Acțiunea

Actul I
Regele Cymbeline stăpânește Marea Britanie sub protecția Romei. Împărăția sa trebuie să
plătească tribut. Cymbeline află că singura sa fiică, Innogen, s-a căsătorit în secret cu iubitul
său, un cetățean din anturajul regelui, Posthumus Leonatus, un om născut cu statut social
scăzut. Furios cu neascultarea cuplului, Cymbeline decide să-l alunge pe Posthumus din
Marea Britanie. Înainte de a călători în Italia, Posthumus își schimbă brățara cu inelul lui
Innogen. Schimbul este un angajament de încredere și dragoste între cuplu la separarea lor.
În Italia, Posthumus se laudă cu fidelitatea lui Innogen față de el. Un domn local, Giacomo, îl
provoacă pe Posthumus să parieze pe fidelitatea ei. Giacomo intenționează să o seducă pe
Innogen însuși și să demonstreze că Posthumus greșește și să câștige pariul.
La scurt timp, Giacomo vine la curtea britanică pentru a o seduce pe Innogen. El descoperă că
Innogen este fidelă soțului ei. Cu toate acestea, el o convinge să aibă grijă de cufărul său
peste noapte. Între timp, regina, mama vitregă a lui Innogen, încearcă să anuleze căsătoria
fiicei sale vitrege cu Posthumus. Vrea ca fiul ei prost, Cloten, să se căsătorească cu ea.
Innogen îl respinge pe Cloten și caută ajutorