani }i registre care, pân@ în acel moment,
221
GHEORGHE IANCU
fuseser@ p@strate în seiful judec@toriei de ocol: registrul de depuneri prezidial, rubrica

1 nou }i 20 vechi – 48 K., 70 fil; rubrica 2 nou }i 23 vechi; 2 poli]e; rubrica 3 nou }i
27 vechi - 310 K.; rubrica 4 nou }i 66 vechi – 120 K; rubrica 5 nou }i 67 vechi – 250
Kor.; rubrica 6 nou }i 70 vechi – 145 K., 4 fil.; rubrica 7 nou }i 71 vechi – 7 Kor.; rubrica
8 nou }i 72 vechi – 155 K., 46 fil.; rubrica 9 nou }i 74 vechi – 200 Kor.; rubrica 11
nou }i 76 vechi - 310 Kor., 67 fil.; rubrica 12 nou }i 77 vechi – 25 Kor.; rubrica 13 nou
}i 78 vechi – 10 m@rci, 10 copeici, 36 pfenigi; rubrica 14 nou }i 79 vechi – 2 K., 80
fil.; rubrica 15 nou }i 80 vechi – plic nedesf@cut, 2 K., 82 fil.; rubrica 16 nou }i 81 vechi
– plic nedesf@cut, 2 K., 10 fil.; rubrica 17 nou }i 82 vechi – 10 pfenigi; rubrica 18 nou
}i 83 vechi – 6 K.; rubrica 19 nou }i 85 vechi – 208 K., 38 fil.; rubrica 20 nou }i 89
vechi – 12 K., 10 fil.; rubrica 22 nou }i 92 vechi – 5 K., 60 fil.; rubrica 23 nou }i 94
vechi – 13 K.; rubrica 24 nou }i 98 vechi – 16 K., 88 fil.; rubrica 25 nou }i 102 vechi –
5 K., 26 fil.; rubrica 26 nou }i 103 vechi – 1 K., 60 fil.; rubrica 27 nou }i 104 vechi –
15 K.; rubrica 28 nou }i 105 vechi – 1 inel de aur, 1 poz@; rubrica 30 nou }i 107 vechi
– 1 K.
În continuare, din 9 rubrici care urmeaz@ s@ fie înregistrate separat - 390 K., 20
fil; din aceast@ sum@, 8 depuneri testamentare care au sosit de la sec]ia de depunere
testamentar@ de pe lâng@ fostul comandament militar din Sibiu }i au sosit de la
sfâr}itul lunii iunie pân@ în prezent, iar 32 K. }i 10 fil. au fost expediate de c@tre
locuitorul Miron Vazul din Cluj, sub nr. 2405/1917.
II.Taxe judiciare:
Rubrica 9/1918 a registrului de corpuri delicte – un ceas }i un inel de aur; rubrica
34/1917 a registrului de corpuri delicte - B.440/1917 nr. cu un ceas de aur; rubrica 13/
1917 a registrului de corpuri delicte, nr. B.5467/1916 – în chestiunea Lakatos Sándor,
22 Kor.; rubrica 12/1917 a registrului de corpuri delicte – Szõcs János, 56 fil; rubrica
12/1917 a registrului de corpuri delicte – 19 Kor.; rubrica 7/1917 a registrului de corpuri
delicte – 2 kor., 75 fil.; rubrica 8/1917 a registrului de corpuri delicte – o moned@ fals@
de 20 Kor; rubrica 27/1900 a registrului de corpuri delicte – un timbru din 1898.
III.Sume judiciare – 113 Kor., 12 fil.
IV.Pu}culi]@ creat@ în favoarea asocia]iei na]ionale a juri}tilor }i judec@torilor – neatins@.
V.Testamentele din anii 1896-1918, conform registrului, cu excep]ia testamentului
nr .1896, V/I./1-3 }i 1910.V./I./32.
domnului judec@tor de ocol dr. Runcan Ioan care recunoa}te, prin aceasta, predarea.
Cu acestea procesul-verbal a fost încheiat cu men]iunea c@ documentele prezidiale,
respectiv, registrele prezidiale se vor prelua ulterior de la cancelaristul Todorovics Gerõ.
s.s. Gáspár Miklós – predare; s.s. dr. Runcan Ioan – primire; s.s. Leca Ilie – grefier.
107. Protocol
222
Întocmit în 22 iulie 1919 la judec@toria de ocol rural@ Cluj, când Alexandru [iplea,
conduc@torul judec@toriei de ocol, a primit banii }i obiectele scrise în protocolul de mai
sus, de la dr. Runcan Ioan, judec@tor.
Protocolul s-a închis.
D.c.m.s.
s.s. dr. Ioan Runcan, s.s. Alexandru [iplea.
108.
De la prezidentul Tribunalului Cluj
XIX.K.1/1919.Pres.
D-sale Domnului
Prezident al Cur]ii de Apel din Cluj
Aici al@turat sub A. }i B., am onoare a V@ su}terne procesele-verbale redactate

cu ocazia prelu@rii judec@toriei de ocol rural@ din Cluj, cu rugarea s@ binevoi]i a le
înainta Resortului de Justi]ie.
Cluj, la 20 mai 1919.
s.s. dr. Lauren]iu Nestor,
prezidentul tribunalului
cu 2 acluze, sub A. }i B.
Dosar 2.
JUDEC~TORIA DE OCOL ILEANDA MARE
109.
1919.El.II.C.2.
Proces-verbal
Întocmit la Ileanda Mare, în data de 3 aprilie 1919, orele 9, în biroul conduc@torului

judec@toriei de ocol, în chestiunea pred@rii conducerii judec@toriei de ocol, dispus@ de
c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu.
Au fost prezen]i:
Judec@torul de ocol dr. Bottlik István, în calitate de conduc@tor al judec@toriei de
ocol; dr. Mure}an Ioan, conduc@torul judec@toriei de ocol, numit de c@tre Consiliul
Dirigent Român din Sibiu; Rusu Ioan, administrator de plas@, reprezentantul prefectului
de Solnoc-D@bâca; slt. C@ciul@ Ioan – comandantul jandarmeriei române.
Dr. Mure}an Ioan arat@ c@, în virtutea documentului emis de c@tre Consiliul Dirigent
Român din Sibiu, la data de 19 februarie 1919, nr. 121/1919 just. – pe care îl prezint@
– a fost numit conduc@torul judec@toriei de ocol din Ileanda Mare }i solicit@ actualului
conduc@tor al judec@toriei de ocol, dr. Bottlik István, s@-i predea neîntârziat conducerea
judec@toriei de ocol din Ileanda Mare, care, în conformitate cu dispozi]iile punctului 1
al ordonan]ei emise de c@tre }eful resortului justi]iei din cadrul Consiliul Dirigent Român
223
GHEORGHE IANCU
din Sibiu, a fost trecut@ sub jurisdic]ia româneasc@, birourile judec@toriei de ocol,
utilit@]ile, sumele }i valorile oficiale, actele oficiale, c@r]ile }i registrele; în caz contrar,
el fiind silit s@ apeleze la folosirea for]ei publice, la reprezentantul prefectului Rusu Ioan.
În fa]a acestei solicit@ri, dr. Bottlik István a protestat declarând c@ el pred@
conducerea institu]iei doar în cazul utiliz@rii for]ei, deoarece el a fost numit în aceast@
func]ie de c@tre guvernul maghiar }i, prin urmare, este de datoria lui s@ conduc@
institu]ia pân@ când este demis de c@tre guvernul maghiar sau prime}te dispozi]ii
referitoare la predarea conducerii. Dup@ aceea, dr. Bottlik István l-a întrebat pe
administratorul de plas@ Rusu Ioan, dac@ în m@sura în care nu d@ curs solicit@rii
anterioare va da dispozi]ii reprezentantului for]ei publice în vederea folosirii efective
a acesteia, la care administratorul de plas@ a r@spuns pozitiv, dup@ care dr. Bottlik
István, accentuând c@ cedeaz@ în fa]a for]ei, s-a ar@tat dispus s@ predea conducerea
judec@toriei, cl@direa acesteia, respectiv, utilit@]ile ei.
Dr. Mure}an Ioan ia la cuno}tin]@ aceast@ declara]ie }i preia efectiv conducerea
judec@toriei de ocol; totodat@, îi comunic@ dr.-ului Bottlik István c@, în conformitate
cu dispozi]iile documentului emis de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu –
prezentat anterior – el poate s@-}i continue activitatea în calitate de judec@tor de ocol
sau poate solicita pensionarea dac@ depune jur@mântul prescris de punctul nr. 4 din
cadrul ordonan]ei nr. 121/1919 just., emis de c@tre }eful resortului justi]iei din cadrul
Dr. Bottlik István a declarat c@ nu depune jur@mântul solicitat, deoarece dore}te
s@ r@mân@ credincios statului maghiar }i legilor sale.
În continuare, dr. Mure}an Ioan i-a comunicat judec@torului de ocol convocat -
dr. Basa Árpád – cele petrecute }i consemnate în procesul-verbal.
Dup@ aceea, dr. Mure}an Ioan i-a solicitat judec@torului de ocol dr. Basa Árpád
s@ depun@ jur@mântul de fidelitate prescris de c@tre punctul nr. 4 din cadrul ordonan]ei
emise de c@tre }eful resortului justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu
nr. 121/1919 just., comunicându-i textul jur@mântului ca }i consecin]ele care rezult@
în urma depunerii/nedepunerii jur@mântului.
Dr. Basa Árpád ia la cuno}tin]@ cele ce i s-au comunicat, dar nu este dispus s@
depun@ jur@mântul oficial, iar func]ia }i-o va preda doar în urma folosirii for]ei. Consi-
der@ c@ for]a aplicat@ fa]@ de conduc@torul judec@toriei de ocol este valabil@ }i în cazul
s@u }i cere, totodat@, consemnarea în procesul-verbal a urm@toarei declara]ii:
„Ne afl@m sub inciden]a legilor }i dispozi]iilor aflate în vigoare. Din acest motiv,
în calitate de judec@tor de ocol aflat în slujba statului maghiar, a} comite un gest
îndreptat împotriva convingerilor mele de drept, religioase }i umane }i chiar delictele
prev@zute de c@tre punctul 3 al legii 127 }i legea 142, dac@ a} depune, în condi]iile
actuale, f@r@ a fi eliberat de prevederile jur@mântului fa]@ de statul maghiar, jur@mântul
de fidelitate prescris. Refuz s@ depun acest jur@mânt }i iau la cuno}tin]@ interdic]ia de
a profesa în calitate de judec@tor de ocol. Referitor la p@r@sirea func]iei, respectiv,
îndep@rtarea silit@, comunic faptul c@ dispozi]iile cuprinse în articolul nr. 72 al
ordonan]ei 429 din 1891, respectiv art. 12 din legea 17 din 1891, decid în privin]a
224
conducerii judec@toriei de ocol, iar articolul 62 al ordonan]ei men]ionate reglementeaz@

înlocuirea conduc@torului judec@toriei de ocol. În privin]a atribu]iilor de control ale
judec@toriei de ocol, acestea sunt reglementate de articolul 75 din cadrul amintitei
ordonan]e.
Atribu]iile judec@torilor }i ale func]ionarilor sunt cuprinse de c@tre articolele 1-17
ale ordonan]ei amintite, iar modalitatea de depunere a jur@mântului oficial }i
modalitatea de ocupare a func]iei sunt reglementate de c@tre articolele 23-29 ale
ordonan]ei respective. Constat c@ preluarea judec@toriei de ocol s-a efectuat prin
înc@lcarea acestor dispozi]ii }i sunt nevoit s@ las, ca urmare a condi]iilor actuale, cheile
dulapurilor, actele oficiale, procesele-verbale, iar exercitarea activit@]ii mele în aceste
împrejur@ri este imposibil@. Ca încheiere, citez cuvintele lui Isus Hristos: «Ferici]i sunt
cei care sufer@ nedrept@]i pentru dreptate, deoarece acestora le apar]ine raiul»”.
Ca urmare a acestei declara]ii, dr. Mure}an Ioan le aduce la cuno}tin]@ faptul c@,
în conformitate cu articolul 2 al ordonan]ei amintite, din acest moment nu î}i mai
pot exercita activitatea în calitate de judec@tori de ocol }i în m@sura în care ar dori
s@ fac@ acest lucru, îi va împiedica prin folosirea for]ei ca }i în cazul prelu@rii
conducerii judec@toriei de ocol. În schimb, le solicit@ s@ rezume în scris verdictele
pronun]ate dar neredactate, iar dup@ aceea s@ predea aceste cazuri birourilor
corespunz@toare, iar celelalte documente lui personal.
Un proces-verbal separat va fi redactat în ceea ce prive}te modalitatea pred@rii
Procesul verbal s-a încheiat }i s-a semnat.
s.s. dr. Mure}an Ioan - conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Ioan Rusu – admi-
nistrator de plas@; s.s. Braica Iuliu – grefier; s.s. judec@torii de ocol dr. Bottlik István
}i dr. Basa Árpád au refuzat s@ semneze procesul-verbal; s.s. dr. Mure}an Ioan –
judec@tor de ocol; s.s. Braica Iuliu – grefier.
110.
1919.El.II.C.11.
Mult Onorate Domnule Ministru,
Subscrisul fiind numit prin ordina]iunea Dvoastre nr. 121/1919 jude conduc@tor
al judec@toriei de ocol din Ileanda Mare, dup@ primirea ordona]iunii în 3 april st.n.
1919, m-am prezentat la judec@toria de ocol din Ileanda-Mare, unde am provocat
pe judele conduc@tor {tefan Bottlik, ca s@-mi predea conducerea judec@toriei.
Numitul a denegat predarea, din motivul acela c@ nu a primit, referitor la predarea
judec@toriei, nici un ordin de la guvernul maghiar la care este supus.
Dup@ aceasta i-am declarat c@ am ordin ca cu for]a s@-l constrâng la aceasta.
Dup@ declara]iunea aceasta s-a exprimat c@ e aplicat a-mi preda conducerea, înzes-
trarea, valorie, banii }i scriptele judec@toriei. Dup@ ce am provocat pe sus-numitul
225
GHEORGHE IANCU
jude conduc@tor ca s@ depun@ jur@mântul prescris, atât el, cât }i judele, dr. Árpád
Basa, au declarat c@ nu depun jur@mântul, deoarece pe amândoi îi opre}te de la
aceasta jur@mântul pe care l-au depus la statul maghiar, pe constitu]ia maghiar@. La
judec@torie numai ace}tia doi juzi au func]ionat.
Dup@ aceasta, am provocat ca s@ se prezinte înaintea mea personalul ajutor în serviciu,
la care le-am comunicat c@ }eful de Resort al justi]iei al Consiliului Dirigent Român de la ei
nu cere jur@mânt, numai declara]iunea solemn@, textul c@reia l-am comunicat.
Iuliu Braica, }ef de cancelarie, de na]ionalitate român, la provocarea mea a depus
jur@mântul prescris.
Ceilal]i din personalul ajutor, }i anume: Bogdán Nuridsán, Sámuel Fenyõ, condu-
c@tori la cartea funduar@, Dezideriu Kovács, Dezideriu Szász scriitor, Alexandru Szilágyi,
Vasile Dene}, servitori la oficiu, Antoniu Papp, vigil la închisoare, s-au exprimat c@
declara]iunea cerut@ nu o fac din cauz@ c@ nu sunt absolva]i din partea guvernului
maghiar de la jur@mântul depus aceluia.
Nuridsán Bogdán, în 8 aprilie 1919, s-a prezentat din nou înaintea mea }i a
declarat c@ e aplicat a depune promisiunea solemn@, care am }i luat-o de la el.
To]i ofician]ii care nu au depus declara]iunea solemn@ sunt unguri, afar@ de Vasile
Dene} care e român.
Vasile Dene}, mai târziu, în 8 aprilie 1919, s-a exprimat c@ }i el ar fi aplicat s@
intre în serviciul statului }i declara]iunea solemn@ a }i depus-o.
Dr. Carol Czettele, încredin]atul procurorului, înc@ a denegat depunerea jur@mântului.
Preluarea înzestr@rii, scriptelor }i a foilor funduare s-a întâmplat în 3 aprilie 1919.
Preluarea s-a f@cut f@r@ piedici, pentru c@ am g@sit toate în ordine, restan]@ înc@
nu am g@sit.
Pân@ ce s-a finit preluarea, personalul ajutor l-am silit ca s@-}i fac@ datoria r@mâ-
nând în func]iune, dup@ aceasta pe Sámuel Fenyõ, Dezideriu Kovács, Dezideriu
Szász, Alexandru Szilágyi i-am eliberat. Am re]inut în serviciu }i pe mai departe pe
Anton Papp, vigil la închisoare, fiindc@ are cvertir în natur@ în edificiul judec@toriei,
}i pân@ la 1 mai 1919, nu se poate muta.
Personalul judec@toriei deci const@ din: Bogán Nuridsán, conduc@tor la cartea
funduar@, Iuliu Braica, }ef de cancelarie, Vasile Dene}, servitor de oficiu.
V@ rog s@ dispune]i ca plata acestora s@ se asigneze.
Pentru a putea ispr@vi în ordine normal@ afacerile judec@toriei din Ileanda-Mare,
e lips@, ca s@ fie la aceast@ judec@torie doi juzi, doi conduc@tori la cartea funduar@,
doi scriitori, doi servitori }i un executor }i vigil la închisoare.
Postul executorului nu a fost întregit.
Ileanda-Mare, 8 aprilie 1919. Cu deosebit@ stim@: s.s. dr. Ioan Mure}an, jude-
conduc@tor.
Dosar 2.
JUDEC~TORIA DE OCOL IARA
111.
226
Proces-verbal,
Luat în 3 aprilie 1919, în Iara de Jos, în localitatea judec@toriei de ocol din Iara
de Jos, în cauza prelu@rii judec@toriei de ocol.
Dr. Ioan Titieni judec@tor de tribunal în Turda, ca încredin]at din partea pre}edintelui
tribunalului Turda (No.1919.J.V.L.33.) se prezint@ la dl Iosif Butka conduc@torul jude-
c@toriei de ocol de mai sus }i l-a rugat, ca s@ adune pe to]i magistra]ii }i ofician]ii
judec@toriei, ca s@ se declare dac@ sunt aplica]i a depune jur@mântul oficios, sau nu.
Magistra]ii }i ofician]ii adunându-se în sala conduc@torului judec@toriei, au fost
f@cu]i aten]i c@ în caz contrar, dac@ nu depun jur@mântul se consider@ ca }i când ar
fi abzis de oficiu; dup@ aceasta au fost provoca]i, ca s@ se declare fiecare personal
c@ depune jur@mântul sau nu.
Magistra]ii }i ofician]ii au declarat cu to]ii cum c@ dân}ii nu abzic de drepturile
câ}tigate pân@ acuma, vor s@ serveasc@ mai departe con}tiincios, îns@ jur@mântul
prescris nu vor s@-l depun@ pân@ când Ardealul nu va fi predat oficios României,
fiindc@ ei au depus un jur@mânt }i dac@ ar depune jur@mântul prescris, atunci s-ar
considera ei în}i}i ca c@lc@tori de jur@mânt.
Urm@torii magistra]i }i ofician]i au denegat depunerea jur@mântului: 1. Iosif Butka
judec@tor-conduc@tor, 2. {tefan Lengyel judec@tor, 3. Iuliu Bakkay judec@tor, 4.
Coloman Némethy , 5. Ludovic Szabó, 6. Ioan Kroner, 7. Eugen Jovian cancelist,
8. Gregoriu Szász manipulant, 9. D-na Elvira Szász n. Szabó diurnist@, 10. Petru
Bacsó executor }i diurnist, 11. Ioan Homonnai servitor. Urm@torii ofician]i au declarat
c@ depun jur@mântul: 1. Avram Pavel p@zitor de temni]@, 2. Petru Vutca servitor, de
la ace}tia s-a luat jur@mântul oficios conf. procesului-verbal al@turat, iar dân}ii au fost
provoca]i ca în termen de 3 zile sa se prezinte la Turda la pre}edintele tribunalului.
– Aca]iu Fülöp notar la judec@torie nu a putut depune jur@mântul, fiind în concediu
pentru depunerea examenelor. Iuliu Kovács diurnist este morbos. Andrei Homonnai
conduc@torul c@r]ilor funduare este concediat pe timp nedeterminat, fiind grav
bolnav. Anton Debranczky cancelist este de prezent prizonier de rezbel, notându-se
c@ familia i-a fost împ@rt@}it@ de întreg salariul. Cu acestea procesul-verbal s-a citit,
explicat în limba maghiar@, încheiat }i subscris.
D.c.m.s.
s.s. Dr. Ioan Titieni, s.s. Adrian Costin notar-secretar comunal, s.s. Butka József,
s.s. Lengyel István, s.s. Bakkay Gyula, s.s. Némethy Kálmán, s.s. Szabó Lajos, s.s.
Kroner János, s.s. Jovian Jenõ, s.s. Szász Gerõ, s.s Szász Gerõné, s.s. Bacsó Péter,
s.s. Homonnai János.
Dosar 2.
112.
Proces-verbal
227
GHEORGHE IANCU
Întocmit la Iara de Jos, în data de 4 aprilie 1919, în cauza pred@rii respective

prelu@rii judec@toriei de ocol. Înaintea prelu@rii, conduc@torul judec@toriei de ocol,
judec@torul de ocol Butka József protesteaz@ împotriva prelu@rii }i refuz@ s@ efectueze
predarea în temeiul articolelor 43 }i 45 ale Acordului interna]ional de la Haga din
18 octombrie 1907. El arat@ c@ a depus jur@mânt de credin]@ fa]@ de Republica
Popular@ Maghiar@ }i întrucât nu a fost eliberat de prevederile acestui jur@mânt de
c@tre autorit@]ile maghiare, el nu poate recunoa}te existen]a altor autorit@]i de stat.
Ca urmare dr. Titieni Ioan a recurs la folosirea for]ei publice, gest în urma c@ruia
conduc@torul judec@toriei de ocol declar@ c@, cedând for]ei, efectueaz@ predarea institu]iei.
În continuare conduc@torul judec@toriei de ocol Butka József pred@ }i dr. Titieni
Ioan preia conducerea judec@toriei de ocol, împreun@ cu urm@toarele obiecte: sumele
de bani }i obiectele înscrise în registrul de depuneri preziden]iale rubricile nr. 50f/1916;
110, 112, 124f/1918; 13, 14, 15f/1919, respectiv 510 k. }i 80 filleri. Registrul de conta-
bilitate judiciar@, anume încas@rile }i pl@]ile efectuate la rubricile 1-55 anul curent,
încas@ri cifrate la 3534 k. }i 86 filleri – pl@]i de 3494 k. }i 86 filleri. De asemenea se
predau documentele aflate aici, înscrise la rubricile 38/1-55/1 anul curent.
Registrul de amenzi, rubricile 1-19 cu 934 k. încas@ri }i 844 k. pl@]i }i cu rest de 90 k.
Cl@direa judec@toriei de ocol }i a închisorii respectiv inventarul birourilor.
Bunurile mobiliare în conformitate cu inventarele existente. Biblioteca judec@toriei
de ocol, în conformitate cu inventarul bibliotecii. Materialele de consum ale birourilor
în conformitate cu chitan]ele de comenzi }i de consum.
Inventarul închisorii judec@toriei de ocol cu observa]ia ca îmbr@c@mintea exist@,
dar cea mai mare parte a acesteia este zdren]uit@, câteva au fost casate }i au fost
transformate în cârpe de }ters geamurile.
Documentele importante împreun@ cu registrul de intr@ri, rubricile 1-122, corpurile
delicte în conformitate cu registrul aferent. Registrul con]inând taxele de timbre cu 252
de rubrici, 970 k. }i 78 filleri – încas@ri din care bancnote: 4 buc@]i a 200 k., 6 buc@]i
a 25 k. respective 78 filleri bani m@run]i.
Suma aceasta de 972 k. }i 78 filleri este preluat@ de dr. Titieni Ioan }i semneaz@
pentru preluarea registrelor administrative.
Arhiva judec@toriei de ocol (documentele privind cazurile civile, penale, mo}tenire,
executorii, cu excep]ia cauzelor funciare). Dosarele aflate în curs de solu]ionare ca }i
cele nesolu]ionate. C@r]ile funciare în func]ie de numere }i de comune ocazie cu care
s-a constatat c@ urm@toarele c@r]i funciare lipsesc: Po}aga de Jos }i de Sus, numerele
363 a 1053; S@lciua de Jos }i de Sus, num@rul 488; Ocoli}el num@rul 272; Fini}el
num@rul 253; Râmetea num@rul 850; V@li}oara num@rul 608 }i Col]e}ti num@rul 81.
registrele funciare. Conform celor spuse de Szabó Lajos, în calitate de condicar funciar
adjunct, nu exist@ dispozi]ie sau cauz@ aflate în curs de solu]ionare, taxe de timbru sau
sume de bani provenite din cauze funciare.
Conduc@torul judec@toriei de ocol pred@ persoanei care efectueaz@ preluarea
cheile judec@toriei de ocol }i a închisorii.
228
Procesul-verbal este citit }i semnat.

4 aprilie 1919, orele 15,00.
s.s. pentru predare Butka József, pentru primire s.s. Dr. Titieni.
113.
De la pre}edintele tribunalului din Turda.
No.1919.El.IV.L.39.
Consiliului Dirigent, Resortul Justi]iei,

Sibiu,
Raportez, cum c@ în urma dispozi]iei verbale a Domnului Ministru primit@ în 1

aprilie, prin Dr. Augustin Ra]iu pentru preluarea judec@toriei de ocol din Iara de Jos,
am esmis pe Dr. Ioan Titieni.
Dr. Ioan Titieni în 3 aprilie a preluat judec@toria numit@ }i dup@ ce to]i juzii }i
func]ionarii, afar@ de servitorul Petru Vutca au denegat depunerea jur@mântului
oficios, judec@toria a încuiat-o.
Procesul-verbal luat despre preluarea judec@toriei, despre denegarea }i despre
depunerea jur@mântului lui Petru Vutca, aici al@turat înaintez.
Pe servitorul Petru Vutca cu ziua de 8 aprilie, pe timp de o s@pt@mân@ l-a concediat.
Turda, la 10 aprilie 1919, s.s. Alexandru F@rc@}anu prezident.
Dosar 2.
JUDEC~TORIA DE OCOL HUEDIN
114.
Pres.1919.Apr.14.
Nr.Pres. 1/6.
Proces-verbal,
Susceput în Huedin, anul 1919, aprilie 7 în localitatea sus-numitei judec@torii,

pentru preluarea judec@toriei }i pentru depunerea jur@mântului oficios.
Fiind de fa]@: 1. dr. Alexandru Boh@]iel, judec@tor, 2. Edmund Szabó, judec@tor
de Curte de Apel, 3. dr. Anton Litvay, judec@tor, 4. Benedict Talvaly, judec@tor, 5.
dr. Ludovic Tolcsvay, procuror delegat, 6. Izidor Izsák, executor jud. de ocol, 7. {tefan
Bethlendy la c@r]ile funduare, 8. Anton Pozsonyi, cond de c.f., 9. Moritz Sielbermann,
prim-oficial, 10. Ioan Hartig, prim-oficial, 11. David Fogel, oficial, 12. Buzás Ludovic,
manipulant, 13. Irma Antal, diurnist@, 14. Bede Gheorghe, 15. Nicolau Antal, servitor
judec@toresc, 16. Gheorghe Csüdön, servitor, 17. Daniel Suciu, p@zitor de închisoare.
Se statore}te c@ oficiantul Ioan Zentke }i Ernest Szentpály sunt în concediu, fiind
de fa]@ înc@ Mihail Z@voianu, oficial, care deja a depus jur@mântul oficios.
Dr. Alexandru Boh@]iel, judec@tor-}ef de ocol, comunicând cu respectivii ordo-
nan]ele date de Consililiul Dirigent din Sibiu, nr. 121/1919 just., cu privire la cuprinsul
229
GHEORGHE IANCU
jur@mântului oficios, respectiv a promisiunei solemne }i totodat@ pe baza ordinului Pres.

1/3/919, i-a provocat pe susnumi]ii de sub nr. 2-17, pentru predarea judec@toriei }i
pentru depunerea jur@mântului oficios, respectiv, a promisiunii solemne.
În urma acestei provoc@ri, judele Cur]ii de Apel, Edmund Szabó, atât în numele
s@u, cât }i în numele celorlal]i susnumi]i de sub nr. 3-17 declar@, cu privire la aceea,
c@, la preluarea judec@toriei, pentru sus]inerea ordinei fiind de fa]@ Ioan Jucan,
sergent jandarm }i Mihail Covaci, jandarm, din cauza aceasta nu se opune }i judec@-
toria o pred@, despre ce s-a luat un alt separat protocol.
Totodat@ declar@, atât în numele s@u, cât }i în numele colegilor s@i, cum c@ sunt
aplica]i }i deci}i a func]iona }i pe mai departe ca ofician]i }i a-}i împlini datorin]ele de
func]ionari con}tien]io}i }i, întrucât teritoriul judec@toriei Huedin, în urma pertract@rilor
de pace, ar fi al@turat României Mari, în cazul acela ca ofician]i civili ai acelui Stat sunt
deci}i a-}i împlini datorin]ele conform legilor, dar pân@ ce, referitor la aceasta nu s-a
adus decis final }i nu le este cunoscut, ca s@ nu vin@ în contrazicere cu jur@mântul deja
oficios depus, cer ca, pentru depunerea jur@mântului oficios s@ se defig@ un alt termen
de }apte zile, în intervalul c@rora î}i vor câ}tiga despre starea faptic@ informa]ii sigure
}i cu privire la depunerea jur@mântului oficios au a se declara.
Dr. Alexandru Boh@]iel, judec@tor-}ef de ocol, a declarat cum c@ al@turarea teri-
toriului judec@toriei Huedin României Mari e deja fapt@ terminat@, dar întrucât în
privin]a aceasta dimpreun@ cu ceilal]i colegi din Cluj, Dej }i Turda voie}te s@-}i câ}tige
informa]iuni sigure, de}i e dispus@ preluarea imediat@ a imperiului, pentru depunerea
jur@mântului oficios s-a defipt ziua de 14 aprilie 1919, în calitatea oficioas@ a acestei
judec@torii, cu acea observare, c@ pân@ atunci s@-}i câ}tige informa]iuni sigure.
Aceast@ hot@râre verbal@ s-a publicat.
Acest protocol, dup@ cetire, s-a închis.
s.s. dr. Alexandru Boh@]iel, judec@tor }ef de ocol; s.s. Szabó Ödön judec@tor de
Curte de Apel; s.s. Talvaly Benedek, judec@tor de ocol; s.s. dr. Litvay Antal, judec@tor
de ocol; s.s. dr. Tolcsvay Lajos procuror delegat; s.s. Izsák Izidor executor; s.s. Bethlendy
{tefan conduc@tor de c.f.; s.s. Pozsonyi Antal conduc@tor la cartea funduar@; s.s.
Sielbermann Moritz prim-oficial; s.s. Hartig János; s.s. Fogel David; s.s. Buzás Lajos;
s.s. Antal Irma; s.s. Antal Miklós; s.s. Csüdön György; s.s. Szõcs Dániel.
Susceput continuative anul 1919, luna aprilie, ziua 14, în localitatea oficioas@ a
judec@toriei Huedin, în cauza depunerii jur@mântului oficios.
Fiind prezen]i, afar@ de Ernest Szentpály, care e în concediu.
1. Alexandru Boh@]iel, judec@tor }ef de ocol, 2. Edmund Szabó, judec@tor de
Curte de Apel, 3. dr. Anton Litvay, judec@tor de ocol, 4. Benedict Talvaly, judec@tor
de ocol, 5. dr. Ludovic Tolcsvay, procuror delegat, 6. Izidor Izsák, executor jud., 7.
{tefan Bethlendy cond. c.f., 8. Antal Pozsonyi, cond c.f., 9. Moritz Sielbermann, prim-
oficial, 10. Ioan Hartig, prim-oficial, 11. David Fogel, primoficial, 12. Ludovic Buzás,
manipulant, 13. Ioan Zentke, oficiant, 14. Irma Antal, diurnist@, 15. Nicolau Antal,
servitor de jud., 16. Gheorghe Csüdön, servitor de jud., 17. Daniel Suciu, p@zitor de
închisoare.
230
Se statore}te cum c@ Gheorghe Bede, diurnist a abzis de oficiu, iar Ernest Szentpály
de prezent e în concediu.
În urma hot@rârii }i provoc@rii cuprins@ în protocolul precedent, sus-numi]ii de
sub nr. 2-17 se declar@ în modul urm@tor:
Cu privire la apar]inerea teritoriului Huedin, dup@ }tirea noastr@, înc@ nu s-a adus
decis final, ci numai din jurnalele române, ce ne stau la dispozi]ie }i la îndrumarea
conferin]ei de pace din Paris, b@rba]ii esmi}i din sânul Monarhiei austro-ungare
pentru statorirea hotarelor politice prima dat@ trebuie s@ ]in@ conferin]a }i cu provo-
care la paragrafii 43-45 ce se cuprind în conven]ia na]ional@ din anul 1913. Art. de
lege 43 deneg@m depunerea jur@mântului oficios, respectiv, a promisiunei solemne
}i declar@m cum c@ datoriile oficioase, în în]elesul legilor }i ordonan]elor de pân@
acuma, le vom împlini credincios }i con}tiincios.
Înaintea încheierii protocolului se face observare, cum c@ Benedict Talvaly, judec@tor,
e morbos }i rugarea de pensionare a înaintat-o la forul competent înc@ în decursul
anului curent, luna martie, ziua 8, dar decis referitor la aceasta înc@ nu a primit.
Primoficialul Moritz Sielbermann e bolnav înc@ din anul 1918, luna decembrie, ziua 22.
Gheorghe Bede, diurnist interimar }i-a dat demisia în decursul anului curent, luna
aprilie, ziua 6.
Sus-numi]ii ofician]i, pân@ la deciziunea mai înalt@, s-au l@sat }i mai departe în func]iune.
În fine, se observ@ cum c@ judec@torul de ocol Benedict Talvaly e bolnav din anul
1918, luna octombrie, ziua 11.
Acest protocol, dup@ citire s-a închis. s.s. Szabó Ödön, judec@tor de Curte de
Apel; s.s. Talvaly Benedek judec@tor de ocol; s.s. Tolcsvay Lajos procuror delegat;
s.s. dr. Litvay Antal; s.s. Izsák Izidor executor judec@toresc; s.s. Bethlendy István
conduc@tor de carte funciar@; s.s. Pozsonyi Antal conduc@tor de carte funciar@; s.s.
Sielbermann Moritz primoficial; s.s. Hartig János primoficial; s.s. Vogel Dávid; s.s.
Zentke János; s.s. Buzás Lajos; s.s. Antal Irma; s.s. Antal Miklós; s.s. Csüdön György;
s.s. Szõcs Daniél; s.s. Mihail Z@voianu cond. de prot.; s.s. dr. Alexandru Boh@]iel
judec@tor }ef de ocol, s.s. Szabó Ödön judec@tor de Curte de Apel.
Protocolul susceput continuative înaintea judec@toriei de ocol Huedin 1919,
aprilie 24, în cauza depunerii jur@mântului oficios.
Ernest Szentpály, cancelist din concediu nu s-a reîntors înd@r@t, fiindc@ dup@
raportarea sa }i de prezent e morbos, }i în cauza aceasta jur@mântul de la dânsul nu
s-a putut lua.
Protocolul dup@ citire s-a închis.
s.s. dr. Alexandru Boh@]iel, judec@tor-}ef de ocol; s.s. Mihail Z@voianu, cond. de
protocol. s.s.
Dosar 2.
JUDEC~TORIA DE OCOL GÂRBOU
115.
Proces-verbal
231
GHEORGHE IANCU
Întocmit la Ciachi-Gârb@u, la data de 8 aprilie 1919, ora 10, în cl@direa judec@toriei

de ocol. În urma dispozi]iei Consiliului Dirigent Român din Sibiu, în chestiunea prelu@rii
Sunt prezen]i:
Întrucât, conduc@torul judec@toriei de ocol, judec@torul de ocol dr. Veredy Gábor,
nu este prezent, fiind bolnav, }i în cadrul judec@toriei nu mai activeaz@ momentan nici
un alt judec@tor de ocol, judec@torul de ocol dr. Morar Iulian, trimis s@ preia conducerea
judec@toriei de ocol în urma dispozi]iei nr. 121/1919 just. a intrat în leg@tur@ cu notarul
Amanth Béla în vederea îndeplinirii îns@rcin@rii sale.
Notarul Amanth Béla declar@ c@ nu a fost îns@rcinat cu conducerea judec@toriei
de ocol, nu r@spunde de valori }i, prin urmare, el nu poate preda conducerea institu]iei.
În cl@direa judec@toriei de ocol }i-au f@cut apari]ia primpretorul dr. Mure}an Dumitru,
în calitate de reprezentant al prefectului }i sublocotenentul de jandarmi C@ciul@ Ioan,
ca reprezentant al autorit@]ilor.
Dr. Morar Iulian a convocat personalul judec@toriei de ocol, notarul Amanth Béla,
condicarul funciar, Horváth István, administratorul juridic Kulcsár Ferencz, admini-
stratorul juridic Tarkó Sándor, administratorul juridic Nyamcz Aurel, diurnistul Csatlós
Aladár, diurnistul Gamenáczy Gerõ, slujitorul Nagy Sándor, c@rora le-a comunicat
scopul venirii sale.
Le solicit@ acestora s@-i pun@ la dispozi]ie cl@direa judec@toriei de ocol, inventarul
acesteia, c@r]ile, valorile }i în m@sura în care nu vor face predarea pe cale amiabil@,
declar@ c@ va apela la folosirea for]ei.
Personalul judec@toriei de ocol, prezentat anterior, declar@ individual, c@ nu
doresc s@ efectueze predarea judec@toriei de ocol }i vor da curs acestei solicit@ri doar
în urma folosirii for]ei.
Dup@ aceea conduc@torul judec@toriei de ocol s-a adresat primpretorului, la a c@rui
îndemn sublocotenentul de jandarmi a atins um@rul fiec@rui membru al personalului
judec@toriei de ocol, în semn de folosire a for]ei, declarând c@ prin aceasta îi oblig@ s@
predea institu]ia pe cale silit@. Dup@ aceea, judec@torul de ocol îns@rcinat cu preluarea
conducerii judec@toriei de ocol, declar@ c@ preluarea a fost efectuat@.
Dr. Morar Iulian aduce la cuno}tin]a personalului prezent con]inutul paragrafului
4 al ordonan]ei emise de Consiliul Dirigent Român din Sibiu, ordonan]@ prezentat@
anterior, potrivit c@reia func]ionarii care doresc s@-}i p@streze func]iile trebuie s@ depun@
jur@mântul de fidelitate sau declara]ia solemn@, prev@zute în punctul la care s-a f@cut
referire. De asemenea, le-a comunicat con]inutul paragrafului 7 al numitei ordonan]e,
care stipuleaz@ c@ cei care nu doresc s@ depun@ jur@mântul de fidelitate sau declara]ia
solemn@ sunt considera]i ca demisionari din func]iile pe care le-au ocupat }i î}i pierd
drepturile la pensie sau alte drepturi în fa]a statului român. Cei care r@mân în func]iile
pe care le-au de]inut, î}i men]in în continuare drepturile b@ne}ti }i gradele pe care le-au
ob]inut de la guvernul maghiar pân@ la data de 18 octombrie 1918.
232
Avans@rile, numirile }i retribuirile efectuate dup@ acest@ dat@ de c@tre guvernul

maghiar vor fi rev@zute de c@tre Consiliul Dirigent Român.
Din cadrul personalului judec@toriei de ocol, doar copistul Nyamcz Aurel se declar@
dispus s@-}i continue activitatea în conformitate cu condi]iile prezentate anterior }i se
declar@ gata de a depune jur@mântul de fidelitate sau declara]ia solemn@. Ceilal]i
declar@ c@ nu doresc s@ presteze jur@mântul de fidelitate }i nici s@-}i continue activitatea,
deoarece nu au fost elibera]i de sub inciden]a jur@mântului depus în fa]a guvernului
maghiar.
Dr. Morar Iulian ia la cuno}tin]@ declara]iile personalului judec@toriei de ocol, reamin-
tind înc@ o dat@ consecin]ele care rezult@ în urma refuzului de a presta jur@mântul.
Între timp s-a prezentat Sófalvy Zoltán – îns@rcinatul parchetului, c@ruia i s-au
comunicat cele de mai sus. Declar@ c@ demisioneaz@ }i este dispus s@ predea actele
aflate în posesia sa.
Judec@torul de ocol îns@rcinat cu prelurea judec@torie de ocol le comunic@ celor
care au refuzat s@-}i continue activitatea c@ sunt demi}i din func]iile lor }i nu mai au
dreptul de a intra în cl@direa judec@toriei de ocol f@r@ permisiune.
Se constat@ c@ dr. Novák Béla, judec@tor de ocol, fiind bolnav, lipse}te de câteva
luni }i, dup@ câte se afirm@, se afl@ în Cluj. Cancelaristul Kontros István se afl@ în
concediu de odihn@.
Gardianul Bartha Dénes a primit concediu pentru perioada 3 ianuarie-24
ianuarie 1919; se pare c@ se afl@ în comuna Gurbediu, dar de atunci nu }i-a mai f@cut
apari]ia.
Procesul-verbal a fost definitivat }i semnat la ora 1130, cu men]iunea c@ a fost
întocmit în 3 exemplare.
s.s. Dr. Moraru Iulian – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Dr. Dumitru Mure}an
– primpretor; s.s. C@ciul@ Ioan – sublocotenent de jandarmi; s.s. Gomenczy Gerõ –
grefier; s.s. Amanth Béla; s.s. Horváth István; s.s. Kulcsár Ferencz; s.s. Tarkó Sándor;
s.s. Neam]u Aurel; s.s. Csatlós Aladár; s.s. Gomenczy Gerõ; s.s. Nagy Sándor; s.s.
Sófalvy Zoltán.
116.
1919.El.I.F.39.
Domnule Ministru,
Ca întregire la raportul meu prim, aclud aici sub A., procesul-verbal luat ulterior
cu cancelaristul Kontras István, care cu ocazia prelu@rii judec@torie nu a fost prezent.
Nici acesta n-a depus jur@mânt.
Raportez mai departe urm@toarele:
Prin ordinul Nr. 121/1919 just., fiind încredin]at cu preluarea }i conducerea
judec@toriei de ocol din Ciachi-Gârb@u, m-am prezentat în 8 aprilie 1919 st. n. la
sediul judec@toriei.
233
GHEORGHE IANCU
Evenimentele prelu@rii le contempleaz@ procesul-verbal înaintat.

Conform dispozi]iunii numitului ordin, raportul meu la punctele 1-5 îmi este
urm@torul:
1. Dintre oficiali, singur cancelistul Aurel Neam]u s-a insinuat a-}i continua serviciul;
în urm@, acesta a }i depus jur@mântul oficial, care fapt îl documenteaz@ procesul-verbal
luat }i al@turat la procesul-verbal despre preluarea judec@toriei.
Numitul oficial e român }i, ca cei mai mul]i de acum, are a-}i însu}i termenii
tehnici. [inuta lui din trecut este neexcep]ionabil@.
Judec@torii sau al]i ofician]i n-ar fi manifestat, mai cu seam@ sub durata
r@zboiului, o atare atitudine politic@, social@ sau de orice alt caracter, nedreptate }i contra
românilor, care nu mai permite men]inerea lor în func]iune f@r@ jignirea opiniei
publice pân@ acuma nu ni s-au adus la cuno}tin]@.
2. De prezent, e o necesitate de 2 judec@tori, 1 notar, de procuror delegat, de 2
canceli}ti }i 2 diurni}ti.
Aurel Neam]u are praxa necesar@ recerut@ la cartea funduar@ }i e apt a îndeplini
tot ce cade în resortul unui conduc@tor la cartea funduar@.
3. Executorul deja de 2 ani este absent în urma unui morb grav. Aplicarea unui
executor este de lips@.
4. Atari persoane la judec@toria aceasta n-au mai fost angaja]i.
5. La ziua prelu@rii, în restan]@ am aflat 95 procese civile, care sunt de a se fini
cu pertractare contradictoric@, 70 procese criminale, 60 de cauze care apar]in de
refererada cancelariei centrale, 10 acte nereferate la cartea funduar@ }i, tot la resortul
acesta, 30 nedecopiate }i 100 neexpediate.
Rezolvarea condi]ioneaz@ personalul amintit în punctul 2.
Sub B. trimit protocolul despre continuarea prelu@rii.
Ciachi-Gârb@u, la 17 aprilie 1919 st.n. s.s. dr. Iulian Morar, judec@tor-}ef.
Dosar 2.
JUDEC~TORIA DE OCOL ABRUD
117.
Proces-verbal
Întocmit de c@tre pre}edintele tribunalului Alba-Iulia, în localitatea Abrud, la data

de 17 aprilie 1919, privind depunerea jur@mântului de fidelitate de c@tre judec@torii
de ocol }i func]ionarii judec@toriei de ocol din Abrud, respectiv, instalarea noului
conduc@tor al judec@toriei de ocol.
Sunt prezen]i:
Subsemna]ii:
În urma dispozi]iei telegrafice a }efului Resortului justi]iei din cadrul Consiliului
Dirigent Român din Sibiu, pre}edintele tribunalului din Alba-Iulia s-a deplasat la
Abrud, în cl@direa oficial@ a judec@toriei de ocol, unde, la solicitarea sa, s-au prezentat
judec@torii de ocol, func]ionarii }i gardienii judec@toriei de ocol.
234
Pre}edintele tribunalului le-a explicat celor prezen]i con]inutul deciziei nr. 1 din
24 ianuarie 1919, respectiv, al Ordonan]ei nr. 121/1919 al Resortului justi]iei, dup@
aceea i-a chestionat pe cei prezen]i dac@ doresc s@ presteze jur@mântul de fidelitate
sau nu?
Conduc@torul judec@toriei de ocol, judec@torul de ocol Folly Emil, judec@torul
de ocol dr. Szilágyi Károly, condicarul funciar Kiss János, prim-oficialul Molnár
Ferencz, cancelari}tii Lõrincz György }i Telegdy Géza, copistul Nagy József, diurnistul
de remaniere Gendel Miklós, diurni}tii Schubert József }i Szlavik Jolán, servitorul Cre]u
Alexandru }i gardianul Asztalos József declar@ c@ sunt dispu}i s@ depun@ jur@mântul.
Judec@torul de ocol dr. Kelemen Ede }i slujitorul Gajer Lajos declar@ c@ refuz@
s@ depun@ jur@mântul, respectiv, Gajer Lajos comunic@ c@ dore}te s@ fac@ doar o
declara]ie solemn@.
Judec@torul de ocol Folly Emil, judec@torul de ocol dr. Szilágyi Károly, condicarul
funciar Kiss János, prim-oficialul Molnár Ferencz, cancelaristul Telegdy Géza, copistul
Nagy József, diurni}tii Schubert József }i Gendel Miklós depun urm@torul jur@mânt:
Român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului
Dirigent }i a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi sunt
s.s. Folly Emil; s.s. Szilágyi Károly; s.s. Kiss János; s.s. Molnár Ferencz; s.s. Telegdy
Géza; s.s. Nagy József; s.s. Gendel Miklós; s.s. Schubert József; s.s Alexandru Cre]u …
Cancelaristul Lõrincz György declar@ c@ jur@mântul este în contradic]ie cu convingerile
sale religioase }i, prin urmare, va face doar o declara]ie solemn@.
Cancelaristul Lõrincz György a f@cut urm@toarea declara]ie: „M@ angajez, pe con}tiin]a
}i onoarea mea, s@ fiu credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, s@ respect legile
]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i s@ îndeplinesc cu onoare, con}tiin]@
}i nep@rtinire func]iunile ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios”.
s.s. Lõrincz György.
Diurnista Szlavik Jolán, servitorul Gajer Lajos }i gardianul Asztalos József fac
urm@toarea declara]ie solemn@: „Declar solemn c@ voi respecta legile ]@rii }i decretele
}i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i voi îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire
func]iunile ce îmi sunt încredin]ate }i voi p@stra secretul oficios”.
s.s. Szlavik Jolán; s.s. Asztalos József; s.s. Gajer Lajos …
Dup@ citirea procesului-verbal acesta a fost definitivat cu men]iunea c@ conducerea
judec@toriei de ocol a revenit judec@torului de ocol Folly Emil.
s.s. Constantinescu Victor – pre}edinte; s.s. Schubert József; s.s. Folly Emil; s.s.
dr. Kelemen Ede; s.s. Gajer Lajos.
„Conformitatea prezentului proces-verbal cu originalul se dovede}te”. Alba-Iulia,
la 23 aprilie 1919, s.s. Victor Constantinescu, pre}edintele tribunalului.
118.
235
GHEORGHE IANCU
De la prezidentul tribunalului Alba-Iulia

Nr.ul ad. I.G.15-1919.Prez.
Domnule Ministru,
În urma încredin]@rii D-voastre telegrafice din 15 aprilie 1919 }i cu privire la ordo-

nan]a nr. ad. 121/1919 just. din 8 februarie 1919, am onoare a V@ raporta c@ în ziua
de 17 aprilie 1919, m-am prezentat în Abrud pentru introducerea conduc@torului
judec@toriei de ocol, Emil Folly }i pentru luarea jur@mântului magistra]ilor }i func]io-
narilor de la aceast@ judec@torie.
Dup@ cum arat@ procesul-verbal al@turat în copie /al c@rui original este depus la
dosarul prezidial/, to]i magistra]ii cu func]ionarii – cu excep]ia magistratului evreu dr.
Kelemen Ede – au depus jur@mântul, respectiv declara]iune solemn@.
Îmi ]in de datorin]@ s@ raportez c@ rezultatul acesta îmbucur@tor este a se mul]umi
în prima linie ]inutei calme }i obiective a celor doi magistra]i, Emil Folly }i dr. Carol
Szilágyi, care, dup@ informa]iunile câ}tigate la fa]a locului, deja de la preluarea
imperiului român, au dovedit o atitudine foarte loial@ fa]@ de noi, având }i în trecut
fa]@ de poporul }i publicul român o ]inut@ în toat@ privin]a corect@ }i exercitând o
influen]@ bun@ asupra ofician]ilor supu}i.
Ace}ti doi magistra]i }i-au exprimat dorin]a }i s-au rugat ca s@ binevoi]i a-i l@sa
deocamdat@, pân@ la regularea definitiv@ a justi]iei, în posturile lor prezente, deoarece
o mutare între prezentele împrejur@ri }i pe lâng@ mijloacele de transport de azi le-ar
cauza mari }pese }i greut@]i.
Aceast@ rugare a lor – care este sprijinit@ }i din partea avoca]ilor din localitate –
o sprijinesc }i eu cu toat@ c@ldura }i din partea mea m@ rog }i eu s@ binevoi]i a-i l@sa
deocamdat@ în posturile lor prezente.
Terminând cu judec@toria, am purces cu preluarea jur@mântului avoca]ilor din
localitate.
Avoca]ii afl@tori în Abrud – cu excep]ia avocatului dr. Ürmössy Károly care nu
s-a prezentat – au depus jur@mântul. Procesul-verbal referitor îl al@tur în copie.
Avocatul dr. Ürmössy Károly va fi din nou provocat de conduc@torul judec@toriei
de ocol s@ depun@ jur@mântul. Despre rezultat voi raporta ulterior.
Notarul public de prezent nu se afl@ în Abrud; fostul notar public, înc@ în anul
trecut, cu ocaziunea revolu]iei maghiare, a abzis de post }i s-a dep@rtat din localitate
în loc necunoscut.
La punctele 1-5 din ordonan]a nr. ad. 121/1919 just., raportez urm@toarele:
Ad. 1. Conduc@torul judec@toriei de ocol, Emil Folly, vorbe}te bine române}te;
a concipia în limba noastr@ nu }tie înc@ – î}i d@ îns@ silin]a serios a-}i însu}i }i în scris
limba român@.
Conduc@torul de c@r]i funduare, Ioan Kiss, posed@ limba român@ în a}a m@sur@,
c@ poate conversa cu partidele }i le poate da deslu}irile necesare.
Oficialul suprem de cancelarie, Francisc Molnár, vorbe}te bine române}te.
Cancelistul George Lõrincz vorbe}te pu]in române}te.
236
Diurni}tii Nicolae Gendel /român/, Iosif Schubert, Jolán Szlavik }i temni]erul Iosif
Asztalos vorbesc bine române}te.
O manifesta]ie du}m@noas@ fa]@ de poporul român în trecut n-a dovedit nici un
magistrat sau oficiant de la aceast@ judec@torie.
Ad. 2. Luând în socoteal@ circula]ia de pace a judec@toriei, ar mai fi de lips@ cel
pu]in de un judec@tor }i de un notar. De ofician]i de birou nu e nevoie.
Ad. 3. Executor de prezent nu se afl@ în Abrud, cu toate c@ ar fi de lips@, fiind
multe agende.
Pe baza propunerii conduc@torului judec@toriei }i la recomandarea avoca]ilor din
localitate l-am provocat pe fostul cancelist avoca]ial, Rosenberg Emanuil –, care a
practicat mult timp în cancelaria avoca]ial@ a Dlui dr. Lauren]iu Pop }i care are
diplom@ de executor – ca s@-}i înainteze rugarea pentru denumire. Rugarea, dup@
intrare, îndat@ o voi su}terne }i m@ rog s@ binevoi]i a-l denumi în grab@, notând c@
respectivul mi-a fost recomandat din toate p@r]ile ca om cinstit }i de încredere.
Ad. 4. Translatori nu sunt.
Ad. 5. Num@rul cauzelor în restan]@ la judec@toria de ocol Abrud este urm@torul:
a) Cauze de l@s@mânt: 421
b) Cauze executorice: 47
c) Delicte }i transgresiuni: 190
d) Cauze civile: 30.
Cauza c@ num@rul cauzelor de l@s@mânt este a}a mare este c@, dup@ cum arat@ mai
sus, notarul public din luna noiembrie 1918 a abzis de postul s@u }i a p@r@sit localitatea.
Cauzele restante vor putea fi în scurt timp rezolvate dac@ va fi denumit înc@ un
judec@tor }i un notar, respectiv, dac@ va fi denumit }i notarul public.
Alba-Iulia, în 23 aprilie 1919. s.s. Victor Constantinescu – prezident.
Dosar 2.
JUDEC~TORIA DE OCOL OCNA MURE{
119.
1919.El.VIII.A.17.
Proces-verbal,
Întocmit la Ocna Mure} în data de 30 aprilie 1919 de c@tre nou-numitul conduc@tor

al judec@toriei de ocol din Ocna Mure} în chestiunea depunerii jur@mântului de credin]@
de c@tre judec@torii de ocol, administratorii }i func]ionarii judec@toriei de ocol.
Au fost prezen]i:
În cl@direa judec@toriei de ocol se prezint@ dr. Moldovan Aurel, noul conduc@tor
al judec@toriei de ocol din Ocna Mure}, numit de c@tre Consiliul Dirigent Român din
Sibiu. În urma dispozi]iilor sale se prezint@ judec@torii de ocol, administratorii, servitorii
}i gardianul judec@toriei de ocol.
237
GHEORGHE IANCU
Conduc@torul judec@toriei de ocol le explic@ con]inutul decretului nr. 1 din 24

ianuarie 1919, respectiv, dispozi]iile stipulate de c@tre ordonan]a nr. 121/1919 just. a
}efului resortului justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu }i dup@ aceea
îi chestioneaz@ pe cei prezen]i dac@ sunt dispu}i s@ depun@ jur@mântul de credin]@.
Judec@torul de ocol Szathmáry Mihály, condicarul funciar Toncsán Tivadar,
copistul Szövérffy Dezsõ, diurnista Sima Berta, diurnista interimar@ Balogh Anna,
aprodul Soós István, aprodul Szász János, gardianul Kereki Zsigmond declar@ c@
depun jur@mântul de credin]@, respectiv, declara]ia solemn@, prescrise de dispozi]iile
Judec@torul de ocol Szathmáry Mihály, condicarul funciar Toncsán Tivadar,
copistul Szövérffy Dezsõ, aprozii Szász János, Soós István, gardianul Kereki Zsigmond
}i translatorul Czakó Mátyás depun urm@torul jur@mânt:
încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Szathmáry
Mihály - judec@tor de ocol; s.s. Toncsán Tivadar – condicar funciar; s.s. Szövérffy
Dezsõ – copist; s.s. Szász János – aprod; s.s. Soós István – aprod; s.s. Kereki Zsigmond
– gardian; s.s. Czakó Mátyás – translator.
Copi}tii Sima Berta }i Balogh Anna depun urm@toarea declara]ie solemn@: „Declar
în mod solemn c@ voi respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului
Dirigent }i c@ voi îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt
încredin]ate }i c@ voi p@stra secretul oficios”. s.s. Sima Berta; s.s. Balogh Anna.
Dup@ citirea procesului-verbal, acesta a fost aprobat cu men]iunea c@ jur@mântul
de fidelitate nu a fost depus de judec@torul de Curte de Apel Nagy Dénes care se afl@
în concediu de odihn@.
Dup@ depunerea jur@mântului de credin]@, conduc@torul judec@toriei de ocol va
dispune.
s.s. dr. Moldovan Aurel – judec@tor de ocol; s.s. Szövérffy Dezsõ – grefier; s.s.
Szathmáry Mihály – judec@tor de ocol.
120.
1919.El.VIII.A.22.
Proces-verbal,
Întocmit la Ocna Mure} în data de 5 mai 1919 de c@tre nou-numitul conduc@tor

al judec@toriei de ocol din Ocna Mure}, în chestiunea depunerii jur@mântului de
fidelitate de c@tre judec@torul de Curte de Apel, Nagy Dénes.
În cl@direa judec@toriei de ocol, în fa]a judec@torului de ocol, dr. Moldovan Aurel,
s-a prezentat dl judec@tor de Curte de Apel Nagy Dénes.
238
Conduc@torul judec@toriei de ocol explic@ domnului judec@tor de Curte de Apel dispo-

zi]iile prev@zute de decretul nr. I din 24 ianuarie 1919, respectiv, de ordonan]a nr .121/1919
just., emis@ de c@tre }eful resortului justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent Român din
Sibiu }i îl întreab@ pe dl judec@tor dac@ dore}te s@ depun@ jur@mântul de credin]@.
Dl judec@tor de Curte de Apel, Nagy Dénes, declar@ c@ depune jur@mântul de credin]@.
În continuare, dl judec@tor de Curte de Apel, Nagy Dénes, depune urm@torul jur@mânt:
încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Nagy Dénes.
Dup@ citire, procesul-verbal a fost aprobat.
s.s. Sima Berta – grefier; s.s. dr. Moldovan Aurel – conduc@torul judec@toriei de ocol.
121.
De la }ef-judec@torul Ocna Mure}.
Nr.1919.El.VIII.17.
Domnule Ministru,
Am onoare a raporta urm@toarele:

Conform instruc]iunilor nr. ad. 121/1919 just., la 30 aprilie, am preluat judec@toria
de ocol din Ocna Mure}.
Preluarea s-a întâmplat f@r@ nici un incident, a mers de tot lini}tit, conform instruc-
]iunilor, dup@ preluarea oficiului am luat jur@mânt de la to]i cei afla]i de fa]@, dup@
cum reiese din procesul-verbal aici ./. al@turat.
Am onoare a observa c@ fostul }ef-judec@tor Nagy Dénes era în concediu de 3
zile, dup@ reîntoarcerea lui voi lua }i de la el jur@mântul, c@ci, cum mi s-a spus, }i
dânsul e aplicat la depunerea jur@mântului.
Cu deosebit@ stim@, s.s. dr. Moldovan, }ef-judec@tor.
Dosar 2.
JUDEC~TORIA DE OCOL NOCRICH
122.
Proces-verbal
Dresat la Judec@toria de ocol Nocrich, prin pre}edintele tribunalului Sibiu la 2 mai 1919.
Prezen]i:
Iuliu Muntean prezident, Andrei Jankó }ef-judec@tor, Gheorghe Loloiu grefier.
Pre}edintele tribunalului, f@cându-i cunoscut dlui judec@tor de ocol scopul venirii
sale la judec@torie, în urm@ l-a somat pe dl judec@tor ca s@ se declare referibil la jur@-
mântul normat în ordonan]a 121-1919 just. §. 4, c@ este aplicat s@ depun@ acest
239
GHEORGHE IANCU
jur@mânt sau ba ? La somare, dl judec@tor Andrei Jankó declar@ c@ pân@ la finalizarea

p@cii nu este voios a depune jur@mântul }i se roag@ }i de Consiliul Dirigent Român,
ca s@ abstee de la postulatul acesta fa]@ de dânsul, cu atâta mai vârtos, c@ el este deja
}i înaintat în etate }i are deja 34 de ani de serviciu }i, pân@ în prezent, }i-a f@cut datorin]a
fa]@ de interesul public cu cinste }i onoare spre mul]umirea general@ a publicului, ce
apar]ine judec@toriei de ocol Nocrich. Totodat@, promite solemn c@ va satisface
agendelor oficioase }i f@r@ jur@mânt, cu diligin]@ }i cu credin]@ }i pân@ }eful de resort
al Justi]iei va afla modul de dispunere peste conducerea }i soarta acestei judec@torii.
Pre}edintele constat@ din actele puse la dispozi]ie c@ judec@torul de ocol a primit
mai toate rescriptele pre}edintelui actual al tribunalului, precum }i ordonan]ele }efului
Resortului de Justi]ie }i la acestea numai într-atâta a satisf@cut c@ emblemele statului
maghiar }i tablourile regilor maghiari le-a dep@rtat }i le-a pus în arhiv@, de pe }i din
edificiul judec@toriei. Ordonan]a }efului de resort al justi]iei cu nr.ul 31-1919, înc@
nu este ispr@vit@; referibil la aceast@ ordonan]@, declar@ dl judec@tor c@ afar@ de }coala
elementar@ }i azilul de copii din Nocrich, statul maghiar, pe tot teritoriul de ocol al
judec@toriei Nocrichului nu are nici o realitate ca proprietar }i men]ionata }coal@ }i
azil este deja }i ocupat@ din partea }coalei elementare a statului român.
Tot acea declara]iune o face }i dl conduc@tor al c@r]ii funduare, Biró Endre, cu
acea completare, îns@, c@ dl judec@tor, prin decisul 234-1919, a denegat înscrierea
interdic]iei „de înstr@inare }i îns@rcinare în favorul statului român”. Decisul acesta înc@
nu este estr@dat }i copia acestuia se aclude la protocolul prezent.
Dl judec@tor Andrei Jankó declar@ c@ deoarece judec@toria de ocol a Nocrichului
pân@ în prezent înc@ nu s-a preluat din partea justi]iei române }i pân@ se va prelua
cu tot dreptul se consider@ de amploiat al statului, respectiv, al republicii maghiare.
Cu toate acestea din nou declar@ c@ }i pân@ la preluare î}i va face oficiul cu credin]@.
Dup@ acestea, pre}edintele a conchemat pe to]i amploia]ii }i anume: Biró Endre,
conduc@tor al c@r]ii funduare, Mih@il@ Horváth, prim-oficial }i Mih@il@ Izsáky, cancelist
}i, la somarea pre}edintelui referitoare la chestia jur@mântului, mi se declar@ c@ ei }i
f@r@ jur@mânt sau promisiune solemn@ au voie a-}i întregi oficiul }i a-}i face datoria
oficioas@ cu credin]@ deplin@, referibil îns@ la chestia jur@mântului sau a promisiunii
cer a li se acorda amânare pân@ în ziua urm@toare, ceea ce li s-a }i acordat.
Pre}edintele a dat ordin verbal conduc@torului c@r]ii funduare ca s@ execute
necondi]ionat ordonan]a }efului de resort al Justi]iei cu nr. 31-1919, despre executare,
introducând în cartea funduar@ interdic]ia de înstr@inare }i îns@rcinare pe realit@]ile
ce sunt propriet@]ile statului ungar, în favorul statului român, s@ fac@ raport la prezidiul
tribunalului }i celelalte locuri competente. Constat@ pre}edintele c@ la cartea funduar@
în anul trecut cauze nerezolvate n-au r@mas, în anul curent îns@ a incurs 353 cauze
din cari s-au rezolvat 345, nerezolvate sunt 8.
Cauze civile: din anul trecut au r@mas 13 buc@]i, a sosit în anul 1919, 17 buc@]i.
Au fost rezolvate 17, sunt nerezolvate 13 buc@]i, cauze criminale: restan]@ din anul
1918, 23 buc@]i au sosit în 1919, 19 buc@]i au fost rezolvate 2, de prezent nerezolvate
40. Cauze de l@s@mânt: restan]@ din 1918: 191 buc@]i, au intrat în 1919: 66 buc@]i,
au fost rezolvate 45, de prezent nerezolvate: 212 buc@]i.
240
Tabloul acesta a cauzelor prezint@ starea din ziua de azi. Fiind timpul înaintat
procesul-verbal pentru ziua de azi se încheie }i subscrie.
D.c.m.s.
s.s. Iuliu Muntean, prezident; s.s. Gheorghe Loloiu, grefier.
Continuat la 3 mai 1919. Prezen]i to]i aceia.
Tot referibil la ordonan]a nr. 121/1919, a }efului de resort al Justi]iei, constat@
pre}edintele c@ decisul cu nr. 234-1919 a d-lui judec@tor înc@ nu este nici mandat,
nici estr@dat. Pre}edintele interzice madarea }i estr@darea acestui decis }i îl îndrum@
pe conduc@torul c@r]ilor funduare ca ordonan]a nr.ul 31-1919 a }efului de resort s@
o prezinte dlui }efjudec@tor de ocol care va fi în curând denumit pentru conducerea
judec@toriei de ocol Nocrich. Conduc@torul c@r]ii funduare, Biró Endre, dispozi]ia
acesta o ia la cuno}tin]@ }i promite a se conforma acesteia.
Dup@ aceasta, pre}edintele ia la revizie jurnalele diferitelor parale ce stau sub
administra]ia judec@torului de ocol }i constat@ c@ conducerea acelora este corect@ }i
în manipularea }i administrarea paralelor ce incurg la judec@torie este corect@ }i
neexcep]ionabil@.
La întrebarea ce i s-a pus din partea prezidentului, judec@torul de ocol declar@
c@, pân@ în ziua de azi, sentin]ele }i deciziunile meritorice le-a enun]at în numele
republicii poporal@ maghiare, nefiind din partea guvern@mântului român preluat@
judec@toria de ocol a Nocrichului.
Pre}edintele interzice judec@torului de ocol a practica }i de aici încolo procedura
aceasta, pentru c@ de}i de fapt nu este preluat@ judec@toria Nochrich din partea
justi]iei române, dar }i dl judec@tor a primit decretul acela al Consiliului Dirigent, prin
care se decreteaz@ preluarea imperiului }i extinderea lui asupra tuturor consulatelor
transilv@nene, prin urmare }i-a putut câ}tiga cuno}tin]@ deplin@ c@ ingerin]a republicii
maghiare asupra acestor teritorii este în total sistat@, dar nici de aceea nu se poate
justifica procedura dlui judec@tor de ocol, pentru c@ forma constitu]iunii de Stat, în
numele c@ruia a enun]at sentin]e }i decizii deja, nici nu mai exist@.
Dl judec@tor interzicerea aceasta o ia la cuno}tin]@.
În fine, pre}edintele îi aduce la cuno}tin]@ d-lui judec@tor c@ misiunea sa prin cele
premerse este examinat@, judec@toria azi nu o preia, ci }i pân@ când se va denumi noul
}ef judec@tor la aceast@ judec@torie, o las@ sub conducerea d-lui judec@tor actual Andrei
Jankó, dar, totodat@, îl face responsabil pentru ori}ice soi de deterior@ri ce s-ar s@vâr}i
în detrimentul judec@toriei, pân@ la predare. Protocolul se încheie }i subscrie.
D.c.m.s.
s.s. Iuliu Muntean, prezident; s.s. Gheorghe Loloiu, grefier.
Dl judec@tor Andrei Jankó nu are voie de a subscrie procesul-verbal.
Dosar 2.
123.
De la conduc@torul judec@toriei din Nocrich
1919.El.II.E. 31.
241
GHEORGHE IANCU
Proces-verbal
Întocmit la Nocrich, în cl@direa judec@toriei de ocol, în data de 19 mai 1919, în

privin]a pred@rii/prelu@rii judec@toriei de ocol din Nocrich.
Au fost prezen]i:
Judec@torul de ocol Jankó András – pentru predare, Pildner Carol – judec@tor
de ocol din Sibiu – pentru primire, Izsáky Mihály – copist din cadrul judec@toriei de
ocol, în calitate de grefier.
Judec@torul de ocol din Sibiu – Pildner Carol, pe baza dispozi]iei nr. Pres. III.J.119
din 15 mai 1919 a pre}edintelui tribunalului din Sibiu, s-a prezentat în cl@direa judec@-
toriei de ocol din Nocrich, în data de 19 mai 1919 (adic@ ast@zi) }i i-a adus la cuno}tin]@
conduc@torului judec@toriei de ocol, judec@torului de ocol Jankó András, motivul venirii
sale. Dup@ aceea, judec@torul de ocol trimis din Sibiu a luat jur@mântul de fidelitate
al personalului din judec@toria de ocol, jur@mânt prescris de dispozi]ia Consiliului
Dirigent Român nr. 121/1919 just. Despre prestarea jur@mântului de fidelitate a fost
întocmit un proces-verbal separat.
În continuare, judec@torul de ocol trimis din Sibiu, i-a solicitat judec@torului de
ocol Jankó András s@ predea imediat conducerea judec@toriei de ocol. Jankó András
a protestat împotriva acestei solicit@ri, argumentând c@ el a fost numit în func]ie de
c@tre guvernul maghiar }i nu a primit dispozi]ii în privin]a pred@rii conducerii judec@-
toriei de ocol. El a mai ar@tat c@ în conformitate cu articolul I al armisti]iului încheiat
cu Puterile Aliate, administra]ia civil@ r@mâne în subordinea guvernului maghiar, iar
conform articolului XVII, Alia]ii nu se pot amesteca în administra]ia intern@ a statului
maghiar.
{i dup@ aceast@ declara]ie, în conformitate cu instruc]iunile primite, judec@torul de
ocol trimis din Sibiu a reînnoit solicitarea de predare a judec@toriei de ocol, totodat@,
comunicând faptul c@, în caz contrar, se va vedea nevoit s@ ia în considerare utilizarea
for]ei. Judec@torul de ocol Jankó András - conduc@torul judec@toriei de ocol – declar@
c@ este dispus s@ predea conducerea institu]iei }i cl@direa cu toate inventarele, ca urmare
a situa]iei de for]@ rezultat@ în urma declara]iei trimisului din Sibiu. El a predat imediat
cheile seifului în care se g@seau, conform registrului de încas@ri ale amenzilor, suma
de 50 de coroane }i, conform registrului de depuneri, rubrica 20-1918/1919, suma de
41 coroane }i 89 filleri. Aceast@ ultim@ sum@ fiind în leg@tur@ cu mo}tenirea lui Galaftián
Ignát. Alte obiecte de valoare nu s-au g@sit în seif.
Ulterior s-au predat/preluat – registrele judec@tore}ti, înzestrarea judec@toriei }i
biblioteca, aceasta din urm@ nu s-a preluat separat, dup@ inventar, ci a}a cum au fost
g@site în birouri. De asemenea, a fost preluat@ arhiva, în maniera descris@ anterior.
Conform declara]iei judec@torului de ocol Jankó András, nu s-au constatat lipsuri
în ceea ce prive}te obiectele }i documentele enumerate anterior, nu s-a putut dovedi
acest lucru acum, deoarece preluarea separat@ a fiec@rui obiect }i document ar fi
necesitat s@pt@mâni dac@ nu luni. S-au preluat, de asemenea, chestiunile judiciare
civile, comerciale }i penale, ca }i chestiunile extrajudiciare aflate pe masa de lucru a
242
judec@torului de ocol Jankó András, al c@ror num@r va fi inclus în raportul pre}e-

dintelui. S-au preluat numerele 1, 3-28 ale „Gazetei Oficiale”, nr. 2 lipse}te, s-au
preluat nr. 1 }i 2 ale „Revistei de Drept” }i, în sfâr}it, portretele Majest@]ilor regelui
Ferdinand I }i reginei Maria.
Conform declara]iei condicaruluui funciar, nu exist@ lipsuri în ceea ce prive}te
arhiva c@r]ilor funciare }i a registrelor funciare.
Cu acestea, predarea/primirea s-a încheiat în jurul orei 16 }i judec@torul de ocol
Jankó András a p@r@sit cl@direa. La solicitarea sa i s-a dat un exemplar al acestui
proces-verbal, un al doilea exemplar se va p@stra în arhiva judec@toriei de ocol, iar
exemplarul al treilea se înainteaz@ pre}edintelui tribunalului din Sibiu.
Dup@ aceea s-a citit, aprobat }i semnat prezentul proces verbal.
s.s. Jankó András, conduc@torul judec@toriei de ocol din Nocrich – pentru predare;
s.s. Pildner Carol, judec@tor de ocol din Sibiu – pentru primire; s.s. Izsáky Mihály – grefier.
124.
Prezidentul tribunalului Sibiu
Nr. 1919. Prez.III.J.123.
C@tre
Domnul }ef de Resort al Justi]iei Sibiu
Judec@toria de ocol Nocrich, înc@ nefiind preluat@ prin Justi]ia român@, pentru
a efeptui preluarea, în 15 a l.c. în sensul ordinului verbal al Domniei-Voastre, l-am
esmis pe magistratul de la tribunalul Sibiu, Carol Pildner, }i–am concrezut în mod
provizoriu }i cu conducerea acelei judec@torii.
Satisf@când mandatului în 19 l.c. mi-a prezentat procesul-verbal aici ./. aclus,
despre ce V@ rog respectuos a lua act.
Sibiu, la 22 mai 1919, s.s. I. Muntean, prezident.
Dosar 2.
125.
No.1919.Prez.III.J.120.
Domnnului
Pre}edinte al Cur]ii de Apel, Cluj
Raportez c@ Jankó András, }ef-judec@tor la judec@toria de ocol Nocrich a denegat

depunerea jur@mântului de fidelitate, }i la propunerea verbal@ a dl.lui secretar general
al Resortului de Justi]ie am designat }i esmis pe judec@torul de la judec@toria de ocol
Sibiu, dl. Carol Pildner pentru preluarea judec@toriei Nocrich care în ziua de 19 mai
va }i pleca la locul destinat.
Sibiu, la 16 mai 1919. s.s. Muntean, prezident.
Dosar 2.
243
GHEORGHE IANCU
JUDEC~TORIA DE OCOL MOCIU
126.
Nr.VIII.B.35-1919.Prez.
Proces-verbal
Întocmit la Mociu, în data de 26 mai 1919, în chestiunea pred@rii conducerii

Au fost prezen]i subsemna]ii;
Ast@zi s-a prezentat dr. Mure}an Emil care i-a comunicat conduc@torului judec@-
toriei de ocol, dr. Szász Albert, c@ a fost numit de c@tre Consiliul Dirigent Român din
Sibiu în calitate de conduc@tor al judec@toriei de ocol }i i-a solicitat judec@torului de
ocol Szász Albert s@-i predea conducerea judec@toriei de ocol.
Conduc@torul judec@toriei de ocol, dr. Szász Albert, arat@ c@ el nu a primit dispo-
zi]ii privind predarea conducerii intitu]iei }i, prin urmare, nu este dispus s@ predea
conducerea judec@toriei de ocol.
La solicitarea dr. Mure}an Emil, în c@direa judec@toriei de ocol s-a prezentat prim-
pretorul, dr. Dan Liviu, care, cu folosirea simbolic@ a for]ei, l-a obligat pe dr. Szász
Albert s@ predea conducerea judec@toriei de ocol dr.-ului Mure}an Emil.
Dr. Szász Albert a comunicat faptul c@ este dispus s@ predea conducerea judec@toriei
de ocol, ceea ce s-a }i întâmplat.
Procesul verbal a fost citit }i semnat cu men]iunea c@ este redactat în 3 exemplare.
s.s. dr. Szász Albert – conduc@torul judec@toriei de ocol / pentru predare; s.s. dr.
Mure}an Emil / pentru primire; s.s. dr. Liviu Dan – primpretor; s.s. Mayer Lajos –
grefier; s.s. Lukács Gyula – martor.
Dosar 2.
127.
{eful judec@toriei de ocol Mociu
Proces-verbal
Luat în Mociu, la 26 mai 1919, în cancelaria }efului judec@toriei de ocol Mociu,

fiind prezen]i subscri}ii:
Obiectul: Denegarea jur@mântului oficios din partea Dlui dr. Albert Szász, judec@tor
în Mociu, la judec@toria de ocol.
„Eu, dr. Szász Albert, judec@tor de ocol, declar c@ nu sunt dispus s@ depun jur@mântul
de fidelitate”. s.s. dr. Szász Albert judec@tor de ocol.
Dup@ acestea, procesul verbal s-a încheiat }i isc@lit. s.s. dr. Emil Mure}anu }eful
jud. de ocol.
Dosar 2.
244
128. Proces-verbal

fiind de fa]@ subscri}ii:
Obiectul: Denegarea depunerii jur@mântului din partea dlui Dr. Vilmos Halász,
judec@tor în Mociu, la judec@toria de ocol.
„Deoarece Conferin]a de Pace nu a luat înc@ o decizie, momentan nu sunt dispus
s@ depun jur@mântul de fidelitate”. s.s. dr. Halász Vilmos.
Dup@ ce procesul-verbal s-a încheiat }i isc@lit. s.s. dr. Emil Mure}anu, }eful
judec@toriei.
Dosar 2.
129. Proces-verbal

Obiectul: Denegarea depunerii jur@mântului oficios din partea Dlui Andrei Kovacsik,
conduc@tor al c@r]ilor funduare Mociu.
„Eu, Kovacsik András declar c@ nu sunt dispus s@ depun jur@mântul de fidelitate”.
s.s. Kovacsik András, conduc@tor al c@r]ilor funduare.
Dup@ acestea, procesul-verbal s-a încheiat }i isc@lit. s.s. dr. Emil Mure}anu, }eful
judec@toriei.
Dosar 2.
130. Proces-verbal

Obiectul: Denegarea depunerii jur@mântului din partea Dlui Ákos Sárdy, încredin]at
de procuratur@ în Mociu.
„Eu Sardy Ákos, încredin]at de procuratur@, declar c@ nu sunt dispus s@ depun
jur@mântul de fidelitate”. s.s. Sárdy Ákos.
Dup@ acestea, procesul-verbal s-a încheiat }i isc@lit. s.s. dr. Emil Mure}anu, }eful
Dosar 2.
131.
{eful Judec@toriei de ocol Mociu
Nr.I.A.66-1919.Pres.
Domnule Pre}edinte,
245
GHEORGHE IANCU
Conform ordina]iunei primite din partea DVoastr@, sub A., al@turat, am onoare a
su}terne procesul-verbal luat din incidentul prelu@rii conducerii judec@toriei de ocol Mociu.
Sub B., al@tur procesele-verbale ce s-au luat cu to]i cei interesa]i, în urma som@rii
mele de a depune jur@mântul oficios.
Sub C., al@tur conspectul acelor ofician]i actuali de la judec@toria de ocol de aici,
care au f@cut declara]ie solemn@.
Preluarea dup@ inventar înc@ n-am f@cut-o.
Lipsesc câteva obiecte }i c@r]i, despre care antecesorul meu dr. Albert Szász a predat
la protocol, c@ parte s-au strictat în urma folosirii îndelungate, parte, probabil, c@ sunt închise
în dulapul judec@torului de ocol, Dr. Coloman Tóth, care de prezent nu se afl@ aici. Cere
ca aceste obiecte s@ se }tearg@ din inventar, dup@ ce }i dealtcum sunt de pu]in@ valoare.
Procesul-verbal l-am acludat la actele judec@toriei de ocol.
Observ c@ Iuliu Lukács, cu 31 dec. 1918, a fost înaintat de oficiant }i, ca atare,
denumirea lui vine sub revisiune.
Din parte-mi îl cunosc o putere de munc@ bun@ }i înaintarea lui s-ar fi f@cut în
mod natural.
Mociu, la 29 mai 1919. s.s. dr. Emil Mure}an, }eful jud. de ocol.
Dosar 2.
132.
{eful judec@toriei de ocol Mociu
Nr.I.A. 66-1919.Pre}.
Conspectul
Acelor ofician]i actuali de la judec@toria de ocol Mociu, care au f@cut declara]ie

solemn@ }i au depus în scris:
1. Iuliu Lukács, oficiant
2. Ludovic Mayer, cancelist
3. Ignatie Rosenberg, diurnist
4. Alexandru Rus, plutonier peste întemni]a]i
5. Iosif Pálfy, servitor
6. Mihail Simon, servitor.
Mociu, la 29 mai 1919, s.s. dr. Emil Mure}an, }eful judec@toriei de ocol.
Dosar 2.
JUDEC~TORIA DE OCOL VIN[UL DE SUS
133.
Proces-verbal
Întocmit la Vin]ul de Sus, în data de 28 iunie 1919, ora 15, în chestiunea pred@rii/
prelu@rii conducerii judec@toriei de ocol din Vin]ul de Sus.
În fa]a conduc@torului judec@toriei de ocol, Szöllõsy Miklós se prezint@ judec@torul
de la tribunalul din Sibiu, dr. Ban Maximilian, care prezint@ ordonan]a nr. 563/1919
246
emis@ de c@tre resortul justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu,
potrivit c@reia a fost îns@rcinat cu preluarea conducerii judec@toriei de ocol din Vin]ul
de Sus }i solicit@ s@ i se predea conducerea judec@toriei de ocol.
Conduc@torul judec@toriei de ocol, Szöllõsy Miklós declar@ c@ nu pred@ conducerea
institu]iei deoarece Conferin]a de pace înc@ nu a decis apartenen]a Transilvaniei.
În prezen]a primpretorului pl@}ii Vin]ul de Sus, Migia Tr@ian, a comandantului
de jandarmi V@car Vasiliu, a comandantului plutonului de jandarmi Mircea Ioan,
judec@torul dr. Ban Maximilian declar@ c@ în condi]iile în care judec@torul de ocol
Szöllõsy Miklós va refuza s@ predea conducerea judec@toriei de ocol, se va vedea
nevoit s@ apeleze la folosirea for]ei }i va prelua conducerea judec@toriei de ocol în
lipsa sa.
În consecin]a acestei declara]ii, conduc@torul judec@toriei de ocol, Szöllõsy Miklós
declar@ c@ cedeaz@ în fa]a for]ei }i c@ pred@ conducerea judec@toriei de ocol.
Cu aceasta, procesul-verbal a fost încheiat cu men]iunea c@, în ceea ce prive}te
inventarul, se va întocmi un proces verbal separat }i c@ procedura de inventariere a
demarat ast@zi }i va continua în zilele urm@toare.
s.s. dr. Ban Maximilian, pentru primire; s.s. Szöllõsy Mikós, pentru predare;
Tr@ian Migia, primpretor; s.s. Bíró Sándor, grefier.
134.
Nr.1919.Pres.IV.A.29.
Proces-verbal
Întocmit la Vin]ul de Sus, în data de 28 iunie 1919, în chestiunea depunerii

jur@mântului de credin]@, prev@zut de ordonan]a nr. 121/1919 just. a }efului resortului
justi]iei – de c@tre judec@torii de ocol din Vin]ul de Sus.
Sunt prezen]i:
Judec@torul de ocol Szöllõsy Miklós, conduc@torul judec@toriei de ocol din Vin]u
de Sus }i judec@torul de ocol Hammer Jenõ, respectiv judec@torul dr. Ban Maximilian
de la tribunalul din Sibiu }i grefierul Bíró János.
Judec@torul dr. Ban Maximilian le comunic@ sus-numi]ilor judec@tori de ocol c@ a
preluat conducerea judec@toriei de ocol în virtutea ordonan]ei nr. 563/1919 pres. just.
a Consiliului Dirigent Român din Sibiu }i cere domnilor judec@tori de ocol Szöllõsy Miklós
}i Hammer Jenõ s@-}i exprime punctul de vedere în privin]a depunerii/nedepunerii
jur@mântului de credin]@ prev@zut de c@tre ordonan]a nr. 121/1919 just. Totodat@, le
atrage aten]ia asupra drepturilor de care beneficiaz@ în cazul depunerii jur@mântului ca
}i asupra consecin]elor care rezult@ în urma refuzului de a depune jur@mântul.
În urma acestei solicit@ri, conduc@torul judec@toriei de ocol din Vin]ul de Sus,
Szöllõsy Miklós, declar@ c@ nu este dispus s@ presteze jur@mântul solicitat.
Judec@torul de ocol Hammer Jenõ declar@, de asemenea, c@ refuz@ s@ depun@
jur@mântul de credin]@.
Procesul verbal a fost citit, aprobat }i semnat.
247
GHEORGHE IANCU
s.s. dr. Ban Maximilian, judec@tor; s.s. Bíró Sándor, grefier; s.s. Szöllõsy Miklós;
s.s. Hammer Jenõ.
135.
Nr.1919.Pres.IV.A.29.
Proces-verbal
Întocmit la Vin]ul de Sus, în data de 28 iunie 1919, în chestiunea depunerii

jur@mântului de credin]@, stipulat de ordonan]a nr. 121/1919 just. a }efului resortului
justi]iei – de c@tre administratorii, aprozii }i gardianul din cadrul judec@toriei de ocol
din Vin]ul de Sus.
Sunt prezen]i:
Harmath János, condicar funciar, Jankó András, copist, Takács Ferencz, admi-
nistrator, Bíró János, diurnist de carte funciar@, Szilágyi Andor, aprod, Dulló József,
gardian.
Judec@torul de ocol dr. Ban Maximilian le comunic@ sus-numi]ilor c@, în virtutea
dispozi]iior ordonan]ei nr. 563/1919 pres. just. a }efului resortului justi]iei din cadrul
Consiliului Dirigent Român din Sibiu a preluat conducerea judec@toriei de ocol din
Vin]ul de Sus }i le solicit@ lui Harmath János, Jankó András, Takács Ferencz, Biró
János, Szilágyi Andor }i Dulló József s@ declare dac@ sunt dispu}i s@ depun@ jur@mântul
prescris de ordonan]a nr. 121/1919 al c@rei text a fost citit în fa]a lor.
Totodat@, le-a atras aten]ia în ceea ce prive}te consecin]ele care rezult@ în urma
depunerii/nedepunerii jur@mântului.
Ca urmare a acestei solicit@ri, condicarul funciar Harmath János, copistul Jankó András,
administratorul Takács Ferencz, diurnistul de condic@ funciar@ Bíró János, aprodul Szilágyi
Andor }i gardianul Dulló József declar@ c@ sunt dispu}i s@ depun@ jur@mântul.
Dup@ aceea, condicarul funciar Harmath János, Jankó András, Takács Ferencz, Bíró
János, Szilágyi Andor }i Dulló József au depus urm@torul jur@mânt în fa]a judec@torului
dr. Ban Maximilian, temporar conduc@tor al judec@toriei de ocol din Vin]ul de Sus:
„Eu … jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i
Statului Român, de a respecta legile ]@rii }i decretele, ordonan]ele Consiliului Dirigent
}i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi sunt încredin]ate
}i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.
Dup@ aceasta, procesul verbal a fost citit }i aprobat
s.s. dr. Ban Maximilian, conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Biró János grefier;
s.s. Harmath János, condicar funciar; s.s. Jankó András, copist; s.s. Takács Ferencz,
administrator; s.s. Bíró János, diurnist de carte funciar@; ss. Szilágyi Sándor, aprod;
s.s. Dulló József, gardian.
136.
1919.Pres.XV.H.2.
248
Proces-verbal
Încheiat la Vin]ul de Sus, în data de 1 iulie 1919, ora 10, în prezen]a conducerii
judec@toriei de ocol, privind prestarea jur@mântului de fidelitate de c@tre avoca]ii care
activeaz@ pe teritoriul aflat sub jurisdic]ia judec@toriei de ocol din Vin]ul de Sus,
jur@mânt prescris de dispozi]ia nr. 121/1919 a }efului resortului justi]iei din cadrul
Consiliului Dirigent Român.
Sunt prezen]i:
Din partea judec@toriei de ocol dr. Bán Mikes - judec@tor, Biró János – condicar
funciar, dr. Veress Zoltán – avocat.
Conduc@torul temporar al judec@toriei de ocol, dr. Bán Mikes, constat@ c@ solici-
tarea privind depunerea jur@mântului de fidelitate a fost adus@ la cuno}tin]a
avoca]ilor practican]i pe teritoriul aflat sub jurisdic]ia judec@toriei de ocol, respectiv,
la cuno}tin]a avoca]ilor dr. Veress Zoltán }i dr. Veress Sándor (Kövendi). De
asemenea, constat@ c@ doar avocatul dr. Veress Zoltán s-a prezentat, în timp ce
avocatul dr. Veress Sándor }i-a motivat absen]a prin îmboln@virea sa, urmând ca s@
trimit@ ulterior o adeverin]@ în acest sens, întrucât momentan nu exist@ doctor în
Vin]ul de Sus.
În continuare, judec@torul de ocol îi comunic@ avocatului dr. Veress Zoltán textul
jur@mântului ca }i consecin]ele ce ar rezulta în urma refuzului prest@rii jur@mântului }i solicit@
numitului avocat s@ declare dac@ este dispus s@ depun@ jur@mântul prescris sau nu.
Avocatul practicant dr. Veress Zoltán declar@ c@ este dispus s@ presteze jur@mântul
de fidelitate prescris de dispozi]ia nr. 121/1919 a resortului justi]iei din cadrul Consiliului
Dirigent Român.
Dup@ aceea, avocatul dr. Veress Zoltán a depus urm@torul jur@mânt, în fa]a
conduc@torului judec@toriei de ocol din Vin]ul de Sus:
Român, de a respecta legile ]@rii }i decretele, ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de
a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi sunt încredin]ate }i
a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.
Dup@ depunerea jur@mântului s-a citit }i aprobat prezentul proces verbal, cu
men]iunea c@ în privin]a avocatului dr. Veress Sándor se ofer@ o perioad@ de 15 zile
în vederea prezent@rii adeverin]ei medicale, iar dup@ trecerea acestei perioade se vor
lua noi m@suri referitoare la avocatul dr. Veress Sándor, în timp ce avocatului Veress
Zoltán i s-a eliberat adeverin]a privind depunerea jur@mântului.
s.s. dr. Ban Maximilian –judec@tor, conduc@torul temporar al judec@toriei de ocol;
s.s. Bíró János, condicar funciar; s.s. dr. Kövendi Veress Zoltán, avocat.
Dosar 2.
137.
Domnule Ministru,
249
GHEORGHE IANCU
Conform raportului meu verbal de azi, referitor la preluarea judec@toriei de ocol

din Vin]ul de Sus, am onoare a V@ raporta c@ circula]ia sus-numitei judec@torii, e a}a
de mic@, încât f@r@ mari greut@]i s-ar putea sista. Dar }i timpul cât func]ioneaz@,
agendele judec@tore}ti ar putea fi împlinite de un judec@tor din Uioara, care e în
apropiere de 5 km. }i care la dou@ s@pt@mâni odat@ ar putea rezolva pertract@rie }i
agendele de la cartea funduar@, care ar fi referate de un conduc@tor iste].
Totodat@, am onoare a aclude conspectul func]ionarilor care au depus jur@mântul
}i care de prezent sunt în func]iune, afar@ de Ioan Harmath, care de prezent e bolnav,
precum }i conspectul despre competin]ele neridicate ale func]ionarilor.
Cu distins@ stim@: s.s. dr. Ban Maximilian, judec@tor }ef provizoriu la judec@toria
de ocol Vin]ul de Sus.
Dosar 2.
JUDEC~TORIA DE OCOL HIDA
138.
Proces-verbal
Întocmit la Hida, în data de 16 august 1919, în chestiunea prelu@rii judec@toriei

de ocol }i a închisorii aflate lâng@ cl@direa judec@toriei de ocol.
Sunt prezen]i:
Din partea administra]iei: dr. T@ma} Simion – prefect; din partea tribunalului:
dr. Nestor Lauren]iu – pre}edinte; Hatházi Béla – director de birou.
Din partea judec@toriei de ocol: Bereczky Jenõ, judec@tor de ocol, Szilágyi Zoltán,
grefier.
Comisia sus-numit@ s-a prezentat în cl@direa judec@toriei de ocol aflat@ pe strada
Drági, cl@dire ce apar]ine Trezoreriei, }i acolo i-a întâlnit pe func]ionarii afla]i în serviciu.
Judec@torul de ocol Bereczky Jenõ, condicarul funciar Klincsitt Gergely, cance-
laristul Szilágyi Zoltán, copistul Horváth Mór, aprodul Szász József, aprodul Gombás
Károly, gardianul Orbán Lajos }i d-na Paska Zoltán – copist@ diurnist@.
Pre}edintele tribunalului solicit@ conduc@torului judec@toriei de ocol s@ predea
conducerea institu]iei. Conduc@torul judec@toriei de ocol declar@ c@ este dispus s@
efectueze predarea institu]iei.
În privin]a pred@rii conducerii judec@toriei de ocol }i a inventarului acesteia a fost
întocmit un proces-verbal separat sub nr. A./.
Pre}edintele tribunalului solicit@ – în continuare – judec@torilor de ocol }i func]ionarilor
prezen]i depunerea jur@mântului de fidelitate, respectiv, a declara]iei solemne.
Judec@torul de ocol Bereczky Jenõ, condicarul funciar Klincsitt Gergely, copistul
Horváth Mór, Szász József, Gombás Károly }i Orbán Lajos declar@ c@ nu depun nici
jur@mântul }i nici declara]ia solicitate.
D-na Paska Zoltán – copist@ diurnist@ - se afl@ temporar în pat, fiind bolnav@ }i din
acest motiv nu a fost prezent@. Cancelaristul Szilágyi Zoltán declar@ c@ este dispus s@
fac@ declara]ia solemn@ solicitat@, ceea ce se }i întâmpl@, despre aceasta se anexeaz@
separat, procesul-verbal sub nr. E./.
250
Pân@ în momentul în care noul conduc@tor al judec@toriei de ocol î}i va prelua

func]ia, pre}edintele tribunalului îl îns@rcineaz@ pe cancelaristul Szilágyi Zoltán cu
supravegherea }i p@strarea cl@dirii judec@toriei de ocol, a arhivei }i a bibliotecii }i în
acest scop pre}edintele tribunalului dispune, de asemenea, ca aprodul Szász József
}i gardianul Orbán Lajos s@ îl ajute pe Szilágyi Zoltán.
Totodat@ el mai dispune ca în privin]a chestiunilor oficiale care vor ap@rea, Szász
Zoltán s@ se adreseze preturii din Hida de unde va primi instruc]iuni.
Cu aceasta, procesul-verbal a fost încheiat }i întocmit în 3 exemplare }i semnat.
s.s. dr. S. T@ma} – prefect; s.s. dr. Lauren]iu Nestor, pre}edintele tribunalului; s.s.
Hatházi Béla, director de birou; s.s. Bereczky Jenõ, judec@tor de ocol; s.s. Klincsitt
Gergely, condicar funciar; s.s. Szilágyi Zoltan, cancelarist; s.s. Horváth Mór, copist;
s.s. Gombás Károly, aprod; s.s. Orbán Lajos, gardian.
139.
De la Prezidentul Tribunalului Cluj
Nr.XIX.M.5-1919.Prez.
D-Sale Dlui Prezident la Curtea de Apel din Cluj

Domnule Prezident,
Am onoarea V@ raporta c@ în sfâr}it mi-a succes s@ ob]in din bun@voin]a D-lui

prefect al jude]ului Cojocna un automobil }i în societatea D-sale ie}ind la fa]a locului
am preluat în ziua de 16 august a.c. judec@toria de ocol din Hida. Procesul-verbal
luat cu aceast@ ocazie, Vi-l su}tern aci al@turat sub ./. cum }i anexele sub A/1, A/2,
A/3 }i A/4, pentru a fi înaintate Resortului.
Preluarea aceasta s-a f@cut de fapt în ora suprem@, de vreme ce m-am convins c@
domnii de acolo, de luni de zile nu mai lucrau nimic, pertract@ri nu s-au mai ]inut din
ianuarie a.c. }i ac]iunile }i peti]iile intrate erau aruncate într-o gr@mad@, f@r@ ca m@car
s@ fie improtocolate. Într-o parte a zidirei judec@toriei de ocol, s-a fost incvartirat judec@-
torul de ocol Bereczky, cu întreaga sa familie }i neamurile refugiate din alte locuri a
familiei sale, astfel c@ edificiul judec@toriei seam@n@ mai mult a hotel decât la un local
oficios. Am sosit la 12.ê a.m. la Hida }i în birouri am g@sit paturi desf@cute }i sofele
a}ternute ca paturi, a}a cum le l@sase cei care au dormit în ele }i se vedea c@ nu erau
p@r@site decât cu foarte pu]in înaintea sosirii noastre. Astfel, judec@torul nu m-a putut
primi în biroul s@u oficios, fiindc@ nici nu mai avea atare birou, ocupat fiind }i acela
de familie }i oaspe]i, odaia celui de al doilea judec@tor înc@ era deranjat@, a}a c@ am
putut intra numai în biroul c@r]ilor funduare, unde am redactat procesul-verbal }i am
f@cut preluarea.
Cum reiese din procesul verbal al@turat, un singur func]ionar a depus jur@mântul
oficios, respective, declara]ia solemn@, constatând astfel c@, de}i înainte cu câteva
s@pt@mâni întreg personalul declarase c@ r@mâne în serviciu, cu ocazia prelu@rii, to]i
251
GHEORGHE IANCU
ceilal]i func]ionari s-au solidarizat în a p@r@si serviciul }i a denega depunerea jur@-

mântului oficios, ori m@car a declara]iei solemne.
Aceast@ împrejurare am explicat-o prin faptul c@ judec@torul Bereczky fusese cu
câteva zile mai înainte în Cluj, unde înc@ mai func]ioneaz@, din neîn]eleasa }i admirabila
indulgen]@ a autorit@]ilor române, a}a-zisa „Maffia” func]ionarilor dezerta]i }i aici a
primit noi for]e }i resurse de rezisten]@.
Preluând judec@toria, am încredin]at zidirea }i arhiva judec@toriei singurului
func]ionar r@mas, dl Zoltán Szilágyi, recercând pe dl primpretor al plasei Hida, dl dr.
Cristea, s@ binevoiasc@ a-l sprijini }i totodat@ a eser]a supravegherea de lips@ pân@
la sosirea unui judec@tor-}ef la Hida, }i pân@ atunci r@mânând s@-mi raporteze
telefonic asupra evacu@rii imediate a localit@]ilor judec@toriei din partea func]ionarilor
care au p@r@sit serviciul.
Totodat@, considerând c@ atât dispozi]iile noii legi electorale cât }i a celei agrare,
în cel mai scurt timp vor fi solicitate, activitatea deplin@ a tuturor judec@torilor de ocol,
}i astfel }i a aceleia din Hida, }i cunoscând lipsa extrem@ de magistra]i, de care suferim
}i c@ mai cu seam@ la Hida, cu greu se vor g@si amatori, l-am rugat }i, dup@ lungi }i
grele capacit@ri, mi-a }i succes, s@-l determinez pe dl Vasile Nossa, avocat în Hida,
c@ la caz c@ nu vom putea trimite alt judec@tor acolo, s@ aduc@ D-sa acest serviciu
justi]iei române }i s@ primeasc@ a fi }ef-judec@torul aceleia, barem pe un interval de
3-4 luni, luându-i cu o cale }i jur@mântul oficios pentru a-l scuti s@ mai fac@ calea la
Cluj în acest scop.
Procesul-verbal asupra depunerii jur@mântului din partea D-lui dr. Nossa îl aclud
aci sub B, iar al d-lui Szilágyi sub C., cum }i lista de conduit@ a acestui din urm@ sub
D., cu rugarea s@ binevoi]i a le înainta Resortului.
Dl dr. Nossa e avocat de 7 ani, serviciul militar în r@zboi n-a f@cut, fiind foarte
miop, iar informa]iunile primite de la dl prefect al jude]ului, dr. Simion T@ma} /care
înc@ a fost mai înainte avocat în Hida/ sunt acelea mai bune, astfel c@-l propun cu
cea mai bun@ convingere pentru a fi numit }ef-judec@tor la Hida.
Pe custodele penitenciarului, Orbán, }i pe servitorul de birou, Szász, i-am îndrumat
c@ de}i n-au depus jur@mânt, ca s@ r@mân@ }i pe mai departe în serviciu, pân@ vor fi
înlocui]i cu al]ii.
Cluj, la 19 august 1919.
Cu 9 anexe, sub ./. apoi A, A/1, A/2, A/3, A/4, B, C }i D.
s.s. dr Lauren]iu Nestor, prezidentul tribunalului.
Dosar 2.
140.
Stimate domnule conduc@tor al judec@toriei de ocol
De}i este departe de mine gândul de a sfida m@surile luate de c@tre Consiliul
Dirigent Român din Sibiu care de]ine momentan – în mod real – puterea }i de}i nu
doresc s@ protestez împotriva pre}edintelui tribunalului din Cluj, numit de c@tre
252
Consiliul Dirigent Român din Sibiu, de altfel o persoan@ care se bucur@ de o stim@
}i un respect deosebit din partea mea, totu}i, m@ v@d nevoit s@ declar, cu regrete
sincere, c@ ascultând de vocea con}tiin]ei mele care îmi interzice acest lucru, nu pot
depune jur@mântul de credin]@ sau declara]ia solemn@ – pretinse de la mine, dar pe
care eu le consider ca fiind gesturi timpurii – care con]in jur@mântul de fidelitate fa]@
de statul român.
În calitate de func]ionar public al statului maghiar, care am depus jur@mânt de
credin]@ statului maghiar, nu m@ pot ast@zi înc@ considera ca absolvit de inciden]a
acestui jur@mânt, deoarece conferin]a de pace nu a decis înc@ în ceea ce prive}te noile
frontiere ale statului maghiar }i a apartenen]ei viitoare a Transilvaniei (cel pu]in nu
a fost publicat înc@ nimic în acest sens).
Probabil c@ decizia final@ a conferin]ei de pace va fi cunoscut@ în viitorul apropiat
}i dac@ aceast@ decizie va trece Transilvania sub suveranitatea României, atunci
aceast@ decizie m@ va elibera }i pe mine de prevederile jur@mântului de credin]@ fa]@
de statul maghiar }i în acele condi]ii voi fi dispus s@ jur fidelitate statului român, cu
atât mai mult cu cât }i eu sunt n@scut aici, am locuit întotdeauna aici, iar rela]iile
familiale }i de rudenie m@ leag@ de aceste locuri.
Dac@, stimate domnule conduc@tor al judec@toriei de ocol, ve]i renun]a momen-
tan la solicitarea de a depune jur@mântul de fidelitate sau declara]ia solemn@,
respectiv, ve]i l@sa în suspensie aceast@ chestiune pân@ la decizia final@ a conferin]ei
de pace, sunt dispus s@-mi continui activitatea în cadrul judec@toriei de ocol, ca }i
pân@ acum, cu cea mai mare h@rnicie, corectitudine }i con}tiinciozitate – chiar }i în
condi]iile în care retribu]ia mea va fie re]inut@ de stat pân@ la depunerea jur@mântului
de fidelitate. În caz contrar, m@ voi supune deciziei domnului conduc@tor al jude-
c@toriei de ocol – pe care mi–o va comunica în scris – }i, fie aceast@ deciziune oricât
de nefavorabil@ pentru mine, o voi respecta. Totu}i, nu voi renun]a la drepturile care
mi se vor da prin decizia respectiv@.
1919, 15 septembrie. Cu stim@ deosebit@, s.s. Csányi Árpád, judec@tor de ocol.
JUDEC~TORIA DE OCOL TEACA
141.
De la }eful Judec@toriei de ocol în Teaca
Conspectul
Judec@torilor }i func]ionarilor la judec@toria de ocol în Teaca, care au depus

jur@mântul oficios.
1. Indrei Müller, judec@tor, 2. Iosif Kiss, notar, 3. Emil Ászmán, conduc@tor de
carte funduar@, 4. Johann Wagner, prim-oficial, 5. Mih@il@ Barthmes, cancelist, 6.
253
GHEORGHE IANCU
Alexandru Orbok, suboficial, 7. Mih@il@ Czaig, manipulant , 8. Mih@il@ Thumes,

manipulant, 9. George Gergely, vigil de temni]@, 10. {tefan Szabó, servitor interimal.
Teaca, la 17 sept. 1919. s.s. Mihail Kasper, }ef-judec@tor.
142.
1919.El.XIII.J.17.
Proces-verbal
Luat în Teaca, la 17 sept. 1919, în cancelaria }efului judec@toriei de ocol Teaca,

fiind prezen]i subscri}ii. Obiectul: depunerea jur@mântului din partea lui Indrei Müller,
judec@tor la judec@toria de ocol Teaca.
Dl Indrei Müller depune jur@mântul oficios dup@ textul urm@tor:
„Eu Indrei Müller jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui
Ferdinand I }i Statului Român, de a respecta legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele
Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile
ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@ m@ ajute Dumnezeu.” s.s.
Indrei Müller.
Dup@ aceasta procesul-verbal s-a încheiat }i isc@lit. s.s. Indrei Müller; s.s. Mihail
Kasper, }eful judec@toriei; s.s. Johann Wagner, notar.
Dosar 2.
143.
1919.El.XIII.K.2.
Proces-verbal

fiind prezen]i subscri}ii. Obiectul: depunerea jur@mântului din partea lui Iosif Kiss
notar la judec@toria de ocol Teaca.
Dl Iosif Kiss depune jur@mântul oficios dup@ textul urm@tor:
„Eu Iosif Kiss jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui
ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@ m@ ajute Dumnezeu.”
s.s. Iosif Kiss.
Dup@ aceasta procesul-verbal s-a încheiat }i isc@lit. s.s. Kiss József; s.s. Mihail
Kasper, }efjude; s.s. Johann Wagner, notar.
Dosar 2.
144.
254

1919.El.XIII.P.5.
Proces-verbal

fiind prezen]i subscri}ii. Obiectul: depunerea jur@mântului din partea lui Alexandru
Orbok suboficial la judec@toria de ocol Teaca.
Dl Alexandru Orbok depune jur@mântul oficios dup@ textul urm@tor:
„Eu Orbok Sándor jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui
Orbok Sándor.
Dup@ aceasta procesul verbal s-a încheiat }i isc@lit. s.s. Mihail Kasper, }eful
judec@toriei; s.s. Johann Wagner, notar.
Dosar 2.
145.
1919.El.XIII.Sz.7.
Proces-verbal

fiind prezen]i subscri}ii. Obiectul: depunerea jur@mântului din partea lui Mih@il@ Czaig
manipulant la judec@toria de ocol Teaca.
Dl Mih@il@ Czaig depune jur@mântul oficios dup@ textul urm@tor:
„Eu Czaig Mihály jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand
I }i Statului Român, de a respecta legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent
}i a p@stra secretul oficios. A}a s@ m@ ajute Dumnezeu.” s.s. Czaig Mihály.
Dup@ aceasta procesul verbal s-a încheiat }i isc@lit. s.s. Mihail Kasper, }eful judec@-
toriei; s.s. Johann Wagner, notar.
Dosar 2.
146.
1919.El.XIII.T.8.
Proces-verbal

fiind prezen]i subscri}ii. Obiectul: depunerea jur@mântului din partea lui Mih@il@
Thumes manipulant la judec@toria de ocol Teaca.
Dl Mih@il@ Thumes depune jur@mântul oficios dup@ textul urm@tor:
255
GHEORGHE IANCU
„Eu Thumes Mihály jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui

Thumes Mihály.
Dup@ aceasta procesul verbal s-a încheiat }i isc@lit. s.s. Mihail Kasper, }eful judec@-
Dosar 2.
147.
1919.El.XIII.L.3.
Proces-verbal

fiind prezen]i subscri}ii. Obiectul: depunerea jur@mântului oficios din partea lui Emil
Ászmán conduc@tor la cartea funduar@ din Teaca.
Dl Emil Aszman depune jur@mântul oficios dup@ textul urm@tor:
„Eu Ászmán Emil jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand
I }i Statului Român, de a respecta legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent
}i a p@stra secretul oficios. A}a s@ m@ ajute Dumnezeu.” s.s. Ászmán Emil.
Dup@ aceasta procesul-verbal s-a încheiat }i isc@lit. s.s. Mihail Kasper, }eful judec@-
Dosar 2.
148.
1919.El.XIII.N.4.
Proces-verbal

fiind prezen]i subscri}ii. Obiectul: depunerea jur@mântului oficios din partea lui Johann
Wagner, primoficial la judec@toria de ocol Teaca.
Dl Johann Wagner depune jur@mântul oficios dup@ textul urm@tor:
„Eu Johann Wagner jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdi-
nand I }i Statului Român, de a respecta legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului
încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@ m@ ajute Dumnezeu.” s.s. Johann Wagner.
toriei; s.s. Alexandru Orbok, notar.
Dosar 2.
256
149.
1919.El.XIII.P.5.
Proces-verbal

fiind prezen]i subscri}ii. Obiectul: depunerea jur@mântului oficios din partea lui Mih@il@
Barthmes, cancelist la judec@toria de ocol Teaca.
Dl Mih@il@ Barthmes depune jur@mântul oficios dup@ textul urm@tor:
„Eu Barthmes Mihály jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui
Barthmes Mihály.
Dosar 2.
150.
De la }eful judec@toriei de ocol în Teaca.
1919.El.XIII.I.17.
D-lui Prezident al Tribunalului Cluj,
Înaintez, exemplarele originale ale proceselor-verbale întocmite cu prilejul depunerii

jur@mântului de fidelitate de c@tre func]ionarii din judec@toria de ocol aflat@ sub condu-
cerea mea, respectiv judec@torul Indrei Müller, notarul Iosif Kiss, conduc@torul la cartea
funduar@ Emil Ászmán, primoficialul Johann Wagner }i cancelistul Mih@il@ Barthmes.
Totodat@, raportez c@ dintre func]ionarii din cadrul judec@toriei de ocol aflat@ sub
conducerea mea au refuzat depunerea jur@mântului de fidelitate judec@torul de ocol
Csányi Árpád }i servitorul {tefan Székely. Ca urmare a refuzului de a depune
jur@mântul de fidelitate eu le-am comunicat respectivilor func]ionari c@ potrivit deciziilor
Consiliului Dirigent ei sunt considera]i a fi depu}i din func]iile lor }i trebuie s@ p@r@seasc@
localul judec@toriei de ocol, la care judec@torul de ocol Csányi Árpád mi-a remis nota
al@turat@ }i m-a rugat s@ o transmit domnului pre}edinte al tribunalului, ar@tând c@ pân@
la decizia pre}edintelui nu va îndeplini atribu]iile din cadrul judec@toriei de ocol. O
solicitare asem@n@toare mi-a fost înaintat@ }i de servitorul {tefan Székely.
De}i eu regret plecarea acestor doi func]ionari din cadrul judec@toriei de ocol,
totu}i, având în vedere faptul c@ ceilal]i func]ionari ai judec@toriei de ocol au depus
jur@mântul de fidelitate prescris, consider c@ solicitarea lor de amânare a depunerii
jur@mântului de fidelitate pân@ la decizia Conferin]ei de Pace nu poate fi amânat@
}i în consecin]@ trebuie s@ soma]i s@-}i predea func]iile în cadrul judec@toriei de ocol
}i s@ p@r@seasc@ localul acesteia.
Rog decizia urgent@ a domnului Pre}edinte.
257
GHEORGHE IANCU
Teaca la 17 septembrie 1919, s.s. Mihai Kasper }ef-judec@tor.

Cu 14 acluze sub A-P
s.s. dr. Lauren]iu Nestor, prezidentul tribunalului .
151.
De la Prezidentul Tribunalului Cluj
Nr.XIX.H.11-1919.Prez.
D-Sale Dlui {ef al Resortului de Justi]ie Sibiu

Domnule Ministru,
Al@turat sub B, am onoare a V@ su}terne raportul dlui }efjudec@tor al judec@toriei

de ocol din Teaca, asupra depunerii jur@mântului oficios din partea magistra]ilor }i
func]ionarilor judiciari de acolo, cu anexele de sub B, C, D, E, F, G, H, I, L, M, N }i
O, cu procesele verbale luate asupra actului depunerii jur@mântului din partea dlui
Indrei Müller magistrat, Iosif Kiss notar, Emil Ászmán conduc@tor de c@r]i funduare
}i Mihail Barthmes cancelist, Alexandru Orbok suboficial, Mihail Czaig manipulant,
Mihail Thumes manipulant, George Gergely vigil la penitenciar, {tefan Szabó }i
{tefan Székely servitori de birou, apoi sub P, mo]iunea judec@torului Árpád Csányi,
în care î}i motiveaz@ denegarea depunerii acestui jur@mânt, observând c@ am îndrumat
imediat telefonic pe dl }efjudec@tor de acolo s@ demisioneze numaidecât pe dl Csányi
}i dac@ este nevoie s@-l dep@rteze chiar din oficiul judec@toriei de ocol, neputându-se
închipui }i nici permite, ca un func]ionar de Stat, mai ales un magistrat, s@-}i poat@
exercita func]iunea f@r@ a fi depus jur@mântul oficios.
Mai observ c@ su}ternerea acestor procese verbale a întârziat fiindu-mi su}ternute
în trei rate de la Judec@toria de ocol Teaca.
Cluj, la 22 octombrie 1919.
Dosar 2.
CURTEA DE APEL TÂRGU MURE{
152.
De la pre}edintele Cur]ii de Apel
Târgu Mure}
1919.XX.Z.2.
Ca urmare a ordonan]ei nr. 121-1919 J. pre}. emis@ de Consiliul Dirigent român

din Sibiu am preluat Curtea de Apel Târgu Mure} al c@rui pre}edinte am fost numit.
Solicit Excelen]ei Voastre ca „potrivit prevederilor ordonan]ei privind depunerea
jur@mântului de fidelitate” s@ binevoiasc@ s@ asiste în data de 20 martie, ora 10, la
258
solemnitatea depunerii jur@mântului de fidelitate, ce va avea loc în sala de Consiliu

a Cur]ii de Apel.
Conform prevederilor dispozi]iei mai sus men]ionate, neparticiparea la aceast@
solemnitate va fi considerat@ ca refuz al prest@rii jur@mântului de fidelitate. Iar cel care
refuz@ prestarea jur@mântului de fidelitate î}i pierde func]ia iar dreptul de pensionare
nu va fi recunoscut de c@tre statul român.
Târgu Mure}, 18 martie 1919
s.s. Popp, pre}edintele Cur]ii de Apel.
Dosar 5.
153.
Proces-Verbal
Încheiat la 7/20 Martie 1919, prin pre}edintele Cur]ii de Apel din Târgul-Mure}ului,
despre denegarea jur@mântului nou din partea judec@torilor de la aceast@ Curte }i
procurorii procuraturei supreme.
Dup@ ce judec@torii }i procurorii aminti]i }i anume: pre}edintele de senat: Göldner
Károly, judec@torii cu rang de cons. Jakab Rudolf, Dr. Simó Balázs, Végh Ferencz;
judec@torii: Csipkés Árpád, Széplaki Ödön, Császár Béla, Lokodi Géza, Bella Ede,
dr. Csiky Kálmán, Orosz Mihály, Lázár Kálmán }i dr. Galló Jenõ, procurorul suprem
Bodó Sándor }i substitutul s@u: Sztupjar Samu nu s-au prezentat la }edin]a plenar@
convocat@ în sensul scrisoarei ad Nr. 121/919, just. din 8 februarie 1919, a domnului
}ef a Resortului de Justi]ie, am convocat pentru azi la orele 10 o nou@ }edin]@ plenar@,
la care am invitat susnumi]ii domni prin invitarea de sub Nr. Prezidial XX.Z.2. aci
acludat@ sub ./. în scris. - Invit@rile au fost la timp admanuate, ce atesteaz@ coalele
de sub 2, 3, 4 de înmanuare. –
Invita]ii domni nu s-au prezentat, nici nu }i-au motivat absentarea.
Prin urmare constat în în]@lesul scriptei mai sus amintite c@ numi]ii au denegat depu-
nerea jur@mântului prescris în § 4 al ordonan]ei resortului de justi]ie de sub Nr. 121.
Despre ce am încheiat acest proces verbal. – Pre}edintele s.s. Popp.
Dosar 5.
154.
Pre}edintele Cur]ii de Apel Târgul-Mure}.
Nr. Pres. XX.Z.6.
C@tre,
Consiliul Dirigent, Resortul Justi]iei, Sibiu.
La ordinul din 8 februarie 1919 ad. No. 121 just. raportez:

1.Preluarea oficiului prezidial s-a f@cut în 5/18 Martie aplicându-se for]@ în effigio,
dup@ ce pre}edintele a declarat c@ numai for]ei cedeaz@. Drept preluare s-au dresat
procese-verbale atât prin fostul pre}edinte, cât }i prin mine.
259
GHEORGHE IANCU
2.Pre}edintele a denegat depunerea jur@mântului.

3.Secretarul presidial, judec@torul Szirmay István asemenea, }i totodat@ a cerut,
c@ fiind postul s@u de încredere, s@ fie absolvat de agende }i pân@ la sosirea noului
secretar, obligându-se c@ la acesta îi va preda la timpul s@u agendele în toat@ regula.
Cererea i-am împlinit-o.
4.Judec@torii }i procurorii invita]i în scris la depunerea jur@mântului, conform
procesului-verbal acludat sub A., au denegat depunerea jur@mântului.
5.Notarii de senat dr. Friedrich Péter, dr. Rutter Kálmán }i dr. Gábos István, de
la cari nu am poftit nici jur@mânt, nici declara]ia solemn@, de}i i-am obligat a-}i face
serviciul, nu s-au mai prezentat în oficiu. Prin urmare i-am provocat în ziua de ieri,
în scris cu ordinul nr. XX.Z.1, ca s@ se prezinte imediat în oficiu, dar nu s-au prezentat
nici azi.
6.Func]ionarii subalterni: Vékony József, Sipos Béla, Tóth Gyula, Pandula Károly
}i diurnista Várbeli Eszter în ziua de 20 martie nu s-au mai prezentat în oficiu.
Provocându-i sub Nr. XX.Z.1., în scris, ca s@ se prezinte }i s@-}i continue activitatea,
punându-le în vedere, c@ la caz contrar, voi dispune s@ fie excorta]i, în 21 curent s-au
}i prezentat la serviciu, dar au cerut s@ fie aplicat@ }i fa]@ de ei for]@ în effigio, ca în cazul,
dac@ cândva ar mai putea fi tra}i la r@spundere din partea guvernului maghiar, s@ fie
acoperi]i. Eu aflând, c@ numi]ii func]ionari ar fi aplica]i a servi }i mai departe, dar sunt
teroriza]i din partea concet@]enilor lor, am satisf@cut dorin]ei lor, ordonând, ca sergentul
de poli]ie trimis din partea poli]iei, s@ ating@ um@rul fiec@ruia în semn de aplicare de
for]@. De atunci ei î}i fac slujba.
Observ, c@ directorul suprem de cancelarie î}i prevede oficiul }i de la preluare
în conce punctuos.-
Directorul de cancelarie Bodola Gyula e morbos de moarte, iar diurnista Érsek
Ágnes zace bolnav@.-
7.Servitorii î}i fac slujba regulat.
II.Sub B, aclud conspectul magistra]ilor }i func]ionarilor din care se vede }i acea,
c@ cari posed limba român@. Despre aceia, cari ar fi manifestat o atitudine contrar@,
înc@ nu am informa]ii, deci voi raporta ulterior.
III.Dup@ ce fo}tii judec@tori to]i au denegat jur@mântul, chiar }i domnul pre}edinte
de senat Carol Göldner, care în conspectul magistra]ilor a fost designat ca unul dintre
judec@tori, iar judec@torii nou numi]i, dnii dr. Ioan Popovici }i dr. Nicolae St@nil@ înc@
nu s-au prezentat, nu am la dispozi]ie judec@torii de lips@ pentru a putea forma momen-
tan cel pu]in un senat, care s@ rezolve cauzele urgente, ce pot fi su}ternute, m@ rog, s@
se ia m@surile de lips@, c@ cel pu]in doi judec@tori }i un notar de senat s@ se prezinte
aici f@r@ întârziere.
Pentru viitorul cel mai apropiat va fi neap@rat de lips@, formarea altor dou@
senate, unul civil }i unul criminal, fiind deja acum restan]@ în cauze civile 94, iar
criminale 40, nenum@rând cauzele suspendate. Binevoi]i deci a denumi un pre}edinte
de senat, cel pu]in înc@ 3 juzi }i un notar, eventual a lua m@suri în contra notarilor
de senat reniten]i.
260
În fine m@ rog, s@ fie denumit secretarul prezidial f@r@ întârziere.

Târgul-Mure}ului, la 9/22 Martie 1919.- Pre}edinte: s.s. Romul Popp.
Dosar 5.
TRIBUNALUL DUMBR~VENI
155.
1919.El.I.A.1
Proces Verbal
Luat în 10 Martie 1919, st.n. în chestia prelu@rii oficiului preziden]ial la tribunalul

din Iba}fal@u pe baza ordonan]ei Nr.121/1919, just. a Consiliului Dirigent Român,
Resortul Justi]iei Sibiu.-
Prezen]i:
dr. Simeon Che]ian, ca pre}edintele subscrisului tribunal, dr. Ioan Roman, ca
protocolist, dr. Dionisie Roman, prefectul jude]ului Târnava-Mare, dr. Marcian C@lu]iu
prefectul jude]ului Târnava-Mic@, - Kovácsy Albert fostul pre}edinte al tribunalului,
denumit de guvernul maghiar }i consilier la Curtea de Casa]ie.-
Prezentându-se Dl dr. Simeon Che]ian în societatea susnumi]ilor domni prefec]i,
în cancelaria prezidial@ a tribunalului, unde a aflat pe dl Kovácsy Albert pre}edinte,
îi comunic@, c@ Consiliul Dirigent Român din Sibiu, l-a denumit pe domnia Sa de
pre}edinte la acest tribunal.- Îi comunic@ mai departe Decretul No. 1 }i din ordonan]a
Nr. 121/1919 p@r]ile referitoare la oficiul preziden]ial, mai departe îi comunic@ c@,
domnia-Sa este concediat pe timp nedeterminat, îns@ întrucât depune jur@mântul,
în scurt timp chestiunea pension@rii, eventual a transfer@rii va fi rezolvat@ de Dl }ef
al Resortului de Justi]ie.-
Dup@ acestea invit@ Pre}edintele pe Dl Kovácsy Albert, ca s@-i predea oficiul
prezidial, precum }i averea, respective valorile, ce cad sub administra]ia prezidentului
de tribunal.-
Dl Kovácsy Albert la aceasta face urm@toarea declara]ie:
„Eu de la Autorit@]ile mele superioare de pân@ acuma, nu am nici-o îndrumare
ca s@ predau cuiva oficiul prezidial, deci din buna mea voe nu sunt dispus a-l preda;
îns@, dac@ DVoastr@, cu provocare la ordinul Consiliului Dirigent Român, Resortul
Justi]iei o cere]i aceasta, sunt aplecat a preda oficiul prezidial, precum }i averea }i
valorile, ce cad sub administrarea pre}edintelui, la pre}edintele denumit din partea
Consiliului Dirigent Român.- Eu nu sunt dispus a depune nici-un jur@mânt, de vreme
ce, eu deja în luna februarie a.c. mi-am înaintat cererea mea pentru pensionare, la
forurile guvernului maghiar }i a}tept numai rezolvarea acestei cereri, f@r@ a avea
inten]iunea de a mai servi pe terenul justi]iar, c@ci am servit deja 41 ani”.-
In urma acestora se purcede la predarea oficiului prezidial }i a valorilor }i lucrurilor
administrate de pre}edintele tribunalului.
Dl Kovácsy Albert pred@ Dlui Simeon Che]ian:
261
GHEORGHE IANCU
I. Mobilele cuprinse în inventarul tribunalului, f@cut pe anii 1915-1920, despre

mobilele de cancelarie }i obiectele de adjustare a cancelariilor, cuprinse sub grupurile
I-XLIX }i grupul I titlul Diverse Nr. poz. 1-21.-
II. C@r]ile }i revistele cuprinse în inventariul tribunalului pe anii 1915-1920, scrise
sub grupurile I-XII.-
III. Obiectele p@strate la tribunal ca „corpus delicti” scrise în pozi]iile 1-142 a
registrului a acestor obiecte, excep]ionând pe acelea, cari dup@ notele scrise în acest
registru, pân@ azi deja s-au estr@dat.-
IV. Depozitele prezidiale cuprinse în registrul acestor depozite sub pozi]. 1-146,
cu excep]iunea acelora, cari dup@ notele }i reversele induse în acest registru, pân@
in ziua de azi au fost estr@date.-
V. Notele de garan]@ (2 buc@]i) estr@date de firma Chrestol }i Gaál zidari, ambele
împreun@ despre suma 13.715 cor., cari se p@streaz@ în casa wertheimian@.-
VI. Protocoalele de eviden]iare a matriculelor }i listelor de conduit@ a func]io-
narilor }i a celor 8 judec@tori, apar]in@toare acestui tribunal.-
VII. Ratiociniile, precum }i adnexele referitoare la intratele }i ie}itele biroului
prezidial }i a fondurilor administrate de pre}edinte, constatându-se, c@ în numerar
nu se afl@ nimic.-
VIII. Cheile dela casa wertheimian@ în duplicat.-
Dup@ cetire s-a subscris de cei prezen]i.- D.c.s.
s.s. dr. Ioan Roman protocolist, dr. Dionisie Roman, s.s. dr. Marcian C@lu]iu, s.s.
dr. Che]ian, s.s. Kovácsy Albert.
Dosar 5.
156.
1919 Pr. I.A.11.
Ilustr@]ei Sale Domnului,
dr. Aurel Laz@r }eful Resortului Justi]iei, Sibiu.-
Ilustrisime D-le {ef de Resort !
Domnul prefect al jude]ului Târnava-Mare în 8 l c. m-a avizat c@ on. Consiliul

Dirigent m-a denumit de pre}edinte al tribunalului Iba}fal@u, }i m-a invitat ca deja
în 10 l.c. s@ preiau oficiul prezidial.
În urma acesteia nemaiavând timp de a-mi face datoria, ca mai întâiu s@ m@
prezint la Domnia Voastr@, m-am prezentat în 10 l.c. la Iba}fal@u, unde în prezen]a
domnilor prefec]i dr. Dionisie Roman }i dr. Marcian C@lu]iu, am preluat oficiul de
pre}edinte al tribunalului.
Modul, cum a decurs aceast@ preluare }i declara]iile f@cute de fostul pre}edinte,
Ve]i binevoi a-le ceti din procesul-verbal adnexat sub 1./..-
Pe judec@tori nu i-am invitat la jur@mânt pe aceea}i zi. {tiam adec@ acea, c@ sunt
deci}i to]i judec@torii }i func]ionarii ca s@ p@r@seasc@ Tribunalul }i voiam deci, ca mai
262
întâi s@ încerc, ca pe aceia, cu cari aveam oare}care leg@tur@ de prietenie, }i despre

cari }tiam, c@ sunt buni judec@tori s@-i înduplec ca s@ r@mân@ în oficiu.
Voiam deci, ca numai în 13 l.c. s@-i invit pe judec@tori la depunerea jur@mântului.
Mi-a ajuns îns@ la cuno}tin]@ în 11 l.c. înainte de amiazi, c@ un senat al tribunalului
a dresat procesul-verbal sub 2./..-
În urma acesteia în 11 l.c. i-am invitat pe to]i judec@torii de la tribunal, cu excep]ia
judec@torului dr. Aloisiu Kerner, care este în concediu }i Zsakó Andor, care este înc@
prisoner în Rusia.- Neinvita]i s-au prezentat }i judec@torii Sziklay Dezsõ }i Száva Antal
de la Judec@toria de ocol din Iba}fal@u. Cele întâmplate }i declara]iile judec@torilor
le Ve]i afla în procesul verbal adnexat sub 3./..-
F@cându-le la judec@tori observarea c@ eu din celea predate de ei, am impresia, c@
chiar }i la cazul, c@ nu li s-ar cere jur@mântul oficial, nu ar fi dispu}i a servi la Justi]ia ajuns@
sub imperiul Consiliului Dirigent, judec@torii au declarat c@ nici f@r@ jur@mânt nu sunt
dispu}i a servi sub Consiliul Dirigent. Aceast@ declara]ie am luat-o în procesul-verbal.
Tot în 11 l.c. am invitat personalul auxiliar }i de administra]ie, scriitorii }i diurni}tii,
precum }i pe servitori. Declara]iile acestora se cuprind în procesele verbale adnexe
sub 4./. }i 5.
Pe procurori nu i-am invitat deodat@ cu judec@torii, fiindc@ dl procuror dr. Erich
Schuller înc@ nu venise }i voiam, ca procurorii cu personalul lor s@ r@mân@ în oficiu
pân@ ce va sosi dl dr. Schuller. De aceasta avem lips@, pentru a încunjura încurc@tura,
ce în lipsa de procuror }i a pârc@labilor ni-ar fi putut cauza cauzele penale urgente.
În 13 l.c. a sosit dl primprocuror dr. Erich Schuller, care a depus jur@mântul
oficios, dup@ cum arat@ procesul-verbal anexat sub 6./.
Tot în 13 l.c. am invitat pe procurorii Makkai Jenõ }i Bárdocz Árpád. Ca }i ceilal]i,
}i ei au denegat depunerea jur@mântului }i au declarat, c@ nici chiar dac@ nu li s-ar
cere jur@mântul, nu sunt dispu}i a servi Consiliul Dirigent.
Declaratiile date de ace}tia ve]i binevoi a-le ceti din procesul verbal adnexat sub 7./.
Din celea predate mai sus, este evident, c@ judec@torii de împreun@ cu func]ionarii,
diurni}tii }i servitorii tribunalului s-au în]eles anume, ca nici unul s@ nu r@mân@ în oficiu,
ceea ce au }i f@cut. Ei adec@ credeau }i aceasta o vorbeau }i în public c@ Justi]ia român@
nici dou@ zile nu se va putea sus]inea la tribunalul din Iba}fal@u. Acum îns@ ni-au
prelungit termenul de 2 zile la trei s@pt@mâni dup@ ce v@d, c@ înc@ nici o pertractare
nu am amânat, }i c@ Justi]ia func]ioneaz@ cu toate c@ judec@torii în a}teptarea prelu@rei
tribunalului anume au pus mai multe pertract@ri pe luna aceasta.
Cum am amintit mai sus, am încercat, ca pe unii dintre judec@tori s@-i înduplec,
a r@mânea în oficiu. Mi-a succes îns@ aceasta numai fa]@ de dr. Aloisiu Kerner. Acesta
acum e în concediu, dar a declarat c@ el mai târziu va depune jur@mântul, de vreme
ce este decis a r@mânea în serviciul Justi]iei române.
Impresia ce mi-am câ}tigat-o din vorbele acestui judec@tor este c@ el ar depune }i
acum jur@mântul, numai cât se teme de boicotul social al tovar@}ilor s@i. Fa]@ de jude-
c@torul dr. Kerner nu am aplicat riguros instruc]iile ce mi le-a]i dat, deoarece este un
263
GHEORGHE IANCU
judec@tor foarte talentat }i sârguincios, chiar de acea nu a} vrea ca s@-l pierdem. L-am
l@sat deci deocamdat@ în pace }i-l voi chema la depunerea jur@mântului mai târziu.
Justi]ia la judec@torii înc@ nu s-a preluat decât la Iba}fal@u }i Husus@u, deoparte
fiindc@ de judec@torii denumi]i pentru Sighi}oara }i Sânm@rtin am avut lips@ urgent@
la tribunal, de alt@ parte din acel motiv c@ judec@torul dr. Paul Petersberger numai
azi s-a declarat c@ prime}te postul de judec@tor }ef la Cohalm.
Notarul public din Iba}fal@u de asemenea a denegat depunerea jur@mântului,
ceea ce apare din procesul-verbal adnexat sub 8./..
Ce prive}te pe judec@torii }i func]ionarii care au p@r@sit tribunalul, aici se sus]ine,
c@ ar fi prev@zu]i cu bani din partea guvernului maghiar.
A}a cred, c@ contra notarilor de la tribunal, scriitorilor, diurni}tilor }i servitorilor de
vreme ce acestora nu li s-a cerut nici jur@mântul }i nici promisiunea solemn@ }i cu toate
acestea au p@r@sit oficiul, s@ se pun@ în curgere procedura criminal@ pe baza § 481 din
legea penal@. În scopul acesta nu am f@cut înc@ nimica, crezând, c@ DVoastr@ poate
din considera]ii de ordin politic nu o ve]i aproba aceasta. Întrucât îns@ nu voi primi alt@
îndrumare, voi recerca procurorul s@ pun@ în curgere procedura penal@ contra func]io-
narilor auxiliari }i a celorlal]i func]ionari, care f@r@ motiv just au p@r@sit oficiul.
Referitor la dispozi]iile cuprinse în punct. 1-4 a scrisoarei Dvoastre Nr. 121/1919
din 8 Februarie a.c. acum înc@ nu V@ pot da r@spuns, fiindc@ nu am nici timpul fizic
necesar pentru lucrul acesta }i nici personalul de lips@.-
Referitor la punct. 5 din aceea}i scrisoare V@ comunic c@ dimpreun@ cu ceilal]i
judec@tori }i judec@torul de instruc]ie Fülöp Imre a p@r@sit oficiul, deci acum judec@tor
de instruc]ie nu avem.
Cu agendele judec@torului de instruc]ie am încredin]at în mod provizoriu pe dl
judec@tor }ef denumit la Diciosânm@rtin [Târn@veni] dr. Nicolae Solomon. Aceast@
dispozi]ie era de lips@, de vreme ce erau a se ispr@vi cauze ce dup@ dispozi]iile cuprinse
în procedura penal@ nu sufer nici-o amânare.
Pentru ca serviciul justi]iar s@ nu sufere piedici, nici m@car pe o zi }i ca s@-i lipsim
pe unguri de satisfac]ia a vedea încurc@tura ce au voit s@ o produc@, am f@cut urm@-
toarele dispozi]iuni:
Pe domnii judec@tori dr. Nicolae Solomon denumit judec@tor }ef la Diciosân-
m@rtin, dr. Romul Moldovan judec@tor }ef la Sighi}oara, dr. Ioan Roman judec@tor
}ef la Iba}fal@u i-am invitat, ca s@ r@mân@ deocamdat@ în Iba}fal@u }i s@ fac@ serviciu
de judec@tor la Tribunal pân@ ce vor fi denumi]i judec@torii Tribunalului.
Pe dl dr. Nicolae Solomon l-am încredin]at cu agendele judec@torului de instruc]ie,
cu ceilal]i doi am compus senatul }i am ]inut pertract@rile civile. Pertract@rile civile.-
Pertract@rile penale nu le-am putut ]inea din motivul c@ dintre procurorii Makkai }i
Bárdocz nici unul nu a voit s@ se prezinte la pertractare.
Pe notar la tribunal am aplicat pe dl Emil Dan candidat de advocat, care interimal
a primit acest post, ca s@ ne ajute a putea încunjura încurc@tura, ce au voit s@ o
produc@ func]ionarii unguri.
264
Am dispus pe cancelistul Francisc Vándori de la Judec@toria din Agnita la Tribunalul

din Iba}fal@u. Pe acesta l-am încredin]at cu agendele directorului de cancelarie }i cu
conducerea tuturor registrelor }i cu instruarea diurni}tilor, ce i-am denumit acum. Tot
acesta înregistreaz@ }i la foaia funduar@. Pe lâng@ ace}]ia am denumit diurni}tii }i
servitorii numi]i în lista al@turat@ sub 9./. }i cu aprobarea ulterioar@ perspective în
speran]@, c@ Domnia Voastr@ îi Ve]i denumi, am încredin]at cu conducerea postului
de inspector al temni]elor pe Ioan Cri}an,
Denumirea p@zitorilor de la temni]@, ce e drept cade în competin]a procurorului
suprem de la Curtea de Apel.- Dar de vreme ce p@zitorii de pân@ acum }i-au p@r@sit
oficiul, nu mai era timp, s@ a}tept@m denumirea din partea procurorului suprem.-
Astfel cu aprobarea ulterioar@ I-am denumit eu în con]elegere cu dl primprocuror dr.
Schuller.-
Dup@ acestea în interesul mersului normal al justi]iei V@ rog a binevoi:
1.S@ denumi]i cel pu]in 4 (patru) judec@tori }i 2 notari la tribunal }i doi scriitori
cu prax@;
2.S@ denumi]i un judec@tor de instruc]ie;
3.S@ denumi]i de conduc@tor la foile funduare în Iba}fal@u pe Francisc Vándori,
care în strâmtoarea care am ajuns ne-a f@cut servicii foarte pre]ioase;
4.S@ denumi]i pe Petre Nicolescu de oficiant de cancelarie;
5.S@ numi]i pe Ioan Cri}an de custode al temni]elor;
6.S@ m@ autoriza]i, ca domnului Emil Dan aplicat ca interimal ca notar s@-i pot
pl@ti din cassa Tribunalului atât, cât i-se cuvine la zi la un notar de tribunal, plus
diurnele urcate conform ordina]iunilor în vigoare;
7.S@ aproba]i denumirile }i dispozi]iile f@cute din partea mea;
8.S@ dispune]i ce procedur@ am s@ urmez fa]@ de notarul public, care a denegat
jur@mântul.- Fa]@ de acesta deocamdat@ am dispus ca s@ i-se ieie sigiliul oficios }i
l-am oprit de a mai func]iona pân@ la alt@ dispozi]ie a DVoastre.-
9.S@ dispune]i, ca tinerii, care au absolvit drepturile, s@ fie absolvi]i dela posturile
de subcomisari }i alte ocupa]iuni de la alimenta]ie.- Astfel în Sighi}oara ca subco-
misari de alimenta]ie sunt aplica]i doi juri}ti, unul pentru ora} }i altul pentru plasa
Sighi}oara.- Despre ace}tia am cuno}tin]@, c@ au avut inten]iunea de a trece la Justi]ie.-
Vor mai fi }i al]ii ca }i ace}tia aplica]i la alimenta]ie, unde nu este nici o lips@, ca s@
fie aplica]i juri}ti atunci când Justi]ia are lips@ de ei.- De sine în]eles, c@ pân@ când
tinerii absolven]i de jur@ au ocaziune de a putea face câ}tiguri bune la alimenta]ie, -
nu se îndeamn@ s@ treac@ în serviciul Justi]iei, iar deda]i odat@ cu venite mari, atunci
când la alimenta]ie nu va mai fi lips@ de ei, }i vor voi s@ treac@ la Justi]ie, vor avea
aspira]iuni exagerate.-
10.S@ dispune]i ca s@ se ieie jur@mântul }i de la advoca]i.-
Aceasta o aflu de lips@, pentru c@ advoca]ii unguri direct }i indirect agit@ partidele
contra Justi]iei române.-
Primi]i Domnule }ef asigurarea deosebitei mele stime:
Iba}fal@u, la 14 martie 1919. s.s. dr. Simeon Che]ian, pre}edintele Tribunalului.
265
GHEORGHE IANCU
Dosar 5.
TRIBUNALUL TÂRGU MURE{
157.
Proces-Verbal
Întocmit la Târgu Mure}, în data de 15 martie, în chestiunea solicit@rii Consiliului

Dirigent Român din Sibiu, referitoare la predarea conducerii tribunalului
Au fost prezen]i:
dr. Konczvald Endre, pre}edintele tribunalului; Márton Imre, pre}edintele senatului
tribunalului; dr. Medgyesy Ferencz, judec@tor de tribunal.
dr. Vescan Ioan, prefectul ora}ului }i al jude]ului Mure}-Turda; dr. Suciu Victor,
subprefectul jude]ului Mure}-Turda; Repede Gheorghe, numit pre}edinte al tribunalului
de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu; dr. Albu Cornel, procurorul numit de c@tre
Consiliul Dirigent Român din Sibiu; dr. Eugen Branea, consilier de prefectur@; Theodor
Pa}ca, locotenent regal român.
Dintre cei prezen]i, dl. Repede Gheorghe – care era cunoscut personal de mai
mult timp de pre}edintele tribunalului }i de dr. Medgyesy Ferencz – declar@ c@ el a
fost numit pre}edinte al tribunalului din Târgu Mure} în virtutea dispozi]iei nr. 121/
1919 din 8 februarie, a Resortului de justi]ie din cadrul Consiliului Dirigent Român
din Sibiu }i solicit@ actualului pre}edinte de tribunal, în conformitate cu dispozi]ia
}efului Resortului justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent, predarea neîntârziat@ a
conducerii tribunalului din Târgu Mure} – subordonat administra]iei juridice a statului
român – a cl@dirii tribunalului, împreun@ cu toate inventarele, fondurile de bani }i
valorile oficiale, respectiv, a actelor oficiale, a c@r]ilor }i a proceselor-verbale.
În urma acestei solicit@ri, dr. Konczvald Endre a declarat c@ Transilvania }i, prin
urmare, }i teritoriul de jurisdic]ie al tribunalului din Târgu Mure}, în conformitate cu
prevederile articolelor nr. 7 din 1848 }i nr. XLIII din 1868 ale parlamentului maghiar,
respectiv, nr. I din 1848 a dietei din Transilvania, constituie teritoriu inseparabil al
Ungariei }i, în consecin]@, se afl@ sub autoritatea guvernului republicii maghiare.
Întrucât discu]iile din cadrul Conferin]ei de Pace de la Paris – ini]iate în urma
încheierii armisti]iului cu statele inamice – nu au decis înc@ anexarea acestui teritoriu
unui alt stat }i având în vedere prescrip]iile articolului de lege nr. XLIII din 1913 privind
înarticularea conven]iilor interna]ionale adoptate la Haga în 1899 }i 1907 – recunoscute
}i de c@tre statul român – el nu poate recunoa}te autoritatea statului român }i, prin
urmare, se vede nevoit s@ protesteze fa]@ de subordonarea de c@tre statul român a
tribunalului }i s@ refuze predarea conducerii tribunalului, cu atât mai mult cu cât doar
judec@toria penal@ sau disciplinar@ sunt împuternicite de a-l îndep@rta din func]ia sa
de pre}edinte al tribunalului.
Dl Repede Gheorghe, fa]@ de protestul pre}edintelui tribunalului, Dr. Konczvald
Endre }i fa]@ de refuzul acestuia de a preda – la solicitatrea sa – conducerea tribunalului,
266
cere domnului prefect dr. Vescan Ioan, prezent la fa]a locului, s@ intervin@ pe lâng@ dr.
Konczvald Endre în scopul pred@rii conducerii tribunalului.
La aceast@ cerere, dl prefect dr. Vescan Ioan repet@ cele afirmate de dl Repede
Gheorghe }i declar@ c@ în cazul în care }i solicitarea sa va r@mâne f@r@ rezultat, va fi
nevoit s@ dea dispozi]ie reprezentantului puterii – locotenentului regal român Theodor
Pa}ca - de folosire a for]ei.
Deoarece dr. Konczvald Endre a afirmat din nou c@ î}i men]ine punctul de vedere
prezentat anterior, ca urmare a dispozi]iei domnului prefect, locotenentul Theodor Pa}ca
a atins um@rul drept al pre}edintelui tribunalului – dr. Konczvald Endre – ca semn al
utiliz@rii for]ei }i i-a declarat c@ în cazul în care dr. Konczvald Endre nu se va supune acestui
mod de folosire a for]ei, se va vedea nevoit s@ foloseasc@ o for]@ militar@ mai mare.
Dup@ cele întâmplate, dr. Konczvald Endre a declarat c@ cedând for]ei utilizate
împotriva persoanei sale, pred@ domnului Repede Gheorghe – în maniera pe care
o dore}te domnia sa – conducerea tribunalului, cl@direa, sumele de bani, valorile,
contabilit@]ile, dot@rile, actele, c@r]ile }i procesele-verbale.
Domnul Repede Gheorghe ia la cuno}tin]a acest@ declara]ie }i preia conducerea
tribunalului, totodat@ îi aduce la cuno}tin]@ dr-ului Konczvald Endre c@ în conformitate
cu prevederile documentului nr. 121/1919 just emis de Consiliul Dirigent Român din
Sibiu, din momentul prelu@rii conducerii tribunalului, este concediat pe o perioad@ de
timp nelimitat@.
În cazul în care depune jur@mântul oficial solicitat de Consiliul Dirigent Român,
în cel mai scurt timp posibil, se vor îngriji ca, în conformitate cu dorin]ele sale, s@ fie
pensionat sau s@ fie numit într-o func]ie corespunz@toare.
Acest proces-verbal a fost întocmit de noi în 4 exemplare originale, trei în limba
maghiar@ }i unul în limba român@ }i a fost semnat de urm@torii:
s.s. Repede Gheorghe, noul pre}edinte ale tribunalului; s.s. I. Vescan, prefect; s.s.
dr. Konczvald Endre, pre}edintele tribunalului; s.s Márton Imre, pre}edintele senatului
tribunalului; s.s. dr. Medgyesy Ferencz, judec@tor de tribunal.
158.
Pre}edintele Tribunalului Târgul-Mure}.
Nr.Pres.XXVI.L.36-1919.
C@tre:
Consiliul Dirigent, Resortul Justi]iei, în Sibiu
Târgul-Mure}, 17 Martie 1919.
Domnule Ministru,
Cu provocare la ordinul DVoastre No. 121/919, just. din 8 februarie 1919 st.n.
am onoare a V@ raporta:
267
GHEORGHE IANCU
Preluarea tribunalului din Târgul-Mure} am efeptuit-o în 15 martie n. 1919;

referitorul proces verbal îl al@tur.
Totodat@ al@tur în original procesul verbal luat în }edin]@ plenar@ ]inut@ tot în ziua
de 15 martie, din care reias@, cum c@ atât pre}edintele, cât }i judec@torii prezen]i, au
denegat depunerea jur@mântului.
Din întrevederile confiden]iale avute cu unii din judec@tori, am constatat, c@ to]i
stau sub un „boicot” social covâr}itor, care delaturându-se cu timpul, cei mai mul]i
se vor gr@bi a-}i oferi serviciul, cerând reprimirea }i rehabilitarea.
De la acest@ }edin]@ plenar@ a absentat numai judec@torul contele Nicolae Lázár,
care s-a refugiat la Budapesta înc@ în timpul revolu]ionar din toamna trecut@, f@r@ a
mai da semn de via]@.
De la personalul ajut@tor }i manipulant n-am pretins nici jur@mânt }i nici
declara]ie solemn@, pentru a evita nepl@cerea de a-se dep@rta }i ei.
Pe pre}edintele camerei advoca]iale din loc., l-am recercat azi de-a lua jur@mântul
advoca]ilor. Cum sunt informat, advoca]ii de asemenea vor denega depunerea jur@-
mântului, cu excep]ia românilor.
Pe ceilal]i obliga]i la jur@mânt, i-am convocat pe 18 martie.
Raportul detaliat referitor la punctele 1-5 din ordina]iunea mai sus men]ionat@,
îl voi trimite în câteva zile.
De judec@tor la tribunal am deci numai pe noul numit dr. Vasile Covrig, care
absentând în 15 martie din motive juste, va depune jur@mântul oficios în 18 martie.
Ca continuitatea de drept s@ nu fie întrerupt@ }i pentru a putea rezolvi cauzele
judiciare, cari nu sufer amânare, V@ rog, s@ binevoi]i a numi }i al]i judec@tori, îndru-
mându-i a-}i ocupa imediat postul.
Din partea mea propun spre urgent@ numire de judec@tor la tribunal în cla. VII pe
d. dr. Virgil Mure}an advocat din T@}nad, de prezinte primpretor aici în Târgul-Mure},
despre care am cele mai favorabile informa]iuni }i pe care îl cunoa}tem personal eu }i
dl consilier ministerial dr. Cornel Cr@ciunescu, fiindu-ne coleg în gimnaz }i la
Universitate. Respectivul are 41 ani, continu@ praxa de advocat din anul 1913, e
c@s@torit, având so]ie }i un copil.
De încheiere V@ rog binevoi]i a dispune ca competin]ele mele, ale d. judec@tor
dr. Covrig, eventual }i ale d. dr. Virgil Mure}an s@ fie asemnate, observând aci, c@
eu sunt c@s@torit, tr@ind cu so]ia }i 2 copile minore /Maria }i Ana/ 12 }i 10 ani/,
împreun@, iar dl judec@tor dr. Covrig este nec@s@torit.
Ar fi de dorit, cum c@ judec@torilor s@ li se asemneze }i adausul de activitate, de
care au beneficiat pân@ acuma.
Procesele-verbale al@turate a le retrimite.
s.s. Gheorghe Repede pre}edinte de tribunal.
Dosar 5.
TRIBUNALUL MIERCUREA CIUC
159.
268
Proces-verbal
Întocmit la Miercurea Ciuc, în data de 28 iulie 1919, in chestiunea prelu@rii

tribunalului ca urmare a dispozi]iei nr. 3726 a Consiliului Dirigent Român
Sunt prezen]i urm@torii:
Din îns@rcinarea Consiliului Dirigent: dr. Olteanu Aurel, subprefectul jude]ului
Ciuc; Alexandru Vladone, consilier principal la Curtea de conturi; maiorul de jandar-
mi regal Bogdan Aurel }i Ganea Carol, directorul de cabinet al prefectului; din partea
tribunalului: Csiszér János, judec@tor de tribunal, adjunctul pre}edintelui; Folkusházy
Sándor, judec@tor de tribunal }i Berze Árpád, judec@tor de tribunal; din partea
func]ionarilor: Lacz Sándor, director superior; Kozma József }i Csató Pál, oficiali
superiori; Fazekas Gyula, oficial de birou; László Ilona }i Nyírõ Károlin, diurniste;
Kovács Márton }i Bálint János, suboficiali }i, în fine, dr. Balogh János }i dr. Lõrinczy
Gyula, notari.
Dr. Olteanu Aurel, subprefectul jude]ului Ciuc, dup@ ce le comunic@ func]ionarilor
prezen]i – verbal – prevederile dispozi]iei Consiliului Dirigent, le solicit@, pe rând,
domnilor func]ionari, depunerea jur@mântului de fidelitate fa]@ de noul stat.
Func]ionarii refuz@, pe rând, depunerea jur@mântului }i, dup@ ce acestora li se
atrage aten]ia în prealabil asupra consecin]elor ce rezult@ din punct de vedere juridic,
ca urmare a nedepunerii jur@mântului, sunt solicita]i s@-}i predea func]iile, în sensul
c@ odat@ cu men]inerea – deocamdat@ – a situa]iei actuale, predarea s@ se efectueze
f@r@ inventar. La aceast@ solicitare corpul de func]ionari arat@ c@ este dispus s@
efectueze predarea doar în circumstan]a utiliz@rii for]ei. Ca urmare, subprefectul pune
în vedere utilizarea for]ei, solicitând maiorului de jandarmi, Bogdan Aurel, utilizarea
acesteia. Numitul maior arat@ c@ va exercita imediat for]a cu ajutorul jandarmilor
afla]i la dispozi]ia sa. În consecin]@, to]i func]ionarii declar@, pe rând, c@, cedând for]ei
militare î}i predau func]ia }i biroul susnumitului subprefect f@r@ inventar }i c@ p@r@sesc
imediat cl@direa tribunalului.
Func]ionarii men]ioneaz@, de asemenea, faptul c@, referitor la predarea func]iilor
}i a depunerii jur@mântului, dl subprefect nu a cerut nici un fel de explica]ie, astfel c@
în acest@ chestiune func]ionarii nu puteau s@-}i prezinte – separat – propriile explica]ii.
În ceea ce prive}te modalitatea efectu@rii pred@rii, subprefectul – partea care preia
– dispune ca predarea, deocamdat@, s@ se efectueze în bloc, f@r@ întocmirea de inventar
pân@ la predarea definitiv@. Cl@direa tribunalului, ca }i birourile vor fi închise, iar cu
p@strarea cheilor este îns@rcinat directorul de cabinet al prefectului, Ganea Carol.
Întrucât cei prezen]i nu au avut alte observa]ii, dup@ citirea }i aprobarea
procesului verbal au semnat:
s.s. dr. Olteanu, subprefect; s.s. maior Bogdan; s.s. Ganea, director; s.s. Csiszér
János, judec@tor de tribunal, adjunctul pre}edintelui; s.s. Berze Árpád; s.s. Folkusházy
Sándor; s.s. dr. Balogh János; s.s. dr. Lõrinczy Gyula; s.s. Fazekas Gyula; s.s. Kozma
József; s.s. Nyírõ Károlin; s.s. Lacz Sándor; s.s. Csató Pál; s.s. László Ilona; s.s. Bálint
269
GHEORGHE IANCU
János; s.s. Kovács Márton. La declara]iile colegilor no}tri func]ionari ne al@tur@m }i

semn@m ulterior procesul-verbal.
Miercurea Ciuc, 1919, 2 august 1919. s.s. László Géza; s.s. Bocskor Antal; s.s.
dr. Muzsnay József; s.s. Szopos Gáspár; s.s. Sató Dénes.
160.
Subprefectul Jude]ului Ciuc
Nr. 405.1919.
Resortul Justi]iei, Sibiu
În executarea adresei f@r@ num@r, a Cur]ii de Apel din Târgu Mure}, semnat@ de
pre}edintele R. Pop }i procurorul general dr. M. Grop}an, sub ./. am onoare a înainta
tabloul fostului personal la tribunalul din Miercurea-Ciuc, sub .//., tabloul fostului
personal pe lâng@ Parchetul acestui tribunal, sub .///., tabloul fostului personal de pe
lâng@ Judec@toria de ocol, tot de acolo, sub .////., tabloul judec@torilor }i personalului
auxiliar de la judec@toria de ocol din Gheorghieni, iar sub. ./////. a personalului judec@toriei
de ocol din Sânm@rtin.
Dup@ cum reiese din procesele-verbale 1, 2, 3, 4, 5, nici unul din ace}ti
func]ionari n-au depus jur@mântul de fidelitate.
În consecin]@, conform adresei primite, toate localurile acestei judec@torii au fost
închise, tribunalul, judec@toria de ocol }i parchetul din Miercurea-Ciucului, au fost puse
sub îngrijirea dlui director de prefectur@, C. Ganea, judec@toria din Gheorgheni a r@mas
în paza dlui primar dr. Emil Precup, iar acea din Sânm@rtin în a dlui primpretor G.
Gábor.
O luare în primire pe lâng@ un inventar deliat }i în regul@, cu considerare la faptul,
c@ prefectura noastr@ în centru, în afar@ de subprefect nu are nici un om în bran}a
conceptului, nu s-a putut face. Ea se va realiza numai dup@ numirea }i sosirea noului
personal. Asemenea s-a constat }i numerarul g@sit în cass@, care dup@ num@rare }i
închiderea jurnalelor s-a încuiat în cassele de fier. Notez, c@ sumele acestea sunt cu
totul neînsemnate.
Cum judec@toriile au fost închise, conform adresei primite, am ordonat din ziua primirei
„juristi]iu”, ce am adus la cuno}tin]a publicului prin afi}e puse la intrarea judec@toriilor.
În penitenciarul tribunalului, dup@ cum se vede din tabloul anexat aici sub 6, sunt
depuse în preventiv 15 persoane. În considerarea acestui fapt n-am cerut de la garda
penitenciarului, care dup@ cum reiese din anexa 7, num@r@ 10 persoane, jur@mântul
de fidelitate.
Pentru acoperirea speselor împreunate cu sus]inerea penitenciarului sub rezerva
aprob@rii D-Voastre, am ordonat la casieria statului din Miercurea-Ciuc ca s@ pun@
la dispozi]ia personalului suma de cor. 5.000. V@ rog a-mi aproba acest pas.
V@ rog în interesul justi]iei a ne trimite de urgen]@ personal pentru acestea judec@torii.
Miercurea-Ciuc, la 13 august 1919. Subprefect: s.s. dr. Oltean.
270
Dosar 5.
161.
România, }eful Judec@toriei de ocol
Miercurea-Ciucului.-
No. I.D.11/1919. Prez.
D-Sale Domnului: Pre}edinte al Tribunalului Bra}ov

Domnule Pre}edinte
La adresa Dvoastre cu data de 22 septembrie 1919, de sub No.I.B. 71/1919 pres.

am onoare a V@ raporta, c@ personalul auxiliar de la aceast@ judec@torie n-a depus
jur@mântul de fidelitate }i pân@ la alte dispozi]ii a fost re]inut în serviciu.
Pentru asigurarea bunului mers al justi]iei, la aceast@ judec@torie e lips@ de un
personal auxiliar mai mare, deoarece }i comunele apar]inute judec@toriei din Sân-
m@rtinul-Ciucului au fost încorporate judec@toriei de ocol Miercurea-Ciucului.
Miercurea-Ciucului 6 octombrie 1919.
Judec@tor-}ef delegat: s.s. dr. Romulus Olteanu.
Dosar 5.
162.
Tabloul
fostului personal al Tribunalului din Miercurea-Ciuc
1. Antal József Prezident

2. Bocskor Anton Jude
3. dr. Muzsnay Iosif Jude
4. Nagy Mózes Jude
5. Berze Árpád Jude
6. Szopos Gáspár Jude
7. Folkusházy Alexandru Jude
8. Csiszér Ioan Jude de tribunal
9. Elzenbaum Viktor Jude de tribunal
10. Gözsy Petru Jude
11. László Géza Jude
12. dr. Lõrinczy Iuliu Notar
13. Demény Francisc Jude de tabl@
14. Lacz Alexandru Director superior
15. Kozma Iosif Oficial superior
16. Csató Paul Oficial superior
17. Fazekas Iuliu Oficial de birou
18. Sató Dionisie Oficial de birou
271
GHEORGHE IANCU
19. Botár Carol Diurnist

20. László Elena Diurnist@
21. Nyírõ Carolina Diurnist@
22. Kovács Martin Suboficial
23. Bálint Ioan Suboficial
24. Nagy Francisc Suboficial
Dosar 5.
TRIBUNALUL TÂRGU SECUIESC
163.
Proces-verbal
Întocmit la data de 1 august 1919 în Târgu-Secuiesc, în biroul pre}edintelui tribu-

nalului, referitor la preluarea tribunalului }i a parchetului, în prezen]a subsemna]ilor:
dl prefect dr. Vecerdea Nicolae cite}te lista cu numele judec@torilor, respectiv,
procurorilor prezen]i, dup@ cum urmeaz@:
Hász József, pre}edintele tribunalului; dr. Nagy Emil Pál, pre}edintele senatului;
Kiss Jenõ, judec@tor; Gábor Elek, grefier; dr. Verness István, prim procuror; Kovács
Károly, procuror; în continuare: dr. Botos József, Mochai Géza, dr. Draskóczy Aladár,
dr. Kádár Ferencz, notari, respectiv practican]i.
Cu acest prilej, în prezen]a autorit@]ilor civile }i militare române ca }i a domnilor
magistra]i, dl prefect aduce la cuno}tin]@ faptul c@ Consiliul Dirigent î}i extinde auto-
ritatea }i asupra jude]ului Trei Scaune (tribunale, procuraturi }i judec@torii de ocol)
}i, prin urmare, preia administra]ia juridic@.
Se ia la cuno}tin]@ în unanimitate.
În continuare, dl prefect relev@ importan]a func]ion@rii în continuare a institu]iei,
solicitându-le domnilor judec@tori }i procurori prezen]i s@ depun@ jur@mântul de fidelitate.
Pre}edintele tribunalului declar@ c@, de}i este preg@tit s@ depun@ jur@mântul, totu}i,
având în vedere un eventual boicot din punct de vedere social, solicit@, momentan,
amânarea depunerii jur@mântului de fidelitate, iar declara]ia sa o înainteaz@ }i în scris,
ce se anexeaz@ sub anexa nr. 1.
Dl prim procuror Verness István declar@ c@ el, în calitate de bun cet@]ean }i
func]ionar maghiar, nu poate depune jur@mântul de fidelitate fa]@ de statul român
}i î}i prezint@ declara]ia }i în scris, ce se anexeaz@ sub anexa nr. 2.
Dl prefect îl asigur@ pe dl pre}edinte de tribunal c@ nu va avea nici un fel de
nepl@ceri din punct de vedere social }i îi solicit@ din nou, în interesul legalit@]ii, s@
depun@ jur@mântul de fidelitate.
P@truns de importan]a momentului }i în interesul legalit@]ii, dl pre}edinte de
tribunal declar@ c@ este preg@tit s@ depun@ jur@mântul de fidelitate }i, prin urmare,
dl prefect îi ia jur@mântul cu urm@torul con]inut: „Eu, Hász József, pre}edinte de
tribunal, jur credin]@ regelui României, Maiest@]ii Sale Regele Ferdinand I, }i jur c@
272
voi respecta legile }i dispozi]iile Consiliului Dirigent Român, voi ap@ra cinstea, demni-
tatea }i interesele statului român }i ale cet@]enilor s@i }i voi p@stra secretul de serviciu.
A}a s@ m@ ajute Dumnezeu”.
Dl pre}edinte de senat, dr. Nagy Emil Pál solicit@ domnului prefect s@ amâne
depunerea jur@mântului, având în vedere starea sa de s@n@tate }ubrezit@, dup@
revenirea din concediu, când îl va depune. Declara]ia sa o înainteaz@ }i în scris, care
se anexeaz@ sub anexa nr. 3.
Dl prefect ia la cuno}tin]@ solicitarea. Ceilal]i judec@tori, procurori }i grefieri se
al@tur@ declara]iei domnului Verness István, refuzând depunerea jur@mântului, dar
se oblig@ s@ rezolve con}tiincios chestiunile curente pân@ la data pred@rii, respectiv,
a prelu@rii func]iilor lor.
Dl prefect ia la cuno}tin]@ acest fapt }i îl împuternice}te pe dl pre}edinte de tribunal,
ca în interesul func]ion@rii institu]iei s@ procedeze dup@ cum crede el de cuviin]@.
Dup@ citirea în limbile: român@ }i maghiar@, încheiat }i semnat.
s.s. dr. Vecerdea, prefect; s.s. dr. Roman, subprefect; s.s. maior Cernea, comand.
comp. jand. Trei Scaune; c@pitan s.s. indescifrabil, comand. garnizoanei Tg. Secuiesc;
s.s. Ioan Hamnea, grefier; s.s. Hász József, pre}edinte de tribunal; s.s. dr. Nagy Emil Pál,
pre}edinte de senat; s.s. dr. Verness István, prim procuror; s.s. Kiss Jenõ, judec@tor; s.s.
Kovács Károly, procuror; s.s. dr. Botos József, notar; s.s. dr. Mochai Géza, notar; s.s. dr.
Draskóczy Aladár, notar; s.s. Gábor Elek, notar; s.s. dr. Kádár Ferencz, practicant juridic.
164.
Proces-Verbal
Ast@zi la 25 septembre 1919, prezidentul tribunalului Bra}ov, în urma ordinului

Dlui }ef al Resortului Justi]iei No. 5842/919, prez. Just. prezentându-se la Târgu
Secuiesc pentru preluarea tribunalului desfiin]at, a procedat dup@ cum urmeaz@:
I. A convocat în sala de }edin]e a Cur]ii cu Jura]i, pe to]i func]ionarii }i amploia]ii
tribunalului }i Judec@toriei de ocol Târgu Secuiesc, pe cari i-a invitat s@ declare, dac@
voiesc a depune jur@mântul oficial, explicându-le urm@rile posibile.
a) Fiind apoi întrebat fiecare aparte, s-au f@cut urm@toarele declara]iuni: a). dr.
Nagy Emil Pál, pre}edinte de Sec]ie }i Kiss Jenõ judec@tor la tribunal au semnat
declara]ia înscris@ al@turat@, f@când promisiune solemn@ c@ vor respecta legile ]@rii
}i decretele, ordonan]ele Consiliului Dirigent, rugându-se, ca cu considerare la situa]ia
social@ din ora}, în interesul public s@ fie l@sa]i în serviciu.
b). Jancsó Géza, directorul cancelariei }i Telmán Aladár, cancelist, au depus
c). Madaras István, cancelist la tribunal }i Kiss Lajos, conduc@tor la c@r]ile funduare
au cerut amânare motivat@ spre a-se declara, ce li s-a acordat.
d). dr. Botos József, dr. Mochai Géza, dr. Draskóczy Aladár, Gábor Elek, notari, dr.
Kádár Ferencz, practicant, Hollanda Sándor, grefier, Sipos Andor, Bodor Iván, grefieri,
273
GHEORGHE IANCU
Megyaszay Mária, diurnist@, Sánta Mihály }i Tompos János, servitor de la tribunal. – dr.
Nyaguly Béla practicant, Komlossy András cond. de c.f., Farkas Miklós, Szabó Tamás, Vajna
Ferencz, Györbíró Imre grefieri, Szabó Gyula, Horváth Miklós, Szõcs Lajos canceli}ti, Szõcs
Endre, Rácz Mariska, Oláh Pál, Tompa Gábor, Vantsa István diurni}ti, Manya Ágoston }i
Molnár István executori diurni}ti, Bardócz János }i László István servitori, to]i de la
judec@toria de ocol Târgu Secuiesc au declarat, c@ nu depun jur@mântul oficial.
e). Servitorul Szijgyártó István este în concediu.
Pre}edintele tribunalului a invitat pe to]i func]ionarii s@-}i continue serviciul pe
lâng@ competin]ele vechi, pân@ când nu vor fi absolva]i de la serviciu.
Încheiat }i semnat. D.c .m.s. Prezident: s.s. dr. Petru Mete}.
Continuare la 27 septembrie 1919, în Bra}ov.
Directorul cancelariei dl Kiss Zoltán întorcându-se cu valorile tribunalului Târgu
Secuiesc, raporteaz@ c@ servitorul Szijgyártó István, care era în concediu, s-a prezentat
la 26 septembrie 1919, înaintea dlui Hász József pre}edintele tribunalului }i a declarat
c@ nu depune jur@mântul oficial.
D.c.m.s.
Prezident: s.s. dr. Petru Mete}.
Dosar 5.
TRIBUNALUL ODORHEIUL SECUIESC
165.
De la Pre}edintele Tribunalului Odorhei
1919.Pres.XXVI.Sb.62
Domnului {ef de Resort al Justi]iei, Sibiu
Domnul prefect al jude]ului Odorhei în 29 iulie 1919, declarând justi]ia din

Odorheiul-Secuiesc preluat@ sub imperiul român, pe to]i angaja]ii justi]iei afl@tori
atunci în func]iune }i cari n-au depus jur@mânt, i-a obligat s@ r@mân@ pân@ la alt@
dispozi]ie la locul lor.
Când eu, ca pre}edinte interimal în 31 august a.c., am preluat conducerea acestui
tribunal, pe unii dintre angaja]ii justi]iei i-am constrâns s@ r@mân@ mai departe în
func]iune, pe ceilal]i i-am absolvat din post.
Pe câ]iva dintre fo}tii func]ionari, ulterior i-am provocat s@ se prezinte în oficiu
}i s@ fac@ serviciu în interesul justi]iei.
In conspectul al@turat sub ./. sunt în}ira]i to]i aceia, cari f@r@ jur@mânt stau în
serviciul statului român în ora}ul Odorhei.
Afar@ de ace}tia mai este la Judec@toria de ocol Cristur oficialul Vass Ferencz,
care la provocarea prefectului din 31 iulie a.c. începând st@ f@r@ jur@mânt în serviciu.
Pe acesta anume în 22 oct. a.c., când pe ceilal]i func]ionari ai judec@toriei din Cristur,
274
din cauz@ c@ nici f@r@ jur@mânt n-au vrut s@ r@mân@, i-am absolvat, l-am constrâns
s@ stea mai departe în func]iune în interesul justi]iei.
Atât cei ce sunt cuprin}i în conspect, cât }i Vass Ferencz, de când stau în serviciul
statului român, nu }i-au primit retribu]iunile.
Deoarece to]i ace}tia î}i îndeplinesc oficiul cu con}tiinciozitate }i fiindc@ de alt@
parte pentru sus]inerea traiului sunt aviza]i la competin]ele lor:
V@ rog, s@ binevoi]i a le asemna de urgen]@ toate acele retribu]iuni, cari dup@
dispozi]iile referitoare le compete.
Aici m@ provoc la asemn@rile f@cute sub Nr. 13102 }i 13103/919, Pres. just.
referitor la competin]ele lui Simó József oficial la Procuratura de Stat Odorhei, care
asemenea numai constrâns de procuror a r@mas f@r@ jur@mânt în serviciul statului
român.
Amintesc c@ datele, cari nu se afl@ în conspectul al@turat, se cuprind în conspectele
su}ternute în urma ordinului de sub Nr. 1388/919 Pres.Just.
In leg@tur@ cu acesta raportez c@ diurnistul Reichert Gustav, fost la Judec@toria
de ocol Ocland, acum în Odorhei, a depus jur@mântul în mâna prefectului în 12
august a.c. – Numitul diurnist înc@ nu }i-a c@p@tat competin]ele }i anume:
1.Diurnele de 4 cor. 40 fl. din 1 febr. 1919 pân@ în 12 aug.a.c.
2.Ajutorul de r@sboiu de 80 cor. lunar din 1 martie pân@ în 31 aug.a.c.
3.Ajutorul de r@sboiu de 10 cor. lunar din 1 febr. pân@ în 31 aug.a.c.
4.Adausul de scumpete de 300 cor. lunar din 1 april pân@ în 1 iunie a.c.
5.Retribu]iunile stabilite în normele Consiliului Dirigent: 5.50 lei diurn@ }i 4 lei
adaus de diurn@ din 13 aug. a.c. începând, precum }i 400 lei ajutor de ve}tminte pe
anul curent.
V@ rog, ca }i competin]ele aceste ale lui Reichert Gustav, s@ binevoi]i a-le asemna
la perceptoratul din Odorhei, care oficiu va avea s@ detrag@ taxa pentru pensiune de
un percent, în în]elesul aliniatului penultim din articolul 19 al instruc]iunei executive
al normelor de serviciu, Nr. 9500/1919.
Odorhei, 2 nov. 1919, s.s. Alexandru Breban, pre}edinte interimal.
Dosar 5.
JUDEC~TORIA DE OCOL DUMBR~VENI
166.
1919.Pr. I.A.10.
Proces-verbal,
luat în 12 martie 1919 în chestia prelu@rii oficiului de }ef-judec@tor la judec@toria

de ocol Iba}fal@u, pe baza ordonan]ei Nr. 121-1919 just. a Consiliului Dirigent Român,
resortul Justi]iei.-
Prezen]i:
dr. Ioan Roman }ef-judec@tor, dr. Papp Lajos, Emil T. Dan protocolist.-
275
GHEORGHE IANCU
Prezentându-se dl dr. Ioan Roman în societatea dlui Emil T. Dan în biroul

}efjudec@torului dr. Papp Lajos, îi comunic@ c@ cu conducerea judec@toriei este
încredin]at dânsul, iar dl fost }ef-jude va func]iona de acum înainte ca judec@tor
la aceea}i judec@torie. Îl roag@ s@-}i predee oficiul, la care dânsul protesteaz@ }i
declar@ c@ silit fiind totu}i îl pred@, jur@mântul îns@ nu-l depune, fiindc@ dânsul deja
în 26 febr. 1919 }i-a înaintat la forurile competente maghiare cererea de pensionare
din cauze sanitare, }i având deja pe terenul justi]iei 35 ani de serviciu. Declar@ mai
departe c@ dânsul din cauza morbului deja de 7-8 ani a fost provocat în anul 1913
s@-}i înainteze cererea de pensionare, la care dânsul }i-a înaintat peti]ia de
concediare, ceea ce i s-a }i oferit, iar dup@ acea reîns@n@to}indu-se, }i-a continuat
oficiul. Declar@ mai departe c@ dânsul dup@ ce deja de 17 ani e }efjude, nu r@mâne
în oficiu nici f@r@ jur@mânt.
Dl dr. Papp Lajos pred@ dlui dr. Ioan Roman:
I. Depozitele prezidiale, cuprinse în registrul sub pozi]iile 2-4 din anul 1918
II. Registrul de pedepse, unde în numerar nu se afl@ nimica, }i în general în numerar
nu se afl@ nimica.
III. Cheile de la cassa wertheimian@, unde se afl@ trei cambii }i testamente. Dup@
cetire s-au subscris de cei prezen]i. s.s. dr. Papp Lajos, s.s. dr. Ioan Roman }efjudec@tor,
s.s. Emil T. Dan protocolist.
Proces Verbal continuativ.
Dl }efjudec@tor dr. Ioan Roman constat@ c@ dnii judec@tori de la judec@toria de ocol

Iba}fal@u }i anume Szava Antoniu }i dr. Sziklay Desideriu nu sunt în oficiu, deoarece
dân}ii au fost de fa]@ la luarea procesului verbal încheiat în chestia jur@mântului
judec@torilor de la tribunalul din Iba}fal@u, la 11 martie 1919, în biroul pre}edintelui
de tribunal, dr. Simeon Che]ian.
Declara]iile dân}ilor sunt cuprinse acolo.
Iba}fal@u, la 12 martie 1919, s.s. dr. Ioan Roman }efjudec@tor, s.s. Emil T. Dan
protocolist.
Dosar 5.
167.
1919.Pr. I.A.9.
Proces-verbal,
luat în biroul }ef-judec@torului de la judec@toria de ocol Iba}fal@u, la 12 martie

1919 st.n.
Obiect:
{efjudec@torul invit@ înaintea sa personalul administrativ }i servitorii de cancelarie,
spre a-i provoca, ca s@ r@mân@ }i pe mai departe în serviciul de pân@ acuma }i a-}i
îndeplini datoria con}tiencios.
Prezen]i:
276
dr. Ioan Roman }efjudec@tor, Emil Dan protocolist.

La invitarea primjudec@torului s-au prezentat urm@torii: Finta Géza, cond. c.f., Papp
János, Lurcz János, Lengyel Endre, Czibula Mária, Huber Ernõ }i Wilhelm Emma.- Primii
trei declar@ c@ au serviciul de peste 30 ani, rug@rile pentru pensionare }i le-au înaintat la
forurile competente maghiare, în luna trecut@, to]i trei declar@, c@ nu se simt ap]i de a
mai servi. Lengyel Endre declar@ c@ dup@-ce dânsul a depus jur@mântul pe Republica
maghiar@ }i de acest jur@mânt nu e absolvat, nu e aplicat a servi Consiliului Dirigent, tot
asemenea }i Czibula Mária, Wilhelm Emma }i Huber Ernõ. Toate susnumitele declara]ii
s-au f@cut dup@ ce au fost provoca]i s@ r@mân@ în oficiu, f@r@ a fi deobliga]i a depune
jur@mântul pe baza ordonan]ei 121/1919 a Consiliului Dirigent. Dup@ cetire }i explicare
în limba maghiar@, s-au subscris. Iba}fal@u, la 12 martie 1919, s.s. dr. Ioan Roman
}efjudec@tor, s.s. Emil Dan protocolist, s.s. Finta Géza, s.s. Papp János, s.s. Lurcz János,
s.s. Lengyel Endre, s.s. Czibula Mária, s.s. Huber Ernõ, s.s. Wilhelm Emma.
Protocol verbal continuativ.
{efjudec@torul invit@ înaintea Sa }i subofi]erii /servitorii/ Judec@toriei de ocol }i
anume pe: Bárdi József }i Tompa Lajos, provocându-i s@ r@mân@ în serviciu }i s@-}i
îndeplineasc@ datorin]a anterioar@. Dân}ii declar@ c@ necunoscând limba român@,
v@d în interesul lor mai acomodat@ dep@rtarea lor din oficiu justi]iar deja acuma,
decât mai târziu.
Iba}fal@u, la 12 martie 1919.
s.s. dr. Ioan Roman }efjudec@tor, s.s. Emil Dan protocolist, s.s. Bárdi József, s.s.
Tompa Lajos.
Dosar 5.
168.
1919.Pres.I.A.36.
Onor.
Consiliu Dirigent, în Sibiu
Cu privire la preluarea judec@toriei de ocol din Iba}fal@u, am onoare a raporta

urm@toarele:
Instruc]iunea edat@ pentru }efii judec@toriilor de ocol, mie pân@ în ziua de azi
nu mi s-au înmânat. La provocarea verbal@, respective la comunicarea Dlui pre}e-
dinte al tribunalului din Iba}fal@u, dr. Simeon Che]ian, c@ sunt încredin]at cu preluarea
judec@toriei de ocol din Iba}fal@u, în ziua de 12 martie a.c. m-am prezentat în biroul
fostului }ef al judec@toriei de ocol Iba}fal@u, comunicându-i partea referitoare la
preluarea oficiului de }efjudec@tor, la ce dânsul, precum arat@ procesul-verbal
al@turat sub ./. mi-a predat oficiul pre lâng@ declara]iile cuprinse în acest proces
verbal.
Dup@ procesul-verbal e evident c@ dnii judec@tori Szava Antoniu }i dr. Sziklay
Desideriu, f@r@ a fi invita]i din partea Dlui prim-pre}edinte al tribunalului – s-au
277
GHEORGHE IANCU
prezentat în 11 l.c. in corpore deodat@ cu judec@torii tribunalului, denegând depu-

nerea jur@mântului pe lâng@ declara]iunile acolo cuprinse.
Dup@ procesul verbal al@turat sub .//. se poate constata c@ întreg personalul
auxiliar }i servitorii f@r@ excep]ie au denegat serviciul lor Consiliului Dirigent.
Conduc@torul c@r]ilor funduare Byly Eugen dup@ informa]iunile primite e bolnav,
iar executorul Coloman T@ma} se afl@ la Budapesta, prin urmare din vechiul personal
nimeni n-a r@mas.
Raportul ad punct 1 din informa]iunile primite din motivul sus-amintit –
pic@.
ad. punctul 2. Luând în considerare c@ judec@toriei acesteia apar]in 32 comune,
iar cartea funduar@ o prevede judec@toria, la tot cazul e lips@ de cel pu]in 2 judec@tori,
eventual }i un notar.
Func]ionarii sistemiza]i au fost 7, cari }i pe mai departe sunt de lips@. De prezent
sunt aplica]i 4 func]ionari încep@tori, f@r@ cvalifica]ia recerut@, cari pân@ acum n-au
lucrat la justi]ie, afar@ de domni}oara posed numai clasele elementare, prin urmare
ast@zi înc@ aproape nefolosibili.
Dl pre}edinte mi-a adus la cuno}tin]@, c@ pe dl Vándori fost oficiant la judec@toria
de ocol Agnita, îl împ@r]e}te la judec@torie ca conduc@tor al c@r]ilor funduare, de
prezinte singurul, care îmi poate da ajutor.
ad. punctul 3. mai sus raportat. ad. punctul 4. n-au fost aplica]i. ad. punctul 5.
dup@ ce de la preluarea tribunalului }i a judec@toriei, afar@ de acea c@ cauzele curente
ale judec@toriei le-am prev@zut, am participat }i în senatele tribunalului în mai multe
rânduri, în lipsa timpului fizic, despre num@rul cauzelor în restan]@, de prezent nu pot
raporta, cu atât mai vârtos, fiindc@ foarte multe cauze sunt din cauza r@zboiului
suspendate, care vor fi reînoite.
Notarul public denegând depunerea jur@mântului, ast@zi nu func]ioneaz@.
Raportul de fa]@ nu l-am înaintat pân@ acum, fiind în credin]a acea, c@ Dl pre}edinte
a dus cu sine }i procesele-verbale aici al@turate }i a raportat }i despre preluarea
judec@toriei.
Iba}fal@u, la 21 martie 1919. s.s. dr. Ioan Roman }ef-judec@tor.
Dosar 5.
JUDEC~TORIA DE OCOL HUSUS~U
169.
Proces-verbal
Care s-a încheiat în comuna Husus@u, la judec@toria de ocol din Husus@u la 12

martie 1919 st.n., a.m. la 10 ore în cauza prelu@rii judec@toriei de ocol din loc.
Prezen]i sunt subscri}ii:
Se prezint@ la judec@torie dr. Tr@ian Corneliu {uteu fostul notar la tribunalul din
Iba}fal@u, }i comunic@, c@ Consiliul Dirigent Român din Sibiu, l-a numit de }efjudec@tor
278
la judec@toria de ocol din Husus@u, }i provoac@ pe Nicolae Nagy, actualul }ef al jude-
c@toriei, ca judec@toria }i conducerea judec@toriei s@ i-o predeie.
Nicolae Nagy declar@, c@ judec@toria }i conducerea ei nu o pred@. dr. Tr@ian Corneliu
{uteu declar@ c@ judec@toria }i conducerea aceleia o va prelua cu for]a, cu sila.
Nicolae Nagy în urma acestei declara]iuni declar@ c@ îng@duie for]ei, silei }i jude-
c@toria }i conducerea ei o pred@ dlui dr. Tr@ian Corneliu {uteu, }eful român nou
numit la judec@torie.
Dl Nicolae Nagy }i dl Tr@ian Corneliu {uteu, dup@ ce timpul e foarte înaintat, au
hot@rât ca preluarea detaliat@ a judec@toriei o vor face-o în continuare ziua viitoare.
Dup@ cetire s-a isc@lit.
D.c.m.s.
s.s. Nagy Miklós, judec@tor de ocol, s.s. Tr@ian Corneliu {uteu, }eful judec@toriei,
s.s. dr. I. Bianu pentru protocolist.
Dosar 1.
170.
Proces-verbal
Care s-a încheiat în comuna Husus@u, la judec@toria de ocol din Husus@u în

cauza depunerei jur@mântului a judec@torilor din loc, la 12 martie 1919 st.n. la 10
ore a.m.
Se prezint@ la judec@torie dr. Tr@ian Corneliu {uteu fost notar la tribunalul Iba}fal@u,
}i comunic@ judec@torilor prezen]i, c@ Consiliul Dirigent Român din Sibiu, l-a numit de
}efjudec@tor la judec@toria de ocol din Husus@u }i provoac@ judec@torii, cari pân@
acuma au servit la judec@torie, }i anume pe dl judec@tor Nicolae Nagy }i pe dl judec@tor
Igna]iu Szabó, ca noul jur@mânt român de judec@tor, care în limba maghiar@ jude-
c@torilor prezen]i s-a cetit }i explicat, s@-l depun@. Face atent pe amândoi judec@tori
c@ în cazul, dac@ nu sunt aplica]i s@-l depun@ î}i pierd oficiul, salariul }i pensiunea fa]@
de Statul român.
Judec@torii Nicolae Nagy }i dr.Igna]iu Szabó declar@ c@ dup@ ce r@mân fideli la
jur@mântul depus pe republica maghiar@, nu sunt aplica]i a depune noul jur@mânt
român de jude }i nu sunt aplica]i s@ serveasc@. D.c.m.s., s.s. Nagy Miklós, fostul
judec@tor-}ef, s.s. dr. Szabó Ignácz judec@tor, s.s. dr. Tr@ian Corneliu {uteu }ef al
judec@toriei de ocol din Husus@u, s.s. dr. I. Bianu, p. protocolist.
Dosar 1.
171.
Proces-verbal
Care s-a încheiat la judec@toria de ocol din Husus@u, în comuna Husus@u la 13

martie 1919, st.n. la 10 ore a.m., în cauza c@ ofician]ii anume scriitorii, diurni}tii }i
servitorii sunt aplica]i s@ serveasc@, sau ba ?
279
GHEORGHE IANCU
Prezen]i sunt: Brandtner Andrei, cond. de c.f.

Berán Artúr, conduc@tor de carte fund. Izsák Manó diurnist, Alzner István servitor,
Szilágyi Márton custode peste termni]@.-
Susnumi]ii sunt provoca]i s@ serveasc@ mai departe }i dup@-ce noul numit
judec@tor-}ef îi face atent, c@ dac@ nu sunt aplica]i a servi î}i pierd postul, salariul, }i
pensiunea fa]@ de Statul român.
Andrei Brandtner cond. de c.f. declar@ c@ dup@-ce a depus jur@mânt pe republica
maghiar@ }i de sub jur@mântul acesta din partea guvernului maghiar nu e achitat,
la caz, dac@ ar trece în serviciul unui alt Stat str@in, eventual }i-ar pierde serviciul de
16 ani }i în urm@ }i dreptul de pensiune fa]@ de Statul maghiar, din cauzele acestea
declar@ c@ nu e aplicat s@ serveasc@ sub imperiul Statului român.
Berán Artúr declar@ c@ pân@ la o deciziune mai târzie deocamdat@ r@mâne în
oficiu }i este aplicat s@ fac@ serviciu sub imperiul român.
Izsák Manó declar@ c@ nu e aplicat s@ serveasc@ sub imperiul român.
{tefan Alzner servitor declar@ c@ nu e aplicat s@ serveasc@ sub imperiul
român.
Márton Szilágyi temni]er declar@ c@ nu e aplicat s@ serveasc@ sub imperiul
român.
Dup@ cetire }i explicare }i aprobare s-a isc@lit. D.c.m.s. s.s. Brandtner Endre cond.
de c.f., s.s. Berán Artúr cond. de c.f., s.s. Izsák Manó executor judec@toresc, diurnist
temporar, Alzner István servitor, s.s. Szilágyi Márton temni]er, s.s. dr. Tr@ian Corneliu
{uteu, judec@tor-}ef la jud. de ocol Husus@u, s.s. dr. J. Bianu p. pretor.
S-a continuat la judec@toria de ocol din Husus@u, la 14 martie 1919, st.n. a.m.
la 11 ore.
Se prezint@ înaintea judec@torului-}ef al judec@toriei de ocol din loc. Artúr Berán
conduc@tor de carte funduar@ }i declar@ c@ s-a hot@rât definitiv s@ serveasc@ la jude-
c@torie }i pe mai departe }i sub imperiul român, ca conduc@tor de carte funduar@.
Dup@ cetire }i explicare în limba maghiar@ s-a isc@lit.
D.c.m.s.
s.s. Artúr Berán cond. de c.f., s.s. dr. Tr@ian Corneliu {uteu judec@tor-}ef, s.s.
dr. Ioan Bianu pr.pretor.
Dosar 1.
172.
Proces-verbal
Care s-a încheiat în comuna Husus@u, la judec@toria de ocol din Husus@u la 15 martie
1919, ora 9 a.m., în cauza c@ cancelistul Ilariu Vlad, care a fost pe 2 zile pe concediu,
este aplicat s@ serveasc@ }i mai departe la judec@torie, sau ba? Prezen]i sunt: dr.
Tr@ian Corneliu {uteu judec@tor-}ef, dr. Ioan Bianu primpretore, Ilariu Vlad cancelist.
Susnumitul cancelist e provocat s@ se declare c@ are voie, sau ba s@ serveasc@ }i mai
departe sub imperiul român, }i dup@ ce noul numit judec@tor-}ef dr. Tr@ian Corneliu
280
{uteu îl face atent c@ dac@ nu are voie, respective nu e aplicat a servi, î}i pierde postul,
salariul }i pensiunea fa]@ de statul român.
Ilariu Vlad declar@ solemn c@ e aplicat cu cea mai mare pl@cere a servi mai
departe }i sub imperiul român }i Statului român.
Dup@ cetire, explicare }i aprobare s-a isc@lit.
D.c.m.s.
s.s. Ilariu Vlad, s.s. dr. Tr@ian Corneliu {uteu, judec@tor-}ef, s.s. dr. Ioan Bianu,
pr. pretore.
Dosar 1.
173.
Proces-verbal
Care s-a încheiat la Judec@toria de ocol din Husus@u, înaintea }efului judec@toriei
la 11/24 martie 1919, în cauza depunerei jur@mântului dlor advoca]i dr. Ioan Bianu
}i dr. Heinrich Bock, locuitori în comuna Husus@u.
{eful judec@toriei dr. Tr@ian Corneliu {uteu provoac@ pe dnii advoca]i dr. Ioan
Bianu }i dr. Heinrich Bock s@ depun@ jur@mântul.-
Ambii advoca]i declar@ c@ sunt învoi]i a depune jur@mântul. Numi]ii advoca]i au
depus urm@torul jur@mânt: „Jur pe Atotputernicul Dumnezeu de a fi credincios Regelui
Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii, precum }i decretele,
ordonan]ele Consiliului Dirigent din Sibiu, de a îndeplini chemarea mea de advocat
cu onoare, punctualitate }i con}tiin]@. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. dr. I. Bianu, s.s.
dr. Heinrich Bock. Dup@ cetire s-a închis.- D.c.m.s., s.s. dr. Tr@ian Corneliu {uteu, }eful
judec@toriei, s.s. Artúr Berán protocolist.
Dosar 1.
174.
1919.Prez.I.a.103.
Ilustrit@]ii Sale
Domnului dr. Aurel Laz@r, ministru de justi]ie, în Sibiu
Dup@-ce jur@mântul de judec@tor în 11 martie 1919 st.n. la tribunalul din

Iba}fal@u, înaintea pre}edintelui tribunalului dr. Simeon Che]ian l-am depus, în
12 martie a.c. mi-am ocupat postul de judec@tor-}ef la judec@toria de ocol
Husus@u.
Ocupându-mi postul }i preluând judec@toria }i conducerea ei, cu stim@ al@tur:
1.Proces verbal încheiat cu ocasiunea prelu@rii judec@toriei }i a conducerei
judec@toriei,
2.În proces verbal încheiat în cauza deneg@rii jur@mântului alor doi judec@tori
unguri, cari au servit pân@ acum la judec@torie,
281
GHEORGHE IANCU
3.Proces verbal încheiat în cauza deneg@rii serviciului din partea unui conduc@tor
de carte funduar@, unui diurnist, unui servitor }i custodelui temni]ei.
4.Proces verbal încheiat cu Ilariu Vlad, oficiant de cancelarie, care a declarat c@
nu-}i p@r@se}te postul, ci e învoit a servi mai departe, }i în urm@:
5.Proces verbal încheiat cu cei doi advoca]i din comun@ cari au depus jur@mântul
de advocat.
A}a dar@ am r@mas la judec@torie cu un conduc@tor de carte funduar@ cu un
oficiant de cancelarie }i dup@ ce servitorul vechi înc@ m-a p@r@sit, am fost silit s@ aplic
un servitor nou român, a}a încât de prezent numai 4 in}i suntem la judec@torie.
Totodat@ am onoare cu stim@ a raporta despre urm@toarele cu privire la provocarea
dat@ la 8 febr. 1919, sub No. 121/1919. Just.
Ad. 1. Func]ionarii actuali de la Judec@torie posed atât în scris, cât }i cu graiul viu
limba român@ foarte bine. Nici un judec@tor }i nici alt oficiant sub durata r@zboiului n-a
manifestat atitudine politic@ nici social@, sau de ori-ce alt caracter în contra românilor.
Ad. 2. Luând în considerare circula]ia de pace a judec@toriei e de lips@ înc@ un
judec@tor, un notar, un cancelist, doi diurni}ti }i un custode peste temni]@. De prezent
este numai un judec@tor, un conduc@tor de carte funduar@, un oficiant de cancelarie
}i un servitor. Lipse}te dar@ un judec@tor, dup@ acea notarul, un cancelist, doi diurni}ti
}i custodele temni]ei. În temni]@ de prezent nici e nici un rob. Ad. 3. Executorul înc@
lipse}te. Ad. 4. Translator nu este. Ad. 5. Num@rul cauzelor în restan]@ e urm@torul:
a). cauze civile: nepertractate sunt 256, b). cauze criminale nepertractate sunt
184, c). cauze de ereditate în restan]@ sunt 213, d). cauze de la cartea funduar@: 324.
Jum@tate din cauzele de ereditate }i din cauzele dela cartea funduar@ nu se pot
expedia, fiindc@ nu sunt deciziunile decopiate }i nu am nici un diurnist, care s@
decopieze. Multe cauze nu se pot expedia, fiindc@ numai recomandate se pot
expedia, iar po}ta înc@ nu prime}te epistole recomandate.
Dac@ a-}i avea deocamdat@ barem înc@ un judec@tor }i doi diurni}ti, cauzele în
restan]@ în decurs de 2-3 luni s-ar putea rezolva, respective toate cauzele în restan]@
s-ar putea aduce în curen]@.
Cu stim@ raportez mai departe, c@ cancelistul Petru Cri}an a fost pân@ acum în mili]ie.
Acum înc@, precum am primit informa]ie numai e militar, l-am provocat deci, ca
momentan s@-}i ocupe postul, îns@ pân@ azi, n-am primit de la dânsul nici un r@spuns.
Francisc Eperjesi, fostul diurnist, de c@tre fostul }ef al judec@toriei a fost concediat
pe timp nedeterminat }i pân@ în ziua de azi nu s-a prezentat, nici nu }tiu unde e,
numai atâta }tiu, c@ s-a dus în ]ara ungureasc@.
Cu stim@ m@ rog deci, s@ binevoi]i a face dispozi]iile necesare, mai cu seam@ cu
privire la postul unui judec@tor }i alor 2 diurni}ti deocamdat@.
Pertract@rile atât în civile, cât }i în cauzele criminale parcurg f@r@ întrerupere, se
în]elege în limba român@.
Dat la Husus@u, la 11/24 martie 1919.
Cu distins@ stim@:
s.s. dr. Tr@ian Corneliu {uteu judec@tor-}ef.
282
Dosar 1.
JUDEC~TORIA DE OCOL TÂRGU MURE{
175.
Proces-verbal
Luat în 15 martie 1919 st.n. înainte de prânz la 10 ore, în Târgu Mure}, conf.
ordonan]ei Consiliului Dirigent ad. no. 121/1919. jus. cu privire la preluarea
judec@toriei din Târgu Mure}.
Din partea subscrisului;
În baza ordonan]ei susnumite, subscrisul conduc@tor de judec@torie, m-am prezentat
la actualul }ef Gusztáv Czampa }i – legitimându-m@ – l-am somat ca s@ predea oficiul.
Dl Czampa la somarea aceasta mi-a r@spuns, c@ oficiul nu-l pred@ numai for]ei;
declar@ îns@, c@ se îndestule}te cu for]a imaginar@.
Conform îndrum@rilor ordonan]ei, la acest r@spuns am reclamat interven]ia dlui
prefect al jude]ului Mure}-Turda, care împreun@ cu }eful poli]iei secrete, dl locotenent
Teodor Pa}ca, s-au prezentat la actualul }ef dl Czampa. Dl prefect al jude]ului – dup@
ce i-am comunicat r@spunsul actualului }ef, l-a provocat ca s@ predeie oficiul ca s@
nu fie silit a aplica for]a.
Acestei provoc@ri actualul conduc@tor dl Czampa a declarat c@ prin faptul acesta
vede for]a imaginar@ aplicat@ }i va preda oficiul.
Dup@ aceasta dep@rtându-se dl prefect – actualul }ef, dl Czampa a predat }i eu
subsrisul }ef denumit de Consiliul Dirigent, am preluat oficiul. Despre preluarea
oficiului din partea actualului }ef, s-a luat un proces-verbal în 3 exemplare, dintre
cari unul s-a pus în arhiv@, unul l-a luat actualul }ef, iar al 3-lea l-am preluat eu
subscrisul. În acest proces-verbal aclus ca adaus sub A, e predat, ce am preluat.
Urmând mai departe ordonan]a, am convocat pe to]i judec@torii, notarii }i
func]ionarii subalterni, }i fiind to]i de fa]@, le-am comunicat c@ în baza ordonan]ei
Consiliului Dirigent, am preluat oficiul. Judec@torii au fost to]i de fa]@ }i anume: 1.
Gusztáv Czampa, judec@tor-}ef, cu titlul de consilier la Curtea de Apel; 2. Ladislau Váry,
judec@tor cu titlul de consilier la Curtea de Apel; 3. Paul Elekes; 4. Ludovic Hordossy;
5. Francisc Ternovsky }i 6. Ladislau Szekeres judec@tori. Dintre func]ionarii subalterni
au fost de fa]@: 1. Dl Dezideriu Kovács; 2. Antoniu Kompoty, ambii conduc@tori de c@r]i
fund., apoi: 1. Ioan Pünkösti; 2. Árpád Felszeghy; 3. Ioan Orosz; 4. Ioan Bögözi }i 5.
Géza Veress, to]i canceli}ti, mai apoi: 1. Iosif Sarer }i 2. Béla Füstös, ambii scriitori de
judec@torie. Mai departe: 1. Francisc Csender; 2. Ludovic Bölöni; 3. Mária Markusz;
4. Ida Mihályi; 5. Mária Berkeczy }i 6. Arnold Fejér, to]i diurni}ti. În fine: 1. Francisc
Kristóf; 2. Iosif Vajda; 3. Ioan Németh }i 4. Iosif Szabó servitori. Le-am explicat apoi
în mod demn decretul nr. I }i ordonan]a emis@ pe baza acestui decret. Dup@ ce am
accentuat în special acea, c@ scopul }i dorin]a Consiliului Dirigent este, ca trecerea
justi]iei sub imperiul român, s@ se efeptuiasc@ pe lâng@ respectarea libert@]ilor na]ionale.
283
GHEORGHE IANCU
Am provocat pe cei prezen]i ca s@ depun@ numaidecât jur@mântului fixat în ordonan]a

emis@ în baza decretului nr. I.
La provocarea aceasta, întrebat în persoan@ fiecare judec@tor mi-au r@spuns f@r@
nici o motivare to]i judec@torii, c@ nu depun jur@mântul. Tot a}a au declarat c@
deneag@ jur@mântul }i ceilal]i prezen]i. În urma acestor declara]ii am provocat pe
judec@tori ca s@ p@r@seasc@ imediat edificiul judec@toriei, deoarece în urma §-ului
7, din ordonan]a emis@ în baza decretului nr. I, fie}tecare }i-a pierdut oficiul.
P@r@sând judec@torii localul, am somat pe func]ionarii subalterni, ca acum ei s@
fac@ o declara]ie solemn@ precizat@ în ordonan]a nr. ad. 121/1919.just. Explicându-
le con]inutul declara]iei solemne }i somându-i pe fiecare, iar@ în persoan@, s@ fac@
declara]ia solemn@, to]i au declarat, c@ nici declara]ie nu fac.
La aceasta am explicat prezen]ilor, c@ eu voiesc, ca interesele publicului, ce caut@
ajutorul justi]iei, cu concursul lor s@ le prestau mai departe, }i în urma acesteia îi
provoc ca fiecare s@ r@mân@ la locul s@u }i s@-}i continue munca de pân@ acuma, la
din contr@ se vor lua cele mai stricte m@suri în contra lor.
Luându-le aceste cu to]ii la cuno}tin]@ }i-au reînceput munca regulat@. Au mai
r@mas deci s@ fie întreba]i cu privire la depunerea jur@mântului sau a declara]iei
urm@torii func]ionari subalterni: 1. Vilhelm Török cond. de c.f.; 2. Géza Beszterczey
scriitor; 3. Teodor Török diurnist; 4. Bálint Magyari executor; 5. Ioan Fogarassy
executor }i 6. dr. Eugen Szabó notar.- Dintre ace}tia Teodor Török înc@ nu a venit
acas@ de la mili]ie, iar ceilal]i sunt insinua]i de morbo}i. Cu aceste procesul-verbal
l-am terminat }i isc@lit.- D.c.m.s., s.s. Al. Birtolon judec@tor-}ef.
Dosar 5.
176.
Proces-verbal,
Luat în 18 martie 1919 st.n. ca continuare al procesului verbal din 15 martie

1919. Subscrisul – în urma provoc@rilor emise s-au prezentat înaintea subscrisului
to]i 3 executorii de la judec@torie }i anume: Bálint Magyari, 2. Ioan Fogarassy, 3.
Arnold Fejér.- Acesta din urma e luat în procesul verbal din 15 martie }i între diurni}ti,
deoarece el în urma unei ordonan]e a ministerului ungar, fiindc@ executorii în timpul
r@zboiului nu au avut izvor de venite, face func]ie de diurnist. Acum am aflat de
consult, c@ }i ca executor s@-l ascult separat. Predându-le cele cuprinse în ordonan]a
mai sus amintit@, to]i trei au declarat c@ ei nici jur@mânt nu depun, nici declara]ie
solem@ nu fac. Au înaintat în scris demisionarea, care o aclud sub B.
Terminat }i isc@lit.- D.c.m.s.
s.s. Al. Birtolon judec@tor-}ef.
Dosar 5.
177.
Stimate domnule conduc@tor al judec@toriei de ocol
284
În ziua mai jos men]ionat@ am fost solicita]i de domnul conduc@tor al judec@toriei

de ocol s@ depunem jur@mântul de fidelitate fa]@ de statul român.
Subsemna]ii, executori judec@tore}ti declar@m c@ refuz@m depunerea jur@mântului
de fidelitate }i solicit@m eliberarea noastr@ din func]iile de]inute.
Târgu Mure}, 18 martie 1919
Cu stim@,
s.s. Magyari Bálint, executor judec@toresc; s.s. Fogarassy János, executor judec@-
toresc; s.s. Fejér Arnold, executor judec@toresc.
Dosar 5.
178.
Subsemnatul care de 46 ani slujesc statul maghiar, declar c@ pân@ la decizia

definitiv@ privind apartenen]a Transilvaniei nu m@ pot considera ca fiind eliberat de
prevederile jur@mântului depus fa]@ de statul maghiar }i, prin urmare, nu pot depune
jur@mânt de fidelitate sau leg@mânt solemn fa]@ de un stat str@in.
Târgu Mure}, 20 martie 1919.
s.s. Török Vilmos, conduc@tor funciar.
Dosar 5.
179.
1919.El.I.E.47.
Domnului
dr. Aurel Laz@r, }eful Resortului de Justi]ie în Sibiu
Domnule {ef,
În baza ordonan]ei ad. nr. 121/1919 just. am onoare a V@ înainta procesul-verbal

despre preluarea judec@toriei de ocol din Târgu Mure}.
{i ca întregire a acestui proces verbal raportez, c@ dintre ofician]ii subalteni condu-
c@torul de c@r]ile funduare Vilhelm Török, la provocarea mea }i-a înaintat în scris
declara]ia, c@ nici jur@mânt nu depune, nici declaratie nu face.
Pe Géza Beszterczey dup@ filera de înmânare – înc@ l-am provocat în scris, îns@
nici nu s-a prezentat înaintea mea.
Prin urmare l-am considerat, ca pe ceilal]i, care înc@ au denegat jur@mântul.
Notarului dr. Eugen Szabó i-am trimis provocarea în scris la ubica]iunea lui.
De la translatori }i exper]i jur@mântul nu l-am luat, deoarece tot aceia sunt
translatori }i exper]i la judec@torie, care sunt }i la tribunal, fa]@ de care prezidentul
tribunalului deja a luat act.
Procurorii delega]i sunt 2 notari de la procuratur@, fa]@ de care dl primprocuror
a luat act.
285
GHEORGHE IANCU
Terminând cu raportul despre preluarea judec@toriei, conf. ordonan]ei am onoare

a-V@ raporta despre urm@toarele:
Dup@ preluarea judec@toriei, 2-3 zile ofician]ii subalterni, la somarea f@cut@, s-au
prezentat regulat în birou, }i în timpul acesta aproape pe to]i ofician]ii subalterni
personal i-am ascultat cu privire la atitudinea lor dup@ preluarea justi]iei.
Se vorbea adec@, c@ to]i ofician]ii subalterni voiesc s@ denege serviciul dac@ nu
pot servi cu judec@torii denumi]i de guvernul maghiar.
Din vorbele ofician]ilor s-a cristalizat faptul, c@ to]i ofician]ii stau din partea publi-
cului sub un boicot, în urma c@ruia sunt sili]i s@ p@r@seasc@ serviciul, cea-ce dup@ zilele
sus indicate, s-a }i întâmplat. Eu la Justi]ia din Târgu Mure} aproape pe to]i judec@torii
}i ofician]ii subalterni din timpul, când am fost aici notar la tribunal, personal îi cunosc
}i a}a luând pe unul dintre ofician]i la interogatoriu confiden]ial, - mi-a comunicat,
c@ el }i al]i colegi de ai lui voiesc cu drag s@ serveasc@ sub regimul românesc, numaicât
în urma boicotului nu pot s@ serveasc@ sub regimul românesc de bun@ voie, ci s@ aplic
for]a fa]@ de ei }i atunci servesc mai departe.
M-am pus apoi în con]elegere cu prefectul jude]ului, c@ ce ar fi de f@cut, ca
ofician]ii f@r@ a jigni câtu} de cât decorul justi]iei s@-}i reocupe }i s@-}i continue oficiul.
În con]elegere apoi }i cu pre}edintele de la Curtea de Apel }i cu pre}edintele
tribunalului, - ne-am hot@rât, c@ prin poli]ie s@ som@m pe fie}tecare oficiant la conti-
nuarea serviciului.
Notez îns@, c@ cu toate acestea pe doi dintre ofician]ii subalterni, despre care am
aflat, c@ sunt conduc@tori de boicot, i-am luat sub control mai sever }i V@ rog s@-mi
da]i voie, ca pe ace}tia imediat s@-i pot absolva de la serviciu }i s@-i înlocuiesc cu
ofician]i români.
Raportez, c@ f@r@ de a avea autoriza]ie în ordonan]a ad. 121/919 just., fiind
cunoscut în jude]ul Mure}-Turda }i fiind vorba de organizare, pe românii ap]i a purta
vreun oficiu la judec@torie, - i-am provocat }i rugat, s@ primeasc@ ceva serviciu, c@
în cel mai scurt timp s@ putem înlocui ofician]ii subalterni cu români.
Am n@dejdea, c@ voi putea face propuneri cu privire la aceasta dac@ a} primi
autoriza]ie.
{i pân@ la alt@ dispozi]ie am primit de oficiant de birou pe dl Alexandru T@ma},
ca s@ fie deja de acum în birourile ofician]ilor subalterni un om de încredere, care
s@ fie totodat@ }i controlor }i mie s@-mi raporteze mi}c@rile dintre ceilal]i ofician]i.
Al. T@ma} e o putere excelent@ de lucru, care timp de vreo 10 ani serve}te aici
la o banc@ mare ungureasc@, ca conduc@tor de birou spre îndestularea superiorilor.
La insisten]a mea s-a decis, ca s@ treac@ la judec@torie în speran]a c@ }i aici va
c@p@ta plata, care o are la banc@.
E om de 38 de ani }i 6 clase gimnaziale }i cere, ca s@ fie denumit în cl. IX de plat@.
Eu din parte-mi îl recomand, ca cel mai bun oficiant. Rog apoi s@ mi se deie auto-
riza]ie cu privire la conduc@torii de c@r]ile funduare, - deoarece actualii conduc@tori de
la c@r]ile funduare nu voiesc s@-mi mai fac@ serviciu }i fiind la c@r]ile funduare cea mai
mare responsabilitate, - eu am înlocuit pe un actual conduc@tor cu un român.
286
Am încredin]at adeca cu conducerea c@r]ilor funduare pe dl Adrian Reicu, om

de 34 ani, care a f@cut examenul de c@r]ile funduare, are prax@ bun@ în resortul acesta
}i e un b@et foarte bun recomandat }i din partea dlui prefect, ca cel mai destoinic
tân@r la resortul acesta.
Eu îi cunosc familia }i cu toat@ încrederea îl recomand s@ fie numit de conduc@tor
la c@r]ile funduare. Rog deci cu privire la înlocuirea ofician]ilor de ordin mai departe.
{i acum s@ V@ raportez la punctele din ordonan]a ad. nr. 121/1919.- punct 1, ca s@
pot face o icoan@ mai clar@ cu privire la aceasta aflu de consult, ca despre fie}te-care
judec@tor – fiindc@ îi cunosc bine mai de mult – s@ V@ prezint o descriere cuprinzând cele
cerute în ordonan]@.
a. Judec@torul cu rangul de jude de tabl@ Gusztáv Czampa e un jude de prim@
for]@, cu un judiciu foarte bun. – {tie perfect române}te }i nu e }ovinist maghiar,
deoarece dup@ auzite ar fi de origine sas, ori ceva }vab.- Ar fi consult chiar }i de
conduc@tor la judec@torie, s@ r@mân@.
Absolute nimic excep]ie nu este în contra persoanei }i a ]inutei lui politice.- Ba,
românii care au cerut ajutorul lui la justi]ie, to]i cu încredere au fost fa]@ de el.
Om în toat@ puterea de lucru.
b. Ladislau Váry, judec@tor cu rangul de jude de tabl@, e om în etate, îns@ înc@
apt de lucru. Române}te nu }tie de loc }i nici nu cred s@ mai poat@ înv@]a.
Dealtcum ]inuta lui politic@ nu e de excep]ionat. El a fost jude }i nu politician.
Caracteristica lui a fost totdeauna, c@ pe ]@ran – fie de orice na]ionalitate, ba chiar
}i român – s@-l apere de domn.
Altfel jude mijlociu.
c. Pavel Elekes, judec@tor cu judiciu mai slab, care numai a}a a fost ajuns jude,
c@ tat@l s@u a fost prezident la tabla de aici.
E om mai în etate, îns@ poate lucra. Politice}te nu s-a vorbit nici când ceva despre
el. Pe timpul, când eram aici notar la tribunal, se vorbea despre el, c@ nici rece, nici
cald. Române}te nu }tie de loc.
d. Ludovic Hordossy judec@tor tân@r }i bun. [inuta lui politic@ a fost destul de
corect@ fa]@ de români. Nu am auzit nicicând plângeri în contra lui.
e. Francisc Ternovszky e judec@tor bun }i tân@r.
Nici el, nici Hordossy nu }tiu române}te, îns@ Ternovszky e slovac }i cred, c@
îndat@, ce s-ar clarifica starea politic@, s-ar al@tura la noi, la români.
Politice}te înc@ ar fi de încredere }i lucr@tor foarte bun.
Dealtcum ]inuta judec@torilor de la judec@torie fa]@ de români în durata r@zboiului,
pot zice, c@ a fost destul de conciliant@ }i numai între judec@torii de la tribunal sunt,
cari în privin]a asta pot fi excep]iona]i, ba ar fi consult, s@ se ieie în contra unora chiar
}i alte m@suri.
Unul dintre judec@torii de la Judec@torie:
f.dr. Ladislau Szekeres a dovedit ur@ fa]@ de români }i îndeosebi pe preo]ii
români i-a persecutat. {tiut este, c@ preo]ii no}tri cetesc la morbo}i, ca dup@ credin]a
]@ranului rug@ciunea s@-i ajute. La atari cazuri, judele Szekeres declara faptul preotului
de vr@jitorie }i îi lua pe preo]i sub cercetare. În nenum@rate rânduri l-a tras în forma
287
GHEORGHE IANCU
asta pe preotul Motora sub acuz@ }i i-a cauzat multe nepl@ceri cu toate c@ totdeauna
a fost p@rintele absolvat de sub cauz@.
{tiu, c@ }i în judec@]ile lui a favorizat totdeauna ungurilor }i a fost contrar românilor.
Am s@-i studiez unele cazuri din acte }i voi raporta ulterior.
Române}te nu }tie }i a declarat, c@ având diploma de advocat, va merge în Ungaria.
Din ofician]ii subalterni numai despre Veress Géza }i Iosif Sarer }tiu, c@ simt ur@
fa]@ de români, îns@ fapte de remarcat nu au. Lista de conduit@ oficioas@ despre
judec@tori au nimicit-o, îns@ lista despre ofician]ii subalterni am preluat-o }i o aclud,
îns@ rog, s@ mi se retrimit@.
Punct .2. În timp de pace la judec@torie au fost 6 judec@tori }i 1 notar, 3 conduc@tori
de c@r]i funduare, 8 ofician]i de birou, 5 diurni}ti, 3 executori }i 4 servitori.- Luând în
considerare circula]ia de pace – eu aflu c@ ar fi destul deocamdat@ 5 judec@tori }i 2
notari, 2 cond. de c.f., 8 ofician]i, 5 diurni}ti, un executor }i 3 servitori.
Punct .3. Aici la judec@torie sunt 3 executori, dintre cari 2 sunt cu totul neap]i
de a mai purta oficiul acesta }i a}a ace}tia 2 pot fi absolvi]i.- Luând în considerare
situa]ia de azi, eu propun, ca s@ r@mân@ un singur executor.- Actualul Arnold Fejér,
care mi-a comunicat, c@ în curând va depune jur@mânt.
Punct. 4. Translatori, care sunt }i la tribunal, pot r@mânea.
Punct .5. Num@rul cauzelor în restan]@: civile: 255, criminale: 285, carte funduar@:84,
diverse: 295.
Precum se vede deci, la judec@torie nu este restan]@, care s@ reclame ceva dispozi]ii
separate.
Cu toate acestea p@rerea mea e, ca continuitatea de lucru la judec@torie s@ nu
se întrerup@ }i, ca s@ putem ajunge aceasta, eu propun, ca s@ chem@m dintre preo]ii
tineri vreo câ]iva, care s@ fie ap]i de a ispr@vi lucrurile judec@torilor.
Eu a} designa dup@ cuno}tin]ele mele pe cei mai destoinici 3-4 preo]i tineri }i din
parte-mi a} lua asupra mea sarcina, ca s@ introduc pe ace}tia în câte-un resort, unde
ei s@ ispr@veasc@ lucrurile mai u}oare, iar cele mai meritorice s@ le fac@ sub controla
mea personal@.
Deocamdat@, în felul acesta, cu 3-4 preo]i a} putea ]inea cursul judec@toriei }i
a} afla de bine, a face încercarea aceasta.
În fine aclud peti]ia dlui Vasilie Turcu }i a lui Gheorghe Bogdan, cari cer s@ fie
aplica]i la judec@torie.
Primul ar fi bun de oficiant de birou, iar al doilea de diurnist.
Târgul Mure}, la 12/25 martie 1919.
Cu deosebit@ stim@:
s.s. Al. Birtolon, judec@tor-}ef.
Dosar 5.
JUDEC~TORIA DE OCOL REGHIN
180.
Nr.1919.El.VIII.V.22.
Onor.
288
Consiliu Dirigent – Resortul Justi]iei
Referitor la ad. nr 121/1919 just., cu permisiunea d-voastr@ pentru faptul c@ nu

st@pânesc în scris limba român@, v@ prezint raportul meu dup@ cum urmeaz@:
Întrucât po}ta nu preia scrisori recomandate, din cele 3 exemplare ale procesului
verbal întocmit la data de 17 martie 1919, privind preluarea conducerii judec@toriei
de ocol, un exemplar l-am dat fostului conduc@tor – consilierului de Curte de Apel
Vertan Sándor – }i dou@ exemplare le-am re]inut personal.
Conform datelor din procesul verbal de preluare, diminea]a la ora 9, m-am
prezentat la consilierul de curte de apel, Vertan Sándor, }i i-am comunicat c@, potrivit
dispozi]iei nr. 121/1919 just. a Consiliului Dirigent român din Sibiu, am fost numit
conduc@torul judec@toriei de ocol din Reghin }i am fost îns@rcinat cu preluarea jude-
c@torie de ocol }i i-am solicitat consilierului s@ depun@ jur@mântul de fidelitate prescris
}i s@ predea conducerea judec@toriei.
La aceast@ solicitare, Vertan Sándor a declarat c@ el nu poate depune jur@mântul
solicitat, deoarece, potrivit prevederilor conven]iei de la Haga, se interzice obligarea
popula]iei unui teritoriu ocupat de a depune jur@mânt de fidelitate fa]@ de puterea
ocupant@ iar statul român nu are dreptul de a lua un asemenea jur@mânt, întrucât el
a depus un jur@mânt guvernului republicii maghiare }i, prin urmare, pân@ nu este
dezlegat de acest jur@mânt, el nu poate depune jur@mântul solicitat. El nu poate preda
nici conducerea judec@toriei de ocol, deoarece, în conformitate cu prevederile acordului
de armisti]iu, nici o putere ocupant@ nu are dreptul s@ preia conducerea administra]iei
}i a justi]iei, astfel c@ el va ceda doar în fa]a for]ei.
În aceste condi]ii eu am p@r@sit cl@direa }i dup@ pu]in timp m-am reîntors la
Vertan Sándor, în compania consilierului or@}enesc Schuller Emil – reprezentatul
prefectului - a prefectului de poli]ie Göllner Frederic }i a comisarului de poli]ie Régiusz
József }i i-am solicitat din nou s@ predea conducerea, ceea ce acesta a refuzat. În
consecin]@, Schuller Emil i-a cerut s@ p@r@seasc@ cl@direa }i, întrucât el nu a vrut s@
dea curs acestei solicit@ri, prefectul de poli]ie Göllner Frederic – la indica]ia lui Schuller –
i-a atins um@rul lui Vertan în semn de utilizare a for]ei, la care acesta a declarat c@
cedeaz@ în fa]a for]ei, pred@ conducerea judec@toriei }i p@r@se}te cl@direa.
Dup@ aceea am convocat corpul de magistra]i }i func]ionari }i le-am cerut s@
depun@ jur@mântul de fidelitate. Judec@torii prezen]i nominal, dup@ cum urmeaz@:
Gencsy Zoltán, dr. Ferenczi Károly, dr. Schmidt Ödön, dr. Zonda Gergely, dr. Stefáni
Károly }i Udvardy László, au declarat c@ – repetând cele spuse de Vertan –, pân@ la
încheierea tratatului de pace, ei refuz@ s@ depun@ jur@mântul, protesteaz@ împotriva
prelu@rii }i p@r@sesc cl@direa, considerând c@ for]a este utilizat@ }i împotriva lor.
Dup@ aceea func]ionarilor care î}i f@cuser@ apari]ia le-am declarat c@ de la ei nu
pretind jur@mânt de fidelitate }i nici declara]ia solemn@ }i le-am spus s@ r@mân@ la
locurile lor, mai ales c@ în conformitate cu dispozi]ia telefonic@ primit@ în seara de 15,
vor fi considera]i grevi}ti în cazul în care î}i p@r@sesc locurile de munc@. Func]ionarii au
afirmat c@ în cazul în care pleac@ judec@torii, nici ei nu mai pot r@mâne, ei oricum nu
289
GHEORGHE IANCU
pot îndeplini dispozi]iile unui judec@tor care nu a depus jur@mântul republicii maghiare,
dar sunt nevoi]i s@ plece }i din alt motiv }i anume trebuie s@ se îngrijeasc@ de cele
necesare traiului dup@ ce guvernul român le-a suspendat de câteva s@pt@mâni salariile.
Dup@ ce le-am atras aten]ia s@ restituie cât mai curând posibil c@r]ile din biblioteca
judec@toriei sau documentele aflate, eventual, la domiciliul lor judec@torii }i func]ionarii
(diurni}tii) au p@r@sit cl@direa.
Procesul verbal deocamdat@ încheiat.
Semn@turi:
A fost continuat:
Vertan Sándor a predat judec@toria dup@ cum urmeaz@:
Detalierea corespunz@toare:
1). Contabilitatea juridic@; 2). Depuneri; 3) Amenzi; 4) Timbre fiscale etc.; 3
exemplare, Semn@turi.
Ca o consecin]@ a prelu@rii }i datorit@ împrejur@rilor existente, am fost nevoit s@
opresc momentan dezbaterile judiciare, dar am amânat deocamdat@ stoparea definitiv@
a activit@]ii tribunalului, iar m@surile mele au fost confirmate de evenimentele ulterioare.
Paza cl@dirii a preluat-o gardianul Berekméri Sándor }i acesta s-a dovedit a fi
îndeajuns, deoarece în cl@direa închisorii, aflat@ în spatele judec@toriei – situat@ în
centrul pie]ei – el are locuin]a proprie. În caz de necesitate voi lua m@suri pentru
intensificarea pazei.
Dup@ toate acestea privind dispozi]ia mea sufleteasc@ mai mult sau mai pu]in
agitat@, am convingerea c@ unii – pe care nu pot s@-i numesc – au procedat a}a, nu
atât din convingere, ci mai mult din spirit de colegialitate, care este rezultatul anilor
îndelunga]i de serviciu, cu alte cuvinte au f@cut ceea ce au f@cut }i ceilal]i.
În diminea]a zilei de 18 martie s-au prezentat la mine avoca]ii dr. Harsia János
}i dr. Popescu Ilie }i mi-au comunicat c@ mai mul]i func]ionari s-ar reîntoarce la
serviciile lor în m@sura în care ar fi solicita]i prin intermediul poli]iei, cu alte cuvinte
ei voiau s@ se justifice astfel din punct de vedere social. Am întocmit lista tuturor
func]ionarilor – cu excep]ia judec@torilor – }i m@ preg@team s@ m@ deplasez c@tre
sfatul or@}enesc când }i-a anun]at prezen]a plutonierul major de jandarmi (român)
din Reghin Sat }i îmi cere numele celor care nu au depus jur@mântul, deoarece are
ordin telefonic, primit de la superiorii s@i, ca ace}tia s@ fie escorta]i împreun@ cu
familiile lor. I-am spus c@ în aceast@ chestiune s@ se prezinte la mine la ora 16.00,
dup@ ce i-am explicat c@ eu doresc jur@mânt de fidelitate doar de la judec@tori }i fa]@
de ei aceast@ dispozi]ie nu poate fi aplicat@, iar în ceea ce prive}te func]ionarii i-am
convocat prin intermediul poli]iei pentru ora 15. Dup@-mas@, la ora 15 (cu excep]ia
judec@torilor) s-au prezentat to]i func]ionarii din justi]ie }i dup@ ce le-am ar@tat din
nou c@ nu le pretind nici jur@mânt de fidelitate }i nici alt fel de jur@mânt solemn, le-am
solicitat s@-}i îndeplineasc@ în mod calm }i con}tiincios îndatoririle de serviciu. Ce-i
drept, unii au declarat din nou c@ situa]ia lor este grea, ca urmare a plec@rii judec@-
torilor }i a suspend@rii salariilor, iar unii au dorit s@ fie utilizat@ sub o oarecare form@
for]a, în sensul c@ plutonierul major de jandarmi s@-i someze s@-}i îndeplineasc@
îndatoririle de serviciu. Al@turi de declara]ia lor potrivit c@reia mâine diminea]a la
290
ora 8 vor începe s@-}i îndeplineasc@ con}tiincios atribu]iile de serviciu, ei au mai

prezentat }i câteva dolean]e:
1.m@suri urgente privind cre}terea }i plata salariilor, a compensa]iilor }i a extinderii
compensa]iei de plat@ pentru familie }i asupra so]iei;
2.stabilirea exact@ a perioadei de serviciu pentru diminea]@;
3.aprobarea avans@rilor petrecute între timp, pe care cei viza]i poate nu le cunosc
datorit@ lipsei documentelor necesare;
4.prelungirea perioadei de tranzi]ie, ca urmare a greut@]ilor de limb@.
Întrucât ei au justificat pe deplin aceste dolean]e, eu le-am recunoscut ca fiind
pe deplin îndrept@]ite.
Am dispus, începând de mâine, îndeplinirea dolean]ei de la punctul 2 iar în ceea
ce le prive}te pe celelalte – îndeosebi cele de la punctul 1 – solicit cu toat@ convingerea,
insistent }i urgent, aprobarea lor pe cale telefonic@ sau telegrafic@.
În interesul continu@rii procedurilor judiciare, am dispus ca, pe cât posibil, fiecare
s@ r@mân@ la locul lui, astfel c@ func]ionarea judec@toriei – cu excep]ia proceselor de
natur@ civil@ }i penal@ – s@ fie total@, diurni}tii }i condicarii funciari au fost îns@rcina]i
cu preg@tirea conceptelor actelor sub supravegherea mea iar eu personal – în m@sura
în care îmi permite timpul – voi rezolva cât mai multe chestiuni funciare, deoarece
raporturile de posesiune în teritoriul aflat sub jurisdic]ia judec@toriei sunt prea complexe,
iar eu le cunosc cel mai bine, aceasta }i în privin]a reformei agrare care este de a}teptat.
Pe plutonierul de jandarmi care }i-a f@cut ulterior apari]ia l-am îndreptat spre
func]ionarii care înc@ se mai aflau aici.
De asemenea, m@ v@d nevoit s@ raportez urm@toarele: dup@ ce – cu excep]ia
judec@torilor – to]i func]ionarii au început s@-}i îndeplineasc@ obliga]iile de serviciu,
în diminea]a zilei de 19:
Am amânat depunerea jur@mântului notarului public pân@ ce se clarific@
problema depunerii jur@mântului în cazul avoca]ilor, deoarece am citit unele }tiri –
înc@ nedezmin]ite – potrivit c@rora jur@mântul acestora s-ar putea s@ nu mai aib@ loc
– întrucât ei nu îndeplinesc func]ii publice. Avoca]ii (24 dintre care unii mai sunt
inclu}i), dup@ cum sunt informat, 4 români, 2 sa}i depun jur@mântul }i ceilal]i vor
face acelea}i lucru ca }i majoritatea judec@torilor, în m@sura în care – }i accentuez
acest lucru – le vom amâna jur@mântul pân@ la decizia conferin]ei de pace. Având
în vedere faptul c@ printre numero}ii avoca]i locali se afl@ }i juri}ti excep]ionali – iar
majoritatea judec@torilor este de elit@ }i în interesul men]inerii nivelului ridicat al
justi]iei ca }i a asigur@rii continuit@]ii procedurale – întrucât înlocuirea lor cu juri}ti
potrivi]i se love}te de greut@]i insurmontabile – eu sunt de p@rere c@ depunerea
jur@mântului – în ceea ce-i prive}te s@ fie amânat@ pân@ la decizia conferin]ei de pace
}i acest principiu – din punct de vedere al echit@]ii – s@ fie aplicat }i în cazul notarului
public }i a avoca]ilor.
Datorit@ problemelor legate de limb@ – dup@ ce ei se consider@ în general leza]i
de durata scurt@ a perioadei de tranzi]ie – ar fi de dorit prelungirea acesteia ca de
ex. stabilirea la 3-5 ani. Nu oricine are dispozi]ia necesar@ de a înv@]a }i din acest
291
GHEORGHE IANCU
punct de vedere doar românii – afla]i într-un num@r nu prea mare – sunt într-o situa]ie
mai u}oar@. La acestea se adaug@ greut@]ile materiale provocate de r@zboi care abia
îi fac capabili pe func]ionarii pl@ti]i cu salarii fixe s@ studieze serios; prelungirea peri-
oadei de tranzi]ie este reclamat@ }i de stocul de formulare existent în magazia
judec@toriei, c@ci – de}i unele formulare utilizate mai frecvent s-au terminat – existen]a
stocului }i compensarea acestuia necesit@ înc@ mult timp, iar compensarea acestora
exclusiv cu ajutorul scrisului, cu personal redus }i în condi]iile cre}terii previzibile a
circula]iei dup@ încheierea p@cii, se love}te de greut@]i imposibil de trecut. Apreciez,
de asemenea, ca fiind necesar@ în toamna târzie a acestui an – sau când condi]iile
de via]@ s-ar îmbun@t@]i m@car par]ial – ]inerea unui curs de limba român@ pentru
angaja]ii judec@toriei în vederea înv@]@rii mai u}oare a limbii române, iar plata profeso-
rului s@ fie efectuat@ de vistierie.
Ad. 1. Dintre judec@tori, unii vorbesc limba român@ într-o oarecare m@sur@ iar
dintre ceilal]i func]ionari unii o }tiu foarte bine, al]ii mai pu]in. În scris îns@ nu.
Referitor la atitudinea politic@ a judec@torilor nu a} putea spune prea multe lucruri
compromi]@toare iar în ceea ce îi prive}te pe func]ionari – care au resim]it }i mai
accentuat greut@]ile legate de trai ca urmare a r@zboiului, nu pot spune absolut nimic.
Ad. 2. În timp de pace de procedurile judiciare s-au ocupat 9 judec@tori (dintre
care eu r@spundeam de remaniere }i de corectare), 4 notari, practican]i (acum 1 notar
Rusu Benedict, numit conduc@tor la Miercurea Nirajului), 3 condicari funciari (cândva
4), 11 administratori, 11 diurni}ti, 4 oameni de serviciu, 2 gardieni (acum 1), 2, 3
executori (acum 1), 1 procuror }i personal separat de recunoa}tere }i corectare (dintre
care doar oficialul de birou Simon Ferencz se mai afl@ aici).
Ad. 3. Executorul Sztupjár Károly se pronun]@ în ceea ce prive}te na]ionalizarea
deoarece cunoa}te am@nuntele.
Ad. 4. Traduc@tor, deocamdat@, nu exist@; dup@ cum sunt informat notarul public
are împuternicire }i în privin]a dreptului de a traduce; deocamdat@ ne putem dispensa
de traduc@tor.
Ad. 5. În ceea ce prive}te restan]ele, datorit@ timpului meu liber limitat, raportul
meu este scurt. Multe procese civile (ca de obicei) sunt suspendate ca urmare a
recrut@rilor în armat@, aceasta fiind valabil }i în privin]a proceselor penale. Restan]e
semnificative în privin]a chestiunilor funciare, executorii sau testamentare nu exist@.
O procedur@ de transformare mai mare, pe care sper s@ o pot ]ine eu în toamna
aceasta (}i prin urmare solicit dispozi]ie referitoare la cheltuieli) }i o procedur@ de
rectificare care dateaz@ înc@ din 1913 sunt amânate pân@ la sfâr}itul r@zboiului.
O anex@ anexat@ aici prezint@ numele angaja]ilor actuali ai judec@toriei, cu excep]ia
judec@torilor.
Dintre judec@tori, Gencsy Zoltán a fost mutat cu 1-2 luni înainte în fruntea judec@-
toriei de ocol din Gheorghieni, ca urmare a dispozi]iei ministerului de justi]ie maghiar
}i pre}edintele tribunalului l-a disponibilizat începând cu data de 1 aprilie.
Consiliul Dirigent l-a numit pe Birtalan Sándor în fruntea judec@toriei de ocol din
Târgu Mure} iar pe Rusu Benedict în fruntea judec@toriei de ocol din Miercurea
292
Nirajului, ultimul este în concediu datorit@ îmboln@virii sale. De asemenea, omul de

serviciu Király József se afl@ în concediu.
Întrucât în urma procedurii de preluare situa]ia social@ a mea }i a familiei mele este
foarte grea – iar eu doresc doar s@ semnalez aceast@ împrejurare f@r@ a m@ mai extinde
asupra am@nuntelor – }i în m@sura în care este posibil, solicit transferul meu la judec@toria
de ocol din Sibiu, în calitate de conduc@tor sau judec@tor îns@rcinat cu proceduri de
transformare }i rectificare. Deoarece cuno}tin]ele mele referitoare la turism, circula]ia
str@inilor, statistic@, demografie, se extind asupra unei mari p@r]i a Transilvaniei }i asupra
teritoriilor limitrofe (de ex. Maramure}), aceste cuno}tin]e cel mai bine le-a} putea
valorifica în fruntea unui asemenea birou de statistic@, circula]ie a str@inilor, cu sediul la
Sibiu, unde am }i rude }i am un avantaj mare în ceea ce prive}te cre}terea copiilor. Solicit
luarea în considera]ie a acestor calit@]i }i aducerea lor la cuno}tin]a scaunelor de judecat@,
unde mai solicit prenotarea mea }i – având în vedere situa]ia mea material@ – returnarea
cheltuielilor rezultate în urma muta]iei. Solicit, repunerea mea în rangul pe care l-am avut,
deoarece actul privind numirea mea în calitate de vicejudec@tor de ocol dateaz@ din 13
februarie 1900, jur@mântul l-am depus în data de 14 martie, dar am înaintat în treapta
de salarizare VII doar în februarie 1914 în loc de anul 1913. Asupra cauzelor care ]in de
spiritul timpului nu doresc s@ m@ refer, ci ar@t c@ anexând calificativele laudative la adresa
mea am înaintat o plângere c@tre ministerul de justi]ie de atunci care s-a rezolvat în sensul
c@, cu ocazia urm@toare am înaintat la treapta a 7-a de salarizare, dar documentele
anexate la plângere nu le-am primit înapoi }i ast@zi se afl@ tot acolo. {efii mei actuali mi-
au promis înaintarea la treapta a 6-a de salarizare. Solicit trimiterea pentru uzul jude-
c@toriei de ocol a „Gazetei oficiale”, dac@ este posibil }i a numerelor ap@rute pân@ acum.
Deoarece salariile func]ionarilor din justi]ie au fost suspendate înc@ din luna trecut@, solicit
ca ace}tia s@ primeasc@ salariile lor împreun@ cu toate compensa]iile }i compensa]ia
familial@ indexat@ }i extins@ asupra so]iei (a}a cum au primit locuitorii ora}elor).
Judec@torii }i-au îndeplinit atribu]iile pân@ la data de 17 martie. Neplata salariilor, lipsa
articolelor de larg consum îi indispune pe func]ionarii care sunt nevoi]i s@ le foloseasc@.
Pân@ în octombrie primisem numeroase articole de larg consum, la pre]uri mici, de la
grupul de aprovizionare. Inclusiv acestea nu se mai g@sesc.
F@in@, zah@r pot ob]ine doar la pre]uri c@m@t@re}ti. Din toamna trecut@ o singur@
dat@ am primit zah@r, 150 de grame pe cap.
De aceea, consider necesare m@suri urgente pentru aprovizionarea corespunz@toare,
în special cu f@in@ }i zah@r, a func]ionarilor.
Nu exist@ dubii c@ m@surile guvernului în aceast@ direc]ie vor avea un efect benefic.
Solicit plata cheltuielilor legate de drumul efectuat de mine la 10 martie, la Târgu Mure}
(depunerea jur@mântului), deoarece acest drum a necesitat 2 zile, ca urmare a leg@turilor
feroviare necorespunz@toare }i m-a obligat la cheltuieli considerabile (80 coroane).
Reghin, 1919, 20 martie
s.s. Griesmüller Gyula, judec@tor de ocol conduc@tor.
Dosar 5.
JUDEC~TORIA DE OCOL SIGHI{OARA
293
GHEORGHE IANCU
181.
No.Prez.I.G.6.
Proces-verbal
luat în 19 martie 1919 la 10 ore 30 minute în biroul }ef-conduc@torului judec@toriei

de ocol din Sighi}oara. Prezen]i: dr. Farkas Gábor }ef-judec@tor, dr. Romul Moldovan
}ef-judec@tor denumit de Resortul Justi]iei }i ca notar Teodor Mosora. Obiect: Preluarea
oficiului judec@torului }ef de la judec@toria de ocol din Sighi}oara, potrivit ordonan]ei
Consiliului Dirigent, Resortul de Justi]ie, 121/1919.
Dl judec@tor-}ef Farkas Gábor este încuno}tiin]at c@ cu conducerea judec@toriei
este încredin]at dl judec@tor dr. Romul Moldovan }i este invitat ca s@ predeie oficiu.
Dl judec@tor Farkas Gábor protesteaz@ contra actului acesta, pe care îl declar@
de nelegitim.
Observ@ c@ oficiul numai la cazul acela îl pred@ dac@ noul judec@tor-}ef se declar@
c@ se va folosi la preluare de for]@.
Dup@ ce dl Romul Moldovan declar@ c@ la caz de lips@ va uza for]a dânsul se
declar@ aplicat de a preda oficiul.
1.Dl judec@tor Farkas Gábor pred@ ra]ionile criminale de la 1 iulie 1918 pân@
în ziua de ast@zi }i suma final@, care reias@ din socoteli: 452 cor. 48 fll.
2.Jurnalul despre banii incur}i din pedepse cu pozi]iile 1-59 }i suma care rezult@:
40 coroane.
3.Depozitele prezidiale cu pozi]iile 1-23. Din jurnal reias@ c@ numai pozi]iile 3, 5,
11, 13 }i 22 nu s-au extr@dat deponen]ilor. Pozi]iile acestea constau din urm@toarele
sume: 18 cor. 05 fill., 5 cor. 10 fill., 88 cor. 08 fill., 19 cor. 68 fill., 22 cor. 61 fill., }i 4
cor. 44 fill., sumele acestea s-au luat în primire.
4.Se pred@ eviden]iara pe matricul@ a diurni}tilor.
5.Inventarul despre c@r]ile judec@toriei de ocol din Sighi}oara.
6.Inventarul }i registrul de eviden]@ despre mobilele judec@toriei.
7.Inventarul mobilelor apar]in@toare închisoarei judec@toriei.
8.Inventarul de eviden]@ despre corpus delicti, începând din anul 1915-1916 /
10 pozi]ii/ respectiv 4 pozi]ii /1917/, 6 pozi]ii /1918/ 25 pozi]ii, /1919/, 6 pozi]ii.
Dup@ predarea oficiului, judec@torul-}ef dr. Romul Moldovan invit@ pe dl judec@tor
Farkas Gábor în mod solemn, conf. instruc]iunilor din actul nr. 121/1919 just. s@
depun@ jur@mântul oficios prescris în ordonan]a sus-men]ionat@ }i-i explic@ urm@rile
din nedepunerea jur@mântului potrivit §-ului 7 al ordonan]ei.
Dl judec@tor Farkas Gábor face urm@toarea declara]iune:
„Servesc de 34 ani, în luna ianuarie am cerut pensionarea de la Ministrul de Justi]ie
maghiar, }i din motivul acesta nu pot depune jur@mântul. Nu aflu de corect@ procedura,
c@ sunt destituit de la conducere }i sunt împ@r]it la judec@torie numai ca judec@tor. Am
depus jur@mânt cu ocazia denumirei mele de judec@tor }i am depus în noiembrie 1918
294
jur@mânt pe Republica maghiar@. Ar fi în contrazicere cu convingerea mea s@ depun

jur@mântul recerut acum. Urm@rile le cunosc.
Dup@ ce eu mi-am cerut pensionarea de la forurile mele superioare }i dup@ ce
sunt absolvat de la conducere, declar c@ }i f@r@ jur@mânt nu sunt aplicat de a servi
mai departe ca judec@tor”.
Dup@ cetire }i t@lm@cire din cuvânt în cuvânt în limba maghiar@, protocolul se
încheie }i se isc@le}te de cei prezen]i.-
s.s. Farkas Gábor, judec@tor de Curte de Apel, s.s. dr. Romul Moldovan, judec@tor-}ef
al judec@toriei de ocol din Sighi}oara, s.s. Teodor Mosora notar.
Dosar 1.
182.
Nr. Pres. I.G. 6.
Proces-verbal
luat în 19 martie 1919 în biroul }ef-judec@torului judec@toriei de ocol din Sighi}oara.

Prezen]i:
dr. Romul Moldovan conduc@torul judec@toriei, Teri Géza, Gáspár Lajos }i Vassika
Venczel judec@tori la judec@toria de ocol din Sighi}oara – ca notar Teodor Mosora.
Obiect: Chestia depunerii jur@mântului prescris în ordonan]a Consiliului Dirigent,
resortul justi]iei nr. 121/1919, just.
Dl dr. Romul Moldovan judec@tor-}ef invit@ pe dnii Teri Géza, Gáspár Lajos }i
Vassika Venczel s@ depun@ jur@mântul prescris. În mod solemn le comunic@ c@ scopul
}i dorin]a Consiliului Dirigent este ca trecerea justi]iei sub imperiul român s@ se
efeptuiasc@ pe lâng@ respectarea libert@]ilor na]ionale f@r@ ori}ice jignire a intereselor
publicului, ce caut@ ajutorul justi]iei }i f@r@ deteriorarea decorului oficios }i a indepen-
den]ei morale }i materiale a corpului judec@toresc.
Se comunic@ c@ acela, care provocat fiind, nu va depune imediat jur@mântul, î}i
pierde oficiul, drepturile lui la pensie, Statul român nu le recunoa}te.
Dnii judec@tori Teri Géza, Gáspár Lajos }i Vassika Venczel fac urm@toarea declara-
]iune: „Dup@ ce noi în noiembrie 1918 am depus jur@mântul pe republica maghiar@,
nu suntem aplica]i a depune jur@mântul cerut. Dar }i f@r@ jur@mânt nu suntem aplica]i
a servi ca judec@tori sub heghemonia Consiliului Dirigent, pentru c@ aceasta ar fi în
contrazicere cu convingerile noastre. Urm@rile le cunoa}tem }i ne tragem consecin]ele”.
Protocolul se încheie }i se isc@le}te de cei prezen]i, dup@ ce protocolul s-a t@lm@cit
din cuvânt în cuvânt în limba maghiar@.
s.s. Teri Géza, s.s. Gáspár Lajos, s.s. Vassika Venczel, s.s. dr Romul Moldovan
judec@tor-}ef, la judec@toria de ocol din Sighi}oara, s.s. Teodor Mosora notar.
Dosar 1.
183.
No.Prez.I.G.6.
Proces-verbal
295
GHEORGHE IANCU
luat în 19 martie 1919 în biroul }ef-conduc@torului judec@toriei de ocol din Sighi}oara,

Se prezint@ înaintea judec@torului-}ef dr. Romul Moldovan urm@torii func]ionari
ai judec@toriei de ocol din Sighi}oara }i servitori: 1. Pavelka János notar }i declar@
c@ dânsul nu e aplicat s@ mai serveasc@ la justi]ie, dore}te s@ treac@ în Ungaria, unde
va fi aplicat. 2. Solymosi József diurnist declar@ c@ dânsul rep@}e}te din serviciul
judec@toriei, fiindc@ dânsul mai înainte a fost meseria} }i se întoarce iar@}i la meseria
lui. 3. Pila Ferencz, 4. Balázsi Dániel, 5. Marczinkó János servitori la judec@toria de
ocol declar@ c@ ei înc@ nu sunt aplica]i de a servi mai departe la judec@torie.
Judec@torul-}ef face aten]i pe sus-numi]ii ca rep@}ind benevol din serviciul avut,
î}i vor pierde toate drepturile câ}tigate }i îndeosebi Statul român nu le recunoa}te
dreptul lor la pensie.
Sus-numi]ii declar@ c@ ei nu ]in cont la nici o pensiune }i abzic de drepturile
câ}tigate.
Protocolul s-a încheiat }i dup@ t@lm@cire din cuvânt în cuvânt se isc@le}te. s.s.
Pavelka János, s.s. Solymosi József, s.s. Pila Ferencz, s.s. Balázsi Dániel, s.s. Marczinkó
János, s.s. dr. Romul Moldovan judec@tor-}ef, s.s. Teodor Mosora notar.
Dosar 1.
184.
No.Prez.I.G.6.
Proces-verbal
luat în 20 martie 1919 în biroul }ef-judec@torului judec@toriei de ocol din Sighi}oara.

Prezen]i: dr. Romul Moldovan }ef-judec@tor, Fabri]iu Erich judec@tor, }i oficialii Müller
Gustav }i Haydl Martin care arat@ atestate medicale }i Müller Gustav cere un concediu
de 2 luni, iar Haydl Martin un concediu de 4 s@pt@mâni.
{eful-jud. dr. Romul Moldovan având impresia c@ mai mult ei din motivul acela
se retrag de la lucru ca s@ nu serveasc@ la judec@toria român@, îi provoac@ s@ depuie
jur@mântul prescris în ordonan]a nr. 121/919. Just.
Oficialul Müller Gustav declar@ c@ este aplicat a depune jur@mântul.
Dup@ aceea depune urm@torul jur@mânt în limba german@: „Jur pe Atot}tiitorul
Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta
cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele, ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini
cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra
secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.
Oficiantul Haydl Martin declar@ c@ el nu este aplicat de a depune jur@mântul
prescris }i cel mult dup@ clarificarea situa]iunei politice ar depune jur@mântul. Spune
c@ el e om bolnav care }i de altfel trece în pensiune, care pensiune o va pretinde de
la guvernul maghiar.
{efjudec@torul îl face atent despre urm@rile deneg@rii jur@mântului.
296
Haydl Martin declar@: „Nu voiesc s@ servesc niciodat@ statului român, }i nicicând
nu voi cere pensiune de la Statul român, abzic de toate drepturile câ}tigate”.
Protocolul se încheie }i se isc@le}te dup@ t@lm@cire din cuvânt în cuvânt. s.s. Gustav
Müller, s.s. Martin Haydl, s.s. rr. Romul Moldovan }ef judec., s.s. Erich Fabri]ius, s.s.
Teodor Mosora notar.
Dosar 1.
185.
No.Prez.I.G.6/1.
Proces-verbal
luat în 20 martie 1919, la 12 ore, în biroul }ef-conduc@torului judec@toriei de ocol

din Sighi}oara.
Prezen]i:
dr. Romul Moldovan }ef-judec@torul }i Nagy Sándor executor jud., Teodor Mosora
notar. Obiect: Depunerea jur@mântului prescris în ordonan]a Consiliului Dirigent,
resortul justi]iei No. 121-1919, just.
{ef-judec@torul invit@ pe Nagy Sándor executor s@ depun@ jur@mântul prescris
în ordonan]a men]ionat@.
Dl executor declar@ c@ acum nu este aplicat s@ depun@ jur@mântul recerut, este
dar@ aplicat a face declara]iunea solemn@.
Dup@ aceea dl executor depune în mâna }ef-judec@torului urm@toarea declara]iune:
„Declar solemn c@ voiu respecta cu sfin]enie legile ]@rii, decretele }i ordonan]ele Consiliului
Dirigent, }i voi îndeplini cu cinste, con}tiin]@ }i impar]ialitate func]iunile încredin]ate mie.
A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. Protocolul se încheie }i se isc@le}te dup@ t@lm@cire din cuvânt
în cuvânt.- s.s. Nagy Sándor, s.s. dr. Romul Moldovan, s.s. Teodor Mosora notar.
Dosar 1.
186.
No.Prez.I.G.7.
Proces-verbal
luat în 20 martie 1919 în biroul judec@torului-}ef al judec@toriei de ocol din

Sighi}oara. Prezen]i subscri}ii:
Se prezint@ d}oara Fábián Juliska }i pred@ urm@toarele:
„Eu servesc de 4 ani la judec@torie; 2 ani am servit f@r@ plat@ ca practicant@, iar
apoi ca diurnist@ interimal@. La 26 ianuarie 1919 to]i func]ionarii }i diurni}tii am
primit ajutor urgent pe 3 luni }i anume pe lunile ianuarie, februarie }i martie 1919.
Eu am primit 900 cor. ca to]i diurni}tii.
În a doua parte a lunii f@urar a pretins dl }ef-judec@tor Farkas Gábor s@ reîntorc
450 cor. din suma primit@, cu motivarea c@ eu am fost numai interimal denumit@
diurnist@. Eu am repl@tit suma aceasta. M-a ]inut îns@ pe mai departe în serviciu, ca
297
GHEORGHE IANCU
practicant@ f@r@ plat@. Cer cu respect s@ fiu denumit@ de diurnist@ cu plat@ }i s@ mi

se reînapoieze cele 450 cor., care mi le-a luat dl judec@tor Farkas Gábor. Ce a f@cut
dânsul cu banii, nu }tiu”.
Cetit }i dup@ t@lm@cire în limba maghiar@, se subscrie. s.s. Fábián Juliska, s.s. dr.
Romul Moldovan.
Dosar 1.
187.
No.Prez.I.G.6.
Proces-verbal
luat în 21 martie 1919 în biroul }ef-judec@torului al judec@toriei de ocol din

Sighi}oara.
Prezen]i:
dr. Romul Moldovan judec@tor, Teodor Mosora oficial }i Maria Soneriu diurnist@
la judec@toria de ocol din Sighi}oara. Obiect: depunerea jur@mântului prescris de
ordonan]a no. 121/1919. Just.
Dr. Romul Moldovan invit@ pe sus-men]iona]ii oficiali s@ depun@ jur@mântul prescris.
Teodor Mosora }i Maria Soneriu depun apoi urm@torul jur@mânt:
român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii, }i decretele, ordonan]ele Consiliului
Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile, ce-mi sunt
încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”
Protocolul se încheie }i isc@le}te dup@ cetire. s.s. Teodor Mosora, s.s. Maria
Soneriu, s.s. dr. Romul Moldovan }ef-judec@tor
Dosar 1.
188.
No.Prez.I.G.6.
Proces-verbal
luat în 21 martie 1919 în biroul judec@torului }ef al judec@toriei de ocol din

Sighi}oara.
Se prezint@ diurnistul Zonda Géza }i diurnista Szántai Margit m@ritat@ cu József
Demeter }i declar@ c@ ei rep@}esc din serviciu.
Zonda Géza spune c@ el voie}te s@ se ocupe cu economia. Medicii i-au dat sfatul
c@ el nu e apt de cancelarie din punct de vedere sanitar rep@}e}te.
Szántai Margit declar@ c@ dup@ ce }i personalul tribunalului din Iba}fal@u }i al]i
func]ionari au rep@}it nici ea nu mai poate servi la judec@toria român@.
{ef-judec@torul dr. Romul Moldovan le comunic@ urm@rile rep@}irei.
Ambii declar@ urm@toarele:
298
„Abzicem de toate drepturile câ}tigate. Renun]@m de a ridica ori}ice preten]iuni

fa]@ de guvernul român al Consiliului Dirigent.- Pensiune nu vom cere. Am rep@}it
din serviciu benevol.”
Protocolul se încheie }i dup@ t@lm@cire din cuvânt – în cuvânt, se isc@le}te.
s.s. . v@duva Demeter Józsefiné, n@scut@ Szántai Margit, s.s. Zonda Géza, s.s. dr.
Romul Moldovan judec@tor-}ef, s.s. Teodor Mosora, notar.
Dosar 1.
189.
Domnule Ministru,
Am onoare a V@ propune urm@toarele:

1. Dl oficial Teodor Mosora s@ fie denumit de director în clasa VIII.
Dânsul serve}te la judec@torie din anul 1872. A fost la 10 februarie 1919 denumit
de Minist. de Just. maghiar sub No. 14.994/1919, I.M.E de director în clasa VIII-a.
Lucr@tor bun, con}tiincios, care ajut@ mult la organizare.
2. Diurnista Maria Soneriu s@ fie denumit@ de cancelist@ în clasa XI.
3. Fábián Juliska }tie ceva }i române}te, s@ fie denumit@ de diurnist@ cu salar de
4 cor. la zi, plus 80 cor. lunar ajutor.
Dânsa serve}te de 4 ani ca practicant@ f@r@ plat@.
A r@mas în serviciu.
Sighi}oara la 22 martie 1919,
s.s. dr. Romul Moldovan, judec@tor-}ef.
Dosar 1.
190.
No.Prez.I.G.6.
Domnule Ministru,
Conform îndrum@rii }i instruc]iunilor primite în scriptul ad. nr. 121/1919 just. din
8 februarie 1919, am onorul a V@ raporta urm@toarele:
La 19 martie 1919 s-a efeptuit preluarea oficiului. Procesul-verbal referitor se
aclud@ sub A.
Nici unul dintre judec@tori nu au voit s@ depun@ jur@mântul prescris. Procesul-
verbal din chestie îl al@tur sub B.
To]i au declarat c@ ei nici f@r@ jur@mânt nu sunt aplica]i a servi ca judec@tori sub
heghemonia Consiliului Dirigent.
In 19 martie fiind conchiema]i, s-au înf@]i}at înaintea mea urm@torii func]ionari:
Teodor Mosora, Nicolae Bârsan }i Thudt Mih@il@ oficiali, Maria Soneriu diurnist@,
Fábián Juliska practicant@ }i Szabó József haiduc }i au declarat c@ ei sunt aplica]i de
a servi mai departe. Teodor Mosora }i Maria Soneriu au depus jur@mântul prescris.
Procesul-verbal îl al@tur sub C.
299
GHEORGHE IANCU
Nicolae Bârsan a depus jur@mântul în mâna dlui pre}edinte dr. Simion Che]ian.
De la ceilal]i func]ionari nu am pretins jur@mânt.
Pavelka János notar, Solymosi József, Zonda Géza }i Szántai Margit diurni}ti, Pila
Ferencz, Balázsi Dániel }i Marczinkó János servitori au declarat c@ ei nu sunt aplica]i
de a mai r@mânea în oficiu. Au abzis benevol de drepturile câ}tigate }i de dreptul de
pensie.
Procesul verbal îl aclud sub D.
În 20 martie 1919 se prezint@ oficiantul Müller Gustav }i cancelistul Haydl Márton
cari erau în concediu }i ar@tând atestatul medical, cer concediu de 4, respective 6
s@pt@mâni }i spun c@ ei voiesc s@ se pensioneze.
Având impresia c@ ace}ti 2 func]ionari nu recunosc }i nu voiesc s@ serveasc@ la
judec@toria român@, ci caut@ numai s@-}i asigure pensiunea, i-am invitat s@ depuie
Müller Gustav a depus jur@mântul }i i-am încuviin]at un concediu de 7 zile.- Haydl
Martin a denegat depunerea jur@mântului, a renun]at de bun@voie la dreptul de
pensiune. Procesul verbal îl aclud sub E.
Advoca]ii dr. Carl Baumgarten, Johann Zikes, dr. Toma Cornea, dr. Simion
Cernea, dr. Ioan Ioanoviciu, dr. Josef Leonhardt, dr. Johann Balthes }i dr. Otto
Zimmermann au depus jur@mântul prescris.
Procesul verbal îl aclud sub F.
De}i citat în regul@, nu s-a prezentat la 20 martie advocatul dr. {tefan Sombory.
Propun ca s@ binevoi]i a enun]a urm@rile prescrise în §-ul 7 al ord. 121/1919.
Advoca]ilor dr. Nagy Sándor, dr. Leicht János }i dr. Hegyi Jenõ nu li s-au putut
înmâna pân@ acuma citarea, fiind dep@rta]i din Sighi}oara. Se ]in în eviden]@ }i voi
pretinde jur@mântul imediat dup@ reîntoarcerea lor.
Notarul public dr. Friedrich Schuster a depus jur@mântul prescris. Procesul-verbal
al@turat sub G.
Executorul Nagy Sándor nu a voit s@ depun@ jur@mânt, a f@cut îns@ declara]ia
solemn@ recerut@. Procesul verbal îl aclud sub H.
Conduc@torul c@r]ilor funduare Varga Árpád }i-a luat o zi înainte de sosirea mea
un concediu }i a disp@rut din ora}, concediul i l-am revocat, nu-l pot îns@ aviza,
ne}tiindu-i domiciliul prezent.
Am angajat de servitori pe Nicolae Chelemen }i pe Nicolae Parchirie, ambii
români din Sighi}oara.- Ar fi de dorit, ca personalul s@ se întregeasc@ exclusiv cu
români. Cred, c@ voi g@si.
Domnii judec@tori Fabri]ius Erich }i Waedt Rudolf }i-au ocupat postul de judec@tori.
Referitor la punctele 1-5 din instruc]iunile primite, am onorul a-V@ raporta
urm@toarele:
Ad. 1. Judec@torul Fabritius Erich posede limba român@ bini}or }i scrie române}te
bini}or. Dânsul în timp scurt va corespunde. Judec@torul Waedt Rudolf posede limba
român@ în graiu }i scris mai pu]in, }i dânsul se poate considera din punctul acesta
300
de vedere de corespunz@tor. Judec@torii, care au rep@}it, nu }tiu absolut nimica

române}te.
Ad. 2. Având în vedere circula]ia de pace a judec@toriei, propun, ca pe lâng@ cei
3 judec@tori prezen]i s@ fie înc@ denumit un judec@tor român mai tân@r, un notar, 1
practicant, 1 conduc@tor la c@r]ile funduare, înc@ 3 oficiali, înc@ 4 diurni}ti resp.
canceli}ti }i 2 suboficiali. Dup@ ce oficialul Nicolae Bârsan e transferat la tribunalul
din Iba}fal@u, }i la c@r]ile funduare este restan]@ foarte mare de ani de zile, mai urgent
este lips@ de 2 sau 3 func]ionari, care se pricep la c@r]ile funduare.
Ad. 3. Executorul poate r@mânea în func]iune }i în cazul statific@rii.
Ad. 4. Translator nu e necesar.
Ad. 5. În restan]@: 110 procese civile, 255 procese criminale, 694 cauze extra
procesuale, 844 cauze restante la c@r]ile funduare, total: 1903 cauze restante.
Personalul de acum const@: 1 oficiali: Teodor Mosora, 2. Thudt Mih@il@, 3.
diurnist@: Maria Soneriu }i 4. Fábián Juliska.
Oficialul Müller Gustav este bolnav }i probabil ar trebui pensionat. Pe lâng@ tot
num@rul restrâns al personalului, judec@toria func]ioneaz@ aproape normal, restan]a
}i îndeosebi c@r]ile funduare nu se pot resolvi pân@ ce nu se va înlocui barem în parte
personalul rep@}it.
Sighi}oara, 22 martie 1919. s.s. dr. Romul Moldovan judec@tor-}ef.
Dosar 1.
JUDEC~TORIA DE OCOL MEDIA{
191.
Proces-verbal
Luat la 12/25 martie din incidentul prelu@rii judec@toriei de ocol din Media}.
Judec@torul }ef dr. Eugen Sâmpetrean, numit de Consiliul Dirigent, pune în
vedere judec@torilor Stavarz Hugó }i Kocziany Lajos preluarea conducerii judec@toriei
}i îi invit@ s@ depun@ jur@mântul prescris în § 4 al ordonan]ei nr. 121/1919, just.,
explicându-le urm@rile depunerii jur@mântului /declara]iei solemne/, sau a deneg@rii
aceluia.
Ambii judec@tori deneag@ depunerea jur@mântului f@r@ a-}i motiva aceast@
atitudine resp., nefiind aplica]i a da l@muriri în privin]a motivelor deneg@rii.
Acest proces-verbal dup@ cetire }i explicare în limba ungureasc@ se aprob@ }i subscrie.
D.c.m.s.
s.s. Stavarz Hugó, s.s. Kocziany Lajos, s.s. dr. Eugen Sâmpetrean judec@tor-}ef,
s.s. Zacharie L@p@datu, grefier.
Dosar 1.
192.
301
GHEORGHE IANCU
De la }eful Judec@toriei de ocol Media}

Nr. Prez. II.C. 3-1919.
Domnule Ministru,
Am onoare a V@ raporta cum c@ în 12/25 martie 1919 am preluat conducerea

judec@toriei de ocol Media}.
I-am invitat pe judec@torii Stavarz Hugó /fost conduc@tor/ }i Kocziany Lajos la
depunerea jur@mântului prescris în § 4 al ordonan]ei nr. 121/1919, just. a Consiliului
Dirigent, ceea ce ace}tia au denegat. Protocolul îl al@tur sub A.
Notarul de judec@torie Haliarszky Albert înc@ din iulie 1918 zace greu bolnav în
spitalul din loc. Nu e speran]@ de a se îns@n@to}i vreodat@.
Personalul ajut@tor: 4 oficiali, 1 scriitor }i 3 diurni}ti au r@mas în serviciu f@r@ a
depune, cu excep]ia românilor jur@mânt, resp. a face declara]ie solemn@. Doi oficiali
sunt români. Doi oficiali, un scriitor }i doi diurni}ti sunt unguri. Un diurnist e sas.
Executorul judec@toriei Ioan Hotea a depus jur@mântul prescris. Protocolul îl
al@tur sub B.
Oficialii români }i executorul vorbesc bine române}te, cu scris ortografic românesc
în scurt timp se vor obicinui.
Un oficial, un scriitor }i un diurnist unguri }i un diurnist sas vorbesc o româneasc@
culinar@, în m@sur@, încât în general în]eleg ce li se spune prin poporul de rând. De
scris, nu scrie nici unul române}te.
Notez la acest loc cum c@ dup@ informa]iunile ce le am, abstr@gând de români,
nici personalul ajut@tor r@mas în serviciu, nu e vrednic de încredere. To]i ace}tia sunt
infecta]i de cunoscutul }ovinism unguresc }i dac@ azi dovedesc o atitudine supus@,
aceasta se atribuie numai situa]iei politice schimbate.
Întrucât prive}te lucrul, to]i lucreaz@ mul]umitor. În consecin]@ sunt de p@rere, c@
}i pân@ când se vor g@si alte puteri de lucru recrutate dintre români, ace}ti ofician]i
s@ fie ]inu]i în serviciu în interesul mersului bun al agendelor.
Dat fiind c@ afar@ de ora}ul Media}, care e important punct comercial }i industrial,
ocolul mai are 27 comune }i circula]ia anual@ a judec@toriei în toate ramurile, (procese
civile, criminale, afaceri de c@r]i funduare, l@s@mânt }i extraprocesuale) în timp normal
întrece suma de 10.000 }i în considerarea extraordinarei restan]e mai jos semnalate
vor fi necondi]ionat de lips@ înc@ 3 judec@tori, tot atâ]ia notari, un conduc@tor de c@r]i
fund. }i num@rul de ofician]i }i diurni}ti din prezent.
Executorul e vrednic s@ r@mân@ }i în cazul statific@rii.
Translatori oficio}i nu au fost aplica]i la aceast@ judec@torie. Traducerea documentelor
române}ti se face la notarul public din loc., iar a celor germane la translatorii din Cluj.
Num@rul cauzelor restante e de 1.900, care sum@ zilnic cre}te considerabil. Singura
modalitate pentru rezolvarea acestei restan]e, e aplicarea f@r@ amânare a puterilor de
lucru mai sus semnalate.
Advoca]ii din Media} au prestat jur@mântul cu excep]iunea advocatului dr. István
János, care e absent din localitate.
Protocoalele le al@tur sub C, D }i E.
302
Media}, la 15 aprilie 1919.

s.s. dr. E. Sâmpetreanu judec@tor-}ef.
Dosar 1.
193.
Proces-verbal
Luat la 16/29 martie din incidentul depunerei jur@mântului din partea executorului
Ioan Hotea înaintea }efului judec@toriei de ocol Media}.
Judec@torul }ef dr. Eugen Sâmpetrean invit@ pe executorul Ioan Hotea la depu-
nerea jur@mântului prescris în ordonan]a nr. 121/1919, just. a Consiliului Dirigent.
Executorul Ioan Hotea depune jur@mântul în limba român@.
Procesul-verbal dup@ cetire se subscrie.
D.c.m.s.
s.s. Ioan Hotea, s.s. dr. E. Sâmpetrean judec@tor-}ef, s.s. dr. Rideli notar-grefier.
Dosar 1.
JUDEC~TORIA DE OCOL BRA{OV
194.
I.A. 91/2 Pr.1919.
Proces-verbal
Încheiat în Bra}ov în 27 martie 1919 st.n., cu privire la preluarea judec@toriei de

ocol Bra}ov, ordonat@ de }eful Resortului de Justi]ie, prin adresa ad. 121/1919 just.
dup@ cum urmeaz@:
Dl Chirion Bânda în calitate de }ef al acestei judec@torii, se prezint@ în 27 martie
n. 1919 la ora 11 în localurile judec@toriei }i anume înso]it de prezidentul tribunalului,
dr. Petru Mete} }i de prefectul jude]ului, dr. Gheorghe Baiulescu, la conduc@torul
substitut al judec@toriei de ocol ungure}ti, Gáspár Bogdán, }eful judec@toriei Csia Béla
fiind bolnav, absenteaz@ din februarie a.c. c@ruia i se comunic@ c@ dânsul (dr Ch.
Bânda) este încredin]at din partea Consiliului Dirigent român din Sibiu, cu condu-
cerea mai departe a acestei judec@torii }i someaz@ deci pe numitul substitut conduc@tor,
de a preda oficiul, f@cându-l totodat@ atent, c@ dânsul poate r@mânea mai departe
în func]iune ca judec@tor, spre care scop îns@ se recere depunerea jur@mântului în
sensul art. 4 din ordonan]a Consiliului Dirigent, Resortul de Justi]ie nr. 121/1919.-
Numitul substitut Gáspár Bogdán declar@ c@ e gata a preda conducerea oficiului.
Spre scopul pred@rii faptice a valorilor, mobilierului, dosarelor etc. va sta la dispozi]ie,
anun]@ totodat@ îns@, c@ ca judec@tor credincios guvernului maghiar, nu e aplicat de
a depune jur@mântul cerut }i nici a face serviciu mai departe.
303
GHEORGHE IANCU
Trecând peste actul acesta al prelu@rii oficiului }i respective conducerei, se con-

cheam@ to]i magistra]ii judec@toriei afl@tori în serviciu }i anume: Gáspár Bogdán,
Pavelka Albert, dr. Telegdy Lajos, Florián János }i dr. Ötmösi Zoltán, c@rora li se
aduce la cuno}tin]@ prin noul }ef al judec@toriei, preluarea conducerii aceleia, li se
comunic@ printr-o expunere mai detaliat@ inten]iunea Consiliului Dirigent român din
Sibiu, de a salva dup@ posibilitate continuitatea de drept }i func]ionarea neconturbat@
a aparatului judec@toresc, spre care scop domnii magistra]i – fiindu-le apreciat@ }i
recunoscut@ destoinicia Domniilor Lor, atât sub raport moral, cât }i intelectual – sunt
invita]i a r@mânea mai departe în serviciul Justi]iei, de aici încolo române}ti. O pot
face aceasta cu atât mai vârtos, c@ci Justi]ia este acel ram al manifesta]iei vie]ii de
Stat, care este mai pu]in influen]at de fluctua]iile politice, }i care are singura chemare
}i anume de a restabili }i men]inea ordinea de drept f@r@ considerare la na]ionalitatea
}i religia acelora, care recurg la scutul judec@toriei. Se accentueaz@ îns@ c@ r@mânerea
mai departe }i exercitarea puterii judec@tore}ti este f@cut@ pendent@ de la depunerea
jur@mântului oficios, prev@zut în ordonan]a Consiliului Dirigent amintit@ mai sus. În
urm@ fiind domnii magistra]i aminti]i mai sus cu numele câte unul întreba]i, declar@
cu to]ii, c@ nu sunt aplica]i a depune jur@mântul cerut }i în consecin]@ nici a face
serviciu mai departe sub imperiul românesc.
Dep@rtându-se colegiul magistra]ilor, se convoac@ într-o sal@ personalul întreg
auxiliar, cât }i oamenii de serviciu ai judec@toriei, c@rora li se comunic@ extinderea
imperiului românesc asupra judec@toriei de ocol Bra}ov, cât }i preluarea conducerei
aceleia de c@tre noul }ef numit de Consiliul Dirigent român Sibiu, se accentueaz@ îns@
c@ faptul acesta întru nimic nu are de a influen]a situa]ia personalului, Domniilor Lor
li se d@ voie, ba chiar sunt pofi]i s@ r@mân@ mai departe în serviciu necerându-se
altceva de la dân}ii, decât ca s@-}i împlineasc@ datorin]a oficioas@ con}tien]ios ca }i
în trecut, în care caz li se asigur@ beneficierea tuturor emolumentelor, de care s-au
bucurat pân@ acum. Îndeosebi li se atrage aten]ia la împrejurarea, c@ de la dân}ii
pentru r@mânerea mai departe în oficiu, nici jur@mânt, nici alt vot solemn nu se
pretinde.
Din partea personalului ia cuvânt func]ionarul Kövér József, care spune c@ este
autorizat din partea tuturor celorlal]i a declara c@ dân}ii înc@ rep@}esc din oficiu,
deoarece dup@ preluarea justi]iei din partea autorit@]ilor române}ti, nu sunt aplica]i
a face serviciul mai departe. To]i ceilal]i aprob@ enuncia]iunea aceasta a oratorului
lor, cu excep]iunea diurnistului Petru Coliban care declar@ c@ dânsul r@mâne cu
bucurie mai departe în serviciul justi]iei române}ti. Dup@ aceasta, procedura prelu@rii
conducerei asupra judec@toriei de ocol Bra}ov se termin@, r@mânând, c@ preluarea
în detail }i de fapt a oficiului s@ se efectueze în zilele urm@toare, spre care scop atât
domnii magistra]i, cât }i membrii personalului auxiliar promit tot sprijinul }i coope-
rarea lor.
Acest proces-verbal s-a redactat în dou@ exemplare originale, }i anume unul în
limba româneasc@, care se va p@stra la dosarul judec@toriei, iar al doilea în limba
maghiar@ l@sându-se acela în posesiunea fostului conduc@tor substitut Gáspár Bogdán.
304
Procesul-verbal se închide.
D.c.m.s.
s.s. Gáspár Bogdán judec@tor de ocol, s.s. dr. Chirion Bânda judec@tor-}ef.
195.
Proces-verbal,
Anul 1919, luna aprilie 2./ martie 20.

Fiindc@ la preluarea Judec@toriei de ocol Bra}ov, la apelul dlui judec@tor-}ef dr.
Ch. Bânda, ca acei func]ionari, care voiesc s@ serveasc@ justi]ia româneasc@, s@ se
declare, dl Petru Coliban fost diurnist }i-a exprimat aceast@ dorin]@, }i deci a fost
primit ca func]ionar la aceast@ judec@torie }i fiindc@ prin decizia Consiliului Dirigent,
Resortul Justi]iei din 13/26 martie 1919, Nr. 9. Just. pres. dl Ioan Voicu a fost numit
conduc@tor de carte funciar@ la judec@toria de ocol Bra}ov; dl prezident al tribunalului
Bra}ov, dr. Petru Mete}, invit@ pe ace}ti domni s@ depun@ jur@mânt oficial, prescris
în art. 4 al ordonan]ei nr. 121/1919 just. a Consiliului Dirigent, Resortul Justi]iei, -
care depun jur@mântul cu urm@torul text: „Jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi
credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta legile ]@rii cu sfin]enie,
}i decretele, ordonan]ele Consiliului Dirigent, }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@
}i nep@rtinire func]iunile ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi
ajute Dumnezeu”.- s.s. Petru Coliban, s.s. Ioan Voicu. Dup@ subscrierea jur@mântului
se încheie procesul-verbal prezent.
D.c.m.s. Prezident: s.s. dr. Mete}, s.s. Ioan Voicu, grefier; s.s. dr. Curta.
Dosar 1.
196.
Proces-verbal,
Anul 1919, luna aprilie 4./ martie 22.

Ast@zi se prezint@ înaintea dlui prezident al tribunalului Bra}ov dl Iosif Papp, fost
executor }i diurnist la vechea judec@torie Bra}ov, care }i-a exprimat la preluarea
judec@toriei dorin]a de a r@mânea func]ionar }i sub domina]ia româneasc@, }i s@
depun@ jur@mântul oficial, cu urm@torul text: „Jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a
fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile
]@rii, }i decretele, ordonan]ele Consiliului Dirigent, }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@
}i nep@rtinire func]iunile, ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi
ajute Dumnezeu”. s.s. Iosif Papp. Dup@ isc@lirea jur@mântului se încheie prezentul
proces-verbal.
D.c.m.s.
Prezident: s.s. Dr. Mete}, grefier s.s. indescifrabil.
Dosar 1.
305
GHEORGHE IANCU
197.
I.I.91/6-1919.Pres.
Domnului
{ef al Resortului Justi]iei, Sibiu
Terminând actul de preluare al Judec@toriei de ocol Bra}ov, am onoare am@surat

adresei Resortului de Justi]ie No. 121/1919. Just. a raporta urm@toarele:
În procesul-verbal aici al@turat se cuprinde în mod detaliat felul cum a decurs
procedura prelu@rii formale, deci ]in de prisos a mai repeta tot acestea lucruri, relevez
numai, c@ dintre magistra]ii vechi nici unul n-a depus jur@mântul, iar dintre func]ionari:
Petru Coliban, fost diurnist în decurs de 20 ani de-a rândul la aceast@ judec@torie
}i Iosif Papp, român din Bihor, fost executor de asemenea la aceast@ Judec@torie s-au
declarat aplica]i a r@mânea }i pe mai departe în serviciu }i pentru ca s@ fie definitiv
denumi]i, î}i vor a}terne prin pre}edintele tribunalului cererile lor.
Cu privire la celea cuprinse la punctele 1-5 din suscitata adres@, raportez:
Ad. a. Deoarece aici se cer informa]ii cu privire la acei fo}ti magistra]i }i func]ionari,
care au r@mas }i dup@ preluare în serviciu }i deoarece atari magistra]i nu sunt, iar
func]ionari numai cei doi mai înainte aminti]i, cari fiind români, sunt inexcep]ionabili,
în cadrul punctului acestuia alte nu am de raportat.
Ad. b. Dup@ informa]iile câ}tigate, la aceast@ judec@torie au func]ionat în vreme
de pace:
opt magistrati, doi notari, trei conduc@tori de carte funduar@, opt func]ionari
(scriitori }i canceli}ti), }ase diurni}ti, trei executori, opt servitori; fiind pân@ acuma în
activitate numai: doi magistra]i, un notar, doi func]ionari, un cond. de c.f., trei diurni}ti,
un executor, patru servitori; restul posturilor ce rezult@ din compara]ia de mai sus ar
fi, luând în considerare marea circula]ie a acestei judec@torii necondi]ionat de întregit.
Ad. c. Dintre trei executori ai acestei judec@torii numai unul (Iosif Papp) s-a
declarat de aplicat a r@mânea mai departe în serviciu, îns@ din lips@ de câ}tig nu ca
executor, ci ca func]ionar. Dup@ îmbun@t@]irea st@rii î}i va cere iar@}i aplicarea ca
executor, când va fi ca român }i recomandat.
Ad. d. Raport cu privire la acest punct face prezidentul tribunalului.
Ad. e. Cu prilejul prelu@rii judec@toriei s-a constatat o restan]@ considerabil@ de
mai multe luni, îndeosebi în raportul afacerilor succesionale }i de carte funduar@,
pentru prelucrarea c@rora neavând personalul corespunz@tor, am intrat în pertract@ri
cu personalul vechi al judec@toriei în decursul c@rora li s-a atras aten]iunea c@ este
o datorin]@ moral@ a lor a prelucra aceast@ restan]@, prin ceea ce nu cauzei române}ti
politice fac serviciu, ci numai publicului mare.
În urma insist@rii în direc]ia aceasta personalul vechi maghiar }i-a reluat firul
activit@]ii lor întru prelucrarea restan]elor, asigurându-li-se }i retribu]ia pe timpul cât
vor fi în activitate spre acest scop.
Resolvirea restan]ei e a}a dar@ în curgere.
Bra}ov, la 3 aprilie / 21 martie 1919.
306
s.s. dr. Ch. Bânda judec@tor-}ef, s.s. indescifrabil grefier.

P.S. – Procesul-verbal cu privire la preluarea faptic@ a judec@toriei, îndeosebi a
valorilor }i mobilierului se p@streaz@ în dosarul Judec@toriei.
Dosar 1.
JUDEC~TORIA DE OCOL F~G~RA{
198.
Nr. 2/4-1919.
Convocare
Subsemnatul, pe baza ordonan]ei Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Banatului }i

]inuturilor române}ti din Ungaria, nr. 331-1919, just. convoc pe to]i advoca]ii locuitori
în F@g@ra}, în ziua de 3 aprilie 1919, la orele 10 a.m. în localitatea judec@toriei de ocol
F@g@ra}, pentru a presta jur@mântul oficios conf. §-ului 1 din ordon. de mai sus. Totodat@
V@ atrag aten]iunea c@ absentarea nemotivat@ e echivalent@ cu denegarea jur@mântului.
F@g@ra}, la 1 april 1919. Cond. judec@toriei de ocol F@g@ra}: s.s. dr. Ion Venetu.
La dr. Octavian Vasu: s.s. dr. Oct. Vasu,
1. dr. Andrei Micu, s.s. Micu; 2. dr. Ioan Rosenberger, s.s. Rosenberger; 3. dr.
Nicolae {erban, s.s. indescifrabil; 4. dr. Teodor Popescu, s.s. dr. Popescu; 5. dr. Liviu
Pandrea, s.s. dr. Pandrea; 6. dr. Béla Kovács, s.s. dr. Kovács; 7. dr. D@nil@ Vasu, s.s.
indescifrabil; 8. dr. Alfred Ludvig, s.s. dr. Ludvig; 9. dr. Camil Negrea, s.s. e absent;
10. dr. Iulian Cârje, s.s. dr. Cârje; 11. dr. Lõrincz Boér, s.s. indescifrabil; 12. dr. Samu
Taglicht, s.s. indescifrabil; 13. dr. Béla Reisz, s.s. indescifrabil; 14. dr. Ioan Motoc,
s.s. dr. J. Motoc; 15. dr. Zoltán Várnai, este în prizonierat; 16. dr. Victor Pralea, s.s.
dr. Victor Pralea.
199.
Nr. 2/7.1919. Prez.
Proces-verbal
Odat@ cu predarea conducerii judec@toriei de ocol din F@g@ra} a Republicii

Ungariei, din îns@rcinarea conduc@torului de Curte de Apel Harmath Jenõ, oficialul
László Béla pred@ conduc@torului de carte funduar@ Belba Szilárd, îns@rcinat în acest
scop de conduc@torul român al judec@toriei de ocol, urm@toarele: 1) inventarul }i
mobilierul judec@toriei de ocol }i a temni]ei; 2) c@r]ile }i revistele judec@toriei de ocol
potrivit inventarului pe anii 1918, 1919; 3) contabilitatea actual@; 4) toate tip@riturile;
5) actele prezidiale }i arhiva prezidial@ împreun@ cu toate registrele }i notele aflate
în biroul central al judec@toriei de ocol F@g@ra}. 1 aprilie 1919. s.s. László Béla –
oficial; îns@rcinatul judec@toriei de ocol a Republicii Ungaria, ce î}i înceteaz@
activitatea; s.s. Constantin Belba – condicar funciar, reprezentantul judec@toriei de
ocol române}ti.
Dosar 1.
307
GHEORGHE IANCU
200.
Ho. 2/9.1919.Prez.
Restan]e
Procesele civile aflate în curs: 150; pronun]ate 41; în prezentare 60; în eviden]@
49; procese penale aflate în curs: 159, în pronun]are 94, în eviden]@ 65; procese de
l@s@mânt: 417; procese aflate în curs de executare 19; nerezolvate 53; în prezentare
1; procese înc@ nederulate: 601; procese ce urmeaz@ a fi prezentate: 27 civile, 7
penale, 246 de carte funduar@, 10 de l@s@mânt, 260 înc@ neprezentate.
F@g@ra}, 1 aprilie 1919, s.s. László Béla – oficial.
Dosar 1.
201.Copie
Nr. 2/3-1919.Pres.
Proces-verbal
Luat la prima aprilie 1919, de dr. Ioan Venetu judec@tor-}ef la judec@toria de ocol
F@g@ra}, despre depunerea jur@mântului oficios, referitor la toate organele judiciare.
S-a prezentat: Constantin Belba,conduc@tor de c.f. }i conf. §-ului 4 din ordonan]a
121/1919, just. a depus noul jur@mânt oficios, dup@ textul urm@tor: „Eu, Constantin
Belba, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului
român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele, ordonan]ele Consiliului Dirigent
}i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile, ce îmi sunt încredin]ate
}i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.- s.s. Constantin Belba.
Procesul-verbal s-a încheiat. D.c.m.s., s.s. dr. Ioan Venetu judec@tor-}ef.
Dosar 1.
202.
Nr. 2/2-1919.Pres.
Proces-verbal
Luat la prima aprilie 1919, de dr. Ioan Venetu judec@tor-}ef la judec@toria de ocol
F@g@ra}, despre denegarea jur@mântului oficios, ref. la toate organele judiciare, cât
}i despre denegarea declara]iei solemne din ordonan]a Nr. 12/919 just.
N-au voit a depune jur@mântul oficios urm@torii:
A.– Juzii: dr. Eugen Harmath jude de Tabl@, Francisc Bedõ judec@tor de ocol, dr.
Carol Virágh jude de ocol, Iosif Keresztes jude de ocol, Iuliu Fejér jude la jud. de ocol.
B.– De asemenea, au denegat atât jur@mântul, cât }i declara]iunea solemn@
urm@torii func]ionari auxiliari: Arthur Valentin, notar jud., Ioan Ürmösi cond. la c.f.,
Alexandru Széles primoficial, Carol Sagh primoficiant, Dionisiu Fikker primoficiant,
Béla László oficiant, Dionisiu Kálmán executor, Béla Lengyel diurnist, Henrik Krausz
diurnist, Anna Jakab diurnist@, prov. Friderica König diurnist@, prov., Ioan Orosz
308
servitor, Gáspár Fejér serv., Filip Spring servitor, Alexandru Monya serv., prov.,
Martin Jakab p@zitor de temni]@, Ioan Zöld p@zitor de temni]@.
Nu s-au putut prezenta dr. Eugen Kiss, notar jud. }i Francisc Pakot, oficiant, din
motivul c@ sunt prizonieri în Rusia }i Italia, iar Dionisie Csapó, director de cancelarie,
e în Timi}oara.
Procesul-verbal s-a încheiat.
s.s. dr. Ioan Venetu judec@tor-}ef, s.s. C. Belba grefier.
Dosar 1.
203.
Nr. 2/8-1919.Pres.
Proces-verbal
Luat în 2-lea aprilie 1919 de dr. Ioan Venetu judec@tor-}ef la judec@toria de ocol
F@g@ra}, despre depunerea jur@mântului oficios, referitor la toate organele judiciare.
S-au prezentat: Arthur Valentin notar la judec@toria de ocol F@g@ra} }i conform §-
ului 4 din ordonan]a 121/1919 just. a depus noul jur@mânt oficios, dup@ textul urm@tor:
„Eu Arthur Valentin, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui
func]iunile ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.-
s.s. Arthur Valentin notar de justi]ie.
Procesul-verbal s-a încheiat. D.c.m.s. Conduc@torul judec@toriei: s.s. dr. Ioan
Venetu grefier; s.s. Const. Belba cond. de c.f.
Dosar 1.
204.
Nr. 2/10-1919.Pres.
Proces-verbal
Luat în 3 aprilie 1919, de dr. Ioan Venetu judec@tor-}ef la judec@toria de ocol

F@g@ra}, despre depunerea jur@mântului oficios, referitor la advoca]i:
S-au prezentat: dr. Andrei Micu, dr. Camil Negrea, dr. Béla Kovács, dr. Alfred
Ludvig, dr. Iulian Cârje, dr. Ioan Motoc, dr. Victor Pralea, }i conf. §-ului 1 din ordonan]a
331/1919 just. au prestat urm@torul jur@mânt oficios:
„Jur pe Atotputernicul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului
român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele, ordonan]ele Consiliului Dirigent
din Sibiu, de a îndeplini chemarea mea de advocat cu onoare, punctualitate }i con-
}tiin]@.- A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.- s.s. dr. Victor Pralea, s.s. dr. Andrei Micu, s.s.
dr. Alfred Ludvig, s.s. Ioan Motoc.
Procesul verbal s-a încheiat. s.s. dr. Ioan Venetu judec@tor-}ef, s.s. Const. Belba grefier.
Dosar 1.
309
GHEORGHE IANCU
205.
Nr. 2/11-1919.Pres.
Proces-verbal
Luat la 3 aprilie 1919 de dr. Ioan Venetu judec@tor-}ef la judec@toria de ocol

F@g@ra}, despre declara]iunea dlui dr. Teodor Popescu de prezent subprefect al
jude]ului F@g@ra} }i a dlui dr. Liviu Pandrea de prezent primarul ora}ului F@g@ra}.
Subsemna]ii având în vedere ordona]iunea Consiliului Dirigent român nr. 14-1919,
declar@ c@ deocamdat@ nu depun jur@mântul prescris în ordonan]a nr. 331-1919,
referitoare la jur@mântul advoca]ilor, dar î}i rezerv@ dreptul la aceasta, ca îndat@ ce
vor abzice de func]iunile lor publice, s@-}i poat@ relua iar@}i ocupa]iunea liber@ de
advocat. Dup@ cetire }i aprobare s-au subscris.- D.c.m.s., s.s. dr. Teodor Popescu
subprefect, s.s. dr. Liviu Pandrea primar, s.s. dr. Ioan Venetu, s.s. C. Belba grefier.
Dosar 1.
206.
Nr. 2/1-1919.Pres.
Proces-verbal
Luat la prima aprilie 1919 despre preluarea judec@toriei de ocol F@g@ra}.

Subsemnatul dr. Ioan Venetu judec@tor-}ef la judec@toria de ocol F@g@ra}, pe
baza decretului de sub No. 331 al Consiliului Dirigent român, m-am prezentat la
actualul }ef dr. Eugen Harmath, judec@tor de Tabl@, încredin]at cu conducerea a
susnumitei judec@torii din partea guvernului maghiar, }i l-am provocat conf. Ordo-
na]iunei Consiliului Dirigent român de sub No. 121/1919 just., ca s@-mi predeie
conducerea judec@toriei de ocol F@g@ra}, f@cându-i totodat@ cunoscut, c@ întrucât se
va supune condi]iunilor Consiliului Dirigent român, va putea r@mânea }i pe mai
departe în func]iune de judec@tor.
Dr. Eugen Harmath protesteaz@ contra procedurii acesteia }i nu voie}te a recu-
noa}te Consiliul Dirigent român, ca autoritate superioar@. Punându-i-se îns@ în vedere
intervenirea prefectului a jude]ului F@g@ra}, dr. Octavian Vasu, susnumitul condu-
c@tor, dr. Eugen Harmath, cedeaz@ provoc@rii }i-mi pred@ conducerea oficiului.
Dup@ aceea, am convocat pe to]i judec@torii }i personalul auxiliar al acestei
judec@torii }i le-am comunicat preluarea oficiului.
Apoi, f@cându-le cunoscut }i explicându-le toate dispozi]iunile publicate pân@
acuma de Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului }i ]inuturilor române}ti din
Ungaria, în Gazeta Oficial@, cu deosebire dispozi]iile din Decret. Nr. 1 }i ordonan]a
referitoare la depunerea jur@mântului oficios, i-am provocat ca s@ depun@ numai-
decât noul jur@mânt.
Acest jur@mânt mi l-au denegat atât judec@torii, cât }i personalul auxiliar, afar@
de Constantin Belba, cond. de c.f., al c@rui jur@mânt, conf. Ord. Nr. 121/1919 just.,
l-am luat în proces verbal separat.
310
De asemenea am luat proces-verbal separat }i despre denegarea jur@mântului,

}i denegarea subscrierei declara]iunei solemne.
Am provocat apoi personalul auxiliar, dup@ ce le-am f@cut cunoscut „declara]iunea
solemn@” cuprins@ tot în ordona]iunea de mai sus, c@ abstând de la pretinderea jur@-
mântului, s@-mi fac@ declara]iunea solemn@.
{i predarea acestei declara]ii mi-au denegat-o, ceea ce se cuprinde tot în procesul-
verbal despre denegarea jur@mântului.
În fine, am designat din parte-mi pentru preluarea mobilierului în}irat în inventarele
afl@toare la judec@torie pe Constantin Belba, iar Dr. Eugen Harmath, fostul judec@tor-
}ef, pe cancelistul Béla László.
Iar banii, hârtiile de valoare precum }i documentele afl@toare în cassa judec@toriei,
le-am preluat subscrisul pe lâng@ conspectul de predare al@turat. Dup@ cetire }i
aprobare, procesul-verbal s-au luat în dou@ exemplare originale }i s-au subscris.
D.c.m.s.
s.s. dr. Ioan Venetu, judec@tor-}ef la judec@toria de ocol F@g@ra}.
Dosar 1.
207.
Conduc@torul Judec@toriei de ocol F@g@ra}
No.Prez. 2/6-1919
Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Banatului }i ]inuturilor române}ti

din Ungaria,
Resortul Justi]iei în Sibiu
Subsemnatul, ca judec@tor-}ef la judec@toria de ocol F@g@ra}, conform ordona-

]iunei No. 121/1919 just. referitoare la preluarea judec@toriilor, despre preluarea
susnumitei judec@torii de ocol, efectuat@ cu 1 aprilie 1919, cu deosebit@ stim@ anexez
procesele-verbale ad. 1, despre preluare, ad. 2 despre denegarea jur@mântului }i ad.
3 despre depunerea jur@mântului }i raportez urm@toarele:
Întreg personalul judec@toriei de ocol F@g@ra}, cu excep]iunea dlui Constantin
Belba, conduc@torul c@r]ilor funduare, m-au p@r@sit în forma aceea c@ solidarice}te
mi-au denegat atât jur@mântul, cât }i declara]iunea solemn@.
V@zând eu ]inut@ lor tic@loas@ deja contemplat@ mai de mult }i sentimentele lor
apar]in@toare la guvernul bol}evic ungar, am dispus, ca pân@ când nu voi prelua de
la fiecare separat toate lucrurile, }i pân@ când nu se va rezolva toat@ restan]a, care
prin neglijen]a lor inten]ionat@ s-a aglomerat, }i pe care o sub}tern în conspectul
al@turat sub 4, nu e permis, ca nimeni s@-}i p@r@seasc@ locul.
Întâmpin îns@ o greutate colosal de mare, c@ sunt foarte multe cauze urgente.
Deci V@ rog respectuos, a-mi trimite cu posibil@ urgen]@ cel pu]in înc@ un judec@tor
}i un notar.
311
GHEORGHE IANCU
Apoi cu personalul auxiliar voi mai vedea cine r@mâne dintre ei, pentru c@ mie
îmi face impresia c@ ei numai sub influen]a judec@torilor au fost solidari, dar cred,
c@ se vor înmoia }i i-a} putea folosi, deoarece }tiu mul]i dintre ei }i române}te destul
de bine. Cel pu]in 3 de-mi vor r@mânea dintre ei, apoi am n@dejdea, c@ o s@ pot
continua justi]ia, accentuând }i atunci c@ numai pe lâng@ o munc@ încordat@ }i nelegal@
o voi putea îndeplini de orele oficioase.
Restan]a judec@torilor, deoarece fizicul timpului scurt nu mi-a permis ca s@ pot
înc@ studia pricinile; cele urgente le voi rezolva eu cu dl dr. Octavian Com}a judec@tor,
iar celelalte le voi suspenda.
Restan]a c@r]ilor funduare: introducerea în foi, care e peste 600 la num@r, voi
rezolva astfel c@ voi aplica în fiecare zi cel pu]in 2 ore personalului auxiliar întreg,
sub inspec]ia conduc@torului c@r]ilor funduare, Constantin Belba, pe cine îl folosesc
totodat@ }i ca grefier lâng@ mine }i ca administrator al cancelariei centrale.
Cât timp va pretinde rezolvarea restan]ei, deocamdat@ nu pot raporta.
La decopiere de-mi vor r@mânea copistele: Anna Jakab }i Friderica König, pe
ele le voi aplica }i de nu , în form@ provizoric@ o s@-mi caut 1 sau 2 copi}ti dup@ lips@,
cu învoirea prealabil@ a Dlui pre}edinte al tribunalului.
În timp de pace erau 6 judec@tori, 2 notari, 2 conduc@tori la c@r]ile funduare, 7
func]ionari de birou, 6 diurni}ti, 3 servitori ordinari, }i 1 servitor provizoriu, 2 p@zitori
de temni]@.
Având în vedere restan]a aglomerat@, necondi]ionat am lips@ de 1 judec@tor }i
notar f@r@ întârziere }i de întreg personalul auxiliar, afar@ de servitorul provizoriu.
Referitor la personalul auxiliar, unii mi-au cerut 3 zile timp de cugetare, ceea ce
le-am }i dat, aproape cu convingerea c@ o s@-mi r@mân@ cei mai mul]i.
Totodat@ fiind preluate mobilele afl@toare în inventarele din anii 1918-1919,
aclud conspectul de predare cu observa]iunea acea, c@ nu lipse}te nimic. /No. 5/.
În decursul facerei raportului acesta mi s-a prezentat Arthur Valentin notar }i mi-a
prestat jur@mântul oficios, ceea ce se cuprinde în procesul-verbal al@turat sub No.
6, spunând c@ el nu se solidarizeaz@ cu ceilal]i, ci voie}te a fi fidel Statului român.
În fine mai al@tur procesul-verbal, luat despre jur@mântul advoca]ilor din loc sub
No. 7, acludând totodat@ }i declara]iunea prefectului dr. Octavian Vasu }i procesul-
verbal subscris de dr. Teodor Popescu }i dr. Liviu Pandrea, care având func]iune
public@, deocamdat@ nu depun jur@mântul, reservându-}i îns@ dreptul, c@ îndat@ ce
vor abzice de func]iunile aceste, s@-}i poat@ continua iar@}i praxa liber@ de advocat.
Mai notez, c@ s-au prezentat }i dr. Ioan Rosenberger }i mi-a insinuat c@ el nu
depune jur@mântul din motivul c@ familia lui e în Budapesta }i dânsul de asemenea
voie}te s@-}i str@mute domiciliul acolo.
Nu s-au prezentat dr. Nicolae {erban, dr. D@nil@ Vasu, dr. Lõrincz Boér, dr. Samu
Taglicht, dr. Béla Reisz }i dr. Zoltán Várnai din motivul c@ nu sunt acas@, c@rora le
voi fixa un alt termin pentru depunerea jur@mântului; iar procesul-verbal al acestora
ulterior îl voi suba}terne.
Înainte de încheierea raportului acesta, mi s-au prezentat Ioan Orosz, Gáspár
Fejér, Filip Spring servitori, Martin Jakab }i Ioan Zöld p@zitori de temni]@ }i mi-au
312
declarat c@ de nu pretind de la ei nici jur@mânt nici declara]iune solemn@, îmi r@mân

}i pe mai departe în serviciu; rog respectuos dispozi]iunea Consiliului Dirigent român
în privin]a aceasta.
F@g@ra}, la 3 aprilie 1919. s.s. dr. Ioan Venetu judec@tor-}ef.- 8 acluse.
Dosar 1.
JUDEC~TORIA DE OCOL {ERCAIA
208.
Proces-verbal
Luat azi la 8 aprilie 1919 la judec@toria de ocol {ercaia.

Noi dr. George Ganea judec@tor-}ef la judec@toria de ocol {ercaia, în urma
ordinului Consiliului Dirigent român. Resortul Justi]iei nr. 121/1919 just. m-am pre-
zentat la Verzar Victor judec@torul-}ef al judec@toriei de ocol {ercaia, }i conf. ordinului
de mai sus l-am somat s@-mi predea conducerea judec@toriei.
Verzar Victor momentan a predat atât conducerea, cât }i întreaga judec@torie.
Tot conform ordinului de mai sus al Consiliului Dirigent român, Resortul Justi]iei am
conchemat pe to]i judec@torii }i personalul auxiliar }i le-am f@cut cunoscut ordina]iunile
}i dispozi]iunile referitor la preluarea justi]iei }i la depunerea jur@mântului nou.
Au fost prezen]i: Victor Verzar judec@tor-}ef, Iuliu Balogh conduc@tor de c@r]i funduare,
Francisc Szabó cond. de c.f., Pavel Gáspár servitor, Mária Ürmösy diurnist@ statornic@,
Irma Albert diurnist@ statornic@, Eugen Schnell diurnist provizoriu, Mihai Bogdan servitor
}i Alexandru Nagy servitor de temni]@, care fiind provoca]i s@ depun@ jur@mântul, au
denegat depunerea, de}i li s-au f@cut cunoscut urm@rile neg@rii depunerii jur@mântului.
Nu au fost prezen]i dr. Géza Szabó judec@tor, care s-a dus în permisie în 2 dec.
1918 }i nu s-a mai reîntors, dr. Felcher Béla, care e în spitalul militar din Oradea-
Mare, dr. Roman Ioan, care e primarul ora}ului Iba}fal@u, Gábor Minius servitor, care
a fost ca militar în Odessa, de prezinte nu se }tie unde este }i Nicolae Szilágyi diurnist,
care este prizonier în Rusia.
Din întreg personalul vechi al judec@toriei de ocol nici unul nu a depus jur@mântul.
Cu aceasta s-a încheiat }i subscris procesul verbal.
D.c.m.s. Judec@tor-}ef: s.s. dr. George Ganea.
Dosar 1.
209.
România, Judec@toria de ocol {ercaia.
Nr. 1.E.1.-1919.
Domnule {ef,
La ordinul 121/1919 just. am onoare a V@ înainta procesul-verbal luat cu ocazia

prelu@rii judec@toriei de ocol.
313
GHEORGHE IANCU
Dup@ cum se vede din acest proces verbal, dintre fo}tii magistra]i }i func]ionari
nici unul n-a voit s@ depun@ jur@mântul, totu}i pentru a putea asigura continuitatea
justi]iei am somat pe to]i func]ionarii de birou s@ r@mân@ la locul lor, care f@r@ jur@mânt
î}i ispr@vesc lucrul, pân@ când îi vom putea înlocui cu al]ii.
Am onoare a raporta c@ dintre fo}tii magistra]i }i func]ionari nici unul nu s-a purtat
astfel în decursul r@zboiului, încât r@mânerea lui în func]ie ar jigni opinia public@, dintre
func]ionari singur Iuliu Balogh cond. de c.f. posede destul de bine limba român@, dar
numai în vorb@, acest func]ionar este foarte sârguincios, punctuos, modest, lucr@tor }i
de încredere, ar fi de dorit s@ r@mân@ la locul s@u.
Translatori }i executor nu avem la judec@torie. Luând în considerare circula]ia de
pace, care era: procese civile: circa 1.200-1.300, procese criminale circa: 900, cauze
de r@mas circa: 250-300, cauze de execu]ie circa 500, cauze funduare circa: 6.000,
cauze cambiale circa: 300, recerc@ri în cauze penale circa: 150, în cauze civile circa:
100, cred c@ este absolut necesar la aceast@ judec@torie de ocol minimum 3 judec@tori,
2 notari }i 8 func]ionari de birou, în]elegând }i pe diurni}ti aici, deoarece }i în timp de
pace au fost sistemizate 4 posturi de judec@tor, 2 de notari }i 8 de func]ionari de birou.
De prezinte nu avem nici o ma}in@ de scris a}a c@ copiatul merge foarte anevoios.
Cauzele restante sunt: procese civile: 216, procese criminale, 128, afaceri funduare,
268; aceasta restan]@ numai paralel cu cauzele care mai vin, pe lâng@ o încordare de
munc@ supraomeneasc@ dimpreun@ cu dl dr. Ban judec@tor le vom putea resolva în
termen de câteva luni de zile, numai în cazul acela, când circula]ia nu va fi prea mare.
{ercaia, la 8 aprilie 1919. Judec@tor-}ef, s.s. dr. George Ganea.
Dosar 1.
JUDEC~TORIA DE OCOL TÂRN~VENI
210.
Regatul României, Judec@toria de ocol
Diciosânm@rtin. [Târn@veni]
Nr.Pr.1919.I.a.109.
{eful judec@toriei
C@tre
Consiliul Dirigent, Resortul Justi]iei, Sibiu
Din ./. al@turat proces-verbal se constat@ preluarea judec@toriei de ocol Diciosânm@rtin.

Dup@ preluare nici un judec@tor, nici un oficiant n-a r@mas, a}a c@ singurul ajutor
mi-a fost tân@rul cu mine adus de la {omcuta-Mare: George Muntean, a mai r@mas
}i un servitor-zilier, Nagy Heni, care este pensionat, ca p@zitor de temni]@ }i în timpul
r@zboiului primit ca zilier.
La judec@torie sunt 4 posturi de judec@tor, dintre care unul vacant, cei denumi]i
sunt urm@torii:
1. dr. Gebert József }ef-judec@tor; 2. dr. Iuliu Moldovan judec@tor; 3. dr. Felszeghy
János judec@tor.
314
dr. Gebert se afl@ în concediu dep@rtat peste linia demarca]ional@.

dr. Iuliu Moldovan de mai multe luni este dep@rtat în loc necunoscut, fiind român,
sigur este care-undeva în oficiu aplicat.
dr. Felszeghy János n-a voit s@ depun@ jur@mântul: a}a acum numai singur sunt,
drept acea ar fi de dorit, ca un judec@tor s@ fie denumit în curând.
În cazul acela, de ar fi denumit un notar cu prax@ bun@ pân@ la octombrie a-}i
putea conduce }i singur, având în vedere c@ judec@tori nu avem }i sunt locuri unde
sunt f@r@ prax@ }i e mai mare lips@ de doi.
Dealtcum a-}i avea propunerea acea, ca judec@toria din loc. s@ fie degradat@ din
judec@torie mare, în judec@torie mic@, pentru c@ constatarea mea ori}icând ar fi de
ajuns 3 judec@tori, cu un notar, eventual un notar }i un practicant. Fiind judec@toria
mic@ }i num@rul canceli}tilor se poate reduce cu unul, având mai pu]ine registre }i
indexe a conduce. Notez c@ eu acuma a}a conduc afacerile, ca la judec@torie mic@.
La judec@torie sunt ofician]i:
Un conduc@tor la c@r]ile funduare, 5 canceli}ti }i 6 diurni}ti. Dar dup@ p@rerea
mea, fiindc@ eu am deja ca conduc@tor vreo 4 ani prax@, ar fi destul: un conduc@tor
la c@r]ile funduare, patru canceli}ti, unu la registratura judec@toriei, unul la registratura
}i arhiva c@r]ilor funduare, unul la conducerea c@r]ilor funduare, ca ajutor, unul ca
cancelistul }efului la resortul prezidial }i arhiva judec@toriei;
patru diurni}ti, unul pentru descriere la c@r]ile funduare, unul ajutor la arhiva }i
registratura judec@toriei, doi la descrieri: iar dac@ arhiva judec@toriei }i a c@r]ilor
funduare va fi în ordine, un post de cancelist se poate sista.
În ziua de 19.IV. s-a insinuat la serviciu Fülöp Sándor, fost cancelist la judec@toria
din loc, care în 1917 a abzis, rugarea lui pentru denumire am trimis-o.
În 25.IV. s-a insinuat la serviciu fostul conduc@tor la c@r]ile funduare Czikra
Mihály, iar în 26.IV. Hegyi József diurnist, care pân@ acum a fost registrator }i arhivar
la c@r]ile funduare, rug@rile amândou@ le trimit.
A}a, în ziua de azi am 4 ofician]i: Czikra Mihály cond .de c.f. Hegyi József registrator
la c.f., Fülöp Sándor registrator }i arhivar, George Muntean cancelist, cu care pot deja
conduce judec@toria.
Sunt la judec@torie 3 posturi de servitor }i un p@zitor la temni]@, dintre care
p@zitorul de la temni]@ ne-a p@r@sit, mutându-se de la judec@torie, 2 servitori au c@zut
în r@zboi, unul Szász András, care fiind morbos, în 18.IV. s-a prezentat }i rugându-se,
l-am }i jurat, dar el ar dori s@ fie transferat acas@ la Târgul-Mure}ului.
În 24.IV. am primit în serviciu pe Petru Naftail@, locuitor în loc. ca p@zitor de
temni]@ }i pe Dumitru Popa din loc ca servitor, rug@rile lor le-am trimis.
Cu aceste, cu servitori a} fi în ordine.
Executorul báró [baron] Bánffy Károly nepunând jur@mântul, toate actele }i c@r]ile
conduse de el le-am preluat.-
Notarul public înc@ n-a sosit acas@, nu l-am putut provoca la depunerea jur@mântului,
a}a nici pe dr. Gebert József }ef-judec@tor. Advoca]ii unguri }i jidani denegând depunerea
jur@mântului conf. Ord. 121/1919, §.8 nu-i privesc ca advoca]i în afaceri, procese. Notez
c@ eu de la preluarea judec@toriei lucrând de la 7 pân@ la 7 ore seara, având deja 6 zile
315
GHEORGHE IANCU
pertract@ri, am aranjat internul judec@toriei a}a, c@ acuma are cel pu]in o prospi]iare ca
oficiu. Temni]a e ruinat@ }i jefuit@, de aceea lucrez cu servitorii. Toate inscrip]iile ungure}ti
le-am cules }i am înlocuit cu române}ti, ce a f@cut pentru români o bun@ impresie, v@zând
în 3 zile judec@toria român@.
Dup@ informa]iile de pân@ acum nici unul dintre judec@tori }i func]ionari, fo}ti
aplica]i la judec@torie, n-au fost }ovini}ti, au fost to]i suportabili. În scris nici unul nu
posede limba român@, în vorb@ pu]in: Felszeghy János jude, Czikra Mihály cond. de
c.f., Fülöp Sándor cancelist }i Hegyi József diurnist. Translator nu este, dar în lips@
în loc ar fi. Am onoare a V@ relata }i despre restan]e aci afl@toare, anume: procese
civile în curent 470 buc@]i, criminale: 702, cauze de execu]ie: 62, cauze de l@s@mânt:
546, diferite: 96, rug@ri la c.f. 803, laolalt@: 2479. Pentru a conduce în c.f. 372 buc@]i
descriere: 480, a le a}eza în arhiv@: 568, înmanu@ri peste: 2000, a}a se vedem, c@
de ani mul]i n-a avut judec@toria nici conduc@tor, nici pre}edinte, care s@ controleze.
Binevoi]i aceste a lua la cuno}tin]@.
Diciosânm@rtin, la 26 aprilie 1919. s.s. Alexandru Doro}, }eful judec@toriei.
Dosar 5.
JUDEC~TORIA DE OCOL Z~RNE{TI
211.
România – Prezidentul Tribunalului Bra}ov.
Nr.I.H.17-1919. Prez.
Domniei Sale Domnului: }ef de Resort al Justi]iei Sibiu

Aici al@turat am onoare a V@ remite în original raportul dlui dr. Tr@ian Stoica, }eful
judec@toriei de ocol Z@rne}ti, asupra prelu@rii judec@toriei de ocol încredin]ate D-lui.
Bra}ov, la 23 aprilie 1919.
Pre}edinte:
s.s. dr. Mete}.
Dosar 1.
212.
Ad. No. 121/1919. Just.
Domnule Pre}edinte,
Ca urmare la ord. Dv. No.121/1919, avem onoare a V@ comunica, c@ în ceea ce

prive}te luarea de jur@mânt de la exper]i, executori }i procurori delega]i, despre care se
aminte}te în decretul Onor. Consiliului Dirigent, resortul Justi]iei, redat în copie sub No.
de mai sus, la aceast@ judec@torie nefiind astfel de persoane, care s@ ocupe asemenea
oficii, ca atare nu se simte nevoie de prestare de jur@mânt de fidelitate.
316
La eventual@ completare, popula]ia de aici fiind în covâr}itoare m@sur@ româ-

neasc@, respectivii fiind români, vor depune numai jur@mântul oficios, ce se pretinde
la orice oficiant, când intr@ într-o slujb@ de a Statului.
În leg@tur@ cu aceasta V@ inform@m mai departe, c@ din acei func]ionari sub regimul
vechi, cari n-au depus jur@mântul, }i au dat numai declara]iuni, cum sunt: Zékány Carol,
Gersy Etelka }i Hubert Berta – posed limba român@ numai în foarte mic@ m@sur@. In ceea
ce prive}te purtarea lor sub durata r@zboiului, din informa]iunile culese, reiese c@ n-au
avut nici o atitudine du}m@noas@ mai caracteristic@, care s@ fi jignit opinia public@ }i ca
atare s@ trebuiasc@ pentru aceast@ atitudine a lor s@ fie dep@rta]i din serviciu.
Mai departe având în vedere circula]ia din timpurile normale a judec@toriei locale,
pentru rezolvarea proceselor în mod cât mai culant, se simte necesitate înc@ de 2
judec@tori }i 2 notari.
În ceea ce prive}te instituirea de translatori, popula]ia fiind pur româneasc@, nu
se simte nevoie de asemenea ofician]i.
Cauzele restante pendinte de aceasta judec@torie }i nerezolvate de predecesori
}i anume: civile 145, criminale 126, proceduri de r@mas: 197 }i la c@r]ile funduare,
conform registrului de expedi]ie }i de arhiv@: 317, le vom rezolva în m@sura în care
personalul ajut@tor capabil de lucru va putea fi achizi]ionat.
s.s. dr. Tr@ian Stoica }ef-judec@tor.
Dosar 1.
213.
Judec@toria de ocol Z@rne}ti.
No.I.A. 20-1919, pres. just.-
Onor. Consiliului Dirigent, Resortul Justi]iei Sibiu
Lista personal@ a Dlui Zékány Carol oficiant la cartea funduar@ de aici fiind la
dl pre}edinte al tribunalului Bra}ov, iar a lui {tefan Csíki vigil de temni]@ fiind la
Procuratura din Bra}ov, transmi]ând ordinul Dv. în original – Dlui pre}edinte al
tribunalului Bra}ov – l-am rugat ca s@ binevoiasc@ a dispune trimiterea acelor liste
personale Onor. Consiliului Dirigent, Resortul Justi]iei cu grab@ posibilitate.
Z@rne}ti, la 9 oct. 1919. Judec. }ef, s.s. dr. Tr@ian Stoica.
Dosar 1.
214.
Pre}edintele Cur]ii de Apel Târgu Mure},
Nr.Pres.1919.VI.A.47.
Domnule {ef de Resort al Justi]iei,
Raportez, cum c@ am provocat în scris pe fostul judec@tor de la ocolul Z@rne}ti,

Felszeghy Róbert, care la preluarea judec@toriei a fost absent, ca s@-}i ocupe postul
317
GHEORGHE IANCU
}i s@ depun@ jur@mântul în timp de 5 zile, c@ci la caz contrar va fi privit ca

demisionat.
Provocarea i s-a înmânat la 4 iulie cur., dar dup@ raportul pre}edintelui de
tribunal Nr. VIII.C. 50-1919, pres. din 15 iulie cur. nu s-a prezentat.
Am dispus deci, s@ fie tratat ca demisionat.
Târgul-Mure}, 18 iulie 1919. Pre}edinte: s.s. Papp.
Dosar 1.
JUDEC~TORIA DE OCOL COHALM
215.
ad.Nr.Prez.1919.I.D.86
Proces-verbal
luat la 29 aprilie 1919 st.n. în sala }ef-judec@torului de ocol din Cohalm. Obiect:
Preluarea judec@toriei de ocol conform ordonan]ei No. 121/1919 just. a Consiliului
Dirigent resortul justi]iei.
Prezen]i:
dr. Romul Moldovan judec@tor-}ef, dr. Bocskor Gyula judec@tor de ocol, fost
judec@tor }i dr. Virgiliu Mircea ca notar.
Se prezint@ dr. Romul Moldovan }i pe baza încredin]@rii nr. VII.M.65-1919 de la
pre}edintele tribunalului din Iba}fal@u, în conformitate cu instruc]iunile primite în baza
ordonan]ei No. 121/1919 just. încuno}tiin]eaz@ pe dr. Bocskor Gyula judec@tor de ocol,
c@ este absolvat de la conducerea judec@toriei }i este invitat ca s@ predeie oficiul.
Dl dr. Bocskor Gyula protesteaz@ în contra procedurii, declar@ îns@, c@ este aplicat
a preda oficiul. Pred@ în urm@ }ef-judec@torului dr. Romul Moldovan jurnalul despre
depozitele preziden]iale anii 1918, 1919 }i valorile luate sub pozi]ia 1 }i 5 }i anume:
4 Kor. 82 fill, la poz. 1 }i 10 Cor. 67 fill la pozi]ia 5.
2. Pred@ jurnalul despre amende pe anii 1818/1919 cu sumele 10 K. pozi]ia 22,
5 Cor. pozi]ia 23.
3. Pred@ jurnalul despre fondul speselor criminale anii 1918, 1919, cu suma de
58 fillere.
Dr. Bocskor Gyula declar@ c@ alte valori judec@toria nu posede.
Dr. Romul Moldovan îi aduce la cuno}tin]@ dlui Bocskor Gyula c@ întrucât depune
jur@mântul prescris, va func]iona }i pe mai departe ca judec@tor.
Declararea dlui dr. Bocskor Gyula referitoare la jur@mânt se va lua deodat@ cu
declararea celorlal]i judec@tori, într-un proces verbal separat.
Procesul verbal se încheie }i dup@ cetire }i t@lm@cire în limba maghiar@, se isc@le}te.
D.c.m.s.
s.s. dr. Bocskor Gyula, s.s. dr. Romul Moldovan judec@tor-}ef, s.s. dr. Virgiliu
Mircea ca notar ad-hoc.
Dosar 1.
318
216.
Ad.No.Prez.1919.I.D.86.
Proces-verbal
Luat la 29 aprilie 1919 st.n., în sala }ef-judec@torului judec@toriei de ocol din

Cohalm.- Obiect: Chestia depunerii jur@mântului.
Prezen]i:
dr. Romul Moldovan judec@tor-}ef }i judec@torii dr. Bocskor Gyula, dr. Ferencz
Jakab }i Mikó Károly }i dr. Virgil Mircea ca notar.
Dr. Romul Moldovan le explic@ judec@torilor ordina]iunile resortului justi]iei din
ordonan]a nr. 121/1919 just., precum }i aclusele al@turate sub b. }i 5. Accentueaz@
în special scopul }i dorin]a Consiliului Dirigent în leg@tur@ cu preluarea justi]iei; îi
invit@ apoi s@ depun@ jur@mântul.
Susmen]iona]ii judec@tori declar@ urm@toarele:
„Având în vedere c@ noi am depus la sfâr}itul anului trecut jur@mânt pe republica
maghiar@ }i având în vedere c@ jur@mântul recerut este în contrazicere cu con}tiin]a
noastr@ de judec@tor, nu suntem aplica]i a depune jur@mântul. Urm@rile le cunoa}tem
}i consecin]ele ni le-am tras. Declar@m îns@, c@ întrucât guvernul maghiar ne absolv@
de jur@mântul depus pentru republica maghiar@, }i respective dup@ conferin]a de
pace, întrucât Ardealul ar ajunge în st@pânirea României, în cazul acela suntem
aplica]i a depune jur@mântul”. Procesul verbal se încheie }i dup@ explicare în limba
maghiar@, se isc@le}te.
D.c.m.s.
s.s. dr. Bocskor Gyula, dr. Ferencz Jakab, s.s.s dr. Mikó Károly, s.s. dr. Romul
Moldovan, judec@tor-}ef, s.s. dr. Virgiliu Mircea, notar ad-hoc.
Dosar 1.
217.
Proces-verbal,
Luat la 30 aprilie 1919, la judec@toria de ocol Cohalm, în sala judec@torului }ef.

Prezen]i: dr. Romul Moldovan judec@tor-}ef, dr. Bocskor Gyula judec@tor, dr. Mikó
Károly judec@tor.
Se prezint@ judec@torii: dr. Bocskor Gyula }i dr. Mikó Károly }i declar@ urm@toarele:
„Ieri am denegat depunerea jur@mântului din motivul c@ eram în convingerea c@ dl
dr. Paul Petersberger este denumit de }ef-judec@tor. Fiind dl dr. Paul Petersberger în
rang mai tân@r ca dr. Bocskor Gyula, noi ne-am sim]i]i v@t@ma]i, ca dr. Bocskor Gyula
s@ fie pus sub dr. Paul Petersberger. Ajungând îns@ la cuno}tin]@, c@ dr. Paul Peters-
berger de fapt nu este }eful judec@toriei de aici, declar@m c@ suntem aplica]i a depune
jur@mântul.
Cerem ca Dl Ministru s@ binevoiasc@ a lua în considerare împrejur@rile grele cu
mutarea }i dup@ posibilitate s@ ne lese deocamdat@ aici în Cohalm”.
319
GHEORGHE IANCU
Sus-numi]ii judec@tori depun urm@torul jur@mânt:

român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului
Procesul-verbal dup@ cetire }i t@lm@cire în limba maghiar@ se isc@le}te.
s.s. dr. Bocskor Gyula, s.s. dr. Mikó Károly, s.s. dr. Romul Moldovan, judec@tor-}ef.
Dosar 1.
218.
De la }eful judec@toriei de ocol Sighi}oara
Pres.VII.M. 67-1919
C@tre
Pre}edintele Tribunalului Iba}fal@u
În urma recerc@rii Dvoastre Nr.VII.M.65-1919 am onoare a V@ raporta urm@toarele:

În 29 aprilie n. 1919 m-am prezentat în Cohalm }i înso]it de prim-pretorul dr.
Virgiliu Mircea m-am înf@]i}at la judec@toria de ocol din Cohalm, unde am efeptuit
preluarea oficiului. Procesul verbal ref. la preluare }i predare îl al@tur sub 1.
Judec@torii în ziua aceasta au denegat depunerea jur@mântului prescris. În ziua
urm@toare, 30 aprilie c., s-a prezentat }ef-judec@torul dr. Bocskor Gyula }i judec@torul
dr. Mikó Károly }i au depus jur@mântul. Procesele-verbale le al@tur sub 2.
Dintre judec@tori, singur dr. Ferencz Jakab nu a r@mas deci în oficiu. Am dispus
la oficiul de dare, ca acestui judec@tor s@ i se sisteze licvidarea salariului.
Personalul a depus jur@mântul, precum se vede din procesul verbal al@turat sub 3.
Advoca]ii asemenea au depus jur@mântul. Advocatul dr. Apáthy N. nu se afl@
în prezent în Cohalm. Rog s@ dispune]i ca }ef-conduc@torul dr. Bocskor Árpád s@ ieie
jur@mântul dup@ reîntoarcere.
În sensul îndrum@rii am încredin]at pe dr. Bocskor Gyula cu conducerea provizorie
a judec@toriei.
Referitor la punctele 1-5 din instruc]iunile ad.nr.121/1919 just. raportez urm@toarele:
ad. punct. 1. Nici dintre magistra]i, nici dintre func]ionari nu posede nici unul limba
român@ în m@sur@ corespunz@toare. Aproape to]i îns@ vorbesc pu]in române}te. Nici unul
nu a manifestat nici chiar în durata r@zboiului o atitudine politic@ du}m@noas@ popu-
la]iunei române}ti.
Din punctul acesta de vedere, sunt to]i inescep]ionabili.
Ad. punct. 2. E absolut necesar denumirea unui judec@tor român având în vedere
c@ la judec@torie nu este în func]iune nici un român. Cei doi judec@tori sunt de altfel
în stare în ê de an s@ ispr@veasc@ toate cauzele.
Ad. punct. 3. Executor momentan nu este.
Ad. punct. 4. Translator înc@ nu este.
320
Ad punct. 5. Raportul despre num@rul cauzelor în restan]@ la caz de lips@ îl poate

face }ef-judec@torul dr. Bocskor Gyula. Pe cum m-au informat pe mine, restan]@
considerabil@ nu este.
Sighi}oara, la 30 aprilie 1919. s.s. dr. Romul Moldovan judec@tor-}ef
Dosar 1.
219.
Ad.No.Prez.1919.I.D.87.
Proces-verbal
Luat la 30 aprilie 1919, în localul judec@toriei de ocol din Cohalm. Obiect: Ancheta
în chestia judec@torului dr. Paul Petersberger referitoare la ocuparea oficiului. Prezen]i:
Dr. Romul Moldovan judec@tor-}ef, dr. Paul Petersberger judec@tor }i dr. Virgil
Mircea notar ad-hoc.
Dr. Romul Moldovan invit@ pe Dl dr. Paul Petersberger s@ se declare c@ din ce
motive nu a f@cut preluarea judec@toriei de ocol din Cohalm }i respective pentru ce
nu }i-a ocupat postul în termenul prescris în ordina]iunea ministerial@ §. 24 Nr. 4291/
1891.I.M.E.
Dânsul declar@: „La 13 aprilie mi s-a înmânat recercarea Dlui Pre}edinte de sub
nr. I.C.89/1919. La 19 aprilie a.c. m-am prezentat la Dl pre}edinte, când mi s-a
înmânat actul de denumire }i respective încredin]area a resortului Justi]iei ad.Nr. 121/
1919 just., precum }i toate instruc]iunile în scris, cu totul 11 buc@]i scrisori în limba
româneasc@. Din Iba}fal@u am }i plecat imediat la Cohalm; nu mi-am ocupat îns@
oficiul din motivul acela, c@ nici idee nu am avut, c@ ce con]in scrisorile predate mie,
îndeosebi eu am fost de convingerea c@ din partea forurilor competente, îndeosebi
din partea Ministerului de Justi]ie nu am primit încredin]are, }i c@ nu posed
denumirea de }ef-judec@tor. Numai acuma, dup@ ce dr. Romul Moldovan mi-a ar@tat
actul ministerial ad.no.121/1919 just. observ c@ eu de fapt încredin]area am avut-
o. Eu de altfel la 22 aprilie 1919 am }i trimis raport în scris D-lui pre}edinte în
Iba}fal@u. Cele scrise în raportul acela le sus]in }i acuma”.
La întrebarea lui dr. Romul Moldovan c@ oare fostul judec@tor }ef dr. Bocskor
Gyula s-a opus la predarea oficiului ?
„Dl dr. Bocskor Gyula nu a f@cut absolut nici o opozi]ie. Impresia c@ dr. Bocskor
Gyula ar avea nedumeriri, mi-am câ}tigat-o de acolo, c@ ocazional m-a întrebat, c@
eu sunt conduc@torul }i c@ posed eu denumire, la care eu am r@spuns c@ nu am act
de denumire. Convorbirea aceasta de altfel nu a mai avut nici o urmare”. La între-
barea lui R. Moldovan c@ oare pe timpul acela când erau demonstra]iuni contra
ungurilor, pentru m@cel@riile de peste linia demarca]ional@, drept este c@ dânsul }i-a
câ}tigat un atestat de la }ef-judec@torul din Cincul-Mare, c@ via]a lui este serios
primejduit@. „E fapt, c@ eu mi-am câ}tigat atestatul acesta. Am f@cut-o din motivul
acela c@ înc@ mai înainte a fost ap@rut o ordonan]@ a ministeruluui maghiar în sensul
acesta. Eu am voit s@ fiu acoperit pentru toate împrejur@rile c@ nu }tiam cum se pot
321
GHEORGHE IANCU
întoarce lucrurile. Atestatul acesta eu mai târziu l-am nimicit }i prin urmare nu-l pot
ar@ta. E fapt }i acea c@ jur@mântul prescris de Consiliul Dirigent numai dup@ acea l-
am depus, când eram în posesiunea acestui atestat. Declar c@ eu nu din nesupunere
sau din rea voin]@ nu mi-am ocupat postul meu, ci fiindc@ am fost în necunoa}terea
cauzei }i convins c@ nu am denumirea ministerului.
Dup@ cetire }i t@lm@cire precis@ din cuvânt în cuvânt, procesul verbal se încheie }i
se isc@le}te cu acea, c@ dr. R. Moldovan îi aduce la cuno}tin]a lui dr. Paul Petersberger
c@ dânsul din partea pres.trib. Iba}fal@u deocamdat@ e pus în disponibilitate.
s.s. dr. Petersberger Pál, s.s. dr. R. Moldovan judec@tor-}ef, s.s. dr. Virgil Mircea,
notar ad-hoc.
Dosar 1.
JUDEC~TORIA DE OCOL MIERCUREA NIRAJULUI
220.
Nr. 1919El.XVII.H.51
Proces-verbal
Luat în 14 mai 1919 st.n. a.m., la 9 ore în Miercurea Nirajului, conf. ordonan]ei
Consiliului Dirigent ad. nr. 121/1919 just. cu privire la preluarea judec@toriei din
Miercurea Nirajului.
Din partea subscrisului.
In baza ordonan]ei susnumite, subscrisul conduc@tor de judec@torie, m-am pre-
zentat la actualul }ef cu numele Handel József }i l-am somat ca s@-mi predeie oficiul.
Numitul mi-a r@spuns c@ denumirea mea nu o recunoa}te de valabil@ }i oficiul nu-l
pred@ numai în cazul for]ei întrebuin]at@, la ce i-am adus la cuno}tin]@ c@ în lipsa
rezolv@rii pa}nice a acestei chestii, voi fi silit a reclama interven]ia for]ei conform
îndrum@rii mele.
Dup@ cuvintele acestea sus-numitul a declarat c@ e aplicat a-mi preda conducerea
judec@toriei }i oficiul, ce s-a }i întâmplat }i eu am }i preluat oficiul, despre ce s-a luat
proces verbal }i în limba maghiar@, care în copie autentic@ se al@tur@.
Dup@ preluarea oficiului am convocat pe to]i judec@torii }i anume pe Handel József
}ef-conduc@tor, Majai Zoltán }i Alapi György judec@tori, le-am explicat decretul nr. 1
}i ordonan]a referitoare la judec@tori, mai departe scopul }i dorin]a Consiliului Dirigent,
dispozi]iile f@cute ref. la noul jur@mânt oficios }i i-am provocat la depunerea
jur@mântului. Sus-numi]ii îns@ au denegat aceasta cu motivul acela c@ pân@ când
Conferin]a de pace nu decide despre apar]inerea Transilvaniei, sau nu sunt dizolva]i
de sub jur@mântul oficios depus guvernului maghiar, nu pot depune jur@mântul recerut
de Consiliul Dirigent. Deci le-am comunicat c@ în în]elesul ordonan]ei ref. la judec@tori
§.7 }i-au pierdut oficiul }i i-am provocat ca s@ p@r@seasc@ oficiul, ce s-a }i întâmplat.
Dup@ aceasta am convocat pe func]ionarii subalterni }i le-am explicat }i lor cele
de lips@, provocându-i la depunerea jur@mântului ori a declara]iunei solemne, îns@ nu
au fost aplica]i nici la una, pân@ la hot@rârea Conferin]ei de pace. Deci le-am adus la
322
cuno}tin]@ c@ în caz când }i-or îndeplini datorin]a oficial@ cu punctualitate, con}tiincios,

vor putea func]iona mai departe }i deocamdat@ renun]@m la pretinderea jur@mântului
nou, ori a declara]iei solemne, dup@ ce to]i func]ionarii subalterni unanim au declarat
c@ }i mai departe vor r@mânea în serviciu }i mi-au promis împlinirea condi]iilor poftite
de mine.
Cu aceste, procesul verbal l-am terminat }i subscris.
D.c.m.s.
s.s. dr. Benedict Rusu, }ef-judec@tor.
Dosar 5.
221.
Nr.1919.El.XVII.H.51.
Proces-verbal
Întocmit la Miercurea Nirajului, în data de 14 mai 1919, referitor la preluarea

judec@toriei de ocol din Miercurea Nirajului.
Se prezint@ dl dr. Rusu Benedict }i prezint@ dispozi]ia din data de 19.II.1919 a
Consiliului Dirigent român din Sibiu, prin care a fost îns@rcinat cu conducerea judec@-
toriei de ocol din Miercurea Nirajului }i solicit@ judec@torului de ocol Handel József
s@ predea conducerea judec@toriei.
Judec@torul de ocol Handel József refuz@ predarea conducerii judec@toriei.
Dl dr. Rusu Benedict declar@ c@ în acest caz se vede nevoit s@ ia în considerare
folosirea for]ei.
Cedând în fa]a for]ei, judec@torul de ocol Handel József pred@ conducerea
judec@toriei domnului dr. Rusu Benedict. Preluarea }i predarea s-a efectuat dup@
cum urmeaz@:
I.în contabilitatea juridic@, conform paragrafelor 111-116, încasarea s-a cifrat la
4.216 K, 64 f. iar pl@]ile s-au cifrat la 4214 K, 96 f. – restul este de 1 K, 60 f., sum@
ce se afl@ neatins@ în seiful de bani. {ase anexe care se refer@ la paragrafele 111-116
ale contabilit@]ii juridice.
II.Conform registrului de contabilitate pe anul curent, pân@ la data de ast@zi, pe
baza paragrafelor 1-69 s-au încasat 1.750 K, sum@ care nu se mai g@se}te în casierie,
deoarece a fost predat@ la serviciul de impozite.
III.Conform registrului de depuneri, depunerile numerotate de la 1 la 16 sunt
urm@toarele: 1). 36 k; 2). o pereche de cercei de aur; 3). 16 k; 4). 222 k }i 60 f. – carnet
de economii; 5). 113 k.; 6). 18 k., 90 f.; 8). 1.000 k. 16). 200 k. Aceste depuneri se
afl@ neatinse în seiful de bani.
IV.Registrul de depuneri al judec@torilor cu 50 de numere.
V Materiale }i tip@rituri: lipsurile constatate în contabilitatea referitoare la anul
economic 1918-1919 privind biroul ob]inut }i materialele necesare sunt justificate prin
chitan]ele de consum existente.
323
GHEORGHE IANCU
VI. Mobila de birou }i inventarele. Comparând inventarele corespunz@toare anilor

1915-1920 s-a constatat c@ urm@toarele obiecte lipsesc: la capitolul V, paragraful 14:
o sticl@ de ap@ cu valoarea de 80 fileri, la capitolul V, paragraful 12: 4 pahare de ap@
în valoare fiecare de 50 fileri, deci în total 2 k.; la capitolul XXIII, paragraful 42, dispozi]ia
nr. 24300/1908 a ministerului de justi]ie – extras în valoare de 50 fileri.
VII. Inventarul închisorii; conform inventarelor pe anii 1915-1920, nu lipse}te nimic.
VIII. În biblioteca cu c@r]ile funciare nu lipse}te nici o carte funciar@.
IX. Nu s-a constatat nici o lips@ }i în ceea ce prive}te registrele }i c@r]ile uzuale.
Lipsurile constatate la paragraful III provin din perioada când judec@toria de ocol era
condus@ de judec@torul Bozzay Rezsõ }i aceste lipsuri nu au mai fost completate.
Încheindu-se preluarea judec@toriei de ocol }i a închisorii, dl dr. Rusu Benedict
a preluat valorile inserate în cadrul acestui proces-verbal, cheile }i rezervele de chei
ale seifului de bani }i confirm@ preluarea prin semnarea prezentului proces verbal.
Acest proces verbal a fost întocmit în 2 exemplare, pentru care un exemplar a fost
luat de judec@torul Handel József.
Cu aceasta, procesul-verbal a fost citit, aprobat }i semnat.
s.s. Handel József, conduc@torul judec@toriei de ocol, s.s. dr. Rusu Benedict, s.s.s
Incze József.
222.
Nr.1919.El.XVII.H.51
Domnului
dr. Aurel Laz@r, }eful Resortului de Justi]ie, în Sibiu
Mult onorate Domnule }ef de Resort
Încâtva îns@n@to}indu-m@, azi am preluat judec@toria din Miercurea Nirajului }i

mi-am ocupat oficiul. In baza ordonan]ei ad. nr. 121/919 just. am onoare a V@ înainta
procesul verbal despre preluarea amintit@.
Totodat@ raportez c@ dintre fo}tii magistra]i numai Handel József }ef-conduc@tor
posed@ limba român@, dar în scris nici el nu. Ceilal]i magistra]i }i func]ionari nici unul
nu posed@ de loc limba român@.
Ce prive}te purtarea politic@ de pân@ acuma a magistra]ilor }i func]ionarilor
subalterni, eu aceasta înc@ nu o cunosc, fiindc@ nu sunt din regiunea aceasta }i pân@
acum n-am avut cuno}tin]@ cu ei, dar dup@ cum sunt avizat, nici unul n-a avut,
respective, n-a manifestat nici o atitudine îndreptat@ contra românilor nici când.
Luând în socoteal@ circula]ia de pace a judec@toriei, vor fi de lips@ – afar@ de mine
– 3 judec@tori }i 2 notari, apar]inându-se de teritoriul judec@toriei 63 comune. Num@rul
ofician]ilor de birou e deplin, laolalt@ sunt 12 }i num@rul acesta e de ajuns. Accentuez
îns@ aici c@ a} avea mare lips@ de o copist@, sau cancelist, cine posed@ limba român@,
c@ci actualmente n-am pe nimeni pe cine a} putea folosi spre a decopia române}te.
Executorul actual Nyárádi Gábor poate r@mâne }i mai departe în func]iune.
Translatori aici nu sunt, numai la tribunal.
324
Restan]a e urm@toarea: cauze civile: 150, cauze criminale: 16, sunt înc@ 94 afaceri,
în care procedura e suspendat@ pân@ la finea r@zboiului, fiind partidele dep@rtate pe
câmpul de r@zboi.
La c@r]ile funduare ne e restan]@.- Cauzele restante numai atunci se vor putea
rezolvi când cel pu]in înc@ 2 judec@tori vor func]iona aici.
În fine comunic dorin]a func]ionarilor subalterni }i anume s@ li se asemneze
salariul dat ofician]ilor de guvernul maghiar.
Miercurea Nirajului, la 14 mai 1919 st. n.
Cu deosebit@ stim@
s.s. dr. Benedict Rusu, }ef-judec@tor
Dosar 5.
JUDEC~TORIA DE OCOL CRISTUR
223.
Proces-verbal
Luat în Cristur la 23 iunie 1919 în oficiul judec@toriei de ocol din Cristur, în

chestia depunerii jur@mântului de fidelitate a D-lui Alois Kiss, care la oficiu sus-numit
e aplicat, ca conduc@tor la cartea funduar@.
Sunt de fa]@ subscri}ii:
La ordinul primit de la autorit@]ile superioare pretorele subscris având încredin]area
acea, ca s@ provoace pe sus-numitul ca s@ se declare c@ depune sau deneag@ a depune
jur@mântul de fidelitate, constateaz@ c@:
Susnumitul Alois Kiss conduc@tor la cartea funduar@, dup@ provocare declar@,
c@ deneag@ a depune jur@mântul pretins, pân@ la conferin]a p@cii, decizându-se
atunci soarta apar]inerei Ardealului, îns@ serviciul }i pe mai departe are voie a-l
îndeplini.
Dup@ cetire }i explicare procesul verbal s-a subscris.
D.c.m.s.
s.s. Kiss Lajos, s.s. indescifrabil purt@tor de protocol, s.s. indescifrabil pretor.
Dosar 5.
JUDEC~TORIA DE OCOL MIERCUREA CIUC
224.
Proces Verbal
Întocmit la Miercurea Ciuc, în data de 28 iulie 1919, în chestiunea prelu@rii

judec@toriei de ocol Miercurea Ciuc, ca urmare a ordonan]ei nr. 3728-1919, emis@
de Consiliul Dirigent român din Sibiu.
325
GHEORGHE IANCU
Din îns@rcinarea Consiliului Dirigent român: dr. Olteanu Aurel – subprefectul

jude]ului Ciuc }i Bogdan Aurel – maior de jandarmi român.
Din partea judec@toriei de ocol: judec@torul de ocol Veress Árpád – conduc@torul
judec@toriei de ocol, Henter Géza – notar, Nagy István, György Ignácz – condicari
funciari, Kinczler László – director, Kuna Dénes, Ambrus Péter, Gajzágó Gerõ –
cancelari}ti, Dávid Elek, Horváth László – copi}ti, Holló Sándor – diurnist, László
Anna, Kinczler Katalin, Kuna Ilona – diurni}ti, Keresztes Gyula – executor judec@-
toresc, diurnist, Markos Mózes, Incze Lázár, Páll István – subofician]i.
Dup@ ce le-a f@cut cunoscut func]ionarilor prezen]i con]inutul ordonan]ei sus-
amintite, subprefectul jude]ului Ciuc – dr. Olteanu Aurel – le solicit@ domnilor
func]ionari s@ depun@ jur@mântul de fidelitate fa]@ de noul stat.
Func]ionarii, nominal, refuz@ prestarea jur@mântului de fidelitate, astfel c@ dup@
ce li s-a atras aten]ia asupra consecin]elor care rezult@ în urma refuzului de a depune
jur@mântul, au fost solicita]i s@-}i predea func]iile de]inute, în în]elesul c@, deocamdat@,
predarea se efectueaz@ f@r@ întocmirea de inventare. Corpul func]ion@resc declar@ în
unanimitate c@ vor efectua predarea doar în condi]iile recurgerii la for]a public@. Ca
urmare, subprefectul solicit@ aplicarea for]ei, prin intermediul maiorului de jandarmi
Bogdan Aurel. Numitul maior declar@ c@ recurge imediat la folosirea for]ei prin inter-
mediul jandarmilor avu]i la dispozi]ie. În consecin]@, func]ionarii declar@, nominal }i
împreun@, c@ cedeaz@ în fa]a for]ei }i î}i predau func]iile }i birourile sus-numitului
subprefect }i c@ p@r@sesc imediat localul judec@toriei de ocol.
Func]ionarii remarc@, de asemenea, c@ nu î}i vor expune motivele pentru care
refuz@ prestarea jur@mântului, întrucât acest lucru nu le-a fost solicitat de c@tre sus-
numitul subprefect în cursul prelu@rii judec@toriei de ocol.
În privin]a prelu@rii, subprefectul dispune ca preluarea s@ fie efectuat@ momentan
în bloc, f@r@ inventare, pân@ la preluarea final@ ce va urma. Birourile judec@toriei de
ocol se vor închide iar cheile vor fi p@strate de directorul de cabinet al prefecturii
jude]ului Ciuc, Ganea Carol, care î}i f@cuse între timp apari]ia.
Cei prezen]i nemaiavând alte obiec]ii, procesul-verbal a fost citit, aprobat }i semnat.
s.s. dr. Olteanu – subprefect, s.s. mr. Bogdan, s.s. Veress Árpád – conduc@torul
judec@toriei de ocol, s.s. Henter Géza – notar, s.s. Nagy István – condicar funciar,
s.s. György Ignácz – condicar funciar, s.s. Kinczler László – director, s.s. Kuna Dénes
– cancelarist, s.s. Ambrus Péter – cancelarist, s.s. Gajzágó Gerõ – cancelarist, s.s.
Dávid Elek – copist, s.s. Horváth László – copist, s.s. László Anna – diurnist, s.s.
Kinczler Katalin – diurnist, s.s. Kuna Ilona – diurnist, s.s. Keresztes Gyula – suboficiant,
s.s. Incze Lázár – suboficiant, s.s. Páll István - suboficiant, s.s. Markos Mózes.
225. Tabloul
Fostului personal al judec@toriei de ocol Miercurea Ciuc
1. Veress Árpád judec@tor de ocol
326
2. dr. Fenessy Ferencz judec@tor de ocol

3. Henter Géza notar
4. Nagy István condicar funciar
5. György Ignácz condicar funciar
6. Kinczler László director
7. Ambrus Péter cancelarist
8. Kuna Dénes cancelarist
9. Gajzágó Gerõ cancelarist
10. Dávid Elek copist
11. Horváth László copist
12. Molke Sándor diurnist
13. Kinczler Katalin diurnist
14. Kuna Ilona diurnist
15. László Anna diurnist
16. Keresztes Gyula diurnist
17. Molnár Sándor diurnist
18. Jakab Károlysub oficiant
19. Markos Mózes oficiant
20. Páll Istvánsub oficiant
21. Incze Lázár oficiant
JUDEC~TORIA DE OCOL SÂNMARTIN
226.
Proces Verbal
Întocmit la Sânmartin, în data de 29 iulie 1919, referitor la preluarea judec@toriei

de ocol din Sânmartin, ca urmare a dispozi]iei nr. 3726/1919 a Consiliului Dirigent
român din Sibiu.
Sunt prezen]i urm@torii:
Din îns@rcinarea Consiliului Dirigent: subprefectul jude]ului Ciuc, dr. Olteanu Aurel,
maiorul de jandarmi român Bogdan Aurel, consilierul financiar Vladone Alexandru }i
primpretorul Gabor Gheorghe.
Din partea judec@toriei de ocol: judec@torul de ocol Finta József – conduc@torul
judec@toriei, conduc@torul c@r]ilor funciare Kovács Antal, cancelaristul Kömény
István, cancelaristul Dobos Mihály, diurnistul executor Ambrus Lajos, diurnistul de
carte funciar@ Dávid Sándor, diurnistul permanent Veress András, suboficiantul
Keresztes Mihály, suboficiantul Háromszéki Imre.
Judec@torul de ocol dr. Mátis Albert se afl@ în prezent în concediu în satul Icafal@u
(comitatul Trei Scaune). Gardianul Bors Ádám a fost eliberat din func]ie }i în prezent
se afl@ la domiciliul s@u din comuna Sâncr@ieni.
327
GHEORGHE IANCU
Subprefectul jude]ului Ciuc, dr. Olteanu Aurel, dup@ ce le comunic@ – verbal –

func]ionarilor prezen]i con]inutul dispozi]iei mai sus amintite a Consiliului Dirigent,
le solicit@ domnilor func]ionari depunerea jur@mântului de fidelitate prescris fa]@ de
noul stat.
Func]ionarii, nominal, refuz@ }i, prin urmare, dup@ ce li s-a atras aten]ia, în
prealabil, asupra consecin]elor din punct de vedere juridic ale nedepunerii jur@mântului,
au fost soma]i s@-}i predea func]iile, în a}a fel încât, momentan, s@ se men]in@ situa]ia
existent@ }i s@ nu fie întocmit un inventar. La aceast@ soma]ie, corpul de func]ionari
declar@ unanim }i nominal c@ sunt dispu}i s@ efectueze predarea doar în condi]iile
folosirii for]ei. La aceast@ declara]ie, subprefectul pune în vedere acest lucru, cerând
maiorului de jandarmi, Bogdan Aurel, folosirea for]ei. Numitul maior arat@ c@ va utiliza
imediat for]a cu ajutorul jandarmilor afla]i la dispozi]ia sa. Ca urmare, to]i func]ionarii,
nominal }i unanim, declar@ c@ cedând în fa]a for]ei militare î}i predau – f@r@ inventar
– imediat func]iile }i birourile din cl@dire sus-numitului subprefect }i c@ p@r@sesc imediat
cl@direa judec@toriei de ocol.
Cu acest prilej, func]ionarii men]ioneaz@ c@ sus-numitul subprefect necerând nici
un fel de motiva]ie în ceea ce prive}te chestiunea pred@rii func]iilor }i cea a depunerii
jur@mântului, în consecin]@, ei nu au putut s@-}i prezinte propriile motiva]ii separat
în aceast@ chestiune.
În ceea ce prive}te modalitatea de efectuare a pred@rii, subprefectul dispune ca
predarea – deocamdat@ – pân@ la predarea definitiv@ s@ se efectueze în bloc, f@r@
întocmirea unui inventar. Birourile judec@toriei de ocol sunt închise iar cu p@strarea
cheilor este îns@rcinat primpretorul Ciucului inferior Gabor Gheorghe.
Întrucât cei prezen]i nu au avut alte observa]ii, dup@ întocmirea }i aprobarea
procesului verbal au semnat:
s.s. dr. Olteanu, s.s. mr. Bogdan, s.s. Al. Vladone, s.s. George Gabor, s.s. Finta
József, s.s. Kovács Antal, s.s. Salló István, s.s. Szabó Antal, s.s. Kömény István, s.s.
Dobos Mihály, Dávid Sándor, s.s. Ambrus Lajos, s.s. Veress András, s.s. Keresztes
Mihály, s.s. Háromszéki Imre.
227.
Tabloul
Fostului personal al judec@toriei de ocol Sânm@rtin
1. Finta József Conduc@tor jude de ocol

2. dr. Mátis Albert jude de ocol
3. Kovács Antal conduc@tor de cartea funduar@
4. Szabó {tefan oficial superior
5. Szabó Anton oficial de birou
6. Kömény {tefan Scriitor
7. Dobos {tefan Scriitor
328
8. Ambrus Ludovic Diurnist

9. Veress Andrei Diurnist
10. David Alexandru
11. Keresztes Mihai Servitor
12. Háromszéki Emeric Servitor
13. Bors Ádám Gardist suspendat
JUDEC~TORIA DE OCOL GHEORGHIENI
228.
Copie
Proces-verbal
Întocmit de conduc@torul judec@toriei de ocol Gheorghieni la data de 31 iulie

1919 în Gheorghieni.
În cl@direa Judec@toriei de ocol s-au prezentat dr. Olteanu Aurel – subprefectul
jude]ului Ciuc, Bogdan Aurel – maior de jandarmi, respectiv, Vladone Alexandru –
consilier financiar, care, prezentând dispozi]ia nr. 3726/1919 emis@ prin intermediul
pre}edintelui Cur]ii de Apel române}ti din Târgu Mure} îi solicit@ nominal pe judec@torul
de ocol Incze Dénes, judec@torul de ocol Szebeni Gerõ, adjunctul conduc@torului,
judec@torii de ocol Puskás István, Karda Béla, Pulszky Mihály }i Zajzon Kálmán, notarul
Bögös Bernát, conduc@torii de carte funciar@ Józsa József }i Benedek József, prim-
oficialul Bálint Lajos, oficialii de birou Lõrincz Venczel }i Ottinger Tivadar, copistul
Horváth Miklós, diurni}tii de carte funciar@ Ambrus János }i Gabossy Dénes, diurni}tii
permanen]i Geczõ Dénes, Sarossy Antal, Csercser Mária, Dobriban Vilma }i Szentpétery
Béla, suboficialii Eikler Albert }i Köllõ Balázs, diurnista provizorie Péterffy Juliska,
gardianul zilier Jánosi Ignácz, s@ depun@ jur@mântul de fidelitate fa]@ de statul român
}i regele României.
Totodat@ celor nominaliza]i li se atrage aten]ia c@ în cazul în care nu depun
jur@mântul vor fi privi]i ca persoane care }i-au p@r@sit benevol func]iile.
Func]ionarii nominaliza]i ai judec@toriei de ocol din Gheorghieni declar@ nominal
c@ înainte de a deveni cunoscut rezultatul tratatului de pace, ei nu pot depune jur@mântul
de fidelitate solicitat.
Ca urmare, subprefectul dr. Olteanu Aurel, le comunic@ celor nominaliza]i anterior,
c@ din acest moment, nu îi mai consider@ func]ionari }i le solicit@ s@ predea func]iile
lor }i s@ p@r@seasc@ cl@direa.
Judec@torul de ocol Szebeni Gerõ – adjunctul conduc@torului judec@toriei – întreab@
dac@ în caz de refuz reprezentan]ii români sus-numi]i au împuternicire în vederea folosirii
for]ei }i în caz afirmativ dac@ exist@ disponibilitate pentru utilizarea acesteia.
La aceast@ întrebare, maiorul Bogdan Aurel a declarat c@, în cazul în care func]ionarii
judec@toriei de ocol nu se supun va lua în considerare utilizarea for]ei.
329
GHEORGHE IANCU
Func]ionarii judec@toriei de ocol declar@ c@ se supun în fa]a for]ei, î}i predau

func]iile }i p@r@sesc cl@direa.
Deoarece este necesar@ predarea am@nun]it@ a judec@toriei }i a închisorii, sub-
prefectul dr. Olteanu arat@ c@ momentan închide birourile din cl@direa judec@toriei
de ocol }i le sigileaz@, urmând ca predarea am@nun]it@ }i preluarea s@ aib@ loc doar
în momentul sosirii noului conduc@tor al judec@torie de ocol, numit de Consiliul
Dirigent român.
Dup@ aceea, u}ile birourilor au fost închise }i sigilate cu sigiliile subprefectului dr.
Olteanu }i a judec@toriei de ocol din Gheorghieni.
Cheile sunt preluate de primarul dr. Emil Precup.
Subrefectul dr. Olteanu stabile}te c@ dintre func]ionarii judec@toriei de ocol nu
sunt prezen]i conduc@torul judec@toriei, judec@torul de ocol Gencsy Zoltán }i oficialul
de birou Jakabos Géza – afla]i în concediu, diurni}tii permanen]i Kincses Balázs }i
Kuna Géza – bolnavi, suboficiantul gardian Ambrus János – misiune.
A fost întocmit acest proces-verbal în dou@ exemplare, unul r@mâne în posesia
adjunctului conduc@torului judec@toriei de ocol iar al doilea exemplar este preluat
de dr. Olteanu.
s.s. dr. Olteanu, s.s. mr. Bogdan, s.s. Vladone Alexandru, s.s. Szebeni Gerõ,
s.s. Incze Dénes, s.s. Puskás István, s.s. Karda Béla, s.s. Pulszky Mihály, s.s. Zajzon
Kálmán, s.s. Józsa József, s.s. Benedek József, s.s. Bálint János, s.s. Lõrincz Venczel,
s.s. Ottinger Tivadar, s,s, Horváth Miklós, s.s. Gabossy Dénes, s.s. Ambrus János,
s.s. Geczõ Dénes, s.s. Sarossy Antal, s.s. Csercser Mária, s.s. Dobriban Vilma, s.s.
Szentpétery Béla.
229. Tabloul
Fostului personal al Judec@toriei de ocol Gheorghieni în limba român@
1. Gencsy Zoltán jude-conduc@tor

2. Incze Dionisiu jude de ocol
3. Szebeni Gerõ jude de ocol
4. Puskás {tefan jude de ocol
5. Karda Béla jude de ocol
6. Pulszky Mihai jude de ocol
7. Zajzon Coloman jude
8. Bögös Bernát Notar
9. Józsa Josif Conduc@torul c@r]ii funduare
10. Benedek Josif cond. De c. f.
11. Bálint Ioan Prim-oficial
12. Jakabos Gerõ oficial
13. Lõrincz József oficial
14. Ottinger Teodor oficial
15. Horváth Nicolae Copist
330
16. Gabossy Dionisiu Diurnist de cartea funciar@

17. Ambrus Joan Diurnist de cartea funciar@
18. Kincses Balázs Diurnist inferior
19. Greve Dionisiu Diurnist inferior
20. Sarossy Antoniu Diurnist inferior
21. Csercser Mária Diurnist inferior
22. Dobriban Vilma Diurnist inferior
23. Kuna Géza Diurnist inferior
24. Szentpétery Béla Diurnist inferior
25. Péterffy Juliska Diurnist@ provizorie
26. Eikler Albert Suboficial
27. Köllõ Balázs Suboficial
28. Ambrus Ioan Suboficial
29. Jánosi Ignácz Zilier
CURTEA DE APEL ORADEA
230.
1919. El. I. A. 8-35 szám.
JEGYZêKÖNYV
Felvétetett Nagyváradon 1919. évi május hó 3. napján a nagyváradi ítélõtábla

teljes ülésében.
Jelen voltak:
Elnök: Harmathy Károly kúriai bíró. Bírák: Fekete József kúriai bíró; Böhm Jenõ
kúriai bíró; Geleta Géza kúriai bíró; Galbory József ítélõtáblai bíró; Dr. Szegedy Lajos
ítélõtáblai bíró; Korna Lajos ítélõtáblai bíró; Dr. Petróczy Zoltán ítélõtáblai bíró;
Vámosy Mihály ítélõtáblai bíró; Domokos László ítélõtáblai bíró; Dr. Popa György
ítélõtáblai bíró; Jakab Mihály ítélõtáblai bíró.
A fõállamügyészség tagjai:
Sztaniszlavszky Adolf fõállamügyész; Baróthy Pál fõállamügyész-helyettes; ítélõtáblai
elnöki titkár: Dr. Patzkó Antal; jegyzõkönyvvezetõ: Dr. Aliquander Kálmán ítélõtáblai
tanácsjegyzõ; Dr. Laz@r Aurel a nagyszebeni kormányzó tanácsigazságügyminisztere,
mint enek teljhatalmú megbízottja.
Elnök az ítélõtábla teljes ülését megnyitja, megállapítja, hogy az ítélõtábla ítélõbírái,
a betegség miatt távollevõ Dr. Laban Lajos elnök, Dr. Imrik Péter tanácselnök és Kepes
Miklós kúriai bíró kivételével jelen vannak; jelen van továbbá Sztaniszlavszky Adolf
fõállamügyész és Baróthy Pál fõállamügyész-helyettes, úgyszintén Dr. Patzkó Antal
ítélõtáblai elnöki titkár is. A jegyzõkönyvet Dr. Aliquander Kálmán ítélõtáblai tanács-
jegyzõ vezeti.
331
GHEORGHE IANCU
Elnök közli a teljes tanácsüléssel, hogy a teljes ülést Dr. Laz@r Aurel igazságügyminiszter
úrnak, mint a nagyszebeni román kormányzó tanács kiküldöttjének rendelkezése folytán
hívta össze és annak tárgya a hivatalos eskü letétele.
Elnök ezután az ítélõtábla és a fõállamügyészség nevében üdvözli a jelenlevõ Dr.
Laz@r Aurel igazságügyminisztert és felkéri, hogy a teljes tanácsülés elõtt kívánságait
kegyeskedjék elõterjeszteni.
Dr. Laz@r Aurel igazságügyminiszter a következõket terjeszti elõ:
Mindenekelõtt köszönettel fogadja az Elnök üdvözlõ szavait. A helyzete könyõ, mert
már volt alkalma az ítélõtábla bírái és a fõállamügyészség tagjai közül és nevében nála
járt megtisztelõ küldöttség elõtt röviden leszögezni az álláspontját és felvilágositani a jelen
idõk változásait. De megkönnyíti a helyzetét az is, hogy a bírói karnak kitõnõségeit
üdvözölheti itt, akik kellõ logikával, tárgyilagossággal és tudással fogják mérlegelni a
viszonyokat s kinyilvánítani elhatározásukat, s meg van gyõzõdve, hogy bárminõ is
legyen ez az elhatározás, az a legmélyebb és legtisztább lekiismereti meggyõzõdésbõl
fog származni.
A háború által teremtett helyzet alapján a román nemzet is gyakorolta az õt megilletõ
jogokat és szuverenitását 1918. december hó elején a gyulafehérvári nemzetgyõlésen.
Ezen határozat alapján Nagyvárad és Bihar megye oly területet képeznek, amelyre a
román nemzet szuverenitását kinyilvánította. Ezt a határozatot Románia királya is
szankcionálta és ez tényleg teljesen befejezett állapotot jelent. De ennek a gyulafehérvári
határozatnak nemcsak történelmi alapja van, hanem megvanak mindazok az interna-
cionális elõfeltételei is, melyek jogilag is teljessé és megdönthetetlenné tették ezt a
határozatot. Az internacionális elõfeltételeknek alapja az a szerzõdés, mely Románia és
az Antant között 1916-ban köttetett és amely szerzõdés nem zavartatva a közbejött
események által s nem különösen az úgynevezett bukaresti béke által, ma is teljes
határozottsággal érvényben van. De tekintettel a nagy átalakulásra és arra hogy ezzel a
határozattal a gyulafehérvári nemzetgyõlés más állam területére gyakorolta szuverenitását,
ez a határozat a békekonferencia elé terjesztetett, ahol az teljesen ratifikálva lett.
Mikor ezt a nyilatkozatot itt megteszi, teljesen átérzi a politikai és erkölcsi felelõsség
súlyát, amely õt terhelné, ha itt valótlanságot állítana. Lehetséges, hogy ezek az
információk nem felelnek meg a való tényeknek, amit legjobban bizonyít az, hogy
az antant hatalmak legutolsó felhívására, amely a szerencsétlenül megalkotott demar-
kációs vonal kiigazítására vonatkozott, éppen Magyarország kormánya hivatalosan
kinyilatkoztatta, hogy a területi kérdéseket nem tartja és nem is tarthatja fenn.
Átérzi a pillanat komolyságát. Ami az egyik nemzetnek örömet és boldogságot,
ugyanaz a másik nemzetnek keserõséget okozhat, de meg van gyõzõdve, hogy ennek
a boldogságnak nem kihívónak, hanem ellenkezõleg szeretettel teljesnek és olyannak
kell lennie, amely a másik nemzet szenvedéseit igyekszik enyhíteni, hogy ne éljen
egymással szemben gyõzõ és legyõzött, hanem két oly nemzet, amely igyekszik
egymás iránt teljes megértéssel viselkedni.
Ez a megértés a múltban nem következett be. Megváltozhattak a határok, meg-
változhattak a közjogi alakulatok is, de a nép él tovább mint nemzet. És egy olyan
332
nemzet, amely eddig legnagyobb részt egyesülve élhetett s most különváltan kénytelen
élni, felszabadulva egy végzetes politika alól, továbbra is élni fog s meg fogja találni az
új alakulatban, az õt múltjánál fogva is megilletõ helyet és a román állam mindenesetre
tudni fogja vele szemben politikai és erkölcsi kötelességét, s büszke lesz arra, hogy ennek
a nemzetnek tagjait allatvalóivá tehette és tudni fogja feledtetni vele a jelen pillanat
keserõségeit.
Ezután részletesen ismerteti azokat a demokratikus elveket, amelyeken alapszik a
gyulafehérvári nemzetgyõlés határozata és amelyek úgyszólván alaptörvényei a román
nemzetnek. E határozatban a nemzetgyõlés kimondta az összes románok egyesülését,
de követeli a legdemokratikusabb államszervezet bevezetését, így különösen a választójog
és a nemzeti jogok tekintetében olyan reformok behozatalát, amelyek biztosíthatják
minden nemzetnek és minden nemzet fiainak a teljes szabadságát. Bejelenti, hogy azok
a törvényjavaslatok, amelyek a gyulafehérvári határozatban foglalt követelmények
megvalósítását célozzák, már készen vannak és a legközelebb törvényerõre is emelkednek.
A bírói kart érdeklõ kérdésekre illetõleg közli, hogy nem történt változás sem az
anyagi, sem az alaki jog tekintetében; a bíróságok az 1918. évi október 18. napjáig
szentesített törvények alapján teljes jogfolytonossággal ítélkezhetnek, mindazonáltal
azzal a különbséggel, hogy az ítéleteket a törvény nevében kell kihirdetni. A román
állam minden tisztviselõt, aki ezen a területen teljesít közszolgálatot, átvesz és a szerzett
jogokat és kedvezményeket teljes épségben fenntartja. Ezen kívül áthatva annak a
fontosságnak a tudatától, amelyet a bírói szék képvisel az államban, a román állam
rendezni akarja a bírói státust, a magyar bírói kar régi követelését. Erre vonatkozólag
az elõmunkálatokat megkezdte és Dr. Plopu György kúriai bírót bízta meg a javaslat
elkészítésével. Ezt a javaslatot annak idején az illetékes tényezõknek tudomására fogja
hozni és igyekezni fog, hogy a bírói kar ez új alakulásában teljes megerõsödve lépjen
át az új impériumba.
Megemlíti, hogy hasonló mozgalom –éppen az õ kezdeményezésére- Romániában
is megindult s ott is megkezdõdtek az elõmunkálatok, hogy a bírói kar közt különbség
ne legyen. Alkalma volt e kérdésben a román trónörökössel is beszélni és ez alapon
közölheti, hogy a trónörökösnek is legnagyobb óhaját képezi, hogy az összes szerzett
jogok megmaradjanak, sõt kiterjesztessenek.
Fel lett azonban függesztve a bírói áthelyezhetetlenségi jog, mert e jog épségben
tartása a szervezésnek óriási akadálya volna. Különösen ezt annak idején a polgári
perrendtartás életbeléptetési törvénye is felvetette s így ez nyugtalanságra okot nem
képezhet. Nem képzel oly kormányt, amely ezzel visszaélne s ezáltal az igazságszol-
gáltatást gyöngíteni akarná. Elõlegezzék tehát a bírák a kormánynak a bizalmat s
tételezzenek fel megfelelõ jellemet és belátást e tekintetben, hogy a kormányzás e
joggal visszaélni nem fog.
Az eskü letétele kérdésében a kormányzótanács úgy határozott, hogy a bírói kar
tagjainak esküt kell tennie.
Ezután felolvassa az eskü szövegét román nyelven, majd pedig annak, a jelenlevõ
Dr. Popa György ítélõtáblai bíró által magyarra fordított s általa helyesnek talált és
hitelesített magyar szövegét. E fordítás alatt a jegyzõkönyvhöz csatoltatik.
333
GHEORGHE IANCU
Az eskü szövege a következõ:

„Én N.N. esküszöm a mindenható Istenre, hogy I. Ferdinánd királyhoz és a román
államhoz hõ leszek, az ország törvényeit, a kormányzó tanács dekrétumait és rendeleteit
híven betartom, a reám bízott hivatali teendõket becsülettel, lelkiismerettel és pártatlanul
teljesítem és a hivatali titkot megõrzöm. Isten engem úgy segéljen”.
Dr. Laz@r Aurel igazságügyminiszter ezután elõadja, hogy az eskü letételének az a
következménye, hogy a szerzett jogok respektáltatnak. Ellenben az, aki az esküt nem teszi
le, hivatalát elveszti s a román állam vele szemben sem a nyugdíjazás, sem más tekintetben
semmiféle kötelezettséget el nem ismer és az esetleges politikai következményeket az
illetõvel szemben a jegyzõkönyv felterjesztése után a nagyszebeni kormányzó tanács fogja
meghatározni.
Az állam hivatalos nyelve a román, de addig is, amíg a kérdés rendezve lesz, az
1868. XLIV. t.c. rendelkezései a legszélesebb értelmezéssel fognak végrehajtatni, azzal
az eltéréssel, hogy a törvényben a magyar nyelv helyett mindenütt a román nyelv
értendõ. Ennélfogva az igazságszolgáltatás mindenkivel szemben saját anyanyelvén
fog gyakoroltatni.
A román nyelv megtanulása egy évi határidõhöz lett kötve, amely határidõ azonban
meghosszabítható.
Ezek után Dr. Laz@r Aurel igazságügyminiszter két kérdést intéz Elnökhöz, illetve
a bírákhoz és a fõállamügyészség tagjaihoz:
1.Hajlandó-e az Elnök az ítélõtábla nevében a nagyváradi ítélõtáblára nézve a
nagyszebeni román kormányzó tanács fennhatóságát elismerni és az ítélõtáblát a
román imperium alá bocsátani?
2.Hajlandó-e az Elnök, az ítélõbírák és a fõállamügyészség tagjai a hivatali esküt
a fentebb közölt szöveggel letenni?
Elnök, mielõtt a feltett kérdésre válaszolna, felhívja a teljes ülésen résztvevõket,
kíván-e valaki elõterjesztést tenni?
Sztaniszlavszky Adolf fõállamügyész kijelenti, hogy az igazságügyminiszter,
fejtegetéseinek közjogi részét megnyugtatónak nem találja és elõterjesztésének azt
a részét, mely szerint Bihar megyének és Nagyváradnak Romániához csatolása most
már jogilag befejezett dolog, el nem fogadhatja. A háború még nem fejeztetett be. Az
a szerzõdés, amelyre a miniszter hivatkozik, csak a szerzõdõ felek közt van meg,
Romániával szemben a háború még mindig fennáll és csak a békekötés lesz hivatva
megállapítani, hogy ez a terület hova fog tartozni. Azt elismeri, hogy Románia ezeket
a területeket a hódító jogán bírja és az impériumot átveheti s az eskü letételét kívánhatja,
de ez a helyzet jogilag még nem következett be s csak akkor fog bekövetkezni, ha a béke
már megköttetett. Azt a kérelmet terjeszti tehát elõ, hogy miután a miniszter beszéde
szerint nincs fixírozva az eskületétel idõpontja, méltóztassék az eskü letételét addig az
idõpontig, amíg a béke megköttetik, elhalasztani.
Dr. Laz@r Aurel igazságügyminiszter a fõállamügyész elõterjesztésére válaszolva
kijelenti, hogy közjogi viták folytatása hiábavaló volna, azt azonban mondhatja, hogy
a háború már be van fejezve. A háború, ami még folyik, hála Istennek, nem háború,
334
azt nem is Magyarország folytatja, sõt állíthatja, hogy Magyarország állampolgárainak

nagyrésze ezt el is ítéli […] A román kormányzó tanács nem a hódítók jogán, hanem
a jog, az igazság nevében jött. Arról a jogról, amit a történelem megadott a román
nemzetnek, ez a nemzet soha le nem mondott, hanem ennek a legelsõ alkalommal,
amikor azt tehette, a gyulafehérvári határozatban kinyilvánítását is adta. Ebben a
határozatban az összes románság egyesülésének minden román lelkében élõ óhaja,
tudata és érzete nyilvánult meg.
Az eskü letételét nem abban a formában kívánja, amint a fõállamügyész elõterjesz-
tésében kijelentette, hogy tudniillik a hódító jogán annak letétele követelhetõ, mert
a román hadsereg nem mint hódító, hanem mint felszabadító jött ide s a román
kormányzótanács õt a román nemzet nevében küldte ide. Ennek a területnek román
állami léte nem függ további békekonferenciai határozatoktól, ezért az eskü letételére
haladékot nem adhat.
Egyéb elõterjesztés senki részérõl sem tétetvén, Elnök, az igazságügyminiszternek
fentebb elõadott elsõ kérdésére a saját nevében kijelenti, hogy a fennforgó visszonyok
közt az ítélõtáblára nézve elismeri a nagyszebeni román kormányzó tanács fennhatóságát
és hajlandó az ítélõtáblát a román imperium alá bocsátani.
Minthogy Dr. Laz@r Aurel igazságügyminiszter azt a kívánságát fejezte ki, hogy
Elnök nemcsak a saját személyében, hanem az ítélõtábla nevében is nyilatkozzék a
fentebb feltett elsõ kérdésre, Elnök a teljes tanácsülésben résztvevõket felhívja, hogy
a feltett kérdésre nyilatkozzanak.
A nyilatkozatok alapján Elnök kimondja a teljes tanácsülés egyhangú határozatát:
A nagyváradi ítélõtábla teljes tanácsülése az ítélõtáblára nézve a fennforgó
viszonyok közt elismeri a nagyszebeni román kormányzó tanács fennhatóságát és az
ítélõtáblát a román imperium alá bocsátja.
Dr. Laz@r Aurel igazságügyminiszter ezután kérdést intéz Elnökhöz, hajlandó-e
az esküt a fentebb közölt szöveggel letenni?
Harmathy Károly elnök e kérdésre kijelenti, hogy a közölt esküt a jelen viszonyok
közt hajlandó letenni.
Elnök ezután az esküt Dr. Laz@r Aurel igazságügyminiszter kezébe letette. Az
eskümintát magyar nyelven Dr. Patzkó Antal ítélõtáblai elnöki titkár olvasta fel.
Elnök ezután egyenként kérdést intéz a jelenlevõ bírákhoz és fõállamügyészségi
tagokhoz, hogy az esküt hajlandók-e letenni?
A jelenlevõ bírák és fõállamügyészségi tagok, névszerint: Fekete József, Böhm Jenõ
és Geleta Géza kúriai bírák; Galbory József, Dr. Szegedy Lajos, Korna Lajos, Dr. Petróczy
Zoltán, Vámosy Mihály, Domokos László, Dr. Popa György és Jakab Mihály ítélõtáblai
bírák; továbbá Sztaniszlavszky Adolf fõállamügyész és Baróthy Pál fõállamügyész-helyettes
kijelentik, hogy az esküt a jelen viszonyok közt hajlandók letenni.
Ezután Dr. Laz@r Aurel igazságügyminiszter az esküt a román nyelven tudó Dr.
Popa György ítélõtáblai bírótól román nyelven kivette; a többi fentebb felsorolt bírák,
illetve fõállamügyészségi tagok pedig az esküt magyar nyelven Elnök kezeibe
335
GHEORGHE IANCU
szabályszerõen letették. Az eskümintát ez utóbbi eskületételnél magyar nyelven Dr.

Patzkó Antal ítélõtáblai elnöki titkár olvasta fel.
Elnök ezután köszönetét fejezi ki Dr. Laz@r Aurel igazságügyminiszternek az
általános tájékoztatásáért és egyúttal kéri, hogy miután úgy a jelenlevõ bírák, mint a
fõállamügyészség tagjai kivétel nélkül letették az esküt s ezentúl is a legjobb tudásuk és
meggyõzõdésük szerint becsületesen fogják kötelességeiket teljesíteni, velük szemben,
magas kormányzó tanácsi állásából kifolyólag a legjobb indulatok gyakorolja és az
illetõk egyéni és családi körülményeit lehetõleg vegye figyelembe.
Dr. Laz@r Aurel igazságügyminiszter válaszában kijelenti, hogy átérzi a pillanat
fontosságát, biztosíthatja, hogy tettek fogják követni itteni kijelentéseit. Igéri, hogy a
nagyváradi bírói karral szemben a legmesszebbmenõ gondoskodással lesz. Annak a
kormánynak, amely azt óhajtja, hogy megbecsültessék, kötelessége az, hogy azokat
az orgánumokat is, melyek fontos hivatást töltenek be, megbecsülje és azok tagjairól
gondoskodjék is.
Ezután Dr. Laz@r Aurel igazságügyminiszter tájékoztatja a teljes ülés tagjait a jelenleg
érvényben levõ fizetésekrõl, amelyek a jelenleg érvényben levõ törzsfizetéseknek és
egyéb javadalmazásoknak megfelelnek s közli, hogy annak javíttatása iránt a lépések
folyamatba tétettek.
Felhívja ezután az igazságügyminiszter Elnököt, hogy a fogalmazó, segédhivatali
és altiszti s szolgaszemélyzet eskületételei iránt intézkedjék s úgy a jelen teljes ülési, mint
a többi eskütételi jegyzõkönyvek egy-egy példányát, hozzá rövid jelentés kíséretében
mutassa be.
Intézkedést kér arra nézve, hogy a bíróságok elé kitõzött tárgyalások újból megin-
duljanak. Erre vonatkozólag közli, hogy a csendõrség a jövõ héten mindenütt
szervezve lesz, a közigazgatás is már rendezve van mindenütt s intézkedés történt
aziránt is, hogy a bíróság idézõ végzések utazási igazolványul szolgáljanak.
A kúriához felterjesztendõ ügyekre nézve kéri egyelõre a felterjesztés mellõzését
és az ügy nyilvántartásba vételét, mert a legfelsõbb bíróságnak Kolozsváron való
szervezésére vonatkozó munkálatok most vannak folyamatban.
Elnök intézkedést kér arra nézve is, hogy a jelen teljes ülésrõl betegségük miatt
távol maradt elnöktõl, tanácselnöktõl, illetve Kepes Miklós kúriai bírótól az eskü
kivétele megtörténjék.
Dr. Laz@r Aurel igazságügyminiszter e tekintetben azt az óhaját fejezi ki, hogy az
eskü kivétele, amennyiben annak az ítélõtábla teljes ülésében való letétele akadályokba
ütköznék, az elnök által esetleg az illetõ lakásán ezközöltessék. Egyúttal kijelenti s
jegyzõkönyvbe is kéri venni, hogyha valaki súlyos és igazolt betegség miatt az esküt
le nem tehetné, netán bekövetkezendõ halála esetére úgy fogja tekinteni, mintha az
illetõ az esküt letette volna.
Elnök a távollevõ tagok megesketésének kérdését a teljes ülés határozata alá
bocsátja s a teljes ülés tagjainak nyilatkozata után kihirdette a teljes ülés egyhangú
határozatát:
336
A nagyváradi ítélõtábla teljes tanácsa felhatalmazza az elnököt, hogy amenyiben

annak szüksége fennforogna, a hivatali esküt, a betegség miatt távollévõ ítélõtáblai
elnöktõl, tanácselnöktõl és Kepes Miklós kúriai bírótól, az ítélõtáblai elnöki titkár és
a jegyzõkönyvvezetõ közbenjöttével a nevezettek lakásán kivehesse.
Több tárgy nem lévén, elnök a teljes tanács ülést berekeszti. A jegyzõkönyv, az
igazságügyminiszter rendelkezéséhez képest, két példányban lesz kiállítandó, s az
egyik példánynak Dr. Laz@r Aurel igazságügyminiszter kezéhez juttattása
elrendeltetett.
Kelt mint fent.
s.s. Harmathy Károly, kúriai bíró, ítélõtáblai elnökhelyettes, s.s.
Curtea de Apel Cluj, Arhiva, fond Curtea de Apel Cluj, Preziden]iale, Inv. 375/
1919, dosar 3. Toate institu]iile care apar]in Cur]ii de Apel Oradea sunt în dosarul
3, de aceea nu-l vom mai indica.
231.
[Traducere] Proces-verbal,
Întocmit la Oradea, în data de 3 mai 1919, în }edin]a complet@ a Cur]ii de Apel

din Oradea.
Au fost prezen]i:
Pre}edinte: Harmathy Károly – judec@tor la Curtea de Casa]ie; Judec@tori: Fekete
József – judec@tor la Curtea de Casa]ie; Galbory József – judec@tor la Curtea de Apel;
Dr. Szegedy Lajos – judec@tor la Curtea de Apel; Korna Lajos – judec@tor la Curtea
de Apel; Dr. Petróczy Zoltán – judec@tor la Curtea de Apel; Vámesy Mihály – judec@tor
la Curtea de Apel; Domokos László – judec@tor la Curtea de Apel; Dr. Popa György
– judec@tor la Curtea de Apel; Jakab Mihály – judec@tor la Curtea de Apel.
Membrii procuraturii generale: Sztaniszlavszky Adolf – procuror general; Baróthy
Pál – adjunctul procurorului general; secretarul pre}edintelui Cur]ii de Apel – Dr. Patzkó
Antal – grefier; Dr. Aliquander Kálmán – notar de senat; Dr. Laz@r Aurel – ministrul
justi]iei în cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu, în calitate de reprezentant cu
puteri depline al acestuia.
Pre}edintele declar@ deschis@ }edin]a Cur]ii de apel, constat@ c@ judec@torii Cur]ii de
Apel sunt prezen]i, cu excep]ia pre}edintelui, Dr. Lában János, pre}edintelui de senat,
Dr. Imrik Péter }i a judec@torului la Curtea de Casa]ie, Kapos Miklós care sunt bolnavi;
sunt prezen]i de asemenea procurorul general Sztaniszlavszky Adolf }i adjunctul procu-
rorului general Baróthy Pál, ca de altfel }i secretarul prezidial al Cur]ii de Apel, Dr. Patzkó
Antal. Procesul-verbal este întocmit de Dr. Aliquander Kálmán – notar de senat.
Pre}edintele comunic@ faptul c@ a solicitat reunirea la dorin]a d-lui Dr. Aurel Laz@r,
în calitatea sa de ministru de justi]ie }i reprezentant cu puteri depline al Consiliului
Dirigent Român din Sibiu, iar subiectul }edin]ei îl constituie depunerea jur@mântului
de fidelitate.
337
GHEORGHE IANCU
În numele Cur]ii de Apel }i a procuraturii generale, pre}edintele îl salut@ pe ministrul

de justi]ie, Dr. Laz@r Aurel }i îl roag@ s@-}i expun@ dolean]ele în fa]a Consiliului. Ministrul
de justi]ie, Dr. Laz@r Aurel prezint@ urm@toarele chestiuni:
În primul rând mul]ume}te pre}edintelui pentru cuvintele omagiale care i-au fost
adresate. Situa]ia este simpl@, deoarece a mai avut ocazia s@-}i expun@ pe scurt
punctele de vedere }i s@ explice schimb@rile care s-au petrecut în fa]a unei delega]ii
a Cur]ii de Apel }i a procuraturii generale. Dar situa]ia este u}urat@ }i mai mult de
faptul c@ poate saluta aici valorile marcante, care cu logica corespunz@toare, cu
obiectivitate }i }tiin]@, vor putea cânt@ri situa]ia }i exprima decizia lor }i este ferm
convins c@, indiferent de decizie, aceasta va rezulta din convingerea sufleteasc@ cea
mai adânc@ }i cea mai serioas@.
Ca urmare a situa]iei create de r@zboi, na]iunea român@ }i-a exercitat drepturile
}i suveranitatea în cadrul Adun@rii Na]ionale de la 1 decembrie 1918, desf@}urat@
la Alba Iulia. Pe baza acestei decizii, jude]ele Oradea }i Bihor reprezint@ teritorii aflate
sub suveranitatea na]iunii române. Aceast@ hot@râre a fost sanc]ionat@ de regele
României }i constituie un fapt împlinit. Dar decizia de la Alba Iulia are nu numai un
fundament istoric, ci exist@ }i fundamentele interna]ionale care au transformat din
punct de vedere juridic aceast@ hot@râre într-una irevocabil@. Baza condi]iilor inter-
na]ionale este tratatul semnat între România }i Antanta în 1916, tratat care nu este
influen]at de evenimentele petrecute în timp }i anume de a}a-zisa pace de la Bucure}ti,
}i prin urmare este valabil }i în prezent. Dar, luând în considerare marile transform@ri
care s-au petrecut, precum }i faptul c@ Adunarea Na]ional@ }i-a exercitat suveranitatea
pe teritoriul unui alt stat, aceast@ decizie a fost înaintat@ Conferin]ei de Pace, unde
a fost ratificat@ în totalitate.
În momentul în care el face aceast@ declara]ie este p@truns de responsabilitatea
sa moral@ }i politic@, în cazul în care cele expuse de el nu ar fi reale. Este posibil ca
cei prezen]i, poate au alte informa]ii, dar el poate s@-i asigure c@ acele informa]ii nu
sunt conforme cu realitatea, ceea ce este demonstrat elocvent de faptul c@ ultima
solicitare a puterilor Antantei, referitoare la rectificarea liniei de demarca]ie – care
fusese nu tocmai fericit desemnat@ – guvernul maghiar a fost cel care a declarat oficial
c@ nu insist@ }i nici nu ar putea insista asupra chestiunilor teritoriale.
El simte caracterul grav al acestui moment. Ceea ce poate aduce bucurie }i fericire
unei na]iuni, poate provoca în acela}i timp am@r@ciune celeilalte na]iuni, dar este
convins c@ aceast@ fericire nu trebuie s@ fie una provocatoare, ci plin@ de iubire, care
încearc@ sa aline suferin]ele celeilalte na]iuni, pentru a nu se afla fa]@ în fa]@ un
înving@tor }i un învins ci, dimpotriv@, dou@ na]iuni care se str@duiesc s@ se comporte
pline de în]elegere, una fa]@ de cealalt@.
Aceast@ în]elegere nu a existat în trecut. S-au putut schimba frontierele, s-au putut
schimba autorit@]ile, dar poporul tr@ie}te în continuare ca na]iune. Aceasta este o
na]iune care, pân@ nu demult, în mare parte, a putut tr@i unit@, dar acum este nevoit@
s@ tr@iasc@ desp@r]it@. Dar eliberat@ de povara unei politici fatale, va tr@i în continuare
}i va putea g@si în noua alc@tuire statal@ locul pe care îl merit@, iar statul român î}i
338
va îndeplini obliga]iile sale morale }i politice }i va fi mândru de faptul c@ membrii

acestei na]iuni i-au devenit supu}i }i va face uitate am@r@ciunile prezentului.
În continuare face cunoscute principiile democratice pe care se bazeaz@ hot@rârea
Adun@rii Na]ionale de la Alba Iulia }i care constituie legi fundamentale ale statului
român. Prin aceast@ hot@râre, Adunarea Na]ional@ a proclamat unirea tuturor românilor,
dar solicit@ introducerea celei mai democratice forme de guvern@mânt, în mod deosebit,
dreptul la vot }i introducerea unor reforme în privin]a drepturilor na]ionale care s@
asigure fiec@rei na]iuni }i fiilor acestor na]iuni libertatea deplin@. Declar@ c@ propunerile
legislative care au ca scop îndeplinirea cerin]elor cuprinse în cadrul hot@rârii de la
Alba Iulia sunt gata }i în viitorul apropiat vor deveni legi.
În ceea ce prive}te chestiunile care intereseaz@ corpul de magistra]i, arat@ c@ nu
s-a petrecut nici o schimbare, nici în ceea ce prive}te forma material@ sau procedural@.
Magistraturile pot judeca în continuare, pe baza legilor existente pân@ în 18 octombrie
1918, cu deosebirea c@ verdictul trebuie anun]at în numele legii. Statul român preia
fiecare func]ionar care î}i îndepline}te func]ia pe acest teritoriu }i men]ine drepturile
}i privilegiile – în totalitate – de care se bucur@. De asemenea, p@truns de rolul important
pe care îl reprezint@ magistratul într-un stat, statul român dore}te s@ reglementeze un
vechi deziderat al corpului magistra]ilor maghiari }i anume statutul magistra]ilor. A
început, în acest sens, lucr@rile preg@titoare }i l-a îns@rcinat pe Dr. Plopu Gheorghe –
judec@tor la Curtea de Apel, cu preg@tirea propunerii legislative. La momentul potrivit,
aceast@ propunere va fi adus@ la cuno}tin]a institu]iilor corespunz@toare }i se va str@dui
ca corpul magistra]ilor s@ intre în noul stat absolut consolidat.
Aminte}te c@ o mi}care asem@n@toare – la ini]iativa sa – s-a conturat }i în România
unde au început, de asemenea, lucr@rile preg@titoare pentru a nu exista diferen]e între
cele dou@ corpuri de magistra]i. A avut ocazia s@ discute cu mo}tenitorul tronului }i
poate comunica pe aceast@ baz@ c@ dorin]a mo}tenitorului tronului este ca drepturile
ob]inute s@ fie nu numai p@strate, ci }i extinse.
A fost, în schimb, suspendat dreptul de netransferabilitate al magistratului, deoarece
men]inerea acestui drept ar fi constituit un impediment considerabil în calea organiz@rii.
Aceast@ chestiune a fost preluat@ }i de legea privind procedura civil@ }i prin
urmare nu poate constitui motiv de nelini}te. Nu î}i poate închipui un guvern care
ar abuza de acest lucru }i ar dori prin asta sl@birea justi]iei.
În ceea ce prive}te chestiunea depunerii jur@mântului, Consiliul Dirigent a decis
c@ membrii corpului de magistra]i trebuie s@ depun@ jur@mântul în limba român@.
În continuare, cite}te textul jur@mântului de fidelitate, ulterior, în varianta în limba
maghiar@, tradus@ de judec@torul la Curtea de Apel, Dr. Popa György. Textul jur@mân-
tului este urm@torul: „Eu, N.N., jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui
Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i
ordonan]ele Consiliului Dirigent, }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire
func]iunile, ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute
Dumnezeu.”.
339
GHEORGHE IANCU
Ministrul de justi]ie, Dr. Laz@r Aurel, declar@ c@, în urma depunerii jur@mântului,
drepturile ob]inute se respect@. În schimb, cel care nu depune jur@mântul î}i pierde
func]ia, iar statul român nu recunoa}te fa]@ de acesta nici obliga]ia pension@rii }i nici
alte obliga]ii, iar eventualele consecin]e politice fa]@ de acesta sunt decise de c@tre
Consiliul Dirigent Român din Sibiu, în urma înaint@rii procesului-verbal.
Limba oficial@ este cea român@, dar pân@ la reglementarea acestei chestiuni, se
pun în aplicare prevederile legii XLIV/1868, în cea mai flexibil@ interpretare, cu
men]iunea c@ în locul limbii maghiare se în]elege limba român@. Prin urmare, actul
de justi]ie se practic@ în limba matern@.
Pentru înv@]area limbii române s-a fixat termenul de 1 an, dar acest termen poate
fi prelungit.
Dup@ aceea, ministrul de justi]ie, Dr. Laz@r Aurel, adreseaz@ dou@ întreb@ri pre}edin-
telui }i judec@torilor, respectiv membrilor procuraturii:
1.Este dispus pre}edintele s@ recunoasc@ în numele Cur]ii de Apel suveranitatea
Consiliului Dirigent Român din Sibiu asupra Cur]ii de Apel?
2.Sunt dispu}i, pre}edintele, judec@torii }i membrii procuraturii s@ depun@ jur@mântul
de credin]@ în conformitate cu textul citit anterior?
Înainte de a r@spunde la întreb@ri, pre}edintele solicit@ celor prezen]i s@-}i expun@
punctele de vedere.
Procurorul general, Sztaniszlavszky Adolf, declar@ c@ el nu consider@ drept lini}ti-
toare partea referitoare la dreptul public din cadrul alocu]iunii ministrului de justi]ie
}i nu poate accepta punctul de vedere potrivit c@ruia apartenen]a jude]ului Bihor }i
a Oradei la România este un fapt împlinit. R@zboiul înc@ nu s-a încheiat. Tratatul la
care s-a referit ministrul exist@ doar între p@r]ile contractante, starea de r@zboi fa]@
de România înc@ se men]ine }i numai Conferin]a de Pace are menirea de a decide
apartenen]a acestui teritoriu. El recunoa}te c@ România dispune de aceste teritorii,
în baza dreptului cuceritorului }i c@ dore}te depunerea jur@mântului, dar din punct
de vedere juridic aceasta situa]ie înc@ nu exist@ }i va exista doar atunci, când pacea
va fi încheiat@. Cere ca momentul depunerii jur@mântului s@ fie amânat pân@ la
încheierea p@cii, deoarece în alocu]iunea ministrului justi]iei nu s-a f@cut referire la
termenul în care trebuie prestat jur@mântul.
Ca r@spuns la punctul de vedere exprimat de procurorul general, ministrul justi]iei,
Dr. Laz@r Aurel, declar@ c@ ar fi de prisos o polemic@ în privin]a dreptului interna]ional,
dar el poate asigura c@ r@zboiul s-a încheiat. R@zboiul care înc@ se mai desf@}oar@, Slav@
Domnului, nu este r@zboi de fapt, el nici nu este purtat de c@tre Ungaria, ci, dimpotriv@
el poate afirma c@ majoritatea cet@]enilor Ungariei îl condamn@, deoarece acest r@zboi
este r@zboiul unor bande criminale. Consiliul Dirigent Român s-a constituit nu pe baza
dreptului ocupantului, ci pe baza drept@]ii. Na]iunea român@ nu a renun]at niciodat@
la dreptul care i-a fost dat de istorie, ci }i-a exprimat acest drept cu primul prilej care i
s-a oferit }i anume în cadrul hot@rârii de la Alba Iulia.
Prin aceast@ hot@râre s-a împlinit dorin]a unirii tuturor românilor, dorin]@ care
a existat în sufletul fiec@rui român. El nu dore}te depunerea jur@mântului de fidelitate
în forma expus@ de procurorul general, respectiv în baza dreptului ocupantului,
340
deoarece armata român@ nu a venit aici în calitate de armat@ ocupant, ci în calitate

de armat@ eliberatoare, iar Consiliul Dirigent Român a trimis-o în numele na]iunii
române. Apartenen]a acestui teritoriu la România nu mai depinde de hot@rârile
Conferin]ei de Pace }i prin urmare el nu poate acorda amân@ri în privin]a termenului
de depunere a jur@mântului de fidelitate.
Întrucât nu s-au expus alte puncte de vedere, la prima întrebare adresat@ de
ministerul justi]iei, pre}edintele, în numele s@u declar@ c@, în virtutea condi]iilor
actuale, recunoa}te autoritatea Consiliului Dirigent Român din Sibiu fa]@ de Curtea
de Apel }i c@ este dispus s@ subordoneze Curtea de Apel statului român.
Ca urmare a faptului c@ ministrul justi]iei, Dr. Laz@r Aurel, solicitase în prealabil
pre}edintelui s@ r@spund@ la întreb@rile adresate nu numai în nume personal ci }i în
numele Cur]ii de Apel, pre}edintele solicit@ membrilor Consiliului s@-}i expun@
opiniile în privin]a celor dou@ întreb@ri.
Pe baza opiniilor expuse, pre}edintele prezint@ decizia unanim@ a Consiliului:
În virtutea condi]iilor existente, Consiliul Cur]ii de Apel Oradea recunoa}te autoritatea
Consiliului Dirigent Român din Sibiu }i subordoneaz@ statului român Curtea de Apel.
Dup@ aceea, ministrul de justi]ie Dr. Laz@r îi adreseaz@ întrebarea pre}edintelui
dac@ este dispus s@ presteze jur@mântul de fidelitate în conformitate cu textul citit
anterior. Pre}edintele Harmathy Károly declar@ ca este dispus s@ presteze jur@mântul.
Pre}edintele a depus jur@mântul în fa]a ministrului Dr. Laz@r Aurel.
Textul jur@mântului a fost citit în limba maghiar@ de secretarul preziden]ial al
Cur]ii de Apel, Dr. Patzkó Antal.
Pre}edintele adreseaz@ fiec@ruia nominal, întrebarea referitoare la depunerea
jur@mântului.
Judec@torii }i membrii procuraturii prezen]i în sal@, nominal: Fekete József, Böhm
Jenõ }i Geleta Géza, judec@tori la Curtea de Casa]ie, Galbory József, Dr. Szegedy
Lajos, Korna Lajos, Dr. Petreczy Zoltán, Vámesy Mihály, Domokos László, Dr. Popa
György }i Jakab Mihály – judec@tori la Curtea de Apel; respectiv procurorul general
Sztaniszlavszky Adolf }i adjunctul procurorului general Barathy Pap declar@ c@ sunt
dispu}i în condi]iile actuale s@ depun@ jur@mântul de fidelitate.
În continuare, ministrul de justi]ie Dr. Laz@r Aurel, a primit jur@mântul în limba
român@ de la judec@torul de la Curtea de Apel, Dr. Popa Gheorghe, iar ceilal]i
judec@tori }i membrii procuraturii generale au depus jur@mântul în limba maghiar@.
Textul jur@mântului în limba maghiar@ a fost citit, ca }i înainte, de secretarul
preziden]ial al Cur]ii de Apel, Dr. Patzkó Antal.
Pre}edintele adreseaz@ mul]umiri ministrului de justi]ie, Dr. Laz@r Aurel, pentru
orientarea general@ }i solicit@, în acela}i timp ca ministrul din func]ia înalt@ pe care
o ocup@ s@ se îngrijeasc@ de personalul Cur]ii de Apel, ca }i fa]@ de membrii familiilor
acestora, în condi]iile în care to]i magistra]ii, f@r@ excep]ie, au depus jur@mântul }i
î}i vor îndeplini }i în continuare datoria, conform }tiin]ei }i convingerii lor.
În r@spunsul s@u, ministrul justi]iei Dr. Laz@r Aurel informeaz@ membrii Consiliului
în privin]a salariilor care se aplic@ momentan, care corespund veniturilor }i salariilor de
341
GHEORGHE IANCU
baz@ aflate în vigoare }i comunic@ faptul c@ s-au ini]iat m@suri în vederea îmbun@t@]irii
acestora.
El solicit@ pre}edintelui s@ se îngrijeasc@ de depunerea jur@mântului de c@tre
personalul auxiliar }i s@-i prezinte câte un exemplar din procesele-verbale rezultate,
înso]ite de un scurt raport. Solicit@ m@suri pentru reluarea dezbaterilor cauzelor
judiciare. În acest sens, comunic@ faptul c@ începând de s@pt@mâna viitoare jandar-
meria va fi organizat@ pretutindeni, administra]ia func]ioneaz@ deja în toate localit@]ile
}i s-au luat m@suri ca executorii s@ c@l@toreasc@ cu documente de c@l@torie adecvate.
Cere ca problemele judiciare s@ nu fie înaintate momentan Cur]ii de Casa]ie, ci s@
fie ]inute în eviden]@, deoarece reorganizarea Cur]ii Supreme la Cluj este în plin@ derulare.
Pre}edintele are instruc]iuni în ceea ce prive}te chestiunea depunerii jur@mântului
de c@tre pre}edintele Cur]ii de Apel, pre}edintele Senatului }i judec@torul la Curtea
de Apel, Képes Miklós, care nu au fost prezen]i ast@zi, fiind bolnavi.
În aceasta privin]@, ministrul justi]iei Dr. Laz@r Aurel î}i exprim@ dorin]a ca depunerea
jur@mântului s@ fie, eventual primit@ de pre}edinte la locuin]a acestora, în cazul în care
s-ar întâmpina greut@]i. Declar@ }i solicit@ consemnarea în procesul-verbal c@ în cazul care
cineva nu depune jur@mântul, fiind grav bolnav sau în cazul decesului este considerat
ca persoan@, care a depus jur@mântul. Pre}edintele expune în fa]a Consiliului chestiunea
prest@rii jur@mântului de c@tre persoanele absente }i, dup@ exprimarea opiniilor, face
cunoscut@ decizia Consiliului.
Consiliul Cur]ii de Apel din Oradea îl împuternice}te pe pre}edinte s@ primeasc@
– la locuin]ele acestora – jur@mântul de fidelitate de la pre}edintele Cur]ii de Apel,
pre}edintele Senatului }i de la judec@torul de Curte de Apel, Képes Miklós, ace}tia
din motive de boal@ neputând fi ast@zi prezen]i.
Nemaiexistând alte subiecte de dezb@tut, pre}edintele declar@ închis@ }edin]a
Consiliului. Procesul-verbal – conform dorin]ei exprimate de ministrul justi]iei – este
întocmit în dou@ exemplare }i se dispune ca un exemplar s@ fie înmânat ministrului
justi]iei, Dr. Laz@r Aurel.
s.s. Harmathy Károly – judec@tor la Curtea de Apel, adjunctul pre}edintelui Cur]ii
de Apel; s.s. Dr. Aliquander Kálmán, grefier.
TRIBUNALUL ORADEA
232.
De la pre}edintele tribunalului din Oradea
1919.El.IX.I.67.
Domnului ministru de justi]ie, Dr. Laz@r Aurel

Oradea [prefectura]
Înaintez procesele-verbale rezultate pân@ în prezent, în privin]a aplic@rii prevederilor

referitoare la depunerea jur@mântului de fidelitate prev@zut de punctul nr. 4 al ordo-
nan]ei nr. 121 just. a ministrului justi]iei în cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu
342
– ce a ap@rut în „Gazeta Oficial@”, num@rul din 11 luna curent@ – fa]@ de personalul

tribunalului din Oradea, a c@rui conducere mi-a fost încredin]at@ }i fa]@ de personalul
judec@toriilor de ocol rurale }i or@}ene}ti Oradea }i a procuraturii din Oradea – cu a
c@ror supraveghere am fost îns@rcinat, dup@ cum urmeaz@:
1.Exemplarul original al procesului-verbal, redactat în urma }edin]ei care a avut
loc în data de 3, luna curent@ /1919.El.IX.I.49/;
2.Exemplarul original al procesului-verbal, redactat cu prilejul }edin]ei comune
care a avut loc în data de 13, luna curent@ /1919.El.IX.I.56/;
3.Raportul – în original – al medicului primar militar din comitatul Bihor – Dr.
Popoviciu Nicolae /1919.El.IX.A.50/;
4.Exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu ocazia depunerii jur@mântului
de fidelitate de c@tre procurorul or@dean Dr. Hegyi István /1919.El.IX.I.50/;
5.Exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu ocazia depunerii jur@mântului de
fidelitate de c@tre Keresztesy József, judec@tor la tribunalul din Oradea /1919.El.IX.I.57/;
6.Exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu ocazia depunerii jur@mân-
tului de fidelitate de c@tre Hermann Aladár, judec@tor la tribunalul din Oradea /
1919.El.IX.I.58/;
tului de fidelitate de c@tre notarii or@deni Dr. Mártonfy Gábor }i Dr. Hamváry Tibor
/1919.El.IX.I.59/;
tului de fidelitate de c@tre Szilágyi Dezsõ, condicar funciar la judec@toria de ocol rural@
Oradea /1919.El.IX.I.59/;
tului de fidelitate de c@tre func]ionarii, personalul auxiliar }i subofi]erii tribunalului
din Oradea }i a judec@toriilor de ocol rural@ }i or@}eneasc@ Oradea /1919.El.IX.I.61/;
tului de fidelitate de c@tre diurni}tii tribunalului din Oradea }i a judec@toriilor de ocol
rural@ }i or@}eneasc@ Oradea /1919.El.IX.I.62/;
tului de fidelitate de c@tre Varnay Henrik, Bakó Bálint }i Csathó Jenõ, executori la
judec@toria de ocol Oradea /1919.El.IX.I.63/;
tului de fidelitate de c@tre translatorul autorizat al tribunalului din Oradea – în limba
german@ – Fischhof Frederic /1919.El.IX.I.64/;
13.Exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu ocazia refuzului judec@to-
rului la tribunalul din Oradea, Dr. Poynar Sándor de a depune jur@mântul de fidelitate
/1919.El.IX.I.65/;
rului la tribunalul din Oradea, Kún Elemér de a depune jur@mântul de fidelitate /
1919.El.IX.I.66/;
343
GHEORGHE IANCU
15.Exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu ocazia refuzului notarului

la tribunalul din Oradea, Kenderessy János de a depune jur@mântul de fidelitate /
1919.El.IX.I.67/;
rului la tribunalul din Oradea, Seres Barna de a depune jur@mântul de fidelitate /
1919.El.IX.I.52/;
17.{i în sfâr}it, exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu ocazia refuzului
notarului la tribunalul din Oradea, Lána Ernõ de a depune jur@mântul de fidelitate /
1919.El.IX.I.54/;
Le anexez la prezentul document.
Rezultatul în privin]a personalului tribunalului din Oradea, a judec@toriilor de
ocol, rural@ }i or@}eneasc@ Oradea, }i a procuraturii Oradea, pe baza documentelor
expuse este urm@torul:
I. Au depus jur@mântul oficial:

1. La tribunalul din Oradea:
Dr. Balázs Elemér – pre}edinte; Dr. Móra Pál – consilier la Curtea de Apel, judec@tor;
Stacho Sever – pre}edinte de senat; Dr. Papp Sándor – consilier la Curtea de Casa]ie,
judec@tor; Kocsán János – consilier la Curtea de Casa]ie, judec@tor; Halász Zsigmond
– consilier la Curtea de Casa]ie, judec@tor; Szõke Lajos – judec@tor; Gubicza Ádám
– judec@tor; Grudan Dezsõ – judec@tor; Tátrai Kálmán – judec@tor; Szõllõsi Gyula –
judec@tor; Hermann Aladár – judec@tor; Balankay Károly – judec@tor; Gyenge Béla
– judec@tor; Kolb Géza – judec@tor; Imets Ilyés – judec@tor; Dr. Nagy Béla – judec@tor;
Keresztesy József – judec@tor; Tóth Béla – judec@tor; Váradi Imre – judec@tor; Dr.
Virányi Lajos – judec@tor; Jaszkovics Gyula – judec@tor; Fabry Albert – judec@tor;
Dr. Farkas Zoltán – judec@tor; Dr. Riedl Zoltán – judec@tor; Vajnovszky Vincze –
judec@tor; Dr. Lányi Sándor – judec@tor; Dr. Rednik Gábor – judec@tor; Gyürky
István – judec@tor; Dr. Göczy Károly – notar(privat); Fluk Dezsõ – notar; Dr. Romváry
Tibor – notar (privat); Dr. Kálnay Andor – notar (privat); Dr. Lenkey Árpád – notar;
Dr. Marosffy Gábor – notar; Dr. Széles István – notar; Dr. Belcs Ágoston – notar
(privat); Dr. Halmy Gyula – notar; Szentpály Zsigmond – notar; Dr. Roskoványi
Zoltán – notar; Dr. Rendes Ervin – practicant; Dr. Bartha Gyula – practicant; Dr. Roz
Béla – stagiar; Bakó Zoltán – stagiar; Dr. Hegedõs Ármin – stagiar; Dr. Radnay Zoltán
– notar la judec@toria de ocol din Cristurul Secuiesc, repartizat temporar la tribunalul
din Oradea; Jencse Sándor – stagiar; Fekete Károly – stagiar; Hanczell Lajos – director;
Gergelyffy István – func]ionar superior; Bíró István – func]ionar superior; Juricskay
Ernõ – func]ionar superior; Zsembery Márton – func]ionar superior; Buzás István –
primoficial; Horváth János – func]ionar superior; Sajevits Samu – func]ionar superior;
Kovács Gyula – func]ionar superior; Dézsi István – func]ionar superior; Herbst Ödön
– func]ionar superior; Neszvadba Sándor – func]ionar superior; Magyar Mihály –
adjutant; Varga Lajos – adjutant; Herczegh János – adjutant; Wolf Jolán – adjutant;
Osztas Irma – administrator; Csordás József – suboficiant; Bartha János – suboficiant;
Török Lajos – suboficiant; Vásárhelyi Mózes – suboficiant; deák Czeizek Ignác –
344
suboficiant; Dull István – suboficiant; Tóth Gábor – suboficiant; Czirják Sándor –

suboficiant; Fekete Péter – suboficiant; Fridvelszky István – suboficiant, Fúró Sándor
– suboficiant; Nagy Sándor – suboficiant; Gerda Sándor – suboficiant; Argyelán Péter
– suboficiant, Bíró Lajos – suboficiant; Szabó Mihály – suboficiant; Fischhof Frederic
– translator de limb@ german@.
2. La judec@toria de ocol urban@ Oradea:
Bajor Antal – consilier la Curtea de Casa]ie, conduc@torul judec@toriei de ocol;
Jankovics Tihamér – judec@tor de ocol; Kolthay Kornél – judec@tor de ocol; Persz
Ferencz – judec@tor de ocol; Dr. Sólyom Kálmán – judec@tor de ocol; Dr. Serváry
Sándor – judec@tor de ocol; Beghetz László – judec@tor de ocol; Dr. Szabó Géza –
judec@tor de ocol la judec@toria de ocol {ercaia, repartizat temporar la judec@toria
de ocol or@}eneasc@ Oradea; Dr. Rimeczy József – notar; Dr. Mandél József – notar,
Borbély Lajos – stagiar; Moldoványi Iván – condicar funciar; Szilágyi Dezsõ – condicar
funciar; Szabó Géza – condicar funciar; Löwenstein Mór – condicar funciar; Bénes
Albert – director general; Márián Emil – director; Fenyõ Sándor – director; Király
Lajos – director; Vargha József – director; Tattay Lajos – primoficial; Száva Antal –
func]ionar superior; Balogh Lajos – func]ionar superior; Csizek Albert – func]ionar
superior; Alle József – func]ionar superior; Bor Imre – adjutant; Magyar Zoltán –
adjutant; Malaze Miksa – cancelarist; Bazaló Lajos – administrator; v@duva d-na Orosz
Kornél – administrator; Nagy Sándor – adjutant; d-na Papp József – adjutant; Várnai
Henrik – executor; Bakó Bálint – executor; Csathó Jenõ – executor; Döge Lajos –
suboficiant; Vetési Lajos – suboficiant; Kozma János – suboficiant.
3. La judec@toria de ocol rural@ Oradea:
Marosi Endre – conduc@torul judec@toriei de ocol; Dr. Máthé György – judec@tor
de ocol; Stacho Károly – judec@tor de ocol; Dr. Malisza Géza – judec@tor de ocol;
Dr. Romvári Iván – stagiar; Újlaki Károly – func]ionar superior; Schuller Márton –
func]ionar superior; Philipson Adolf – func]ionar superior; Haró Zoltán – adjutant;
v@duva d-na Csepp György – adjutant; Tatay Ambrus – adjutant; Bosnyák Gergely
– executor; Dénes László – suboficiant; Csencz József – suboficiant.
4. La procuratura Oradea:
{eful procuraturii – procurorul Thúry Endre; Dr. Nesztor József – procuror; contele
Dr. Bolza Alfonz – procuror; Dr. Miskovszky Jenõ – procuror; Medvigy István – procuror.
II. Au depus leg@mântul pentru diurni}ti:

1. La tribunalul de Oradea:
Bor Veron – diurnist; Diószeghy Margit – diurnist; Horváth Teréz – diurnist; Magyar
Jolán – diurnist; Csepreghy Anna – diurnist; Czencz Klára – diurnist; Kajaba Mariska
– diurnist; Székely Mária – diurnist; Szabó Mária – diurnist; Szabó Erzsébet – diurnist;
Kincsik Ferencz – diurnist; Matics István – diurnist.
2. La judec@toria de ocol or@}eneasc@ Oradea:
Ponorán Lukács – diurnist; Mester Lajos – diurnist; Imreh M. Magdolna – diurnist;
Kiss Ferencz – diurnist; Dálnoky Anna – diurnist; Herbst Mária – diurnist; Orbán Rózsa
– diurnist; Várfalvy Fanni – diurnist; Magos Erzsébet – diurnist.
345
GHEORGHE IANCU
III. Au refuzat depunerea jur@mântului de fidelitate:

1. În cadrul }edin]ei comune din 3.V.1919/1919.El.IX.I.49/: Kerchy Péter – judec@tor
la tribunalul din Oradea; Kenéz Sándor – judec@tor la tribunalul din Oradea; Dr. Totsi
Imre – judec@tor la tribunalul din Oradea; Szentléleki Mészáros László – notar la
tribunalul din Oradea; Dr. Bereczky Lajos – notar la tribunalul din Oradea; Dr. Tóth
Kálmán – notar la tribunalul din Oradea; Dr. Révész József – notar la tribunalul din
Oradea; Borbély Miklós – stagiar la tribunalul din Oradea; Dr. Tóth Lajos – stagiar
la judec@toria de ocol or@}eneasc@ Oradea.
2. În proces-verbal separat întocmit la 3.V.1919/1919.El.IX.I.65/: Dr. Poynar Sándor
– judec@tor la tribunalul din Oradea. În procesul-verbal separat întocmit la 7.V.1919/
1919.El.IX.I.66/: Kún Elemér – judec@tor la tribunalul din Oradea; în procesul-verbal
separat întocmit la 9 mai 1919/1919.El.IX.I.67/: Dr. Kenderessy János – notar la tribu-
nalul din Oradea.
3. Prin cerere în scris /1919.El.IX.I.52/: Geres Barna – judec@tor la tribunalul din
Oradea; prin cerere în scris /1919.El.IX.I.54/: Long Ernõ – notar la tribunalul din Oradea.
IV. Sunt bolnavi }i din acest motiv nu au putut s@-}i precizeze pozi]ia în privin]a
prest@rii jur@mântului de fidelitate, urm@torii:
Kõrösi Árpád – director general; Argyelán János – suboficiant; Dr. Fülöp Miklós
– stagiar la judec@toria de ocol or@}eneasc@ Oradea; v@duva d-na Magyari János –
diurnist@ la judec@toria de ocol or@}eneasc@ Oradea; Podhraczky Ferencz – notar la
judec@toria de ocol provincial@ Oradea; Farkas István – procuror la Procuratura
Oradea.
Se afl@ în concediu }i, prin urmare nu }i-au precizat pozi]ia în privin]a prest@rii
jur@mântului de fidelitate, urm@torii: Dr. Révész Gusztáv – judec@tor la tribunalul din
Oradea; Végh Sándor – judec@tor la tribunalul din Oradea; Dr. Jakab Ernõ – notar
la tribunalul din Oradea; Mezey Ákos – notar la tribunalul din Oradea; Dr. Hary József
– stagiar la tribunalul din Oradea; Dr. Feld Albert – stagiar la tribunalul din Oradea;
Pál Aladár – notar la judec@toria de ocol or@}eneasc@ Oradea; Levenday Karola –
diurnist la tribunalul din Oradea.
V. Nu s-au întors înc@ din r@zboi }i din acest motiv nu }i-au putut preciza pozi]ia
în privin]a jur@mântului de fidelitate: Dr. Anko J. Leontin – notar la tribunalul din
Oradea (privat); Sándor Lajos – notar la tribunalul din Oradea; Jegh Károly – judec@tor
de ocol la judec@toria de ocol or@}eneasc@ Oradea; Békéssy Árpád – diurnist la
judec@toria de ocol or@}eneasc@ Oradea; Kiss Imre – suboficiant la judec@toria de ocol
or@}eneasc@ Oradea; Hunyadi Ferencz – procuror la procuratura din Oradea.
VI. Din diminea]a de 19 aprilie a.c., nu a mai fost v@zut }i prin urmare nu se }tie
unde se afl@: Dr. Berczi Endre – notar la tribunalul din Oradea.
346
VII. A depus deja jur@mântul de fidelitate la direc]ia financiar@ Oradea }i, prin
urmare, nu i s-a mai solicitat s@ depun@ înc@ o dat@ jur@mântul de fidelitate: Dr.
Balázsovits Rezsõ – stagiar la tribunalul din Oradea.
În continuare, solicit, în modul cel mai urgent, ca domnul ministru s@ binevoiasc@
a lua m@suri în sensul c@ veniturile oprite la data de 1 l.c. s@ fie repartizate }i pl@tite
în mod normal celor care au depus jur@mântul de fidelitate }i solicit m@suri urgente
din partea domnului ministru – în conformitate cu cererile insistente ale respectivelor
magistra]i – ca cei care au refuzat s@ depun@ jur@mântul de fidelitate }i c@rora le-am
comunicat din partea domnului ministru s@ se considere ca aflându-se în continuare
în serviciu f@r@ a se implica în activitatea judiciar@ propriu-zis@, s@ primeasc@ în scris
m@surile preconizate de domnul ministru în privin]a statutului lor viitor. Dintre ace}tia
cei mai mul]i au insistat pe lâng@ mine cu argumentul c@ în caz contrar nu se pot
ocupa netulbura]i de asigurarea viitore a veniturilor lor.
În chestiunea raportului domnului medic primar militar al comitatului, nr.
1919.El.XV.A.50 – anexat@ la acest raport raportez c@ am luat jur@mântul de fidelitate
– în conformitate cu instruc]iunile primite de la d-l ministru – de la judec@torul Hermann
Aladár, condicarul funciar Szilágyi Dezsõ }i notarul Dr. Marosffy Gábor.
Dup@ reîntoarcerea celor afla]i în concediu îl voi chestiona nominal în privin]a
disponibilit@]ii lor de a depune jur@mântul de fidelitate }i voi primi jur@mântul de la
cei care sunt dispu}i s@-l presteze – în conformitate cu instruc]iunile primite de la d-l
ministru – }i voi raporta separat despre rezultate.
În aceea}i manier@ voi proceda }i fa]@ de cei care nu s-au întors înc@ din r@zboi,
dup@ reîntoarcerea lor.
Solicit instruc]iuni din partea d-lui ministru privind procedura de urmat în cazul
în care notarul, Dr. Berczi Endre, care se afl@ într-un loc necunoscut, se întoarce }i
declar@ c@ este dispus s@-}i reia activitatea.
În privin]a celor care sunt bolnavi, cu aprobarea d-lui ministru inten]ionez s@ le
solicit în scris ca la un anumit termen s@ se prezinte în fa]a mea pentru a-}i expune
pozi]ia în privin]a depunerii jur@mântului de fidelitate, în cazul în care sunt împiedica]i
de boal@ s@ prezinte adeverin]e medicale în acest sens. Consider c@ momentan trebuie
renun]at la ideea de a trimite medicul primar militar al comitatului pentru a-i examina
deoarece cunoscând personalitatea acestora, nu am nici un fel de dubii ca sunt într-adev@r
bolnavi, iar pe de alt@ parte mul]i dintre ace}tia se afl@ în localit@]i îndep@rtate tocmai
din cauza bolilor de care sufer@ }i prin urmare consider de prisos trimiterea medicului
primar militar al prefecturii, iar în unele cazuri ar fi chiar contraindicat. În cazul în
care dintre cei bolnavi se vor prezenta pentru depunerea jur@mântului – cu speran]a
aprob@rii de c@tre domnul ministru – voi primi jur@mântul. Raportez, de asemenea,
ca în conformitate cu instruc]iunile verbale ale d-lui ministru am luat m@surile
necesare ca personalul }i diurni}tii judec@toriilor de ocol rurale s@ presteze jur@mântul
de fidelitate, respectiv, leg@mântul de fidelitate în fa]a conduc@torilor judec@toriilor
de ocol.
Oradea, 14.V.1919.
s.s. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului.
347
GHEORGHE IANCU
Originalul în lb. maghiar@.
233.
Pre}edintele Tribunalului Oradea
Nr. 1919.El.IX/I.78.
{efului Resortului de Justi]ie, Dr. Laz@r Aurel, Sibiu
Înaintez anexat exemplarul original al procesului-verbal rezultat în urma depunerii

jur@mântului de fidelitate, prev@zut de punctul 4 al ordonan]ei nr. 131/1919 just., de
c@tre diurni}tii tribunalului Oradea, respectiv cei ai judec@toriei de ocol rural@ }i
urban@ Oradea.
Oradea, 22 mai 1919.
s.s. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului.
234.
Proces-verbal
Întocmit de pre}edintele tribunalului, la data de 21 mai 1919.

Având în vedere faptul c@ punctele 4 }i 5 din cadrul ordonan]ei nr. 131/1919 just.,
emis@ de }eful Resortului de Justi]ie, solicit@ depunerea – f@r@ excep]ie – a jur@mântului
de fidelitate sau a declara]iei solemne de c@tre to]i magistra]ii }i, având în vedere faptul
ca în aceast@ ordonan]@ nu exist@ un text anume pentru a}a-numitul „leg@mânt diurnist”,
se cuvine ca to]i diurni}tii care au depus un asemenea leg@mânt s@ presteze jur@mântul
de fidelitate prev@zut de ordonan]a sus-numit@.
Ca urmare, convocându-i pe diurni}tii tribunalului din Oradea }i ai judec@toriei
de ocol rural@ }i urban@, dup@ ce ace}tia s-au declarat dispu}i s@ presteze jur@mântul
de fidelitate, am primit acest jur@mânt – în limba maghiar@ – dup@ cum urmeaz@:
„Eu /aici fiecare }i-a rostit numele / jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios
Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i
S-a citit, am depus acest jur@mânt de fidelitate }i am semnat.
s.s. Bosnyák Gergely – diurnist permanent; s.s. Székely Mária; s.s. Bor Veronka; s.s.
Magyar Jolán; s.s. Czencz Klára; s.s. Diószeghy Margit; s.s. Várfalvi Fanni; s.s. Imreh
M. Magdolna; s.s. Dálnoky Anna; s.s. Orbán Rózsi; s.s. Szabó Mária; s.s. Mester Lajos; s.s.
Herbst Mária; s.s. Kajaba Mariska; s.s. Máliusz István; s.s. Kiss Ferencz; s.s. Horváth Teréz.
Am semnat procesul-verbal
s.s. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului; s.s. Lenkey Árpád – notar.
TRIBUNALUL ZAL~U
348
235.
Pre}edintele Tribunalului Zal@u
Nr. 1919.El.II.H.30/4.
Prefectului jude]ului S@laj, Zal@u
Ca urmare a solicit@rii d-voastre scrise nr. 69/1919. pref. din data de 8 mai a.c.,
am onoarea de a v@ comunica c@ din personalului tribunalului Zal@u au depus jur@mân-
tul de fidelitate, în cadrul }edin]ei generale din 14 mai, urm@torii:
Judec@torii: Medgyessy Géza, Gyenge Mihály, Dr. Horváth József, Kapeller Zoltán,
Dr. Janovits György Ernõ, Dr. Szilágyi Lajos, Kõszeghi Géza, Benke János, judec@tor
de ocol; Dr. Bodor József }i Balta Zoltán – notari; Varga Ferencz – director general;
Cservenyák Gyula, László Gyula, Varga Ferencz – directori de cabinet; Sóos Károly,
Váradi Sándor, Baczó Ferencz – cancelari}ti.
Lugossy Károly – condicar funciar; Csvary Lajos – director; Szekér Ferenc, Szathmáry
Béla, Kerékgyártó Ferencz, Liptay Elek – cancelari}ti la judec@toria de ocol; Kaizer
Károly – servitor la tribunal; Hieronimusz Gáspár }i Takács Gyula – servitori la judec@-
toria de ocol, respectiv Mihály Margit, Zsiga Ilona, d-na Varga Ferencz, Seres Jolán
– diurni}ti la tribunal; Kaizer Sándor }i Molnár István – diurni}ti la judec@toria de ocol.
Conform prezentului proces-verbal, în data de 16 mai au mai depus jur@mântul
de fidelitate: Hireczke József }i Magyari Sándor – servitori la tribunal. De asemenea
s-a ar@tat dispus s@ depun@ jur@mântul }i servitorul Seres István, dar ca urmare a
plec@rii sale nea}teptate, acest lucru nu a fost posibil.
Din cadrul personalului tribunalului }i judec@toriei de ocol au declarat c@ refuz@
depunerea jur@mântului: Sebe Lajos }i Csics Ákos, Unger Géza – judec@tori la tribunal,
respectiv judec@torul de ocol Sati János. Gáspár Ferencz nu a depus jur@mântul ca
urmare a st@rii sale de sl@biciune. Totu}i, a refuzat s@ semneze invita]ia scris@.
În final, am onoarea de a v@ informa c@ procuratura consider@ c@ nu sunt îndrept@]it
s@ cer depunerea jur@mântului de fidelitate de la personalul procuraturii, deoarece este
vorba – în cazul de fa]@ – de un jur@mânt de fidelitate fa]@ de regele României }i
Consiliul Dirigent, de subordonarea unui alt stat }i, prin urmare, se consider@ c@ doar
un exponent al clasei dominante, }i anume dl. prefect, este îndrept@]it s@ pretind@
depunerea jur@mântului de fidelitate de la personalul procuraturii, o institu]ie paralel@
cu tribunalul }i nu subordonat@ acestuia.
Zal@u, 17 mai 1919.
s.s. Medgyessy Géza – pre}edinte.
236.
Nr. 210-1919.Pref.
C@tre
Consiliul Dirigent , Resortul Justi]iei, Sibiu
349
GHEORGHE IANCU
Tribunalul }i Judec@toria de ocol din Zal@u, dup@ ce 8 judec@tori, la tribunal 7,

la judec@toria de ocol 1 }i to]i ofician]ii manipulan]i au depus jur@mântul, }i-au
început activitatea.
V@ transpun actul oficios sub A., despre depunerea, respectiv denegarea
jur@mântului.
Medgyessy Géza, pre}edintele de senat }i Mihály Gyenge, judec@tor la tribunal
/român/ au depus jur@mântul de fidelitate în mâinile mele. Pe Mihály Gyenge, având
serviciu de 30 ani, v@ rog s@-l înainta]i la rangul de jude de /tabl@/ de Curte de Apel,
în clasa a VI-a de plat@ în loc. Sus-numitul are s@ prezideze în careva senat }i e just
dup@ un serviciu lung s@ fie înaintat.
La judec@toria de ocol din Crasna îl propun de judec@tor-conduc@tor pe dl. Virgil
Barbolovici, subjude pensionat.
Pentru judec@toria din T@}nad l-am propus pe dl. Virgil Mure}an, judec@tor la
judec@toria de ocol din Târgul-Mure}ului. V@ rog s@-l transfera]i la T@}nad.
Procurorul Dr. Petru Vaida, al c@rui chestionar îl înaintez sub B. }i-a început
activitatea la procuratura din Zal@u; propun s@ fie împ@r]it în clasa a VI-a de plat@.
La judec@toria de ocol Cehu-Silvaniei, {imleul-Silvaniei, Crasna }i Jibou,
conduc@torii acum preiau birourile de la fo}tii }efi de judec@torii.
Zal@u, la 30 mai 1919. s.s. indescifrabil: prefectul jude]ului S@laj.
237.
Prefectura Jude]ului S@laj
Nr. 312/1919.Pref.
Onor. Consiliul Dirigent, Resortul Justi]iei, Sibiu
Am onoarea al@turat sub ./. a V@ transpune în copie autentic@ atât raportul

tribunalului Zal@u, cât }i a judec@torului conduc@tor de ocol din Cehu-Silvaniei; din aceste
rapoarte apare c@ la judec@toria din Cehu-Silvaniei urm@torii au depus jur@mântul prescris
de fidelitate: Kovács Géza, , Mikó Károly, Rettegi Árpád canceli}ti, Nóti E. Géza executor,
Szilágyi József conduc@tor la c@r]ile funduare, Varga András servitor }i Váncza György
p@zitor la pu}c@rie.
Au denegat jur@mântul: Szász István, Tormassy Géza, Dr. Papp Gyula judec@tori,
Baczó Géza cancelist, Mészáros Ferencz, Mester Dezsõ diurni}ti, Láposi Kiss István
servitor, Dr. Gazda Ödön notar }i Pavelka Frigyes cancelist.
La judec@toria de ocol din Cehu-Silvaniei pe lâng@ judec@torul conduc@tor Dr.
Ember János ar fi inomis de lips@ s@ se denumeasc@ baremi un judec@tor, fiind plasa
cea mai mare în jude] }i agendele multe.
Pe conduc@torul judec@toriei de ocol îl propun }i prin raportul acesta s@ fie numit
cu rang }i plat@ de jude de tabl@.
Zal@u, la 16 iunie 1919.
Cu stim@,
350
s.s. Dr. George Pop, prefect
TRIBUNALUL SIGHET
238.
Proces-verbal,
întocmit în Sighetul Marma]iei, în cl@direa tribunalului din localitate, în data de

23 mai 1919.
Sunt prezen]i: Dr. Chiroiu Vazul – prefect; Dr. Illés Andor – procuror general }i
Dr. Kováts Péter – procuror.
Prefectul Dr. Chiroiu, le solicit@ celor prezen]i s@ depun@ jur@mântul de fidelitate,
ace}tia pronun]ându-se dup@ cum urmeaz@:
1. Dr. Illés Andor – procuror general – refuz@;
2. Dr. Kováts Péter – procuror – refuz@.
În concediu se afl@ procurorul Dr. Ori Kálmán.
Prefectul, dr. Chiroiu Vazul le comunic@ faptul c@ prin acest refuz }i-au pierdut
toate drepturile dobândite pân@ în prezent.
Procesul-verbal a fost întocmit.
s.s. Dr. Illés Andor – procuror general; s.s. Dr. Kováts Péter – procuror; prefectul
s.s. Dr. Chiroiu Vazul.
239.
Proces-verbal,
întocmit la Sighetul Marma]iei, în sala de studiu a bibliotecii tribunalului din localitate.

Sunt prezen]i: Dr. Chiroiu Vazul – prefect; Petrovits Lajos, consilier la Curtea de
Casa]ie – pre}edinte de tribunal, respectiv, corpul de judec@tori }i notari.
Prefectul Dr. Chiroiu Vazul solicit@ corpului de judec@tori }i notari depunerea
jur@mântului de fidelitate. Func]ionarii se pronun]@ în acest sens, dup@ cum urmeaz@:
1. Pre}edintele tribunalului, Petrovits Lajos – refuz@; 2. Consilier la Curtea de
Casa]ie, Kesinszky Károly – refuz@; 3. Consilier la Curtea de Casa]ie, Vereczky Gyula
– refuz@; 4. Judec@torul Peneren Döme – accept@; 5. Judec@torul Kesinszky Károly
– refuz@; 6. Judec@torul Kesztaczky Károly – refuz@; 7. Judec@torul Mois Gyula –
accept@; 8. Judec@torul Bahunek Elemér – refuz@; 9. Judec@torul Draskóczy Gábor
– refuz@; 10. Judec@torul Marcelly Béla – refuz@; 11. Judec@torul Brenner Mihály –
refuz@; 12. Judec@torul Lanczy Lajos – refuz@; 13. Judec@torul Peczkán Sándor –
refuz@; 14. Judec@torul Mandel Mihály – refuz@; 15. Judec@torul Tompuk Jakab –
refuz@; 16. Judec@torul Szirmay Lajos – refuz@. 17. Lipsesc: pre}edintele de senat,
Benyei Gyula, P. Rheinszberger – judec@tor de instruc]ie, Jancsik László, Görög Péter.
Judec@toria de ocol:
351
GHEORGHE IANCU
1. Laz@r Alexandru, consilier la Curtea de Casa]ie – accept@; 2. Judec@torul de

ocol Szappanos József – refuz@; 3. Judec@torul de ocol Balázs Lajos – refuz@; 4.
Judec@torul de ocol Újhelyi József – refuz@; 5. Judec@torul de ocol Zeferovits János
– refuz@; 6. Judec@torul de ocol Szigeti Dezsõ – refuz@; 7. Judec@torul de ocol Teiner
Jenõ – refuz@; 8. Judec@torul de ocol Gavallér Dezsõ – refuz@.
Notari:
1. Notarul Dr. Szilágyi Zoltán – refuz@; 2. Dr. Rácz István, notar – refuz@; 3. Mellan
Dezsõ, notar – refuz@; 4. Dr. Grigassy Lajos, notar – refuz@; Dr. Brenner Alajos, notar
– refuz@; 6. Semlye Kálmán, notar – refuz@; 7. Nasih Sándor, notar – refuz@; 8.
Hegedõs József, notar – refuz@; 9. Dr. Bota Gergely, notar – accept@. Absenteaz@
notarii: Dr. Tomaskó Lõrincz, Lipót Ferencz, respectiv stagiarul Hestyruk Pál.
Dr. Piller György, notar – accept@.
Dr. Chiroiu Vazul declar@ c@ cei care au refuzat depunerea jur@mântului de
fidelitate }i-au pierdut toate drepturile ob]inute pân@ în prezent }i solicit@ totodat@
pre}edintelui tribunalului, Petrovits Lajos s@ predea conducerea institu]iei în data de
27 mai a.c., consilierului la Curtea de Casa]ie, Dr. Laz@r Alexandru.
Procesul-verbal a fost întocmit.
s.s. Petrovits Lajos – pre}edintele tribunalului; s.s. Dr. Chiroiu Vazul – prefect.
240.
Prefectului Jude]ului Maramure}
Nr. 129/1919.
În conformitate cu avizul primit de la Dl. secretar general, am onoare a raporta

c@ în 23 mai 1919, m-am prezentat la tribunalul din loc., unde, în plin@ }edin]@ am
luat imperiul asupra tribunalului, a Ministerului Public [procuratura] }i a Judec@toriei
de ocol Sighet.
Despre acest act am dresat un proces-verbal foarte sumar, semnat de pre}edintele
tribunalului }i subscrisul, pe care îl înaintez.
Nici un str@in jur@mânt n-a depus. Notarul Peller George s-a declarat în }edin]@
gata s@ depun@ jur@mântul, îns@ ulterior conform declara]iei al@turate s-a retras.
Astfel au r@mas numai românii, de la care jur@mântul îl voi lua numai dup@ ce
primesc ordin de la DVoastr@ }i respective decretele de numire.
Pân@ atunci am dispus ca dl. Alexandru Laz@r, împreun@ cu ceilal]i judec@tori
români s@ ia în primire tribunalul }i Judec@toria de ocol Sighet, iar dl. Dr. Ilie Chindri}
ministerul public.
Bazat pe instruc]iunile primite de la dl. secretar general am luat aceste dispozi]ii,
prin urmare am îns@rcinat pe dl. Laz@r ca pe viitor pre}edinte cu preluarea.
Stând în fa]a unui fapt împlinit, prin urmare rog s@ binevoi]i a aproba }i a men]ine
aceste dispozi]ii, pentru c@ altcum mi s-ar croi atât mie, cât }i dlui. Laz@r o situa]ie
imposibil@. Înaintez cererea aceasta, fiindc@ numai ulterior am aflat c@ numirile de
352
judec@tori n-au trecut înc@ prin Consiliu – cum credeam – }i astfel eventualele schimb@ri
ar putea produce nespuse încurc@turi.
Subsemnatul personal, cu con}tiin]a lini}tit@, V@ pot încredin]a c@ aflu justi]ia în
mâini foarte chemate, dac@ se men]ine repartizarea, ce mi-a fost f@cut cunoscut@ la
Sibiu }i c@ nu este justificat@ nici o temere.
Fostul pre}edinte al tribunalului a înaintat cererea ca judec@torilor }i personalului
abdica]i s@ li se licvideze lefurile restante }i pe lunile aprilie }i mai.
Subsemnatul am declarat c@, deoarece Direc]ia fin., respective perceptoratul nu
dispune de acoperire, c@ci banii i-au depozitat la Banca Austro-Ungar@, iar aceasta nu
este în stare s@-i restituie, nu sunt în situa]ie de a satisface cererea, decât numai în cazul,
când Banca Austro-Ungar@ ar restitui. Din banii Consiliului Dirigent nu pot s@ pl@tesc
decât pe func]ionarii care au depus jur@mântul, sau au fost men]inu]i în serviciu.
Atunci ei s-au rugat s@ înaintez cererea la Consiliul Dirigent.
Sunt de p@rere c@ la nici un caz s@ nu se satisfac@ cererea, fiindc@ s-ar crea un
caz de preceden]@ în urma c@reia toate restan]ele ar trebui noi s@ le suport@m, ceea
ce pentru Sighet ar însemna câteva milioane.
Al@tur o adres@ }i proces-verbal ce mi s-a înaintat din partea pre}edintelui tribu-
nalului în }edin]@, înainte de luarea în primire a imperiului. Se cere în ea amânarea
pe care îns@ nu le-am acordat-o.
Rog dispozi]iuni noi }i decretele de numire.
Sighetul Marma]iei, 28 mai 1919. Prefect: s.s. Chiroiu.
241.
Prefectura Jude]ului Maramure}
Nr. 613-1919.
Resortul Justi]iei, Sibiu
1. Am onoare a va raporta c@, pân@ în prezent, numai asupra tribunalului Sighet

}i Judec@toriei de ocol Sighet s-a luat imperiul, nu îns@ }i asupra judec@toriei de ocol
Vi}eu, fiindc@ numirea judec@torului n-a sosit, în lipsa c@reia preluarea nu s-a putut
executa.
La tribunalul din Sighet, pentru ca s@ poat@ func]iona în Senat, am obligat pe
un fost judec@tor, slovac de origine – Szedlak – care n-a depus înc@ juramântul, ca
pân@ la noi ordine – s@ func]ioneze. Dac@ n-a} fi f@cut aceasta, întreg tribunalul ar fi
stagnat.
Numitul este o for]@ extraordinar@ de lucru, foarte bun jurist, îns@ venal. S-a
declarat ulterior gata s@ depun@ jur@mântul, cum altcum mai sunt câ]iva judec@tori
care ar dori s@ revin@ asupra deneg@rii jur@mântului }i s@ intre în serviciu.
Asupra acesteia, D-voastr@ ave]i c@derea de a decide. Sunt îns@ de p@rere ca }i
în cazul când Resortul ar primi revenirea acestor domni, la nici un caz s@ nu fie
men]inu]i la acest tribunal, ci muta]i oriunde.
353
GHEORGHE IANCU
Nu numai din motive personale, ci pentru c@ în acest jude] unde unguri nu sunt,
ci numai români }i ruteni }i fiind }i jude] de grani]@, oameni r@ma}i de la vechiul
regim, unguri sau maghiariza]i nu pot avea nici un rost.
În acest jude] ar mai fi un singur avocat român [doi îns@ nu s-au întors din
prizonierat], care ar fi potrivit de judec@tor }i anume: dl. Dr. Coman, avocat în Vi}eu.
Se leag@ îns@ de ora}ul Sighet }i nu merge bucuros altundeva. Intr@ la judec@torie
}i a}a numai pentru c@ a fost provocat de mine s@-}i ofere serviciile }i are preten]ii
de a fi primit într-o clas@ înaintat@, socotindu-i-se 15 ani serviciu [socotind anii de
r@zboi dublu].
Conform informa]iunilor primite, altcum corespunde întru-toate pentru a fi judec@tor.
2. Judec@toriile de ocol ce cad pe teritoriul rutean, func]ioneaz@ în forma lor de
pân@ acum, f@r@ s@ le fi provocat a se declara.
Chestia lor fiind în strâns@ leg@tur@ cu suveranitatea teritorial@ – neclarificat@ pân@
acum pentru aceste timpuri – a r@mas nedefinit@. Leaf@ }i ajutoare de r@zboi nu le-
am asemnat, am dat îns@ voie s@ li se lichideze pl@]ile din banii r@ma}i la perceptorate
de la vechea st@pânire.
Cum îns@ situa]ia aceasta nu se mai poate sus]ine, parte fiindc@ bani nu mai sunt,
parte fiindc@ stau în rela]iuni de ierarhie cu tribunalul român, am onoare a V@ ruga s@
binevoi]i a-mi da instruc]iuni de urmat. Dac@ Resortul crede c@ nu este în situa]ia de
a prelua formal imperiul pe un teritoriu nealipit înc@, atunci pentru a nu ajunge în
situa]ie echivoc@, singur numai cu organele de justi]ie, rog s@ mi se lase latitudinea de
a aranja chestia pe r@spunderea mea, îns@ s@-mi acorda]i creditul necesar pentru
pl@tirea lor, respectiv s@ asemna]i competin]ele }i cheltuielile }i pentru aceste judec@torii.
Sighet, 1 iulie 1919. Prefect: s.s. V. Chiroiu.
242.
De la Pre}edintele Tribunalului Sighetul Marma]iei.
Nr.1919.El.III.H.I.
Consiliului Dirigent,
{ef al Resortului Justi]iei Sibiu,
Procesul-verbal susceput cu ocazia prelu@rii conducerii tribunalului }i a Palatului

justi]iei, al@turat sub / cu acel raport am onoare a-l su}terne, ca defectele obiectelor
inventariale în protocol detaliate sunt în}irate, }i c@ cvartirul prezidial din etajul al II-lea
al palatului l-am ocupat, din care motiv la banii pentru cvartir pe quartatul al IIIl-lea
a.c., nu reflectez.
Sighetul Marma]iei, 25 iulie 1919. s.s. Dr. Alexandru Laz@r, pre}edinte.
TRIBUNALUL SATU MARE
243.
Proces-verbal
354
care s-a luat în 25 iunie 1919, la tribunalul regal din Satu Mare, fiind de fa]@
subsemna]ii:
Dr. Alexandru Racoti Fipel, prefectul jude]ului Satu Mare, împreun@ cu Dr. Silviu
Papp, prezident al tribunalului din Satu Mare, s-a prezentat înaintea prezidentului
de tribunal unguresc, Dr. Iuliu Papolczi }i-l încuno}tiin]eaz@ c@, din partea Consiliului
Dirigent Român, cu decretul nr. 2644-1919.pres. just., e numit de prezident al tribu-
nalului Dr. Silviu Papp, care în aceea}i calitate a }i depus jur@mântul oficios. Declar@
c@ dl. Dr. Iuliu Papolczi cu ziua de azi e pus în disponibilitate, se provoac@ s@ depun@
jur@mântul oficios, }i s@ predea tribunalul noului prezident, Dr. Silviu Papp.
Dr. Iuliu Papolczi protesteaz@ în contra pred@rii oficiului, spune c@ el e înc@ oficiantul
Ungariei, din care parte înc@ nu a primit nici un ordin spre a preda oficiul. Spune c@
el, în }edin]a plenar@ a parchetului ]inut@ în 23 aprilie 1919, deja a recunoscut dreptul
Regatului Român }i }i-a declarat c@ r@mâne în serviciul Regatului. Roag@ ca declara]ia
aceasta de mai sus s@ fie considerat@ ca }i cum ar fi depus jur@mântul oficios.
Oficiul tribunalului, la provocarea prefectului, îl pred@ noului prezident.
Preluarea oficiului se va întâmpla dup@ regulamentele de pân@ acum, cu inventar.
Dup@ acestea, procesul-verbal s-a încheiat fiind citit, explicat în limba maghiar@
}i aprobat.
D.m.s.
s.s. Dr. Papolczi Gyula fost prezident, ca pred@tor; s.s. A. Racoti, prefect; s.s. Dr.
Silviu Papp, prezident, ca preluator; s.s. indescifrabil, secretar.
244.
Prezidentului tribunalului din Satu Mare
Prez. Nr.I.2.A.1/1919.
C@tre
Consiliul Dirigent Român, Resortul Justi]iei, Sibiu
Dup@ primirea decretului de sub nr. 2644/1919.pres.just., am onoarea a V@

raporta c@ în 24 iunie 1919 am depus jur@mântul oficios, în calitate de prezident la
tribunalul din Satu Mare.
Referitor la decretul meu, rog s@ binevoi]i a deslu}i, c@ numirea mea în clasa a
VI-a, cu grada]ie 3, nu e gre}eal@, fiindc@ eu deja din începutul anului 1905 sunt jude,
respectiv procuror, când prim-procurorul numit aici, de}i are prax@ cu vreo 5 ani mai
pu]in@ decât mine }i-a câ}tigat califica]ia mai târziu, totu}i este numit tot întru aceea}i
grada]ie cu mine.
Raportez mai departe c@ în 25 iunie am }i preluat tribunalul în prezen]a prefectului,
despre care act s-a f@cut proces-verbal în 3 exemplare. Un exemplar se aclud@ sub ./.
care s-a predat fostului prezident }i unul a r@mas în arhiva tribunalului.
Ce prive}te preluarea jur@mântului oficios din partea magistra]ilor }i a amploaia]ilor
tribunalului, v@ fac cunoscut c@ to]i ace}tia, în }edin]@ plenar@ a parchetului ]inut@ în
23 aprilie 1919, au recunoscut dreptul Regatului Român peste acest teritoriu, s-au
355
GHEORGHE IANCU
declarat c@ r@mân în serviciul Regatului Român }i doresc a se bucura de acelea}i

beneficii, ca }i func]ionarii Regatului }i î}i vor continua func]iunea lor cu
con}tiinciozitate. Procesul-verbal luat despre acestea, l-am su}ternut Consiliului Dirigent.
În decursul vremii s-au schimbat p@rerile sus-numi]ilor referitor la depunerea
jur@mântului. Am observat c@ judec@torii }i procurorii nu numai nu vor depune
jur@mântul oficios, ci nu vor a recunoa}te nici dreptul Consiliului Dirigent de a
dispune în chestiile justi]iei, drept aceea ca s@ nu fie întrerupt@ jurisdic]iunea pe
teritoriul jude]ului acestuia, propun s@ binevoi]i a înrola pe advoca]ii români pe
teritoriul acesta, la judec@toriile de aici.
Dintre amploia]ii tribunalului, Dr. Jean {uta notar }i Igna]ie Mikle scriitor la
tribunal, ca români, au depus jur@mântul oficios f@r@ a fi provoca]i la acela. Totodat@
s@ ne deslu}i]i ce se va întâmpla cu preluarea jur@mântului a notarilor publici din Satu
Mare, fiindc@ pân@ acuma numai pentru preluarea jur@mântului advoca]ilor am
primit ordonan]@. În urm@, fiindc@ tribunalul din Satu Mare pân@ acuma a apar]inut
tablei regale din Debre]in, care ora} pân@ acuma nu apar]inea Regatului român, rog
s@ binevoi]i a m@ deslu}i c@ apela]iile, recursurile în contra sentin]elor tribunalului
la care for apelativ s@ fie trimise, ori ce s@ se întâmple cu ele?
Satu Mare, 28 iunie 1919. s.s. Dr. Silviu Papp, prez. tribunalului.
JUDEC~TORIA DE OCOL SALONTA
245.
Nr. 1919.El.I.E.25.
Proces-verbal,
Întocmit la judec@toria de ocol Salonta, în data de 13 mai 1919, în chestiunea

depunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre conduc@torul judec@toriei de ocol, Karakas
Albert.
Au fost prezen]i:
Dr. Laz@r Aurel – ministrul român regal de justi]ie –, au fost prezen]i to]i membrii
corpului de magistra]i, personalul auxiliar }i func]ion@resc.
Ministrul de justi]ie prezentându-se în cl@direa judec@toriei de ocol Salonta, a
declarat c@, pe baza tratatului pe care guvernul regal român l-a semnat cu puterile
Antantei }i a c@rui valabilitate s-a men]inut }i dup@ pacea de la Bucure}ti, în calitate
de ministru al guvernului regal român, preia puterea pe teritoriul jude]ului Bihor. A
comunicat c@ aceast@ stare juridic@ este definitiv@. A ar@tat c@ statul român este dispus
s@ preia func]ionarii publici care }i-au exercitat activitatea pân@ în acest moment, cu
condi]ia depunerii jur@mântului de fidelitate. Aceast@ este o condi]ie de baz@ pentru
p@strarea func]iilor ocupate pân@ acum }i a drepturilor ob]inute. A ar@tat c@ în cazul
depunerii jur@mântului de fidelitate momentan se va continua activitatea având la
baz@ legisla]ia, legile, dispozi]iile }i ordonan]ele emise pân@ la data de 18 octombrie
1918. În continuare i-a solicitat conduc@torului judec@toriei de ocol, Karakas Albert,
predarea institu]iei }i depunerea jur@mântului de fidelitate.
356
Conduc@torul judec@toriei de ocol – Karakas Albert – a declarat c@ având în

vedere faptul c@ – în conformitate cu afirma]iile domnului ministru – jude]ul Bihor
}i prin urmare }i teritoriul de jurisdic]ie al judec@toriei de ocol Salonta a fost anexat
statului român, într-o form@ care nu va suferi schimb@ri }i având în vedere faptul c@
nu exist@ motive pentru a ne pune la îndoial@ corectitudinea acestei informa]ii, este
dispus s@ predea institu]ia }i s@ depun@ jur@mânt de fidelitate.
În continuare, conduc@torul judec@toriei de ocol, Karakas Albert a depus în
mâinile ministrului justi]iei, Dr. Laz@r Aurel urm@torul jur@mânt: „Jur pe Atot}tiutorul
cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini
cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i a p@stra
secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.
Dup@ aceea, Dr. Laz@r Aurel, ministrul regal român de justi]ie l-a îns@rcinat pe
conduc@torul judec@toriei de ocol, Karakas Albert s@ primeasc@ jur@mântul de fidelitate
de la corpul de magistra]i, de la func]ionari, de la reprezentantul procuraturii, respectiv
de la notarii }i avoca]ii care î}i desf@}oar@ activitatea la judec@toria de ocol Salonta.
s.s. Dr. Laz@r Aurel – ministrul regal român de justi]ie; s.s. Csürke József – grefier;
s.s. Karakas Albert – conduc@torul judec@toriei de ocol.
246.
Nr. 1919.El.I.E.26.
Proces-verbal,

depunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre corpul de magistra]i, func]ionari, admi-
nistratori, auxiliarii }i gardienii judec@toriei de ocol.
La solicitarea lui Karakas Albert – conduc@torul judec@toriei de ocol, au depus în
mâna lui jur@mântul de fidelitate: Dr. Körtvélyesi Sándor – judec@tor de ocol; Markovits
József – stagiar; Szabó János – condicar funciar; Schwoy Kálmán – condicar funciar;
Medgyessy István – primoficial; Jakab László – cancelarist; Máthé János – adjutant;
Csürke József – adjutant; Csepp György – diurnist; Bonczos Juliska – diurnista; Erdõs
Gyula – diurnist; Nagy János – servitor; Szász Mihály – gardian; Kertnegi Lajos –
normator, dup@ cum urmeaz@: „Jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios
Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele
}i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire
s.s. Karakas Antal – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Csürke József – grefier;
s.s. Dr. Körtvélyesi Sándor – judec@tor de ocol; s.s. Markovits József – stagiar; s.s.
Máthé József – adjutant; s.s. Erdõs Gyula – diurnist; s.s. Bonczos Juliska – diurnist@,
357
GHEORGHE IANCU
s.s. Csürke József – adjutant; s.s. Szász Mihály – suboficiant; s.s. Kertnegi Lajos –
suboficiant; s.s. Szabó János – condicar funciar; s.s. Schwoy Kálmán – condicar
funciar; s.s. Medgyessy István – primoficial; s.s. Jakab László – cancelarist; s.s. Csepp
György – suboficiant; s.s. Nagy János – suboficiant.
247.
Nr. 1919.El.I.E.27.
Proces-verbal,

depunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre cancelaristul Berzsényi Balázs }i executorul
judec@toresc Magyar István. La solicitarea lui Karakas Albert, conduc@torul judec@toriei
de ocol, cancelaristul Berzsényi Balázs }i executorul judec@toresc Magyar István, depun
urm@torul jur@mânt: „Jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand
I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele
Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi
sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.
s.s. Magyar István – executor judec@toresc; s.s. Berzsényi Balázs – cancelarist; s.s.
Karakas Albert – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Csürke József – grefier.
248.
Nr. 1919.El.IX.I.105.
Domnului }ef al Resortului Justi]iei Sibiu,
Înaintez anexat 3 exemplare originale ale procesului-verbal întocmit cu prilejul

depunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre personalul judec@toriei de ocol Salonta.
Procesele-verbale care vor fi încheiate cu prilejul primirii jur@mântului de fidelitate
de la ceilal]i membri ai personalului judec@toriei de ocol îmi vor fi trimise mai târziu
de c@tre conduc@torul judec@toriei de ocol.
249.
Nr. 1919.El.XXIII.A.82.
358
Domnului }ef al Resortului Justi]iei Sibiu,
Raportez c@, prin dispozi]ia nr. 1919.E.XXIII.A.62, emis@ la 29 aprilie 1919, am

dispus transferul suboficiantului de la Curtea de Apel Oradea – Molnár Sándor, în
aceea}i func]ie, la judec@toria de ocol Salonta. Transferul s-a efectuat la cererea }i
pe cheltuiala sus-numitului.
Numitul a fost mutat la 31 mai 1919 de la Curtea de Apel Oradea }i }i-a luat în
primire func]ia la judec@toria de ocol Salonta în data de 9 iunie 1919.
Prin urmare, solicit ca veniturile sale s@ fie repartizate trezoreriei din Salonta.
Oradea, 19 iunie 1919.
JUDEC~TORIA DE OCOL TINCA
250.
Copie, 1919.El.IX.I.88.
Nr. 1919.El.I.A.28.
Proces-verbal,
Întocmit la Tinca în 14 mai 1919, în chestiunea depunerii jur@mântului de fidelitate

de c@tre conduc@torul judec@toriei de ocol Tinca, Papp Károly, prilej cu care condu-
c@torul judec@toriei de ocol, Papp Károly a depus urm@torul jur@mânt în mâna
ministrului justi]iei, Dr. Laz@r Aurel: „Eu, Papp Károly, jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu,
de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile
]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@
}i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi
ajute Dumnezeu”. s.s. Papp Károly – conduc@torul judec@toriei de ocol.
s.s. Dr. Laz@r Aurel; s.s. Kádár Gyula – grefier; „Pentru autenticitatea copiei”: s.s.
Osztas Irma – expeditor.
251.
Copie, 1919.El.IX.I.88.
Nr. 1919.El.I.A.29.
Proces-verbal,
Întocmit la judec@toria de ocol Tinca, în data de 17 mai 1919, în chestiunea depunerii

jur@mântului de fidelitate de c@tre judec@torul de ocol Szabó Zoltán, în fa]a conduc@torului
judec@toriei de ocol. Cu aceast@ ocazie, judec@torul de ocol Szabó Zoltán a depus urm@-
torul jur@mânt la solicitarea conduc@torului judec@toriei de ocol: „Jur pe Atot}tiutorul
Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu
sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu
359
GHEORGHE IANCU
onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul

oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Szabó Zoltán – judec@tor de ocol.
s.s. Papp Károly – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Kádár Gyula – grefier;
„Pentru autenticitatea copiei”: s.s. Osztas Irma – expeditor.
252.
Copie, Nr. 1919.El.IX.I..88.
Nr. 1919.El.I.A.30.
Proces-verbal,
Întocmit la judec@toria de ocol Tinca de c@tre conduc@torul judec@toriei de ocol,

la data de 17 mai 1919, în chestiunea depunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre
judec@torul de ocol Horváth Miklós. Cu acest prilej, la solicitarea conduc@torului
judec@toriei de ocol, judec@torul de ocol Horváth Miklós a depus urm@torul jur@mânt:
„Jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului
încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Horváth
Miklós – judec@tor de ocol.
253.
Copie, Nr. 1919.El.I.A.33.
Proces-verbal,
Întocmit la judec@toria de ocol Tinca, în data de 20 mai 1919, de c@tre condu-

c@torul judec@toriei de ocol, în chestiunea depunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre
primoficialul Lukács Jenõ. Cu acest prilej, la solicitarea conduc@torului judec@toriei
de ocol Tinca, primoficialul Lukács Jenõ a depus urm@torul jur@mânt: „Jur pe Atot-
}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a
respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de
a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i
a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Lukács Jenõ.
360
254.
Proces-verbal,

primoficialul Pesti Károly. Cu acest prilej, la solicitarea conduc@torului judec@toriei
de ocol Tinca, primoficialul Pesti Károly a depus urm@torul jur@mânt: „Jur pe Atot-
a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Pesti Károly.
255.
Proces-verbal,
Întocmit la judec@toria de ocol Tinca, în data de 20 mai 1919, de c@tre

conduc@torul judec@toriei de ocol, în chestiunea depunerii jur@mântului de
fidelitate de c@tre primoficialul Koncz Béla. Cu acest prilej, la solicitarea conduc@-
torului judec@toriei de ocol Tinca, primoficialul Koncz Béla a depus urm@torul
jur@mânt: „Jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand
ce-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.
s.s. Koncz Béla.
256.
Regatul România, Pre}edintele Tribunalului Oradea
Nr. 1919.El.IX.I.87.
Proces-verbal,
361
GHEORGHE IANCU

condicarul funciar Orbán József. Cu acest prilej, la solicitarea conduc@torului judec@-
toriei de ocol, condicarul funciar Orbán József a depus urm@torul jur@mânt: „Jur pe
Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de
a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de
a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Orbán József.
257.
Proces-verbal,

c@torul judec@toriei de ocol în chestiunea depunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre
primoficialul Kádár Gyula. Cu acest prilej, la solicitarea conduc@torului judec@toriei
de ocol, primoficialul Kádár Gyula a depus urm@torul jur@mânt: „Jur pe Atot}tiutorul
secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Kádár Gyula.
s.s. Papp Károly – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Kádár Gyula – primo-
ficial; „Pentru autenticitatea copiei”: s.s. Osztas Irma – expeditor.
258.
Copie, Nr. 1919.El.I.A.
Proces-verbal,

suboficiantul Fábián Ferencz. Cu acest prilej, la solicitarea conduc@torului judec@toriei
de ocol, suboficiantul Fábián Ferencz a depus urm@torul jur@mânt: „Jur pe Atot-
362

a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Fábián Ferencz.
259.
Proces-verbal,

gardianul Vincze József. Cu acest prilej, la solicitarea conduc@torului judec@toriei de
ocol, Vincze József a depus urm@torul jur@mânt: „Jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de
a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile
]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare,
con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios.
A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Vincze József – gardian.
260.
Proces-verbal,

dactilografa d-na [so]ia lui] Lukács Jenõ. Cu acest prilej, la solicitarea conduc@torului
judec@toriei de ocol, d-na Lukács Jenõ a depus urm@torul jur@mânt: „Jur pe Atot-
a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. d-na Lukács Jenõ.
261.
363
GHEORGHE IANCU

Proces-verbal,
Întocmit la judec@toria de ocol Tinca, la data de 20 mai 1919, de c@tre conduc@torul

judec@toriei de ocol, în chestiunea depunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre
executorul-diurnist Kozocsa Márton. Cu acest prilej, la solicitarea conduc@torului
judec@toriei de ocol, executorul-diurnist Kozocsa Márton a depus urm@torul jur@mânt:
încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Kozocsa
Márton.
262.
Proces-verbal,

suboficiantul Szucsigan László. Cu acest prilej, suboficiantul Szucsigan László la
solicitarea conduc@torului judec@toriei de ocol a depus urm@torul jur@mânt: „Jur pe
a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Szucsigan László.
263.
Nr. 1919.El.II.D.54.
Proces-verbal,
Întocmit la judec@toria de ocol Tinca, la data de 26 mai 1919 de c@tre conduc@torul

judec@toriei de ocol în chestiunea depunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre adjutantul
Bezerédy Gyula. Cu acest prilej, conduc@torul judec@toriei de ocol i-a solicitat adjutantului
Bezerédy Gyula s@ depun@ jur@mântul de fidelitate, al c@rui text a fost în prealabil comunicat.
Adjutantul Bezerédy Gyula a declarat c@ nu este dispus s@ depun@ jur@mântul
de fidelitate.
364
Ca urmare, conduc@torul judec@toriei de ocol i-a solicitat adjutantului Bezerédy

Gyula s@ depun@ leg@mântul specific diurni}tilor, în m@sura în care are în vedere
func]ia de diurnist. Bezerédy Gyula a declarat c@ nu pretinde func]ia de diurnist }i
nu depune leg@mântul de fidelitate.
Dup@ citire procesul-verbal s-a semnat.
s.s. Papp Károly – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Lukács Jenõ – grefier;
s.s. Bezerédy Gyula.
264.
Pre}edintele tribunalului Oradea
Nr. 1919.El.IX.I.68.
{efului Resortului Justi]iei Sibiu,
Înaintez anexat, exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu ocazia depunerii

jur@mântului de fidelitate de c@tre personalul judec@toriei de ocol Tinca.
265.
Nr. 1919.E.IX.I.118.
D-lui }ef al departamentului justi]iei Sibiu
Diurnistul Bezerédy Gyula a fost numit, prin ordonan]a nr. 12078 I.M.E., emis@
de ministerul justi]iei din guvernul maghiar, la 24 februarie 1919, în calitate de adjutant
la judec@toria de ocol Tinca.
Sus-numitul a refuzat, în data de 15 mai 1919, depunerea jur@mântului de fide-
litate, prev@zut de ordonan]a nr. 131/1919 just., cu motiva]ia c@ nu inten]ioneaz@
s@ ocupe aceast@ func]ie la judec@toria de ocol Tinca. Procesul-verbal nr. 1919.El.IX.89,
întocmit cu acest prilej, l-am înaintat domnului }ef al resortului justi]iei la 28
mai 1919.
Conduc@torul judec@toriei de ocol Tinca – având în vedere lipsa diurni}tilor
la judec@torie – i-a solicitat din nou, la data de 26 mai 1919, depunerea jur@-
mântului de fidelitate. {i de data aceasta a refuzat depunerea jur@mântului, mai
mult, în urma solicit@rii conduc@torului judec@toriei de ocol s@ depun@ leg@mântul
corespunz@tor diurni}tilor, dac@ are în vedere func]ia de diurnist, el a declarat c@
„nu pretinde func]ia de diurnist”. Procesul-verbal întocmit cu acel prilej îl înaintez
anexat la acest document. Având în vedere înc@p@]ânarea sus-numitului, ca }i
365
GHEORGHE IANCU
faptul c@ privit din punctul de vedere al valorii sale, nu va fi o pierdere pentru

judec@toria de ocol, propun domnului ministru de justi]ie s@ ia m@sura de retragere
a tuturor drepturilor sus-numitului – consecin]@ ce rezult@ în urma refuzului de a
depune jur@mântul – urmând ca m@sura luat@ de d-l ministru s@-mi fie comunicat@
cât mai curând posibil.
În speran]a împlinirii acestei solicit@ri, ca }i pentru a ajuta judec@toria de ocol,
}i în speran]a aprob@rii ulterioare a domnului ministru, am dispus ast@zi, prin decizia
nr. 1919.El.XXII.A.134, „ocuparea postului liber de diurnist }i pentru a împiedica
Bezerédy Gyula s@ primeasc@ salariul ilegal, am expediat o solicitare la direc]ia financiar@
din Tinca, ar@tând c@ în cazul în care veniturile ce rezult@ din ocuparea func]iei de
adjutant ar fi distribuite în urm@toarele luni, plata acestor venituri s@ fie oprit@ pân@
la cunoa}terea m@surilor luate de dl. ministru al justi]iei.
Solicit în aceast@ privin]@ aprobarea retroactiv@ a domnului ministru de justi]ie.
JUDEC~TORIA DE OCOL BEIU{
266.
Nr. 1919.El.IX.J.77.
Proces-verbal
Întocmit de c@tre conduc@torul judec@toriei de ocol Beiu}, la data de 15 mai 1919,

orele 16,00, cu prilejul vizitei domnului Laz@r Aurel, }eful resortului justi]iei din cadrul
Dr. Laz@r Aurel, }eful resortului justi]iei, prezentându-se în cl@direa judec@toriei
de ocol a fost întâmpinat }i salutat de c@tre conduc@torul judec@toriei de ocol, salut
la care dl. }ef al resortului justi]iei a r@spuns. Dup@ aceea, a solicitat conduc@torului
judec@toriei de ocol }i personalului depunerea jur@mântului de fidelitate.
Conduc@torul judec@toriei de ocol, ca urmare a solicit@rii, a declarat c@ el nedorind
influen]area nim@nui, nu a ]inut }edin]e cu personalul judec@toriei }i astfel el nu este
la curent cu p@rerea acestora, respectiv nu }tie cine este dispus s@ presteze jur@mântul
de fidelitate }i cine refuz@ s@-l presteze. Conduc@torul judec@toriei de ocol l-a rugat de
domnul }ef al resortului justi]iei s@ binevoiasc@ a pune aceast@ întrebare nemijlocit
personalului judec@toriei de ocol, explicându-le totodat@ care sunt consecin]ele care
rezult@ în urma depunerii sau refuzului de a presta jur@mântul de fidelitate.
În urma acestei solicit@ri, dl. }ef al resortului justi]iei a f@cut urm@toarea declara]ie:
„În alocu]iunea mea am ar@tat care sunt consecin]ele depunerii jur@mântului }i
declar, rezumând, c@ înseamn@ p@strarea tuturor drepturilor ob]inute, iar refuzul
depunerii jur@mântului de fidelitate înseamn@ demiterea imediat@ din func]ia ocupat@”.
366
Dup@ aceast@ declara]ie a d-lui }ef al resortului justi]iei, întregul personal s-a
prezentat în vederea depunerii jur@mântului de fidelitate.
În continuare dl. }ef al resortului justi]iei a primit urm@torul jur@mânt: „Eu, Dr.
Szarka Sándor – consilier la Curtea de Apel, eu, Lukács Lajos – judec@tor de ocol,
eu, Rácz Béla – condicar funciar, eu Kiss Ferencz – condicar funciar, eu, Bók Gyõzõ
– primoficial, eu, Perényi Viktor – primoficial, eu, Konczwald Dénes – cancelarist,
eu, d-na Szálló János – administrator, eu, Vásárhelyi Mariska – diurnist, eu, Dálnoky
Piroska – diurnist, eu, Rákosy Juliska – diurnist, eu, Szabó Róza – diurnist, eu, Rákosy
István – suboficiant, eu, Pintér Károly – suboficiant, eu, Tamba Péter – suboficiant,
jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului
încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Dr. Szarka
Sándor; s.s. Lukács Lajos; s.s. Rácz Béla; s.s. Kiss Ferencz; s.s. Bók Gyõzõ; s.s. Perényi
Viktor; s.s. Konczwald Dénes; s.s. d-na Szálló János; s.s Vásárhelyi Mariska; s.s.
Dálnoky Piroska; s.s. Rákosy Juliska; s.s. Szabó Róza; s.s. Rákosy István; s.s. Pintér
Károly; s.s. Tamba Péter.
Dup@ depunerea jur@mântului de fidelitate, dl. }ef al resortului justi]iei i-a salutat
pe cei prezen]i }i a plecat.
s.s. Szarka Sándor – consilier la Curtea de Apel; s.s. Vásárhelyi Mariska – grefier.
Succesiv, la data de 16 mai 1919, orele 13,00, a fost întocmit urm@torul proces-
verbal de c@tre conduc@torul judec@toriei de ocol Beiu}.
S-a prezentat gardianul Manyi Miklós, care nu a fost prezent în ziua precedent@.
A depus jur@mântul la solicitarea conduc@torului judec@toriei de ocol: „Eu, Manyi
Miklós, jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului
încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Manyi Miklós.
s.s. Dr. Szarka Sándor – consilier la Curtea de Apel; s.s. Vásárhelyi Mariska – grefier.
Succesiv, la data de 17 mai 1919, orele 9,30, a fost întocmit urm@torul proces-
verbal de c@tre conduc@torul judec@toriei de ocol Beiu}.
Se prezint@ judec@torul de ocol Dr. Poyner János, care nu a fost prezent la depunerea
jur@mântului de fidelitate, fiind bolnav. La solicitarea conduc@torului judec@toriei de
ocol depune urm@torul jur@mânt: „Eu, Poyner János, jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu,
de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie
legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare,
con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios.
A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Poyner János.
367
GHEORGHE IANCU

s.s. Dr. Szarka Sándor – consilier la Curtea de Apel; s.s. Vásárhelyi Mariska – grefier.
267.
Nr. 1919.El.IX.I.77.
Domnului Dr. Laz@r Aurel, }eful Resortului justi]iei, Sibiu
Înaintez anexat exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu prilejul depu-

nerii jur@mântului de fidelitate de c@tre personalul judec@toriei de ocol Beiu} aflat@
sub jurisdic]ia mea.
Din cadrul personalului judec@toriei de ocol nu au depus jur@mânt judec@torul
de ocol Tomáskovics Dezsõ }i executorul Mukenhaupt József, care momentan nu se
afl@ în localitate.
JUDEC~TORIA DE OCOL VA{C~U
268.
Nr. 1919.El.IX.I.96.
Copie-1919.El.I.A.21.
Proces-verbal,
Întocmit la judec@toria de ocol Va}c@u, la data de 16 mai 1919, orele 15,15. În

cl@direa judec@toriei de ocol s-a prezentat Dr. Laz@r Aurel, }eful resortului justi]iei din
cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu }i dup@ ce a ascultat raportul condu-
c@torului judec@toriei de ocol, judec@torul de ocol Jakó János, a preluat institu]ia în
numele statului român, l-a transferat pe judec@torul de ocol Jakó János la judec@toria
de ocol Salonta numindu-l în calitate de conduc@tor interimar pe judec@torul de ocol
Dr. Mihali Salvator, în sfâr}it, a primit urm@torul jur@mânt de la judec@torul de ocol
Jakó János: „Eu, Jakó János jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui
Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordo-
nan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile
Dup@ depunerea jur@mântului, d-l ministru a dat instruc]iuni în privin]a întocmirii
ulterioare a procesului-verbal }i l-a rugat pe judec@torul de ocol Jakó János s@ definitiveze
pe cât posibil, cauzele începute de domnia sa care se afl@ în stadiu de finalizare.
De asemenea, a declarat c@ va expedia ulterior din Sibiu, documentele privind
transferarea }i numirea sa la Salonta.
s.s. Dr. Mihali Salvator – judec@tor de ocol; Jakó János – judec@tor de ocol. Copia
coincide cuvânt cu cuvânt cu exemplarul original al procesului-verbal nr. 1919.El.I.21.
368
Va}c@u, 18 mai 1919.

s.s. Jakó János – conduc@torul judec@toriei de ocol.
269.
Nr. 1919.El.I.A.24.
Proces-verbal,
Întocmit la judec@toria de ocol Va}c@u, la data de 17 mai 1919, ora 10,00, în

chestiunea depunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre personalul judec@toriei de
ocol, în conformitate cu ordonan]a emis@ de }eful resortului justi]iei – dr. Laz@r Aurel,
din cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu.
Sunt prezen]i: Reindl József – condicar funciar; Bereczky László – cancelarist;
diurni}tii Lukács Elemér }i Nagy Vilma. Dr. Mihali Salvator – conduc@torul judec@toriei
de ocol le-a comunicat celor prezen]i textul jur@mântului }i le-a solicitat s@-}i exprime
punctul de vedere, respectiv cine depune jur@mântul }i cine refuz@. Întrucât to]i cei
prezen]i s-au ar@tat dispu}i s@ depun@ jur@mântul de fidelitate, condicarul funciar Reindl
József }i cancelaristul Bereczky László au depus jur@mântul de fidelitate urm@tor, în timp
ce diurni}tii Lukács Elemér }i Nagy Vilma au depus urm@torul leg@mânt: „Jur pe Atot-
respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a
îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i a
p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.
Am citit, am jurat, semnez – s.s. Reindl József – condicar funciar, s.s. Bereczky
László – cancelarist.
„Declar solemn c@ voi fi credincios regelui Ferdinand I }i Statului român, c@ voi
respecta legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i c@ voi îndeplini cu
onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi sunt încredin]ate }i voi p@stra secretul
oficios. Am citit, am jurat, semnez” – s.s. Nagy Vilma diurnist; s.s. Lukács Elemér diurnist.
s.s. Dr. Mihali Salvator – judec@tor de ocol.
270.
Nr. 1919.El.XX.J.84.
Proces-verbal,
Întocmit de pre}edintele tribunalului Oradea, la data de 22 mai 1919. Se prezint@

de bun@ voie: Berényi József, primoficial la judec@toria de ocol din Va}c@u }i declar@
c@ fiind bolnav locuie}te în Szentes, str. Klauzál nr. 18 }i a vrut s@ c@l@toreasc@ la
Va}c@u pentru a depune noul jur@mânt de fidelitate, neputând efectua deplasarea
roag@ pre}edintele tribunalului s@ primeasc@ jur@mântul s@u de fidelitate.
Pre}edintele îi comunic@ textul jur@mântului, iar el a depus urm@torul jur@mânt:
„Eu, Berényi József jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand
369
GHEORGHE IANCU

Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi
sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.
Am citit, am jurat }i semnez: s.s. Berényi József.
Am semnat procesul-verbal: s.s. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului; s.s.
Lenkey Árpád – notar.
271.
Nr. 1919.El.IX.I.84.
Domnului }ef al resortului justi]iei, Dr. Laz@r Aurel, Sibiu
Înaintez anexat, exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu prilejul depu-

nerii jur@mântului de fidelitate a lui Berényi József – primoficial la judec@toria de ocol
Va}c@u, care neputând c@l@tori la Va}c@u, s-a prezentat în fa]a mea în vederea
depunerii jur@mântului de fidelitate.
272.
Nr. 1919.El.I.A.29.
Proces-verbal,
Întocmit de conduc@torul judec@toriei de ocol Va}c@u, la data de 26 mai 1919,

orele 11,00, în cl@direa judec@toriei de ocol, privind depunerea jur@mântului de
fidelitate de c@tre diurni}tii Lukács Elemér }i Nagy Vilma.
Întrucât, ordonan]a nr. 131/1919 just. nu prevede un text anume pentru diurni}ti, ei
sunt obliga]i s@ presteze jur@mântul de fidelitate prev@zut în punctul 4 al ordonan]ei amintite;
în cazul în care jur@mântul ar fi în contradic]ie cu convingerile lor religioase, atunci ei sunt
obliga]i s@ presteze leg@mântul solemn prev@zut de punctul nr. 5 al ordonan]ei amintite;
diurni}tii sus-aminti]i declarându-se dispu}i s@ depun@ jur@mântul de fidelitate, ceea ce s-a
petrecut dup@ cum urmeaz@: „Eu, ... jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios
Am citit, am jurat }i semnez: s.s. Lukács Elemér; s.s. Nagy Vilma.
Procesul-verbal a fost încheiat }i semnat: s.s. Dr. Mihali Salvator – conduc@torul
370
273.
Nr. 1919.El.IX.I.98.
Domnului }ef al resortului justi]iei Sibiu,
Înaintez anexat, exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu prilejul

depunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre personalul judec@toriei de ocol Va}c@u.
274.
Nr. 1919.El.IX.I.108.
Domnului }ef al resortului justi]iei Sibiu,
Înaintez anexat, exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu prilejul depunerii

jur@mântului de fidelitate de c@tre diurni}tii judec@toriei de ocol Va}c@u, Lukács
Elemér }i Nagy Vilma.
JUDEC~TORIA DE OCOL ALE{D
275.
Nr. 1919.El.I.A.61-2.
Proces-verbal,
Întocmit la judec@toria de ocol Ale}d, în data de 17 mai 1919, în chestiunea

depunerii jur@mântului de fidelitate dispus@ de pre}edintele tribunalului Oradea prin
dispozi]ia nr. 1919.El.IX/I.53.
Sunt prezen]i: Hollmayer Béla – conduc@torul judec@toriei de ocol, Makai Kálmán,
Nagy János }i Dr. Oláh Béla – judec@tori de ocol, Dr. Zverinyi Szilárd – notar, Dr.
Herczeg József – stagiar, Lengyel Károly – condicar funciar, Fried Adolf – cancelist,
Fülöp Lajos – copist, Salanky István, Szonya Júlia – administratori, Kimpen Flórián,
Kolos Rózsi }i Újlaki Margit – diurni}ti, Dubb Adolf – executor judec@toresc, Dombi
János, Ambrus Imre }i Baranyi Miklós – subofician]i, Kovács Gyula – gardian.
În continuare, conduc@torul judec@toriei de ocol constat@ c@ primoficialii Béressy
Géza }i Kotzó Zoltán nu sunt prezen]i datorit@ faptului c@ sunt bolnavi, de asemenea,
lipse}te administratorul Csató Sándor, acesta fiind în concediu de odihn@.
371
GHEORGHE IANCU
Conduc@torul judec@toriei de ocol a citit personalului judec@toriei de ocol enumerat

anterior, anexa intitulat@ „Informare” la dispozi]ia pre}edintelui tribunalului din Oradea,
a citit îndeosebi, textul jur@mântului de fidelitate, pe care l-a comunicat fiec@ruia în
parte. Dup@ aceea le-a comunicat celor prezen]i c@ a hot@rât ca la orele 11,30 s@ fie
depus jur@mântul de fidelitate }i a cerut fiec@ruia dintre cei prezen]i s@ se prezinte la
ora fixat@ în vederea prest@rii depunerii jur@mântului.
La ora 11,30 cei enumera]i anterior s-au prezentat în biroul conduc@torului jude-
c@toriei de ocol. Conduc@torul judec@toriei de ocol i-a chestionat pe cei prezen]i dac@
depun jur@mântul de fidelitate }i care sunt cei care refuz@.
Înainte de a se exprima puncte de vedere, având în vedere faptul c@, în conformitate
cu dispozi]ia pre}edintelui tribunalului Oradea, conduc@torul judec@toriei de ocol este
obligat s@ presteze jur@mântul de fidelitate în prezen]a personalului judec@toriei,
subsemnatul conduc@tor al judec@toriei de ocol; de asemenea, având în vedere faptul
c@, în conformitate cu informa]iile cuprinse în „Informare”, pre}edintele tribunalului
Oradea consider@ drept necesar@ depunerea jur@mântului de fidelitate în urma între-
b@rilor pe care le-a adresat dl. ministru al justi]iei, Dr. Laz@r Aurel }i a r@spunsurilor
pe care le-a primit, conduc@torul judec@toriei de ocol, Hollmayer Béla a depus
urm@torul jur@mânt în fa]a personalului judec@toriei de ocol: „Eu, Hollmayer Béla, jur
pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român,
de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i
de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate
}i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. Am citit, am jurat, semnez. s.s.
Hollmayer Béla – conduc@torul judec@toriei de ocol.
În ceea ce prive}te depunerea sau nu a jur@mântului de fidelitate, judec@torul de
ocol Makai Kálmán a înaintat o cerere conduc@torului judec@toriei de ocol, adresat@
ministrului justi]iei, Dr. Laz@r Aurel, semnat@ de el }i de ceilal]i membri ai judec@toriei
de ocol, nominal: Makai Kálmán – judec@tor de ocol, Dr. Oláh Béla – judec@tor de
ocol, Dr. Zverinyi Szilárd – notar, Dr. Herczeg József – stagiar, Lengyel Károly –
condicar funciar, Fried Adolf – cancelarist, Fülöp Lajos – copist, Baranyi Miklós –
suboficiant, Ambrus Imre – suboficiant, Salanky István – suboficiant, Kolos Rózsi –
diurnist, Szonya Júlia – diurnist, Újlaki Margit – diurnist, Dombi János – servitor;
cererea prin care solicit@ ca conducerea judec@toriei de ocol s@ amâne primirea
jur@mântului pân@ la decizia d-lui ministru.
Având în vedere importan]a }i consecin]ele jur@mântului de fidelitate, judec@torul
de ocol Nagy János prezint@ urm@toarea expunere:
Din punctul meu de vedere, m@ solidarizez, întru-totul, cu punctul de vedere
exprimat }i cu întreb@rile puse de pre}edintele tribunalului Oradea, prezentate în
informarea citat@ înainte de depunerea jur@mântului; iau la cuno}tin]@ r@spunsurile
oferite la aceste întreb@ri de dl. ministru al justi]iei, Dr. Laz@r Aurel; dup@ confruntarea
lor, declar c@ sunt dispus s@ depun jur@mântul de fidelitate solicitat.
Conduc@torul judec@toriei de ocol, pe de o parte având în vedere faptul c@ dolean]ele
expuse în cererea înaintat@ de personalul judec@toriei de ocol se reg@sesc – conform
372
„Inform@rii” }i în cadrul punctului de vedere exprimat de pre}edintele tribunalului Oradea,

la care dl. ministru de justi]ie a oferit r@spunsurile necesare, pe de alt@ parte având în
vedere faptul c@, prin amintita dispozi]ie emis@ de pre}edintele tribunalului din Oradea,
el a fost îns@rcinat cu primirea jur@mântului de fidelitate de la to]i angaja]ii judec@toriei
de ocol, nu ia în considerare solicitarea expus@ în cererea înaintat@ privind amânarea
depunerii jur@mântului de fidelitate }i a solicitat din nou celor prezen]i s@-}i expun@ p@rerile
privind depunerea sau nu a jur@mântului de fidelitate.
În urma solicit@rii se declar@ dispu}i s@ depun@ jur@mântul urm@torii: Nagy János
– judec@tor de ocol, Lengyel Károly – condicar funciar, Fried Adolf – cancelarist, Fülöp
Lajos – copist, Salanky István – administrator, Szonya Júlia – administrator, Kimpen
Flórián – diurnist, Újlaky Margit – diurnist, Dombi Adolf – executor judec@toresc, Dombi
János }i Baranyi Miklós – subofician]i, Kolos Rózsi – diurnist }i Kovács Gyula – gardian.
Judec@torul de ocol Makai Kálmán, Dr. Oláh Béla – judec@tor de ocol, Dr. Zverinyi
Szilárd – notar, Dr. Herczeg József – stagiar }i suboficiantul Ambrus Imre fac nominal
urm@toarea declara]ie: „Nu ne pronun]@m în ceea ce prive}te depunerea jur@mântului
de fidelitate pân@ când domnul ministru al justi]iei nu decide în privin]a cererii noastre”.
Cei care s-au declarat dispu}i s@ presteze jur@mântul respectiv: Nagy János – judec@tor
de ocol, Lengyel Károly – condicar funciar, Fried Adolf – cancelarist, Fülöp Lajos –
copist, Salanky István – administrator, Szonya Júlia – administrator, Dubb Adolf –
executor, Dombi János, Baranyi Miklós – subofician]i }i gardianul Kovács Gyula, au
prestat în fa]a conduc@torului judec@toriei de ocol urm@torul jur@mânt:
„Eu, ... jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i
Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consi-
liului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt
încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. Am citit, am jurat
}i semnez. s.s. Nagy János – judec@tor de ocol; s.s. Lengyel Károly – condicar funciar;
s.s. Fried Adolf – cancelarist; s.s. Fülöp Lajos – copist; s.s. Salanky István – adminis-
trator; s.s. Szonya Júlia – administrator; s.s. Dubb Adolf – executor; s.s. Dombi János
– suboficiant; s.s. Baranyi Miklós – suboficiant; s.s. Kovács Gyula – gardian.
În continuare, diurni}tii Kimpen Flórián, Újlaky Margit }i Kolos Rózsi au depus,
nominal, urm@torul leg@mânt: „Eu, ... jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios
Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele
}i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire
func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute
Dumnezeu”. Am citi, am jurat }i semnez. s.s. Kimpen Flórián – diurnist; s.s. Újlaki
Margit – diurnist; s.s. Kolos Rózsi – diurnist.
Cu aceasta procesul-verbal a fost încheiat, cu men]iunea c@ci conduc@torul jude-
c@toriei de ocol va primi ulterior jur@mântul de fidelitate de la absen]ii Béressy Géza
}i Kotzó Zoltán – primoficiali, respectiv administratorul Csete Sándor.
s.s. Hollmayer Béla – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s Kolos Rózsi – grefier;
s.s. Makai Kálmán – judec@tor de ocol; s.s. Dr. Oláh Béla – judec@tor de ocol; s.s. Dr.
Zverinyi Szilárd – notar; s.s. Dr. Herczeg József – stagiar; s.s. Ambrus Imre – suboficiant.
373
GHEORGHE IANCU
276.
Excelen]ei Sale
Domnului ministru al justi]iei, Dr. Laz@r Aurel, Sibiu
Domnule ministru,
Declar@m categoric c@ avem cel mai mare respect fa]@ de statul român, deoarece
conform propriilor noastre constat@ri ocupa]ia trupelor române a adus mari servicii
Ungariei, totu}i având în vedere faptul c@ apartenen]a acestui teritoriu va fi decis@ doar
de hot@rârea definitiv@ a Conferin]ei de Pace }i, prin urmare, locul unde ne desf@}ur@m
activitatea apar]ine de drept Ungariei – momentan – iar noi nu am fost elibera]i de
prevederile jur@mântului de fidelitate depus guvernului maghiar iar inclusiv convingerea
noastr@ religioas@ ne îndeamn@ ca pân@ la decizia definitiv@ a Conferin]ei de pace sa
nu ne înc@lc@m jur@mântul; solicit@m, domnule Ministru, s@ binevoi]i a renun]a la
depunerea jur@mântului de fidelitate pân@ la decizia Conferin]ei de pace.
Declar@m solemn c@ pân@ la decizia Conferin]ei de pace ne vom îndeplini activi-
tatea cu cea mai mare con}tiinciozitate }i corectitudine }i declar@m c@ respect@m }i
îndeplinim deciziile Consiliului Dirigent Român din Sibiu.
Men]ionam, de asemenea, c@ în cazul în care, în pofida obiec]iilor noastre, se va
insista în direc]ia depunerii jur@mântului de fidelitate, pentru a asigura condi]iile de
trai familiilor noastre vom fi obliga]i s@ depunem acest jur@mânt.
Ale}d, 17 mai 1919. Cu stim@:
s.s. Makai Kálmán – judec@tor de ocol; s.s. Dr. Oláh Béla – judec@tor de ocol;
s.s Dr. Zverinyi Szilárd – notar; s.s. Dr. Herczeg József – stagiar; s.s. Lengyel Károly
– condicar funciar; s.s. Fried Adolf – cancelarist; s.s. Fülöp Lajos – adjutant; s.s.
Baranyi Miklós – suboficiant; s.s. Ambrus Imre – suboficiant; s.s. Salanky István; s.s.
Kolos Rózsi; s.s. Szonya Júlia; s.s. Újlaki Margit; s.s. Dombi János.
277.
Nr. 1919.El.I.A.61-3.
Proces-verbal,
Întocmit la judec@toria de ocol Ale}d, la data de 19 mai 1919, în chestiunea

depunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre administratorul Csete Sándor, în urma
dispozi]iei nr. 1919.El.IX/I.53, emis@ de pre}edintele tribunalului Oradea.
Sunt prezen]i:
Hollmayer Béla – conduc@torul judec@toriei de ocol, Kolos Rózsi – grefier, Csete
Sándor – administrator.
374
Conduc@torul judec@toriei de ocol a citit în fa]a administratorului Csete Sándor

„Informarea” anexat@ la dispozi]ia sus-amintit@ a pre}edintelui tribunalului Oradea
}i i-a comunicat îndeosebi, textul jur@mântului de fidelitate.
Conduc@torul judec@toriei de ocol solicit@ administratorului Csete Sándor s@-}i
expun@ punctul de vedere în privin]a depunerii jur@mântului de fidelitate. Csete Sándor
declar@ c@ este dispus s@ presteze jur@mântul. Ca urmare, administratorul Csete Sándor
a prestat urm@torul jur@mânt: „Eu jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios
Am citit, am jurat }i semnez. s.s. Csete Sándor – administrator.
s.s. Hollmayer Béla – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Kolos Rózsi – grefier.
278.
Nr. 1919.El.I.A.61-4.
Proces-verbal,
Întocmit la judec@toria de ocol Ale}d, la data de 21 mai 1919, orele 8,30.

Conduc@torul judec@toriei de ocol arat@ faptul c@, cu prilejul prezen]ei la Ale}d a
domnului ministru al justi]iei, Dr. Laz@r Aurel, a solicitat domnului ministru o audien]@
expres@ }i i-a comunicat solicitarea exprimat@ de judec@torii de ocol Makai Kálmán }i
Dr. Oláh Béla; notarul Dr. Zverinyi Szilárd; stagiarul Dr. Herczeg József }i suboficiantul
Ambrus Imre cu prilejul depunerii jur@mântului de fidelitate.
Conduc@torul judec@toriei de ocol le comunic@ celor prezen]i c@ dup@ ce a fost
informat de solicitarea reclaman]ilor, domnul ministru de justi]ie i-a ar@tat condu-
c@torului judec@toriei de ocol c@ cererea este f@r@ obiect }i nu merit@ osteneala de a
se ocupa de ea.
La solicitarea expres@ a conduc@torului judec@toriei de ocol, dl. ministru de justi]ie
a permis ca acesta s@-i convoace pe cei aminti]i pentru data de 20 mai, orele 16,00
în vederea depunerii jur@mântului de fidelitate, dat@ care a fost prelungit@ la cererea
conduc@torului judec@toriei de ocol, pân@ la orele 9,00 ale zilei de 21 mai 1919.
În baza permisiunii primite de la dl. ministru de justi]ie, numitul conduc@tor al
judec@toriei de ocol i-a convocat în data de 21 mai orele 9,00, în biroul s@u pe Makai
Kálmán, Dr. Oláh Béla, Dr. Zverinyi Szilárd, Dr. Herczeg József }i Ambrus Imre }i
în baza dispozi]iei nr. 1919.El.IX/I.53. emis@ de pre}edintele tribunalului Oradea, le-
a solicitat din nou sus-numi]ilor s@-}i expun@ opiniile în privin]a depunerii
jur@mântului de fidelitate.
La aceast@ solicitare, judec@torul de ocol Makai Kálmán, declar@ c@ nu se va
pronun]a în privin]a depunerii jur@mântului de fidelitate, pân@ când Consiliul Dirigent
375
GHEORGHE IANCU
Român din Sibiu nu va r@spunde la întrebarea dac@ în cazul depunerii jur@mântului

va fi transferat de la Ale}d.
Dr. Oláh Béla – judec@tor de ocol declar@ c@ se va decide doar în cazul în care
Consiliul Dirigent Român se va pronun]a în ceea ce prive}te întrebarea dac@ nu va
fi cumva mutat în Transilvania, peste trec@toarea Piatra Craiului.
Dr. Zverinyi Szilárd – notar arat@ c@ situa]ia sa familial@ îl oblig@ s@ r@mân@ cel
pu]in un an în Ale}d }i pân@ când nu va primi un r@spuns lini}titor în acest sens, nu
poate s@ se pronun]e în privin]a depunerii jur@mântului de fidelitate.
Dr. Herczeg József – stagiar declar@ c@ nu se pronun]@ în privin]a depunerii
jur@mântului de fidelitate pân@ când nu prime}te asigurarea de la Consiliul Dirigent
Român c@ nu va fi mutat în Transilvania.
Suboficiantul Ambrus Imre nu face nici un fel de declara]ie.
Conduc@torul judec@toriei de ocol i-a informat pe judec@torii de ocol Makai
Kálmán }i Dr. Oláh Béla, notarul Dr. Zverinyi Szilárd, stagiarul Dr. Herczeg József
}i suboficiantul Ambrus Imre c@ declara]iile lor sunt considerate ca un refuz al
depunerii jur@mântului de fidelitate }i în urma împuternicirii primite de la dl. ministru
de justi]ie le comunic@ c@ sunt demi}i din func]iile ocupate, începând cu ziua de ast@zi.
s.s. Hollmayer Béla – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Kolos Rózsi – grefier;
s.s. Ambrus Imre – suboficiant.
Ceilal]i au refuzat semnarea procesului-verbal.
Judec@torul de ocol Makai Kálmán a motivat refuzul semn@rii procesului-verbal
prin faptul c@, în conformitate cu declara]iile domnului ministru al justi]iei, cu prilejul
}edin]ei din Oradea }i pentru acest teritoriu r@mân valabile legile }i deciziile adoptate
pân@ la data de 18 octombrie 1918 }i c@ prin cele con]inute de aceste legi }i regula-
mente, un func]ionar public î}i poate pierde func]ia numai în urma unei anchete
disciplinare urmat@ de decizia juridic@ a judec@toriei disciplinare, astfel c@ nu ia la
cuno}tin]@ declara]ia domnului conduc@tor al judec@toriei de ocol în sensul c@ este
demis din func]ie }i roag@ respectuos ca în virtutea cererii sale, consemnate în
procesul-verbal s@-}i exprime pozi]ia în ceea ce prive}te depunerea jur@mântului de
fidelitate, doar dup@ cunoa}terea pozi]iei Consiliului Dirigent Român din Sibiu.
Judec@torul de ocol Dr. Oláh Béla, notarul Dr. Zverinyi Szilárd }i stagiarul Dr.
Herczeg József nu au semnat ca urmare a motivelor exprimate de judec@torul de ocol
Makai Kálmán.
279.
Nr. 1919.El.IX/I.82.
376
Domnului Dr. Laz@r Aurel, }eful resortului justi]iei Sibiu

jur@mântului de fidelitate de c@tre administratorul de la judec@toria de ocol Ale}d, Csete
Sándor.
280.
Nr. 1919.El.IX.J.102.
Proces-verbal
Întocmit la judec@toria de ocol Ale}d, în chestiunea depunerii jur@mântului de

fidelitate, la data de 25 mai 1919, a diurni}tilor judec@toriei de ocol Ale}d, în urma
dispozi]iei nr. 1919.El.IX/I.75, emis@ de pre}edintele tribunalului Oradea.
Sunt prezen]i:
Hollmayer Béla – conduc@torul judec@toriei de ocol, Kimpen Flórián, Újlaki
Margit }i Kolos Rózsi – diurni}ti.
Conduc@torul judec@toriei de ocol le comunic@ celor prezen]i prevederile dispozi]iei
mai sus amintite a pre}edintelui tribunalului Oradea.
Întrucât ordonan]a nr. 131-1919 just. nu prevedea un leg@mânt aparte pentru
diurni}ti si prevede depunerea jur@mântului de fidelitate – de la punctul 4 al ordonan]ei –
pentru to]i angaja]ii sau în cazul în care jur@mântul contravine convingerilor lor religioase,
depunerea leg@mântului solemn, consemnat la punctul 5; a devenit obligatoriu }i pentru
diurni}ti depunerea jur@mântului. Ei s-au ar@tat dispu}i în acest sens }i au depus urm@-
torul jur@mânt: „Eu, Kimpen Flórián, Újlaki Margit, Kolos Rózsi jur pe Atot}tiutorul
oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. Am citit, am jurat }i semnez. s.s. Kimpen Flórián
– diurnist; s.s. Újlaki Margit – diurnist; s.s. Kolos Rózsi – diurnist.
281.
Nr. 1919.El.IX/I.102.
Domnului ministru al justi]iei Sibiu
377
GHEORGHE IANCU

jur@mântului de fidelitate de c@tre diurni}tii judec@toriei de ocol Ale}d.
282.
Nr. 1919.El.I.A.61-13.
Proces-verbal,
Întocmit la judec@toria de ocol Ale}d, la data de 3 iunie 1919, orele 14,00, în

chestiunea depunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre primoficialul Kotzó Zoltán.
Sunt prezen]i: Hollmayer Béla – conduc@torul judec@toriei de ocol, Kolos Rózsi
– grefier, Kotzó Zoltán – primoficial.
În fa]a subsemnatului, conduc@tor al judec@toriei de ocol, s-a prezentat primoficialul
Kotzó Zoltán, aflat în concediu medical la Oradea }i }i-a exprimat dorin]a de a depune
jur@mântul de fidelitate, prev@zut de ordonan]a }efului resortului justi]iei din cadrul
Subsemnatul conduc@tor al judec@toriei de ocol i-a comunicat petentului dispozi]iile
deciziei nr. 1919.El.IX/I.53 }i ale anexei acesteia, emise de pre}edintele tribunalului din
Oradea.
Dup@ aceea, conduc@torul judec@toriei de ocol i-a solicitat numitului primoficial
s@-}i exprime punctul de vedere }i anume dac@ depune jur@mântul de fidelitate sau
refuz@, solicitare la care primoficialul Kotzó Zoltán s-a declarat de acord cu depunerea
jur@mântului }i a prestat, în fa]a conduc@torului judec@toriei de ocol urm@torul jur@mânt:
„Eu, Kotzó Zoltán jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand
ce-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. Am
citit, am jurat }i semnez. s.s. Kotzó Zoltán – primoficial.
283.
Nr. 1919.El.IX/I.125.
Domnului }ef al resortului justi]iei Sibiu
Cu privire la ordonan]a nr. 2328/1919 prez.just., raportez:
378
Conduc@torul judec@toriei de ocol Ale}d, cu prilejul depunerii jur@mântului de

fidelitate la data de 17 mai 1919 [al c@rui proces-verbal nr. 1919.El.IX/I.81, l-am
înaintat] a repetat la data de 21 mai 1919 procedura de depunere a jur@mântului cu
cei care au refuzat la 17 mai 1919 }i anume cu judec@torii de ocol Makai Kálmán }i
Dr. Oláh Béla, notarul Dr. Zverinyi Szilárd, stagiarul Dr. Herczeg József }i suboficiantul
Ambrus Imre. Înaintez procesul-verbal, în exemplar original, întocmit cu aceast@ ocazie,
cu rug@mintea de a decide în privin]a solicit@rilor expuse în acest proces-verbal, iar
hot@rârile s@ îmi fie comunicate.
Având în vedere }i al doilea refuz de a depune jur@mântul de fidelitate, am
renun]at la inten]ia de a-i mai convoca înc@ o dat@ în acest sens }i rog s@ binevoi]i
a-mi trimite instruc]iunile dumneavoastr@.
Men]ionez c@ trimiterea procesului-verbal a întârziat datorit@ faptului c@ din motive
de lipsuri procesul-verbal a trebuit sa fie retrimis conduc@torului judec@toriei de ocol,
spre completare.
284.
Nr. 1919.El.IX/I.122.

jur@mântului de fidelitate de c@tre primoficialul de la judec@toria de ocol Ale}d, Kotzó Zoltán.
JUDEC~TORIA DE OCOL BERETTYÓÚJFALU [Azi localitate în Ungaria]
285.
Proces-verbal
Întocmit la judec@toria de ocol Berettyóújfalu, în data de 17 mai 1919, în chestiunea

depunerii jur@mântului de fidelitate dispus@ de pre}edintele tribunalului Oradea, prin
dispozi]ia nr. 1919.El.IX/I.53.
Au fost prezen]i: Fényes Ákos – consilier la Curtea de Apel, conduc@torul judec@-
toriei de ocol, Nyisztor Albert – judec@tor de ocol, Móricz István – judec@tor de ocol,
Papp Gyula – condicar funciar, Fiala Gyula – cancelarist, Doró Sándor – cancelarist,
Ambrus István – copist, Bagossy Sándor – copist, Pemlényi Imre – copist, d-na Brever
András – diurnist, Nedeczky Aladár – executor judec@toresc }i diurnist, Berthoty
379
GHEORGHE IANCU
Károly – diurnist, Tóth Mihály – diurnist, Bocska Sándor – suboficiant, Tihasz Mihály
– suboficiant.
Nu au fost prezen]i: notarul Busy Béla, care nu a putut fi în}tiin]at datorit@ situa]iei
militare, copistul Laksz Béla }i suboficiantul Veress János, ace}tia fiind prizonieri de r@zboi.
Conduc@torul judec@toriei de ocol a f@cut cunoscut celor prezen]i informarea
anexat@ dispozi]iei pre}edintelui tribunalului Oradea }i a citit textul jur@mântului de
fidelitate. Având în vedere faptul c@ apartenen]a acestui teritoriu poate fi decis@ exclusiv
de c@tre Conferin]a de Pace, el nu este dispus s@ depun@ jur@mântul de fidelitate pân@
când hot@rârea Conferin]ei de Pace nu este dat@ publicit@]ii, dar este dispus s@-}i
îndeplineasc@ în continuare, în mod con}tiincios, activitatea sa de judec@tor. Dup@
aceea, în conformitate cu prevederile dispozi]iei, l-a solicitat pe judec@torul de ocol
Nyisztor Albert – ca decan de vârst@ – s@ conduc@ }edin]a în locul s@u.
Întrucât, accentuând faptul c@ nu avem motive de a pune la îndoial@ corectitudinea
afirma]iilor }efului resortului justi]iei, Dr. Laz@r Aurel, suntem nevoi]i s@ constat@m c@
nu exist@ un text elaborat de Conferin]a de Pace care s@ adevereasc@ declara]ia
domnului ministru, potrivit c@ruia „apartenen]a jude]elor Oradea }i Bihor la România
este de mult decis@ de Conferin]a de pace”, astfel c@ noi suntem obliga]i s@ respect@m
situa]ia juridic@ existent@ înainte de Conferin]a de Pace }i în calitatea noastr@ de cet@]eni
maghiari, care am depus jur@mânt de fidelitate fa]@ de statul maghiar, nu putem s@
prejudiciem acest jur@mânt prin prestarea unui jur@mânt de fidelitate fa]@ de un stat
str@in; de prevederile acestui jur@mânt putem fi elibera]i doar de Conferin]a de Pace.
În contradic]ie cu caracterul urgent al acestei chestiuni, subliniat de dl. ministru,
se afl@ acea dispozi]ie a domnului ministru, potrivit c@reia r@mân valabile legisla]ia,
ordonan]ele }i dispozi]iile adoptate pân@ la data de 18 octombrie 1918, astfel c@ noi
consider@m drept f@r@ obiect prestarea unui nou jur@mânt, mai ales în virtutea
jur@mântului depus fa]@ de statul maghiar suntem obliga]i s@ respect@m întocmai
aceast@ legisla]ie }i s@ ne îndeplinim datoria. În primul rând, judec@torul de ocol
Nyisztor Albert a adresat întrebarea asisten]ei dac@ sunt dispu}i s@ depun@ jur@mântul
de fidelitate sau nu. Dup@ o discu]ie îndelungat@, to]i cei prezen]i, inclusiv condu-
c@torul judec@toriei de ocol au f@cut urm@toarea declara]ie: „Personalul judec@toriei
de ocol din Berettyóújfalu este nevoit s@ adopte pozi]ia juridic@, potrivit c@reia, pe
de o parte depunerea jur@mântului de fidelitate fa]@ de Regele României Mari }i fa]@
de Constitu]ia român@ este prematur@, iar pe de alt@ parte, caracterul urgent al
solicit@rii nu este sus]inut de motive întemeiate.
Cu aceasta, procesul-verbal a fost citit }i semnat, întocmit în 2 exemplare originale.
s.s. Fényes Ákos – consilier la Curtea de Apel, conduc@torul judec@toriei de ocol;
s.s. Nyisztor Albert – judec@tor de ocol; s.s. Pemlényi Imre – grefier; s.s. Móricz István
– judec@tor de ocol; s.s. Papp Gyula – condicar funciar; s.s. Fiala Gyula – cancelarist;
s.s. Doró Sándor – cancelarist; s.s. Ambrus István – copist; s.s. Bagossy Sándor –
copist; s.s. Pemlényi Imre – copist; s.s. d-na Brever András – diurnist; s.s. Nedeczky
Aladár – executor judec@toresc }i diurnist; s.s. Berthoty Károly – diurnist; s.s. Tóth
Mihály – diurnist; s.s. Bocska Sándor – suboficiant; s.s. Tihasz Mihály – suboficiant.
380
286.
Nr. 1919.El.IX.I.80.
Domnului Dr. Laz@r Aurel, }eful resortului justi]iei Sibiu
Înaintez anexat exemplarul original al procesului-verbal întocmit în chestiunea depu-

nerii jur@mântului de fidelitate de c@tre personalul judec@toriei de ocol Berettyóújfalu.
Potrivit procesului-verbal, f@r@ a ne referi la persoanele absente, respectiv notarul
Busay Béla, copistul Luksz Béla }i suboficiantul Veres János, nimeni nu a depus
287.
Nr. 1919.El.IX/I.104.
Urgent – Confiden]ial
Domnului }ef al resortului justi]iei, Sibiu
A}a cum reiese din rapoartele mele nr. 1919.El.IX/I.80 }i 100, din cadrul personalului
judec@toriilor de ocol Berettyóújfalu }i S@cuieni – cu excep]ia unui bolnav }i a altor 3
absen]i, care înc@ nu s-au pronun]at – nimeni nu a depus jur@mântul de fidelitate.
În virtutea dispozi]iei nr. ord. 131/1919.just., pe care am primit-o în data de 21 mai
a.c., ar trebui s@ iau m@suri în vederea demiterii personalului celor dou@ judec@torii,
ca }i în ceea ce prive}te înlocuirea lor.
Rezolvarea problemei înlocuirii celor demi}i – fiind în discu]ie personalul a dou@
judec@torii de ocol – este în sine o problem@ dificil@.
Rezolvarea, deocamdat@ în privin]a personalului judec@toresc, o v@d posibil@
doar în condi]iile în care, în vederea rezolv@rii chestiunilor urgente, tribunalul ar
decide trimiterea la ambele judec@torii de ocol a câte 2 judec@tori de ocol, pentru o
perioad@ de timp nedeterminat@ (1871, legea XXXI, p.3), dintre care cel în vârst@
ar prelua }i conducerea judec@toriei de ocol respective.
Având în vedere num@rul mare de procese aflate pe rol, consider c@ numai un
judec@tor de ocol nu ar fi de ajuns.
Dintre judec@torii de ocol, de care ne-am putea dispensa, eu m-am gândit la
judec@torul de ocol Jakó János care fusese mutat la Salonta Mare }i la judec@torul
de ocol Fehér Ödön de la judec@toria de ocol Marghita, primul urmând s@ preia
381
GHEORGHE IANCU
conducerea judec@toriei de ocol din Berettyóújfalu, iar cel al doilea, conducerea

judec@toriei de ocol S@cuieni.
I-a} alege pe ace}ti judec@tori deoarece, împreun@ cu ei, la judec@toriile de ocol
Va}c@u }i Marghita, ar fi câte 3 judec@tori de ocol, care au depus jur@mântul de
fidelitate }i, prin urmare, dup@ plecarea lor ar r@mâne la fiecare judec@torie câte doi
judec@tori de ocol; în schimb, la celelalte judec@torii de ocol – cu excep]ia celei de
la Teaca }i în prezent se afl@ câte doi judec@tori, în unele cazuri doar unul, astfel c@
nu m@ pot gândi s@ transfer pe cineva de la aceste judec@torii de ocol.
În ceea ce prive}te judec@torii de ocol care ar mai trebui transfera]i, a} putea lua în
considerare doar pe judec@torul de ocol Horváth Miklós de la judec@toria de ocol Teaca,
în aceast@ direc]ie am ini]iat contacte }i în cadrul judec@toriilor de ocol din Oradea. Având
mai multe discu]ii pe aceast@ tem@ am constatat c@ doar judec@torul de ocol Dr. Szabó
Géza, transferat de la judec@toria de ocol {ercaia, }i repartizat temporar la judec@toria
de ocol Oradea s-a ar@tat dispus s@ accepte transferul la judec@toria de ocol S@cuieni,
în schimb ceilal]i judec@tori de ocol s-au ar@tat deci}i s@ renun]e la func]iile lor, în cazul
în care ar fi transfera]i la judec@toriile de ocol Berettyóújfalu sau S@cuieni. În afar@ de
argumentele de natur@ familial@ care au fost aduse în discu]ie, fie pe baza unor informa]ii
r@spândite tenden]ios, fie pe baza unor minciuni, s-a r@spândit zvonul c@ cei care vor
îndr@zni s@ pun@ piciorul în cele dou@ judec@torii de ocol, în vederea înlocuirii personalului
care a refuzat depunerea jur@mântului de fidelitate, vor fi împu}ca]i, b@tu]i, scuipa]i sau
cel pu]in boicota]i }i nu vor primi de la nimeni nici locuin]@, nici alimente. O astfel de
stare angoas@ a cuprins judec@torii din Oradea, încât în principal, datorit@ acestui motiv
nu au curajul de a accepta transferul, ci mai degrab@ sunt dispu}i s@-}i dea demisia decât
s@ se întâmple a}a ceva.
În ceea ce prive}te punctul de vedere în aceast@ chestiune al judec@torilor de ocol
Jakó János, Fehér Ödön }i Horváth Miklós, la care m-am gândit pentru transfer, nu
pot spune nimic deoarece înc@ nu m-am interesat în acest sens.
În aceast@ situa]ie, înainte de a decide în privin]a transferurilor, am considerat
de cuviin]@ s@ aduc la cuno}tin]a domnului }ef al resortului justi]iei aceasta situa]ie
}i voi dispune în urma instruc]iunilor – pe care le solicit în mod urgent – primite de
la domnul }ef al resortului justi]iei. Prin urmare, v@ rog s@ binevoi]i a m@ informa cât
mai curând posibil dac@, f@r@ a lua în considerare eventualele demisii etc., s@ iau
m@suri în acest sens în fa]a tribunalului c@ruia îi apar]ine acest prerogativ (legea XXXI,
1871, punctul 3) sau în cazul în care r@spunsul este negativ, ce m@suri s@ întreprindem
în vederea rezolv@rii situa]iei celor dou@ judec@torii de ocol?
Men]ionez c@, a}a cum reiese din procesele-verbale întocmite, în pofida refuzului
de a presta jur@mântul de fidelitate, personalul celor dou@ judec@torii de ocol pare
dispus a-}i continua activitatea.
În ceea ce prive}te problema transferului personalului auxiliar }i a func]ionarilor
unor judec@torii de ocol în vederea înlocuirii aceluia}i personal de la cele dou@
judec@torii de ocol, trebuie s@ ar@t faptul c@, pe o parte este o problem@ care poate
fi rezolvat@ mai u}or decât înlocuirea corpului de magistra]i, deoarece nu trebuie s@
382
ne a}tept@m la o demisie a personalului auxiliar, pe de alt@ parte îns@, este poate o

problem@ chiar mai dificil de rezolvat decât cea a magistra]ilor, deoarece acest personal
se g@se}te într-un num@r mic la celelalte judec@torii de ocol, care ar resim]i serios
absen]a lor în urma transferurilor. Cu toate acestea, rezolvarea problemei personalului
auxiliar nu ar întâmpina greut@]i insurmontabile, astfel c@ s-ar putea alege personal
în vederea înlocuirii celor demi}i, de la mai multe judec@torii de ocol.
În m@sura în care domnul }ef al resortului justi]iei ar alege aceast@ variant@, reamin-
tesc c@ potrivit alineatului 1 punctul 71 al ordonan]ei nr. 4291/1891 I.M.E., care este
în vigoare, transferul func]ionarilor }i a personalului auxiliar la alte re}edin]e în urma
suspend@rii dreptului pre}edintelui Cur]ii de Apel, apar]ine nemijlocit prerogativelor
domnului }ef al resortului justi]iei.
Întrucât momentan nu pot face propuneri în acest sens, ca urmare a urgen]ei
acestei probleme, rog pe domnul }ef al resortului justi]iei, în cazul în care ar alege
varianta înlocuirii personalului auxiliar }i al func]ionarilor demi}i prin transferul acestui
personal de la alte judec@torii de ocol, s@ binevoiasc@ a m@ împuternici, în vederea
rezolv@rii acestei chestiuni }i a alegerii celor care urmeaz@ a fi transfera]i.
Men]ionez, de asemenea, ca o posibil@ solu]ie, faptul c@ nu ar putea fi obligat
personalul auxiliar al celor dou@ judec@torii de ocol, în pofida refuzului de a depune
jur@mântul de a-}i continua activitatea, dat fiind faptul c@ personalul auxiliar nu a
depus jur@mânt înainte? În acest caz ar fi vorba doar de rezolvarea problemei corpului
de magistra]i, pe care am prezentat-o anterior.
În sfâr}it, raportez domnului }ef al resortului justi]iei, înainte de a primi dispozi]ii
în urma raportului meu, c@ momentan neputând l@sa judec@toriile de ocol f@r@ personal,
nu am luat m@suri în privin]a demiterii celor care au refuzat depunerea jur@mântului
}i a}tept }i în aceast@ privin]@ dispozi]ia domnului }ef al resortului justi]iei.
JUDEC~TORIA DE OCOL CEICA
288.
Nr. 1919.El.I.A.19.
Proces-verbal,
Întocmit la judec@toria de ocol Ceica, în data de 17 mai 1919, orele 15,00.

În biroul oficial al conduc@torului de ocol s-au prezentat dl. Dr. Laz@r Aurel, în
calitate de }ef al resortului justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu,
înso]it de judec@torul de ocol Rezey Gusztáv, avocatul Dr. Iacob Ioan – locuitori din
Ceica – }i de preotul din Forosig, Sztanka József }i declar@ c@ preia, din îns@rcinarea
Consiliului Dirigent judec@toria de ocol Ceica.
În urma faptului c@, conduc@torul judec@toriei de ocol, Gavallér Lajos, a refuzat
depunerea jur@mântului de fidelitate, a fost primit jur@mântul de fidelitate al judec@torului
de ocol Rezey Gusztáv, dup@ cum urmeaz@: „Eu, Rezey Gusztáv, jur pe Atot}tiutorul
383
GHEORGHE IANCU

oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Rezey Gusztáv – judec@tor la judec@toria de ocol.
Dl. }ef al resortului justi]iei l-a îns@rcinat pe judec@torul de ocol Rezey Gusztáv cu
preluarea conducerii judec@toriei de ocol, a cl@dirii închisorii, respectiv a inventarelor
}i a declarat c@ va lua m@suri în privin]a eliber@rii din func]ie a judec@torului de ocol
Gavallér Lajos.
Procesul-verbal a fost citit, încheiat }i semnat, cu men]iunea c@ depunerea jur@mân-
tului de credin]@ a fost consemnat@ }i în documentul de numire în func]ie al acestuia.
s.s. Gavallér Lajos – judec@tor de ocol; s.s. Resch Sándor – grefier.
289.
Nr. 1919.El.I.A.21.
Proces-verbal,
Întocmit la judec@toria de ocol Ceica, în data de 19 mai 1919, orele 9,00, în ches-
tiunea depunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre personalul judec@toriei de ocol,
jur@mântul prescris de ordonan]a emis@ de Resortul Justi]iei din cadrul Consiliului
Au fost prezen]i:
Rezey Gusztáv – conduc@torul judec@toriei de ocol, Paizs Árpád – grefier, Moldován
Pál – condicar funciar, Szedlacsek József – cancelarist, Kulcsár Sándor – cancelarist,
Resch Sándor – cancelarist, Puskás János – suboficiant, Dobi Sándor – suboficiant.
În primul rând, conduc@torul judec@toriei de ocol constat@ c@ sunt prezen]i condicarul
funciar Moldován Pál, cancelari}tii Szedlacsek József, Kulcsár Sándor, Resch Sándor,
subofician]ii Puskás János }i Dobi Sándor, în timp ce executorul judec@toresc Szabó Jenõ
absenteaz@, el se afl@ într-un loc necunoscut, dup@ ce a fost arestat de jandarmeria român@
}i, chipurile, transportat la Oradea.
Conduc@torul judec@toriei de ocol face cunoscut textul jur@mântului prezentat în
anexa intitulat@ „Informare” a dispozi]iei nr. 1919.El.IX.I.53, emis@ de pre}edintele
tribunalului Oradea }i le solicit@ s@-}i expun@ punctele de vedere, în sensul c@ cine
dore}te s@ depun@ jur@mântul de fidelitate }i cine refuz@.
În continuare, în condi]iile în care conduc@torul judec@toriei de ocol st@pâne}te
pe deplin limba român@, condicarul funciar Moldován Pál }i suboficiantul Puskás
János au depus urm@torul jur@mânt: „Eu jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi
credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii
}i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@
ajute Dumnezeu”. Am citit, am depus jur@mântul }i semnez. s.s. Paul Moldovan –
condicar funciar; s.s. Ioan Pu}ca} – suboficiant.
384
În continuare, Szedlacsek József, Kulcsár Sándor }i Resch Sándor – cancelari}ti,

respectiv suboficiantul Dobi Sándor au depus urm@torul jur@mânt: „Eu jur pe Atot-
a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. Am citit, am depus jur@mântul
}i semnez. s.s. Szedlacsek József – cancelarist; s.s. Kulcsár Sándor – cancelarist; s.s.
Resch Sándor – cancelarist; s.s. Dobi Sándor – suboficiant.
s.s. Rezey Gusztáv – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Paizs Árpád – grefier.
290.
Nr. 1919.El.I.A.22.
Proces-verbal,
Întocmit la judec@toria de ocol Ceica, în data de 19 mai 1919, orele 10,00, de

c@tre conduc@torul judec@toriei de ocol Ceica, cu ocazia depunerii jur@mântului de
fidelitate de c@tre diurni}tii judec@toriei de ocol, în conformitate cu ordonan]a emis@
de }eful resortului justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu.
Au fost prezen]i:
Rezey Gusztáv – conduc@torul judec@toriei de ocol, Kulcsár Sándor – grefier,
diurni}tii Paizs Árpád }i Gaál László.
În primul rând, conduc@torul judec@toriei de ocol constat@ c@ diurni}tii Paizs
Árpád }i Gaál László sunt prezen]i.
În continuare, conduc@torul judec@toriei de ocol le face cunoscut textul jur@mântului
cuprins în anexa intitulat@ „Informare” la dispozi]ia nr. 1919.El.IX.I.53, emis@ de pre}e-
dintele tribunalului Oradea }i îl chestioneaz@ nominal dac@ sunt dispu}i sau nu s@ depun@
Atât diurnistul Paizs Árpád cât }i Gaál László au declarat c@ au luat la cuno}tin]@ textul
jur@mântului }i c@ sunt dispu}i s@ presteze jur@mântul de fidelitate, pe care l-au depus
dup@ cum urmeaz@: „Jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand
Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-
mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. Am citit,
am depus jur@mântul }i semnez. s.s. Paizs Árpád – diurnist; s.s. Gaál László – diurnist.
s.s. Rezey Gusztáv – judec@tor de ocol; s.s. Kulcsár Sándor – grefier.
291.
385
GHEORGHE IANCU
Nr. 1919.El.IX.I.90.
Domnului }ef al Resortului Justi]iei Sibiu
Înaintez anexat, 3 exemplare originale ale proceselor-verbale întocmite cu prilejul

depunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre personalul judec@toriei de ocol Ceica.
Unul din procesele-verbale con]ine }i m@sura indicat@ de domnul ministru de justi]ie
în sensul c@ judec@torul de ocol Gavallér Lajos, care nu a dorit s@ depun@ jur@mântul
de fidelitate a fost înlocuit la conducerea judec@toriei de ocol de judec@torul de ocol
Rezey Gusztáv. Rog ca domnul ministru s@ binevoiasc@ a-mi trimite dispozi]ia referitoare
la aceast@ înlocuire.
În afara judec@torului de ocol Gavallér Lajos, jur@mântul nu a mai fost depus de
c@tre executorul judec@toresc Szabó Jenõ, care se afl@ într-o localitate necunoscut@.
292.
Nr. 1919.El.I.A.25.
Proces-verbal
Întocmit la judec@toria de ocol Ceica, în data de 27 mai 1919, în chestiunea depunerii

jur@mântului de fidelitate de c@tre diurni}tii judec@toriei de ocol, în conformitate cu
prevederile ordonan]ei emis@ de }eful resortului justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent
Român din Sibiu.
Au fost prezen]i:
Rezey Gusztáv – judec@tor de ocol, Szedlacsek József – grefier, Gaál László – diurnist.
Întrucât ordonan]a nr. 131/1919 nu prevede un leg@mânt anume pentru diurni}ti,
a devenit obligatorie depunerea jur@mântului de fidelitate de c@tre diurni}ti.
În primul rând, conduc@torul judec@toriei de ocol constat@ c@ dintre diurni}tii
convoca]i doar Gaál László a fost prezent. A mai constatat c@ diurnistul Paizs Árpád
nu a fost convocat, deoarece numitul diurnist a plecat în data de 22 mai pentru dou@
zile în concediu cu aprobarea conduc@torului judec@toriei de ocol }i înc@ nu s-a întors.
Diurnistului Gaál László i s-a comunicat textul jur@mântului prev@zut în anexa
intitulat@ „Informare” a dispozi]iei nr. 1919.El.IX.I.75, emis@ de pre}edintele tribunalului
Oradea.
Numitul diurnist a declarat c@ este dispus s@ depun@ jur@mântul de fidelitate, ceea
ce s-a petrecut în felul urm@tor: „Eu, Gaál László, jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de
a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile
]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@
ajute Dumnezeu”. Am citit, am depus jur@mântul }i semnez. s.s. Gaál László – diurnist.
386
s.s. Rezey Gusztáv – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Szedlacsek József – grefier.
293.
Nr. 1919.El.IX.I.107.
Înaintez anexat, exemplarul original al procesului-verbal întocmit la judec@toria

de ocol Ceica, în chestiunea depunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre diurnistul
Gaál László.
JUDEC~TORIA DE OCOL RURAL~ ORADEA
294.
Nr. 1919.El.IX/I.70.

jur@mântului de fidelitate de c@tre Harstein Ignác, expert estimator la judec@toria de ocol
rural@ Oradea.
295.
Proces-verbal
Întocmit de c@tre pre}edintele tribunalului, la Oradea, în data de 19 mai 1919, orele 9,45.
S-a prezentat de bun@ voie Harstein Ignác, estimator expert la judec@toria de ocol rural@
din Oradea }i declar@ c@ s-a prezentat în vederea depunerii jur@mântului de fidelitate.
Dup@ ce i s-a adus la cuno}tin]@ textul jur@mântului de fidelitate, el s-a ar@tat
dispus s@-l depun@ }i l-a }i depus dup@ cum urmeaz@: „Eu, Harstein Ignác, jur pe
a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. Am semnat procesul-verbal.
387
GHEORGHE IANCU
s.s. Harstein Ignác – estimator; s.s. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului;
s.s. Bolca} Ágoston – notar.
296.
Proces-verbal,
Întocmit de pre}edintele tribunalului din Oradea, la Oradea, în data de 19 mai

1919, orele 11,45.
S-a prezentat de bun@ voie suboficiantul Argyulán János de la judec@toria de ocol
rural@ Oradea }i arat@ c@ s-a prezentat în vederea depunerii jur@mântului de fidelitate.
Dup@ ce i-am f@cut cunoscut textul jur@mântului, s-a ar@tat dispus s@-l depun@, dup@
cum urmeaz@: „Eu, Argyulán János, jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios
S-a citit, am depus acest jur@mânt }i semnez.
Am semnat procesul-verbal.
s.s. Argyulán János – suboficiant; s.s. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului;
s.s. Bolca} Augustin – notar.
297.
Nr. 1919.El.IX/I.71.
Dr. Aurel Laz@r – }eful Resortului de Justi]ie, Sibiu
Înaintez anexat, exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu ocazia depu-

nerii jur@mântului de fidelitate de c@tre suboficiantul Argyulán János de la judec@toria
de ocol rural@ Oradea.
298.
Nr. 1919.El.IX/I.1-74.

jur@mântului de fidelitate de c@tre Pál Aladár, notar la judec@toria de ocol urban@ Oradea.
388

JUDEC~TORIA DE OCOL URBAN~ ORADEA
299.
Nr. 1919.El.IX.J.74.
Proces-verbal
Întocmit la Oradea, în data de 20 mai 1919, de c@tre pre}edintele tribunalului.

Se prezint@ de bun@ voie Pál Aladár, notar la judec@toria de ocol urban@ Oradea
}i arat@ disponibilitatea sa de a depune jur@mântul de fidelitate.
Dup@ ce i se face cunoscut textul jur@mântului, îl depune dup@ cum urmeaz@:
„Eu, Pál Aladár, jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand
S-a citit, am depus acest jur@mânt }i am semnat.
s.s. Pál Aladár – notar la judec@toria de ocol urban@ Oradea.
Am semnat procesul-verbal.
s.s. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului; s.s. Lenkey Árpád – notar la
tribunalul Oradea.
300.
Nr. 1919.El.IX/I.83.

jur@mântului de fidelitate de c@tre diurni}tii Szabó Erzsébet, Ponorán Lukács, v@duva
d-na Megyery János }i Morgos Erzsébet.
301.
Proces-verbal
Întocmit de pre}edintele tribunalului, la Oradea, în data de 22 mai 1919.

Având în vedere faptul c@ punctele 4 }i 5 din cadrul ordonan]ei nr. 131/1919 just.,
emis@ de }eful Resortului de Justi]ie, solicit@ depunerea – f@r@ excep]ie – a jur@mântului
de fidelitate sau a declara]iei solemne de c@tre to]i magistra]ii }i, având în vedere faptul
389
GHEORGHE IANCU
ca în aceast@ ordonan]@ nu exist@ un text anume pentru a}a-numitul „leg@mânt diurnist”,

se cuvine ca to]i diurni}tii care au depus un asemenea leg@mânt s@ presteze jur@mântul
de fidelitate prev@zut de ordonan]a sus-numit@.
Ca urmare, pre}edintele i-a convocat pe diurni}tii de la tribunalul Oradea }i judec@-
toriile de ocol rural@ }i urban@, care înc@ nu au depus jur@mântul; s-au prezentat notarii
Szabó Erzsébet, Ponorán Lukács, v@duva Megyery János }i Morgos Erzsébet, care dup@
ce li s-a comunicat textul jur@mântului, s-au ar@tat dispu}i s@ presteze jur@mântul de
fidelitate, care a fost primit de la subsemna]ii de c@tre pre}edintele tribunalului, dup@
cum urmeaz@: „Eu /aici fiecare }i-a rostit numele/ jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a
fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii
}i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@
ajute Dumnezeu”.
S-a citit, am depus acest jur@mânt de fidelitate }i am semnat.
s.s. Szabó Erzsébet; s.s. Ponorán Lukács; s.s. Morgos Erzsébet; s.s. v@duva d-na
Megyery János.
Am semnat procesul-verbal cu men]iunea c@ diurnista Csepreghy Anna nu s-a
putut prezenta deoarece este bolnav@.
s.s. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului; s.s. Lenkey Árpád – notar.
JUDEC~TORIA DE OCOL MARGHITA
302.
Nr. 1919.El.I.E.11.
Proces-verbal
Întocmit la Marghita, în data de 20 mai 1919, orele 10,00, de c@tre conduc@torul

judec@toriei de ocol Marghita, în chestiunea depunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre
personalul judec@toriei de ocol, ca urmare a ordonan]ei emise de Dr. Laz@r Aurel, }eful
resortului justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent }i a dispozi]iei nr. 1919.El.IX.J.53,
emis@ de pre}edintele tribunalului Oradea.
Conduc@torul judec@toriei de ocol constat@ c@ sunt prezen]i to]i membrii perso-
nalului judec@toriei de ocol, nominal: Hraball Ottó, Fehér Ödön }i Dr. Petrass Lajos –
judec@tor de ocol, Bojár András – notar, Nagy Sándor – condicar funciar, Szeitz Benõ
– primoficial, Klazsik Zoltán, Lipcsey István }i Mihalovits István – cancelari}ti, Lepacsek
János – adjutant, Bod Ilona, Török Irén, Szotak Margit – diurni}ti, Farkas István, Magyar
János – subofician]i, Bódizs Imre – gardian, Csery Emil – executor judec@toresc }i Papp
Ferencz – translator autorizat de limba român@.
Dup@ ce conduc@torul judec@toriei de ocol a adus la cuno}tin]a fiec@ruia textul
jur@mântului, i-a chestionat dac@ sunt dispu}i s@ presteze jur@mântul de fidelitate }i care
dintre chestiona]i refuz@. S-au ar@tat dispu}i s@ presteze jur@mântul urm@torii: Hraball
Ottó, Fehér Ödön }i Dr. Petrass Lajos – judec@tori de ocol, Bojár András – notar, Nagy
390
Sándor – condicar funciar, Szeitz Benõ – primoficial, Klazsik Zoltán, Lipcsey István,
Mihalovics István – cancelari}ti, Lepacsek János – adjutant, Bod Ilona, Török Irén,
Szotak Margit – diurni}ti, Farkas István, Magyar János – subofician]i, Bódizs Imre –
gardian, Csery Emil – executor judec@toresc }i Papp Ferencz – translator autorizat de
limba român@.
Nimeni nu a refuzat depunerea jur@mântului de fidelitate.
Dup@ aceea, conduc@torul judec@toriei de ocol a depus urm@torul jur@mânt în
prezen]a personalului judec@toriei de ocol: „Eu, Hraball Ottó, jur pe Atot}tiutorul
secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Hraball Ottó – judec@tor de ocol.
Func]ionarii care s-au ar@tat dispu}i s@ presteze jur@mântul de fidelitate au depus
urm@torul jur@mânt în fa]a conduc@torului judec@toriei de ocol: „Eu, (aici fiecare }i-
a rostit numele), jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand
ce-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. Am
citit, am jurat }i semnez. s.s. Fehér Ödön – judec@tor de ocol; s.s. Petrass Lajos –
judec@tor de ocol; s.s. Bojár András – notar; s.s. Nagy Sándor – condicar funciar; s.s.
Szeitz Benõ – primoficial; s.s. Lipcsey István – cancelarist; s.s. Lepacsek János –
adjutant; s.s. Farkas István – suboficiant; s.s. Magyar János – suboficiant; s.s. Bódizs
Imre – gardian; s.s. Csery Emil – executor judec@toresc; s.s. Papp Ferencz – translator
autorizat de limba român@.
Dup@ aceea, diurni}tii au depus în fa]a conduc@torului judec@toriei de ocol urm@torul
leg@mânt: „Eu, (aici fiecare }i-a rostit numele), m@ angajez solemn c@ voi fi credincios
regelui Ferdinand I }i Statului român, c@ voi respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i
decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i c@ voi îndeplini cu onoare, con}tiin]@
}i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute
Dumnezeu”. Am citit, am jurat, semnez. s.s. Bod Ilona – diurnist; s.s. Török Irén –
diurnist; s.s. Szotak Margit – diurnist.
Atât jur@mântul, cât }i leg@mântul au fost depuse în limba maghiar@.
Dup@ citire, procesul-verbal a fost încheiat }i semnat.
s.s. Hraball Ottó – judec@tor de ocol; s.s. Szeitz Benõ – grefier; s.s. Fehér Ödön
– judec@tor de ocol; s.s. Petrass Lajos – judec@tor de ocol; s.s. Bojár András – notar;
s.s. Nagy Sándor – condicar funciar; s.s. Lipcsey István – cancelarist; s.s. Klazsik
Zoltán; s.s. Mihalovits István – cancelarist; s.s. Lepacsek János – cancelarist; s.s.
Farkas István – suboficiant; s.s. Magyar János – suboficiant; s.s. Bódizs Imre –
gardian; s.s. Csery Emil – executor; s.s. Papp Ferencz – translator; s.s. Bod Ilona –
diurnist; s.s. Török Irén – diurnist; s.s. Szotak Margit – diurnist.
391
GHEORGHE IANCU
303.
Nr. 1919.El.IX.I.92.

jur@mântului de fidelitate de c@tre personalul judec@toriei de ocol Marghita.
304.
Nr. 1919.El.I.E.14.
Proces-verbal
Întocmit de c@tre conduc@torul judec@toriei de ocol Marghita, la data de 27 mai

1919, în chestiunea depunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre diurni}tii judec@toriei
de ocol, în urma ordonan]ei emise de Dr. Laz@r Aurel, }eful resortului justi]iei din
cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu }i a dispozi]iei nr. 1919.El.IX.J.75, emis@
de pre}edintele tribunalului Oradea.
Conduc@torul judec@toriei de ocol constat@ c@ în data de 20 mai 1919, cu prilejul
depunerii jur@mântului de fidelitate, diurni}tii au depus doar un „leg@mânt” }i nu un
„jur@mânt”.
În continuare, conduc@torul judec@toriei de ocol le arat@ diurni}tilor prezen]i
dispozi]ia nr. 1919.El.IX.J.75, emis@ de pre}edintele tribunalului Oradea, potrivit
c@reia se solicit@ depunerea jur@mântului de fidelitate de c@tre diurni}ti, întrucât
ordonan]a nr. 131/1919 just. nu prevede un text anume pentru diurni}ti.
Diurnistele care s-au prezentat, nominal Bod Ilona, Török Irén }i Szotak Margit, s-au
declarat dispuse s@ presteze jur@mântul de fidelitate pe care l-au }i depus în limba
maghiar@, dup@ cum urmeaz@: „Eu, (aici fiecare }i-a rostit numele), jur pe Atot}tiutorul
oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. Am citit, am jurat }i semnez.
s.s. Bod Ilona – diurnist; s.s. Török Irén – diurnist; s.s. Szotak Margit – diurnist.
Dup@ citire, procesul-verbal a fost încheiat }i semnat.
s.s. Hraball Ottó – judec@tor de ocol; s.s. Szeitz Benõ – grefier; s.s. Bod Ilona –
diurnist; s.s. Török Irén; s.s. Szotak Margit.
305.
392

Nr. 1919.El.IX.I.113.
Înaintez anexat exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu prilejul depunerii

jur@mântului de fidelitate de c@tre diurni}tii judec@toriei de ocol Marghita.
JUDEC~TORIA DE OCOL {IMLEUL SILVANIEI
306.
Proces-verbal
Întocmit la {imleul Silvaniei, în data de 20 mai 1919, privind consf@tuirea comun@

a magistra]ilor }i func]ionarilor judec@toriei de ocol.
În urma solicit@rii verbale a Dr. Aciu Alexandru, îns@rcinat temporar cu conducerea
judec@toriei de ocol, conduc@torul judec@toriei de ocol, Muzsay János, a convocat
personalul judec@toriei de ocol. La consf@tuire a fost prezent reprezentantul Consiliului
Dirigent Român din Sibiu – Dr. Aciu Alexandru –, care a comunicat func]ionarilor c@
are îns@rcinarea de a le solicita s@ depun@ urm@torul jur@mânt de fidelitate: „Eu ... jur
pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român,
de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i
de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate
}i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. Declar@, de asemenea, ca nu
dore}te întrebuin]area nici unei forme de presiune, dar func]ionarii care nu depun
jur@mântul sunt considera]i c@ au renun]at la drepturile de salarizare }i pensionare }i
la func]ia pe care o ocupau }i c@ activitatea judec@toriei de ocol se va desf@}ura în
continuare pe baza legisla]iei maghiare adoptate pân@ la data de 18 octombrie 1918
}i, respectiv pe baza deciziilor Consiliului Dirigent Român din Sibiu.
Conduc@torul judec@toriei de ocol, Muzsay János, dup@ ce arat@ c@ el nu dore}te
influen]area nici unui func]ionar, le solicit@ celor prezen]i s@-}i expun@ punctele de
vedere fa]@ de solicitarea formulat@ de Dr. Aciu Alexandru.
Dup@ expunerile judec@torilor de ocol, Csiszér Gábor }i Gazda László, respectiv a
primoficialului Tyuskay István, func]ionarii prezen]i au luat în unanimitate urm@toarea
hot@râre:
Corpul de magistra]i }i de func]ionari ai judec@toriei de ocol {imleul Silvaniei roag@
– prin intermediul reprezentantului politic Dr. Aciu Alexandru – Consiliul Dirigent
Român din Sibiu s@ se amâne depunerea jur@mântului de fidelitate pân@ la decizia
final@ a Conferin]ei de pace privind apartenen]a acestui teritoriu. Corpul de func]ionari
nu refuz@ depunerea jur@mântului de fidelitate }i cere aceast@ amânare doar din motive
393
GHEORGHE IANCU
de con}tiin]@ }i lini}tire a sentimentului na]ional al func]ionarilor maghiari. Î}i ofer@

serviciile }i munca regimului ocupant românesc }i declar@ c@ este dispus s@ continue
activitatea în conformitate cu cerin]ele exprimate de Dr. Aciu Alexandru.
s.s. Muzsay János; s.s. Csiszér Gábor; s.s. Lénárt Sándor; s.s. Gazda László; s.s.
Koncz Sándor; s.s. Schlecht Lajos; s.s. Sugatagi Ödön; s.s. Jancsovics András; s.s.
Tyuskay István; s.s. Haller József; s.s. Kerekes György; s.s. Roska; s.s. Roth Mária;
s.s. Ghi]@ Coriolan; s.s. Mészáros Anna; s.s. Faff Sándor; s.s. Formanek Mária; s.s.
Elekes László; s.s. Erdélyi Farkas; s.s. Bíró István.
307.
Proces-verbal
Întocmit în sala de dezbateri nr. 17 a judec@toriei de ocol {imleul Silvaniei, la

data de 22 mai 1919, pe baza datelor }edin]ei ce a avut loc la {imleul Silvaniei în
20 mai 1919, ca urmare a ordonantei nr. 131/1919 a Consiliului Dirigent Român
din Sibiu, respectiv a dispozi]iilor telefonice ale prefecturii S@laj din 21 }i 22 mai 1919,
în prezen]a celor nominaliza]i în prezentul proces-verbal.
Dr. Aciu Alexandru, numit în func]ia de conduc@tor al judec@toriei de ocol, comu-
nic@ func]ionarilor convoca]i c@ a înaintat – prin intermediul prefectului de Zal@u –
Consiliului Dirigent cererea lor consemnat@ în cadrul procesului-verbal întocmit la
20 mai de a amâna depunerea jur@mântului de fidelitate pân@ la decizia definitiv@
a Conferin]ei de pace privind apartenen]a acestui teritoriu. Îns@, în conformitate cu
dispozi]iile reprezentantului Consiliului Dirigent – prefectul Dr. Pop Gheorghe –
întreab@ c@, în conformitate cu cele consemnate în cadrul procesului-verbal, dac@ sunt
dispu}i s@ depun@ jur@mântul de fidelitate ast@zi sau nu. Comunic@, în acela}i timp,
consecin]ele care rezult@ în privin]a drepturilor b@ne}ti în cazul refuzului.
Cei care au semnat procesul-verbal din 20 mai 1919, care este o anex@ a procesului-
verbal prezent, respectiv Muzsay János – conduc@torul judec@toriei de ocol, Csiszér Gábor
– judec@tor de ocol, Lénárt Sándor – judec@tor de ocol, Gazda László – judec@tor de ocol,
Koncz Sándor – notar, Schlecht Lajos – condicar funciar, Sugatagi Ödön – primoficial,
Jancsovics András – primoficial, Tyuskay István – primoficial, Haller József – copist,
Kedves György – copist, Roska Vertán – executor judec@toresc, Roth Mária – diurnist,
Faff Sándor – diurnist, Formanek Mária, Mészáros Anna – diurnist, Elekes László –
diurnist, Erdélyi Farkas – servitor, Bíró István – servitor, cu excep]ia diurnistului Ghi]@
Coriolan, declar@ c@ sunt dispu}i s@-}i continue activitatea în condi]iile specificate în cadrul
procesului-verbal din 20 mai, dar refuz@ depunerea jur@mântului de fidelitate }i solicit@
amânarea depunerii acestui jur@mânt pân@ la cunoa}terea deciziei definitive a Conferin]ei
de pace privind apartenen]a acestui teritoriu.
Momentan, pâna la primirea deciziei Consiliului Dirigent, Dr. Aciu Alexandru le
solicit@ continuarea activit@]ii în special domnului conduc@tor al judec@toriei de ocol,
cerere acceptat@ de cei prezen]i.
394
Pentru autentificarea procesului-verbal din partea func]ionarilor au fost îns@rcina]i

dup@ cum urmeaz@: din partea judec@torilor de ocol: Muzsay János }i Csiszér Gábor,
din partea administratorilor: Jancsovics András }i Sugatagi Ödön, din partea diurni}tilor:
Ghi]@ Coriolan }i Roth Mária.
Diurnistul Ghi]@ Coriolan declar@ c@ este dispus s@ depun@ jur@mântul.
Dr. Aciu Alexandru constat@ c@ pe baza afirma]iilor conduc@torului judec@toriei
de ocol, judec@torul de ocol Dr. Posz Henrik a plecat într-o direc]ie necunoscut@
înaintea ocupa]iei române}ti }i anume la 16 aprilie 1919.
De asemenea, se constat@ c@ gardianul Eler György, pe baza adeverin]ei medicale
eliberate la 15 mai 1919, cu aprobarea procuraturii s-a deplasat la Cluj pentru tratament
medical.
Cu aceasta, procesul-verbal a fost încheiat }i semnat.
s.s. Dr. Aciu Alexandru; s.s. Koncz Sándor; s.s. Muzsay János; s.s. Csiszér Gábor;
s.s. Jancsovics András; s.s. Ghi]@ Coriolan; s.s. Roth Mária.
308.
Judec@toria de ocol din {imleul Silvaniei
Înaltului Resort al Justi]iei Sibiu
Am onoarea a V@ raporta c@ eu, cu data de azi, am preluat conducerea judec@toriei

de ocol din {imleul Silvaniei, pe baza îndrum@rii nr. 259-1919.pref. a d-lui prefect Dr.
Gheorghe Pop din jude]ul S@laj, datat@ la Zal@u, 12 iunie 1919.
I.Binevoi]i a-mi elibera actul de denumire în regul@, la cazul încuviin]@rii dispozi]iilor
luate de dl. prefect.
II.În leg@tur@ cu situa]ia de la judec@torie Va fac cunoscut c@ atât magistra]ii acestei
judec@torii, cât }i personalul de birou conform proceselor-verbale luate de antecesorul
meu dl. Dr. Aciu Alexandru, aici sub 1 }i 2 acluse, în privin]a depunerii jur@mântului
oficios }i de fidelitate se roag@ de respingere pân@ în pronun]area Conferin]ei de pace,
în ce prive}te adnectarea de ob}te a cercului judec@toriei {imleul Silvaniei. V@ rog
pre]uitele dispozi]ii asupra acestei cereri a magistra]ilor }i personalului de birou.
III.[in s@ v@ informez c@ la judec@toria noastr@ pentru a putea ispr@vi agendele
prev@zute în paragrafele 7-11 ai articolului de lege 44 din 1868, reclam@ doi magistra]i
pentru agendele în limba maghiar@ }i al]i doi magistra]i subalterni pentru agendele în
limba oficioas@ român@, r@mânând ca pentru lipsurile altor câteva mii de slovaci din
o singur@ comun@, Valea Târnei, s@ se sistematizeze un post de interpret slovac pe lâng@
judec@torie.
IV.Conspectul de leaf@ }i alte competen]e a celor aplica]i la judec@toria noastr@
îl al@tur sub 3, cu observarea c@ subscrisul mi-am început cariera juridic@ ca avocat
la 1-a mai 1900, mi-am continuat praxa pân@ la 1-a ianuarie 1916, când am intrat
în armat@, f@când serviciu pân@ la demobilizarea din octombrie a.tr., iar mai pe urm@
395
GHEORGHE IANCU
am fost târât de ostatic al armatei secuie}ti, apoi bol}evice, din 1-a martie a.c. pân@
în 26 mai cur.
V.Din interes public V@ mai rog s@ binevoi]i a ne trimite toate numerele „Gazetei
Oficiale” a Consiliului Dirigent, sosindu-i judec@toriei singurii numeri ap@rute de la
ocuparea {imleului de c@tre armata român@, adic@ numerii de la 28 în sus.
VI.Având, în fine, în vedere greut@]ile de azi în circula]ia po}telor, când eventual
u}or s-ar pierde actele de înstr@inare a imobilelor pretinse spre înaintare la Resortul
de Agricultur@ în scopul autoriz@rii, fapt ce ar putea cauza daune imense p@r]ilor
negociante }i mult@ pierdere de timp – nu ar putea oare urma aceast@ autorizare în
fiecare jude] din partea prefectului ori a pre}edintelui de tribunal ori a unei comisii
de 3, care, fie c@ ar descinde în acest scop în tot a doua lun@ singuraticele oficii de
c@r]i funduare, fie c@ amintitele acte li s-ar înainta spre autorizare numai lor?
{imleul Silvaniei, la 15 iunie 1919. Cu stim@: s.s. Dr. Coriolan Mese}ian –
conduc@torul judec@toriei de ocol din {imleul Silvaniei.
JUDEC~TORIA DE OCOL S~CUIENI
309.
Nr. 1919.El.IX.J.100.
Proces-verbal
Întocmit la judec@toria de ocol S@cuieni, la data de 21 mai 1919, în chestiunea

depunerii jur@mântului de fidelitate prescris de ordonan]a }efului resortului justi]iei,
Dr. Laz@r Aurel, din cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu, urmare a solicit@rii
prin dispozi]ia nr. 1919.El.IX/I.53, emis@ de pre}edintele tribunalului Oradea.
Au fost prezen]i:
Bod Kálmán – conduc@torul judec@toriei de ocol, Dr. Horváthovich János –
judec@tor de ocol, Kortamaros Sándor – judec@tor de ocol, Igmondy Sándor – condicar
funciar, Szentgyörgyi Lajos – primoficial, Pintér József – primoficial }i în calitate de
grefier, Klein Sándor – cancelarist, Takács István – cancelarist, Kelemen Rezsõ –
adjutant, Zumpfe Magda – adjutant, Tunyoghy Jolán – diurnist@, Göncz Juliska –
diurnist@, Várady Ernõ – executor, Baranyi Sándor, Fazekas István, Máthé József –
subofician]i.
Conduc@torul judec@toriei de ocol a ar@tat în fa]a judec@torilor de ocol, a func]io-
narilor }i a celorlal]i membri ai judec@toriei de ocol c@ în cadrul }edin]ei care a avut loc
la data de 3 mai 1919, în Oradea, }eful resortului justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent
Român din Sibiu, Dr. Laz@r Aurel, a declarat c@ în baza hot@rârii adoptate de Adunarea
Na]ional@ de la Alba Iulia, teritoriul jude]ului Bihor trece sub st@pânirea româneasc@ }i
sub domnia lui Ferdinand I }i, ca urmare, pre}edintelui tribunalului Oradea i-a solicitat
ca, sub auspiciile noilor împrejur@ri, s@ depun@ jur@mântul de fidelitate în prezen]a perso-
nalului judec@toriei de ocol, iar dup@ aceea s@ primeasc@ acela}i jur@mânt de la personalul
judec@toriei, respectiv de la judec@tori, func]ionari }i auxiliari.
396
În continuare, conduc@torul judec@toriei de ocol face cunoscut@ anexa intitulat@

„Informare” a dispozi]iei emise de pre}edintele tribunalului Oradea.
În urma unui schimb de opinii îndelungat, s-a adoptat, în unanimitate, urm@toarea
decizie: personalul judec@toriei de ocol, ca }i el personal, î}i aduc aminte cu mul]umire
de intrarea trupelor române }i de ocuparea unei mari p@r]i a Ungariei, deoarece prin
aceasta s-a pus cap@t bol}evismului blestemat care st@pânea aici, astfel c@ a adus un
serviciu deosebit nu numai Ungariei, ci }i celorlalte state vecine, împiedicând r@spân-
direa pericolului ro}u. F@r@ îndoial@, opera]iunea binecuvântat@ a armatei române a
fost un sacrificiu }i, în cazul în care Conferin]a de pace va crede necesar@ recom-
pensarea acestui gest, atunci fiecare cet@]ean maghiar se va al@tura cu drag@ inim@.
Dup@ accentuarea acestor chestiuni }i având în vedere c@ frontierele Ungariei sunt luate
în discu]ie, chiar în aceste zile de c@tre Conferin]a de pace, întreg personalul judec@toriei
de ocol va depune jur@mântul de fidelitate doar când hot@rârea definitiv@ a Conferin]ei de
pace, în privin]a apartenen]ei teritoriului jude]ului Bihor, va deveni cunoscut@.
Judec@torul de ocol Zsiga Lajos a absentat, fiind bolnav }i, prin urmare, nu }i-a
putut exprima punctul de vedere.
Dup@ citire a fost aprobat }i semnat.
s.s. Bod Kálmán – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Pintér József – grefier;
s.s. Dr. Horváthovich János – judec@tor de ocol; s.s. Kortamaros Sándor – judec@tor
de ocol; s.s. Igmondy Sándor – condicar funciar; s.s. Szentgyörgyi Lajos – primoficial;
s.s. Klein Sándor – cancelarist; s.s. Takács István – cancelarist; s.s. Kelemen Rezsõ –
adjutant; s.s. Zumpfe Magda – adjutant; s.s. Tunyoghy Jolán – diurnist; s.s. Göncz
Juliska – diurnist@; s.s. Várady Ernõ – executor; s.s. Baranyi Sándor – suboficiant;
s.s. Fazekas István – suboficiant; s.s. Máthé József – suboficiant.
310.
Nr. 1919.El.IX/I.100.
Înaintez anexat, exemplarul original al procesului-verbal întocmit în chestiunea

depunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre personalul judec@toriei de ocol S@cuieni,
ocazie cu care, cu excep]ia judec@torului de ocol Zsiga Lajos – absent pe motive de
s@n@tate, întregul personal a refuzat prestarea jur@mântului.
311.
Copie autentificat@ – nr. 1919.El.VII.B.11.
Nr. 1919.El.IX.J.155.
Proces-verbal
397
GHEORGHE IANCU
Întocmit de judec@torul de ocol Dr. Szabó Géza, la judec@toria de ocol S@cuieni,

în data de 20 iunie 1919, în chestiunea prelu@rii conducerii judec@toriei de ocol }i a
valorilor acesteia dispus@ de dispozi]iile nr. P.II-312/1-1919 }i nr. 1919.El.IX.I.27,
emise de pre}edintele tribunalului Oradea.
Judec@torul de ocol Dr. Szabó Géza s-a prezentat în cl@direa judec@toriei de ocol
S@cuieni, în data de 20 iunie 1919, orele 9,00 }i l-a c@utat pe conduc@torul judec@toriei
de ocol Bod Kálmán, c@ruia i-a comunicat scopul venirii sale }i identitatea sa, i-a ar@tat
dispozi]ia pre}edintelui tribunalului Oradea, precum }i documentul emis de pre}edintele
tribunalului Oradea, prin care era îns@rcinat cu conducerea temporar@ a judec@toriei
de ocol.
Dup@ aceea, i-a predat conduc@torului judec@toriei de ocol, Bod Kálmán, plicul
sigilat, adresat „conduc@torului judec@toriei de ocol S@cuieni” }i i-a solicitat s@ deschid@
imediat acest plic }i s@ citeasc@ dispozi]ia emis@ de pre}edintele tribunalului Oradea,
adresat@ „conduc@torului judec@toriei de ocol”, aflat@ în plic. Conduc@torul judec@toriei
de ocol Bod Kálmán a dat curs solicit@rii, a desf@cut plicul }i a citit dispozi]ia care îi era
adresat@, dar a declarat c@ nu va da curs dispozi]iei pre}edintelui tribunalului Oradea,
nu pred@ conducerea judec@toriei de ocol, nu recunoa}te primirea dispozi]iei }i, în acest
sens, a returnat dispozi]ia amintit@, împreun@ cu plicul, trimisului.
În continuare trimisul }i conduc@torul judec@toriei de ocol, Bod Kálmán, i-au
convocat pe judec@torii de ocol: Dr. Horváthovich János }i Kortamaros Sándor,
c@rora trimisul a vrut s@ le predea plicurile sigilate adresate lor, dar plicul a fost
desf@cut numai de conduc@torul de ocol Bod Kálmán, care a citit dispozi]iile nr.
1919.El.I.127 }i 1919.El.XXXVI.B.49, emise de pre}edintele tribunalului Oradea, dar
a declarat c@ nu dore}te s@ dea curs acestor dispozi]ii, nu recunoa}te primirea acestora
}i a returnat aceste dispozi]ii trimisului. La solicitarea judec@torului de ocol trimis
judec@torii de ocol, Dr. Horváthovich János }i Kortamaros Sándor au refuzat s@
deschid@ plicurile sigilate care le erau adresate, ceea ce l-a determinat pe trimis s@
le desfac@ }i s@ le citeasc@ dispozi]ia nr. 1919.El.IX.I.127, care le era adresat@, iar
dup@ aceea a l@sat în fa]a fiec@rui judec@tor de ocol – inclusiv în fa]a conduc@torului
judec@toriei de ocol Bod Kálmán – plicul care le era adresat, aten]ionându-i în acela}i
timp c@ procedura urmat@ de ei nu îi va scuti de responsabilitatea care le revine.
În continuare trimisul le-a adus la cuno}tin]@ faptul c@ începând din acel moment
nu mai au dreptul de a r@mâne în judec@toria de ocol }i nu au nici un drept de a da
dispozi]ii personalului judec@toriei de ocol, nu au nici un drept de a-}i continua
activitatea oficial@, ci, singurul drept care le r@mâne este acela de a preda toate actele
trimisului, iar conduc@torul judec@toriei de ocol s@ predea, de asemenea, trimisului
conducerea institu]iei }i cl@direa judec@toriei de ocol. La aceast@ solicitare, judec@torii
de ocol, nominal, au declarat c@ nu p@r@sesc cl@direa judec@toriei de ocol, nu predau
nici un document aflat la dispozi]ia lor, iar conduc@torul judec@toriei de ocol Bod
Kálmán a mai declarat ca nu pred@ conducerea institu]iei }i obiectele de valoare
p@strate de el, deoarece el nu recunoa}te trimisul în calitate de conduc@tor interimar
al judec@toriei de ocol }i accentueaz@ în mod deosebit c@ ei, în actuala componen]@
398
î}i vor continua activitatea în mod con}tiincios, vor respecta ordonan]ele Consiliului
Dirigent Român din Sibiu, dar nu au depus }i nici nu depun jur@mântul de fidelitate
pân@ când Conferin]a de pace nu decide în privin]a apartenen]ei acestui teritoriu.
Dup@ aceea, trimisul a convocat personalul judec@toriei de ocol, func]ionarii,
diurni}tii, executorii }i subofician]ii, care s-au prezentat absolut to]i, nominal: Igmondy
Sándor – condicar funciar, Szentgyörgyi Lajos – primoficial, Pintér József – primoficial,
Takács István – cancelarist, Klein Sándor – cancelarist, Kelemen Rezsõ – adjutant,
Zumpfe Magda – adjutant, Tunyoghy Jolán – diurnist, Göncz Juliska – diurnist@, Várady
Ernõ – executor, Baranyi Sándor, Fazekas István }i Máthé József – subofician]i, c@rora
le-a comunicat scopul venirii sale, le-a comunicat de asemenea c@, potrivit ordonan]ei
nr. 2347/1919, emis@ de }eful resortului justi]iei, la data de 6 iunie 1919, judec@torii
de ocol Bod Kálmán, Dr. Horváthovich János }i Kortamaros Sándor, din acel moment
nu mai pot s@-}i exercite func]iile avute, deoarece în urma refuzului depunerii jur@-
mântului de fidelitate }i-au pierdut „ipso facto” func]iile }i drepturile ob]inute pân@
atunci; astfel c@, din acel moment, numi]ii judec@tori de ocol nu mai au dreptul de a
r@mâne în cl@direa judec@toriei de ocol, fa]@ de personalul judec@toriei de ocol nu mai
au nici un drept de a da dispozi]ii }i nu au dreptul de a depune nici un fel de activitate
oficial@; tot în acel moment, temporar, trimisul judec@tor de ocol preia conducerea
institu]iei }i, prin urmare, personalul judec@toriei de ocol este obligat s@ respecte
dispozi]iile sale }i s@ se comporte ca atare. Dup@ aceea, le-a comunicat c@ domnul }ef
al resortului justi]iei îi oblig@ pe to]i func]ionarii judec@toriei de ocol – de}i nu au depus
înc@ jur@mântul de fidelitate – s@-}i continue activitatea oficial@, urmând ca plata
veniturilor lor, oprit@ între timp, s@ fie reluat@. Trimisul le-a atras aten]ia c@ refuzul
continu@rii activit@]ii atrage nu numai sanc]iuni disciplinare ci }i penale }i le-a cerut s@-
}i continue activitatea în mod con}tiincios pân@ la primirea de noi instruc]iuni.
La aceste comunic@ri }i solicit@ri, numi]ii func]ionari, împreun@ }i nominal, au
declarat c@ sunt dispu}i s@-}i continue activitatea oficial@, dar ei îl consider@ în conti-
nuare pe Bod Kálmán drept conduc@tor al judec@toriei de ocol, iar judec@tori de ocol
pe cei care au activat în aceast@ calitate pân@ acum; vor respecta doar dispozi]iile
acestora, nu recunosc judec@torul de ocol trimis drept conduc@tor interimar al judec@-
toriei de ocol }i, prin urmare, nu vor îndeplini dispozi]iile acestuia.
Ca urmare, trimisul nu a putut prelua judec@toria de ocol S@cuieni }i conducerea
acesteia, despre cele întâmplate raportând imediat pre}edintelui tribunalului Oradea.
Trimisul nu a putut îndeplini îns@rcinarea încredin]at@ fa]@ de judec@torul de ocol
Zsiga Lajos, deoarece acesta, potrivit spuselor conduc@torului judec@toriei de ocol
Bod Kálmán, se afl@ momentan în Oradea.
Procesul-verbal a fost încheiat.
s.s. Dr. Szabó Géza – judec@tor de ocol.
„Pentru autenticitatea copiei”
S@cuieni, 20 iunie 1919.
s.s. Dr. Szabó Géza – judec@tor de ocol.
399
GHEORGHE IANCU
312.
Nr. 1919.El.IX.I.155.
A}a cum am avut deja onoarea s@ raportez telegrafic, în data de 22 luna curent@,
referitor la ordonan]ele nr. 2347 }i 2294-1919 pres. just. (la care nu am primit nici pân@
în ziua de azi instruc]iuni de la domnul }ef al resortului justi]iei), judec@torul de ocol
Dr. Szabó Géza, repartizat temporar la judec@toria de ocol urban@ Oradea, a fost trimis
în vederea prelu@rii conducerii judec@toriei de ocol S@cuieni }i a demiterii judec@torilor
de ocol de la S@cuieni care au refuzat depunerea jur@mântului, dar aceast@ îns@rcinare
nu a putut fi îndeplinit@ de judec@torul de ocol Dr. Szabó Géza, deoarece s-a lovit de
un refuz total din partea personalului judec@toriei de ocol, iar judec@torii de ocol locali
au refuzat atât predarea institu]iei, cât }i respectarea dispozi]iilor judec@torului de ocol
trimis acolo.
Înaintez, anexat, copia autentificat@ a procesului-verbal întocmit cu aceast@ ocazie
de c@tre judec@torul de ocol Dr. Szabó Géza. Voi raporta separat despre faptul c@
judec@torul de ocol trimis acolo, Dr. Szabó Géza }i-a dat demisia în aceea}i zi, printr-
o cerere trimis@ de la S@cuieni, el a p@r@sit localitatea plecând în comuna Otomani;
de asemenea, voi raporta sub nr. 1919.El.XVIII.B.130, despre faptul c@ am luat
m@sura de a-l trimite acolo, în vederea prelu@rii judec@toriei de ocol, pe judec@torul
de la tribunalul Oradea, Palánkay Károly }i pe Dr. Bolca} Augustin, conduc@torul
judec@toriei de ocol Marghita. Despre faptul c@ ei au ajuns acolo voi raporta separat
sub nr. 1919.El.XVIII.B.135.
Men]ionez c@ în urma comportamentului manifestat, tribunalul l-a rechemat pe
judec@torul de ocol Dr. Szabó Géza, din momentul în care noii trimi}i au ajuns la S@cuieni.
Cred ca cei trimi}i de curând vor avea succes, cu atât mai mult cu cât, a}a cum
am amintit în raportul meu telegrafic, adresat domnului }ef al resortului justi]iei, la
data de 22 l.c., despre telegrama mea dur@ adresat@ conduc@torului judec@toriei de
ocol S@cuieni, Bod Kálmán, el mi-a trimis un r@spuns telegrafic în care, ca urmare a
demisiei judec@torului Dr. Szabó Géza, el însu}i cerea „noi instruc]iuni”, ceea ce nu
pot explica decât prin faptul c@, atât conduc@torul judec@toriei de ocol, cât }i personalul
acesteia inten]ioneaz@ s@ înceteze rezisten]a.
Voi raporta în continuare despre cele ce se petrec.
313.
Nr. 1919.El.IX.J.177.
400
Proces-verbal
Întocmit la judec@toria de ocol S@cuieni, în data de 27 iunie 1919, în urma

dispozi]iei nr. 1919.El.IX.I.155, emis@ de pre}edintele tribunalului Oradea.
Au fost prezen]i:
Palánkay Károly – judec@tor la tribunalul Oradea, Bod Kálmán – conduc@torul
judec@toriei de ocol, Dr. Horváthovich János – judec@tor de ocol, Kortamaros Sándor
– judec@tor de ocol, respectiv Dr. Bolca} Augustin – judec@tor de ocol.
Judec@torul trimis, Palánkay Károly – înso]it de judec@torul de ocol Dr. Bolca}
Augustin – s-au prezentat în cl@direa judec@toriei de ocol, }i-a declinat identitatea }i
a prezentat documentul nr. 1919.II.P.312/19, emis de tribunalul Oradea, prin care
a adeverit scopul venirii sale.
În continuare, judec@torul trimis le-a reamintit judec@torilor de ocol Bod Kálmán, Dr.
Horváthovich János }i Kortamaros Sándor – respectiv, judec@torului de ocol Zsiga Lajos
care, întâmpl@tor se afla acolo }i care refuzase, de asemenea, conform procesului-verbal
depunerea jur@mântului de fidelitate – procedura îndeplinit@ de judec@torul de ocol Dr.
Szabó Géza; de asemenea a comunicat c@ misiunea încredin]at@ Dr. Szabó Géza se
încheie începând cu momentul prezen]ei lor la judec@toria de ocol }i c@ el este îns@rcinat
de a comunica sus-numi]ilor judec@tori de ocol c@ din acest moment, nu mai au dreptul
de a da dispozi]ii personalului judec@toriei de ocol, le este interzis s@-}i desf@}oare acti-
vitatea în continuare }i singura lor îndatorire este aceea ca fiecare judec@tor de ocol s@
predea documentele oficiale, obiectele, materialele }i cauzele aflate la dispozi]ia lor, iar
conduc@torul judec@toriei de ocol s@ predea, potrivit dispozi]iei nr. 54000/95.I.M., punctul
50, conducerea institu]iei }i cl@direa judec@toriei. Conduc@torul judec@toriei de ocol Bod
Kálmán declar@ c@ refuz@ predarea judec@toriei de ocol }i a conducerii acesteia.
Ceilal]i judec@tori de ocol declar@, de asemenea, c@ refuz@ predarea obiectelor,
actelor etc., aflate asupra lor.
Ca urmare, judec@torul trimis a pus cap@t, momentan, procedurii de preluare.
Condicarul funciar, administratorul, executorul }i subofician]ii doresc s@ colaboreze
doar cu magistra]ii care au activat pân@ în acest moment.
s.s. Palánkay Károly – judec@tor la tribunal, în calitate de trimis; s.s. Tunyoghy
Jolán – grefier.
314.
Nr. 1919.E.IX.I.177.
Proces-verbal
Întocmit la judec@toria de ocol S@cuieni, la data de 27 iunie 1919, privind depunerea

jur@mântului de fidelitate prev@zut de ordonan]a emis@ de }eful resortului justi]iei din
cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu – Dr. Laz@r Aurel, în urma dispozi]iei nr.
1919.El.IX.I.155, emis@ de pre}edintele tribunalului Oradea.
Prezen]i:
401
GHEORGHE IANCU
Dr. Palánkay Károly – judec@tor, trimisul tribunalului Oradea solicit@ judec@torului

de ocol Zsiga Lajos s@ depun@ jur@mântul de fidelitate, ca urmare a noilor împrejur@ri.
Judec@torul de ocol Zsiga Lajos a declarat c@ nu depune juramântul de fidelitate.
Dup@ citire, procesul-verbal a fost semnat.
s.s. Palánkay Károly – judec@tor la tribunalul Oradea; s.s. Zsiga Lajos – judec@tor
de ocol; s.s. Pintér József – grefier.
315.
Nr. 1919.El.IX/I.177.
Înaintez anexat exemplarul original al procesului-verbal, întocmit de trimisul

tribunalului Oradea, la 27 iunie 1919, privind refuzul judec@toriei de ocol Zsiga Lajos
de la judec@toria de ocol S@cuieni, de a presta jur@mântul de fidelitate.
Oradea, 10 iulie 1919.
316.
Nr. 1919.El.XIII.V.2.
Proces-verbal
Întocmit la data de 1 iulie 1919, la judec@toria de ocol S@cuieni, în chestiunea

Au fost prezen]i:
Judec@torul trimis în virtutea telegramei expediate de pre}edintele tribunalului
Oradea în ziua de 1 iulie, orele 13,00, le-a f@cut înc@ odat@ cunoscut, la ora 15,00
judec@torilor de ocol convoca]i, anume Dr. Horváthovich János, Kortamaros Sándor
}i Zsiga Lajos, scopul trimiterii sale, a solicitat adjunctului conduc@torului judec@toriei
de ocol predarea conducerii judec@toriei de ocol, a valorilor, mobilei, materialelor,
depunerilor etc., iar de la judec@torii de ocol dr. Horváthovich János }i Kortamaros
Sándor predarea cauzelor aflate în eviden]a lor, numi]ii judec@tori de ocol, în pofida
faptului c@ li s-a atras aten]ia asupra consecin]elor, invocând prevederile acordului
interna]ional de la Haga, au declarat în unanimitate c@ nu predau nici obiectele cerute,
nici conducerea judec@toriei de ocol, decât în m@sura în care va fi aplicat@ for]a.
Dup@ aceea, personalului auxiliar }i func]ionarilor judec@toriei de ocol, convoca]i
într-un birou separat }i anume: Takács István – cancelarist, Igmondy Sándor – condicar
funciar, Pintér József – primoficial, Klein Sándor – cancelarist, Tunyoghy Jolán –
diurnist, Göncz Juliska – diurnist, Zumpfe Magda – adjutant }i Fazekas István – sub-
402
oficiant; judec@torul trimis le-a comunicat c@ preia conducerea institu]iei }i ca cei

prezen]i sunt obliga]i s@-}i continue activitatea pân@ la noi m@suri, în schimb, li se vor
pl@ti retribu]iile începând cu ziua din care pl@]ile au fost oprite. Le-a a tras aten]ia c@
refuzul de a-}i continua activitatea atrage dup@ sine nu numai sanc]iuni disciplinare ci
}i penale }i le-a cerut s@-}i desf@}oare con}tiincios }i exact activitatea, pân@ la noi m@suri.
Sus-numi]ii au declarat c@ sunt dispu}i s@-}i continue activitatea doar în cazul în care
se men]ine componen]a actual@ a corpului de magistra]i. Judec@torul trimis le-a cerut
continuarea activit@]ii, f@când referire la folosirea for]ei.
La ora 16,00 înso]it de Dr. Bolca} Augustin – conduc@torul judec@toriei de ocol
din Marghita }i în prezen]a maiorului Popescu – care era înso]it pe culoarele institu]iei
de un sublocotenent, 3 solda]i înarma]i }i primpretorul Dr. Gera – trimisul judec@tor
a repetat solicitarea sa privind predarea institu]iei. Dup@ ce judec@torul de ocol Zsiga
Lajos s-a convins, ca urmare a discu]iei purtate cu maiorul Popescu, c@ maiorul va
folosi for]a în cazul refuzului de a preda conducerea institu]iei, întrucât avea ordine
în acest sens de la Consiliul Dirigent Român din Sibiu, a declarat c@ protesteaz@
împotriva folosirii for]ei în baza acordurilor interna]ionale de la Geneva, dar, cedând
în fa]a for]ei, pred@ judec@toria de ocol, ast@zi }i în cursul zilelor urm@toare. În acela}i
sens s-au pronun]at, inclusiv judec@torii de ocol Dr. Horváthovich }i Kortamaros.
În continuare, maiorul Popescu i-a solicitat judec@torului trimis s@ preia conducerea
judec@toriei de ocol, ar@tând c@, pe durata prelu@rii, reprezentant al s@u va fi sub-
locotenentul Eugen Potârc@. Maiorul Popescu a mai solicitat ca modalitatea de preluare
a judec@toriei de ocol s@ fie raportat@ domnului Dr. Laz@r Aurel – }eful resortului justi]iei
– pe cale telegrafic@, iar încheierea pred@rii-prelu@rii s@-i fie raportat@ verbal.
Judec@torul trimis a îndeplinit aceste cerin]e.
Judec@torul trimis a preluat cl@direa judec@toriei de ocol }i anexele acesteia. În
ceea ce prive}te predarea sumelor de bani, a valorilor, a c@r]ilor etc. a fost întocmit
un proces-verbal distinct.
s.s. Palánkay Károly – judec@tor trimis; s.s. Zsiga Lajos – judec@tor de ocol; s.s.
Tunyoghy Jolán – grefier.
Men]ionez ulterior, c@ numele conduc@torului judec@toriei de ocol, Bod Kálmán
nu apare în cadrul procesului-verbal, deoarece nu a fost prezent în cursul prelu@rii
}i am auzit c@ s-ar afla la Oradea.
s.s. Palánkay Károly – judec@tor la tribunal.
317.
Nr. 1919.El.IX.I.183.
403
GHEORGHE IANCU
Referitor la ordonan]ele nr. 2294 }i 2347/1919 pres. just. }i în continuarea raportului

meu nr. 1919.El.IX.I.155 din 26 iunie 1919, raportez:
În urma încerc@rii nereu}ite a judec@torului de ocol Dr. Szabó Géza – despre care v-
am raportat în raportul meu nr. 155 – Palánkay Károly – judec@tor la tribunalul Oradea,
cu concursul judec@torului de ocol Dr. Bolca} Augustin, conduc@torul judec@toriei de ocol
Marghita, ca urmare a folosirii for]ei publice, dispus@ de domnul }ef al resortului justi]iei,
ca rezultat al împotrivirii, au reu}it s@ preia conducerea judec@toriei de ocol de la fostul
conduc@tor al judec@toriei }i de la judec@torii de ocol, în urma procedurii care a durat
între 27 iunie }i 6 iulie a.c.
Preluarea, care a început la 1 iulie prin folosirea for]ei publice }i care a durat
neîntrerupt pân@ la data de 5 iulie (în lipsa fostului conduc@tor al judec@toriei de ocol
Bod Kálmán care a p@r@sit – chipurile – S@cuienii, dup@ 27 iunie), astfel ca în aceast@
zi fo}tii judec@tori de ocol: Zsiga Lajos, Dr. Horváthovich János }i Kortamaros Sándor
au p@r@sit cl@direa judec@toriei de ocol, dup@ ce, în prealabil, înc@ în data de 27 iunie,
din partea judec@torului de ocol trimis, li s-a comunicat atât judec@torilor de ocol sus-
numi]i, cât }i conduc@torului judec@toriei de ocol Bod Kálmán – care la acea dat@
mai era prezent la S@cuieni – c@ în urma refuzului lor de a depune jur@mântul de
fidelitate }i-au pierdut „ipso facto” func]iile }i drepturile ob]inute pân@ atunci }i c@
din acel moment nu mai aveau dreptul de a r@mâne în cl@direa judec@toriei de ocol
}i nu mai aveau dreptul de a da dispozi]ii personalului judec@toriei de ocol }i c@ nu
mai puteau depune nici un fel de activitate.
Astfel c@ îndep@rtarea celor 4 fo}ti judec@tori de ocol s-a încheiat la 5 iulie 1919.
Personalul judec@toriei de ocol, func]ionarii }i auxiliarii au fost anun]a]i de c@tre
judec@torul de ocol trimis – cu men]ionarea prevederilor disciplinare }i penale – c@ sunt
obliga]i, în urma dispozi]iei domnului }ef al resortului justi]iei, pân@ la noi instruc]iuni,
s@ r@mân@ chiar }i f@r@ a fi depus jur@mântul de fidelitate în posturile lor, în schimbul
pl@]ii veniturilor lor }i s@-}i îndeplineasc@ atribu]iile cu con}tiinciozitate, iar dup@ pre-
luarea judec@toriei de ocol, trimisul mi-a raportat c@ ei într-adev@r î}i îndeplinesc
activitatea în continuare.
Anexez exemplarele originale ale proceselor-verbale întocmite la 27 iunie, respectiv
1 iulie de c@tre Palánkay Károly, judec@tor la tribunalul din Oradea, în chestiunea
prelu@rii judec@toriei de ocol S@cuieni.
Dup@ încheierea procedurii de preluare, judec@torul Palánkay Károly, în confor-
mitate cu instruc]iunile primite, a predat la 5 iulie a.c. în condi]ii ordonate }i lini}titoare
judec@toria de ocol judec@torului de ocol Dr. Bolca} Augustin, iar el personal s-a
reîntors la postul s@u.
Astfel c@ de la 5 iulie a.c. conducerea judec@toriei de ocol a fost dat@ pentru o
perioad@ îndelungat@ judec@torului de ocol Dr. Bolca} Augustin, conduc@torul judec-
@toriei de ocol Marghita. Raportez de pe acum c@ trebuie s@ iau m@suri în sensul de
a mai trimite înc@ un judec@tor de ocol, pân@ la ocuparea tuturor locurilor, deoarece
el singur nu poate îndeplini toate atribu]iile fo}tilor judec@tori de ocol.
404
Referitor la instruc]iunea verbal@ a domnului }ef al resortului justi]iei am luat

m@sura prin telefon înc@ din data de 1 iulie a.c., ca personalului judec@toriei de ocol
S@cuieni s@ nu i se pl@teasc@ nici un fel de venit pân@ la noi instruc]iuni.
Având în vedere, pe de o parte faptul c@ cei 4 fo}ti judec@tori de ocol }i-au pierdut
func]iile înainte de data de 1 iulie 1919, pe de alt@ parte personalul judec@toriei de
ocol, de}i nu a depus jur@mântul de fidelitate, în schimbul retribuirii lor î}i desf@}oar@
în continuare activitatea }i având în vedere, de asemenea, urgen]a acestei probleme
}i cu sentimentul c@ procedez potrivit indica]iilor verbale ale domnului }ef al resortului
justi]iei, am trimis o dispozi]ie la direc]ia financiar@ S@cuieni, prin care informez c@
veniturile judec@torilor de ocol Bod Kálmán, Dr. Horváthovich János, Zsiga Lajos
}i Kortamaros Sándor înceteaz@ de a mai fi pl@tite de la data de 30 iunie a.c. }i c@
veniturile func]ionarilor judec@toriei }i a personalului auxiliar, anume: condicarul
funciar Igmondy Sándor, Pintér József – primoficial, Klein Sándor – cancelarist,
Takács István – cancelarist, Zumpfe Magda – adjutant, Tunyoghy Jolán – diurnist,
Göncz Juliska – diurnist, Baranyi Sándor – suboficiant }i Fazekas István – suboficiant
se vor pl@ti }i în continuare începând cu ziua în care pl@]ile încetaser@, dar numai în
cazul în care chitan]ele lor sunt prev@zute cu semn@tura }i }tampila conduc@torului
judec@toriei de ocol, Dr. Bolca} Augustin.
I-am dat instruc]iuni Dr. Bolca} Augustin, conduc@torul judec@toriei de ocol, s@
semneze }i s@ }tampileze chitan]ele personalului auxiliar }i al func]ionarilor judec@toriei
de ocol, doar dac@ ace}tia î}i desf@}oar@ con}tiincios activitatea, potrivit regulamentelor
oficiale aflate în vigoare; în caz contrar s@ refuze }tampilarea chitan]ei }i s@-mi raporteze
constat@rile sale, pe cât posibil în prealabil.
Men]ionez, de asemenea c@, potrivit procesului-verbal, nu au fost prezen]i: prim-
oficialul Szentgyörgy Lajos, cancelaristul Kelemen Rezsõ }i suboficiantul Máthé József,
în cazul în care sunt dispu}i s@-}i continue activitatea, inten]ionez s@ procedez a}a cum
am ar@tat anterior în privin]a retribuirii lor, evident, dac@ primesc un raport satisf@c@tor
privind motivele absen]ei lor, ca }i asupra comportamentului lor în privin]a îndeplinirii
activit@]ilor care le revin.
JUDEC~TORIA DE OCOL ZAL~U
318.
Nr. 312-1919.Pref.
Pre}edintele tribunalului din Zal@u
Nr. 1919.El.II.H.30/6.
Prefectului jude]ului S@laj, Zal@u
405
GHEORGHE IANCU
Am onoarea a v@ raporta c@ din personalul judec@toriei de ocol Zal@u, aflat@ sub

jurisdic]ia mea, în conformitate cu raportul conduc@torului judec@toriei de ocol, au
depus jur@mânt de fidelitate, respectiv leg@mântul de fidelitate, în data de 22 mai
1919, corespunz@tor prevederilor ordonantei nr. 121/just. a ministrului justi]iei din
cadrul Consiliului Dirigent Român, urm@torii: Kovács Géza, Mikó Károly }i Rettegi
Árpád – copi}ti, Nóti E. Géza – executor diurnist, Varga András – servitor }i Váncza
György – gardian, iar în data de 25 mai 1919 – condicarul funciar Szilágyi Jenõ.
Au refuzat depunerea jur@mântului, respectiv a leg@mântului, în data de 22 mai
1919: Baczó Géza – cancelarist, Mészáros Ferencz }i Mester Dezsõ – diurni}ti, Láposi
Kiss István – servitor; în data de 25 mai 1919, diurnistul Pavelka Rudolf, judec@torii
de ocol Szász István, Tomassy Géza }i Dr. Papp Gyula; în data de 27 mai – notarul
Dr. Gazda Ödön }i copistul Pavelka Frigyes. To]i ace}tia }i-au p@r@sit func]iile.
Zal@u, 10 iunie 1919.
s.s. Medgyessy – pre}edinte.
JUDEC~TORIA DE OCOL CEHU-SILVANIEI
319.
De la Conduc@torul Judec@toriei de ocol Cehu-Silvaniei
El.XIII.Bb.12.
Cu provocare la nr. 142/1919, raportez c@ la Judec@toria de sub conducerea mea,

în ziua de azi, s-au declarat în privin]a jur@mântului oficios de fidelitate, judec@torii Szász
István, Tormassy Géza }i Dr. Papp Gyula, precum }i notarul Dr. Gazda Ödön }i
scriitorul Pavelka Frigyes, denegând to]i depunerea jur@mântului.
Ca motiv principal amintesc frica de transferare – înainte de ce ar decide Conferin]a
de pace în chestia teritorial@ în atare loc – unde to]i magistra]ii au denegat jur@mântul; în
care caz atât materialmente, cât }i moralmente ar fi incapabil a suporta greut@]ile traiului.
Conduc@torul c@r]ii funduare Szilágyi Jenõ, cu data de 25 mai 1919, a depus
jur@mântul oficios, drept aceea m@ rog s@ i se semneze }i lui competen]ele restante
}i anume: pe lunile aprilie }i mai ajutorul de scumpete a 300 cor. – 600 coroane, pe
baza ordonan]ei nr. 6706/1918 M. E., apoi, conform acelea}i ordonan]e, adaosul
familiar dup@ so]ia sa 200 cor. }i dup@ b@ie]ii László }i Mihály 100-100 cor. adic@
200 cor., suma total@ 1.000 cor.
Raportez mai departe c@ diurni}tii Mészáros Ferencz }i Mester Dezsõ cu data de
22 mai 1919, iar Pavelka Rudolf, tot diurnist, cu data de 25 mai 1919, au denegat
depunerea promisiunii solemne }i to]i au }i p@r@sit posturile. Au mai r@mas doi diurni}ti:
Nóti E. Géza }i Klein Rózsa, dar nici ace}tia nu lucr@, fiindc@ cel dintâi e bolnav }i
aceasta din urm@ a fost bolnav@ pe concediu la Târgu Mure} }i acum nu i se d@
legitima]ie de c@l@torit s@ se reîntoarc@.
Astfel, la judec@torie sunt singur judec@tor, 1 conduc@tor de carte funduar@, 3
scriitori, 1 servitor, 1 vigil de carcer.
406
Preluarea judec@toriei }i a carcerului dup@ inventar am înf@ptuit cu 66 lips@ a mai

multor obiecte.
M@ rog ca raportul de fa]@ s@ se su}tearn@ la dl. }ef al Resortului Justi]iei a Consiliului
Dirigent, cu acea rugare, ca sa se întregeasc@ dup@ posibilitate personalul sus-amintit.
Cehu-Silvaniei, la 27 mai 1919. s.s. Dr. Ioan Ember – judec@tor de ocol, conduc@tor.
JUDEC~TORIA DE OCOL JIBOU
320.
Proces-verbal
Întocmit la judec@toria de ocol Jibou, în data de 10 iunie, în chestiunea depunerii

jur@mântului de fidelitate de c@tre corpul de magistra]i }i func]ionari.
Au fost prezen]i:
1. Dr. Gyurkó László – trimisul Consiliului Dirigent Român din Sibiu; 2. Dr.
Gáspár Béla – judec@tor de ocol; 3. Adorján Zoltán – condicar funciar; 4. Bandy
Dezsõ – primoficial; 5. Bozó László – cancelarist; 6. Sallak András – copist; 7. Urai
Péter – diurnist; 8. Salamon Ilona – diurnist; 9. Halász Márkus – gardian; 10. Csatlós
Béni – servitor. În calitate de trimis al Consiliului Dirigent Român din Sibiu, Dr.
Gyurkó László prime}te urm@torul jur@mânt de la Dr. Gáspár Béla – judec@tor de
ocol, Adorján Zoltán – condicar funciar, Bandy Dezsõ – primoficial, Bozó László –
cancelarist, Sallak András – copist, Urai Péter – diurnist, Salamon Ilona – diurnist,
Halász Márkus – gardian }i servitorul Csatlós Béni, precum }i de la personalul auxiliar.
s.s. Dr. Gáspár Béla – judec@tor de ocol; s.s. Adorján Zoltán; s.s. Bandy Dezsõ; s.s.
Vasile Bozó; s.s. Sallak András; s.s. Urai Péter; s.s. Salamon Ilona; s.s. Halász Márkus;
s.s. Csatlós Béni; d-na Darócz Miklós nu mai lucreaz@ din data de 12 mai 1919.
Cu aceasta, procesul-verbal a fost încheiat. s.s. Dr. Gyurkó László; s.s. Dr. Gáspár
Béla; s.s. Adorján Zoltán; s.s. Bandy Dezsõ; s.s. Vasile Bozó; s.s. Sallak András; s.s.
Urai Péter; s.s. Salamon Ilona; s.s. Halász Márkus; s.s. Csatlós Béni;
„Pentru autenticitatea copiei” s.s. Dr. Gáspár Béla – judec@tor de ocol.
321.
Prefectura Jude]ului S@laj
No. 346-1919. Pref.
C@tre
Consiliul Dirigent, Resortul Justi]iei Sibiu
Am onoarea a raporta c@ la judec@toria de ocol din Jibou, în mâinile d-lui Prezident

al Tribunalului Zal@u – precum adevere}te procesul-verbal sub ./. al@turat – a depus
407
GHEORGHE IANCU
jur@mântul de fidelitate Gáspár Béla judec@tor, Adorján Zoltán conduc@tor la c@r]ile

funduare, Dezideriu Bandy, Vasile Bozó cancelari}ti, Andrei Sallak servitor, Urai Péter,
Salamon Ilona diurni}ti, Halász Márkus p@zitor de Pu}c@rie }i Benjamin Csatlós servitor.
Rog s@ fie numi]i la posturile lor.
Zal@u, la 18 iunie 1919.
Cu stim@, s.s. Dr. George Pop, prefect.
JUDEC~TORIA DE OCOL HALMEU
322.
Prezidentul tribunalului Satu Mare
Nr. XX.D.57/37-1919. Prez.
C@tre
Consiliul Dirigent, Resortul Justi]iei Sibiu
Am onoare a Va raporta c@ Dr. Weisz Árpád, notar la judec@toria de ocol din Halmeu,
provocat fiind în 9 august 1919, s-a declarat c@ nu va depune nici declara]ia solemn@.
Prin urmare l-am încuno}tin]at c@ }i-a pierdut oficiul }i postul lui se consider@ vacant.
Totodat@, am provocat }i pe oficiul de dare din Halmeu, ca pân@ la noi dispozi]ii,
numitului s@ nu-i solveasc@ nici o competen]@.
Satu Mare, la 19 septembrie 1919.
s.s. Dr. Silviu Pop, pre}edintele tribunalului.
323.
Judec@toria de ocol Halmeu
No. XIV.L.17.18-1919. Pres.
Not@
Privind judec@torii de ocol care au depus jur@mântul de fidelitate prev@zut în
ordonan]a nr. 121/1919 just.:
1. Csöpey János – conduc@torul judec@toriei de ocol
2. Dr. Dittler Lipót – judec@tor de ocol
Privind func]ionarii }i personalul auxiliar care au depus leg@mântul solemn prev@zut
de ordonan]a nr. 121/1919. just.:
1. Dr. Polnik Kornél – notar
2. Majtényi Gyula – notar
3. Kõmíves Gábor – condicar funciar
4. Bakos Jenõ – primoficial
5. Szõnyi Ferencz – cancelarist
6. Marossy Géza – cancelarist
7. Pásztor János – cancelarist
8. Halmogyi György – cancelarist
9. Ponczvir György – cancelarist
408
10. Balogh Ilona – diurnist

11. Szegédi Ilona – diurnist
12. Eördögh Tamás – diurnist
13. Csorba Antal – executor
14. Szegedi József – suboficiant
15. Éles Mihály – suboficiant
Not@
Privind judec@torii care au refuzat depunerea jur@mântului de fidelitate, în pofida

faptului c@ li s-a atras aten]ia asupra consecin]elor care rezult@ în urma refuzului:
1. Igaz Gusztáv – judec@tor de ocol.
JUDEC~TORIA DE OCOL SELEU{UL MARE
[azi VINOGRADOV, UCRAINA]

324.
Proces-verbal
Întocmit la Seleu}ul Mare, în cl@direa judec@toriei de ocol, la data de 17 august 1919.

Sunt prezen]i, pe o parte: Dr. Chiroiu Vazul [Vasile]– prefect, Dr. Dan Gheorghe
– primnotar, Dr. Johannes Victor – comisar guvernamental, pe de alta parte: Tóth
Lajos – conduc@torul judec@toriei de ocol, Herer Sándor – condicar funciar, Sikó
Barnabás – primoficial, Zombory Endre – primoficial, Stein István – primoficial,
Mihálovits István – adjutant, Levy Elemér – executor.
Prefectul Chiroiu Vazul, având în vedere faptul c@ puterea a fost preluat@ temporar
}i c@ linia de demarca]ie româno-ceh@ existent@ pân@ acum a încetat s@ mai existe,
subordoneaz@ judec@toria de ocol – în interesul continuit@]ii activit@]ii – sub jurisdic]ia
tribunalului din Sighetul Marma]iei; pe de alt@ parte, având în vedere faptul c@ acest
teritoriu nu se afl@ sub controlul unui guvern maghiar regal sau republican }i nici sub
controlul unui guvern sovietic, solicit@ conduc@torului judec@toriei de ocol ca, de acum
înainte, verdictele s@ fie pronun]ate în numele legii }i îi atrage aten]ia c@ în privin]a
repartiz@rii loturilor de p@mânt, nu sunt valabile cesiunile imobiliare mai mari de 10
iug@re }i c@ intabularea nu este permis@ chiar dac@ cererea în acest sens fusese aprobat@
în prealabil.
De altfel, pân@ la noi m@suri, ei î}i pot vedea nestingheri]i de treab@.
Numitul conduc@tor al judec@toriei de ocol declar@ c@ pân@ când nu exist@ o decizie
definitiv@ privind apartenen]a teritoriului aflat sub jurisdic]ia judec@toriei de ocol, el
poate judeca }i judec@ numai în conformitate cu legisla]ia maghiar@ aflat@ în vigoare.
Din acest motiv el nu poate }i nu accept@ dispozi]iile prefectului, iar în ceea ce prive}te
viitorul el dore}te s@-}i continue activitatea corespunz@tor legilor aflate înc@ în vigoare.
409
GHEORGHE IANCU
Dup@ aceast@ declara]ie, prefectul Chiroiu Vazul spune c@ începând cu ziua de

ast@zi, conduc@torul judec@toriei de ocol este demis }i are la dispozi]ie 48 de ore
pentru a ajunge în patria sa prin Tiszaújlak. Este obligat s@ predea imediat conducerea
institu]iei }i inventarul judec@toriei de ocol judec@torului de ocol Tiefenthaler József,
ca }i veniturile, sub titlu de avans sau sub alt titlu, ce ar suplimenta veniturile sale
lunare. Oblig ceilal]i membri ai judec@toriei de ocol – în virtutea legii privind serviciul
militar – s@-}i continue activitatea în conformitate cu legile maghiare existente, în afara
excep]iilor expuse anterior.
Conduc@torul judec@toriei de ocol – Tóth Lajos – ia la cuno}tin]@.
s.s. Dr. Vazul Chiroiu; s.s. Dr. Johannes Victor; s.s. George Dan. Judec@torul de
ocol a refuzat s@ semneze; s.s. Herer Sándor – condicar funciar; s.s. Sikó Barnabás;
s.s. Stein István; s.s. indescifrabil; s.s. Mihálovits István; s.s. Levy Elemér; s.s.
Tiefenthaler József – judec@tor de ocol; s.s. Zombory Endre.
325.
Prefectura Jude]ului Maramure}
No. 1102-1919.
D-lui Iuliu Maniu, pre}edintele Consiliului Dirigent Sibiu

Domnule Pre}edinte }i {ef de Resort [la Interne]
Drept urmare la telegrama noastr@ No. 1040 din 14 august 1919, am onoare a V@
raporta c@ în 16 august 1919 m-am transportat la Seleu}ul Mare, jude]ul Ugocea, pentru
a del@tura administra]ia maghiar@, singura ce a mai r@mas pe teritoriul nemaghiar.
Am aflat urm@toarea situa]ie:
Micul jude] Ugocea, împ@r]it în trei p@r]i, sub trei diferite administra]ii:
I.plasele din sudul Tisei (Halmi }i Craia) sub administra]ia Consiliului Dirigent,
respectiv a jude]ului S@tmar
II.jum@tate din plasa Seleu}, nord, nord-vest de linia demarca]ional@ româno-
ceho-slovac@ (Tiszaújlak, Verbõcz, cote 212, 226, Capelo Rahovecz) administrat@ de
ceho-slovaci
III.restul plasei administrat de maghiari. Ace}tia din urm@, r@ma}i din vechea
administra]ie maghiar@ ca un corp de sine-st@t@tor, f@r@ nici o leg@tur@ ierarhic@, f@r@
control, f@r@ st@pân. O grupare de func]ionari, formând o adev@rat@ maffia }i tr@ind
cu to]ii în sarcina unei jum@t@]i de plas@. Întreg organismul jude] }i unui jude] }i unei
plase, s@c@tuind o jum@tate de plas@.
Aceast@ maffie arhi}ovinist@ }i în mare parte bol}evic@ nu respect@ nici o dispozi]ie
româneasc@ }i nu voia s@ pl@teasc@ nici pe maiorul Vaida, trimis de Guvernamentul
militar din Debre]in, ca prefect militar.
În schimb, îns@ au pl@tit lefurile tuturor func]ionarilor proprii pân@ în 1 octombrie,
iar ajutoarele de r@zboi, scumpete, chiar }i ve}minte, pân@ la 1 ianuarie 1920.
410
Pentru a înl@tura organiza]ia aceasta }i absurd@ }i periculoas@, care pe deasupra

îmi pune piedici în circula]ie }i alimenta]ie }i pentru a aduce în concordan]@ cu situa]ia
de fapt }i aceste locuri, conform raportului meu telegrafic No. 1040 din 16 august
1919 m-am transportat la Seleu}ul Mare, unde, convocând ofician]ii administrativi,
le-am pus în vedere c@ cu ziua de azi începând, iau sub st@pânire provizoric@ jum@tate
plasa administrat@ de ei pân@ la linia de demarca]ie ceho-român@.
Le-am cerut s@ se declare dac@ doresc s@ r@mân@ în administra]ie }i s@ depun@
jur@mânt, f@r@ de care nu se poate face serviciul în oficii publice, ori ba.
Maffia de func]ionari bine instruit@ a refuzat, dându-}i silin]a s@ se arate grozav@.
Adus@ îns@ la rezon, s-a supus }i a predat toate oficiile, f@r@ opunere }i f@r@ s@ fiu
silit s@ recurg la nici un mijloc de for]@.
Despre acest act, al@tur în copie procesul-verbal cu declara]ia lor anexat@.
Din administra]ie ner@mânând decât un singur scriitor român de origine, am închis
temporar toate oficiile, }i am îns@rcinat drept comisar pe dl. avocat român, Dr. Victor
Johannes de Ap}a, pentru ca s@ de]in@ puterea public@ }i s@ organizeze administra]ia,
formând o singur@ pretur@ cu personal redus.
Perceptoratul, asemenea, l-am închis }i am ridicat de acolo 184 mii de coroane, parte
ne}tampilate, parte bancnote revolu]ionare, pe care le-am transportat la Direc]iunea
Financiar@ Sighet. Din ace}ti bani voi l@sa s@ se pl@teasc@ noii func]ionari români.
În 17 august m-am prezentat la po}t@, pe care îns@ am aflat-o preluat@ deja de
Direc]iunea po}telor române din Oradea-Mare.
M-am prezentat apoi la judec@toria de ocol, nu pentru a o prelua, ci pentru a
dispune ca s@ se conformeze situa]iei }i s@ nu aduc@ sentin]e, decât numai în numele
legii, iar pân@ la alte ordine, s@ stea sub ierarhia tribunalului Sighet, deoarece leg@tura
cu Beregszász, din cauza ocupa]iei cehe nu are }i nu mai poate avea.
Conduc@torul judec@toriei nevoind s@ se supun@ nici acestor dispozi]iuni, a fost
imediat destituit }i, fiindc@ a refuzat func]ionarea }i este str@in în Ugocea, a fost
expulzat în termen de 48 de ore.
Procesul-verbal în copie al@turat.
La toat@ ac]iunea mi-a stat într-ajutor, cu cel mai larg devotament, dl. Dr. Victor
Johannes, pe care l-am cunoscut ca pe un român foarte însufle]it }i atât de radical
cum n-am prea v@zut prin p@r]ile acestea.
În urma acestora, am onoare a supune binevoitoarei D-voastre aprecieri urm@toarele
propuneri:
1.S@ binevoi]i a aproba m@surile acestea, necesitate de situa]ia actual@ a liniei
de demarca]ie, a lini}tii popula]iei }i a siguran]ei statului.
2.S@ aproba]i, respectiv s@ numi]i de comisar pe dl. Dr. Victor Johannes de Ap}a,
avocat, peste plasa Seleu}, partea dincoace de linia demarca]ional@, pe timpul cât
va dura starea interimar@ a acestei plase }i, pe lâng@ o renumera]ie corespunz@toare.
Titulatura, eventual, ar putea fi }i alta, eu îns@ anume am înconjurat s@-l numesc
primpretor, parte – fiindc@ nu e destul de corespunz@toare pentru dl. Johannes }i nu-
i d@ nici autoritatea recerut@ la acel loc – parte, fiindc@ n-am voit s@ dau înf@]i}are
de încorporare la jude]ul Maramure}, ci s@ ar@t o stare interimar@.
411
GHEORGHE IANCU
3.S@ binevoi]i a aproba m@surile ce le-am luat deja pentru organizare: trimiterea
de func]ionari originari ruteni, care n-au depus în jude]ul Maramure} la vremea sa
jur@mânt – dar sunt buni func]ionari }i foarte bucuro}i c@ pot intra acum în serviciu.
4.S@ aproba]i, asemenea, cheltuielilor de administra]ie din cele 184 mii coroane,
aflate la perceptorul din Seleu}.
Justificarea m@surilor anun]ate prin telegrama No. 140, dar executate f@r@ a}teptarea
aprob@rii prealabile, st@ în împrejurarea c@ situa]ia era atât de imposibil@ }i echivoc@, încât
nu putea suferi amânare.
Popula]ia str@in@, român@, armata noastr@ }i toate organele militare }i civile erau
atât de neorientate, încât nimeni nu }tia de ce s@ se ]in@, }i mereu se produceau cele
mai mari confuzii }i situa]iile cele mai imposibile.
Afar@ de aceasta, str@inii mereu se îmb@tau de cap }i îmb@tau pe al]ii ca toate
teritoriile de nord de Tisa r@mân ungurilor.
În plas@ stau deja posturile noastre de jandarmi.
Sighet, la 19 august 1919.
Prefect:
s.s. V. Chiroiu
JUDEC~TORIA DE OCOL T~{NAD
326.
Regatul România. Pre}edintele Tribunalului Zal@u
Nr. H.30/40.Prez.
Consiliului Dirigent Român, Resortul de Justi]ie Sibiu

Domnule Ministru,
Am onoare a raporta c@ judec@toria de ocol T@}nad s-a preluat la 27 august a.c.

}i cu aceast@ ocazie au depus jur@mântul impus în § 4. a ordonan]ei Nr. 121/1919
just., ofician]ii numi]i în tabloul aici subl., anexat.
În baza acestui tablou }i a listelor personale anexate sub 2, în conformitate cu
propunerea verbal@ a d-lui }ef judec@tor Dr. Virgil Mure}an, rog }i propun, binevoi]i
a încadra la aceast@ judec@torie:
1.pe judec@torul Both István ca judec@tor }i cu ast@ dat@ a-l avansa cu dou@
grada]ii, adic@ în clasa VII grada]ia I.
2.pe conduc@torul de c@r]i funduare Magyari János }i pe ofician]ii Teodor Sonea
}i Éber Károly jr., în postul lor de pân@ acum, cu avans câte una grada]ie.
Judec@torul Koháry József }i notarul Dr. Veress László au denegat depunerea
jur@mântului de fidelitate, Koháry József la moment a fost absolvat de la func]iunea
sa, notarul Dr. Veress László îns@ fiind necesitate de serviciul s@u i s-a impus serviciul
}i mai departe, pân@ ce va fi înlocuit.
412
Deoarece a fost oprit@ solven]iunea magistra]ilor }i ofician]ilor care n-au depus jur@-
mântul, am f@cut pa}i necesari pentru ca s@ poat@ primi – cei care au depus jur@mântul
– competen]ele de pân@ acuma }i V@ rog, binevoi]i a dispune asemnarea recerut@.
Ofician]ii Huber Gyula, Székely Mihály }i Mészáros Lajos sunt în vacan]@, din
acest motiv n-au fost provoca]i la jur@mânt }i numai dup@ reîntoarcerea lor la oficiu
voi raporta asupra acestora.
În calitate de servitori au fost în serviciu Nyika Imre }i Fazekas József, încât }i ace}tia
au depus jur@mântul în tabloul sub 1, anexat am ar@tat datele lor recerute prin ordona-
]iunea sub nr. 5953-1919, }i rog, binevoi]i a dispune asemnarea competen]elor lor.
Fiindc@ afar@ de dl. }ef judec@tor Dr. Virgil Mure}an a r@mas în postul s@u Both István,
care e judec@tor de clasa prima, }i personalul auxiliar }i manipulant, la judec@toria de
ocol T@}nad se poate considera deplin organizat@.
Zal@u, la 2 sept. 1919. s.s. Gyurkó , pre}edinte provizorie.
327.
Regatul România. Pre}edintele tribunalului.
Nr. 1919.II.H.30/46.Prez.
Consiliului Dirigent Român, Resortul Justi]iei Sibiu

Domnule Ministru,
Spre întregirea raportului înaintat la 5 l.c. sub nr. II.H.30/40. prez. asupra prelu@rii
judec@toriei de ocol T@}nad, referitor la canceli}tii Iuliu Hubert, Ludovic Mészáros
}i Székely Mihály, am onoare a V@ raporta c@ Iuliu Hubert }i Ludovic Mészáros în 9
l.c. au depus jur@mântul prescris în § 4. al ordonan]ei nr. 121/1919. just., iar Székely
Mihály a denegat depunerea jur@mântului.
Pentru încadrarea ofician]ilor numi]i, Iuliu Hubert }i Ludovic Mészáros, prezint
listele personale }i raportez c@ datele familiale le-am ar@tat în conspectul anexat
raportului mai sus-amintit.
{ef judec@tor de la judec@toria de ocol T@}nad, Dr. Virgil Mure}an, pe cancelaristul
Mihai Székely – de}i a denegat jur@mântul – l-a re]inut }i pe mai departe în func]ie }i
roag@, asemnarea competen]elor sale cu începutul 1 iulie 1919, care competen]@ a fost
oprit@ la timpul s@u.
Pe motivul c@ în urma deneg@rii jur@mântului cade în categoria acelora care în lips@
de încadrare toate drepturile }i le-au pierdut, am denegat eliberarea competen]elor
restante, intrând îns@ în serviciul, la ordonarea d-lui }ef judec@tor – am dispus ca
competen]ele lunii curente s@ fie eliberate.
La caz când a]i afla la loc }i eliberarea competen]elor scadente înainte de a prelua
judec@toria, binevoi]i a-mi ordona aceasta ca s@ fac dispozi]ia recerut@.
Zal@u, la 15 sept. 1919.
s.s. Gyurkó pre}edinte.
JUDEC~TORIA DE OCOL {OMCUTA MARE
413
GHEORGHE IANCU
328.
Regatul România, Prezidentul Tribunalului Satu Mare
Nr. XXV.L.17.-18/1919.Prez.
C@tre
Consiliul Dirigent Român, Resortul Justi]iei Sibiu
Conform ordonantei nr. 7063-1919 Pres.Just. – am onoarea a V@ raporta ca dl. Dr.

Sever Pop în 1 septembrie a preluat conducerea judec@toriei de ocol din {omcuta Mare.
s.s. Silviu Papp, pre}edintele tribunalului.
329.
Regatul România. Prezidentul tribunalului Satu Mare
Nr. XXV.L.17-18-1919. Prez.
C@tre
Conform ordonan]ei nr. 7063-1919. pres.just., am onoarea a V@ raporta c@ dl. Sever

Pop, în 1 septembrie, a preluat conducerea judec@toriei de ocol din {omcuta Mare.
s.s. Silviu Pop, pre}edintele tribunalului.
330.
Regatul România. Prezidentul tribunalului Satu Mare.
Nr. XIV.H.60-1920. Prez.
C@tre
Referitor la absolvirea }ef judec@torului din {omcuta Mare, Dr. Sever Pop, cu
ordinul din 7 aprilie 1920, nr. 9093-1920 pres.just., am onoarea a V@ raporta c@,
cu conducerea judec@toriei de ocol din {omcuta Mare, pân@ la noi dispozi]iuni, l-am
încredin]at pe dl. Alexandru Doro}, }eful judec@toriei de ocol din Satu Mare, care pe
lâng@ conducerea judec@toriei de ocol Satu Mare, în toat@ s@ptamâna dou@ zile va
fi în {omcuta, }i va rezolva cauzele judec@toriei de ocol de acolo.
Satu Mare, 10 aprilie 1920.
s.s. Dr. Silviu Pop, pre}. trib.
JUDEC~TORIA DE OCOL SATU MARE
331.
Judec@toria de ocol Satu Mare
No. XIV.L.17-18-1919. Prez.
Not@
414
Privind judec@torii care au refuzat depunerea jur@mântului de fidelitate, prescris

de ordonan]a nr. 121/1919 just., în pofida faptului c@ li s-au comunicat consecin]ele
care rezult@ în urma refuzului:
1. Morvay Károly – consilier la Curtea de Casa]ie – judec@tor
2. Koós György – judec@tor de ocol
3. Füzessy Árpád – judec@tor de ocol
4. Hatvany Kálmán – judec@tor de ocol
5. Dr. Bihary Kálmán – judec@tor de ocol
6. Dr. Tyopay Ede – judec@tor de ocol
Not@
Cu privire la persoanele care au depus leg@mântul solemn, care pân@ acum au

fost împiedica]i în acest sens:
1. Farkas Sándor – executor
2. Koszor László – servitor-zilier
JUDEC~TORIA DE OCOL SEINI
332.
Copie autentic@. XV.B.60.1919.prez.
Proces-verbal
Întocmit la Seini, în cl@direa judec@toriei de ocol, la data de 30. octombrie 1919,

de c@tre conduc@torul judec@toriei de ocol.
Au fost prezen]i:
În urma solicit@rii scrise a conduc@torului judec@toriei de ocol Seini din data de 25.
octombrie 1919, nr. El.VII.H.23. se prezint@ avocatul dr. Curti]iu Cornel, locuitor din
Seni, care depune jur@mântul de fidelitate - prescris în documentul nr. 1919.XV.B.58-
83.Pres, emis de c@tre pre}edintele tribunalului din Satu Mare – în fa]a conduc@torului
judec@toriei de ocol, dup@ cum urmeaz@:
„Eu, dr. Curti]iu Cornel, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui
Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele
Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi
sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. Procesul verbal
a fost citit }i aprobat. ss. dr. Curti]iu Cornel; ss. Gaál István – conduc@torul judec@toriei de
ocol; ss. Horváth József-grefier. Pentru autenticitatea copiei, ss. indescifrabil-}ef de birou.
333.
Regatul România. Prezidentul Tribunalului Satu-Mare.
Nr.XV.B.58-83.1919.Pres.
415
GHEORGHE IANCU
C@tre
Consiliul Dirigent Român – Resortul Justi]iei –
Pentru întregirea conspectului advoca]ilor, cari nu au depus jur@mântul, am onoare a-V@

raporta, c@ dr. Papolczy László advocat din Seini, care pân@ acuma a fost soldat }i prinsonier,
provocat fiind, nu s-a prezentat la depunerea jur@mântului }i nu }i-a justificat absen]a.
Dr. Cornel Curti]iu advocat român din Seini, care pân@ acuma a fost morbos,
reîns@n@to}indu-se, s-a prezentat la depunerea jur@mântului. Procesul verbal luat din
partea }efului judec@toriei de ocol Seini, în copie al@turat Vi-l su}tern.
Satu-Mare, la 4. Noembrie 1919.
1 aclud@.ss. Dr. Silviu Pop pre}. trib.
334.
Judec@toria de ocol Seini
No. XIV.L.17-18-1919. Prez.
Not@
Privind judec@torii care au depus jur@mântul de fidelitate, prev@zut în ordonan]a

nr. 121/1919. just.
1. Gaál István – judec@tor de ocol
Not@
Privind persoanele din cadrul corpului de func]ionari }i ai corpului auxiliar care

au prestat leg@mântul:
1. Lachita Béla – notar
2. Nagy Károly – condicar funciar
3. Kora György – condicar funciar
4. Almássy Zoltán – cancelarist
5. Szabó Ferencz – cancelarist
6. Ziegler József – cancelarist
7. Kajdy Gusztáv – cancelarist
8. Horváth József – adjutant
9. Sághy László – adjutant
10. Papolczy Géza – stagiar
11. Gönczy Sándor – diurnist
12. Márton Béla – executor
13. Mikle Mihály – suboficiant
14. Hudak István – suboficiant
15. Tepfenhardt Antal – suboficiant
Not@
416
Privind judec@torii de ocol, care în pofida faptului c@ li s-au comunicat consecin]ele

care rezult@ în urma refuzului de a depune jur@mântul de fidelitate, prev@zut de c@tre
ordonan]a 121/1919. just., au refuzat prestarea jur@mântului:
1. Szekeres Ferencz – judec@tor de ocol.
JUDEC~TORIA DE OCOL BAIA MARE.

335.
No.XIV.L.17.18./15.-1919.Prez.
Not@
cu numele persoanelor din cadrul func]ionarilor }i auxiliarilor care au depus

jur@mântul prescris de ordonan]a nr. 121/1919 just.:
1. Szukpay Gyula – condicar funciar;
2. Bartal József – condicar funciar;
3. Nuridsán Sámuel – primoficial;
4. Godian Antal – cancelarist;
5. Török István – adjutant;
6. Sármaságh István – administrator;
7. Bernhardt Adolf – executor;
8. Kertész Irén – diurnist@;
9. Bányai Péter – suboficiant;
10. Szöllösy Ferencz – servitor-diurnist.
336.
Not@
privind persoanele din cadrul func]ionarilor care nu au depus jur@mântul }i c@rora

nu le-au fost comunicate consecin]ele care rezult@ în urma nedepunerii jur@mântului:
1) Barazyu Endre – primoficial.- Men]iune: conduc@torul judec@toriei de ocol a
decis solicitarea depunerii jur@mântului de fidelitate cu men]ionarea consecin]elor
care rezult@ în urma refuzului.
337.
Judec@toria de ocol Baia Mare
No.XIV.L.17.-18./15.-1919.Prez.
Not@
Referitoare la judec@torii care, în pofida faptului c@ le-au fost comunicate consecin]ele refu-
zului, au refuzat depunerea jur@mântului de fidelitate prescris de ordonan]a nr. 121/1919 just.:
1. Daniel Sándor – judec@tor de ocol, consilier la Curtea de Casa]ie;
2. Csics Lajos – judec@tor de ocol;
3. dr. Serly Jenõ – judec@tor de ocol;
4. dr. Vámos Albin – judec@tor de ocol;
417
GHEORGHE IANCU
5. dr. Bodoky Zoltán – judec@tor de ocol.
338.
JUDEC~TORIA DE OCOL ARDUD
No.XIV.L.17.-18.-1919.
Not@
privind judec@torii care, în pofida faptului c@ le-au fost comunicate consecin]ele

refuzului, au refuzat depunerea jur@mântului de fidelitate prescris de ordonan]a nr.
121/1919 just.:
1. Sándor Lajos – judec@tor de ocol, conduc@torul judec@toriei de ocol
2. Fazakas János – judec@tor de ocol.
339.
Not@
Referitoare la persoanele din cadrul func]ionarilor }i auxiliarilor, care au refuzat

depunerea leg@mântului de fidelitate, în pofida faptului c@ le-au fost comunicate
consecin]ele care rezult@ în urma refuzului:
1. Radványi István – condicar funciar;
2. Marosán Endre – cancelarist;
3. Kovács Jenõ – adjutant;
4. Teschler Mátyás – manipulant;
5. Haday Endre – diurnist;
6. Pech Aladár – executor;
7. Timófi János – suboficiant.
CURTEA DE APEL TIMI{OARA
340.
21 septembrie 1919
Proces-verbal
Luat la 21 septembrie 1919 la ora 9,30 în sala Cur]ii de Apel Timi}oara, despre
preluarea imperiului român asupra Cur]ii de Apel.
Dl secretar general Dr. Alexandru Marta salut@ pe membrii Cur]ii aduna]i, ca
esmisul Resortului de Justi]ie spre a prelua imperiul român pe terenul Justi]iei. D-
Sa traduce }i în ungure}te cuvintele sale pentru a fi în]eles de to]i domnii prezen]i.
Provoac@ pe domnii prezen]i, ca aceia, cari vreau s@ serveasc@ dreptatea în Regatul
Român, pe mai departe, s@ depun@ jur@mântul de fidelitate. D@ citire formulei de jur@mânt.
418
Explic@ împrejurarea, c@ prin faptul c@ cineva depune jur@mântul, se folose}te

de toate avantagiile câ}tigate în decursul serviciului, cazul contrar îns@ îl despoaie de
toate aceste drepturi.
La provocarea dlui secretar general, dl László Izidor cere ca prin depunerea
jur@mântului s@ nu fie expus unei transfer@ri într-alt@ parte.
Dl secretar neputând da în aceast@ privin]@ garan]@, explic@ greutatea transfer@rilor
în general }i asigur@ pe cei prezen]i c@ Statul român nu }i-a pus de scop s@ fac@ nepl@ceri
individuale, ci u}or se poate întâmpla totu}i, ca undeva nefiind complet num@rul
judec@torilor, s@ fie cineva transferat.
Dr. Debreczeny Iosif crede c@ pentru acei judec@tori cari nu posed limba român@
deloc, termenul de un an ar fi foarte scurt.
Dl secretar r@spunde c@ la timpul s@u se va putea aplana acest inconvenient de
a avea urmare grea faptul c@ dup@ un an nu vor posede limba perfect.
Se constat@ c@ consilierii Feher Antal, Dr. Kunszt Gyõzõ notar, Raszlaviczy Géza
fiind în concediu, nu sunt de fa]@, pre}edintele Sólyom, Dr. Szász János, Fürdek Miksa
nu depun jur@mântul, dl Dr. Fürdek Miksa declar@ c@ denegarea jur@mântului e
motivat@ prin acea c@ pân@ la încheierea p@cii nu-l vede actual.
La provocarea secretarului general depun jur@mântul oficios cuprins în ord. No.
121/1919 Pres. urm@torii domni subsri}i: Dr. Nyekhegyi Lothár, Dr. Carol Kovács,
Anton Havas, Leó Abay, Scholmaschy Adolf, Balázs Adolf, Dr. Pálffy Dezsõ, Hermann
Béla, Dr. Debreczeny József, Dr. Argay Béla, Nauer György, László Izidor, Mayer
György, Dr. Becker János, Probszt János, Ioanovici Emil, Dr. Tenner Izidor.
În urma deneg@rii jur@mântului din partea domnilor Andor Sólyom, Fürdek Miksa
}i Szász János, dl. secretar general constat@ c@ oficiul prezidial e vacant }i cu girarea
afacerilor prezidiale încredin]eaz@ pe pre}edintele senatului Dr. Lothár Nyekhegyi,
îndrumându-l c@ preluând toate agendele preziden]iale în mod interimar, s@ preia
actele }i alte obiecte, ce în urma calit@]ii oficiale s-ar afla la consilierii Fürdek Miksa
}i Szász János, invitându-l totodat@ c@ despre rezultatul demersurilor sale s@ fac@
raport Resortului Justi]iei, a Consiliului Dirigent.
Dl. pre}ed. Andor Sólyom }i dl. consilier Dr. János Szász declar@ c@ D-lor li s-a
pus în speran]@ c@ vor fi denumi]i în posturi noi de guvernul maghiar din Budapesta,
din care cauz@ nu sunt în pozi]ia de a primi angajament la Reg. Român }i a depune
Sólyom Andor m.p., Nyekhegyi Lothár m.p., Havas Antal m.p., Dr. Kovács
Károly m.p., Fürdek Miksa m.p., Abay Leó m.p., Scholmaschy Adolf m.p., Balázs
Adolf m.p., Dr. Pálffy Dezsõ m.p., Dr. Szász János m.p., Mayer György m.p., László
Izidor m.p., Argay Béla m.p., Debreczeny József m.p., Nauer György m.p., Dr. Becker
János mp., Hermann Béla m.p., Probszt János m.p., Joanovici Emil m.p., Tönner
Izidor m.p., Timi}oara la 21 Sept. 1919. Emil Tieran m.p. grefier, Dr. A. Marta m.p.
secretar general, Dr. Cosma m.p. prefect.
Dosar 4. Pân@ la sfâr}itul corpusului de documente ele apar]in dosarului 4.
TRIBUNALUL CARANSEBE{
419
GHEORGHE IANCU
341.
No. 1919.pres.I.C.2
Proces-verbal
Dresat în Caransebe}, în oficiul pre}edintelui la 30 iunie 1919 în chestia depunerii

jur@mântului a judec@torilor de la Tribunalul din loc.
Prezen]i subscri}i:
Dl. Frideric Pauck, primarul ora}ului Caransebe}, în calitate de esmis al Dlui
prefect al jude]ului Cara}-Severin, înso]it de nou numitul pre}edinte Dl. Dr. George
L@bon]iu, de nou numitul procuror Dr. Alexandru Morariu }i de prim-pretorele plasei
Caransebe}ului, Dr. Valer Meda, s-au prezentat în oficiul pre}edintelui, aducându-i
acestuia la cuno}tin]@ scopul venirii, comunicându-i c@ Consiliul Dirigent Român din
Sibiu a denumit de pre}edinte al tribunalului din loc. pe Dl. George L@bon]iu, în urma
con]elegerii a Domnului prefect avute cu comandamentul francez din Lugoj, carele
a aprobat denumirea prin decisul adus de sub No. 1 /1919.
Dl. Ioan Czikó, pre}edinte, ne comunic@, c@ dânsul în con]elegere cu to]i judec@torii
tribunalului din loc., ai judec@toriilor de ocol Caransebe}, Teregova, Or}ova }i Bozovici
în }edin]a lor plenar@, ]inut@ în 29 iunie, au redactat un memorand pe care l-a prezentat
Dlui Prefect }i în care s-au pronun]at solidar c@ dân}ii nu sunt aplica]i a depune jur@-
mântul, dânsul din partea sa cu ocaziunea aceasta personal ne declar@, c@ dânsul }i
acum persist@ pe lâng@ hot@rârea adus@ în }edin]a plenar@ cu atât mai vârtos, c@ nu
recunoa}te legalitatea C.D.R. }i protesteaz@ contra instituirii noului pre}edinte.
La rugarea Dlui Frederic Pauck, emisul prefecturei, s@ invit@ }i judec@torii tribunalului
ca s@ se declare dac@ sunt aplica]i a depune jur@mântul prescris, }i li se atrage aten]iunea
c@ prin denegarea jur@mântului to]i judec@torii î}i pierd toate drepturile c@}tigate la pensiune,
la salar }i adause fa]@ de statul Român }i se consider@ de amova]i din postul de pân@ acum
avut }i cu prima iulie 1919 li se sisteaz@ lichuidarea salarelor, la ce Dl Emeric Magi, pre}e-
dintele senatului civil, Dl. Ludovic Domjan jude la Curtea de Apel, Dl. Iuliu Mészáros, Dl.
Emeric Szõtimrei jude investigator, Dl. Iosif Beán, Dl. Antoniu Ungváry, to]i judec@tori la
tribunal }i Desideriu Csorna jude la judec@toria de ocol din Bozovici de prezent în concediu
în Caransebe} au declarat c@ dân}ii nu sunt aplica]i a depune jur@mântul cerut nici în mâinile
emisului prefecturei, nici în mânile nou denumitului pre}edinte.
La invitarea Dlui Frideric Pauck, esmisul prefecturei, ca nou numitul pre}edinte Dr.
George L@bon]iu se depun@ jur@mântul în mânile sale, nou numitul pre}edinte declar@ c@
e aplicat a depune jur@mântul, ceea ce s-a }i întâmplat conform procesului-verbal luat
separat }i acludat aici sub ./. Se observ@ c@ to]i judec@torii }i fostul pre}edinte s-au dep@rtat
din oficiu, declarând c@ nu voiesc, s@ apar@, ca prin prezen]a lor s@ contribue la validitatea
actului oficios }i s@ nu apar@ c@ depunerea jur@mântului s-ar fi întâmplat în }edin]a plenar@.
Se invit@ din nou Dl. Ioan Czikó s@ se prezinte pentru a preda oficiul presiden]ial
nou numitului pre}edinte Dr. George Lobon]iu }i la rugarea Dlui Frideric Pauck,
esmisul prefecturei, îi comunic@, c@ în caz de nepredare a oficiului, conform instruc]iunei
primite din partea Dlui Prefect, dânsul e nevoit s@ aplice for]a brachial@, la ce Dl. Ioan
420
Czikó declar@ a fi aplicat a ceda for]ei brachiale, ce i se pune în vedere }i pred@ oficiul,
considerând declara]ia Dlui Frideric Pauck ca }i când s-ar fi aplicat for]a.
Fiind timpul înaintat se decide ziua de prima iulie 1919 pentru preluarea inventariului,
a diferitelor pau}ale }i a depozitelor preziden]iale etc.
Cu aceasta se încheie actul emisiunei
Dcms.
Dr. Alexandru Morariu m.p. Frideric Pauck m.p.
Dr. Valeriu Meda m.p. Dr. George L@bon]iu m.p.
Czikó János m.p.
Arhivele Na]ionale. Arhiva Istoric@ central@, Bucure}ti, fondul Consiliul Na]ional

Român Caransebe}, dosar nr. 163/1919, f.1.
342.
No.1919.Pres.I.C.4
Proces-verbal
Dresat în Caransebe} la 30 iunie 1919 în sala de pertractare a tribunalului în

chestia depunerii jur@mântului a ofician]ilor de concep]ie ajut@tori }i manipulan]i de
la tribunalul }i judec@toria de ocol din Caransebe}.
Deschizându-se }edin]a Dl. Frideric Pauck, primarul ora}ului Caransebe}, în
calitate de esmis al prefectului jude]ului Cara}-Severin aduce la cuno}tin]a celor
prezen]i c@ Consiliul Dirigent Român din Sibiu în con]elegere cu prefectul jude]ului
}i a comandamentului francez, a denumit de pre}edinte pe Dl. Dr. George L@bon]iu.
Pre}edintele Dr. George L@bon]iu denume}te de notar pe Dl. Ioan Ocnariu }i
constat@ presen]a urm@torilor: Dr. Ioan Ocnariu notar la tribunal, Nistor Miculescu,
director suprem de cancelarie, Constantin Stoichescu }i Mihail Muntean, oficiali superiori,
Francisc Szabados oficial, Wilhelm Csapek cancelist, Nicolae Haramba}a manipulant,
Josif Lay }i Vilma Miculescu, diurni}ti, Albert Újlaky, {tefan Kulici }i Petru Bárdos
servitori, to]i la tribunal; mai departe: Marcu Alm@jan conduc@tor }i compun@tor al
registrelor fonciare, Ernest Putnoky conduc@tor al registrelor fonciare, Iuliu Fellner, Ioan
Draghici oficiali superiori, Moise Schwartz, Alexandru Langhammer, Andrei Olajos
conduc@tori }i compun@tori a registrelor fonciare, Ioan Vasilievici manipulant, Dimitrie
Lazarel }i Victor Stoiacovici diurni}ti de specialitate la sec]ia de compunere a registrelor
fonciare, Matei Matei diurnist, Blanca Szalvásy, Emilia Draghici, Elena Neme}, Alexandru
Hertil@ diurni}ti provizori, Iosif Tanko, Emeric Nagy servitori }i Ioan Venczel, servitori
provizor to]i la Judec@toria de ocol.
S@ constat@ absen]a Dlor Zoltán Gyöngyössy, Dr. Carol Gráczy, Dr. Ludovic
Tobiás notari la tribunal, Dr. Alexandru Kutlik notari la judec@toria de ocol, cari fiind
aviza]i, precum }i Desideriu Rollman oficial superior la judec@toria de ocol nu s-au
prezentat, Dr. Nicolae Schmidt notari la tribunal, carele din r@zboi înc@ nu s-a întors,
Nicolae Zörgö oficial }i {tefan Gál servitor la judec@toria de ocol, cari sunt concedia]i
}i de prezent absenteaz@ din Caransebe}.
421
GHEORGHE IANCU
Noul pre}edinte salut@ pe cei prezen]i }i le aduce la cuno}tin]@ c@ fiind denumit

de pre}edinte preie conducerea Tribunalului din loc. Roag@ ofician]ii c@ în urma
schimb@rilor produse de r@zboiul mondial, luându-se imperiul asupra teritoriului
acesta, s@ depun@ jur@mântul prescris de ordonan]ele Consiliului Dirigent, atr@gând
aten]iunea c@ to]i aceia cari nu vor depune jur@mântul î}i pierd toate drepturile
c@}tigate referitor la salar }i pensiune fa]@ de statul român }i s@ consider@ de rep@}i]i.
La rugarea aceasta au depus jur@mântul urm@torii:
Dr. Ioan Ocnariu, notar la tribunal, Nistor Miculescu, director suprem de cance-
l@rie la tribunal, Constantin Stoichescu, Mihail Muntean ofician]i superiori la tribunal,
Nicolae Haramba}a, manipulant, Vilma Miculescu, diurnist@ la tribunal, Marcu Alm@jan,
conduc@tor }i compun@tor al registrelor fonciare, Ioan Draghici oficial superior,
Dimitrie Lazarel }i Victor Stoiacovici, diurni}ti de specialitate la sec]ia de compunere
a registrelor fonciare, Ioan Vasilievici manipulant, Matei Matei }i Emilia Dragici
diurni}ti, Alexandru Hertil@, diurnist provizor la sec]ia de compunere a registrelor
fonciare.
Despre depunerea jur@mântului s-a luat proces-verbal separat al@turat aici sub ./.
Dl. Ernest Putnoky, conduc@tor la registrele fonciare a depus jur@mântul în mânile
Dlui prim pretor Dr. Valeriu Meda, al c@rui proces verbal se aclude sub .//.
Jur@mântul a fost denegat din partea urm@torilor: Francisc Szabados, oficial,
Wilhelm Csapek, cancelist, Josif Lay, Albert Újlaky, Stefan Kulici }i Petru Bárdos,
servitori, Juliu Fellner, Moise Schwartz, Alexandru Langhammer, Andrei Olajos,
Blanca Szilvásy, Helena Nemes, Josif Tanko, Emeric Nagy, Ioan Venczel, c@rora apoi
li s-a adus la cuno}tin]@, c@ cu ziua de 1 iulie a.c. au perdut toate drepturile c@}tigate,
c@ nu li s@ va mai lichida salariul ca dimi}i din postul ce l-au avut pân@ acum.
Pre}edintele mul]@me}te ofician]ilor cari au depus jur@mântul }i le bag@ la inim@
ca s@ fie fii credincio}i ai patriei noi s@-}i împlineasc@ datorin]ele cu sfin]enie spre
mul]@mirea poporului }i ridicarea prestigiului Statului Român.
Dr. A. Morariu m.p.Frideric Pauck m.p.
Dr. Valeriu Meda m.p.Dr. George L@bon]iu m.p.
Dr. Ioan Ocnariu not.m.p.
Ibidem, dosar 161/1919, f. 1-2.
TRIBUNALUL LUGOJ
343.
Prezidentul tribunalului reg.[regesc] din Lugoj
No. 8-1919. I.A.prez.
D-Sale Dlui: Dr. George Dobrin, prefectul jude]ului Cara}-Severin, Lugoj
În urma încredin]@rii primite de la Dvoastr@, am onorul a v@ comunica c@ în ziua

de ast@zi am preluat conducerea tribunalului din loc. }i am luat jur@mântul oficial de
la func]ionarii }i aplica]ii ai tribunalului, judec@toriei de ocol }i procuraturii din loc,
422
a c@ror consigna]ie o al@tur sub .…/...., iar procesele-verbale despre depunerea

jur@mântului sunt acludate sub 1-39.
V@ rog Domnule Prefect, primi]i asigurarea profundei mele stime.
Lugoj, la 30 iunie 1919.
s.s. Dr. Nicolae Ioanovits, prezidentul tribunalului reg.
344.
Prefectura Jude]ului Cara}-Severin
Nr. 1448. Pres. 1919
Obiect: Raport despre preluarea Justi]iei

On. Consiliu Dirigent, Resortul Justi]iei din Sibiu
Am onoare a comunica c@ în 30 iunie a.c. am preluat imperiul }i agendele justi]iei

pe întreg teritoriul jude]ului Cara}-Severin }i zonei franceze de pe teritoriul de nord
al jude]ului Timi}. Am complinit în con]elegere cu comandantul trupelor de ocupa]ie
franceze din B@nat, posturile conduc@toare la tribunalele }i judec@toriile de ocol de
pe acest teritoriu, }i am introdus limba româneasc@.
Spre a putea duce la îndeplinire organizarea complet@, am dispus, ca toate per-
tract@rile s@ se ajurneze cel pu]in pe o lun@ de zile. E de dorit îns@ ca acest termen s@
fie prelungit. M@ aflu îndemnat s@ revin }i din prilejul acesta la prezentarea mea din
trecut, ca cel pu]in pe teritoriul jude]ului Cara}-Severin }i a zonei franceze din partea
nordic@ a jude]ului Timi}, s@ se ordoneze minimum pân@ la 1 septembre a.c. Juristi]iu.
În modul acesta s-ar face posibil }i advoca]ilor s@ î}i de@ concursul atât la orga-
nizarea justi]iei, cât }i administra]iei, c@ci ar fi scuti]i de eventuale pierderi pân@ la
reluarea cursului normal în justi]ie.
V@ rog din nou s@ nu trece]i cu vederea chestia aceasta de mare îns@mn@tate,
din punct de vedere public }i personal, ci ]inând cont de faptul c@ noi }i acum st@m
sub ocupa]ie francez@, necondi]ionat s@ sprijini]i propunerea mea.
Lugoj, la 5 iulie 1919. /L.S./ s.s. Indescifrabil prefect. [George Dobrin]
TRIBUNALUL ARAD
345.
Regatul României, Tribunalul Arad.
Nr.Pres.II.E.20.
Proces-verbal
Dresat în Arad, la tribunalul Arad, azi în 7 iulie 1919, la orele 9 a.m. în cauza
pred@rii }i prelu@rii tribunalului sub imperiu român
Prezen]e subscri}ii:
A intrat azi în oficiul prezidial Dr. Vasilie Avramescu }i provocându-se la decretul
No. 3405/1919, Pres.Just. din 3 iulie 1919 a Consiliului Dirigent }i la instruc]iunile
423
GHEORGHE IANCU
estradate în materia aceasta, se prezint@ pre}edintelui la tribunal, Ludovic Szakolczay

în calitate de prezident al tribunalului, comunic@ susnumitului Decretul No.I. a Consi-
liului Dirigent, apoi ordonan]a Nr.121/1919 a Resortului de Justi]ie }i instruc]iunile
referitoare la chestia aceasta, }i îl provoac@ în mod demn la predarea tribunalului.
Prezidentul la tribunal, Dr. Ludovic Szakolczay luând la cuno}tin]@ cele espuse,
face urm@toarea declara]ie:
„Deoarece conferin]a de pace înc@ nu a publicat deciziunea sa defintiiv@ în privin]a
apar]inerei teritoriale a ora}ului Arad, iar forurile mele competente nu m-au destituit din
postul meu, m@ privesc }i de prezent, ca prezidentul tribunalului Arad, nu-mi p@r@sesc
postul de bun@ voie, îns@ conform ordonan]ei No. 1495/2-1918 a Dlui guvernator al
Aradului General Tournadre fiind Dl Dr. Vasile Avramescu încredin]at cu prevederea
oficiului prezidial la tribunalul Arad, sub presiunea acestei ordonan]e a guvernului militar
predau postul de prezident al tribunalului }i oficiul prezidial dlui Dr. Vasile Avramescu”.
Prezidentul la tribunal Dr. Vasile Avramescu luând la cuno}tin]@ declara]ia aceasta,
a preluat conducerea tribunalului, iar despre preluarea oficiului prezidial, a valorilor
}i mobilierului se vor dresa procese verbale separate.
S-a estradat în trei exemplare, dintre cari unul pentru fostul prezident, unul pentru
arhiv@, unul se susterne.
d.c.m.s.
s.s. Dr. V. Avramescu, prezident la tribunal, s.s. Gitta notar.
346.
REGATUL ROMÂNIA, TRIBUNALUL ARAD
No.pres.II.E.21.
D-lui dr. Aurel Laz@r,
}eful Resortului de Justi]ie, Sibiu
Arad, în 15 iulie 1919.

În baza decretului No.3406/1919 Pres.Just. din 3 iulie 1919, a Resortului Justi]iei
raportez c@ m-am prezentat în 7 iulie 1919 la tribunalul Arad }i am preluat oficiul
prezidial de la fostul prezident Ludovic Szakolczay, dresând despre acest act procesul-
verbal sub 1. Al@turat.
[in s@ notific c@ Dl. general deTournandre, Comandantul zonei de ocupa]iune
din B@nat, guvernantul [guvernatorul] militar al Aradului, a trimis în decursul acestui
act o adres@ prezidentului Ludovic Szakolczay, prin care îl avizase c@ m-a încredin]at
pe mine cu preluarea conducerii tribunalului, dar }i dl. prefect Dr. Iustin Mar}ieu m-a
avizat c@ a primti aceast@ adres@, mie îns@ în mod oficios nu mi s-a comunicat.
Prin urmare }i din principiul bineîn]eles a suveranit@]ii Consiliului Dirigent eu nici
nu am luat act despre aceast@ îns@rcinare, de}i ziarele maghiare au colportat }tirea
în forma tenden]ioas@ c@ Dl. general de Tournadre m-a „denumit”.
În ce prive}te ]inuta Dlui Ludovic Szakolczay constat c@ a fost am@surat@ situa]iei
extravagante din ora}ul Arad, care culmineaz@ în faptul c@ D-Sa, rezimat pe ocrotirea
424
Comandantului francez }i a Ordonan]elor Sale No.16 }i 20 al@turate sub 2 }i 3, caut@

s@ amâne cât se poate declara]ia definitiv@ în privin]a prest@rii jur@mântului oficios,
cu rezerva c@ la caz de consolidare politic@ în Ungaria s@ poat@ alege între cutare post
oferit de viitorul guvern din Ungaria, }i numai dac@ ar fi neînconjurat silit, ar intra
în func]iune la Statul român.
Dovad@, ca provocat fiind, nu a depus jur@mântul, ci numai promisiunea solemn@,
despre care fapt s-a dresat procesul-verbal al@turat sub 4.
Am convocat apoi }edin]a plenar@ a tribunalului pe ziua de 8 iulie 1919, la orele
11 a.m. îns@ recercat fiind din partea Dlor magistra]i de a le da ocaziune s@ cear@
deslu}iri despre decretele Consiliului Dirigent }i a Resortului de Justi]ie, }i a urm@rilor
prest@rii ori deneg@rii jur@mântului, ori a promisiunii solemne, }i pentru ca s@ poat@
avea un r@stimp scurt de chibzuial@ }i socoteal@, am satisf@cut acestei dorin]e }i I-
am l@murit, amânând }edin]a plenar@ pe orele 4 p.m.
În decursul consf@tuirii prealabile m-am convins c@ cei mai mul]i erau nemul]umi]i
cu ordonan]a No.16 a Dlui general de Tournadre, care în articolul I expune în mod
imperativ preten]ia de a fi schimba]i to]i func]ionarii maghiari cu cei de na]iunea
român@, deci i-a adus în o pozi]ie mult mai grav@, decât art. 2 a Decretului I. care
con]ine promisiunea a-i men]inea în posturile lor.
Despre art. al II. din ordonan]a No.16 erau nedumeri]i, ce va decide Consiliul
Dirigent la caz, dac@ nu ar depune jur@mântul, dar ar depune angajamentul, a c@rui
text de altfel s-a schimbat în form@ dup@ cum mi-a comunicat-o Dl prefect în adresa
sa al@turat@ sub 5., exprimându-}i îngrijorarea ca nu cumva Consiliul Dirigent i-ar
face de ru}ine refuzând primirea angajamentului.
Eu atât la consf@tuire, cât }i la }edin]a plenar@, am declarat hot@rât c@: Consiliul
Dirigent a r@mas }i r@mâne strict la principiul c@ numai fa]@ de acei func]ionari are
regard, care vor presta jur@mântul, c@ci ofertul unei promisiuni, ori unui angajament,
ori orice alte surogate ori condi]ii se privesc ca denegarea jur@mântului.
Cu toate acestea am asigurat la consf@tuire pe dnii magistra]i c@ Consiliul Dirigent
nu are scopul }i dorin]a de a deteriora nici decorul oficiului, nici interesele morale ori
materiale a[le] corpului judec@toresc, deci nu cred c@ angajamentul cut@rei persoane
s@ fie refuzat, dar fiindc@ Dl. general de Tournadre însu}i nu asigur@ mai mult decât
competin]ele vechi a respectivilor, pân@ la încheierea p@cei definitive, deci men]inerea
postului este legat@ de prestarea jur@mântului.
În urma acestor explic@ri s-au prezintat la orele 4 p.m. to]i magistra]ii total informa]i
la }edin]a plenar@, la care au luat parte fostul prezident, to]i magistra]ii, procurorii }i
întreg personalul tribunalului, a judec@toriei de ocol }i a procuraturii Arad, în sala festiv@
a tribunalului.
{edin]a plenar@ a decurs în ordine }i lini}te, to]i au ascultat cu aten]iune expunerile
mele, care au urmat în senzul instruc]iunilor primite }i cuprinse în ordonan]a ad.No.121/
1919 }i dup@ ce am provocat nominative pe cei prezen]i s@ se declare care sunt gata
a depune jur@mântul oficios, s-au prezentat }i au prestat acest jur@mânt urm@torii:
La tribunal:
425
GHEORGHE IANCU
1. Ioan Köller consilier la Curtea de Apel, 2. Dr.Sever Barbura, judec@tor la tribunal,

3. Augustin Gitta notar la tribunal, 4. Laz@r Andrea oficial la tribunal, 5. Constantin
Br@dean oficial ajutor la tribunal Arad,
La judec@toria de ocol Arad:
6. Gavril Martinu cond. la cartea fund., 7. {tefan Pop cond. la c.f., 8. Gheorghe
Borlodan primoficial, 9. Béla Kapitány primoficial, 10. Paul Kostyán oficial, 11.
Andrei Lõrinczy oficial.
La procuratur@:
12. Sava Otl@can temni]er, 13. Gheorghe Bott temni]er, 14. Alexandru Sütõ temni]er,
Apoi s-au prezentat }i au depus angajamentul din ordonan]a No.16 (cu textul din
anexa 5.) al Dlui general de Tournadre, urm@torii:
La tribunal:
1. Josif Bitto, consilier la Curtea de Apel, 2. Andrei Aknay consilier la Curtea de
Apel, 3. {tefan Szabó cons. la C.Ap., 4. Dr. Mauri]iu Heller cons. la C.Ap., 5. Danil
Mészáros cons. la C.Ap., 6. Dr. Alexandru Jakó cons. la C.Ap., 7. Dr. Bálint Elekes
cons. la C.Ap., 8. Dezideriu Nagy judec@tor la trib.Arad, 9. Árpád Orenstein judec@tor
la trib. Arad, 10. Dr. Eugen Szõllõssy jude la trib. Arad, 11. Dr. Carol Fikker jude la
trib.Arad, 12. Alexandru Rottár jude la trib. Arad, 13. Ioan Horváth jude la trib. Arad,
14. Dr. Armin Schull jude la trib. Arad, 15. Dr. Béla Tarajossy jude la trib. Arad, 16.
Dezideriu Gallov notar la trib. Arad,
La Judec@toria de ocol Arad:
17. Josif Kovács consilier la C.Apel, 18. Dr. Francisc
Kálmán judec@tor, 19. Simon Éles jude, 20. Dr.Alois Széll jude, 21. Dr. Coloman
Gallay, 22. Dr. Mihail Kövess, 23. József Zich, 24. Dr. Coloman Révay, 25. Mihai
Kovács, 26. Josif Uray to]i judec@tori.
S-au prezentat }i au depus angajamentul din instruc]ia ad.No.121/1919 urm@torii
func]ionari }i servitori:
La tribunal:
1. Ludovic Kolozsy servitor, 2. Maximilian Novak servitor, 3. Emerich Kabát
servitor, 4. Josif Bartha servitor
La judec@toria de ocol Arad:
5. Gheorghe Panian primoficial, 6. Béla Naymenyi port@rel, 7. Stefan Barko
servitor, 8. Paul Ecsery servitor, 9. Alexandru Csizmadia servitor, 10. Mihai Dezsõfi
curator temni]er la procuratur@, 11. Petru Ilka temni]er, 12. Dimitrie Tru]ia temni]er.
Ceilal]i prezen]i au denegat hot@rât atât prestarea jur@mântului, cât }i angajamentului.
Despre toate aceste s-au dresat procesele-verbale separate, }i le voi al@tura la
consigna]ia nominal@, care s-a pretins despre func]ionari.
Faptul c@ ace}tia din urm@ sunt în num@r mare, este motivat cu teroarea care s-a
întrebuin]at în sânul procuraturii }i între manipulan]i din partea unora, care înc@ nu
i-am putut descoperi, iar ce prive}te servitorii }i temni]erii, ace}tia erau deja de la
începutul revolu]iei infiltra]i cu idei de r@svr@tire }i sunt total nedisciplina]i.
Luând îns@ în considerare c@ materialul cel mai indispensabil }i mai serios, adic@
magistra]ii – afar@ de patru persoane – s-au angajat la munc@, iar ceialal]i se pot mai
426
u}or înlocui, - apoi faptul c@ înlocuirea cu români a personalului, care este zilnic în
contact cu publicul, este just }i de lips@ din punct de vedere a execut@rii art. Lege
44 din 1868, spre restituirea justi]iei române}ti }i a preten]iei c@ limba oficial@ s@ fie
cea româneasc@, - eu am luat act cu deosebit@ pl@cere despre denegarea jur@mântului
}i angajamentului.
V@zând îns@ func]ionarii c@ nu le-a succes a m@ presiona ca s@ dau concesiuni
}i s@ m@ abat de la principiile staverite în ordonan]ele comunicate, - au venit cu
rugarea s@ le permit ulterior depunerea promisiunii solemne.
Eu le-am refuzat rugarea verbal@ }i i-am îndrumat s@ înainteze petite, cari apoi
le voi su}terne Consiliului Dirigent, spre rezolvare.
Despre jur@mântul judec@torilor de ocol }i preluarea pau}alelor, valorilor }i inven-
tarului urmeaz@ rapoarte speciale.
s.s. Dr. Vasile Avramescu prezident.
TRIBUNALUL TIMI{OARA
347.
Proces-verbal
Luat la 21 Septembrie 1919 la orele 11.1/2 în sala tribunalului din Timi}oara cu
ocaziunea prelu@rei imperiului român asupra tribunalului }i judec@toriei de ocol
Timi}oara.
Prezen]i sunt cei subscri}i,
Dl secretar general dr. Alexandru Marta aduce la cuno}tin]@ celor prezen]i c@ e
esmisul Resortului de Justi]ie spre a lua imperiul la acest tribunal.
D-Sa traduce cuvintele sale }i în ungure}te spre a fi în]@les de domnii prezen]i.
Declar@ imperiul asupra tribunalului de preluat }i ca consecin]@ provoac@ pe cei
prezen]i, ca acei, cari vreau s@ serveasc@ dreptatea în Regatul român pe mai departe,
s@ depun@ jur@mântul de fidelitate.
Explicând avantagiile depunerii jur@mântului }i consecin]ele deneg@rii jur@mân-
tului, declar@, c@ toate forurile se vor ab]inea de cauza nepl@cerii individuale, având
în vedere numai dreptatea }i binele public.
Limba oficioas@ e limba român@, dând fiec@ruia posibilitatea de a }i-o însu}i în
decurs de un an.
Roag@ pe cei prezen]i s@-}i fac@ obiec]iunile înainte de a depune jur@mântul.
Se constat@ c@ domnii Lászlóffy Béla (bolnav), Menczer Dezsõ (misiune), Schmidt
József (concediul) nu sunt prezen]i, justificându-}i absen]a.
Prezidentul tribunalului dr. Virágh Béla aduce la cuno}tin]a dlui secr.gen. c@
judele tribunalului din Caransebe} Demián Lajos, carele nu a depus jur@mântul la
preluarea tribunalului din Caransebe}, e împ@r]it }i face actual serviciu la tribunalul
din Timi}oara.
Dl secretar general îl îndrum@ s@ fac@ rugare special@ Consiliului Dirigent, pentru
a fi primit în serviciul Justi]iei Române, considerând c@ numitul la Caransebe} –
provocat fiind – nu a depus jur@mântul.
427
GHEORGHE IANCU
Se constat@ c@ la tribunal au denegat jur@mântul:

dr. Virágh Béla, dr. Muntyán István, dr. Simonfay Emil, dr. Darda Géza, dr. Fuchs
Gyula, dr. Rázel István, dr. Vörös Imre, dr. Eisler Mihály, dr. Csillag Róbert, Lamberg
Ferencz, dr. Ligeti Béla, dr. Kuthy Ágoston, dr. Borbély László, -
Iar la Judec@toria de ocol domnii:
Kvassay Gyula, Szathmáry Béla, Stiegelbauer József, Korondy Sándor, dr. Mayer
Fülöp, dr. Szigriszt Anton, dr. Leboczky Miklós.
Nu s-a declarat la tribunal notarul Dr. Ivándy István.
Depun jur@mântul oficios cuprin}i în ord. No.121 domnii:
La tribunal: dnii judec@tori }i notari, dr. Rosenfeld Béla, Szunyogh András, Guggen-
berger Gyula, Sárga József, Feiler Miklós, Szavits Sándor, dr. Vágó István, dr.
Csernolatecz Aurel, Seid Ágoston, dr. Kisfaludy Ferencz,
La judec@toria de ocol: Sandics Uros(?), Darnay Jonás, Fischer János }i dr. Floris Endre.
Prezidentul dr. Virágh Béla declar@ c@ crede a vorbi în numele pluralit@]ii, când
zice, c@ întrucât cu preluarea }i luarea jur@mântului oficios, Consiliul Dirigent ar fi
a}teptat, pân@ la încheierea }i subscrierea tratatului de pace }i cei ce azi au denegat
depunerea jur@mântului, în parte ar fi primit angajament la statul român.
Notarul dr. Ivándy István declar@ c@ nu depune jur@mântul.
Dl secretar general declar@ c@ denegând pre}ed. trib. dr. Virágh Béla depunerea
jur@mântului, a încetat a fi pre}edintele tribunalului. dr. Rosenfeld Béla se preia în
mod interimal agendele preziden]iale }i toate actele atât preziden]iale, cât }i cele de
la judec@torii tribunalului, cari au denegat depunerea jur@mântului. Tot astfel purcede
}i la judec@toria de ocol, instituind pe dl Sandics Urós în mod interimal, ca conduc@tor
al judec@toriei de ocol în locul dlui Kvassay Tibor.
Dup@ citire s-a isc@lit.
s.s.Dr.Virágh Béla, Dr. Muntyán István m.p., Dr.Simonfay Emil m.p., Dr. Rázel István
m.p., Dr. Fuchs Gyula m.p., Dr. Darda Géza m.p., Dr. Vörös Imre m.p., Dr. Eisler Mihály
m.p., Dr. Ivándy István m.p., Seid Ágoston m.p., Kvassay Gyula m.p., Stiegelbauer m.p.,
Darnay Jonás m.p., Fischer József m.p., Sandics Urós m.p., Dr. Szavits Sándor m.p.,
Korondy Sándor m.p., Mayer Fülöp m.p., Dr. Szigriszt Antal m.p., Dr. Floris Endre m.p.,
Dr. Kisfaludy Ferencz m.p., Dr. Rosenfeld Béla m.p., Guggenberger Gyula m.p.,
Szunyogh András m.p., Sárga József m.p., Feiler Miklós m.p., Dr. Csernolatecz Aurel
m.p., Dr. Kuthy Ágoston m.p., Dr. Ligeti Béla m.p., Dr. Borbély m.p., Dr. Vágó István
m.p., Emil A. [ieran m.p. grefier, secr.-gen-pre}edinte, Dr. Marta m.p., Dr. Cornel
Cr@ciunescu m.p. consilier ministerial, Indescifrabil m.p.prefect.
JUDEC~TORIA DE OCOL ARADUL NOU
348.
Proces-verbal,
Întocmit la Aradul Nou în data de 29 iunie 1919, în urma prelu@rii judec@toriei

de ocol din Aradul Nou de c@tre reprezentantul trupelor române ocupante.
428

Subsemnatul Kövér Ákos, judec@tor de Curte de Apel în calitate de conduc@tor
al judec@toriei de ocol, constat@ urm@toarele fapte în prezen]a întregului personal al
judec@toriei.
La ora 10,00 în data de 28 iunie a.c., în biroul conduc@torului judec@toriei de
ocol s-a prezentat – în compania avocatului Cri}an Aurel – numitul Mladen Sever,
care în calitate de func]ionar impus de români în locul primpretorului din Aradul Nou,
i-a solicitat conduc@torului judec@toriei de ocol s@-i predea lui conducerea judec@toriei
de ocol. Subsemnatul, conduc@tor al judec@toriei a refuzat îndeplinirea acestei
solicit@ri, ar@tând c@ nu recunoa}te reprezentantului trupelor române dreptul de a
prelua conducerea. Datorit@ faptului c@ dr. Mladen Sever a chemat în biroul conduc@-
torului judec@toriei de ocol jandarmi români înarma]i }i a amenin]at cu folosirea
for]ei, conduc@torul judec@toriei de ocol s-a declarat dispus, cedând în fa]a for]ei, s@
predea conducerea institu]iei.
Dup@ aceea Dr. Mladen Sever i-a solicitat conduc@torului judec@toriei de ocol
s@ predea conducerea institu]iei în decurs de 2-3 zile judec@torului de ocol din Aradul
Nou Csáklány Sándor, care s-a eschivat de a prelua conducerea, dar a declarat c@
este dispus s@ preia conducerea efectiv@ a institu]iei dup@ ce conduc@torul judec@toriei
de ocol i-a atras aten]ia c@ în urma îndep@rt@rii sale for]ate, el are datoria de a
conduce în continuare institu]ia, pe baza jur@mântului de credin]@ depus fa]@ de statul
maghiar, f@r@ a lua în considerare faptul ca este silit s@ fac@ acest lucru ca urmare a
folosirii for]ei.
Mladen Sever le-a solicitat tuturor angaja]ilor judec@toriei de ocol depunerea
jur@mântului de credin]@ fa]@ de regele României. El a acordat în acest sens 15 minute
timp de gândire. Kövér Ákos, Csáklány Sándor – judec@tori de ocol; Rozgonyi Alajos
– condicar funciar; Wellisch Alajos – cancelarist, Smikal Marcel – manipulant, declar@
c@ nu depun jur@mântul de credin]@ deoarece aceasta ar însemna comiterea unui gest
de infidelitate fa]@ de statul maghiar.
În schimb Szerendan Döme – cancelarist, Csáky János – diurnist, Schiff György
– aprod }i, dup@ oarecare ezit@ri, Hodzsia István – aprod au depus jur@mântul de
credin]@ în limba român@, citit de c@tre dr. Mladen Sever. Dr. Mladen Sever a întocmit
procesul-verbal privind preluarea conducerii institu]iei, respectiv refuzul de a depune
jur@mântul de credin]@ în limba român@ }i a declarat c@ func]ionarii care au refuzat
s@ depun@ jur@mântul de credin]@ sunt concedia]i cu pierderea dreptului de salarizare
}i pensionare, cu excep]ia judec@torului de ocol Csáklány Sándor, care este obligat
s@ conduc@ în continuare institu]ia, în pofida refuzului s@u de a presta jur@mântul.
Dup@ aceea dr. Mladen Sever le-a solicitat func]ionarilor s@ restituie în termen
de 3 zile casieriei de stat salariul pe luna iulie, pl@tit de c@tre guvernul maghiar aflat
sub conducerea contelui Károlyi Gyula, în caz contrar ar@tând c@ va îndeplini aceast@
cerin]@ pe cale administrativ@; pân@ în momentul restituirii vor fi supraveghea]i de
jandarmi. El a mai declarat c@ obliga]ia restituirii salariului se refer@, f@r@ excep]ie,
la to]i func]ionarii.
429
GHEORGHE IANCU
Subsemnatul, conduc@tor al judec@toriei de ocol i-a atras aten]ia dr. Mladen

Sever, c@ nu are dreptul de a pretinde restituirea salariului, ceea ce el nu va face,
iar în ce prive}te obliga]ia – f@r@ excep]ie –, pentru to]i func]ionarii de a restitui
salariul, nici nu intr@ în discu]ie. Totu}i, Mladen Sever a insistat ar@tând c@ va notifica
în scris, fiec@ruia, cererea sa.
Gardianul Gherga Gyula nu a fost prezent, conform declara]iei conduc@torului
judec@toriei de ocol, numitul gardian anun]ase telegrafic înc@ din 15 iunie a.c. prefectul
român de Lugoj, c@ este dispus s@ presteze jur@mântul de credin]@.
Acest proces-verbal a fost distribuit în copie autentificat@ fiec@rui func]ionar în
vederea ap@r@rii drepturilor lor. Ceilal]i subsemna]i certific@ prin semn@turile proprii
faptul c@, con]inutul procesului-verbal reflect@ pe deplin realitatea.
s.s. Kövér Ákos – judec@tor de Curte de Apel, s.s. Csáklány Sándor – judec@tor
de ocol, s.s. Rozgonyi Alajos – condicar funciar, s.s. Wellisch Alajos – cancelarist, s.s.
Csáky János, s.s. Hodzsia István.
349.
De la Pre}edintele Tribunalului Timi}oara,
No.V.G.41/12-1920.Pres.
C@tre:
Consiliul Dirigent, – Resortul de Justi]ie, Cluj
La ordonan]a DV. No.10.765-1919, prez. just. din 2 martie 1920, V@ su}tern în

acluz@ sub ./. procesul-verbal despre preluarea justi]iei sub imperiul român, la jude-
c@toria de ocol Aradul-Nou, împreun@ cu raportul }efului judec@toriei, cu No.
1920.Pres.I.D.8/2, precum }i o copie despre procesul-verbal dresat cu ocazia prelu@rii
definitive a acestei judec@torii întâmplat@ la 1 august 1919.
Timi}oara, la 23 aprilie 1920. – s.s. Oct. Puticiu pre}edinte.
350.
1919.El.I.17.
Proces-verbal,
Întocmit la data de 1 august 1919 în ceea ce prive}te predarea judec@toriei de

ocol din Aradul Nou.
Judec@torul de ocol Csáklány Sándor pred@, judec@torul de ocol dr. Kirch Johann preia:
I.Registrul de contabilitate judiciar@ pentru anul 1918/1919 cu încasarea sumei
de 3503 k. }i 76 fileri respectiv pl@]i în aceea}i valoare înscrise la rubrica nr. 1-76 a
registrului.
II.Darea de seam@ a cheltuielilor judiciare cu anexele înscrise la rubricile nr. 73,
74, 75 }i 76.
430
III.Registrul de amenzi pentru anul 1918/1919 încheiat la data de 30 iunie a.c.,

cu rubricile nr. 1-29, respectiv anexele aferente.
IV.Registrul de eviden]@ al amenzilor cu rubricile 1-43, încheiat la 31 iulie 1919.
V.Testamentele p@strate la judec@toria de ocol, sub supravegherea cancelaristului
Szerendan Döme.
VI.Registrul de depuneri preziden]ial cu depunerile nr. 70/1918 }i 73/1918 respectiv
320 coroane, 1 buc. bancnot@ de 200 coroane, 4 buc. 25 coroane }i 1 buc. 20 coroane,
nr. 13 respectiv 48 fileri, 1 bancnot@ de 1 rubl@, 1 distinc]ie }i 1 portmoneu.
VII.Seiful de bani cu 2 chei.
Procesul-verbal s-a citit.
s.s. Csáklány Sándor – conduc@tor temporar al judec@toriei de ocol, s.s. Dr.
Johann Kirch – judec@tor de ocol. „Pentru autenticitatea copiei” s.s. Schmikal Marcel
– cancelarist adjutant.
351.
JUDEC~TORIA DE OCOL CARANSEBE{
Nr.I.C.3.Pres.1919.
Proces-verbal,
Dresat în Caransebe} în oficiul judec@toriei, la 30 iunie 1919, în chestia depunerii

jur@mântului a judec@torilor de la judec@toria de ocol din loc.
Dl Friederich Pauck primarul ora}ului Caransebe}, în calitate de esmis al dlui Prefect
al jude]ului Cara}-Severin, înso]it de noul numit pre}edinte dl Dr. George L@bon]iu,
de noul numit procuror dl Dr. Alexandru Morariu }i de primpretorele plasei Caran-
sebe}ului, dl Dr. Valer Meda, s-au prezentat în oficiul judelui }ef al judec@toriei de ocol
din loc, aducându-i acestuia la cuno}tin]@ scopul venirii, comunicându-i c@ Consiliul
Dirigent român din Sibiu a denumit de pre}edinte al tribunalului din loc. pe dl Dr.
George L@bon]iu, în urma con]elegerii a dlui prefect avut@ cu Comandamentul francez
din Lugoj, care le-a aprobat denumirea prin decisul adus sub nr. 13/1919.
Totodat@ îi aduce la cuno}tin]@ dlui Géza Suszter c@ Consiliul Dirigent a denumit
de jude }ef al judec@toriei de ocol pe dl Dr. George Ember }i-l roag@ s@ depun@
Dl Géza Suszter jude-}ef al judec@toriei de ocol ne comunic@ c@ dânsul nu recunoa}te
legalitatea, validitatea }i îndrept@]irea esmisiunii noastre, legalitatea Consiliului Dirigent
}i protesteaz@ contra del@tur@rii lui din postul de }ef judec@tor }i instituirea unui alt jude
}ef }i declar@ în numele persoanei sale c@ dânsul nu e aplicat a depune jur@mântul prescris.
La rugarea dlui Friederich Pauck, esmisul prefecturii, invit@ }i judec@torii de la
judec@toria de ocol din loc.: dnii Dr. Nicolae Kõváry }i Leó Petõ, c@rora li se comunic@
scopul esmisiunii }i se invit@ la depunerea jur@mântului, atr@gându-li-se aten]iunea
c@ prin denegarea jur@mântului to]i judec@torii î}i pierd toate drepturile câ}tigate la
431
GHEORGHE IANCU
pensiune, salar }i adause fa]@ de Statul român }i se consider@ amova]i din postul avut
pân@ acum }i c@ cu 1 iulie li se sisteaz@ licvidarea salarilor, la ce dnii judec@tori declar@
c@ chestia depunerii jur@mântului, pân@ la finalizarea conferin]ei de pace e prematur@
}i în consecin]@ nu sunt aplica]i a depune jur@mântul.
Se invit@ din nou dl Géza Suszter s@ predea oficiul de }ef în mâinile nou numitului
pre}edinte Dr. George L@bon]iu, la ce dânsul declar@ c@ nu e aplicat s@ predea oficiul,
la ce dl Friederich Pauck îi comunic@ c@ în caz de nepredare a oficiului, conf. instruc-
]iunii primite din partea dlui Prefect, dânsul e nevoit s@ aplice for]a brachial@, la ce dl
Géza Suszter declar@ c@ numai pe lâng@ folosirea for]ei brachiale e aplicat a preda
oficiul. La întrebarea pre}edintelui c@ dore}te aplicarea for]ei brachiale ori se mul]ume}te
cu aplicarea for]ei în effigie, la ce dl Géza Suszter declar@ c@ se mul]ume}te cu aplicarea
for]ei formale, la ce pre}edintele punând 2 degete pe umerii lui îi comunic@ c@ a aplicat
for]a. În urma acestora dl Géza Suszter cedeaz@ }i e învoit a preda oficiul. Fiind timpul
înaintat, se decide preluarea inventarului, depozitelor prezid. etc. pe alt@ dat@. Cu
aceasta se încheie actul esmisiunii.
D.c.m.s.
s.s. Friederich Pauck, s.s. Dr. George L@bon]iu, s.s. Dr. A. Morariu, s.s. Dr. Valer
Meda, s.s. Suszter Géza.
352.
Proces-verbal,
Luat la 30 iunie 1919 în chestiunea depunerii jur@mântului de serviciu a dlui Dr.

George Ember, fiind D-Sa numit de jude conduc@tor, Ernõ Putnoky, conduc@tor de
cartea funduar@.
Dl prefect invitând pe dl Dr. George Ember, iar din încredin]area dlui prefect: dl
primpretor invitând pe dl Ernõ Putnoky s@ depun@ jur@mântul de serviciu, d-lor se
declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt: „Jur credin]@ }i supunere Majest@]ii Sale
Regelui României Ferdinand I }i Consiliului Dirigent român, voi ]ine legile }i ordo-
nan]ele, voi ap@ra cinstea, demnitatea }i interesele ]@rii }i ale cet@]enilor ei, voi p@stra
secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”. s.s. Dr. George Ember, s.s. Putnoky Ernõ,
martori: s.s. Iosif Barbu, s.s. Gheorghe Petrucean.
Subscrisul primpretor constat c@ dl Ernõ Putnoky a depus jur@mântul în mâinile
mele Dr. Valer Meda primpretor.
Subscrisul prefect constat, c@ dl Dr. George Ember a depus jur@mântul în mâinile
mele. s.s. Dr. Dobrin prefect, s.s. Indescifrabil, s.s. Dr. Cornel Jurca jurisconsult.
353.
Proces-verbal,
Dresat la 1 iulie 1919 în cancelaria dlui notar public Carol Susich în chestia
prelu@rii cancelariei notariale.
432
Se prezint@ dl Friederich Pauck, primarul ora}ului Caransebe} în calitate de esmis
al dlui Prefect a jude]ului Cara}-Severin, înso]it de Dr. George L@bon]iu, pre}edintele
tribunalului reg. rom. din Caransebe}, de Dr. Alexandru Morariu, procuror reg. rom.
în cancelaria notarial@ a dlui Carol Susich, unde dl Friederich Pauck îi aduce la
cuno}tin]@ c@ dl prefect a constituit de notar public în Caransebe} pe dl Dr. {tefan
Petrovici }i-l roag@ s@-}i predea cancelaria, punându-i în vedere, în caz de nesupunere,
aplicarea for]ei, }i pe dl Dr. Petrovici {tefan îl roag@ s@ depun@ jur@mântul prescris de
Consiliul Dirigent.
Dl Carol Susich notar public declar@ c@ dânsul n-are cuno}tin]@ de instituirea unui
alt notar public, cu atât mai vârtos c@ dânsul n-a fost provocat s@ depun@ jur@mântul,
dar de alt@ parte n-a fost avizat ca s@ predea cancelaria }i având el mai multe valori
depozitate }i având responsabilitatea pentru acestea, roag@ s@ se intralase preluarea
pân@ ce va primi de la dl prefect deslu}iri în chestia pred@rii.
Comisiunea pred@rii în con]elegere cu dl Dr. {tefan Petrovici, nou numitul notar
public, hot@r@}te c@ primirea s@ se amâne pân@ ce dl Carol Susich va primi deslu}irile
de lips@ de la dl prefect, iar pre}edintele îl someaz@ pe dl Carol Susich ca cu ziua de
ast@zi are s@-}i sisteze activitatea sa de notar public }i se constat@ c@ ultimul document
susceput e sub nr. 506/1919, la care dl Carol Susich se roag@ ca în cauzele private
s@ i se permit@ ca acestea în interesul publicului sa le poat@ înainta la cartea funduar@,
ori la jude], ori la tribunal, la ce pre}edintele îi declar@ c@ aceasta i se permite.
Dup@ aceasta, Comisia se îndep@rteaz@ din oficiul dlui Carol Susich, mergând în
oficiul pre}edintelui, unde pre}edintele invit@ pe dl Dr. {tefan Petrovici s@ depun@
jur@mântul prescris de Consiliul Dirigent din Sibiu. Dl Dr. {tefan Petrovici declar@ c@
e aplicat s@ depun@ jur@mântul }i depune jur@mântul prescris în mâinile pre}edintelui
Dr. George L@bon]iu, despre ce s-a luat proces-verbal separat, acludat sub 1. Dup@
acestea, procesul-verbal s-a închis.
D.c.m.s.
s.s. Dr. George L@bon]iu pre}edintele trib., s.s. Susich Károly notar public, s.s.
Dr. {t. Petrovici, s.s. Dr. A. Morariu, s.s. Dr. Dimitrie Cioloca.
354.
Continuat la 8 iulie 1919 în chestia prelu@rii oficiului notarial public.
Dl Carol Susich primind deslu}irile de lips@ de la dl prefect, Dr. George L@bon]iu,
pre}edintele tribunalului, înso]it de dl Dr. {tefan Petrovici notar public }i dl Dr. Dimitrie
Cioloca }i Mihai Muntean, se prezint@ în cancelaria notarial@, unde dl notar publ. Carol
Susich îi înmâneaz@ documentul al@turat sub 2 }i declar@ c@ dânsul nu e aplicat de bun@
voie a-}i preda oficiul s@u, la ce pre}edintele punându-i în vedere aplicarea for]ei, pune
mâna pe umerii dlui Carol Susich }i sco]ând cheia din cassa de fier, în semn de aplicarea
433
GHEORGHE IANCU
for]ei, pred@ cheia dlui nou numit notar public, Dr. {tefan Petrovici, la ce dl Carol Susich
declar@ c@ în urma aplic@rii for]ei, consider@ oficiul predat, dup@ aceea se purcede la
primire a}a, cum se vor în]elege dnii notari publici Carol Susich }i Dr. {tefan Petrovici,
cu aceea c@ dl Carol Susich s@ primeasc@ o adeverin]@ despre actele }i registrele preluate.
Cu aceasta procesul-verbal de azi se încheie.
D.c.m.s.
s.s. Dr. George L@bon]iu pre}. trib., s.s. Susich Károly, s.s. Dr. {t. Petrovici, s.s.
Dr. Dimitrie Cioloca, s.s. Mihai Muntean.
355.
No.XIV.A.1.1919.Pres.
Proces-verbal,
Luat în Caransebe} la 1 iulie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu

a dlui Dr. {tefan Petrovici ca notar public, locuitor în Caransebe}.
Din încredin]area dlui prefect, dl pre}edinte invitând pe dl Dr. {tefan Petrovici sa
depun@ jur@mântul de serviciu, D-Sa declar@ c@ e gata a depune urm@torul jur@mânt:
„Eu Dr. {tefan Petrovici jur credin]@ }i supunere Majest@]ii Sale Regelui României
Ferdinand I }i Consiliului Dirigent român, voi ]ine legile }i ordonan]ele, voi ap@ra
cinstea, demnitatea }i interesele ]@rii }i ale cet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial. A}a
s@-mi ajute Dumnezeu.”. s.s. Dr. {tefan Petrovici, înaintea noastr@: s.s. Dr. Alexandru
Morariu, s.s. Dr. Dimitrie Cioloca, ca martori.
Subsemnatul pre}edinte constat c@ dl Dr. {tefan Petrovici a depus jur@mântul în
mâinile mele. s.s. Dr. George L@bon]iu, pre}edinte.
356.
No.XX.C.11/1-1919.Pres.
Proces-verbal,
Dresat în Caransebe} la 3 iulie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu

a dlui Nicolae Zörgõ oficial la judec@toria din loc.
Se prezint@ dl Nicolae Zörgõ oficial la judec@toria de ocol }i anun]@ c@ expirându-i
concediul voie}te s@-}i reocupe postul avut, la ce pre}edintele îi comunic@ c@ postul
numai în cazul acela îl poate ocupa, dac@ e gata s@ depun@ jur@mântul de serviciu
prescris de ordonan]ele Consiliului Dirigent. La invitarea aceasta dl Nicolae Zörgõ
declar@ c@ e aplicat a depune jur@mântul; deoarece dânsul nu posed@ corect limba
român@, înainte de a depune jur@mântul, textul jur@mântului i se aplic@ în maghiar@,
la ce apoi dânsul depune urm@torul jur@mânt: „Eu Nicolae Zörgõ jur credin]@ }i
supunere Majest@]ii Sale Regelui României Ferdinand I }i Consiliului Dirigent român,
voi ]ine legile }i ordonan]ele, voi ap@ra cinstea, demnitatea }i interesele ]@rii }i ale
434
cet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.” s.s. Nicolae
Zörgõ, s.s. Ioan Dr@ghici martor, s.s. Nestor martor.
Subscrisul constat, c@ dl Nicolae Zörgõ a depus jur@mântul în mâinile mele. s.s.
Dr. George L@bon]iu pre}edintele tribunalului.
JUDEC~TORIA DE OCOL LUGOJ
357.
Proces-verbal
Luat la 6 iunie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a d-lui Virgil

Luca oficial superior, Ioan Demenescu, Constantin Filip, Nicolae Dobrescu, Svetozar
Ristin, Ovidiu Dobrin }i Silvia Cristureanu, oficiali la judec@toria de ocol Lugoj, }i
Elena Stan diurnist@ la jud. de ocol.
Dl. prefect invitând pe d-nii: Virgil Luca, Ioan Demenescu, Constantin Filip, Nicolae
Dobrescu, Svetozar Ristin, Ovidiu Dobrin, Silvia Cristureanu }i Elena Stan s@ depun@
jur@mântul de serviciu dân}ii se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt:
„Jur credin]@ }i supunere Majest@]ii Sale Regelui României Ferdinand I }i Consi-
liului Dirigent Român, voi ]ine legile }i ordonan]ele, voi ap@ra cinstea, demnitatea
}i interesele ]@rii }i ale cet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute
Dumnezeu”. s.s. Virgil Luca; s.s. Ioan Demenescu; s.s. Constantin Filip; s.s.
Nicolae Dobrescu; s.s. Svetozar Ristin; s.s. Ovidiu Dobrin; s.s. Silvia Cristureanu;
s.s. Elena Stan.
Subscrisul prefect constat c@ sus-numi]ii au depus jur@mântul în mâinile mele.
Prefect: r@mas nesemnat [G. Dobrin]; s.s. Virgil Beja secretar general; s.s. Alexandru
Vasilie secretar.
358.
Proces-verbal
Luat în 10 iunie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a d-lor:

Emilian Kelbly director }i Leopold Sándor primoficial la judec@toria de ocol din
Lugoj.
Dl. prefect invitând pe d-nii: Emilian Kelbly }i Leopold Sándor s@ depun@ jur@-
mântul de serviciu, sus-numi]ii se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt:
„Jur credin]@ }i supunere Majest@]ii Sale Regelui României Ferdinand I }i Consiliului
Dirigent Român, voi ]ine legile }i ordonan]ele, voi ap@ra cinstea, demnitatea }i interesele
]@rii }i ale cet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s.
Emilian Kelbly; s.s. Leopold Sándor; s.s. Virgil Beja secretar general; s.s. Alexandru
Vasilie secretar, Prefect: r@mas neisc@lit.
435
GHEORGHE IANCU
359.
Proces-verbal
Luat în 30 iunie st.n. 1919 în chestia lu@rii imperiului }i a agendelor oficiului

judec@toriei de ocol din Lugoj.
Dl. pre}edinte Dr. Nicolae Ioanovici provoac@ pe }eful judec@toriei de ocol Dr.
Victor Kohányi pentru predarea oficiului }i agendelor.
Dl. }ef declar@ ca pred@ oficiul }i agendele de sub conducerea sa.
Dl. pre}edinte concrede cu conducerea oficiului }i agendelor oficiului sus amintit
pe dl. Dr. Petru Maior.
Inventarierea oficiului se va face separat.
Dup@ citire s-a subscris. D.c.m.s.
s.s. Dr. Kohányi Victor, s.s. Nicolae Bireescu, am preluat: s.s. Dr. Petru Maier;
s.s. Dr. Nicolae Ioanovici prezident.
360.
Proces-verbal
Luat la 30 iunie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a d-lui: Dr.

Petru Maier locuitor în Lugoj, fiind D-sa numit din partea Consiliului Dirigent Român
de conduc@tor al judec@toriei de ocol Lugoj.
Dl. prefect invitând pe dl. Dr. Petru Maier s@ depun@ jur@mântul de serviciu, D-sa
se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt:
„Eu, Dr. Petru Maier jur credin]@ }i supunere Majest@]ii Sale Regelui României
Ferdinand I }i Consiliului Dirigent Român, voi ]ine legile }i ordonan]ele, voi ap@ra
cinstea, demnitatea }i interesele ]@rii }i ale cet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial.
A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Dr. Petru Maier.
Subscrisul Prefect constat c@ dl. Dr. Petru Maier a depus jur@mântul în mâinile mele.
s.s. George Dobrin prefect; s.s. Dr. Balti} subprefect; s.s. Dr. Cornel Lupu primnotar.
361.
Proces-verbal
Luat la 30 iunie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a d-lor: Dr.

Victor Kohányi, fost judec@tor de Tabl@, conduc@torul judec@toriei de ocol, Dr.
Coloman Fiala fost judec@tor, Dr. Ioan Kirch f. judec@tor, Dr. D@nil@ Zsiska f. judec@tor,
{tefan Klemann f. notar, Dr. Carol Lengyel f. notar, Alexandru Lengyel f. cond. de c.f.,
Menyhért Taussig f. cond. de c.f., Jakab Sauer f. cond. de c.f., Iosif Sebõk f. primoficial,
Hengye Frigyes f. primoficial, {tefan Lakatos f. oficial, Malvina Csorba f. oficiant@,
Gizella Szakacsy f. diurnist@, Leontina Hurter f. diurnista, Iulius Lakatos f. diurnist, Ioan
436
Boro} f. servitor, Alexandru Lichtenberg servitor, Iosif Gitan f. servitor, Ioan Waidmann
f. servitor, Laurencsik Lajos f. servitor, Lajos Tóth servitor zilier la judec@toria de ocol.
Dl. Dr. Nicolae Ioanovici prezidentul tribunalului reg. din încredin]area d-lui
prefect invitând pe sus-numi]ii domni s@ depun@ jur@mântul de serviciu, se declar@
cu to]ii gata a depune urm@torul jur@mânt:
]@rii }i ale cet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Dr.
Kohányi Viktor; s.s. Dr. Fiala Kálmán; s.s. Dr. Kirch János; s.s. Dr. Zsiska Dániel; s.s.
Dr. Klemann István; s.s. Dr. Lengyel Károly; s.s. Lengyel Sándor; s.s. Taussig Menyhért;
s.s. Sauer Jakab; s.s. Sebõk József; s.s. Hengye Frigyes; s.s. Lakatos István; s.s. Csorba
Malvina; s.s. Szakacsy Gizella; s.s. Hurter Leontina; s.s. Lakatos Gyula; s.s. Ioan Boro};
s.s. Lichtenberg Sándor; s.s. Gitani József; s.s. Waidmann János; s.s. Laurencsik Lajos;
s.s. Tóth Lajos.
Subscrisul Dr. Nicolae Ioanovici prezident la tribunal, din încredin]area prefectului
constat c@ sus-numi]ii au depus jur@mântul în mâinile mele. s.s. Dr. Nicolae Ioanovici
prezidentul tribunalului reg. din Lugoj.
362.
Prezidentul tribunalului reg. din Lugoj
No. 8-1919.I.A.prez.
D-Sale D-lui: Dr. George Dobrin, prefectul jude]ului Cara}-Severin
În urma încredin]@rii primite de la D-voastr@ am onorul a v@ comunica c@ în ziua

de ast@zi am preluat conducerea tribunalului din loc. }i am luat jur@mântul oficial de
la func]ionarii }i aplica]ii tribunalului, judec@tori de ocol }i procuraturii din loc., a c@ror
consigna]ie o al@tur sub ..., iar procesele-verbale despre depunerea jur@mântului sunt
acludate sub 1-39.
V@ rog Domnule Prefect, primi]i asigurarea profundei mele stime.
Lugoj, la 30 iunie 1919.
s.s. Dr. Nicolae Ioanovici, prezidentul tribunalului reg.
363.
Proces-verbal
Dresat la 21 iulie 1919 din }edin]a plenar@ a tribunalului reg. Lugoj în chestia depu-
nerii jur@mântului d-lui: {tefan Klemann judec@tor la tribunal, Ioan Demenescu cond.
de c.f., Constantin Filip cond. de c.f. }i Emil Pa}ca primoficial la judec@toria de ocol.
Prezen]i:
Dl. Dr. Nicolae Ioanovici prezident, domnii judec@tori Dr. Bernáth Bock, Dr. Petru
Maier, Gustav Miess, Adalbert Liszkay, Iuliu Széles.
437
GHEORGHE IANCU
Dl. prezident al tribunalului invitând pe dnii {tefan Klemann, Ioan Demenescu,

Constantin Filip }i Emil Pa}ca s@ depun@ jur@mântul de serviciu, sus-numi]ii se
declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt:
]@rii }i ale cet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s.
{tefan Klemann; s.s. Ioan Demenescu; s.s. Constantin Filip; s.s. Emil Pa}ca.
Subscrisul prezident de tribunal constat c@ sus-numi]ii domni au depus jur@mântul
în mâinile mele. s.s. Dr. Nicolae Ioanovici; s.s. Dr. Aurél Alexa grefier.
JUDEC~TORIA DE OCOL SASCA MONTAN~
364.
Proces-verbal
Luat la 1 iulie 1919 oficios din partea preturei pl@sii Iam în cauza depunerii
jur@mântului judec@torilor }i aplica]ilor la judec@toria de ocol din Sasca Montan@.
La invitarea f@cut@ de dl. primpretor de plas@ c@tre domnii judec@tori }i aplica]ii de
la judec@toria de ocol ca s@ se prezinte pân@ la 30 iunie 1919, la ora 9 spre depunerea
jur@mântului de serviciu, persoanele subscrise s-au prezentat la ora 9 seara / 30 iunie /
în cancelaria preturei predând prin dl. pre}edinte al judec@toriei de ocol, Iosif Virágh c@
nu sunt în pozi]ia aceea dup@ împrejur@rile actuale a depune jur@mântul cerut.
Totodat@ se roag@ numitul pre}edinte a se înainta la locurile competente declara-
]iunea personalului judec@toriei, precum }i adresa f@cut@ c@tre dl. Prefect Dr. Gheorghe
Dobrin, prin care î}i justific@ ]inuta lor.
Dup@ citire }i explicare în limba maghiar@, se subscrie.
s.s. Virágh József conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Lindner Ödön judec@tor
de ocol; s.s. Küzmös Elek conduc@tor de carte funduar@; s.s. Filka Ede primoficial;
s.s. Milosevits Andrei cancelarist; s.s. Nadaszky György executor; s.s. Koch István
suboficial; s.s. Dr. Cornel [eicu primpretor; s.s. Gheorghe Indescifrabil purt@torul
procesului-verbal; s.s. Stöckl Ferencz.
365.
De la conduc@torul de ocol Sasca Montan@.
Nr. 1919.El.XIII.L.7.
Excelen]ei Sale
Domnului Dr. Gheorghe Dobrin, prefectul jude]ului Cara}-Severin – Lugoj
În urma chem@rii adresate de dl. primpretor de plas@ la data de 30 iunie 1919 perso-
nalului judec@toriei de ocol aflat sub conducerea mea de a depune imediat jur@mântul
de fidelitate fa]@ de statul român }i din îns@rcinarea acestui personal ar@t urm@toarele:
438
Ar@tând în prealabil faptul c@ noi nu dorim s@ cre@m nici un fel de front fa]@ de
procesul de formare a României Mari }i cânt@rind doar situa]ia noastr@ actual@ în raport
cu statul maghiar, consider@m c@ în condi]iile date noi nu putem deocamdat@ s@ depu-
nem jur@mântul de fidelitate fa]@ de statul român întrucât majoritatea angaja]ilor au
cel pu]in 10 ani de serviciu }i sunt famili}ti, deci dac@ ei depun jur@mântul de fidelitate
pierd calitatea de angajat al statului maghiar }i pierd toate drepturile rezultând din
aceast@ calitate. Dimpotriv@ f@r@ a se acorda timp de gândire, ni se cere depunerea
jur@mântului de fidelitate, f@r@ s@ }tim ce primim în compensa]ie }i ce se va întâmpla
cu pensiile noastre. Pe de alt@ parte judec@toria de ocol are sub jurisdic]ia sa 29 de
comune din care doar 9 comune se afl@ sub st@pânire româneasc@, iar celelalte 20 de
comune sunt sub st@pânire sârb@. În aceasta situa]ie }i sârbii sunt tot atât de îndrept@]i]i
s@ ne solicite nou@ depunerea jur@mântului de fidelitate fa]@ de statul sârb. Aceasta ar
fi nu numai ira]ional, dar ar aduce popula]ia româneasc@ a celor 18 de comune într-o
situa]ie dificil@ – ace}tia aflându-se momentan sub st@pânire sârb@ – deoarece este
neîndoielnic faptul c@ leg@tura p@strat@ pân@ acum prin intermediul judec@toriei de ocol
s-a întrerupt }i vor fi expu}i unui arbitrar mult mai accentuat decât pân@ acum.
În fine, am cuno}tin]@ de faptul c@ autorit@]ile judiciare din Caransebe} }i Lugoj,
ce primiser@ solicit@ri asem@n@toare, nu au mai depus acest jur@mânt ca urmare a
noilor dispozi]ii venite din partea domnului prefect.
Prin urmare rog Domnia Voastr@ s@ renun]e la solicitarea depunerii jur@mântului
de fidelitate pân@ la rezolvarea acestor chestiuni.
Sasca Montan@, 1 iulie 1919.
s.s. Virágh József
judec@tor de ocol
366.
Jude]ul Cara}-Severin. Pretura plasei Iam.
No. 102-1919 adm. – Obiect: Raport VI. Preluarea judec@toriei }i propuneri
Domnule Prefect,
I. Conform ordinului primit din partea Domniei voastre cu privire la instalarea

d-lui avocat Dr. Alexandru Coca ca pre}edinte al judec@toriei de ocol din Sasca, am
onoarea a v@ raporta urm@toarele:
Dl. Dr. Alexandru Coca a preluat imediat judec@toria, procedând la cele legale,
solicitând totodat@ }i concursul dlui Dr. Ilie Grop}ianu, ca ajutor de judec@tor. Actul
formulat prelu@rii n-a dat na}tere la nici un incident.
Totu}i cu privire la atitudinea fo}tilor judec@tori ]in s@ relevez urm@toarele: Dou@zeci
}i patru de ore dup@ refuzul de a depune jur@mântul, s-au prezentat la mine fo}tii
judec@tori de aici, explicându-mi ca faptul deneg@rii jur@mântului din partea lor a fost
numai rezultatul informa]iunilor false primite de ei de la Pre}edintele }i procurorul din
439
GHEORGHE IANCU
Biserica Alb@ }i c@ ei înc@ cu mai multe luni se deciser@ a depune jur@mântul de credin]@
român.
Totodat@ am fost rugat s@ V@ aduc la cuno}tin]@ c@ D-lor sunt gata în orice moment
a depune jur@mântul de fidelitate, pe care eu, în lipsa unor noi instruc]ii – nu l-am mai
putut primi, termenul acordat fiind expirat în acel moment.
II. Am onoare a V@ prezenta anexat tabloul despre func]ionarii ce apar]in acestei
pl@}i, cu men]iunea c@ avem neap@rat@ }i urgent@ lips@ de un revizor al socotelilor
(exactor cercual), dat fiind c@ în mai toate comunele socotelile sunt de mai mul]i ani
necontrolate }i în special la secretariatul din Ilidia nici pân@ acum nu s-a f@cut predarea
socotelilor }i a casei, fiindc@ fostul notar nici pân@ azi nu s-a prezentat, de}i în repetate
rânduri a fost somat s@ predea casa }i registrele.
[in s@ amintesc în acest loc c@ cu toate micile miserii ce le întâmpin@m în urma
lipsei de registre purtate con}tiincios }i cu vigoare }i a unor preliminare, am putut
s@ încas@m din aceste 8 cele mai s@race comune, care ne-au r@mas din plasa Iam,
în dare direct@ 30.000 cor. pe care i-am deportat la perceptoratul din Bozovici.
III. Postul de servitor al preturei l-am împlinit în mod provizor cu invalidul Petru
Becea. Rog confirmarea Domniei Voastre.
Am încredin]at pe dl. pretore Ciulei, a v@ expune un raport verbal am@nun]it
relativ la situa]ia general@ din acest cerc }i în special ceea ce prive}te chestiunea
comunei Macovi}te.
Sasca Montan@, la 1 iulie 1919. Cu adânc respect:
s.s. Dr. Cornel [eicu, primpretor
367.
Domnului {ef de Resort al Justi]iei,
în Sibiu
Ad. 2251-1919, Pres.Just. din 29 mai 1919 }i primit azi – 2 iulie 1919, prin
ocaziune. V@ rog s@ binevoi]i a lua act de urm@toarele:
Subsemnatul, cu 1 iulie a.c. îns@rcinat, prin dl. prefect Dr. Gheorghe Dobrin
(Lugoj) }i sub conducerea dlui Dr. Alex. Coca, cu un post de judec@tor la jud. de ocol
din Sasca Montan@.
Împrejur@ri familiale în primul rând m@ îndeamn@ s@ nu m@ dep@rtez din aceast@
comun@, fiind mama mea în etate de 72 de ani, lovit@ de apoplexie }i avizat@ de mine.
Atât acest fapt, cât }i împrejurarea de mai sus, c@ eu ocup deja din îns@rcinarea
dlui prefect al Lugojului, postul de judec@tor de ocol în Sasca Montan@, m@ îndeamn@
s@ v@ rog s@ binevoi]i a m@ absolva de postul din Turda }i a m@ denumi pentru postul
de judec@tor-conduc@tor la judec@toria de ocol din Sasca Montan@, unde actualmente
servesc ca judec@tor.
Sasca Montan@, la 2 iulie 1919.Semnez cu stim@:
s.s. Dr. Ilie Grop}ianu
440
368.
Domnule Prefect,
Din încredin]area D-voastr@ telefonic@ din 1 iulie a.c. am primit conducerea

judec@toriei de ocol din loc.
Împrejur@rile nu-mi permit a r@mâne în acest post primit în mod provizor. V@
recomand îns@ pentru acest post pe colegul meu dl. Dr. Ilie Grop}ianu advocat în
loc., deoarece îns@ D-Sa e denumit la Turda, dar a ocupat deja din îns@rcinarea mea
postul de judec@tor pe lâng@ mine la judec@toria de ocol din loc., binevoi]i a esopera
înt@rirea, respectiv transferarea lui, ca judec@tor-conduc@tor la judec@toria de ocol
din Sasca Montan@, iar pe subsemnatul a-l absolva de la acest post.
Sub A, al@tur rugarea dlui Dr. Ilie Grop}ianu, sub B, su}tern rugarea diurni}tilor
de la judec@torie, rugându-v@ a lua în considerare, respective a esopera denumirea lor.
Pentru postul de servitor al oficiului V@ recomand pe actualul primar comunal
Dimitrie P. Borcianu, iar de vigil al penitenciarului din loc. pe Iosif Raica, ambii
industria}i din Sasca Montan@.
Sasca Montan@, la 2 iulie 1919.
Semnez cu stim@:
s.s. Dr. Alexandru Coca
369.
Domnule Prefect,
Subsemnatul conduc@tor al c@r]ii funduare la judec@toria de ocol din Sasca Montan@,

în urma îndrum@rii primite de la }eful meu, am denegat depunerea jur@mântului de
fidelitate. Informat fiind îns@ c@ aceast@ informa]ie se bazeaz@ pe date gre}ite, imediat
m-am declarat c@ sunt gata de a depune jur@mântul de fidelitate, cu atât mai vârtos, c@
acest jur@mânt numai la informa]iunea gre}it@ nu l-am depus.
V@ rog deci Domnule Prefect, binevoi]i a ordona depunerea jur@mântului. Tot
în acest sens am peti]ionat în o cerere compus@ în limba maghiar@, care rugare a fost
predat@, împreun@ cu a întregului personal al judec@toriei din loc. prin dl. Iosif Virágh,
dlui Prefect în 5 VII, la care rugare îns@ nu am primit nici un r@spuns.
Luând în considerare faptul c@ sunt om cu familie, c@ nu posed nici o avere }i
c@ f@r@ salar sunt expus foamei.
V@ rog Domnule Prefect binevoi]i a primi depunerea jur@mântului }i a-mi permite
s@-mi reocup postul de cond. de cartea fund.
Semnez cu stim@:
s.s. Alexiu Küzmös
370.
Domnule Prefect,
Subsemnatul oficiant al judec@toriei din Sasca Montan@, în urma îndrum@rii de

la }eful meu, am denegat depunerea jur@mântului de fidelitate. Informat fiind îns@
441
GHEORGHE IANCU
c@ aceast@ informa]ie se bazeaz@ pe date gre}ite, imediat m-am declarat c@ sunt gata
a depune jur@mântul de fidelitate, cu atât mai vârtos c@ acest jur@mânt numai la
informa]iunea gre}it@ nu l-am depus.
V@ rog deci Domnule Prefect, binevoi]i a ordona depunerea jur@mântului. Tot
în acest sens am peti]ionat în o cerere compus@ în limba maghiar@, care rugare a fost
predat@, împreun@ cu a întregului personal al judec@toriei din loc. prin dl. Iosif Virágh,
dlui Prefect în 5 VII, la care rugare îns@ nu am primit nici un decis.
Luând în considerare faptul c@ sunt om cu familie, c@ nu posed nici o avere }i
c@ f@r@ salar sunt expus foamei.
V@ rog Domnule Prefect binevoi]i a primi depunerea jur@mântului }i a-mi permite
s@-mi reocup postul de oficiant.
Sasca Montan@, 24 iulie 1919.
Semnez cu stim@:
s.s. Edmund Filka
JUDEC~TORIA DE OCOL BUZIA{
371.
Proces-verbal,
Dresat din partea dlui Dr. Nicolae Ioanovici prezidentul tribunalului reg. Lugoj,
la 19 iunie 1919, în chestia depunerii jur@mântului a dlui Dr. Octavian Cri}mariu
conduc@tor al judec@toriei de ocol din Buzia}.
Dl prezident invitând pe dl Dr. Octavian Cri}mariu s@ depun@ jur@mântul de
serviciu, D-sa se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt:
„Eu Dr. Octavian Cri}mariu jur credin]@ }i supunere Majest@]ii Sale Regelui României
Ferdinand I }i Consiliului Dirigent român, voi ]ine legile ]@rii }i ordonan]ele, voi ap@ra
cinstea, demnitatea }i interesele ]@rii }i ale cet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial. A}a
s@-mi ajute Dumnezeu.” – s.s. Dr. Octavian Cri}mariu.
Subscrisul prezident de tribunal constat, c@ dl Dr. Octavian Cri}mariu a depus
jur@mântul în mâinile mele.
D.c.m.s.
s.s. Dr. Nicolae Ioanovits prezidentul tribunalului Lugoj, s.s. Ioan Indescifrabil grefier.
372.
1919. Pre}.VII.B.4.
Proces-verbal,
Întocmit în data de 1 iulie 1919, la Baia-Buzia} în chestiunea pred@rii/prelu@rii

Au fost prezen]i urm@torii:
S-a prezentat dr. Gai]ia Valer în calitate de primpretor al plasei Buzia}, numit de
c@tre prefectul de Lugoj, }i a prezentat dispozi]ia nr. 1267/1919 emis@ de prefectul
442
de Lugoj, potrivit c@ruia a fost îns@rcinat cu rezolvarea problemei privind depunerea

jur@mântului de fidelitate fa]@ de statul român a personalului din aparatul juridic.
Dup@ ce, dintre cei afla]i de fa]@, doar 3 magistra]i au depus jur@mântul, nominal:
condicarul funciar Varga Béla, func]ionarul superior al judec@toriei de ocol Molnár
Andor }i v@duva diurnist@ a dr. Kuthny Emil, în baza împuternicirii verbale primite,
sus-numitul primpretor solicit@ pre}edintelui judec@toriei de ocol s@ sisteze activitatea
}i s@ predea judec@toria de ocol.
Pre}edintele judec@toriei de ocol declar@ c@ nu este dispus s@ dea curs acestei
solicit@ri, }i prin urmare sus-numitul primpretor apeleaz@ la for]a public@ în vederea
Cedând în fa]a for]ei, pre}edintele judec@toriei de ocol a sistat imediat activitatea
}i a pus la dispozi]ia dr. Gai]ia Valer inventarul judec@toriei împreun@ cu mobilierul,
inventarele, înzestrarea material@, biblioteca }i inventarul închisorii. De asemenea a
predat registrul de inventariere 71/1919 cu 50 coroane }i registrul de depuneri al
pre}edintelui 73/1919 cu 300 de coroane, sume ce erau p@strate în seiful casieriei,
totodat@ a mai predat registrele de contabilitate aflate în casierie }i cele 2 chei ale
casieriei.
Dup@ încheierea prelu@rii, primpretorul Dr. Gai]ia Valer a închis birourile judec@toriei
de ocol cu cheile avute la îndemân@.
Procesul-verbal a fost întocmit în dou@ exemplare originale pentru persoanele
care au efectuat predarea }i preluarea, dup@ citirea procesului-verbal, au semnat.
s.s. Kaminszky – judec@tor de ocol, s.s. dr. Gai]ia Valer, s.s. Szeitz Mária – grefier.
„Conform originalului”.
Baia-Buzia}, 30 septembrie 1919, s.s. Dr. Cri}mariu conduc@torul judec@toriei
de ocol.
373.
Primpretoratul Buzia},
2216-1919.
Obiect:
Depunerea jur@mântului a ofician]ilor de la Judec@torie,
Subprefecturii, Lugoj
La ordinul 1267.Pres.1919, am onoare a raporta, c@ dintre judec@tori }i ofician]i

ai judec@toriei de ocol din Buzia}, numai conduc@torul de carte funduar@ Adalbert
Varga }i oficiantul András Molnár }i diurnista v@d. Emil Kuthny au depus jur@mântul.
Luând în considerare, c@ în modul acesta judec@toria nu mai poate func]iona, am
suspendat func]ionarea ei, cu acea c@ cheile oficiului le-am luat în p@strare.
Deoarece edificiul judec@toriei se folosesc cvartir, natural conduc@torul judec@toriei
Emeric Jakó, judele {tefan Kaminszky }i p@zitorul robilor, de prezent nu sunt robi, rog
îndrumare c@ respectivii pot r@mâne }i pe mai departe în cvartirul lor, sau ba.
Buzia}, în 3 iulie 1919, s.s. Dr. Gai]ia primpretor.
443
GHEORGHE IANCU
374. Copie
1919. Pres.VIII.B.5.
Proces-verbal,
Întocmit de c@tre conduc@torul judec@toriei de ocol regale din Baia-Buzia} }i de

primpretorul din localitate în data de 5 iulie 1919.
Întrucât conduc@torul judec@toriei de ocol din Baia-Buzia}, judec@torul de ocol
Jakó Imre nu a fost prezent în ziua în care primpretorul din Baia-Buzia} a preluat
conducerea institu]iei }i a solicitat angaja]ilor prestarea jur@mântului de credin]@ }i
prin urmare, el nu a putut s@-}i exprime pozi]ia în aceast@ chestiune, subsemnatul
judec@tor de ocol declar@ c@ nu depune jur@mântul de credin]@ solicitat, deoarece
nu cunoa}te exact factorii pe baza c@rora s-ar putea decide }i ia la cuno}tin]@ acea
consecin]@, care rezult@ în urma refuzului de a depune jur@mântul de credin]@ }i
anume, faptul c@ nu i se va pl@ti retribu]ia b@neasc@ la începutul lunii, retribu]ie pe
care nici nu o cere deocamdat@, dar î}i ofer@ serviciile }i în continuare pentru servirea
popula]iei }i cere împuternicire în vederea lu@rii de contact în acest sens cu colegii
s@i. Subsemnatul primpretor ia la cuno}tin]@ declara]ia anterioar@.
Procesul-verbal, întocmit în 2 exemplare este citit, aprobat }i semnat.
D.c.m.s.
s.s. Jakó – conduc@torul judec@toriei de ocol, s.s. Dr. Gai]ia Valer – primpretor,
s.s. Szeitz Mária – grefier.
„Conform originalului”
Baia-Buzia}, 30 septembrie 1919, s.s. Dr. Cri}mariu – conduc@torul judec@toriei de ocol.
375.
1919, Prez.
Protocol,
Luat la Judec@toria de ocol din Baia-Buzia}, la 28 septembrie 1919, în cauza

prelu@rii judec@toriei de aici.
Subscrisul Dr. Valer Gai]ia fiind recercat din partea dlui Prefect al jude]ului Cara}-
Severin, Dr. George Dobrin spre luarea jur@mântului de la judec@torii }i personalul
auxiliar de la judec@toria de ocol Baia-Buzia}, am dat de }tire atât oficios, cât }i
neoficios conduc@torului de judec@torie, Jakó Imre }i altor persoane apar]in@toare
judec@toriei c@, cât de curând m@ voi prezenta în mijlocul lor spre luarea jur@mântului.
Au ]inut to]i ofician]ii consf@tuiri spre convorbirea atitudinii lor fa]@ de jur@mânt.
Neoficial am luat }tire, c@ to]i judec@torii au amenin]at în }edin]ele acestea pe func]io-
nari cu boicotare, dac@ depun jur@mântul.
În 1 iulie a.c. m-am prezentat în mijlocul lor spre luarea jur@mântului, la care –
afar@ de conduc@torul Jakó Imre }i judec@torul Péter, erau to]i de fa]@. Eu le-am
comunicat scopul prezent@rii mele, i-am f@cut aten]i, c@ denegarea jur@mântului are
consecin]ele, c@ respectivii sunt amova]i din post }i nu vor mai primi salar. Fiind
444
fiecare nominal somat de mine spre depunerea jur@mântului, afar@ de Varga, Molnár,
Kolmel, servitorul Imre }i v@duva Kuthny cu to]ii au denegat depunerea jur@mântului.
Pe conduc@torul judec@toriei Jakó Imre, care anume a c@utat s@ fie absent pe ziua
de 1 iulie, reîntorcându-se în 4 iulie, l-am recercat atât pe el, cât }i pe Dr. Péter, care
a fost reîntors, a depune jur@mântul, dar l-a denegat. Din surs@ privat@ pozitiv@ }tiu
}i acea, c@ mai ales judec@torul Kaminszky, dar }i ceilal]i au f@cut repro}uri acelora,
care au depus jur@mântul, c@ sunt tr@d@tori de patrie }i sunt gunoaie.
Afar@ de aceasta judec@torul Kaminszky mi-a spus-o verbal: am f@cut bine c@ am
convocat în plen pe to]i spre depunerea jur@mântului, a}a cel pu]in se cunosc cu to]ii
reciproc, care sunt persoanele murdare }i tic@loase.
Dup@ denegarea jur@mântului am preluat inventarul de la judec@torul Kaminszky,
care era mai b@trân în rang }i la ordinul mai înalt am închis judec@toria.
Cu toate c@ au denegat jur@mântul, pe conduc@torul judec@toriei de ocol Jakó,
pe judec@torul Kaminszky }i vigilul de temni]@ Tóth, i-am l@sat }i pe mai departe s@
locuiasc@ în edificiul judec@toriei.
Inventarul }i cheile judec@toriei le-am predat în 12 iulie a.c. dlui Dr. Octavian
Cri}mariu conduc@torul judec@toriei numit de Prefectul Lugojului }i de Comandamentul
francez din Lugoj.
Ordinul spre luarea jur@mântului }i închiderea judec@toriei mi-a fost verbal dat@ pe
cale telefonic@, în calitatea mea de primpretor al plasei Buzia}. – Dr. Valer Gai]ia m.p.
D.c.m.s.
„Conform originalului” s.s. Dr. Cri}mariu conduc@torul judec@toriei de ocol.
376.
Proces-verbal,
Întocmit la Timi}oara, în data de 13 octombrie 1919 în chestia depunerii jur@-

mântului de credin]@ în fa]a pre}edin]iei tribunalului de c@tre personalul judec@toriei
de ocol din Baia-Buzia}.
Se prezint@ Kaminszky István judec@tor de ocol, Nemes István cancelarist, Fenyvesi
János adjutant, Bartha József adjutant, v@duva d-na Némethy Ottmár adjutant, Nagy
Zoltán manipulator, Golcsie János manipulator, Pintér Ferencz executor, diurnist tempo-
rar, Szeitz Mariska diurnist@, Fodor János, Petrik Imre subofician]i, gardianul Tóth Albert,
care solicit@ s@ presteze jur@mântul de credin]@. În continuare sus-numi]ii depun
jur@mântul de credin]@ pe baza dispozi]iilor verbale ale dlui prefect dr. Cosma Aurel, dup@
cum urmeaz@: „Jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i
Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului
Dirigent, }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile, ce îmi sunt
încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.” s.s. Kaminszky István,
s.s. Nemes István, s.s. Fenyvesi János, s.s. Bartha József, s.s. v@d. d-na Némethy Ottmár,
s.s. Nagy Zoltán, s.s. Golcsie János, s.s. Pintér Ferencz, s.s. Szeitz Mária, s.s. Fodor János,
s.s. Petrik Imre, s.s. Tóth Albert. Cu aceasta procesul-verbal a fost aprobat }i semnat.
445
GHEORGHE IANCU
D.cm.s.
s.s. Dr. Rosenfeld Béla – pre}edinte, s.s. Ellbogen István – grefier, Pentru autenticitatea
copiei s.s. Ellbogen István.
JUDEC~TORIA DE OCOL F~GET
377.
Proces-verbal,
Luat la 30 iunie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a dlor Géza

Barabás, Iosif Halicsek, Gheorghe Csényi, Dr. Sigismund Pánczél, Igna]ie Vass,
Inocen]iu Cri}an, Pavel Ungureanu, Aurel Nicorescu, locuitori în F@get.
Din încredin]area dlui prefect, dl primpretor Dr. Victor Chiri]@, invitând pe dnii: Dr.
Sigismund Pánczél judec@tor la jud. de ocol din F@get, Igna]ie Vass judec@tor, Inocen]iu
Cri}an cond. de c.f., Pavel Ungureanu cancelist, Aurel Nicorescu manipulant, Géza
Barabás executor, Iosif Halicsek diurnist }i Gheorghe Csényi diurnist la judec@toria de
ocol din F@get, s@ depun@ jur@mântul de serviciu, susnumi]ii domni se declar@ gata a
depune urm@torul jur@mânt:
Dirigent român, voi ]ine legile }i ordonan]ele, voi ap@ra cinstea, demnitatea }i interesele
]@rii }i ale cet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”. s.s.
Dr. Pánczél Zsigmond, s.s. Vass Ignác judec@tor de ocol, Inocen]iu Cri}an cond. de c.f.,
s.s. Pavel Ungureanu cancelist, s.s. Aurel Nicorescu, s.s. Géza Barabás, s.s. Halicsek
József, s.s Csényi György.
Subscrisul primpretor constat c@ sus-numi]ii domni au depus jur@mântul în mâinile
mele. s.s. Dr. Victor Chiri]@ primpretor.
378.
Proces-verbal,
Luat în F@get la 1 iulie 1919, st.n. în chestia lu@rii imperiului }i agendelor oficiului
a judec@toriei de ocol din F@get.
Dl primpretor Dr. Victor Chiri]@ provoac@ pe }eful oficiului – Francisc Orosz,
pentru predarea oficiului }i a agendelor.
Dl }ef declar@ c@ pred@ oficiul }i agendele de sub conducerea sa.
Cu conducerea oficiului }i agendelor oficiului sus-amintit este concrezut provizor
dl Dr. Sigismund Pánczél, locuitor în F@get.
Dup@ citire s-a subscris.
D.c.m.s.
s.s. Dr. Victor Chiri]@ primpretor, s.s. Orosz Ferencz conduc@torul judec@toriei de ocol.
446
379.
Proces-verbal,
Luat la 1 iulie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a dlui Dr. Aurel
H@dan conduc@tor al judec@toriei de ocol din F@get, numit din partea Consiliului
Dirigent, în aceast@ calitate.
Dl prefect invitând pe Dr. Aurel H@dan sa depun@ jur@mântul de serviciu, D-sa
se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt:
„Eu Dr. Aurel H@dan jur credin]@ }i supunere Majest@]ii Sale Regelui României
Ferdinand I }i Consiliului Dirigent român, voi ]ine legile }i ordonan]ele, voi ap@ra
A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”. s.s. Dr. Aurel H@dan.
Subscrisul prefect constat c@ Dr. Aurel H@dan a depus jur@mântul în mâinile mele.
s.s. Dr. George Dobrin prefect, s.s. Alexandru Indescifrabil, secretar.
380.
Proces-verbal,
Luat în F@get la 2 iulie 1919, st.n. în chestia lu@rii imperiului }i agendelor oficiului
judec@toriei de ocol din F@get.
Dl }ef al judec@toriei de ocol din F@get, Dr. Aurel H@dan, provoac@ pe }eful
provizoriu al oficiului, Dr. Sigismund Pánczél, pentru predarea oficiului }i a agendelor.
Dl }ef provizoriu declar@ c@ pred@ oficiul }i agendele de sub conducerea sa.
Dup@ citire s-a subscris.
D.c.m.s.
s.s. Dr. Aurel H@dan }eful judec@toriei de ocol F@get, s.s. Dr. S. Pánczél.
381.
De la }eful Judec@toriei de ocol F@get
Nr. 1919. Pres.II.Z.49.
Domniei Sale Dlui:

Dr. Gheorghe Dobrin prefect al jude]ului Cara}-Severin, Lugoj
Cu tot respectul am onoarea a V@ raporta c@ în 2 iulie 1919, st.n. am preluat

întreaga judec@torie de ocol din F@get }i aici al@turat V@ transpun toate procesele-
verbale despre depunerea jur@mântului de la judec@tori, func]ionari }i aplica]ii acestei
447
GHEORGHE IANCU
judec@torii. Cu luarea jur@mintelor a fost încredin]at din partea dlui prefect dl primpretor
Dr. Victor Chiri]@, care conform actului de la pretura plasei F@get Nr. 1238/1919, adm.
pe lâng@ transmiterea proceselor-verbale îmi raporteaz@ c@ judec@torul Dr. Sigismund
Pánczél }i Igna]ie Vass, conduc@torul c@r]ii funduare, Inocen]iu Cri}an, canceli}tii Pavel
Ungureanu }i Aurel Nicorescu, executorul Géza Barabás }i în fine diurnistul Iosif Halicsek
}i Gheorghe Csényi au depus jur@mântul în mâinile lui. Judec@torul Francisc Orosz,
canceli}tii Andrei Rubner }i Nicolae Halicsek, diurnista Klementina Weisz, servitorii
Andrei Csejtei }i Pavel Szombat, iar în fine sentinela temni]ei Alexandru Szilágyi au
denegat jur@mântul.
Dupa cum se vede din procesele-verbale aici al@turate, cu conducerea judec@toriei
}i agendelor acestei judec@torii a fost încredin]at în mod provizoriu judec@torul dl Dr.
Sigismund Pánczél, de la care în 2 iulie 1919 am preluat eu oficiul }i toate agendele
acestei judec@torii.
Preluarea judec@toriei am f@cut-o dup@ inventar, deoarece îns@ decopierea inven-
tarelor dureaz@ mai mult timp, aceste inventare în cel mai scurt timp le voi transpune
cu raport separat.
Raportez mai departe c@ edificiile judec@toriei sunt în stare bun@, deci pentru acest
scop, de bani deocamdat@ nu am lips@.
În fine, ca mersul agendelor la aceast@ judec@torie s@ nu sufere, în locul cance-
li}tilor Andrei Rubner }i Nicolae Halicsek am acceptat în mod provizoriu pe dl. Pavel
Unipan }i Gheorghe Popovici, ambii scriitori de advocat din F@get }i în locul diurnistei
Klementina Weisz am acceptat pe Petru [uculescu, locuitor în F@get, absolvent de
3 clase civile, iar în locul servitorului András Csejtei }i Pavel Szombat am acceptat
pe George Mircea fost servitor la of. Perceptoratului din F@get }i pe Nic. Isf@nescu
fost servitor }i manu@tor la oficiul po}tei din loc. În calitate de sentinel@ a temni]ei
pe lâng@ judec@torie am acceptat, tot în mod provizoriu, pe Traian Dragomir, fost
subofi]er în armate austro-ungar@.
Deoarece Andrei Oláh fost cancelist al judec@toriei a p@r@sit oficiul cu acea declara]ie
c@ el sub imperiul român acest post nu mai vrea s@-l îndeplineasc@ }i dup@ cum m-am
informat, dânsul e aplicat la judec@toria din Seghedin, în locul lui am aplicat în mod
provizoriu ca cancelist pe manipulantul Aurel Nicorescu.
Un post de diurnist a r@mas neîndeplinit.
Cu tot respectul V@ rog s@ aproba]i aceste accept@ri provizorii ale mele, }i s@
binevoi]i a esopera c@ aceste numiri provizorice s@ fie definitive.
F@get, la 9 iulie 1919, s.s. Dr. A. H@dan }eful judec@toriei de ocol.
382.
Proces-verbal,
Luat în 9 iulie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a dlor Pavel

Unipan numit din partea }efului judec@toriei de cancelist, George Popovici numit de
cancelist, Petru [uculescu numit de diurnist, George Mircea numit de servitor, Nicolae
448
Isf@nescu numit de servitor }i Traian Dragomir numit de sentinel@ la temni]a jude-

c@toriei de ocol F@get.
Dl }ef judec@tor invitând pe dnii: Pavel Unipan, George Popovici, Petru [uculescu,
George Mircea, Nicolae Isf@nescu }i Traian Dragomir, s@ depun@ jur@mântul de serviciu,
sus-numi]ii se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt:
Dirigent român, voi ]ine legile }i ordonan]ele, voi ap@ra cinstea, demnitatea }i interesele
]@rii }i ale cet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”. s.s.
Pavel Unipan, s.s. George Popovici, s.s. Petru [uculescu, s.s. George Mircea, s.s.
Nicolae Isf@nescu, s.s. Traian Dragomir.
Subscrisul }ef-judec@tor constat c@ sus-numi]ii au depus jur@mântul în mâinile
mele. s.s. Dr. Aurel H@dan }eful judec@toriei de ocol.
JUDEC~TORIA DE OCOL OR{OVA
383.
No.VIII.E.2-1919.Pres.
Proces-verbal,
Dresat în Or}ova la 4 iulie 1919 în chestia prelu@rii judec@toriei de ocol.

Pre}edintele tribunalului Reg. rom. din Caransebe}, Dr. George L@bon]iu înso]it
de directorul superior Nistor Niculescu se prezint@ la Judec@toria de ocol din Or}ova
}i îi comunic@ d-lui Dr. Ludovic Szabó, fost }ef-judec@tor, c@ deoarece Consiliul
Dirigent l-a denumit pe dânsul în con]elegere }i cu aprobarea Comandamentului
francez de pre}edinte reg. român la Caransebe}, a venit pentru preluarea judec@toriei
de ocol }i îl roag@ pe dl. Dr. Ludovic Szabó ca s@-}i predea oficiul, la ce dl Dr. Ludovic
Szabó dore}te ca pre}edintele s@ se legitimeze în calitatea aceasta.
Pre}edintele apoi înso]it }i de dl. primpretor al plasei Or}ova se legitimeaz@,
producându-i procesul-verbal }i despre preluarea tribunalului reg. român, ce a fost
subscris }i de fostul pre}edinte al tribunalului dl. Ioan Czikó.
Dl. Dr. Ludovic Szabó dup@ prezentarea documentelor acestora declar@ c@ dânsul
nu recunoa}te de legal@ denumirea pre}edintelui }i c@ nu e aplicat s@ predea oficiul,
la ce pre}edintele îl face atent c@ conform instruc]iunii primite din partea d-lui prefect,
în caz de nepredare a oficiului, dânsul e nevoit s@ aplice for]a brahial@, la ce dl Dr.
Ludovic Szabó declar@ a fi aplicat a ceda for]ei brahiale, la ce i se pune în vedere }i
pred@ oficiul considerând declara]ia pre}edintelui ca }i când s-ar fi aplicat for]a.
Dup@ aceste formalit@]i se purcede la predare, respectiv preluare.
1. Depozite preziden]iale conform constat@rii din registre nu sunt.
2. Pau}ale criminale: se constat@ c@ a fost pe anul 1918-1919, saldo de percep]iuni
suma de 139 cor. 3 fil., ceea ce s-a transportat pe anul 1919-1920, 139 cor. 3fil., la
aceast@ sum@ s-a ad@ugat din banii incur}i pentru timbrele de la sec]ia civil@ în decursul
lunii iunie 1774 cor. 39 fil., laolalt@: 1913 cor. 42 fil. din care sum@ dl. fost }ef-judec@tor
449
GHEORGHE IANCU
}i-a detras în salariul s@u pe luna iulie conform chitan]ei al@turate, suma de 1754 cor.
64 fil., s-a pl@tit pentru folosirea telefonului ...3 cor. 60 fil., rezult@ deci un saldo de ...155
cor. 18 fil., care sum@ s-a predat, respectiv s-a primit.
Pre}edintele îi comunic@ d-lui fost }ef-judec@tor c@ manipularea aceasta de bani
n-a fost corect@, respectiv dl. }ef n-a fost îndrept@]it s@ transporte banii timbrelor în
contul pau}alelor criminale de o parte, de alt@ parte n-a fost îndrept@]it s@-}i ridice
salariul pe luna iulie nici din contul banilor de timbre, nici din contul pau}alelor
criminale }i prin urmare o consider@ demancitate, }i pentru lipsa acestei sume îi face
r@spunz@tor cu atât mai vârtos c@ dânsul conform legilor existente salariul avea s@-l
ridice de la Perceptorat, }i nu din banii care erau la dispozi]iunea sa proprie.
La aceasta dl. fost }ef-jude declar@ c@ pe dânsul nu l-au absolvat autorit@]ile lui
superioare maghiare, }i prin urmare pân@ în ziua de azi se consider@ a fi în serviciu
}i prin urmare îi compete leafa pe luna iulie, de altfel el este responsabil numai
forurilor lui superioare maghiare, fostului pre}edinte de tribunal, pre}edintelui Cur]ii
de Apel }i exactoratului ministerial de Justi]ie maghiar@. În fine declar@ c@ pentru
suma aceasta ia responsabilitate material@ }i observ@ c@ banii ace}tia au fost bancnote
albe, ceea ce poate dovedi }i domnul Igna]ie V@leanu.
3. În jurnalul de amende criminale se constat@ c@ s-a încheiat cu 30 iunie cu
percep]iuni de ...3722 coroane, eroga]iuni ...3672 coroane, rezult@ un saldo de ....50
cor., care sum@ s-a predat, respectiv s-a primit.
4. Banii de timbre în sec]ia civil@ de la prima iulie pân@ azi a intrat 7 cor. 80 fil.,
care sum@ s-a l@sat mai departe spre manipulare oficialului Igna]ie V@leanu.
Se noteaz@ în sec]ia registrelor funciare sumele încasate pân@ în 1 iulie de 982 cor. 84
fil., conform registrelor s-a deportat în 2 iulie la perceptoratul din loc., alte intrate n-au fost.
În fine, referitor la ceea ce prive}te detragerea salariului din pau}alele criminale,
dl. fost }ef-jude Dr. Ludovic Szabó observ@ c@ în cauza aceasta dânsul a f@cut raport
detailat Comandamentului francez, din a c@rui încredin]are a stat în postul s@u pân@
azi, va ordona repl@tirea sumei detrase, dânsul e aplicat s@ o restituie.
De altfel Comandantul francez a declarat c@ dispozi]iunile pe mai departe referitor
la restituirea sumei sau re]inerea acesteia o ]ine în suspans, pân@-ce va primi îndrum@ri
de la Comandamentul suprem francez.
Cu aceasta se încheie procesul-verbal.
D.c.m.s.
s.s. Dr. George L@bon]iu pre}edintele tribunalului, s.s. Dr. Szabó Lajos }ef-jude,
s.s. Nistor Niculescu director suprem de cancelarie.
384.
Proces-verbal,
Luat la 19 iulie în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a d-lui Dr. Ioan

Popovici locuitor în Or}ova, fiind D-Sa numit din partea Consiliului Dirigent Român
de }ef-judec@tor de ocol în Or}ova.
450
Dl. primpretor invitând pe dl. Dr. Ioan Popovici s@ depun@ jur@mântul de serviciu,
D-Sa se declar@ gata a depune jur@mântul urm@tor:
„Eu, Dr. Ioan Popovici jur credin]@ }i supunere Majest@]ii Sale Regelui României
Ferdinand I }i Consiliului Dirigent Român, voi ]ine legile }i ordonan]ele, voi ap@ra
A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Dr. Ioan Popovici.
Subscrisul primpretor constat c@ dl. Dr. Ioan Popovici a depus jur@mântul în
mâinile mele. S.s. Indescifrabil primpretor, s.s. Indescifrabil, s.s. Indescifrabil, s.s.
Igna]ie V@leanu martori.
385.
Proces-verbal,
Luat în 30 iunie în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a d-lui Igna]ie

V@leanu, Ilie B@laci }i Florea Olariu locuitori în Or}ova, fiind dân}ii /Igna]ie V@leanu,
Ilie B@laci/ numi]i din partea Consiliului Dirigent Român de canceli}ti la judec@torie
de ocol, iar Florea Olariu de profos la judec@toria de ocol din Or}ova.
Dl. primpretor invitând pe dl. Igna]ie V@leanu, Ilie B@laci }i Florea Olariu s@
depun@ jur@mântul de serviciu, dân}ii se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt:
„Eu, Igna]ie V@leanu, Ilie B@laci }i Florea Olariu jur credin]@ }i supunere Majest@]ii
Sale Regelui României Ferdinand I }i Consiliului Dirigent Român, voi ]ine legile }i
ordonan]ele, voi ap@ra cinstea, demnitatea }i interesele ]@rii }i ale cet@]enilor ei, voi
p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Igna]ie V@leanu, s.s. Ilie B@laci,
s.s. Florea Olariu.
Subscrisul primpretor constat c@ sus-numi]ii domni au depus jur@mântul în mâinile
mele.
D.c.m.s.
s.s. Indescifrabil primpretor, s.s. Ioan Indescifrabil, s.s. Mihail Topea ca martori.
JUDEC~TORIA DE OCOL ARAD
386.
Regatul România, Trib.Arad.1919.IX.J.56, Pres.
Proces-verbal,
Dresat la 8 iulie 1919, în }edin]a plenar@ a tribunalului Arad, despre depunerea

jur@mântului de fidelitate a conduc@torului de carte fund. Gabor Martinu, {tefan Pop
cond.c.f., George Borlodan primoficial, Paul Kostyán oficial, Béla Kapitány primoficial,
Andrei Lõrinczy, aj. de oficial,
Obiect:
451
GHEORGHE IANCU
Prezidentul tribunalului convocând }edin]a plenar@ la care au participat }i fostul

prezident, consilierii, judec@torii, procurorii, precum }i to]i func]ionarii tribunalului
}i ai procuraturii, deschide cu o cuvântare potrivit@ }edin]a plenar@, designând de
notar pe dl cancelist Laz@r Andrea.
Apoi comunicând prezen]ilor denumirea Sa în calitate de prezident al tribunalului
}i faptul c@ a preluat oficiul prezidial, le explic@ decretul No.I. din 24 ianuarie 1919
a Consiliului Dirigent }i ordonan]a No.121/1919 a Consil.Dir.Res.Just. – a accentuat
în special c@ scopul }i dorin]a Consiliului Dirigent este ca trecerea justi]iei sub imperiul
român s@ se efeptuiasc@ pe lâng@ respectarea libert@]ilor na]ionale, f@r@ orice jignire
a intereselor publicului care caut@ ajutorul justi]iei }i f@r@ deteriorarea decorului oficios
}i a independen]ei corpului judec@toresc }i a func]ionarilor de la Justi]ie.
Comunicând în fine prezen]ilor dispozi]iile f@cute de Consiliul Dirigent în ordonan]a
No.121/1919 }i a Comandamentului teritorial al zonei de ocupa]iune francez@ din
B@nat în ordonan]ele No.16 }i 20, provoac@ nominative pe to]i cei prezen]i, ca s@ se
declare care sunt gata a depune jur@mântul oficios.
Se prezint@ Gábor Martinus, {tefan Pop conduc@tori de c.f., Gheorghe Borlodan
primoficial, Paul Kostyán oficial, Béla Kapitány primoficial, Andrei Lõrinczy, aj. de
oficial }i declar@ fiecare c@ depune jur@mântul }i l-a }i depus fiecare cu textul urm@tor:
Prezidentul în }edin]@ plenar@ a primit jur@mântul.
Despre acest fapt s-a dresat procesul-verbal, ordonându-se ca depunerea jur@-
mântului s@ se însemneze pe ultimul decret a susnumi]ilor, iar acest proces-verbal s@
se depun@ într-un exemplar la arhiva actelor prezidiale, dosarul personal, cel@lalt
exemplar se va su}terne Consiliului Dirigent, Resortul Justi]iei.
Încheiat, cetit, explicat }i subscris.
D.c.m.s.
s.s.Martinu Gábor, s.s.{tefan Pop, s.s.Borlodan György, s.s.Kostyán Pál, s.s.Kapitány
Béla, s.s.Lõrinczy András, s.s. Dr.V. Avramescu prezident, s.s.Laz@r Andrea notar.
387.
Regatul România, – Tribunal Arad
1919, IX. J. 56, Pres.
Proces-verbal
dresat la 8 iulie 1919 în }edin]a plenar@ a Tribunalului Arad, despre depunerea

jur@mântului de fidelitate a consilierului de Curte de apel Iosif Kovács, judec@torii:
dr. Francisc Kálmán, Mihai Kovács, dr. Coloman Révay, Simeon Éles, Iosif Zich,
dr. Michail Köves, dr. Coloman Gallay, dr. Aloisiu Széll, a primoficialului de birou
452
Georgiu Panian, a servitorului {tefan Barkó, a subofi]erilor Paul Ecsery }i Alexandru

Csizmadia.
Obiect:
Prezidentul tribunalului convocând }edin]a plenar@, la care au participat }i fostul
notar pe dl. cancelist Lazar Andrea.
Apoi comunicând prezen]ilor denumirea sa în calitate de prezident al tribunalului
}i faptul, c@ a preluat oficiul prezidial, le explic@ decretul I. din 24 ianuarie 1919 a
Consiliului Dirigent Res. Just., a accentuat în special c@ scopul }i dorin]a Consiliului
Dirigent este, ca trecerea justi]iei sub imperiul român s@ se efectueze pe lâng@ respec-
tarea libert@]ilor na]ionale, f@r@ orice jignire a intereselor publicului, ce caut@ ajutorul
justi]iei }i f@r@ deteriorarea decorului oficios }i a independen]ei morale }i materiale
a corpului judec@toresc }i a func]ionarilor de la justi]ie.
Comunicând în fine prezen]ilor dispozi]iile f@cute de Consiliul Dirigent în ordo-
nan]a No. 121/1919 }i a Comandamentului teritorial al zonei de ocupa]iune francez@
din Banat, în ordonan]ele No. 16 }i 20, provoac@ nominative pe to]i cei prezen]i, s@
se declare, care sunt gata a depune jur@mântul oficios.
Se prezint@ cons. C. Ap. Iosif Kovács, judec@torii: dr. Francisc Kálmán, Mihail
Kovács, dr. Révay Coloman, Simeon Éles, Iosif Zich, dr. Köves Michael, dr. Gallay
Coloman, dr. Széll Aloisiu, primoficialul George Panian, servitorul {tefan Barkó,
subofi]erii Paul Ecsery }i Alexandru Csizmadia, }i declara fiecare, c@ depune promisiu-
nea solemn@ din ord. No. 16 a Comand. terit. al zonei de ocup. Francez@ din Banat:
„Eu (aici fiecare }i-a rostit numele) ma angajez în mod solemn c@ îmi voi îndeplini
cu onoare, con}tinciozitate }i credin]@ datoria fa]@ de guvernul regal român }i c@ voi
p@stra secretul oficios.” Declar de asemenea cu respect c@ sunt dispus s@ depun
jur@mântul de fidelitate imediat dup@ decizia Conferin]ei de Pace privind garantarea
acestui teritoriu }i astfel s@ intru în slujba statului român, întrucât eu sunt legat de Arad
prin interese familiale }i economice de importan]@ major@ pentru mine. Faptul ca am
depus acest leg@mânt, nu înseamn@ c@ refuz depunerea jur@mântului de fidelitate ci
faptul c@ am solicitat amânarea acestuia pân@ la termenul pe care l-am expus anterior.
Prezidentul în }edin]a plenar@ a primit promisiunea solemn@. Despre acest fapt
a dresat procesul-verbal, ordonându-se ca depunerea promisiunii solemne s@ se
însemneze pe ultimul decret a sus-numi]ilor, iar acest proces-verbal s@ se depun@ într-
un exemplar la arhiva actelor prezidiale, dosarul personal, cel@lalt exemplar se va
su}terne Consiliului Dirigent, Resortul Justi]iei,
D.c.m.s.
s.s. Iosif Kovács, s.s. dr. Kálmán Ferencz judec@tor de ocol, s.s. Kovács Mihály
judec@tor de ocol, s.s. dr. Révay Kálmán judec@tor de ocol, s.s. Éles Simon judec@tor
de ocol, s.s. Zich József judec@tor de ocol, s.s. dr. Köves Mihály judec@tor de ocol,
s.s. dr. Gallay Kálmán judec@tor de ocol din Arad, s.s. dr. Széll Lajos judec@tor de
453
GHEORGHE IANCU
ocol, s.s. George Panian primoficial de birou, s.s. Barkó István, s.s. Ecsery Pál, s.s.
Csizmadia Sándor suboficiant, s.s. dr. D. Avramescu prezident, s.s. Laz@r Andrea
notar.
388.
Regatul România,
1919, IX. J. 56, Pres.
Proces-verbal
dresat la 8 iulie 1919 în }edin]a plenar@ a Tribunalului Arad, despre denegarea

jur@mântului, precum }i a promisiunii solemne a notarului dr. Ioan Werner, a practi-
cantului Ödön Grünwald, a conduc@torului la cartea funduar@ Josif Höhn, a prim-
ofician]ilor de birou Mihail Györffy, Emeric Bálint, Árpád Dreschler, Igna]ie Gaál,
Emeric Oláh, a ofician]ilor de birou Gheorghe Haglauer, Árpád Györffy, Jolán Schwartz,
Hedvig Weinberger, a manipulantului {tefan Márki, ajut. Oficial Coloman Kabát, a
diurni}tilor Eugen Keleti, so]ia lui Coloman Kabát, Béni Bilicska, a port@relului Arnold
Györffy, diurnistului Vilmos Kripp, Lipót Herzog, a subofi]erului Iosif Gaál, Iuliu Kolozsy,
Lajos Gaál.
Obiect:
}i ai procuraturii, deschide cu cuvântare potrivit@ }edin]a plenar@, designând de notar
pe cancelist Lazar Andrea.
Apoi comunicând prezen]ilor denumirea sa în calitate de prezident a tribu-
nalului, }i c@ a preluat oficiul prezidial, le explic@ decretul No. I. din 24 ianuarie
1919 a Consiliului Dirigent }i ordonan]a No. 121/1919 }i a Comandamentului
teritorial al zonei de ocupa]iune francez@ din Banat în ordonan]ele No. 16 }i 20, –
provoac@ pe cei prezen]i nominative, s@ se declare, care sunt gata s@ depuna jur@-
mqntul oficios.
Se prezint@ Dr. Ioan Werner, Ödön Grünwald, Iosif Höhn, Mihail Györffy,
Emeric Bálint, Árpád Dreschler, Igna]ie Gaál, Emeric Oláh, Gheorghe Haglauer,
Árpád Györffy, Jolán Schwarz, Hedvig Weinberger, {tefan Márki, Coloman Kabát,
Eugen Keleti, Béni Bilicska, Arnold Györffy, Vilmos Kripp, Lipót Herzog, Iosif Gaál,
Iuliu Kolozsy }i Lajos Gaál, }i declar@ fiecare ca nu depune nici jur@mântul, nici
promisiunea.
Prezidentul în }edin]a plenar@ prime}te declara]iunile sus-numi]ilor.
Despre acest fapt s-a dresat acest proces-verbal, din care un exemplar se va
depune la arhiva actelor prezidiale, dosarul personal, cel@lalt exemplar se va su}terne
Consiliului Dirigent, Resortul Justi]iei. Încheiat, cetit, explicat }i subscris. D.c.m.s.
s.s. Dr. Werner János notar. Practicantul Ödön Grünwald înaintea subscrierii proce-
sului-verbal s-a dep@rtat la Arad; s.s. Höhn József conduc@tor de carte funduar@; s.s.
Györffy Mihály, s.s. Bálint Imre, s.s. Dreschler Árpád, s.s. Gaál Ignácz, s.s. Oláh Imre, s.s.
Haglauer György, s.s. Györffy Árpád, s.s. Schwarz Jolán, s.s. Weinberger Hedvig, s.s.
454
Márki István, s.s. Kabát Kálmán, s.s. Keleti Jenõ, s.s. Kabát Kálmánné, s.s. Bilicska Béni,
s.s. Györffy Arnold, s.s. Kripp Vilmos, s.s. Herzog Lipót, s.s. Gaál József, s.s. Kolozsy
Gyula, s.s.Gaál Lajos, s.s. dr. Avramescu prez., s.s. Lazar Andrea.
389.
Regatul România, Tribunalul Arad
1919, IX. J.56. Pres.
Proces-verbal
Dresat la 12 iulie 1919, în }edin]@ plenar@ a tribunalului Arad, despre depunerea

promisiunii solemne a judec@torului Josif Uray
Obiect:
Apoi comunicând prezen]ilor denumirea Sa în calitatea de prezident a tribu-
nalului, }i faptul c@ a preluat oficiul prezidial, le explic@ decretul No.I din 24 ianuarie
1919 a Consiliului Dirigent }i ordonan]a No.121 a Consiliului Dir, Res.Just, a accentuat
român s@ se efectuiasc@ pe lâng@ respectarea libert@]ilor na]ionale, f@r@ orice jignire
a intereselor publicului, ce caut@ ajutorul justi]iei }i f@r@ deteriorarea decorului oficios
}i a independen]ei morale }i materiale a corpului judec@toresc }i a func]ionarilor de
la justi]ie.
Comunicând, în fine, prezen]ilor dispozi]iile f@cute de Consiliul Dirigent în ordo-
nan]a No.121/1919 }i a Comandamentului teritrial al zonei de ocupa]iune francez@ din
B@nat în ordonan]ele No.16 }i 20, provoac@ pe judec@torul Josif Uray ca s@ se declare
dac@ este gata a depune promisiunea solemn@.
Se prezint@ judec@torul Josif Uray }i declar@ c@ depune promisiunea solemn@ din
ord. No.16 a Comandamentului terit. al zonei de ocupa]iune francez@ din B@nat.
„Eu declar solemn c@ îmi voi îndeplini cu con}tienciozitate }i loialitate datoria fa]@
de guvernul regal român }i c@ voi p@stra secretul oficios”. Dup@ decizia Conferin]ei
de Pace sunt dispus s@ depun juramântul de fidelitate.
Prezidentul în }edin]a plenar@ a primit promisiunea.
Despre acest fapt s-a dresat procesul-verbal, ordonându-se ca depunerea promi-
siunii s@ se însemneze pe ultimul decret a susnumitului, iar acest proces verbal s@ se
depun@ într-un exemplar la arhiva actelor prezidiale, dosarul personal, cel@lalt exemplar
se va su}terne Consiliului Dirigent, Resortul Justi]iei.
D.c.m.s.
s.s. Uray József, s.s.Dr.V. Avramescu prezident, s.s. Laz@r Andrea notar
JUDEC~TORIA DE OCOL PECICA
455
GHEORGHE IANCU
390.
Regatul României, Tribunalul Arad. 1919.IX.J.56.Pres.
Proces-verbal,

jur@mântului de fidelitate a judec@torului Frederic Dr. Szabó.
Obiect:
notar pe dl. cancelist Laz@r Andrea.
Apoi comunicând prezen]ilor denumirea sa de prezident al tribunalului }i faptul c@
a preluat oficiul prezidial, le explic@ decretul No. I din 24 ianuarie 1919 a Consiliului
Dirigent, Resortul Just., a accentuat în special c@ scopul }i dorin]a Consiliului Dirigent
este ca trecerea justi]iei sub imperiu român s@ se efectueze pe lâng@ respectarea liber-
t@]ilor na]ionale, f@r@ orice jignire a intereselor publicului, ce caut@ ajutorul justi]iei }i
f@r@ deteriorarea decorului oficios }i a independen]ei morale }i materiale a corpului
judec@toresc }i a func]ionarilor de la Justi]ie.
No. 121/1919 }i de Comandamentul teritorial al zonei de ocupa]iune francez@ din
Banat, în ord. No. 16 }i 20, provoac@ nominative pe to]i cei prezen]i s@ se declare, care
sunt gata a depune jur@mântul oficios.
Se prezint@ judec@torul Frederic Dr. Szabó }i declar@ c@ depune jur@mântul }i l-a }i
depus cu textul urm@tor: „Jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui
Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordo-
nan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile
391.
Prezidentul, în }edin]a plenar@ a primit jur@mântul. Despre acest fapt am dresat
procesul-verbal, ordonându-se ca depunerea jur@mântului s@ se însemneze pe ultimul
decret al sus-numitului, iar acest proces-verbal s@ se depun@ într-un exemplar la
arhiva actelor prezidiale, dosarul personal, cel@lalt exemplar se va su}terne Consiliului
Dirigent, Resortul Justi]iei. Încheiat, explicat }i subscris.
D.c.m.s.
s.s. Dr. Frederic Szabó, s.s. Dr. V. Avramescu, s.s. Laz@r Andrea notar.
392.
Regatul România, Tribunalul Arad.
Nr. 1919.IX.J.56.Pres.
Proces-verbal,
456
Dresat la 12 iulie 1919 în }edin]a plenar@ a tribunalului Arad, despre depunerea

jur@mântului de fidelitate a judec@torului Nándor Sommer.
Obiect:
}i a procuraturii, deschide cu o cuvântare potrivit@ }edin]a plenar@, designând de
}i faptul c@ a preluat oficiul prezidial le explic@ decretul No. I din 24 ianuarie 1919,
a Consiliului Dirigent }i ordonan]a No. 121/1919 a Consiliului Dir. Res. Just. a
accentuat în special c@ scopul }i dorin]a Consiliului Dirigent este ca trecerea Justi]iei
sub imperiul român s@ se efectueze pe lâng@ respectarea libert@]ilor na]ionale, f@r@
orice jignire a intereselor publicului, ce caut@ ajutorul justi]iei }i f@r@ deteriorarea
decorului oficios }i a independen]ei morale }i materiale a corpului judec@toresc }i a
func]ionarilor de la Justi]ie.
No. 121/1919 }i de Comandamentul teritorial al zonei de ocupa]iune francez@ din
Banat în ordonan]ele No. 16 }i 20, provoac@ nominative pe to]i cei prezen]i s@ se
Se prezint@ judec@torul Nándor Sommer }i declar@ c@ depune jur@mântul }i l-a
}i depus.
Prezidentul în }edin]a plenar@ a primit jur@mântul.
mântului s@ se însemneze pe ultimul decret a sus-numitului, iar acest proces-verbal
s@ se depun@ într-un exemplar la arhiva actelor prezidiale, dosarul personal, cel@lalt
exemplar se va su}terne Consiliului Dirigent, Resortul Justi]iei. Încheiat, citit, explicat
}i subscris.
D.c.m.s.
s.s. Sommer Nándor, s.s. Dr. V. Avramescu prezident, s.s. Laz@r Andrea notar.
393.
Judec@toria de ocol din Pecica.
Nr. 1919.El.I.d.24.Pres.
Proces-verbal,
La provocarea subst. }efului judec@toriei de ocol, Dr. Frederic Szabó s-au pre-
zentat: Dezideriu Németh conduc@tor de cartea fund., Gheorghe Novac cond. de
457
GHEORGHE IANCU
cartea fund., Eremie Ta}ca oficial, Dr. Elena Steiner diurnist@ provizorie, Andrei
Juhász servitor, Gheorghe Dr@gan servitor }i Ioan Kuckert temni]er, pentru a depune
Dup@ ce s-au f@cut aten]i la decretul I. al Consiliului Dirigent depun jur@mântul urm@tor:
Cu aceasta procesul-verbal s-a încheiat }i subscris.
Pecica, la 19 iulie 1919.
s.s. Dezideriu Németh, s.s. Dr. Frederic Szabó, s.s. Eremie Ta}ca, s.s. Gheorghe
Novac, s.s. Elena Steiner, s.s. Andrei Juhász, s.s. Gheorghe Dr@gan, s.s. Ioan Kuckert.
394.
Judec@toria Pecica, Tribunalul Arad.
Pres.II.E.28-1919.
Domnului:
Dr. Aurel Laz@r, }eful Resortului de Justi]ie, Sibiu

Ad. No. 121/1919 spre întregirea raportului meu No. Pres.II.E.21 din 15 iulie 1919
su}tern procesele-verbale oficios la judec@toria de ocol Pecica, despre acei magistra]i
care au depus }i jur@mântul, su}tern procesele-verbale, iar despre func]ionarii absen]i
}i reniten]i voi raporta verbal.
s.s. Dr. V. Avramescu prezident.
JUDEC~TORIA DE OCOL BUTENI
395.
1919.El.I.D.95.
Proces-verbal,
Întocmit la Buteni, în cl@direa judec@toriei de ocol, în data de 10 iulie 1919 în

chestiunea depunerii jur@mântului de credin]@ de c@tre condicarul funciar Koczka
Gyula.
Se prezint@ condicarul funciar Koczka Gyula, care la solicitarea judec@torului de
ocol Dr. Erdõs Mátyás declar@, c@ este dispus s@ presteze jur@mântul de credin]@.
În continuare sus-numitul depune jur@mântul de credin]@: „Eu, Koczka Gyula jur
pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român,
de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent,
458
}i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile, ce îmi sunt

încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”.
Procesul-verbal este aprobat }i semnat. s.s. Koczka Gyula – condicar funciar, s.s.
Dr. Erdõs Mátyás – judec@tor de ocol, s.s. Tomits János – grefier.
396.
Regatul România – Tribunalul Arad.
1919.IX.J.56.Prez.
Proces-verbal,
Dresat la 12 iulie 1919 în }edin]a plenar@ a tribunalului Arad despre denegarea

jur@mântului de fidelitate a judec@torului Dr. Gavril Endes.
Obiect:
prezident, consilierii, judec@torii, procurorii precum }i to]i func]ionarii tribunalului }i
ai procuraturii, deschide cu o cuvântare potrivit@ }edin]a plenar@, designând de notar
pe dl cancelarist Lazar Andrea.
}i faptul, c@ a preluat oficiul prezidial, le explic@ decretul No. I. din 24 ianuarie 1919
a Consiliului Dirigent }i ordonan]a No. 121 a Consiliului Dirigent Resortul Justi]iei,
a accentuat în special, c@ scopul }i dorin]a Consiliului Dirigent este ca trecerea justi]iei
func]ionarilor de la justi]ie.
No. 121/1919 }i de Comandamentul teritorial al zonei de ocupa]ie francez@ din Banat,
în ordonan]ele No. 16 }i 20, – provoac@ nominativ pe to]i cei prezen]i s@ se declare,
care sunt gata a depune jur@mântul oficios.
Se prezint@ judec@torul Dr. Gavril Endes }i declara c@ nu depune jur@mântul.
„Nu depun jur@mântul de credin]@ pe de o parte datorit@ faptului c@ nu a fost
dat@ publicit@]ii hot@rârea definitiv@ a conferin]ei de pace privind apartenen]a jude]ului
Arad, pe de alt@ parte datorit@ faptului c@ so]ia de la începutul revolu]iei (7 luni) se
afl@ departe la Kassa, }i mi-a fost absolut imposibil s@ m@ consult cu ea, mai ales c@
p@rerea so]iei în cazul de fa]@ este important@, la acestea se adaug@ faptul c@ armata
român@ în data de 18 aprilie a luat rufele so]iei mele, iar mie 7 rânduri de haine, lan]ul
}i ceasul meu de aur. Din aceste motive nu doresc s@ r@mân aici }i pân@ în momentul
în care nu mi se va asigura un nou loc de munc@ pe gustul meu, nu pot decide în
ceea ce prive}te depunerea jur@mântului de credin]@. Situa]ia prezent@ mi-a }ubrezit
s@n@tatea într-a asemenea m@sur@ încât am fost nevoit s@ iau concediu medical
pentru o perioad@ de 3 luni.”
Despre acest fapt s-a dresat procesul-verbal, ordonându-se s@ se depun@ din acest
proces-verbal un exemplar la arhiva actelor prezidiale, dosarul personal, cel@lalt
exemplar se va su}terne Consiliului Dirigent Resortul Justi]iei.
459
GHEORGHE IANCU
Încheiat, citi, explicat }i subscris.

D.c.m.s.
s.s. Dr. Endes Gábor – conduc@torul judec@toriei de ocol Buteni, s.s. Dr. V.
Avramescu – prezident, s.s. Lazar Andrea notar.
397.
Regatul României – Tribunalul Arad,
1919.IX.J.56.Prez.
Proces-verbal,
dresat la 14 iulie 1919, în }edin]a plenar@ a tribunalului Arad, despre depunerea

jur@mântului de fidelitate a judec@torului Matias Erdõs.
Obiect:
prezident, consilierii, judec@torii, procurorii precum }i to]i func]ionarii tribunalului }i
ai procuraturii, deschide cu o cuvântare potrivit@ }edin]a plenar@, designând de notar
pe dl cancelist Lazar Andrea.
Apoi comunicând prezen]ilor denumirea Sa în calitate de prezident al tribunalului }i
faptul, c@ a preluat oficiul prezidial, le explic@ decretul decretul No. I. din 24 ianuarie 1919
a Consiliului Dirigent }i ordonan]a No. 121 a Consiliului Dirigent Resortul Justi]iei, a
accentuat în special, c@ scopul }i dorin]a Consiliului Dirigent este ca trecerea justi]iei sub
imperiul român s@ se efectueze pe lâng@ respectarea libert@]ilor na]ionale, f@r@ orice jignire
a intereselor publicului, ce caut@ ajutorul justi]iei }i f@r@ deteriorarea decorului oficios }i
a independen]ei morale }i materiale a corpului judec@toresc }i a func]ionarilor de la justi]ie.
Se prezint@ judec@torul Dr. Matias Erdõs }i declar@, c@ depune jur@mântul }i l-a }i depus.
Despre acest fapt s-a dresat procesul-verbal, ordonându-se ca depunerea jur@mân-
tului s@ se însemneze pe ultimul decret al sus-numitului, iar acest proces-verbal s@ se
depun@ într-un exemplar la arhiva actelor prezidiale, dosarul personal, cel@lalt exemplar
se va su}terne Consiliului Dirigent Resortul Justi]iei.
Încheiat, citi, explicat }i subscris.
D.c.m.s.
s.s. Dr. Erdõs Mátyás, s.s. Dr. V. Avramescu – prezident, s.s. Lazar Andrea notar.
398.
1919.El.I.D.95.
460
Proces-verbal,

chestiunea depunerii jur@mântului de credin]@ de c@tre Tomits János – cancelarist,
Nagy Lajos – copist, Krajcsovics Kálmán – diurnist, Vitályos Lenke – diurnist }i Zimbran
Tivadar – aprod.
Se prezint@ Tomits János – cancelarist, Nagy Lajos – copist, Krajcsovics Kálmán
– diurnist, Vitályos Lenke – diurnist }i Zimbran Tivadar – aprod, care la solicitarea
judec@torului de ocol, Erdõs Mátyás declar@ c@ sunt dispu}i s@ presteze jur@mântul
de credin]@.
Dup@ aceea sus-numi]ii depun jur@mântul de credin]@, dup@ cum urmeaz@:
„Eu (fiecare î}i roste}te separat numele) jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi
credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii
}i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent, }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@
}i nep@rtinire func]iunile, ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi
ajute Dumnezeu.”.
Procesul-verbal este aprobat }i semnat. s.s. Tomits János, s.s. Nagy Lajos, s.s.
Krajcsovics Kálmán, s.s. Vitályos Lenke, s.s. Zimbran Tivadar, s.s. Dr. Erdõs Mátyás
– judec@tor de ocol, s.s. Tomits János – grefier.
399.
1919.El.I.D.95.
Proces-verbal,

chestiunea depunerii jur@mântului de credin]@ de c@tre notarul Dr. Papp Tibor.
Î}i face apari]ia Dr. Papp Tibor – notar, care la solicitarea judec@torului de ocol Dr.
Erdõs Mátyás declar@, c@ este dispus s@ depun@ jur@mântul de credin]@. În continuare
numitul presteaz@ jur@mântul de credin]@ dup@ cum urmeaz@:
„Eu, Dr. Papp Tibor, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand
I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului
Dirigent, }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile, ce îmi sunt încre-
din]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”
Procesul-verbal a fost aprobat }i semnat. s.s. Dr. Papp Tibor, s.s. Dr. Erdõs Mátyás
– judec@tor de ocol, s.s. Tomits János – grefier.
400.
Prez.II.E.28-1919.
Domnului:
Dr. Aurel Laz@r }eful Resortului de Justi]ie, Sibiu,
461
GHEORGHE IANCU

Ad No. 121/1919 spre întregirea raportului meu No.Pres.II.E.21. din 15 iulie
1919, su}tern procesele-verbale despre depunerea jur@mântului oficios la Judec@toria
de ocol Buteni, despre acei magistra]i, care au denegat jur@mântul, sustern procesul-
verbal, iar despre func]ionarii absen]i }i reniten]i voi raporta verbal.
s.s. Dr. V. Avramescu prezident.
JUDEC~TORIA DE OCOL CHI{INEU-CRI{
401.
Tribunalul Arad
1919.IX.J.56.Prez.
Proces-verbal
Dresat la 12 iulie 1919 în }edin]@ plenar@ a tribunalului Arad, despre depunerea

jur@mântului de fidelitate a judec@torului Alexandru Nyisztor.
Obiect:
}i a procuraturei. Deschide cu o cuvântare potrivit@ }edin]a plenar@, designând de
notar pe cancelistul dl Laz@r Andrea.
Apoi comunicând prezen]ilor denumirea sa în calitate de prezident a tribunalului }i
faptul c@ a preluat oficiul prezidial, le explic@ decretul No.I din 24 ian.1919, a Consiliului
Dir. }I ordonan]a No.121 a Consiliului Dir.ResJust. a accentuat, în special, c@ scopul }i
dorin]a Consiliului este ca trecerea justi]iei sub imperiul român s@ se efeptuiasc@ pe lâng@
respectarea libert@]ilor na]ionale, f@r@ orice jignire a intereselor publicului, ce caut@ ajutorul
justi]iei }i f@r@ deteriorarea decorului oficios }i a independen]ei morale }i materiale a
corpului judec@toresc }i a func]ionarilor de la Justi]ie.
nan]a No.121/1919, }i a comandamentului teritorial al zonei de ocupa]iune francez@
din B@nat, în ordonan]ele No.16 }i 20, provoac@ nominative pe cei prezen]i s@ se
Se prezint@ judec@torul Alexandru Nyisztor }i declar@ c@ depune jur@mântul }i l-a
}i depus cu textul urm@tor:
român, de a respecta legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a
îndeplini cu sfin]enie, onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi sunt încredin]ate
}i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”
Despre acest fapt am dresat procesul-verbal, ordonându-se ca depunerea jur@-
mântului s@ se însemneze pe ultimul decret al susnumitului, iar acest proces-verbal
462

exemplar se va su}terne Consiliului Dirigent, Resortul Justi]iei.
D.c.m.s.
s.s.Nyisztor Sándor, s.s.dr.V. Avramescu prezident, s.s.Laz@r Andrea notar
402.
Proces-verbal,
Dresat la 12 iulie 1919, în }edin]@ plenar@ a tribunalului Arad despre depunerea

jur@mântului de fidelitate a judec@torilor: Dezideriu Szalay }i Zoltán Poszvek.
Obiect:
}i ai procuraturii. Deschide cu o cuvântare potrivit@ }edin]a plenar@, designând de
notar pe dl cancelarist Lazar Andrea.
}i faptul, c@ a preluat oficiul prezidial, le explic@ decretul No. I. din 24 ianuarie 1919
a Consiliului Dirigent }i ordonan]a No. 121 a Consiliului Dirigent Resortul Justi]iei,
a accentuat în special, c@ scopul }i dorin]a Consiliului Dirigent este ca trecerea justi]iei
func]ionarilor de la justi]ie.
Se prezint@ judec@torii: Dezideriu Szalay }i Zoltán Poszvek }i declar@ c@ nu depun
jur@mântul.
Prezidentul în }edin]a plenar@ a primit aceste declara]ii.
Despre acest fapt am dresat procesul-verbal, ordonându-se ca acest proces-verbal
exemplar se va su}terne Consiliului Dirigent Res. Just. – Încheiat, citi, explicat }i
subscris.
D.c.m.s.
s.s. Dr. Szalay Dezsõ, s.s. Poszvek Zoltán, s.s. Dr. V. Avramescu prezident, s.s.
Lazar Andrea notar.
403.
Pres. IX.J.56-1919.
Proces-verbal
463
GHEORGHE IANCU
Întocmit la Chi}ineu-Cri}, în cl@direa judec@toriei de ocol, în data de 17 iulie

1919, orele 11,00.
Se prezint@ Zachariás Ernõ – condicar funciar, Ladányi Kálmán – cancelarist,
Teodorovics Sándor – cancelarist adjutant, Gilly Károly – cancelarist adjutant, Balassa
Béla – executor, Mátéffy Lajos – suboficiant }i Braudtner János – gardian, care
declar@ c@ sunt dispu}i s@ depun@ jur@mântul de credin]@ prescris de c@tre Consiliul
În continuare, Zachariás Ernõ, Ladányi Kálmán, Teodorovics Sándor, Gilly Károly,
Balassa Béla, Mátéffy Lajos }i Braudtner János depun separat urm@torul jur@mânt în
fa]a conduc@torului judec@toriei de ocol.
încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Zachariás
Ernõ, s.s. Ladányi Kálmán, s.s.Teodorovics Sándor, s.s.Gilly Károly, s.s.Balassa Béla,
s.s.Mátéffy Lajos }i s.s.Braudtner János.
Cu aceasta procesul-verbal a fost citit }i aprobat cu men]iunea c@ prestarea jur@-
mântului de credin]@ a fost înregistrat pe documentul de numire în func]ii al acestora.
s.s.Nyisztor Sándor – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s.Gilly Károly – grefier.
404.
TRIBUNALUL ARAD
Prez.II.E.28-1919.
Domnului:
Dr. Aurel Laz@r }eful Resortului Justi]ie, Sibiu.
Ad No. 121/1919 spre întregirea raportului meu No.Pres.II.E.21 din 15 iulie 1919,
su}tern procesele-verbale despre denegarea jur@mântului oficios la judec@toria de ocol
Chi}ineu despre acei magistra]i, care au denegat jur@mântul, su}tern procesele-verbale,
iar despre func]ionarii absen]i }i reniten]i voi raporta verbal.
JUDEC~TORIA DE OCOL INEU
405.
Regatul România, Tribunalul Arad,
Nr. 1919.IX.J.56.Pres.
Proces-verbal,
464

jur@mântului de fidelitate a judec@torilor Francisc Székely }i Dr. Varó Zoltán.
Obiect:
}i faptul, c@ a preluat oficiul prezidial, le explic@ decretul No. I din 24 ianuarie 1919
al Consiliului Dirigent, }i ordonan]a nr. 121 a Consiliului Dirigent Resortul Justi]iei,
a accentuat în special c@ scopul }i dorin]a Consiliului Dirigent este ca trecerea justi]iei
sub imperiu român s@ se efectueze pe lâng@ respectarea libert@]ilor na]ionale, f@r@
func]ionarilor de la Justi]ie.
nan]a No. 121/1919 }i de Comandamentul teritorial al zonei de ocupa]iune francez@
din Banat, în ord. No. 16 }i 20, provoac@ nominative pe to]i cei prezen]i s@ se declare,
Se prezint@ jud. Francisc Székely }i Dr. Varó Zoltán }i declar@ c@ depun jur@mântul
}i l-au }i depus cu textul urm@tor: „Jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios
Despre acest fapt am dresat procesul-verbal, ordonându-se ca depunerea jur@-
mântului s@ se însemneze pe ultimul decret al sus-numitului, iar acest proces-verbal s@
se depun@ într-un exemplar la arhiva actelor prezidiale, dosarul personal, cel@lalt exemplar
se va su}terne Consiliului Dirigent, Resortul Justi]iei. Încheiat, explicat }i subscris.
D.c.m.s.
s.s. Székely, s.s. Dr. Varó Zoltán, s.s. Dr. V. Avramescu prezident, s.s. Laz@r
Andrea notar.
406.
Nr. 1919.El.XVIII.M.24.
Proces-verbal,
Întocmit în data de 14 iulie 1919 la Ineu, în fa]a pre}edintelui judec@toriei de ocol

din Ineu, în chestiunea depunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre: Dr. Fülöp Béla –
notar; Szilágyi István – conduc@torul c@r]ii funciare; Ottahal Jenõ – primoficial; Fleischer
György – primoficial; Balázs József – primoficial; Winklarek János – cancelarist; Kosztán
György – ajutor de cancelarist; Fõzy Jenõ – diurnist; Szoboszlay Júlia – diurnist@; Veress
465
GHEORGHE IANCU
Áron – diurnistul judec@toriei de ocol; Nagy Lajos – executorul judec@toriei de ocol;

Szoboszlay Sándor – suboficialul judec@toriei de ocol; Tagadóan Tódor – suboficialul
judec@toriei de ocol; Fejér János – suboficialul judec@toriei de ocol (gardian).
Dr. Fülöp Béla, Szilágyi István, Ottahal Jenõ, Fleischer György, Balázs József,
Winklarek János, Kosztán György, Fõzy Jenõ, Szoboszlay Júlia, Veress Áron, Nagy
Lajos, Szoboszlay Sándor, Tagadóan Tódor, Fejér János, depun urm@torul jur@mânt:
s.s. Dr. Fülöp Béla; s.s. Szilágyi István; s.s. Ottahal Jenõ; s.s. Fleischer György; s.s.
Balázs József; s.s. Winklarek János; s.s. Kosztán György; s.s. Fõzy Jenõ; s.s. Szoboszlay
Júlia; s.s. Veress Áron; s.s. Nagy Lajos; s.s. Szoboszlay Sándor; s.s. Tagadóan Tódor;
s.s. Fejér János.
Cu aceasta procesul-verbal a fost definitivat }i semnat.
s.s. Székely – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Balázs József – grefier.
407.
Pres.II.E.28-1919.
Domnului:
Dr. Aurel Laz@r, }eful Resortului de Justi]ie, Sibiu,

Ad No. 121/1919, spre întregirea raportului meu No.Pres.II.E.21 din 15 iulie
1919, su}tern procesele-verbale despre depunerea jur@mântului oficios, la judec@toria
de ocol Ineu, despre acei magistra]i, care au denegat jur@mântul, su}tern procesele-
verbale, iar despre func]ionarii absen]i }i reniten]i voi raporta verbal.
s.s. Dr. V. Avramescu, prezident.
JUDEC~TORIA DE OCOL {IRIA
408.
Proces-verbal
întocmit la {iria privind prestarea jur@mântului de fidelitate de c@tre personalul

Pe baza dispozi]iei pre}edintelui judec@toriei din Arad, judec@torul de ocol Solymosi
Gyula a convocat personalul prezent al judec@toriei de ocol }i dup@ ce el depusese, în
prealabil, jur@mântul de fidelitate prev@zut pentru întregul personal al aparatului juridic
466
în fa]a pre}edintelui tribunalului a solicitat restul personalului s@ depun@ jur@mântul de

fidelitate. Prin urmare subsemna]ii au depus urm@torul jur@mânt:
„Eu Kajaba Tihamér – condicar funciar, Eu Török Zsigmond – cancelist, Eu Rusz Todor
– ajutor de cancelist, Eu Fenyvesy Mihály – suboficiant, Eu Korody Dániel – administrator,
Eu Tóth Sándor – suboficiant, Eu Nagy Lajos – gardian, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de
a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii
}i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i
nep@rtinire, func]iunile ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute
Dumnezeu”.
s.s.Kajaba Tihamér, s.s.Török Zsigmond, s.s.Rusz Todor, s.s.Korody Dániel,
s.s.Fenyvesy Mihály, ss.Tóth Sándor, s.s.Nagy Lajos.
Cu aceasta procesul verbal a fost definitivat, aprobat }i semnat.
s.s.Solymosi Gyula – judec@tor de ocol, s.s.Török Zsigmond – grefier.
409.
Regatul România, Tribunalul Arad, IX.J.56.Pres.
Proces-verbal,
Dresat la 12 iulie 1919, în }edin]@ plenar@ a tribunalului Arad despre depunerea

jur@mântului de fidelitate a judec@torului Iuliu Solymosi.
Obiect:
}i faptul c@ a preluat oficiul prezidial, le explic@ decretul No.I din 24 ianuarie 1919 al
Consiliului Dirigent }i ordonan]a No. 121 a Consiliului Dirigent, Res.Just. a accentuat
român s@ se efeptuiasc@ pe lâng@ respectarea libert@]ilor na]ionale, f@r@ orice jignire a
intereselor publicului, ce caut@ ajutorul justi]iei }i f@r@ deteriorarea decorului oficios }i
a independen]ei morale }i materiale a corpului judec@toresc }i a func]ionarilor de la
Justi]ie.
Comunicând, în fine, prezen]ilor dispozi]iile f@cute de Consiliul Dirigent în ordo-
nan]a No.121/1919 }i de Comandamentul teritorial al zonei de ocupa]iune franceze
din B@nat, în ordonan]ele no.16 }i 20, provoac@ nominative pe to]i cei prezen]i s@ se
declare, care sunt gata a depune jur@mântul oficios.
Se prezint@ judec@torul Iuliu Solymosi }i declar@ c@ depune jur@mântul }i l-a }i
depus.
467
GHEORGHE IANCU

încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumhezeu”.
Despre acest fapt s-a dresat procesul-verbal, ordonându-se, ca depunerea jur@-
mântuui s@ se însemneze pe ultimul decret a susnumitului, iar acest proces-verbal s@
se depun@ în un exemplar la arhiva prezidial@ la dosarul personal, cel@lalt exemplar
se va su}terne Consiliului Dirigent, Resortul Justi]iei.
Încheiat, cetit, expicat }i subscris. D.c.m.s. s.s. Dr. V. Avramescu prezident, s.s.
Laz@r Andrea notar, s.s.Solymosi Gyula.
410.
Regatul România, Tribunalul Arad
Pres.II.E.28-1919
Domnului:
Dr. Laz@r Aurel }eful Resortului Justi]iei, Sibiu

Ad No. 121/1919 spre întregirea raportului meu no. Pres.II.E.21, din 15 iulie 1919,
su}tern procesele verbale despre depunerea jur@mântului oficios la judec@toria de ocol
{iria, despre acei magistra]i, care au denegat jur@mântul, su}tern procesele-verbale, iar
despre func]ionarii absen]i }i reniten]i, voi raporta verbal. S.s. Dr. V. Avramescu prezident.
JUDEC~TORIA DE OCOL TEREGOVA
411.
Proces-verbal,
Luat în Caransebe} la 11 iunie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu

a dlui Dr. Ilie Micleu locuitor în Bozovici, fiind numit din partea dlui Prefect prin
rescriptul de sub No. 1362/1919, pre}. de }ef. judec. al judec@toriei de ocol din
Teregova.
Pre}edintele invitând pe dl Dr. Ilie Micleu s@ depun@ jur@mântul de serviciu, D-Sa
se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt: „Eu Dr. Ilie Micleu jur credin]@ }i supu-
nere Majest@]ii Sale Regelui României Ferdinand I }i Consiliului Dirigent român, voi
]ine legile }i ordonan]ele, voi ap@ra cinstea, demnitatea }i interesele ]@rii }i ale cet@]enilor
ei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”. s.s. Dr. Ilie Micleu.
Subscrisul Pre}edinte constat c@ dl Dr. Ilie Micleu a depus jur@mântul în mâinile mele.
Ca martori: s.s. Dr. Ioan Ocnariu, s.s. Mihai Muntean, s.s. Dr. George L@bon]iu
pre}edinte.
/L.S./ Tribunalul Regesc Rom. Caransebe}.
468
412.
Proces-verbal,
Luat în 27 iunie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a dlui Ioan

Pepa locuitor în Teregova, fiind numit D-Sa din partea Ministerului de Justi]ie de
primoficial la Judec@toria de ocol din Teregova.
Dl primpretor invitând pe dl Ioan Pepa s@ depun@ jur@mântul de serviciu, D-Sa
se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt: „Eu Ioan Pepa jur credin]@ }i supunere
Majest@]ii Sale Regelui României Ferdinand I }i Consiliului Dirigent român, voi ]ine
legile }i ordonan]ele, voi ap@ra cinstea, demnitatea }i interesele ]@rii }i ale cet@]enilor
ei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”. s.s. Ioan Pepa. Subscrisul
primpretor constat, c@ dl Ioan Pepa a depus jur@mântul în mâinile mele. s.s. Dr.
{tefan Mioc primpretor.
413.
Proces-verbal,
Luat la 27 iunie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a dlui Carol

Creciman locuitor în Teregova, fiind D-Sa numit din partea Ministerului de Justi]ie,
de manipulant la Judec@toria de ocol Teregova.
Dl primpretor invitând pe dl Carol Creciman s@ depun@ jur@mântul de serviciu,
D-Sa se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt: „Eu Carol Creciman jur credin]@
}i supunere Majest@]ii Sale Regelui României Ferdinand I }i Consiliului Dirigent
român, voi ]ine legile }i ordonan]ele, voi ap@ra cinstea, demnitatea }i interesele ]@rii
}i ale cet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”. s.s. Carol
Creciman. Subscrisul primpretor constat c@ dl Carol Creciman a depus jur@mântul
în mâinile mele. s.s. Dr. {tefan Mioc primpretor.
414.
Proces-verbal,
Luat la 27 iunie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a dlui Augustin

Hinda locuitor în Teregova, fiind D-Sa numit din partea Ministerului de Justi]ie, de
adjutant oficial la Judec@toria de ocol Teregova.
Dl primpretor invitând pe dl Augustin Hinda s@ depun@ jur@mântul de serviciu, D-
Sa se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt: „Eu Augustin Hinda jur credin]@ }i
cet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”. s.s. Augustin
469
GHEORGHE IANCU
Hinda. Subscrisul primpretor constat c@ dl Augustin Hinda a depus jur@mântul în

mâinile mele. s.s. Dr. {tefan Mioc primpretor.
415.
Proces-verbal,
Luat la 27 iunie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a dlui Francisc

Schwarz locuitor în Teregova, fiind D-Sa numit din partea Ministerului de Justi]ie,
de oficial la Judec@toria de ocol Teregova.
Dl primpretor invitând pe dl Francisc Schwarz s@ depun@ jur@mântul de serviciu,
D-Sa se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt: „Eu Francisc Schwarz jur credin]@
}i ale cet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”. s.s.
Schwarz Ferencz. Subscrisul primpretor constat c@ dl Francisc Schwarz a depus jur@-
mântul în mâinile mele. s.s. Dr. {tefan Mioc primpretor.
416.
Proces-verbal,
Luat la 27 iunie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a dlui Friederic

Wagner locuitor în Teregova, fiind D-Sa numit din partea Ministerului de Justi]ie de
executor }i din partea pre}edintelui de Tabl@ de diurnist la judec@toria de ocol din
Teregova.
Dl primpretor invitând pe dl Friederic Wagner s@ depun@ jur@mântul de serviciu,
D-Sa se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt: „Eu Friederic Wagner jur credin]@
}i supunere Majest@]ii Sale Regelui României Ferdinand I }i Consiliului Dirigent român,
cet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”. s.s. Wagner
Frigyes. Subscrisul primpretor constat c@ dl Friederic Wagner a depus jur@mântul în
417.
Proces-verbal,
Luat la 27 iunie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a dnei v@d. Joja
Müller n@sc. Schwarz, locuitor în Teregova, fiind D-Sa numit@ din partea pre}edintelui
de Tabl@, de diurnist@ la judec@toria de ocol din Teregova.
470
Dl primpretor invitând pe Dna v@d. Joja Müller n@sc. Schwarz s@ depun@ jur@mântul
de serviciu, D-Sa se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt: „Eu v@d. Joja Müller n@sc.
Schwarz jur credin]@ }i supunere Majest@]ii Sale Regelui României Ferdinand I }i Consi-
liului Dirigent român, voi ]ine legile }i ordonan]ele, voi ap@ra cinstea, demnitatea }i
interesele ]@rii }i ale cet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”.
s.s. v@d. Müller Ágostonné n@sc. Schwarz. Subscrisul primpretor constat c@ Dna v@d. Joja
Müller n@sc. Schwarz a depus jur@mântul în mâinile mele. s.s. Dr. {tefan Mioc primpretor.
418.
Proces-verbal,
Luat la 28 iunie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a dlui Ioan

Bica locuitor în Teregova, fiind D-Sa numit din partea Ministerului de Justi]ie la
Panciova de oficial la judec@toria de ocol, de prezent trimis ca substitut de conduc@tor
la cartea fund. din 15 noiembrie 1918 la Teregova.
Dl primpretor invitând pe dl Ioan Bica s@ depun@ jur@mântul de serviciu, D-Sa
se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt: „Eu Ioan Bica jur credin]@ }i supunere
Majest@]ii Sale Regelui României Ferdinand I }i Consiliului Dirigent român, voi ]ine
legile }i ordonan]ele, voi ap@ra cinstea, demnitatea }i interesele ]@rii }i ale cet@]enilor
ei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”. s.s. Ioan Bica cond. de
cartea fund. Subscrisul primpretor constat c@ dl Ioan Bica a depus jur@mântul în
419.
Proces-verbal,
Luat la 29 iunie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a dlui Alexandru

Tóth locuitor în Teregova, fiind numit din partea primprocurorului de p@zitor de închi-
soare la judec@toria din Teregova.
Dl primpretor invitând pe dl Alexandru Tóth s@ depun@ jur@mântul de serviciu,
D-Sa se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt: „Eu Alexandru Tóth jur credin]@
}i ale cet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”. s.s. Tóth
Sándor cond. de cartea fund. Subscrisul primpretor constat c@ dl Alexandru Tóth a
depus jur@mântul în mâinile mele. s.s. Dr. {tefan Mioc primpretor.
420.
Proces-verbal,
471
GHEORGHE IANCU
Luat la 30 iunie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a dlui dr.

Nicolae Herbeck locuitor în Teregova, judec@tor la judec@toria de ocol din
Teregova.
Dl prefect invitând pe dl dr. Nicolae Herbeck s@ depun@ jur@mântul de serviciu,
D-Sa se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt: „Eu, Nicolae Herbeck jur credin]@
}i supunere Majest@]ii Sale Regelui României Ferdinand I }i Consiliului Dirigent român,
cet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”. s.s. Herbeck
Miklós. Subscrisul prefect constat c@ dl dr. Nicolae Herbeck a depus jur@mântul în
mâinile mele. s.s. George Dobrin prefect, s.s. Dr. Virgil Bei secr. gen., s.s. indescifrabil,
secretar.
421.
Proces-verbal,
Luat la 30 iunie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a dlui Ioan

Gyalog locuitor în Teregova, fiind D-Sa numit din partea pre}edintelui de tribunal
de servitor de oficiu, la Teregova, plasa Teregova.
Dl primpretor invitând pe dl Ioan Gyalog s@ depun@ jur@mântul de serviciu,
D-Sa se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt: „Eu Ioan Gyalog jur credin]@ }i
cet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”. s.s. Gyalog
János. Subscrisul primpretor constat c@ dl Ioan Gyalog a depus jur@mântul în mâinile
mele. s.s. Dr. {tefan Mioc primpretor.
422.
No. XIII.J.5-1919. Prez.
Proces-verbal,
Luat în Teregova la 13 iulie 1919 în chestia prelu@rii judec@toriei de ocol.

Dr. Ilie Micleu se prezint@ la Judec@toria de ocol din Teregova }i-i comunic@ dlui
László Malakovszky, fost }ef-judec@tor c@ deoarece Consiliul Dirigent l-a denumit pe
dânsul în con]elegere }i cu aprobarea comandamentului francez de }ef-judec@tor de ocol,
}i-l roag@ pe dl László Malakovszky ca s@-}i predea oficiul, la c@ dl László Malakovszky îl
roag@ s@ se legitimeze, producând comunicarea prefecturii jud. Cara}-Severin, datat@ la
2 iulie 1919, nr. 1362, Prez. }i totodat@ }i procesul-verbal luat la 11 iulie 1919, din partea
472
pre}edintelui tribunalului reg. rom. din Caransebe}, în chestia depunerii jur@mântului

oficial. Identitatea se dovede}te prin Dr. {tefan Mioc primpretorul plasei Teregova }i prin
Augustin Hinda adj. oficial la Judec@toria de ocol Teregova.
Dl László Malakovszky dup@ prezentarea documentelor acestora, declar@ c@
dânsul deja în 1 iulie a.c. a considerat oficiul predat pe seama imperiului român,
deoarece în ziua aceea la ordonan]a primpretorului s-a arborat edificiul judec@toriei
cu drapelul na]ional român }i s-au îndep@rtat toate inscrip]iile maghiare, prin urmare
nu este contra nici de prezent s@ se preia oficiul.
Dup@ aceste formalit@]i se purcede predarea, respectiv preluarea.
1.Se pred@ respective se preia edificiile, care constau din edificiu parter sub nr.
349 }i un edificiu în curte, care serve}te de penitenciar, toate acestea împreun@ cu
inventarul }i descrierea, precum }i cu planurile acestor realit@]i.
2.S-a predat, respective s-a preluat depozitele preziden]iale, conform constat@rii
din registru dup@ cum urmeaz@: sub pozi]ia 38 din registru prez. anul 1914, suma
de 37 cor. în numerar }i o bucat@ de bancnot@ de 50 cor. falsificat@, sub poz. 8 din
registru anul 1915 suma de 30 filer în numerar, iar sub pozi]ia 78 suma 14 cor. în
numerar, sub poz. 115 din registru prez. din anul 1916 suma de 100 cor. 96 fil., sub
pozi]ia 26 registru prez. din anul 1917 suma de 6 cor. Tot din registrul acesta urm@-
toarele: sub poz. 44 suma de 39 cor. 18 fil., sub poz. 75 suma de 30 cor. etc. Predarea
}i preluarea s-a finit. Procesul-verbal dup@ citire }i explicare în limba maghiar@ s-a
încheiat }i subscris. D.c.m.s. s.s. Malakovszky László pred@tor, fost }ef-judec. maghiar,
s.s. Dr. Ilie Micleu prelu@tor, noul }ef-judec. român, s.s. Augustin Hinda grefier.
JUDEC~TORIA DE OCOL H~LMAGIU
423.
Regatul România. Tribunalul Arad, 1919.Pres.IX.J.56.
Proces-verbal,
Dresat la 14 iulie 1919 în }edin]a plenar@ a tribunalului Arad despre depunerea

jur@mântului de fidelitate a judec@torului Dr. Ladislau Moldoványi.
Obiect:
prezident, consilierii, jduec@torii, procurorii }i to]i func]ionarii tribunalului }i ai procuraturei,
deschide cu o cuvântare potrivit@ }edin]a plenar@, designând de notar pe dl cancelist Laz@r
Andrea.
Apoi comunicând prezen]ilor denumirea sa în calitate de prezident a tribunalului
}i faptul c@ a preluat oficiul prezidial, le explic@ decretul No. I din 24 Januarie 1919
a Consiliului Dirigent, a accentuat în special c@ scopul }i dorin]a Consiliului Dirigent
este ca trecerea justi]iei sub imperiul român s@ se efeptuiasc@ pe lâng@ respectarea
libert@]ilor na]ionale, f@r@ orice jignire a intereselor publicului, ce caut@ ajutorul
473
GHEORGHE IANCU
justi]iei }i f@r@ deteriorarea decorului oficios }i a independen]ei morale }i materiale

a corpului judec@toresc }i a func]ionarilor de la justi]ie.
No.121/1919 }i de Comandamentul teritorial al zonei de ocupa]iune francez@ din
B@nat, în ordonan]ele no.16 }i 20, provoac@ nominative pe to]i cei prezen]i s@ se declare
Se prezint@ judele Ladislau Dr. Moldoványi }i declar@ c@ depune jur@mântul }i
l-a }i depus.
Dirigent }i a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile, ce îmi sunt
Prezidentul în }edin]a plenar@ a primit jur@mântul, despre acest fapt s-a dresat
procesul-verbal, ordonându-se ca depunerea jur@mântului s@ se însemneze pe ultimul
decret al susnumitului, iar acest proces-verbal s@ se depun@ în un exemplar la arhiva
actelor prezidiale, dosarul personal, cel@lalt exemplar se va su}terne Consiliul Dirigent,
Resortul Just. Încheiat, cetit }i subscris. – D.c.m.s.s.s.Dr.V. Avramescu prezident, s.s.
Laz@r Andrea notar, s.s.Dr.Moldoványi László.
424.
Regatul România. Tribunalul Arad
Proces-verbal,
Dresat la 17 iulie 1919, la tribunalul Arad, despre depunerea jur@mântului de

fidelitate a cancelistului Moise L@b@}an, numit la judec@toria de ocol H@lmagiu.
Obiect:
Se prezint@ Dl Moise L@b@}an cu actul Nr.2974/1919, a Consiliului Dirigent
Resortul Justi]iei din 15.VII. prin care e numit de cancelist în cl.XI.gr.1. la judec@toria
de ocol H@lmagiu }i depune jur@mântul oficios cu textul urm@tor:
Dirigent }i a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile, ce îmi sunt încre-
din]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. S.s.Moise L@b@}an.
mântului s@ se însemneze pe ultimul decret al susnumitului iar acest proces-verbal
s@ se depun@ în un exemplar la arhiva actelor prezidiale, dosarul personal, cel@lalt
exemplar se va su}terne Consiliului Dirigent Resortul Justi]iei.
Încheiat, cetit }i subscris. – D.c.m.s.
s.s.Dr. V. Avramescu prezident, s.s. Andrea notar.
425.
474
Tribunalul Arad
1919.pres.II.E.28.
Domnului:
dr. Aurel Laz@r }eful Resortului de Justi]ie, Sibiu Arad în 23 iulie 1919
Ad.No.121/1919 spre întregirea raportului meu No.Pres.E.21 din 15 iulie 1919,

su}tern procesele-verbale despre depunerea jur@mântului oficios la judec@toria de
ocol H@lmagiu, despre aceia magistra]i, care au denegat jur@mântul, su}tern proce-
sele-verbale, iar despre func]ionarii absen]i }i reniten]i voi raporta verbal. S.s.Dr.V.
Avramescu prezident
426.
Regatul România, Trib. Arad.
1919.IX.J.56.Pres.
Proces-verbal,
Dresat la 12 iulie 1919 în }edin]a plenar@ a Tribunalului Arad, despre depunerea

jur@mântului de fidelitate a consilierului de Curte de Apel, Iosif Kiss }i a judec@torului
Petru Popoviciu.
Obiect:
Prezidentul Tribunalului convocând }edin]a plenar@, la care au participat }i fostul
}i ai procuraturii. Deschide cu o cuvântare potrivit@ }edin]a plenar@, designând pe
notar pe dl cancelist Lazar Andrea.
Apoi comunicând prezen]ilor denumirea sa în calitate de prezident al tribunalului }i
faptul, c@ a preluat oficiul prezidial, le explic@ decretul No.I din 24 ian. 1919 a Consiliului
Dirigent }i ordonan]a No.121 a Consiliului Dir. Res. Just., a accentuat în special, c@ scopul
}i dorin]a Consiliului Dirigent este ca trecerea justi]iei sub imperiul român s@ se efectueze
pe lâng@ respectarea libert@]ilor na]ionale, f@r@ orice jignire a intereselor publicului, ce
caut@ ajutorul justi]iei }i f@r@ deteriorarea decorului oficios }i a independen]ei morale }i
materiale a corpului judec@toresc }i a func]ionarilor de la Justi]ie.
Comunicând în fine prezen]ilor dispozi]iile f@cute de Consiliul Dir. în ord. No. 121/1919
}i a Comandamentului teritorial al zonei de ocupa]ie francez@ din Banat în ord. No. 16 }i
20, provoac@ nominativ pe to]i prezen]i, s@ se declare, care sunt gata a depune jur@mântul.
Se prezint@ cons. de C. de Ap. Iosif Kiss }i judec@torul Petru Popoviciu }i declar@,
c@ depune jur@mântul }i l-a }i depus fiecare cu textul urm@tor: „Jur pe Atot}tiitorul
cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent, }i de a îndeplini
cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile – ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra
secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”.
Despre acest fapt am dresat procesul-verbal, ordonându-se, ca depunerea jur@-
mântului s@ se însemneze pe ultimul decret a sus-numi]ilor, iar acest proces-verbal s@
475
GHEORGHE IANCU
se depun@ într-un exemplar la arhiva actelor prezidiale, dosarul personal, cel@lalt

exemplar se va su}terne Consiliului Dirigent Res. Just.
Încheiat, citit, explicat }i subscris.
D.c.m.s.
s.s. Kiss József,, s.s. Petru Popoviciu, s.s. Dr. V. Avramescu prezident, s.s. Lazar
Andrea notar.
JUDEC~TORIA DE OCOL RADNA
427.
1919.El.I.D.65.
Proces-verbal,
Întocmit la Radna, în cl@direa judec@toriei de ocol, în data de 19 iulie 1919 în

chestiunea depunerii jur@mântului de credin]@ al urm@torilor: Szántó Gyula – condicar
funciar; Rehák Aurel – condicar funciar; Viktor Lajos – cancelarist adjutant; Bartha
Bálint – cancelarist adjutant; Papp Viktor – administrator; Tichy Árpád – executor }i
diurnist permanent; Buschor Antonia – diurnist@ permanent@; Udvary Ferenc – sub-
oficiant; Ursz János – suboficiant.
În fa]a conduc@torului judec@toriei de ocol s-au prezentat Szántó Gyula, Rehák
Aurel, Viktor Lajos, Bartha Bálint, Papp Viktor, Tichy Árpád, Buschor Antonia,
Udvary Ferenc }i Ursz János, care depun urm@torul jur@mânt de credin]@:
Dup@ citirea }i aprobarea procesului-verbal acesta, a fost închis }i semnat. s.s.
Szántó Gyula, s.s. Rehák Aurel, s.s. Viktor Lajos, s.s. Bartha Bálint, s.s. Papp Viktor,
s.s. Tichy Árpád, s.s. Buschor Antonia, s.s. Udvary Ferenc, s.s. Ursz János, s.s. Kiss
József consilier la Curtea de Apel, s.s. Bartha Bálint grefier.
428.
Pres.II.E.28-1919
Domnului:
Dr. Aurel Laz@r, }eful Resortului Justi]iei, Sibiu,
Arad, la 23 iulie 1919,

Ad.No.121/1919 spre întregirea raportului meu No.pres.II.E.21 din 15 iulie 1919,
su}tern procesele-verbale despre depunerea jur@mântului oficios, respective a angaja-
mentului permis de Comandantura francez@ }i a declara]iei solemne a magistra]ilor
}i func]ionarilor la judec@toria de ocol Arad, totodat@ }i acelora cari au denegat orice
angajament.
476
În general propun ca acelora care nu au depus jur@mânt, s@ li se impun@ depunerea

jur@mântului, luându-se în considerare }i petitele anexate la procesele-verbale, în special
voi raporta verbal despre ]inuta respectivilor }i demnitatea lor. S.s. Dr.V. Avramescu prez.
429.
Regatul România, – Tribunalul Arad, COPIE
Pres.II.E.26-1919.
Domnului:
Dr. Aurel Laz@r }eful Resortului de Justi]ie, Sibiu.

Ad. No. 121/1919 spre întregirea raportului meu No.Pres.II.E.21 din 15 iulie 1919,
su}tern procesele-verbale despre depunerea jur@mântului oficios la judec@toria de ocol
M. Radna, despre acei magistra]i, care au denegat jur@mântul, su}tern procesele-
verbale, iar despre func]ionarii absen]i }i reniten]i voi raporta verbal. s.s. Dr. V.
Avramescu prezident.
JUDEC~TORIA DE OCOL ORAVI[A
430.
Proces verbal
Luat la 9 august 1919, în chestia depunerei jur@mântului de serviciu a dlui Milan

Marinkovics oficial la judec@toria de ocol în Oravi]a-Montan@, Miroslav Andreica
oficial, Carol Guga oficial, Friedrich Wiblitzhauser oficial, Stricker Gheorghe oficial,
Nicolae St@niloi ajutor oficial, Anton Zeillinger manipulant, Elena Szabó diurnist@,
Ottilia Glaser diurnist@, Nicolae Stancovics diurnist, Ioan Bogdan diurnist, {tefan
Mraucsik profos la judec@toria de ocol în Oravi]a-Montan@, Ludovic Antalffy servitor,
}i Iosif Bárdos servitor.
Dl primpretor invitând pe dl. Milan Marinkovics, Miroslav Andreics, Carol Guga,
Friedrich Wiblitzhauser, Gheorghe Stricker, Nicolae St@niloi, Zeillinger Anton, Elena
Szabó, Ottilia Glaser, Nicolae Stancovics, Ioan Bogdan, {tefan Mraucsik, Ludovic
Antalffy }i Iosif Bárdos, s@ depun@ jur@mântul de serviciu, susnumi]ii se declar@ gata
a depune urm@torul jur@mânt:
„Eu jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului
român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent
}i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Marinkovics Milan, s.s.
Andreics Miroszlav, s.s. Carol Guga, s.s. Wiblitzhauser Frigyes, s.s. Georg Stricker, s.s.
Nicolae St@niloi, s.s. Anton Zeillinger, s.s. Szabó Apollónia, s.s. Glaser Ottilia, s.s.
477
GHEORGHE IANCU
Sztankovics Miklós, s.s. Ioan Bogdan, s.s. Mraucsik István, s.s. Antalffy Lajos, s.s. Bárdos
József.
Subscrisul primpretor constat c@ susnumi]ii au depus jur@mântul în mâinile mele.
s.s. dr. Zeller primpretor.
431.
Proces-verbal,
Luat la 11 August 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a dlui Iosif

Borsiczky conduc@tor de cartea funduar@ la judec@toria de ocol în Oravi]a-Montan@.
Subscrisul primpretor al plasei Oravi]a, invitând pe dl Iosif Borsiczky s@ depun@
jur@mântul de serviciu, D-Sa se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt:
„Eu Borsiczky József jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand
I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului
Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi sunt încre-
din]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. S.s.Borsiczky József.
Subscrisul primpretor constat c@ dl Iosif Borsiczky a depus jur@mântul [în limba
maghiar@] în mâinele mele. S.s. Dr. Zeller primpretor.
432.
Proces-verbal,
Luat la 14 august 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a dlui Dr.

Adalbert Cserba judec@tor de ocol, Dr. Eugen Pap judec@tor de ocol, Gheorghe Kiss
judec@tor de ocol }i Iosif Virányi judec@tor de ocol.
Subscrisul primpretor al plasei Oravi]a, invitând pe dnii Dr. Adalbert Cserba, Dr.
Eugen Pap, Gheorghe Kiss }i Iosif Virányi judec@tori de ocol s@ depun@ jur@mântul
de serviciu, susnumi]ii domni se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt:
„Eu jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului
încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Dr. Cserba
Adalbert, s.s. Dr. Pap Jenõ, s.s. Kiss György, s.s.József Virányi.
Subscrisul primpretor constat c@ dl Dr. Adalbert Cserba, Dr.Eugen Pap, Gheorghe
Kiss, Iosif Virányi au depus jur@mântul în mâinile mele.
s.s.dr. Zeller primpretor.
433.
De la Primpretorul plasei Oravi]a
No.416-1919.adm.
Obiectul:
478
Depunerea jur@mântului din partea func]ionarilor }i servitorilor aplica]i la Judec@toria

de ocol Oravi]a.
Domnule Prefect,
To]i func]ionarii }i servitorii de la Judec@toria de ocol, în afar@ de judec@torul de

ocol Dr. Francisc Hary }i oficialul Nicolae Nenzel, au depus jur@mântul oficial.
Pre Dr. Francisc Hary l-a provocat s@ depun@ jur@mântul, dar nu s-a prezentat.
Oravi]a-Montan@, la 14 aug. 1919. s.s.Dr. Zeller primpretor.
JUDEC~TORIA DE OCOL TIMI{OARA
434.
De la conduc@torul judec@toriei de ocol
Nr. 1919.El.I.E.31.
C@tre Consiliul Dirigent Român
Resortul Justi]iei Sibiu
Raportez c@ am preluat conducerea interimar@ a judec@toriei de ocol Timi}oara
la data de 22 septembrie a.c.
Timi}oara, 27 septembrie 1919.
s.s. Szandics Urós – judec@tor la Curtea de Apel.
Copie
Judec@toria de ocol Timi}oara.
Not@
/Însemn@ri de la preluarea din 20.Sept.1919:/
Nume Func]ia Este dispus Observa]ii

s@ depuna
jur@mântul de
fidelitate?
1. Kvassay Gyula Judec@tor la Curtea de Apel nu
2. Szandics Urós “ da
3. Darnay Jonás “ încê nu
4. Fischer János Judec@tor de ocol da
5. Szathmáry Béla “ încê nu
6. Stiegelbauer József “ nu
7. Korondy Sándor “ încê nu
8. Dr. Mayer Fülöp “ încê nu
9. Dr. Szigriszt Antal “ nu
10. Dr. Lehotzky Miklós “ încê nu
11. Dr. Floris Endre Notar încê nu
12. Dr. Müller Kristóf Condicar funciar încê nu A depus jurêmântul
13. Fodor Tamás “ încê nu Este înc@ bolnav
479
14. Schermann Jenõ “ nu
15. Steiner István Director nu
16. Brassován János “ da
17. Csubinszky Lajos Primoficial da
18. Adamovics Mihály “ da
19. Szibinacz Milán “ da
20. Stojanov Mihály “ nu
21. Ungváry Jenõ Cancelarist nu
22. Omazta István “ nu
23. Klein Mihály “ Este în concediu la Or}ova
24. Zsivanovics Miklós Primoficial Este în concediu la Ciocovan
25. Schuszter Alfréd Cancelarist nu
26. Miniusz Gábor “ da
27. Fischer Ignácz Cancelar da
28. Dittrich Jenõ Cancelarist da
29. Krecsun János “ da
30. Stark Miklós “ da
31. Brassován Miklós “ da
32. özv. Makay Ivánné “ nu
33. Konsztantinovics Lázár “ da
34. Martin János “ da
35. Weydauer Endre Diurnist da
36. Gálffy Vilma “ nu
37. Huszár Teréz “ nu
38. Jeszenszky Kamilla “ nu
39. Dus Bojána “ da
40. Wittigayer Gabriella “ nu
41. Skonda Ödön Executor încê nu
42. Gyertyánffy György “ nu
43. Sulyán János Suboficial nu
44. Horváth Imre “ încê nu
45. Palóczy Mátyás “ nu
46. Czakó Ferencz “ nu
47. Gilicze Antal Zilier nu
48. Németh József “ nu
JUDEC~TORIA DE OCOL BILED
435.
Proces-verbal
Întocmit în data de 27 noiembrie 1919, la Timi}oara, privind prestarea jur@mântului

de fidelitate de c@tre judec@torul de ocol din Biled Budur Rafael.
Au fost prezen]i:
Dr. Rosenfeld Béla – judec@tor al Cur]ii de Apel, în calitate de pre}edinte, Sunyogh
András – judec@tor, Schmidt József – judec@tor, dr. Istfán Péter – judec@tor, Ellbogen
István – func]ionar superior al judec@toriei, în calitate de grefier.
Î}i face apari]ia Budur Rafael, judec@tor }i pre}edintele judec@toriei de ocol din Biled
}i în urma solicit@rii telefonice declar@ ca este dispus s@ presteze jur@mântul de fidelitate.
Numitul judec@tor de ocol a prestat jur@mântul480
de fidelitate dup@ urm@toarea formul@:
român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent
GLOSAR
a-l absolva de postul - a-l elibera din post coal@ de conduit@ – fi}@ de comportare
a se absta - a se ab]ine a colporta }tirea – a transmite }tirea
abstare- ab]inere a se compete – a se cuveni
a abstrage - a face abstrac]ie competin]e – drepturi b@ne}ti
a abzice – a renun]a competite – salarii, bani
a fi achitat de – a fi eliberat, scutit de in completto – în totalitate, to]i
acludat – anexat a complini – a stabili, a numi, a încadra cu
acluz@ – anex@ posturi, a înlocui
acomodat – potrivit concediat – aflat în concediu, trecut în
a acvira – a face rost, a recruta, a primi concediu
admanuat@ – dat@, înaintat@ a conchema – a convoca
a aduce un deliberat – a lua o hot@râre concipia – a concepe
advocat – avocat a concrede – a numi
agende – lucr@rile pe care trebuie s@ le fac@ concrezut – încredin]at, îns@rcinat
un func]ionar mijloace constringente – mijloace de for]@, de
a ajurna – amâna constrângere
am@surat – potrivit consulate – teritorii, regiuni
ambitul – suprafa]@, areal
a fi consult – a fi bine, util
amovat – mutat, transferat din post
a contempla – a ar@ta, a prezenta
amploia]i – func]ionari
contemplat@ – constatat@, }tiut@
a se declara aplicat – a se ar@ta dispus, a voi
la din contr@ – dimpotriv@
de aplicat – de acord
cât mai culant – cât mai normal
aplica]i – func]ionari
culin@ – buc@t@rie
asertiv@ – stare de fapt
atingere – leg@tur@ a aduce în curen]@ – a fi la zi cu
avizat@ la mine – st@ la mine cvit@ – chitan]@
a b@ga la inim@ – a ruga, a invita de dato – datat
capacit@ri – eforturi, str@danii decis – decizie, hot@râre
carcer – închisoare decizii meritorice - decizii chibzuite, bune
cartel – locuin]@ declarare – declara]ie
cartire, de fapt cuartire – locuin]e a decopia – a redacta
caset@ – cas@ de bani decor oficios – ordinea existent@ într-un
din cauze sanitare – din cauze medicale anumit domeniu
a cerceta – a vizita se vor definitisa – vor r@mâne definitiv în
cesiune – transmitere de drepturi, cedare func]ie
prin forme legale defipt – prev@zut, stabilit
chiliile oficioase – camerele oficiale defrauda – a fura
circumstare – circumstan]@ a del@tura – a elimina, a da afar@, a înl@tura
481
a aduce un deliberat – a lua o hot@râre infiltra]i cu idei – inocula]i
dermancitate – caren]@, lips@ imperiu – putere public@ de stat
a deobliga – a obliga, a constrânge inomis – neap@rat, f@r@ doar }i poate
a fi dep@rtat din – a fi plecat din inscrip]iile ungure}ti le-am cules – le-am
a se dep@rta din – a ie}i din adunat, le-am înlocuit
a deporta bani – a-i transpune a se insinua - a se prezenta
deportat – depus, depozitat a-i interna – a-i închide
desd@unare – desp@gubire a interoga – a cere
deteriorare – perturbare internare – ]inere sub supraveghere
func]ionari dezerta]i – func]ionari care }i-au intimat prin – înaintat prin
p@r@sit posturile intimat – ordonat de o autoritate, chemat
dimis – demis în judecat@
disolva]i – absolvi]i de, dispensa]i de a se îmb@ta de cap – a se am@gi
dispenzare – scutire împrotocola – a face o eviden]@ a actelor
dispenzat - dispensat, scutit primite
a dresa –a întocmi, a redacta îl împ@r]e}te – îl transfer@
edat – emis, dat a înconjura – a evita
a se efeptui – a se face, a avea loc indemnizare – împuternicire
emolument – drept b@nesc a se îndestula – a se mul]umi cu
enuncia]iune – motivare, argument a înmanua – a preda, a da
erogatiune - cheltuial@, plat@ în ora suprem@ – în ultimul moment
a eser]a – a exercita a se întral@sa – a se amâna
esmis – trimis, împuternicit de, delegat învinovat – vinovat
esmisiuni – delega]ii, c@l@torii l-am jurat – i-am luat jur@mântul
a esopera – a face jude – judec@tor
a estr@da – a emite jurnale – registre
estr@date – emise a labora – a lucra, a activa
etestat medical – dovad@ medical@ locali@]i – camere
exhauriat - cheltuial@ a mandua – a-i da
eximinat – îndeplinit manu@tor – manipulant
a extr@da un act – a-l preda matur@ – bacalaureat
facultate – atribu]ie, calitate m@cel@riile – m@celurile
faur – februarie meritorice – chibzuite, bine alese
for]@ în effigio – aplicare simbolic@ a for]ei momentan – imediat
func]iunea – activitatea morbos – bolnav
fungent – aflat în func]ie necesitat – cerut, reclamat
garan]@ – garan]ie neexcep]ionabil – irepro}abil
haiduc – gardian, paznic nime – nimeni
icoan@ – privire de ansamblu neînconjurat – silit, neap@rat, de neevitat
incident – prilej, ocazie nizuin]@ – inten]ie
a incurge – a rezulta din a se obicinui – a se obi}nui
incurs – intrat a obveni – a apare, a interveni
a incurge – a intra ofert – ofert@
incur}i –rezulta]i pacinic@ – pa}nic@
bani incur}i din - bani rezulta]i din pandur – gardian
482
parale – sume de bani realit@]i – posesiuni
parat s@ lucreze – gata, preg@tit s@ lucreze a recera – a ruga, a i se cere
partide – p@r]i aflate în proces recerut@ – necesar@
pauzant – amânat pe o perioad@ nedefinit@ referibil – referitor
percent – procent a avea regard- a-l lua în considerare, a avea
permisie – concediu grij@ de
petite – cereri renitent – care rezist@, care se opune
a peti]iona – a solicita, a cere a rep@}i – a p@r@sa se considera rep@}it - a
plenipoten]e – împuterniciri se considera demisionat
pofta - dorin]a repozi]ie – rea}ezare, reinstalare, reintegrare
pond – greutate cu respect – cu referire
a pune pond – a da greutate, a acorda aten]ie respiriu – repaus, r@gaz
a poseda limba – a }ti limba a revidia – a verifica, a controla, a revizui
postulat – cerere, solicitare, somare a rezima – a se sprijini, a se baza
poten]at – puternic diplom@ de riguros – diplom@ de doctorat
interesele s@ le prestau – interesele s@ le satisfac rug@ri – cereri
a se pre}terne – a înainta un act autorit@]ilor a satisface – a întreprinde
a prevede – a rezolva scriitor – copist
î}i prevede oficiul – se prezint@ la serviciu a servi dreptatea – a activa în justi]ie
a prevedea }i referande – a întocmi referate singuratice – lucruri izolate, unele, câteva
precum sunt privatim informat – sunt infor- a sistematiza – a se numi în post, a se fixa
mat neoficial a fi sistematizate – a fi prev@zute
a procede – a se gândi, a reflecta slujitori – oameni de serviciu
a proclama juristi]iu – a declara amânarea solven]iune – plata salariilor
pertract@rilor a sta sub boicot –a fi sub presiunea cuiva
producându-i procesele – verbale – ar@tându- stare de sl@biciune – bolnav
i procesele verbale statornic@ – permanent@
a face propusul – a face propunerea a staveri – a stabili
a prospi]a – a face progrese, a avea realiz@ri staverite – stabilite
o prospi]are ca oficiu – a face progrese ca substitut – înlocuitor
institu]ie a succede – a reu}i
protocolist – cel ce ia procesul verbal suplicantele – solicitantul
a provedea – a-}i îndeplini suspins – suspendat, interzis
provocare – ordonan]@ a sus]ine – a înainta un act
punctuos - exact, la timp, punctual a transporta bani – a trece în alt loc, a reporta
a pune pe picior liber – a elibera în urmare – apoi
purt@torul procesului-verbal – cel ce ia vârsat – v@rsat
procesul-verbal nu numai din veste – nu numai din auzite
rangia]i – a}eza]i, ordona]i, aranja]i vigil – paznic
ra]ionele criminale – cauzele criminale a avea voie – a fi dispus
a r@mâne în oficiu – a r@mâne în serviciu nu e voios a depune – a refuza s@ depun@.
Îi mul]umesc D-nului Doctor în Filologie Ioan M@rii pentru ajutorul acordat în

explicarea unor termeni.
483
INDICE DE NUME {I LOCALIT~[I*
A Allesz, Béla 128

Alma}escu, Ulpiu 153
Abay, Leó 416 Almássy, Zoltán 413
Ábráhám, József 186 Almásy, Dezsõ 136, 137
Abrud 41, 94, 109, 112, 163, 233, 235, Almay, Ferencz 135, 136, 137
236 Alm@jan, Marcu 418, 419
Aciu, Alexandru 57, 390, 391, 392 Alzner, István 278
Ács, Jenõ 79, 181, 182 Amanth, Béla 231, 232
Adamovics, Mihály 476 Ambrus, Imre 369, 370, 371, 372, 373,
Adleff, Emil 94 376
Adorján, Zoltán 404, 405 Ambrus, István 377, 378
Agnita 95, 113, 263, 276 Ambrus, János 327, 328, 329
Aita-Mare 49, 98 Ambrus, Lajos 325, 326
Aiud 39, 45, 94, 108, 112, 126, 128, Ambrus, Olga 176, 177
181, 182, 183, 184 Ambrus, Péter 324, 325
Aknay, Andrei 423 Amos, Gligor 185, 186
Alapi, György 320 Anca, Gheorghe 137
Alba Iulia 9, 10, 11, 12, 13, 14, 17, 18, Ancean, Alexandru 120, 207, 208
20, 24, 25, 27, 31, 33, 39, 41, 51, Ancean, Maria 168, 169, 171
52, 58, 67, 93, 108, 112, 117, 125, Ancean, Victor 95, 167, 168, 169, 170,
127, 128, 149, 150, 184, 188, 189, 171, 184, 185
233, 234, 236, 336, 337, 338, 394 Andrea, Enea 93
Albert, Andor 201, 202, 203 Andrea, Laz@r 423, 449, 450, 451, 452,
Albert, Irma 311 453, 454, 456, 457, 459, 460, 461,
Albert, János 191 462, 464, 470, 471, 472
Albon, Ion 164, 165 Andrei, Augustin 95, 138
Albu, Cornel 264 Andreics, Miroszlav 474
Ale}d 56, 110, 114, 369, 372, 373, 374, Andreie}, Virgil Viorel 88
375, 376 Andreiu, Augustin 157
Alexa, Aurél 435 Andru, Victor S. 26, 86
Alexy, István 169, 171 Anko, Leontin 344
Aliquander, Kálmán 329, 335, 340 Antal, Edmond 79
Alle, József 343 Antal, Irma 228, 229, 230
* Indicele a fost întocmit de Adriana Bogdan }i definitivat de Gheorghe Iancu.
484
Antal, József 269 Baiulescu, Gheorghe 20, 301
Antal, Miklós 228, 229, 230 Bajor, Antal 342
Antalffy, Lajos 474 Bakkay, Gyula 226
Antonescu, Victor 81 Bakó, Bálint 341, 343
Apa, Josif 159 Bakó, Zoltán 342
Apan, M. 23 Bakos, Jenõ 406
Apáthy, István 19, 27, 29 Balankay, Károly 342
Apáthy, N. 318 Balassa, Béla 460, 461
Ap}a, Ioanes (Johannes) Victor, de 59, Balázs, Adolf 416
406, 407, 408, 409 Balázs, Elemér 56, 342, 345, 346, 356,
Arad 19, 20, 21, 22, 24, 25, 66, 67, 68, 363, 365, 367, 368, 369, 374, 375,
69, 71, 73, 97, 108, 111, 114, 420, 376, 377, 378, 380, 383, 384, 385,
421, 422, 423, 448, 449, 450, 451, 386, 387, 389, 390, 398, 399, 402
452, 453, 455, 456, 457, 458, 459, Balázs, József 462, 463
460, 461, 463, 464, 465, 470, 471, Balázs, Lajos 349
472, 473 Balázsi, Dániel 294, 298
Aradul Nou 70, 111, 115, 425, 426, 427 Balázsovits, Rezsõ 344
Aram@, c@pitan 163 Bálint, Emeric 451
Ardud 59, 111, 114, 415 Balint, Iosif 93
Argay, Béla 416 Bálint, János 267, 268, 270, 328
Argyelán, János 344, 385 Bálint, Károly 148
Argyelán, Péter 342 Bálint, Lajos 327
Arion, Aurora 88 Balog, János 144, 268
Ászmán, Emil 252, 254, 255, 256 Balogh, Anna 236, 237
Asztalos, József 234, 235 Balogh, Benoit 79
Aulea, Eugen 143 Balogh, Ilona 406
Averescu, Alexandru, guvern 10, 77 Balogh, Iuliu 311, 312
Avramescu, D. 450 Balogh, János 144, 145, 267, 268
Avramescu, Vasile 69, 420, 421, 424, Balogh, Lajos 343
449, 451, 452, 453, 454, 455, 456, Balta, Zoltán 347
457, 459, 460, 462, 463, 464, 465, Baltescu, Ioan 64
471, 472, 473, 474 Balthes, Johann 298
Balti}, subprefect 433
B
Ban, judec@tor 312
Babos, István 191, 192 Ban, Maximilian 245, 246, 247, 248
Bacsó, Péter 226 Bandy, Dezsõ 404, 405
Baczó, Ferencz 347 Bánffy, Albert 157
Baczó, Géza 348, 403 Bánffy, Károly 313
Bagossy, Sándor 377, 378 Bányai, László 206
Bahunek, Elemér 349 Bányai, Péter 414
Baia de Cri} 38, 95, 108, 115, 167, 168, Bányász, Ferencz 178
169, 170, 171 Barabás, Géza 443, 445
Baia Mare 19, 20, 59, 114, 414 Baranyi, Miklós 369, 370, 371, 372
Baiu, Georgiu 158, 159, 160 Baranyi, Sándor 393, 394, 396, 402
485
Barathy, Pap 339 Beán, Iosif 417
Barazyu, Endre 414 Becea, Petru 437
Barbolovici, Virgil 348 Beckecker, József 478
Barbu, Iosif 429 Becker, János 416
Barbul, grefier 127 Beclean 36, 41, 95, 109, 112, 138, 139,
Barbura, Sever 93, 119 216, 220
Bárdi, József 275 Bede, Gheorghe 228, 229, 230
Bárdi, Nándor 45 Bedea, Aug. 138
Bardo}i, Cornel 94 Bedekovich, Louis 99
Bárdocz, Árpád 262, 263 Bedõ, Francisc 306
Bardócz, János 272 Beghetz, László 343
Bárdos, József 474 Beiu} 56, 60, 110, 114, 364, 365
Bárdos, Petru 418, 419 Beja, Virgil 432, 468
Bari]iu, G. 104, 105 Békéscsaba (Ungaria) 64, 155
Baritz, János 202, 203 Békéssy, Árpád 344
Barkó, {tefan 423, 449, 450 Belba, Constantin 305, 306, 307, 308,
Baróthy, François 79 309, 310
Baróthy, Pál 329, 333, 335 Belcs, Ágoston 342
Barta, Hugó 148 Belgrad 15, 16, 27, 30, 39, 40, 61, 63,
Bartal, József 414 65, 68
Barth, Gheorghe 93 Bella, Ede 257
Bartha, Albert 62 Benedek, George Horea 209
Bartha, Bálint 473 Benedek, József 327, 328
Bartha, Dénes 232 Benedek, Péter 79, 99
Bartha, Gyula 342 Bénes, Albert 343
Bartha, János 342 Benke, János 347
Bartha, Josif 423, 442 Benkõ, Elek 196, 197, 198
Bartha, Zsigmond 182, 183 Benkõ, Géza 79
Barthmes, Mihály 252, 255, 256, 257 Benkõ, Károly 169, 171
Barzu, Liviu 95 Benkõ, Ödön 151
Basa, Árpád 79, 223, 224 Benyei, Gyula 79, 349
Bata, Imre 183 Beovits, Kornél 167, 168
Báthory, Ludovic 46, 50 Berán, Artúr 278, 279
Bauer, Zsigmond 182, 183 Berariu, {tefan 94, 195, 196, 197, 198
Baumgarten, Carl 298 Berczi, Endre 344, 345
Baumgarten, János 170 Bérczy, Géza 38, 164, 165, 166
Bazaló, Lajos 343 Bereczky, Jenõ 249, 250
B@laci, Ilie 448 Bereczky, Lajos 343
B@ncil@, Nicolae 181, 182 Bereczky, László 366, 367
Bânda, Chirion 94, 301, 303, 305 Beregszász, (azi Beregovo, localitate
Bârlea, Emil 94 Ucraina) 408
Bârlea, Victor 65 Berekméri, Sándor 288
Bârsan, Lucre]ia 189, 190 Berényi, József 367
Bârsan, Nicolae 297, 298, 299 Béressy, Géza 369, 371
486
Berettyóújfalu (Ungaria) 56, 110, 377, Bock, Bernáth 434
378, 379 Bock, Heinrich 279
Berger, Albert 94, 199 Bocska, Sándor 377, 378
Berkeczy, Mária 282 Bocskor, Antal 268, 269
Berlin 60 Bocskor, Árpád 178, 180, 318
Bernachot, Jean 60 Bocskor, Gyula 316, 317, 318, 319
Bernhardt, Adolf 414 Boc}a Montan@ 73, 115
Bersan, Aurel 94, 133, 193, 194, 195 Bocu, Sever 61
Bertalan, Endre 130 Bod, Gyula 136, 137
Berthelot, Henri Mathias 15, 19, 29, 62, Bod, Ilona 388, 389, 390
68 bOD, káLMáN 57, 58, 393, 394, 395,
Berthoty, Károly 377, 378 396, 397, 398, 400, 401, 402
Berze, Árpád 267, 268, 270 Bodenlosz, Róza 197
Berzsényi, Balázs 355, 356 Bódizs, Imre 388, 389
Beszterczey, Géza 282, 283 Bodó, Sándor 258
Bethlendy, {tefan 228, 229, 230 Bodoky, Zoltán 415
Bezerédy, Gyula 362, 363 Bodola, Gyula 259
Bianu, Ioan 94, 277, 278, 279 Bodola, Zoltán 177, 178, 179, 180
Bica, Ioan 467, 468 Bodor, Iván 272
Bichi} (Békés), comitat în fosta Bodor, József 347
Ungarie 59 Boér, Lõrincz 305, 310
Bicsa, Rudolf 143 Bogdan, Alexe 94, 139, 140, 141, 142, 143
Bihary, Kálmán 412 Bogdan, Aurel 267, 268, 323, 324, 325,
Biksza, Rezsõ 141 326, 327, 328
Biled 111, 115, 477 Bogdan, Gheorghe 286
Bilicska, Béni 451 Bogdan, Ioan 474
Bireescu, Nicolae 433 Bogdan, Mihai 311
Biró, Alexandru 169, 171 Bognár, Géza 79
Bíró, Dénes 142 Bögös, Bernát, 327, 328
Bíró, Endre 239, 240 Bögözi, Ioan 281
Bíró, István 342, 391, 392 Boh@]iel, Alexandru 93, 228, 229, 230
Bíró, János 246, 247, 248 Böhm, Jenõ 329, 333, 339
Bíró, Lajos 342 Boia, Eugen 60
Bíró, Sándor 169, 246 Boil@, Romul 10, 75, 77, 121
Birtalan, Sándor 291 Boitner, Charles 79
Birtolon, Alexandru 93, 282, 283, 286 Bojár, András 388, 389
Bistri]a 24, 25, 35, 40, 94, 95, 108, 109, Bók, Gyõzõ 364
112, 134, 135, 139, 192, 196, 198, Bolca}, Augustin 58, 385, 397, 398, 400,
199, 200, 210, 211 401, 402
Bisze, Alajos 134 Boldor, {tefan 147
Bitai, D@nil@ 209 Boloda, Zoltán 177
Bitto, Josif 423 Bölöni, Ludovic 282
Blaj 9, 39, 93, 104, 109, 112, 187, 188, Bolza, Alfonz 343
189, 190 Bonczos, Juliska 355
487
Boni, Gheorghe 95 Brassován, János 476
Bontescu, Victor 10 Brassován, Miklós 476
Bonyi, Gheorghe 153, 154 Braudtner, János 460, 461
Bor, Imre 343 Br@dean, Constantin 423
Bor, Veron 343 Br@tianu, Ion I.C. 60, 65
Bor, Veronka 346 Br@tianu, Vintil@ 64
Borbély, Lajos 343 Breban, Alexandru 46, 95, 147, 148,
Borbély, László 425 149, 273
Borbély, Nicolas 79 Brehar, Lucre]ia 204, 205, 206
Borbély, Teodor 479 Brenner, Alajos 349
Borcia, Lucian 86, 98 Brenner, Mihály 349
Borcianu, P. 438 Brever, András, d-na 377, 378
Bordea, I. 9 Buckecker, József 478
Borlodan, Gheorghe 423, 448, 449 Buc}an, Constantin 86
Boro}, Ioan 433, 434 Bucure}ti 10, 11, 14, 24, 26, 30, 51, 63,
Bors, Ádám 325, 327 79, 81, 85, 86, 91, 100, 103, 336,
Borsiczky, Iosif 474, 475 354, 418
Borsos, Alexandru 145 Buda, Aladár 202, 203
Borsos Szabó, Zoltán 478 Budapesta 17, 20, 25, 30, 37, 84, 85,
Bosnyák, Gergely 343, 346 91, 100, 153, 158, 266, 276, 310,
Böszörményi, Ferencz 133 416
Bota, Gergely 349 Buday, Gabrielle 79
Botár, Carol 270 Budur, Rafael 477
Botella, jurist 98, 102 Bukovszky, Viktor 199
Both, István 409, 410 Busay, Béla 378
Botos, József 270, 271, 272 Buschor, Antonia 473
Bott, Gheorghe 423 Busy, Béla 377
Bottlik, István 222, 223, 224 Bu}i]a, {tefan 216, 220
Bozac, Aurel 94 Buta, Gheorghe 88
Bozac, Emil 94, 134 Butea, Iosif 94
Bozó, Vasile 404, 405 Buteni 73, 111, 115, 455, 456, 457, 458,
Bozovici 66, 67, 73, 115, 437, 465 459
Bozsin, Emil 130 Butka, jurist 133
Bozzay, Rezsõ 322 Butka, József 226, 227
Bra}ov 20, 24, 25, 45, 46, 94, 97, 109, Butta, Ioan 216, 219
110, 113, 269, 271, 272, 301, 302, Buz, Ioan 196, 197
303, 304, 314, 315 Buzás, István 342
Brad 184 Buzás, Lajos 169, 171, 228, 229, 230
Bradi, Attila 167, 168 Buzás, Pál 178, 180
Braica, Iuliu 224, 225 Buzdugan, Laz@r 159, 160
Bran, Eugen 21 Buzea, Iosif 133
Brandtner, Andrei 278 Buzia} 71, 111, 115, 439, 440, 441, 442
Branea, Eugen 264 Buzura, Gabriel 41, 212, 213, 214, 215
Brani}te, Valeriu 10, 11, 15 Buzura, Gavril 138
488
Byly, Eugen 79, 276 Cioloca, Dimitrie 430, 431
Ciorda}, Ioan 20
C Ciortea, Tit 138
Calafeteanu, Ion 12 Ciot, George 210, 211
Candrea, Ioan 94 Cip@ianu, George 15, 17, 29, 60, 67, 88
Caput, G. 63 Cisma}, Ilie 94
Caransebe} 24, 25, 66, 67, 70, 72, 111, Ciubot@, Viorel 60
115, 158, 417, 418, 424, 428, 430, Ciucea 20
431, 436, 446, 465, 469 Ciuchina, Ioan 161
Carei 114 Ciucu, Iuliu 159, 160
Carian, Ioan 95, 138 Ciupea, Ioan 88
Catalina, Sabin 164 Ciur, Ersilia 169, 171
C@ciul@, Ioan 222, 231, 232 Clemenceau, George 20
C@liman, Valeria 11 Cluj 7, 8, 19, 21, 24, 25, 26, 27, 29, 30,
C@lu]iu, Marcian 20, 44, 259, 261 31, 33, 35, 39, 45, 46, 47, 49, 51,
C@rpini}an, Cornel 95 52, 55, 57, 85, 107, 111, 112, 116,
Câmpeni 35, 39, 94, 109, 113, 133, 193, 117, 118, 119, 120, 122, 123, 125,
194, 195 126, 128, 130, 173, 174, 220, 221,
Câmpian, Augustin 172 222, 229, 232, 242, 250, 254, 255,
Cârje, Iulian 305, 307 256, 260, 261, 305, 338, 344, 396,
Cehu-Silvaniei 59, 110, 114, 348, 403, 432, 480
404 Cluj-Napoca 7, 60, 88, 116
Ceica 60, 110, 381, 382, 383, 384 Coca, Alexandru 71, 436, 437, 438
Cenad 59 Cohalm 49, 94, 110, 113, 262, 316,
Cernea, maior 271 317, 318, 319
Cernea, Simion 298 Coliban, Petru 302, 303, 304
Chelemen, Nicolae 298 Col]e}ti 227
Chereche}, Ioan 35, 36, 95, 135, 136, Coman, judec@tor 351
137, 139, 206 Comes, Petru 95, 158, 159, 160
Che]ian, Simeon 44, 94, 259, 260, 261, Com}a, Daniela 29, 88
264, 274, 276, 279, 298 Com}a, Nicolae 20
Chindri}, Ilie 350 Com}a, Octavian 94, 310
Chir, Ioan 11 Constantinescu, Victor 33, 34, 93, 125,
Chiri]@, Victor 443, 445 126, 127, 128, 234, 236
Chiroiu, Vasile 21, 54, 59, 348, 349, Constantinidi, A. 54, 55
350, 351, 352, 406, 407, 409 Cornea, Toma 298
Chirtop, Zosim 20, 34, 133 Cosma, Aurel 21, 65, 86, 416, 442
Chi}ineu-Cri} 73, 111, 115, 459, 460, 461 Coste, Emil 93
Ciacla, Virgil 95, 151, 152, 155 Costin, Adrian 226
Ciacova 111, 115, 479, 480 Covaci, Mihail 229
Cicio-Pop, {tefan 10 Covaci, V. 23
Cincu 94, 319 Covaciu, Constantin I. 185
Ciobanu, Pompiliu 60 Covrig, Vasile 93, 266, 267
489
Cozma, Vasile 143 Csery, Emil 388, 389
Crasna 348 Csete, Sándor 371, 372
Cr@ciunescu, Cornel 26, 267, 425 Csia, Béla 301
Creciman, Carol 466 Csics, Ákos 347
Cre]u, Alexandru 234 Csics, Lajos 415
Criesmüller (Griesmüller), Iulliu 47, 93 Csíki, {tefan 315
Cristea, prim-pretor 250 Csíkszentmárton (Sânmartin) 98
Cristureanu, Silvia 432 Csíkszereda (Miercurea Ciuc) 97, 98
Cristurul Secuiesc 49, 110, 113, 273, Csíky, Kálmán 258
323, 342 Csillag, Róbert 425
Cri}an, Aurel 426 Csipkés, Árpád 257
Cri}an, Inocen]iu 443, 445 Csipkés, Ödön 217, 218, 219
Cri}an, Ioan 263 Csiszér, Gábor 391, 392
Cri}an, Paul 93 Csiszér, János 267, 268, 270
Cri}an, Pavel 119 Csizek, Albert 343
Cri}an, Petru 280 Csizmadia, Alexandru 423, 449, 450
Cri}mariu, Octavian 439, 440, 441, 442 Csontos, János, 141
Csáki, Mihály 148 Csöpey, János 405
Csáki, Vilhelm 95 Csorba, Antal 406
Csáklány, Sándor 70, 426, 427, 428 Csorba, Malvina 433, 434
Csáky, János 426, 427 Csordás, József 342
Csányi, Árpád 252, 256, 257 Csorna, Desideriu 417
Csapek, Wilhelm 418, 419 Csõsz, Bálint 182, 183
Csapó, Dionisie 307 Csubinszky, Lajos 476
Császár, Béla 257 Csubry, Bonifácz 128
Csathó, Jenõ 341, 343 Csüdön, Gheorghe 228, 229, 230
Csatlós, Aladár 231, 232 Csürke, József 355, 356
Csatlós, Benjamin 404, 405 Csvary Lajos 347
Csató, Pál 267, 268, 270 Curta, jurist 303
Csató, Sándor 159, 369 Curti]iu, Cornel 412, 413
Csegezy, Árpád 79, 136, 137 Czaig, Mihály 252, 254, 257
Cseh, Otto 176, 177 Czakó, Ferencz 477
Csejtei, András 445 Czakó, Mátyás 237
Csencz, József 343 Czampa, Gusztáv 281, 285
Csender, Francisc 282 Czany, Árpád 79
Csényi, György 443, 445 Czeizek, Ignác 342
Csepp, György 355 Czell, Albert 95
Csepp, György, d-na 343 Czencz, Klára 343, 346
Csepreghy, Anna 343, 387 Czettele, Carol 225
Cserba, Adalbert 475 Czibula, Mária 275
Csercser, Mária 327, 328, 329 Czikó, Ioan 66, 417, 418, 446
Csernolatecz, Aurel 425 Czikra, Mihály 313, 314
Cservenyák, Gyula 347 Czirják, Sándor 342
490
Czucza, Francisc 119 Demeter, Sámuel, d-na 217, 218, 220
Demián, Lajos 424
D Demjanovich, Miklós 175
Dencsisor, Petru 176, 177
Daka, János 217, 218, 220
Dénes, László 343
Dálnoky, Anna 343, 346
Dene}, Vasile 225
Dálnoky, Piroska 364
Denghel, Tr@ian 187, 188
Dan, Emil T. 263, 274, 275
Deta 111, 115, 477, 478, 479
Dan, Gheorghe 406, 407
Deutsch, Mór 128
Dan, Liviu 243
Deva 19, 24, 25, 34, 37, 95, 108, 112,
Danci, Ioan Florin 8
128, 129, 130, 132, 141, 144, 150,
Dandea, Emil 118
151, 152, 153, 154, 155, 160
Dániel, Imre 125, 126, 127
Dézsi, István 342
Dániel, Sándor 415
Dezsõ, Sándor 185
Dárda, Géza 425
Dezsõfi, Mihai 423
Darnay, Jónás 425, 476
Diciosânm@rtin (Târn@veni) 94, 113,
Darócz, Miklós, d-na 404
263, 312
Da}covici, Nicolae 15
Diene}, Iuliu 93
David, Alexa 95, 210, 211, 212
Diószeghy, Margit 343, 346
David, Alexandru 327
Dittrich, Jenõ 476
Dávid, Elek 324, 325
Dobi, Sándor 381, 382
Dávid, Sándor 325, 326
Dobos, Mihály 325, 326
Dávid, Zsigmond 151, 154
Dobos, {tefan 326
D@nil@, George 142
Dobrescu, Nicolae 432
D@r@mu}, Cornel 128
Dobriban, Vilma 327, 328, 329
Deac, Augustin 95, 177, 178, 179, 181
Dobrin, George 21, 64, 65, 66, 67, 70,
Deák, Árpád 99
71, 72, 419, 420, 429, 432, 433,
Deák, Francisc 169, 171
434, 435, 437, 441, 444, 468
Debranczky, Anton 226
Dobrin, Ovidiu 432
Debreczeni, Paul 79
Docan, George P. 22
Debreczeny, József 79, 126, 127, 416
Dóczy, Bálint 98, 167, 168
Debreczeny, Paul 98
Döge, Lajos 343
Debre]in (Debrecen, localitate în
Dollni, Zsuzsánna 161
Ungaria) 49, 354, 408
Dombi, Adolf 370
Decian, George 148, 149
Dombi, János 369, 370, 371, 372
Dej 24, 25, 35, 36, 40, 95, 108, 109,
Dombrowszky, Albert 183
112, 135, 136, 137, 138, 139, 203,
Domjan, Ludovic 417
204, 205, 206, 229
Domokos, László 329, 333, 335, 339
Demenescu, Ioan 432, 434, 435
Domsinszky, György 165, 166
Demény, Francisc 270
Dordea, Ioan 81
Demeter, József 217
Doró, Sándor 377, 378
Demeter, Józsefné, v@duv@, n@scut@
Doro}, Alexandru 314, 411
Szántai Margit 297
Dörr, Albert 21
Demeter, Sámuel 217, 218, 220
Dósa, Aladár 79
491
Doze, Valentine 79 Ember, János 59, 348, 404
Dragdy, Dezsõ 7 9 Emerich, Martin 200
Draghici, Emilia 418, 419 Endes, Gábor 456
Draghici, Ioan 418, 419 Eördögh, Tamás 406
Dragomán, Gusztáv 214, 215 Eperjesi, Francisc 280
Dragomir, Simion 180 Eperjessy, Ètienne 79
Dragomir, Traian 445, 446 Erdélyi, Farkas 391, 392
Drago}, Constantin 210, 211 Erdõs, Gyula 355
Drago}, Vasile 95, 138 Erdõs, Mátyás 455, 457, 458
Draskoczy, Aladár 270, 271, 272 Érsek, Ágnes 259
Dr@gan, Gheorghe 454, 455
Dr@g@nescu, Gheorghe 187 F
Dr@ghici, Ioan 432
Fábián, Árpád 190
Draskóczy, Gábor 349
Fábián, Ferencz 360
Dreschler, Árpád 451
Fábián, Juliska 295, 296, 297, 299
Dubb, Adolf 369, 370, 371
Fabritius, Erich 294, 295, 298
Duble}iu, Gheorghe 142
Fabry, Albert 342
Dull, István 342
Faff, Sándor 391, 392
Dull, Ladislau 79
Farc, Gherasim 169, 171
Dulló, József 247
Farkas, Adèle 99
Duma, Izidor 173
Farkas, Gábor 292, 293, 296
Dumbr@veni 24, 25, 44, 94, 109, 259,
Farkas, István 344, 388, 389
274
Farkas, József 176, 177
Dumitrescu, Victor 80, 81, 100
Farkas, Miklós 214, 215, 272
Dus, Bojána 477
Farkas, Sándor 132, 133, 412
Duvlea, Ioan 166, 167
Farkas, Victoria 212, 214, 215
E Farkas, Zoltán 342
Farret, Léon 63
Éber, Károly, jr. 410 Faur, Viorel 50
Eberstein, François 99 Fazakas, János 415
Ecsery, Paul 423, 449, 450 Fazekas, Gyula 267, 268, 270
Eikler, Albert 327, 329 Fazekas, István 393, 394, 396, 400, 402
Eisler, Mihály 425 Fazekas, József 410
Elekes, Bálint 147, 148, 423 F@g@ra} 45, 48, 94, 110, 113, 305, 306,
Elekes, József 195, 196, 197 307, 308, 309, 311
Elekes, László 391, 392 F@get 72, 111, 115, 443, 444, 445, 446
Elekes, Paul 281, 285 F@rc@}anu, Alexandru 34, 35, 94, 133, 228
Eler, György 392 F@rchescu, Eugen Iosif 94, 128, 181,
Éles, Mihály 406 182, 183, 184
Éles, Simon 423, 449, 450 Fehér, Antal 416
Ellbogen, István 443, 477, 478 Fehér, Ödön 379, 388, 389
Elsnitz, Adalbert 182, 183 Fehér, Róbert 150, 151, 153, 154
Elzenbaum, Viktor 270 Fehrentheil de Gruppenberg, Robert 161,
Ember, George 70, 428, 429 162
492
Feiler, Miklós 425 Fiala, Kálmán 433, 434
Fejér, Arnold 282, 283, 286 Ficsere, János 79
Fejér, Gáspár 307, 310 Fikker, Carol 423
Fejér, Iuliu 306 Fikker, Dionisiu 306
Fejér, János 462, 463 Fildan, Emil 93
Fekete, Elek 178 Filka, Edmund 435, 439
Fekete, Gyula 182, 183 Fini}el 227
Fekete, József 329, 333, 335, 339 Finta, Géza 275
Fekete, Károly 342 Finta, József 325, 326
Fekete, Péter 342 Fischer, Ignácz 476
Felcher, Béla 311 Fischer, János 425, 476
Feld, Albert 344 Fischer, József 425
Felleter, Lóránt 79 Fischhof, Frederic 341, 342
Fellner, Iuliu 418, 419 Fleischer, György 462, 463
Fellner, József 94, 126, 127 Florián, Gerõ 207, 208
Felszeghy, Árpád 281 Florián, János 302
Felszeghy, János 312, 313, 314 Floris, Endre 425, 476
Felszeghy, Ödön 148 Fluera}, Ioan 10
Felszeghy, Róbert 315 Fluk, Dezsõ 342
Fenessy, Ferencz 324 Fodor, János 442
Fene}anu, judec@tor 124 Fodor, Tamás 476
Fényes, Ákos 377, 378 Fogarassy, János 282, 283
Fenyõ, Sámuel 225 Fogel, Dávid 228, 229
Fenyõ, Sándor 343 Folkusházy, Sándor 267, 268, 270
Fenyvesi, János 442 Folly, Emil 94, 233, 234, 235
Fenyvesy, Mihály 463, 464 Formanek, Mária 391, 392
Ferdinand I 11, 26, 52, 54, 91, 160, 166, Fornszek, Kálmán 151
169, 170, 182, 183, 185, 190, 192, Forosig 381
210, 211, 234, 237, 241, 247, 248, Franchet d’Esperey, Louis Felix Marie
252, 253, 254, 255, 271, 279, 294, François 15, 16, 19, 20, 62, 63, 64,
296, 303, 306, 307, 318, 331, 337, 65, 68
346, 354, 355, 356, 357, 358, 359, Frankfurt am Main 60
360, 361, 362, 364, 365, 366, 367, Fridvalszky, István 342
368, 369, 371, 372, 375, 376, 381, Fried, Adolf 369, 370, 371, 372
382, 383, 384, 385, 386, 387, 388, Friedrich, Péter 258
390, 394, 404, 412, 429, 431, 432, Frölich, Gyula 126, 128
433, 434, 435, 439, 442, 443, 444, Fuchs, Gyula 425
446, 448, 449, 453, 454, 455, 457, Fügedi, Carol 215
458, 459, 461, 462, 463, 464, 465, Fülep, Gavril 118
466, 467, 468, 469, 470, 471, 472, Fülepp, Dezideriu 142
473, 474, 475, 477, 478 Fülöp, Aca]iu 226
Ferenczi, Róza 217 Fülöp, Béla 462, 463
Fetke, Victor 212 Fülöp, Imre 262
Fiala, Gyula 377, 378 Fülöp, Lajos 369, 370, 371, 372
493
Fülöp, Miklós 344 Gáspár, Bogdán 301, 302, 303
Fülöp, Sándor 313, 314 Gáspár, Ferencz 347
Fürdek, Miksa 416 Gáspár, Lajos 293
Furnea, Octavian 95, 139 Gáspár, Miklós 173, 174, 220, 221
Fúró, Sándor 342 Gáspár, Pavel 311
Füstös, Béla 281 Ga}par, Mihail 93
Füzessy, Árpád 412 Gavallér, Dezsõ 349
Fõzy, Jenõ 462, 463 Gavallér, Lajos 381, 383
Gazda, László 391
G Gazda, Ödön 348, 403
Gaál, François 79 Gârbou 41, 95, 109, 112, 138, 139, 230,
Gaál, Ignácz 451 232, 233
Gaál, István 413 Gebert, József 312, 313
Gaál, József 451 Geczõ, Dénes 327, 328
Gaál, Lajos 451 Géczy, Emerich 79
Gaál, László 382, 383, 384 Geleta, Géza 329, 333, 339
Gaál, Mária 159 Gelter, Károly 199
Gábor, Elek 270, 271, 272 Gencsy, Zoltán 287, 291, 328
Gábor, Gheorghe 268, 325, 326 Gendel, Miklós 234, 235
Gábor, Martinu 449 Geoagiu 95, 109, 112, 190, 191, 192,
Gábor, Minius 311, 476 193
Gábos, István 258 Geöcze, jurist 100
Gabossy, Dénes 327, 328 Georgescu, Valentin Al. 22
Gai]ia, Valer 439, 440, 441, 442 Gera, prim-pretor 400
Gajer, Lajos 234 Gerda, Sándor 342
Gajzágó, Gerõ 324, 325 Geres, Barna 344
Gajzago, M., agentul guvernului maghiar Gergely, George 252, 257
pe lâng@ Tribunalul arbitral mixt Gergely, Géza 170
româno-maghiar din Paris 100 Gergely, János 190
Gál, Coloman 99 Gergelyffy, István 342
Gál, Ioan 119 Gersy, Etelka 315
Gál, {tefan 418 Ghelner, Eugen 93
Galaftián, Ignát 241 Gheorghieni 49, 110, 113, 268, 291,
Galbory, József 329, 333, 335, 339 327, 328
Gálffy, Vilma 477 Gherasim, Aurel 94, 161, 163
Gáll, László 182, 183 Gherasim, Victor 95
Gallay, Coloman 423, 449, 450 Gherga, Gyula 427
Galló, Jenõ 258 Gherla 41, 45, 95, 109, 112, 120, 138,
Gallov, Dezideriu 423 139, 207, 208, 209
Gamenáczy, Gerõ 231 Gherman, Grigore 93, 127
Ganea, Carol 267, 268, 324 Ghica, I. D. 14
Ganea, George 311, 312 Ghilezan, Liviu 93
Garoi, Ioan 93 Ghi}oiu, Demetriu 94
Gáspár, Béla 404, 405 Ghi]@, Coriolan 391, 392
494
Gidófalvy, Pál 190 Guts, Erzsébet 143
Gilicze, Antal 477 Gyalog, János 469
Gilly, Károly 460, 461 Gyelán, Oliver 209
Gitani, József 434 Gyenge, Béla 342
Gitta, Augustin 421, 423 Gyenge, Imre 172, 173
Giurgiu, Ioan 479 Gyenge, Mihály 347
Glaser, Ottilia 474 Gyertyánffy, György 477
Glatter, Miksa 182, 183 Gyöngyössy, Zoltán 418
Glodariu, Eugenia 29 Györbíró, Imre 272
Gociman, Aurel 79 Györffy, Arnold 451
Göczy, Károly 342 Györffy, Árpád 451
Godian, Antal 414 Györffy, Mihály 451
Gödri, Eugen 145 György, Ignácz 324, 325
Göelner, Carol 93 Gyurkó, László 404, 410, 411
Goga, Octavian 10, 60 Gyürky, István 342
Golcsie, János 442
Goldi}, Vasile 10, 13 H
Göldner, Károly 257, 259 Haday, Endre 415
Göllner, Frederic 287 Hadházi, Béla 119
Gombár, Ferencz 206 Haga 27, 30, 31, 33, 40, 45, 116, 117,
Gombás, Károly 249 123, 137, 206, 208, 217, 226, 265,
Gomenczy, Gerõ 232 287, 400
Göncz, Juliska 393, 394, 396, 400, 402 Haglauer, Gheorghe 451
Gönczy, Sándor 413 Hajnal, Izidor 145, 146
Gondrecourt, Henri, de 68 Halász, Márkus 404, 405
Görög, Péter 349 Halász, Vilmos 79, 243
Gostian, Cornelia 143 Halász, Zsigmond 342
Gözsy, Petru 270 Haliarszky, Albert 300
Gráczy, Carol 418 Halicsek, Iosif 443, 445
Grad, Cornel 60, 67 Halicsek, Nicolae 445
Greve, Dionisiu 329 Haller, József 391, 392
Griesmüller (Criesmüller, Iuliu) 47, 93 Halmágyi, György 406
Griesmüller, Gyula 292 Halmeu 111, 114, 405
Grigassy, Lajos 349 Halmy, Gyula 342
Grois, László 123 Haltrich, H. 200
Grop}an, Mihail 93, 268 Haltrich, Hermina 200
Grop}ianu, Ilie 71, 436, 437, 438 Hammer, Jenõ 246
Groza, Petru 154 Hamnea, Ioan 271
Grudan, Dezsõ 342 Hampel, Endre 40, 79, 201, 202, 203
Grünwald, Ödön 451 Hamváry, Tibor 341
Gubicza, Ádám 342 Hanczell, Lajos 342
Guga, Carol 474 Handel, József 320, 321, 322
Guggenberger, Gyula 425 Hango, Valer 95, 138
Gurbediu 232 Hansson, arbitru la Tribunalul arbitral
495
mixt româno-ungar de la Paris 98, Herczeg, József 369, 370, 371, 372, 373,
102 374, 376
Haramba}a, Nicolae 418, 419 Herczegh, János 342
Haris, Andor 207, 208 Hereciu, Livius 212
Harmath, Eugen 305, 306, 308, 309 Herer, Sándor 406, 407
Harmath, János 247, 248 Hermann, Aladár 341, 342, 345
Harmathy, Károly 329, 333, 335, 339, Hermann, Béla 416
340 Hermann, Iosif 148
Haró, Zoltán 343 Hertil@, Alexandru 418, 419
Háromszéki, Imre 325, 326, 327 Herzog, Lipót 451
Harsia, János 288 Hestyruk, Pál 349
Harstein, Ignác 384, 385 Hida 42, 93, 109, 112, 249, 250, 251
Hartig, János 228, 229, 230 Hieronimusz, Gáspár 347
Hary, Francisc 475 Hinda, Augustin 466, 469, 470
Hary, József 344 Hireczke, József 347
Hász, József 270, 271, 272 Hirschler, Solomon 207, 208
Hatházi, Béla 249 Hlawathy, Ioan 148
Hatvani, Coloman 79, 412 Hodzsia, István 426, 427
Háty, Adolf Alexandre 79 Hofbauer, Ioan 174
Ha]eg 95, 108, 113, 157, 158, 159, 160, Höhn, József 451
176 Holban, {tefan 29
Ha]ieganu, Emil 10, 26, 36, 84, 86, 93, Hollanda, Sándor 272
138 Holle, Ignácz 151
Haupt, Gustav 84, 93, 118, 119, 120 Hollmayer, Béla 56, 369, 370, 371, 372,
Havas, Anton 416 373, 374, 375, 376
Havas, Sándor 201, 202, 203 Holló, Sándor 324
Haydl, Martin 294, 295, 298 Holmik, Antal 151
H@dan, Aurel 72, 444, 445, 446 Homonnai, Andrei 226
H@lmagiu 73, 111, 115, 470, 471 Homonnai, János 226
H@r@gu}, {tefan 179 Hordossy, Ludovic 281, 285
Heczey, Lajos 132, 133 Horthy, Miklós 45
Hegedõs, Ármin 342 Horváth, Aladár 159
Hegedõs, József 349 Horváth, Imre 477
Hegedõs, Lipót 158 Horváth, Ioan 423
Hegyi, István 199, 341 Horváth, István 231, 232
Hegyi, Jenõ 298 Horváth, János 342
Hegyi, József 313, 314 Horváth, József 347, 413
Heller, Mauri]iu 423 Horváth, Kamillo 153
Hengye, Frigyes 433, 434 Horváth, László 324, 325
Henrys, Paul Prosper 62 Horváth, Mih@il@ 239
Henter, Géza 324 Horváth, Miklós 272, 327, 328, 358, 379
Herbeck, Nicolae 468 Horváth, Mór 249
Herbst, Mária 343, 346 Horváth, Teréz 343, 346
Herbst, Ödön 342 Horváthovich, János 393, 394, 395, 396,
496
398, 399, 400, 401, 402 Ilia 39, 95, 108, 113, 177, 178, 179, 181
Hossu, Vasile 173, 174 Ilka, Petru 423
Hotea, Ioan 300, 301 Illés, Andor 348, 349
Hozan, Ioan 94 Illyés, Sándor 202, 203
Hraball, Ottó 388, 389, 390 Imets, Ilyés 342
Huber, Ernõ 275 Imre, om de serviciu 442
Huber, Gyula 410 Imrek, Magdolna M. 343, 346
Hubert, Berta 315 Imrik, Péter 329, 335
Hubert, Iuliu 410 Incze, Dénes 327, 328
Hudak, István 414 Incze, József 322
Huedin 19, 93, 109, 112, 228, 229, 230 Incze, Lázár 324, 325
Huiszi, Gyula 157 Ineu 73, 111, 115, 461, 462, 463
Hunedoara 36, 108, 139, 140, 141, 142, Ioani]iu, Tiberiu 479
143 Ioanovici, Emil 416
Hunyadi, Ferencz 344 Ioanovici, Nicolae 67, 420, 433, 434,
Hurter, Leontina 433, 434 435, 439
Husti, George 161 Ioanoviciu, Ioan 298
Husus@u 94, 109, 262, 277, 278, 279, Iona}cu, Aurelian R. 22
280, 281 Iorga, Nicolae 14
Huszár, Teréz 477 Iosif, Sándor 76
Hutira, Carol 211, 212 Istfán, Péter 477
Huyer, Péter 178 Isf@nescu, Nic. 445
Istrati, N. 115
I István, János 300
Iustian, Augustin 193, 194, 195
Iacob, Ioan 381
Ivan, Ioan 148, 149
Iacob, Petru 185
Ivándy, István 425
Iahn, Friedrich 94
Izsák, Ida 143
Iam 71, 435, 436, 437
Izsák, Izidor 228, 229, 230
Iancu, Gheorghe 7, 9, 10, 11, 15, 16, 17,
Izsák, Manó 278
19, 20, 22, 29, 30, 31, 48, 50, 52,
Izsáky, Mihály 239, 240, 242
60, 67, 81
Ianculovici, Gheorghe 95, 132, 175, 176, J
177
Ianovich, Tiberiu 193 Jakab, Anna 306, 310
Iara 41, 94, 109, 113, 225, 226, 228 Jakab, Emanuel 79, 167, 168, 171
Iba}fal@u (Dumbr@veni) 44, 94, 113, Jakab, Ernõ 344
259, 261, 262, 263, 264, 274, 275, Jakab, Ferencz 317, 318
276, 277, 279, 296, 299, 311, 316, Jakab, János 125, 126, 127
318, 319, 320 Jakab, Károly 325
Igaz, Gusztáv 406 Jakab, László 355
Igmondy, Sándor 393, 394, 396, 400, Jakab, Martin 307, 310
402 Jakab, Mihály 329, 333, 335, 339
Ileanda Mare 95, 109, 112, 138, 222, Jakab, Rudolf 257
224, 225 Jakabffy, Pál 126, 127, 128
497
Jakabos, Géza 328 Kaizer, Sándor 347
Jakó, Alexandru 423 Kajaba, Mariska 343, 346
Jakó, Emeric 440, 441, 442 Kajaba, Tihamér 463, 464
Jakó, János 56, 366, 379 Kajdy, Gusztáv 413
Jakobenszky, Zoltán 199 Kállay, Sándor 217, 218, 220
Jakobi, Róbert 182 Kálmán, Dionisiu 306
Jancsik, László 349 Kálmán, Francisc 423, 449, 450
Jancsó, Géza 272 Kálnássy, Ladislau 174
Jancsovics, András 391, 392 Kálnay, Andor 342
Jankó, Andrei 238, 239, 240, 241, 242, Kaminszky, István 71, 72, 440, 442
247 Kapeller, Zoltán 347
Jankovics, Tihamér 342 Kapitány, Béla 423, 448, 449
Jánosi, Ignácz 327, 329 Kapos, Miklós 335
Janovits, György Ernõ 347 Karácsonyi, Andor 196, 197
Jaszkovics, Gyula 342 Karakas, Albert 354, 355, 356
Javoreszky, Roza 197 Karda, Béla 327, 328
Jegh, Károly 344 Károly, Ferenczi 287
Jencse, Sándor 342 Károlyi, Gyula 426
Jeo, János 214, 215 Károlyi, Mihály 15
Jeszenszky, Kamilla 477 Kasper, Mihail 252, 253, 254, 255, 256
Jibou 59, 110, 114, 348, 404, 405 Kászonyi, István 206
Jidvean, Nicolae 187, 188 Kaupert, Rudolf 142, 143
Jovian, Eugen 226 Kedves, György 392
Jovián, Victor 157, 158, 159 Kelbly, Emilian 432
Józsa, Gergely 202, 203 Kelemen, Ede 234, 235
Józsa, József 327, 328 Kelemen, János 214, 215
József, Demeter 296 Kelemen, Rezsõ 393, 394, 396, 402
Jucan, Ioan 229 Keleti, Eugen 451
Jude, Maria M. 29 Keller, Kálmán 135, 136, 137
Juhász, Andrei 454, 455 Kemény, Carol 193, 194
Juhász, Carol 193 Kemény, István 126, 128
Jumanca, Iosif 10 Kenderessy, János 341, 344
Junker, Johann 62 Kenéz, Sándor 343
Jurca, Cornel 429 Kenyeres, László 205, 206
Juricskay, Ernõ 342 Képes, Miklós 329, 334, 340
Kerchy, Péter 79, 343
K
Kerekes, György 391
Kaba, János 182, 183 Kerekes, Károly 216, 217, 218, 219
Kabát, Emerich 423 Kerekes, Mihály 204, 206
Kabát, Kálmán 451 Kerekes, Sámuel 214, 215
Kádár, Ferencz 144, 145, 270, 271, 272 Kerékgyártó, Ferencz 347
Kádár, Gyula 357, 358, 359, 360, 361, Kereki, Zsigmond 236, 237
362 Keresztes, Gyula 324, 325
Kaizer, Károly 347 Keresztes, Iosif 306
498
Keresztes, József 178 Klein, Samu 38
Keresztes, Mihály 325, 326, 327 Klein, Sándor 393, 394, 396, 400, 402
Keresztesy, József 341, 342 Klemann, {tefan 433, 434, 435
Kerner, Aloisiu 261, 262 Kletz, Alexandru 154
Kernweisz, Elena 479 Klie, Antal 120, 121, 122
Kertész, Irén 414 Klincsitt, Gergely 249
Kertnegi, Lajos 355 Koblicska, Erzsébet 196, 197
Kesinszky, Károly 349 Koblicska, Ferencz 196, 197
Kesztaczky, Károly 349 Kobory, József 185
Kézdivásáhely (Târgu Secuiesc) 97 Koch, István 435
Kieselstren, Jakab 199 Kocsán, János 342
Kimpen, Flórián 369, 370, 371, 374, 375 Kocziány, Lajos 299, 300
Kincses, Balázs 328, 329 Koczka, Gyula 455
Kincsik, Ferencz 343 Kohányi, Victor 433, 434
Kinczler, Katalin 324, 325 Koháry, József 410
Kinczler, László 324, 325 Kolb, Géza 342
Kinka, Gyula 214, 215 Koleszár, József 478, 479
Király, Irma 148 Köller, Ioan 423
Király, József 291 Köllõ, Balázs 327, 329
Király, Lajos 343 Kolos, Rózsi 369, 370, 371, 372, 373,
Királyi, {tefan 79, 159 374, 375, 376
Kirch, Johann 70, 427, 428, 433, 434 Kolozsvár (Cluj) 29
Kisfaludy, Ferencz 425 Kolozsy, Iuliu 451
Kiss, Albert 167, 168 Kolozsy, Ludovic 423
Kiss, Alois 323 Kolthay, Kornél 342
Kiss, Demetrie 84 Kömény, István 325, 326
Kiss, Eugen 307 Kõmíves, Gábor 406
Kiss, Ferencz 343, 346, 364 Komlossy, András 272
Kiss, Gheorghe 475 Kompoty, Antoniu 281
Kiss, Imre 344 Koncz, Béla 359
Kiss, Iosif 252, 253, 256, 472, 473 Koncz, Sándor 391, 392
Kiss, János 233, 234, 235 Könczey, Gerõ 159
Kiss, Jenõ 270, 271, 272 Konczvald, Endre 264, 265, 266
Kiss, Josefin 178 Konczwald, Dénes 364
Kiss, Lajos 272, 323 König, Friderica 306, 310
Kiss, Zoltán 272 König, Péter 155, 156, 157
Kiss-Szabó, Antoine 99 Konsztantinovics, Lázár 477
Kiss Torma, József 211, 212 Kontros, István 232
Klazsik, Zoltán 388, 389 Kónya, Béla 178
Klebovich, Iuliu 479 Koós, György 412
Klecz, Sándor 151 Kopacz, Magda 88
Klein, Adolf 134, 199 Kora, György 413
Klein, Mihály 476 Korinszky, Gyõzõ 125, 126, 127
Klein, Rózsa 404 Korinszky, Victor 127
499
Korna, Lajos 329, 333, 335, 339 Krausz, Henrik 306
Korody, Dániel 463, 464 Krausz, Oszkár 191
Korondi, Miklós 130 Krecsun, János 476
Korondy, Sándor 79, 425, 476 Kripp, Vilmos 451
Kõrösi, Árpád 344 Kristay, Josif 159
Kortamaros, Sándor 393, 394, 395, 396, Kristóf, Francisc 282
398, 399, 400, 401, 402 Krisztayi, Josif 159
Körtvélyesi, Sándor 355 Krizman, Bogdan 15
Kostyál, Pál 167, 168 Kroner, János 226
Kostyán, Paul 423, 448, 449 Kuckert, Ioan 454, 455
Kõszeghi, Géza 347 Kulcsár, Ferencz 231, 232
Koszor, László 412 Kulcsár, Sándor 381, 382, 383
Kulici, {tefan 418, 419
Kosztaczky, Jenõ 191, 192
Kún, Elemér 79, 98, 341, 344
Kosztán, György 462, 463
Kuna, Dénes 324, 325
Kotzó, Zoltán 369, 371, 375, 376
Kuna, Géza 328, 329
Kovács, Albert 169, 171
Kuna, Ilona 324, 325
Kovács, Antal 325, 326
Kunszt, Gyõzõ 416
Kovács, Béla 305, 307 Kuthny Emil, v@duva 440, 442
Kovács, Dezideriu 225, 281 Kuthy, Ágoston 425
Kovács, Francisc 161, 162 Kutlik, Alexandru 418
Kovács, Géza 348, 403 Küzmös, Alexiu 438
Kovács, György 191 Küzmös, Elek 435
Kovács, Gyula 226, 342, 369, 370, 371 Kvassay, Gyula 425, 476
Kovács, Iosif 423, 449, 450 Kvassay, Tibor 425
Kovács, István 167, 168
Kovács, Jenõ 415 L
Kovács, Károly 151, 270, 271, 416
Lában, János 335
Kovács, Márton 267, 268, 270
Laban, Lajos 329
Kovács, Mihai 423, 449, 450, 478
Lachita, Béla 413
Kovacsik, Andrei 244
Lacz, Sándor 267, 268, 270
Kovácsy, Albert 259, 260, 261
Ladányi, Kálmán 460, 461
Kõváry, Nicolae 428 Ladó, Ferencz 187
Kovats, Albert 169 Lahovari, Grigore 22
Kováts, Péter 348, 349 Lakatos, {tefan 433
Kövendi Veress, Zoltán 248 Lakatos, István 434
Kövér, Ákos 426, 427 Lakatos, Iulius 433, 434
Kövér, József 302 Lakatos, Sándor 221
Köves, Mihály 449, 450 Laksz, Béla 377, 378
Kövess, Mihail 423 Lamberg, Ferencz 425
Kozma, János 343 Lána, Ernõ 341
Kozma, József 267, 268, 270 Lanczy, Lajos 349
Kozocsa, Márton 361 Land, Peter 60
Krajcsovics, Kálmán 458 Langhammer, Alexandru 418, 419
500
Lányi, Albert 205, 206 Leichitia, D@nil@ 479
Lányi, Sándor 342 Leicht, János 298
Láposi Kiss, István 348, 403 Lénárt, Sándor 391
Lapradelle, Alfred Geouffre de 80, 81 Lengyel, Alexandru 433, 434
László, Anna 324, 325 Lengyel, Béla 306
László, Béla 305, 306, 309 Lengyel, Carol 433
László, Géza 268, 270 Lengyel, Endre 275
László, Gyula 347 Lengyel, Károly 369, 370, 371, 372, 434
László, Ilona 267, 268, 270 Lengyel, {tefan 226
László, Iosif 193, 195 Lenkey, Árpád 342, 346, 367, 386, 387
László, István 272 Leonhardt, Josef 298
László, Izidor 416 Lepacsek, János 388, 389
Lászlóffy, Béla 424 Leszkeu, Lenke 210, 211
Lászlóffy, József 183 Létay, Gábor 79, 158, 159
Laufer, Árpád 153 Levenday, Karola 344
Laurencsik, Lajos 434 Levy, Elemér 406, 407
Lay, Josif 418, 419 Lichtenberg, Alexandru 434
Lázár, Iosif 193 Ligeti, Béla 425
Lázár, Kálmán 258 Lindner, Ödön 435
Lázár, Nicolae 266 Lipcsey, István 388, 389
Lazarel, Dimitrie 418, 419 Lipót, Dittler 405
Laz@r, Alexandru 349, 350, 352 Lipót, Ferencz 349
Laz@r, Aurel 10, 11, 25, 26, 27, 29, 31, Lipova 73, 115
33, 34, 35, 36, 39, 41, 50, 51, 52, Liptay, Elek 347
53, 55, 56, 57, 58, 60, 84, 85, 86, Liszkai, Alexandru 148
92, 96, 97, 98, 120, 149, 188, 193, Liszkay, Adalbert 434
195, 261, 279, 283, 322, 329, 330, Litván, Gy. 15
332, 333, 334, 335, 337, 338, 339, Litvay, Anton 228, 229, 230
340, 345, 354, 355, 357, 364, 365, Liuba, Valeriu 95
366, 367, 369, 370, 371, 372, 374, Lobit, de, general 62, 63
377, 378, 381, 384, 385, 386, 387, Lokodi, Géza 257
389, 393, 394, 399, 400, 421, 455, Loloiu, Gheorghe 238, 239, 240
458, 461, 463, 465, 471, 473 Long, Ernõ 344
Laz@r, Nicolae 38, 95, 164, 165, 166, Lõrincz, Albert 167, 168
167 Lõrincz, György 234, 235
L@b@}an, Moise 471 Lõrincz, József 328
L@bon]iu, George 66, 67, 70, 417, 418, Lõrincz, Sándor 214, 215
419, 428, 429, 430, 431, 432, 446, Lõrincz, Venczel 327, 328
447, 465 Lõrinczy, András 167, 168, 423, 448,
L@p@datu, Zacharie 299 449
L@sc@u, Avram 210, 211 Lõrinczy, Gyula 267, 268, 270
Leca, Ilie 221 Löwenstein, Mór 343
Lederer, Ivo J. 15, 60 Luca, Virgil 432
Lehotzky, Miklós 425, 476 Lucaciu, Ignatie 95
501
Lucaciu, Vasile 10 Majtényi, Gyula 406
Ludu} 40, 94, 109, 113, 201, 203 Makai, Kálmán 369, 370, 371, 372, 373,
Ludvig, Alfred 305, 307 374, 376
Ludvig, Annuska 143 Makay, Iván, d-na 476
Lugoj 10, 24, 25, 34, 60, 62, 63, 65, 67, Makkai, Eugen 79, 262, 263
69, 70, 71, 72, 111, 115, 417, 419, Makoldy, {tefan 479
420, 427, 428, 432, 433, 434, 435, Maksay, Jenõ 187
436, 437, 439, 440, 442, 444 Malakovszky, László 469, 470
Lugossy, Károly 347 Malaze, Miksa 343
Lukács, Elemér 366, 367, 368 Maleghi, Ladislau 79
Lukács, Gyula 243, 245 Malisza, Géza 343
Lukács, Ignácz 191, 192 Máliusz, István 346
Lukács, Jenõ 358, 362 Mandél, József 343
Lukács, Jenõ, d-na 361 Mandel, Mihály 349
Lukács, Lajos 364 Maniu, Iuliu 10, 16, 26, 64, 74, 77, 90,
Lukács, Ödön 99 407
Lupa}, Iosif 130 Manó, Izsák 278
Lupu, Cornel 433 Manya, Ágoston 272
Lurcz, János 275 Manyi, Miklós 365
Luther, Rudolf 176, 177 Marcus, Ioan 21
Marczelly, Béla 79, 349
M Marczinkó, János 294, 298
Macovi}te 437 Marghita 57, 58, 110, 114, 379, 387,
Madaras, István 272 389, 390, 397, 400, 401, 402
Maeyer, Sándor 79 Maria, regin@ 241
Magi, Emeric 417 Márián, Emil 343
Mágnási, Margit 151 Márián, László 183
Magos, Erzsébet 343 Marian, Virgil 122, 123
Magyar, Andor 191, 192 Marin, W. 60
Magyar, István 356 Marinkovics, Milan 474
Magyar, János 388, 389 Marinovici, Mihail 94, 133
Magyar, Jolán 343, 346 Marinovics, Mihály 201, 202, 203
Magyar, Mihály 342 Márki, {tefan 451
Magyar, Zoltán 343 Markos, Mózes 324, 325
Magyari, Bálint 282, 283 Markovits, Armin 178, 180
Magyari, Béla 199 Markovits, József 355
Magyari, Francisc 169, 171 Markusz, Mária 282
Magyari, János 130, 148, 410 Marosán, Endre 415
Magyari, János, d-na 344 Marosán, László 169, 171
Magyari, Sándor 347 Marosffy, Gábor 342, 345
Magyarossy, János 191 Marosi, Endre 343
Magyary, Ferencz 169 Marossy, Géza 406
Maier, Petru 71, 433, 434 Mar}ieu, Iustin 20, 67, 68, 69, 421
Majai, Zoltán 320 Marta, Alexandru 23, 26, 42, 66, 69, 86,
502
415, 416, 424, 425 Megyaszay, Mária 272
Martin, colonel francez 68 Megyery, János, d-na 386, 387
Martin, János 477 Mellan, Dezsõ 349
Martinovici, C. 115 Menczer, Dezsõ 424
Martinovici, Mihail 40 Menczer, Rudolphe 79
Martinu, Gavril 423 Mese}ianu, Coriolan 57, 393
Martinus, Gábor 448, 449 Mester, Dezsõ 348, 403, 404
Márton, Béla 413 Mester, József 183
Márton, Imre 264, 266 Mester, Lajos 343, 346
Márton, József 190 Mészáros, Anna 391, 392
Márton, Ladislau 79 Mészáros, Danil 423
Márton, Margit 182, 183 Mészáros, Ferencz 348, 403, 404
Mártonffy, István 99 Mészáros, Iuliu 417
Mártonffy, János 79 Mészáros, Ludovic 410
Mártonfy, Gábor 341 Mete}, Petru 94, 272, 301, 303, 314
Mártonossy, Ákos 176, 177 Metz, ora} în Fran]a 29
Máté, Sándor 79 Meyssonier, János 151, 154
Mátéffy, Lajos 460, 461 Mezei, Albert 206
Matei, Matei 418, 419 Mezei, Eugen 163
Máthé, György 343 Mezey, Ákos 344
Máthé, János 355 Miclea, George 73
Máthé, József 183, 355, 393, 394, 396, Micleu, Ilie 465, 469, 470
402 Mic}a, Liviu 94
Matics, István 343 Mic}a, Pompei 29, 31, 84, 93, 116, 118,
Mátis, Albert 325, 326 119, 120
Matis, Péter 206 Micu, Andrei 305, 307
Mayer, Fülöp 425, 476 Micu, Arseniu 73
Mayer, György 416 Miculescu, Nistor 418, 419
Mayer, Lajos 243, 245 Miculescu, Vilma 418, 419
M@}can, George 143 Miercurea 49, 93, 95, 108, 113, 122,
M@rgita, Ioan 95, 131, 190, 191, 192, 155, 156, 157, 268, 269
193 Miercurea Ciuc (Csikszereda) 5, 46, 97,
Mândru, Alexandru 133 98, 109, 110, 113, 267, 268, 269,
Mândru], Stelian 11, 60 323, 324
Meda, Valer 66, 417, 418, 419, 428, 429 Miercurea Nirajului 110, 114, 290, 291,
Medgyesi, Árpád 169, 171 320, 321, 322, 323
Medgyessy, Géza 347, 403 Miess, Gustav 434
Medgyessy, István 355 Migia, Tr@ian 245, 246
Medgyessy, Ladislau 79 Mihali, Salvator 366, 367, 368
Medgyesy, Ferencz 264, 266 Mihali, Teodor 20
Media} 19, 48, 94, 110, 113, 299, 300, Mihálovits, István 388, 389, 406, 407
301 Mihálszky, Antal 478
Medrea, Nicodim 128 Mihály, Margit 347
Medvigy, István 343 Mihályffi, Emeric 194
503
Mihályi, Ida 282 Molnár, Sándor 214, 215, 307, 325, 356
Mikle, Igna]ie 353 Móra, Pál 342
Mikle, Mihály 413 Morar, Iulian 231, 232, 233
Mikó, Imre 79 Morár, Károly 217
Mikó, Károly 317, 318, 348, 403 Morariu, Alexandru 66, 417, 418, 419,
Millea, {tefan 185 428, 429, 430, 431
Milosevits, Andrei 435 Morariu, Iuliu 138, 139
Minegesz, Márton 190 Morgos, Erzsébet 386, 387
Minovici, doctor 91 Morgossi, Hedvig 79
Mioc, Romulus 185 Móricz, István 205, 206, 377, 378
Mioc, {tefan 70, 466, 467, 468, 469 Morvay, Károly 412
Mircea, George 445, 446 Mosora, Teodor 292, 293, 294, 295,
Mircea, Ioan 245 296, 297, 298, 299
Mircea, Virgil 316, 317, 318, 319, 320 Motoc, Ioan 305, 307
Miron, Vazul 221 Motora, Mihail 195
Miskovszky, Jenõ 343 Motora, preot 286
Mladen, Sever 70, 426, 427 Mottl, Lajos 478, 479
Mochai, Géza 270, 271, 272 Mózes, Miklós 178
Mociu 93, 109, 112, 242, 243, 244, 245 Mraucsik, {tefan 474
Mocsy, István I. 27, 46, 79 Mukenhaupt, József 365
Modo} 73, 115 Müler, Andrei 93
Moga, Avram 147 Müller, Ágostonné, v@duv@, n@scut@
Mois, Gyula 349 Schwarz 467
Moi}, Pavel 38, 94, 163, 164 Müller, Carol 95
Moldovan, Aurel 139, 236, 237, 238 Müller, Géza 79, 99
Moldovan, Grigore 209 Müller, Gustav 294, 295, 298, 299
Moldovan, Ioan 94, 138, 139, 216, 217, Müller, Indrei 252, 253, 256
218, 219, 220 Müller, Joja, dna, n@scut@ Schwarz 467
Moldovan, Iuliu 206, 312, 313 Müller, Kristóf 476
Moldovan, Mihail 94 Muntean, Axenti 175
Moldován, Mihály 201 Muntean, Francisc 159, 160
Moldován, Pál 381, 382 Muntean, George 312, 313
Moldovan, Romul 263, 292, 293, 294, Muntean, Iuliu 238, 239, 240, 242
295, 296, 297, 299, 316, 317, 318, Muntean, Mihail 418, 419, 430, 431, 465
319, 320 Muntean, Ovidiu 88
Moldovan, Silviu 20, 94 Munteanu, arbitru la Tribunalul arbitral
Moldovan, Valer 45 româno-ungar de la Paris 98
Moldoványi, Iván 343 Munteanu, Iuliu 33, 42, 95, 120, 122,
Moldoványi, Ladislau 470, 471 149, 172
Moldvay, Miklós 202, 203 Munteanu, Lazare 102
Molke, Sándor 325 Munteanu, Semproniu 34, 93, 125, 126,
Molnár, András 440, 442 127, 150
Molnár, Ferencz 233, 234, 235 Munteanu, Victor 95
Molnár, István 272, 347 Muntyán, István 425
504
Muntyán, Tamás 130 Nagyajta (Aita Mare) 98
Murát, Sándor 203, 204 Nasih, Sándor 349
Mur@rescu, Coriolan 169, 170, 171 Nauer, György 416
Mure}an, Coriolan 170 Naymenyi, Béla 423
Mure}an, Dumitru 231, 232 N@s@ud 94, 109, 112, 210, 211, 212
Mure}an, Emil 93, 243, 244, 245 Neam]u, Aurel 231, 232, 233
Mure}an, Ioan 36, 137, 138, 222, 223, Neam]u, Valer 21, 46
224, 225 Nedeczky, Aladár 377, 378
Mure}an, Ladislau 169 Negrea, Camil 23, 48, 86, 305, 307
Mure}an, Virgil 266, 267, 348, 409, 410 Negru, Sebastian 159, 160
Murgul, Ioan 143 Nemes, István 442
Muzsay, János 390, 391, 392 Neme}, Alexandru 159, 160
Muzsnai, István 182, 183 Neme}, Elena 418, 419
Muzsnay, Josif 79, 268, 269 Neme}, Maria 159, 160
Németh, Dezideriu 454, 455
N Németh, Ioan 282
Nabracky, Juliu 170, 171 Németh, János 136, 137
Nadaszky, György 435 Németh, József 477
Naftail@, Petru 313 Némethy, Coloman 226
Nagy, Alexandru 311 Némethy, Ottmár, d-na 442
Nagy, András 217, 218, 220 Nestor, martor 432
Nagy, Antal 142 Nestor, Bazil 210, 211
Nagy, Béla 210, 342 Nestor, Lauren]iu 33, 42, 94, 122, 123,
Nagy, Dénes 237, 238 125, 222, 249, 251, 256
Nagy, Dezideriu 423 Nestor, Nicolae 128
Nagy, Emeric 418, 419 Nesztor, József 343
Nagy, Emil Pál 270, 271, 272 Neszvadba, Sándor 342
Nagy, Francisc 270 Ne}cu]iu, Dumitru 210
Nagy, Gyula 178 Neustädter, Pompei 159, 160
Nagy, Heni 312 New York 60
Nagy, Imre 135, 136, 137 Nicolescu, Petre 263,
Nagy, István 324, 325 Nicorescu Aurel 443, 445
Nagy, János 355, 369, 370, 371 Niculescu, Nistor 446, 447
Nagy, József 234 Nocrich 42, 95, 109, 113, 122, 238, 239,
Nagy, Károly 79, 413 240, 241, 242
Nagy, Kázmér 182, 183 Noll, Ludovic 145
Nagy, Lajos 458, 462, 463, 464 Nossa, Vasile 251
Nagy, Miklós 125, 126, 127, 277 Nóti, Géza E. 348, 403, 404
Nagy, Mózes 270 Novac, Gheorghe 454, 455
Nagy, Nicolae 277 Novac, Niculai 201
Nagy, Sándor 231, 232, 295, 298, 342, Novák, Béla 232
343, 388, 389 Novak, Maximilian 423
Nagy, Vilma 366, 367, 368 Novi Sad (ora} în Serbia) 61
Nagy, Zoltán 442 Nuridsán, Bogdán 225
505
Nuridsán, Sámuel 414 84, 107, 110, 114, 115, 192, 311,
Nyaguly, Béla 272 329, 335, 336, 338, 339, 340, 341,
Nyárádi, Gábor 322 342, 343, 344, 345, 346, 356, 359,
Nyekhegyi, Lothár 416 362, 363, 365, 367, 368, 369, 370,
Nyika, Imre 410 372, 373, 374, 375, 376, 377, 378,
Nyírõ, Géza 117, 118 379, 380, 382, 383, 384, 385, 386,
Nyírõ, Károlin 267, 268, 270 387, 389, 390, 393, 394, 395, 396,
Nyister, Adrian 119 397, 398, 399, 400, 401, 402, 408
Nyisztor, Albert 377, 378 Oravi]a 73, 111, 115, 474, 475
Nyisztor, Alexandru 459, 461 Or@}tie 36, 95, 108, 113, 144, 145, 146, 147
O Orbán, József 359
Orbán, Lajos 249, 251
Ocland 49, 98, 273 Orbán, Rózsa 343, 346
Ocna Mure} 42, 109, 112, 236, 237, 238 Orbok, Alexandru 252, 253, 255, 257
Ocna Sibiului 94, 108, 112, 160, 161, Ordace, Cornel 93, 187, 188, 190
162, 163 Orenstein, Árpád 423
Ocnariu, Ioan 418, 419, 465 Ormos, Mária 15, 60
Ocoli}el 227 Orosz, Alexandru 161, 162
Odessa, ora} în Ucraina 311 Orosz, Béla 142, 143
Odorhei 24, 25, 45, 46, 47, 98, 109, Orosz, Ferencz 443, 445
113, 272, 273 Orosz, Ioan 281, 306, 310
Og@}anu, Dumitru 55, 56 Orosz, Ion 210, 211
Oláh, Andrei 445 Orosz, Kornél, d-na 343
Oláh, Béla 119, 369, 370, 371, 372, Orosz, Mihály 258
373, 374, 376 Or}ova 66, 72, 111, 115, 417, 446, 447,
Oláh, Emeric 451 448, 476
Oláh, Pál 272
Osztas, Irma 342, 357, 358, 359, 360,
Oláh, Vendel 478
361, 362
Olajos, Andrei 418, 419
Osztián, Antal 166, 167
Olariu, Florea 448
Otl@can, Sava 423
Olariu, Nicolae 131, 185, 186, 187
Ötmösi, Zoltán 79, 302
Olariu, Virgil 131
Ottahal, Jenõ 462, 463
Olaru Ioan 151, 154
Oltean, János 201, 202, 203 Ottinger, Tivadar 327, 328
Olteanu, Aurel 267, 268, 323, 324, 325, P
326, 327, 328
Olteanu, Romulus 269 Paál, Arpád 45, 46
Omazta, István 476 Paál, Károly 202, 203
Oncu, Nerva 167 Padova 15, 16, 60, 61
Oni}or, Victor 86 Paizs, Árpád 381, 382, 383, 384
Oprea, Aurel 73 Pakot, Francisc 307
Oprean, Nicolae 177, 178, 179, 180 Pál, Aladár 344, 386
Oradea 10, 11, 21, 24, 25, 29, 45, 49, Pál, Nagy Emil 271
50, 51, 52, 53, 55, 56, 57, 58, 60, Pál, Pál 182, 183
506
Palánkay, Károly 58, 397, 398, 399, Pa}ca, Emil 434, 435
400, 401, 402 Pa}ca, Teodor 264, 265, 281
Pálffy, Béla 130 Patey, Henri 29
Pálffy, Dezsõ 416 Pati]ia, Rubin 128
Pálfy, Iosif 245 Patzkó, Antal 329, 333, 335, 339
Páll, István 324, 325 Pauck, Friederich 66, 67, 70, 417, 418,
Palóczy, Mátyás 477 419, 428, 429, 430
Pánczél, Sigismund 72, 443, 444, 445 Pavel, Avram 226
Pandrea, Liviu 305, 308, 310 Pavelea, Octav 216, 220
Pandula, Károly 258 Pavelka, Albert 302
Panek, Norbert 479 Pavelka, Frigyes 348, 403
Panian, Gheorghe 423, 449, 450 Pavelka, János 294, 298
Pap, Domokos 129, 130 Pavelka, Rudolf 403, 404
Pap, János 199 P@t@ceanu, Gheorghe 163
Pap, Jenõ 128, 129, 475 Pârvu, Sorin 60
Pap, Vasile 209 Pech, Aladár 415
Papolczi, Iuliu 352, 353 Pechtel, Antoniu 479
Papolczy, Géza 413 Pecica 73, 111, 115, 452, 454, 455
Papolczy, László 413 Peczkán, Sándor 349
Papp, Anton 225 Peller, George 350
Papp, Farcas 79 Pemlényi, Imre 377, 378
Papp, Ferencz 388, 389 Peneren, Döme 349
Papp, Gyula 348, 377, 378, 403 Penteker, Ioan 35, 94, 134
Papp, Ioan 26, 27, 28, 29, 41, 66, 79, Pentz, András 199
82, 95, 107 Pepa, Ioan 465, 466
Papp, Ioan 171, 184, 185 Perényi, Viktor 364
Papp, Iosif 303, 304 Persz, Ferencz 342
Papp, Jean 79 Per}a, Romul 93
Papp, József, d-na 343 Pesti, Károly 358
Papp, Károly 55, 357, 358, 359, 360, Péter, jurist 442
361, 362 Péter, József 172, 173
Papp, Lajos 217, 218, 220 Péterffy, Juliska 327, 329
Papp, Lajos 274, 275 Petersberger, Paul 94, 262, 317, 319, 320
Papp, Silviu 54, 55, 352, 353, 354, 411 Petõ, Leó 428
Papp, Tibor 458 Petrass, Lajos 388, 389
Papp, Victor 473 Petreczy, Zoltán 339
Paradi, Laszlo 98 Petrescu, Camil 60
Paradi, László 79 Petrik, Imre 442
Parchiri, Nicolae 298 Petróczy, Zoltán 329, 333, 335
Paris 12, 15, 16, 60, 61, 79, 80, 98, 99, Petro}ani 95, 109, 113, 185, 186, 187
102, 103, 230, 265 Petrovici, {tefan 430, 431
Paska, Zoltán, d-na 249 Petrovits, Lajos 349, 350
Pásztor, János 406 Petrovschi, Andrei 95
507
Petru, István 478 Popescu, Ilie 288
Petrucean, Gheorghe 429 Popescu, Iuliu 31, 93, 118, 119
Petru], Ioan 95, 138 Popescu, Teodor 305, 308, 310
Philipson, Adolf 343 Popescu Pion, Ioan 80
Pila, Ferencz 294, 298 Popovici, Georgiu 479
Pildner, Carol 42, 95, 171, 172, 173, Popovici, Gheorghe 445, 446
240, 241, 242 Popovici, Ioan 93, 259
Piller, György 349 Popovici, Ioan 72, 447, 448
Pintea, Augustin 207, 208 Popovici, Ioan 142
Pintér, Ferencz 442 Popovici, Ioan 164
Pintér, József 393, 394, 396, 399, 400, 402 Popovici, Mihai 75, 77
Pintér, Károly 364 Popovici, Nicolae 479
Piso, Simion 95 Popoviciu, Gheorghe 21
Pisztory, Zoltán 136, 137 Popoviciu, Ioan 164
Plopu, Gheorghe 86, 331, 337 Popoviciu, Nicolae 341
Podhraczky, Ferencz 344 Popoviciu, Petru 472
Polnik, Kornél 405 Popu, Victor 36, 37, 144, 147
Ponczvir, György 406 Pordea, Ioan 119, 173, 174
Ponorán, Lukács 343, 386, 387 Poru]iu, Balint 116
Pop, Alexandru 31, 93, 118, 119 Poru]iu, Emil 477, 478, 479
Pop, Andrei 93, 119 Poru]iu, Petru 86
Pop, Eugen 93 Poru]iu, Valentin 21, 30, 82
Pop, George 20, 348, 405 Posz, Henrik 392
Pop, Gheorghe 391, 392 Poszvek, Zoltán 460
Pop Ileanda, Victor 95 Po}aga de Jos 227
Pop, Ioan 20, 127, 169, 171, 181, 182 Po}aga de Sus 227
Pop, Iulian 30, 116, 117, 118 Potârc@, Eugen 400
Pop, Iuliu 143 Potovszky, András 185
Pop, Lauren]iu 236 Poynar, Sándor 341, 344
Pop, Nicolae 35, 94, 95, 135, 192, 198 Poyner, János 365
Pop, Romul 43, 93, 44, 257, 258, 259, Pozsoni, Antonie 29, 30, 31, 116, 117,
268 118
Pop, Sever 411 Pozsonyi, Anton 228, 229, 230
Pop, Silviu 405, 411, 413 Pralea, Victor 305, 307
Pop, {tefan 423, 448, 449 Pre}ia, Romulus 126, 128
Pop, Valer 185 Precup, Emil 268, 328
Pop, Victor 93 Precup, Victoria 156, 157
Popa, Dumitru 313 Preinesberger, Géza 35, 134, 135
Popa, György 329, 331, 333, 335, 337, Prezan, Constantin 30, 64
339 Probszt, János 416
Popa, Romulus 130 Pui 39, 95, 108, 113, 132, 175, 176
Popescu, maior 58, 400 Pulszky, Mihály 327, 328
Popescu, Alexandru 195, 196, 197, 198 Pünkösti, Ioan 281
Popescu, Gheorghe 93 Purja, Gabriella 30, 88
508
Puskás, István 327, 328 Rendes, Ervin 342
Puskás, János 381, 382 Rényei, Emánuel 199
Pu}ca}, Vasile 22 Repede, Gheorghe 44, 45, 93, 264, 265,
Pu}cariu, Emil 138, 203, 204, 205, 206 266, 267
Pu}cariu, Sextil 18 Resch, Sándor 381, 382
Puticiu, Oct. 427, 479, 480 Rettegi, Árpád 348, 403
Putnoky, Ernest 70, 418, 419, 429 Révay, Coloman 423, 449, 450
Révész, Gusztáv 344
R Révész, József 343
Rábay, Miklós 178 Rezey, Gusztáv 381, 382, 383, 384
Raco]i, Alexandru 20, 54, 352, 353 Rheinszberger, P. 349
Rácz, Béla 364 Rideli, notar 301
Rácz, István 349 Riebel, Armin 186
Riedl, Zoltán 342
Rácz, Lajos 135, 137
Rigó, Andrei 193, 194
Rácz, Mariska 272
Rimeczy, József 343
Rácz, Sarolta 79, 99
Ringler, Jenõ 178, 180
Radna 68, 71, 111, 115, 472, 473
Ristin, Svetozar 432
Radnay, Zoltán 342
Ri}cu]ia, Moise 67
Radulovici, Gh. 60
Robescu, C. A. 80, 81, 100
Radványi, István 415
Robu, Ioan 95
Rafael, Maximilian 192, 193 Rodna 40, 73, 94, 109, 112, 195, 196,
Raica, Iosif 438 198
Rákosi, Carol 479 Rogneanu, Nicolae 95
Rákosy, István 364 Rókás, János 204, 205
Rákosy, Juliska 364 Rollman, Desideriu 418
Râmnean]u, Vasile 60 Roman, Dionisie 20, 44, 259, 261, 271
Raszlaviczy, Géza 416 Roman, Ioan 94, 259, 261, 263, 274,
Ra]iu, Augustin 228 275, 276, 311
Rázel, István 425 Romo}an, Nicolae 156, 157
Reca} 73, 115 Romvári, Iván 343
Rednic, Gavril 192 Romváry, Tibor 342
Rednik, Gábor 342 Rónai, Béla 188, 189, 190
Reghin 47, 93, 110, 114, 287, 288, 292 Rosenberg, Emanuil 236
Régiusz, József 287 Rosenberg, Ignatie 245
Rehák, Aurel 473 Rosenberger, Ioan 305, 310
Reichert, Gustav 273 Rosenfeld, Béla 425, 443, 477, 478
Reichmann, József 142 Rosetti, Radu R. 63, 64
Reicu, Adrian 285 Roska, János 178, 180, 478
Reindl, József 366, 367 Roska, Vertán 392
Reisz, Béla 305, 310 Roskoványi, Zoltán 342
Rejöd, Eugen 128 Ro}ca, Ioan 147
Remetea 227 Roth, Ioan 148
Rend, Aurel 207, 208 Roth, Mária 391, 392
509
Roth, Ottó 61, 62 Sasca Montan@ 71, 111, 115, 435, 436,
Rottár, Alexandru 423 437, 438, 439
Roz, Alexandru 67 Sati, János 347
Roz, Béla 342 Sató, Dénes 268, 270
Rozgonyi, Alajos 426, 427 Satu Mare 24, 25, 49, 54, 59, 60, 110,
Rozvan, {tefan 180 111, 114, 181, 352, 353, 354, 405,
Rubner, Andrei 445 411, 412, 413
Runcanu, Ioan 94, 173, 174, 221, 222 Sauer, Jakab 433, 434
Rus, Alexandru 245 Savaniu, Ioan 54, 55
Rusca, Ioan 169, 171 Savu, Mois@ 34, 95, 128, 129, 132, 479
Rusu, Benedict 93, 290, 291, 321, 322, 323 S@cuieni 57, 58, 59, 110, 114, 378, 379,
Rusu, Ioan 222, 223, 224 393, 394, 395, 396, 397, 398, 399,
Rusu, Octavian 84 401, 402
Rusz, Todor 463, 464 S@lciua de Jos 227
Ruszinov, Petru 144, 145 S@lciua de Sus 227
Ruszuly, Imre 191 S@li}te 95, 108, 113, 122, 171, 172
Rutter, Kálmán 258 Sâmpetrean, Eugen 94, 299, 301
Sâncr@ieni 325
S Sânmartin (Csikszentmárton) 49, 98, 110,
Sabin, Catalina 165 262, 268, 269, 325, 326
Sacaciu, {tefan 144, 145 Sânnicolaul Mare 73, 115
Sachelarie, Ovid 22 Sântimbrean, Valeria 130
Sagh, Carol 306 Sârbu, Mariana 60
Sághy, László 413 Sârbu, Oliviu 181
Sajevits, Samu 342 Schäffer, Hermann 186
Salamon, Ilona 404, 405 Schermann, Jenõ 476
Salamon, Mór 151 Schiebel, Hugo 145
Salanky, István 369, 370, 371, 372 Schiff, György 426
Salea, Eugen 95, 138 Schlecht, Lajos 391
Sallak, András 404, 405 Schmidt, Ede 151, 154
Salló, István 326 Schmidt, József 424, 477, 478
Salonta 55, 56, 60, 110, 114, 354, 355, Schmidt, Mihail 195
356, 379 Schmidt, Nicolae 418, 479
Sambory, {tefan 298 Schmidt, Ödön 287
Sándor, Iosif 76 Schmidt Rösler, Andrea 60
Sándor, Lajos 344, 415 Schmikal, Marcel 426, 428
Sándor, Leopold 432 Schneider, Rudolf 145
Sánta, Mihály 272 Schnell, Eugen 311
Sárdy, Ákos 244 Schobeln, Carol 94
Sarer, Iosif 281, 286 Scholmaschy, Adolf 416
Sárga, József 425 Schubert, József 234, 235
Sárkány, Balázs 139, 140, 141 Schull, Armin 423
Sármaságh, István 414 Schuller, Emil 263, 287
Sárossy, Antoniu 327, 328, 329 Schuller, Erich 94, 261, 262
510
Schuller, Frigyes 151 207, 208, 209, 210, 211, 212, 214,
Schuller, Márton 343 215, 216, 217, 218, 220, 224, 225,
Schuller, Mátyás 196, 197 226, 230, 231, 233, 234, 236, 239,
Schuster, Friedrich 298 240, 241, 242, 244, 245, 246, 248,
Schuszter, Alfréd 476 249, 255, 256, 260, 261, 262, 263,
Schwartz, Moise 418, 419 266, 267, 271, 272, 275, 282, 283,
Schwarz, Francisc 466, 467 284, 285, 286, 292, 302, 309, 312,
Schwarz, Jolán 451 313, 315, 320, 322, 325, 328, 333,
Schwoy, Kálmán 355 335, 337, 345, 346, 349, 350, 352,
Scurtu, Ioan 74, 81 358, 361, 364, 365, 366, 367, 370,
Sebe, Lajos 347 375, 376, 378, 379, 380, 384, 386,
Sebestyén, Alexandru 193 387, 388, 389, 390, 391, 392, 394,
Sebestyén, Árpád 144, 145 395, 396, 397, 398, 399, 401, 402,
Sebe} 38, 95, 108, 113, 122, 164, 165, 403, 404, 406, 407, 409, 410, 413,
166 415, 416, 419, 420, 422, 424, 425,
Sebõk, Iosif 433, 434 426, 430, 431, 433, 435, 442, 448,
Seghedin (Szeged, localitate în Ungaria) 16, 454, 465, 471, 473, 475, 480
46, 66, 445 Sielbermann, Moritz 228, 229, 229–230,
Seid, Ágoston 425 230
Seini 59, 111, 114, 412, 413 Sighet 19, 20, 24, 25, 49, 54, 59, 110,
Seleu}ul Mare (azi Vinogradov, Ucraina) 59, 114, 348, 349, 350, 351, 352, 406,
111, 406, 407, 408, 409 408, 409
Semlye, Kálmán 349 Sighi}oara 45, 48, 94, 110, 113, 262,
Sepsiszentgyörgy (Sfântul Gheorghe) 98 263, 264, 292, 293, 294, 295, 296,
Seres, Barna 341 297, 298, 299, 318, 319
Seres, István 347 Siklódy, János 167, 168
Seres, Jolán 347 Sikó, Barnabás 406, 407
Seress, Emerich 79 Sima, Berta 236, 237, 238
Serester, Róbert 178, 180 Simbriger, Friedrich 94, 134, 199, 201
Serly, Jenõ 415 Simó, Balázs 257
Serváry, Sándor 342 Simó, Ioan 148
Sèvres 63 Simó, József 273
Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyörgy) 98, 113 Simon, Antal 123
Sfetcu, Emilian 95, 156, 157 Simon, Ferencz, 290
Sibiu 9, 16, 21, 24, 25, 26, 29, 33, 35, Simon, Mihail 245
36, 37, 40, 41, 42, 43, 52, 53, 63, Simonfay, Emil 425
68, 84, 85, 86, 90, 94, 95, 96, 97, Simonyi, Desideriu 479, 480
98, 108, 113, 116, 117, 120, 122, Sinkovits, János 136, 137
123, 124, 125, 126, 132, 133, 135, Siorban, Vilmos ({iorban, probabil
136, 137, 138, 139, 140, 147, 148, {orban) 135, 137, 203, 204, 205
149, 150, 153, 157, 162, 163, 165, Sipos, Andor 272
166, 167, 171, 172, 173, 174, 175, Sipos, Béla 258
176, 185, 186, 187, 188, 189, 193, Sipos, Gizella 157
195, 196, 198, 201, 203, 205, 206, Sissel, Albert 161, 162
511
Skonda, Ödön 477 Stoichescu, Constantin 418, 419
Sliam, Augustin 135, 137 Stoina, Petru 95, 131
Sobonya, Béla 118 Stojanov, Mihály 476
Sófalvy, Zoltán 232 Stricker, Gheorghe 474
Solomon, Nicolae 94, 263 Suciu, Daniel 228, 229
Sölöris, Edgar 93 Suciu, Dumitru 88
Solymosi, Gyula 463, 464 Suciu, Victor 264
Solymosi, József 294, 298, 464 Sugatagi, Ödön 391, 392
Sólyom, Andor 416 Sulyán, János 477
Sólyom, Kálmán 342 Sunyogh, Andrei 425, 477, 478
Sombory, {tefan 298 Susich, Carol 429, 430, 431
Somkereki, Iacob 197 Suszter, Géza 428, 429
Somkereki, Ludovic 176, 177 Sütõ, Alexandru 423
Sommer, Nándor 453, 454 Svarcz, Lajos 187, 188
Sommerburger, Friedrich 148, 149 Szabados, Emeric 479
Sonea, Teodor 410 Szabados, Francisc 418, 419
Soneriu, Maria 296, 297, 298, 299 Szabó, Andrei 193, 194
Soós, István 236, 237 Szabó, Anton 326
Sóos, Károly 347 Szabó, Apollónia 474
Spector, Sherman David 60 Szabó, Dénes 202, 203
Spineanu, Maria 189, 190 Szabó, Edmund 228, 229, 230
Spitzer, Ernõ 148, 149 Szabó, Elena 474
Spring, Filip 307, 310 Szabó, Erzsébet 343, 386, 387
St@nescu, locotenent 185 Szabó, Eugen 282, 283
St@nil@, Nicolae 93, 259 Szabó, Ferencz 413
St@niloi, Nicolae 474 Szabó, Francisc 311
Stacho, Károly 343 Szabó, Frederic 453, 454, 455
Stacho, Sever 342 Szabó, Géza 58, 178, 180, 311, 343,
Stan, Apostol 74 379, 395, 397, 398, 401
Stan, Elena 432 Szabó, Gyula 272
Stancovics, Nicolae 474 Szabó, Ignácz 277, 278
Stark, Miklós 476 Szabó, Imre 142
Stavarz, Hugó 299, 300 Szabó, Iosif 282
Stefáni, Károly 287 Szabó, István 136, 137, 151
Stein, István 406, 407 Szabó, Iuliu 159, 193
Steiner, Elena 454, 455 Szabó, János 355
Steiner, István 476 Szabó, Jenõ 381, 383
Stern, Manó 186 Szabó, József 297
Steydl, Adalbert 148, 149 Szabó, Ludovic 226, 227, 446, 447
Stiegelbauer, József 425, 476 Szabó, Mária 343, 346
Stöckl, Ferencz 435 Szabó, Mihály 342
Stoiacovici, Victor 418, 419 Szabó, Róza 364
Stoica, plutonier 177 Szabó, {tefan 154, 252, 257, 326, 423
Stoica, Tr@ian 314, 315 Szabó, Tamás 272
512
Szabó, Zoltán 357 Székely, Antal 122
Szadeczky, Miklós 99 Székely, Armin 162
Szakácsy, Gizella 433, 434 Székely, Dániel 159
Szakolczay, Ludovic 421 Székely, Francisc 461, 462, 463
Szalamin, Alexiu 193 Székely, Lajos 210, 211
Szalay, Dezideriu 79, 460 Székely, Mária 343, 346
Szálló, János, d-na 364 Székely, Mihály 151, 154, 410
Szalvásy, Blanca 418 Székely, {tefan 256, 257
Szándich, Urós 73, 425, 476 Székelyudvárhely (Odorheiu Secuiesc) 98
Szántai, Margit 296, 298 Szekér, Ferenc 347
Szánthó, Iuliu 193 Szekeres, Ferencz 414
Szántó, Gyula 472, 473 Szekeres, Ladislau 281, 286
Szappanos, József 349 Széles, Alexandru 306
Szarka, Sándor 364, 365 Széles, István 342
Szász, om de serviciu 251 Széles, Iuliu 434
Szász, Albert 243, 244 Széll, Aloisiu 423, 449, 450
Szász, András 214, 215, 313 Szenczer, József 140
Szász, Dezideriu 225 Szenkovits, Lajos 140
Szász, Elvira 226 Szentes (Sinte}ti) 367
Szász, Gerõné 226 Szentgyörgyi, Lajos 393, 394, 396, 402
Szász, Gregoriu 226 Szentkirályi, Miklós 125, 126, 127
Szász, Irina 176, 177 Szentléleki, Mészáros László 343
Szász, István 348, 403 Szentpály, Ernest 228, 229, 230
Szász, János 236, 237, 416 Szentpály, Zsigmond 342
Szász, József 249 Szentpéteri, János 206
Szász, Mihály 355 Szentpétery, Béla 327, 328, 329
Szász, Zoltán 249 Szényi, Iosif 133
Szathmáry, Béla 347, 425, 476 Széplaki, Ödön 257
Szathmáry, François 99 Szepsi, Iosif 119
Szathmáry, Mihály 236, 237 Szerendan, Döme 426
Száva, Antal 261, 343 Szibinacz, Milán 476
Szava, Antoniu 274, 276 Szigethy, István 126, 128
Szavits, Sándor 425, 478 Szigeti, Charles 79, 98
Szebeni, Gerõ 327, 328 Szigeti, Dezsõ 349
Szedlacsek, József 381, 382, 383, 384 Szigeti, Georges 79
Szedlak, judec@tor 351 Szigriszt, Antal 425, 476
Szegédi, Ilona 406 Szijgyártó, István 272
Szegedi, József 406 Sziklay, Desideriu 261, 274, 276
Szegedy, Lajos 329, 333, 335, 339 Szilágyi, Alexandru 225, 445
Szeitz, Benõ 388, 389, 390 Szilágyi, Andor 247
Szeitz, Mária 440, 441, 442 Szilágyi, Dezsõ 341, 343, 345
Székács, arbitru la Tribunalul arbitral Szilágy, István 462, 463
româno-ungar de la Paris 98, 102 Szilágyi, István 151, 154
Székely, Albert 128 Szilágyi, Jenõ 403
513
Szilágyi, József 348 Szõcs, Andrei 176, 177
Szilágyi, Károly 233, 234, 235 Szõcs, Kamilla 151, 154
Szilágyi, Lajos 347 Szucsigan, László 362
Szilágyi, László 403 Szukpay, Gyula 414
Szilágyi, Márton 278
Szilágyi, Mihály 95, 403 {
Szilágyi, Nicolae 311 {enchea, Ioan 48
Szilágyi, Sándor 247 {erban, Nicolae 305, 310
Szilágyi, {tefan 154, 251 {ercaia 94, 110, 113, 311, 312, 343, 379
Szilágyi, Zoltán 249, 250, 349 {imleul Silvaniei 57, 110, 114, 348, 390,
Szilassy, Dénes 199 391, 392, 393
Szilvásy, Blanca 419 {iria 73, 111, 115, 463, 465
Szimonides, Károly 167, 168 {oimo}iu, Dorica 143
Szirmay, István 258 {omcuta Mare 59, 111, 114, 312, 411
Szirmay, Lajos 349 {tefanovici, Petru 95
Szlavik, Jolán 234, 235 {tirb, George 143
Szoboszlay, Júlia 462, 463 {uta, Jean 353
Szoboszlay, Sándor 462, 463 {uteu, Tr@ian Corneliu 94, 277, 278,
Szõcs, Dániel 229, 230 279, 281
Szõcs, Endre 272
Szõcs, János 221 T
Szõcs, Lajos 272
Szõke, Lajos 342 Tagadóan, Tódor 462, 463
Szõllõsi, Gyula 342 Taglicht, Samu 305, 310
Szõllõssy, Eugen 423 Tajnal, Eugen 79, 98
Szöllösy, Ferencz 414 Takács, Ferencz 247
Szöllõsy, Miklós 245, 246 Takács, Gyula 347
Szolnok, (localitate în Ungaria) 183 Takács, István 393, 394, 396, 400, 402
Szombat, Pavel 445 Takácsi, Béla 130
Szongolt, Thèodore 79 Talvaly, Benedict 228, 229, 230
Szonn, Elisabeta 479 Tamba, Péter 364
Szonya, Júlia 369, 370, 371, 372 Tanko, Iosif 418, 419
Szõnyi, Ferencz 406 Tarajossy, Béla 423
Szopos, Gáspár 268, 270 Tarkó, Sándor 231, 232
Szotak, Margit 388, 389, 390 Ta}ca, Eremie 454, 455
Szõtimrei, Emeric 417 Tatár, Gerõ 148
Szövérffy, Dezsõ 236, 237 Tatay, Ambrus 343
Sztaniszlavszky, Adolf 329, 332, 333, Tátrai, Kálmán 342
335, 338, 339 Tattay, Lajos 343
Sztanka, József 381 Taussig, Menyhért 433, 434
Sztankovics, Miklós 474 T@ma} Colomán 276
Sztójka, Lajos 178 T@ma}, Alexandru 284
Sztupjár, Károly 290 T@ma}, Simion 20, 42, 249, 251
Sztupjár, Samu 258 T@p@lag@, Ioan 197
514
T@}nad 59, 111, 114, 266, 348, 409, 360, 361, 362, 363
410 Tiszaújlak (azi Vylog, localitate în
T@taru, Eugen 153, 154 Ucraina) 407
Târgu L@pu} 41, 109, 112, 138, 212, Titieni, Ioan 41, 94, 226, 227, 228
213, 214, 215 Tiulescu, Const. B. 31
Târgu Mure} 21, 24, 25, 26, 27, 29, 43, Tobiás, Ludovic 418
44, 45, 47, 53, 84, 93, 109, 113, Todea, Ana 195
114, 115, 257, 258, 259, 264, 265, Todea, Lenu]a 88
266, 268, 281, 283, 284, 286, 291, Todorovics, Gerõ 221
313, 315, 316, 327, 348, 404 Tolan, Teodor 124
Târgu Secuiesc 25, 46, 97, 109, 113, Tolcsvay, Ludovic 228, 229, 230
270, 271, 272 Tolvaly, Benedict 228, 229, 230
Târn@veni 49, 110, 263, 312 Tomaskó, Lõrincz 349
Teaca 43, 93, 109, 112, 252, 253, 254, Tomáskovics, Dezsõ 365
255, 256, 257, 379 Tomassy, Géza 403
Teiner, Jenõ 349 Tomits, János 455, 457, 458
Telegdy, Géza 234 Tompa, Gábor 272
Telegdy, Lajos 302 Tompa, Lajos 275
Telmán, Aladár 272 Tompos, János 272
Tenner, Izidor 416 Tompuk, Jakab 349
Teodorovics, Sándor 460, 461 Toncsán, Tivadar 236, 237
Tepfenhardt, Antal 414 Tönner, Izidor 416
Teregova 66, 73, 111, 115, 417, 465, Topán, József 41, 95, 212, 213, 214
466, 467, 468, 469 Topan, Liviu 148
Tergoria, Aurel 94 Topea, Mihail 448
Teri, Géza 293 Tormássy, Géza 348, 403
Ternovsky, Francisc 281, 285 Török, Géza 151, 154
Ternovszky, Béla 122, 123 Török, Irén 388, 389, 390
Teschler, Mátyás 415 Török, István 414
Tetsi, Endre 79 Török, Joseph 79
Thudt, Mih@il@ 297, 299 Török, Lajos 342
Thumes, Mihály 252, 254, 257 Török, Teodor 282
Thúry, Endre 343 Török, Vilhelm 282, 283
Tichy, Árpád 473 Török, Zsigmond 463, 464
Tiefenthaler, József 407 Torrey, Glenn E. 15, 29
Tieran, Emil 416 Tóth, Albert 442
Tihasz, Mihály 377, 378 Tóth, Béla 342
Timár, József 190 Tóth, Coloman 245
Timi}oara 21, 24, 25, 29, 61, 62, 64, 65, Tóth, Endre 79
66, 69, 73, 74, 97, 111, 114, 115, Tóth, Gábor 342
126, 128, 307, 415, 416, 424, 427, Tóth, Gyula 258
442, 475, 476, 477, 478, 479, 480 Tóth, Lajos 202, 203, 343, 406, 407,
Timófi, János 415 434
Tinca 55, 60, 110, 114, 357, 358, 359, Tóth, Mihály 377, 378
515
Tóth, Sándor 463, 464, 468 Unipan, Pavel 445, 446
Tóth, Vilmos 130 Urai, Péter 404, 405
Totsi, Imre 343 Uray, József 423, 452
Tournadre, de, general francez 65, 68, Uray, Ladislas 99
69, 421, 422, 423 Ürmösi, Ioan 306
Tra}c@, Ottmár 8, 88 Ürmössy, Károly 235
Trianon, tratat de pace 14, 15, 18, 19, Ürmösy, Mária 311
30, 74, 80, 81, 100, 102 Ursz, János 473
Trif, George 95, 139 Utalea, Octav 122, 123
Tripon, Gavril 20, 134
Tru]ia, Dimitrie 423 V
Tunyoghy, Jolán 393, 394, 396, 398, Vágó, István 425
400, 402 Vaida, maior 408
Turcu, Vasilie 286 Vaida, Petru 95, 348
Turda 24, 25, 34, 38, 41, 94, 108, 113, Vaida-Voevod, Alexandru 10, 16
132, 133, 163, 164, 226, 228, 229, Vaida-Voevod, Mircea 16
437, 438 Vajda, Iosif 282
Tyopay, Ede 412 Vajna, Ferencz 272
Tyuskay, István 391, 392 Vajna, Vincze 163
[ Vajnovszky, Vincze 342
Valea Târnei 393
[eicu, Cornel 71, 435, 437 Valentin, Arthur 306, 307, 310
[ieran, Emil A. 425 Vályi, Pál 217, 218, 219
[iplea, Alexandru 221, 222 Vámos, Albin 415
[uculescu, Petru 445, 446 Vámosy, Mihály 329, 333, 335, 339
Vancea, Victor 94
U Váncza, György 348, 403
Udvardy, László 287 Vándori, Francisc 263, 276
Udvary, Ferenc 473 Vantsa, István 272
Ugocea, comitat în Ungaria, azi în Ványolós, Jean 79
Ucraina 59, 408 Váradi, Imre 342
Uioara (azi Ocna Mure}) 94, 248 Váradi, Sándor 347
Újfalvy, Dezsõ 202 Várady, Ernõ 393, 394, 396
Újfalvy, Lajos 203 Várbeli, Eszter 258
Újhelyi, József 349 Varceka, Vilhelm 145, 146
Újlaky, Albert 418, 419 Várfalvi, Fanni 343, 346
Újlaky, Margit 343, 369, 370, 371, 372, Varga, Adalbert 440, 442
374, 375 Varga, András 348, 403
Unger, Géza 347 Varga, Árpád 154, 298
Ungureanu, Pavel 443, 445 Varga, Ferencz 347
Ungvári, Ioan 79 Varga, Ferencz, d-na 347
Ungváry, Antoniu 417 Varga, Lajos 342
Ungváry, Jenõ 476 Varga, Vilmos 199
Varga Honkovszky, Árpád 151
516
Vargha, József 343 Veress, Mihály 142
Várnai, Zoltán 305, 310 Veress, Sándor 248
Varnay, Henrik 341, 343 Veress, Zoltán 170, 247, 248
Varó, Zoltán 461, 462 Veretzi, Louis 79, 99
Váry, Ladislau 281, 285 Verness, István 270, 271
Vásárhelyi, Mariska 364, 365 Vertan, Sándor 287, 288
Vásárhelyi, Mózes 342 Verzar, Victor 311
Vasile, Drago} 207, 208, 209 Vesa, Vasile 15, 17, 22
Vasilie, Alexandru 432 Vescan, Ioan 20, 44, 264, 265, 266
Vasilievici, Ioan 418, 419 Vetési, Lajos 343
Vasinca, Toma 20 Vetik, Viktor 200
Vask, Aladár 153 Vida, Gyula 217, 218, 220
Vass, Ferencz 273 Vida, Gyula, d-na (n@scut@ Székely) 217,
Vass, Ignác 443, 445 218, 220
Vass, Márton 79 Vidrighin, Stan 21
Vass, Zsigmond 205, 206 Viena 8, 30, 60, 104
Vassika, Venczel 293 Viktor, Lajos 473
Vasu, D@nil@ 305, 310
Vincze, József 360, 361
Vasu, Octavian 20, 305, 308, 310
Vinga 73, 115
Va}c@u 56, 60, 110, 114, 366, 367, 368,
Vinogradov (Seleu}ul Mare)
379
Vi}eul de Sus 59, 114, 351
V@car, Vasiliu 245
Vin]ul de Sus 94, 109, 245, 246, 247,
V@g@unescu, M. 77
248
V@leanu, Igna]ie 447, 448
V@li}oara 227 Virágh, Béla 424, 425
Vecerdea, Nicolae 20, 46, 270, 271 Virágh, Carol 306
Végh, Emil 142 Virágh, Iosif 435, 436, 438, 439
Végh, Ferencz 257 Virányi, József 475
Végh, Joseph 79, 99 Virányi, Lajos 342
Végh, Sándor 344 Vitályos, Lenke 458
Vékony, József 258 Vizy, Ferencz 210
Veliciu, Romul 21, 86 Vlad, Aurel 10
Vlad, Ilariu 279, 280
Venczel, Ioan 418, 419
Vlad, Ioan 48
Venetu, Ioan 305, 306, 307, 308, 309,
Vladone, Alexandru 267, 325, 326, 327,
311
328
Vereczky, Gyula 349
Vlaik, Luiza 200
Veredy, Gábor 231
Vod@, Ioan 119
Veress, András 325, 326
Vogel, Dávid 230
Veress, Áron 462, 463
Voicu, Ioan 303
Veress, Árpád 324 Volenhofer, Pál 99
Veress, Eugen 170 Vörös, Imre 425
Veress, Géza 281, 286 Vulkán, Berta 161
Veress, János 377, 378 Vulpe, Magdalena 18
Veress, László 410
517
Vutca, Petru 226, 228 Zakariás, Gyula 125, 126, 127
Zalányi, Elisabeta 193
W Zal@u 19, 20, 24, 25, 49, 54, 60, 110,
Waedt, Rudolf 298 114, 209, 346, 347, 348, 391, 392,
Wager, Alajos 79, 99 403, 405, 409, 410, 411
Wagner, Friederic 467 Zarb, M. 98
Wagner, Johann 252, 253, 254, 255, Z@rne}ti 94, 110, 113, 314, 315
256 Z@voianu, Mihail 228, 230
Waidmann, János 434 Zeferovits, János 349
Weber, Peter 29 Zeillinger, Anton 474
Weeber, Gyula 212, 213, 214 Zékány, Carol 315
Weer, György 116, 119 Zeller 73, 474, 475
Weinberger, Hedvig 451 Zentke, János 228, 229, 230
Weisz, Árpád 405 Zich, József 423, 449, 450
Weisz, Klementina 445 Ziegler, József 413
Weisz, Robert 478 Zigre, Nicolae 21, 86
Wellisch, Alajos 426, 427 Zikes, Johann 298
Wermescher, József 151, 154 Zimbran, Tivadar 458
Werner, Ioan 451 Zimmermann, Otto 298
Weydauer, Endre 477 Zöld, Ioan 307, 310
Wiblitzhauser, Frigyes 474 Zombory, Endre 406, 407
Wilhelm, Emma 275 Zonda, Gergely 287
Winklarek, János 462, 463 Zonda, Géza 296, 297, 298
Wittigayer, Gabriella 477 Zörgõ, Nicolae 418, 431, 432
Wolf, Jolán 342 Zoványi, George 79, 99, 195, 197
Zsakó, Andor 261
Z Zsembery, Márton 342
Zaberca, Vasile M. 60 Zsiga, Ilona 347
Zachariás, Ernõ 460, 461 Zsiga, Lajos 394, 395, 397, 398, 399,
Zaharia, Octavian 95, 122 400, 401, 402
Zainea, Ioan 50 Zsiska, Dániel 433, 434
Zajzon, Kálmán 327, 328 Zsivanovics, Miklós 476
Zumpfe, Magda 393, 394, 396, 400, 402
Zverinyi, Szilárd 369, 370, 371, 372,
373, 374, 376
518
DE ACELA{I AUTOR
1. Bibliografia istoric@ a României, vol. I, IV-VIII, Bucure}ti, 1970-1996.

2. Valeriu Brani}te, Coresponden]@, vol. I-IV. Edi]ie de Gheorghe
Iancu, Valeria C@liman (I-III), Stelian Mândru] (IV), Cluj-Napoca, Bucure}ti,
1985-2001.
3. Contribu]ia Consiliului Dirigent la consolidarea statului na]ional
unitar român (1918-1920), Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1985, 316 p.
4. La consolidation de l’Union de la Transylvanie et de la Roumanie
(1918-1919). Témoignages français. Bucure}ti, Ed. {tiin]ific@, 1990, 334
p. (avec G. Cip@ianu).
5. History of modern Romania. Preliminary study. Text selection,
coordination and methodological adaptation: Armando Alonso Pineiro,
Buenos Aires, Ediciones Historia, 1999, 248 (Coautor). Edi]ie }i în limba
spaniol@.
6. Istoria României. Transilvania, vol. II (1867-1947). Coordonator
Anton Dr@goescu, Cluj-Napoca, Ed. „Gheorghe Bari]iu”, 1999, Coautor.
Paginile XV-XXIII, 703-766, 851-866.
7. Colectivizarea agriculturii în România. Aspecte legislative. 1945-
1962, Cluj-Napoca, 2000, LXXXI + 438 p. (cu Virgiliu êâr@u }i Ottmar
Tra}c@).
8. Problema minorit@]ilor etnice din România în documente ale
Societ@]ii Na]iunilor (1923-1932). Le problème des minorités ethnique
de Roumanie dans le documents de la Société des Nations (1923-1932).
Ethnic Minorities in Romania in Documents of the League of Nations
(1923-1932), Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2002, 399 p.
9. Dezvoltarea întreprinderilor metalurgice din România 1919-1940.
Cluj-Napoca, Editura Studium, 2003, 335 p. ( În colaborare cu: L. Báthory,
I. Csucsuja, M. {tirban).
519

Ghe. Iancu - Justitie Romaneasca in Transilvania

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghe. Iancu - Justitie Romaneasca in Transilvania

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[”

AL ACADEMIEI ROMÂNE, CLUJ-NAPOCA

JUSTI[IE ROMÂNEASC~ ÎN TRANSILVANIA (1919)

JUSTI[IE ROMÂNEASC~ ÎN TRANSILVANIA

Editura Ecumenica Press

Studiu istoric ................................................................................ 7

Not@ asupra edi]iei................................................................... 107

Lista institu]iilor juridice din Transilvania

Documente .............................................................................. 116

Glosar ...................................................................................... 481

De acela}i autor ....................................................................... 419

Cercetarea istoric@ implic@ c@ut@ri lungi }i asidue într-un material informa]ional

Acest act, bazat pe principiul dreptului popoarelor la autodeterminare s-a

interne pân@ ce deosebirile de structur@ politic@ }i social@ dintre noi se vor

Dup@ alegerea ca „dirigent”, A. Laz@r a fost felicitat în 5 decembrie 1918

1918 sunt }i r@mân deapururea unite cu Regatul României”. Ac]iunea hot@rât@

Extinderea competen]ei guvernului asupra unor domenii de activitate din

actul unirii românilor din Ardeal, Banat, Cri}ana, S@tmar }i Maramure} cu

Planul extern era dominat de preg@tirile pentru deschiderea Conferin]ei

trimiterea unui reprezentant la Belgrad, în persoana lui Valeriu Brani}te. Ini]ia-

câtva favorabile Românilor, altele, dimpotriv@, au însemnat obstacole în

plebiscit spontan, au determinat, au impus chiar, celorlalte etnii din teritoriu

democratice n-au avut nici o rezonan]@ în rândurile popula]iei maghiare, fapt

de 11 ianuarie, Silviu Moldovan (jud. Ciuc), în 9/22 ianuarie, George Baiulescu

noiembrie 1918, se va institui o administra]ie francez@, sub controlul c@reia se

vorba fie de a se extinde legisla]ia din România, fie de a se men]ine vechile

investite cu drept de jurisdic]iune, arbitrii institui]i în cadrul Camerelor de

judec@tore}ti din Transilvania în perioada dualismului (1867-1918), in: Culegere de referate,

Instan]ele de apel pentru deciziile judec@toriilor de ocol erau tribunalele. Ele

S-au p@strat astfel gradele de jurisdic]iune cu atribu]iile ce le aveau, precum }i

justi]iei, mai cuprindea }i dispozi]ii privind activitatea organelor judiciare în noile

„P@r]ile” erau preg@tite pentru confrunt@ri, care se anun]au aprige, atât

Actele despre prelu@ri s-au trimis Resortului de Justi]ie, prefec]ilor, pre}e-

astfel de prevederi care tind la preluarea instan]elor de sub conducerea }i

Ordonan]a 121. Primele m@suri luate de pre}edintele român au fost timide,

Consider@m, deci, c@ invocarea acestui articol de c@tre juri}tii maghiari în

Pre}edintele român, în în]elegere cu pre}edintele Cur]ii de Apel, a hot@rât

aplica]i a servi mai departe” – îl în}tiin]a Nicolae Pop, la 21 martie, pe Aurel

}i sa}i au r@mas în continuare în func]ii. Resortul de Justi]ie a fost informat despre

[îns@] con}tient de consecin]ele care rezult@ în urma refuzului de a presta jur@-

}i func]ionari fa]@ de popula]ie, în perioada de dinaintea lui 1 Decembrie 1918.

Judec@torii }i func]ionarii maghiari au refuzat depunerea jur@mântului

mai vârtos c@ el este deja }i înaintat în etate }i are 34 de ani de serviciu...”. El

l-au preluat de la fostul pre}edinte maghiar. Sesiz@m c@ pre}edintele român a

ajut@tor r@mas în serviciu nu e vrednic de încredere. To]i ace}tia sunt infecta]i

În urma campaniei victorioase a armatei române din lunile aprilie-mai

Este p@truns de seriozitatea momentului. Ceea ce provoac@ bucuria unei

mai, prefectul îl în}tiin]a despre st@rile de fapt de la Tribunal pe }eful Resortului

schimbarea de atitudine din partea magistra]ilor. „Judec@torii }i procurorii nu

amânarea ac]iunii pân@ la decizia final@ a Conferin]ei de Pace, promi]ând c@-}i

Un document din zon@ de care dispunem, datat 6 august, este extrem de

La judec@toria de ocol T@}nad, preluat@ la 27 august, unii au depus jur@-

Jude]ul km² Români {vabi Sârbi Magh. Al]ii TOTAL

armat@, rechizi]ion@ri de bunuri apar]inând statului sau particularilor, transpor-

definitiv@ a Conferin]ei de Pace. În consecin]@, administra]ia se exercita, în

fost pus@ (cu drept, cu nedrept, nu e acum de discutat) de francezi, care a

în ea cu ochi limpezi }i cu minte treaz@ }i lipsit@ de patima grandomaniei }i

Cenad treceau sub jurisdic]ia tribunalului Arad,. Judec@toriile din jude]ele

deplin cunosc@tor al organiza]iei judec@tore}ti cu enorma mul]ime de norme juridice,

cazul jude]ului Bihor. Gestul energic }i responsabil românesc a produs un prim

Fostul pre}edinte maghiar a refuzat ini]ial predarea, invocând argumen-

Judec@torii }i func]ionarii î}i luaser@ salariile }i pe luna iulie. Celor care în

guvernatorul francez al ora}ului Arad. Doi magistra]i maghiari au depus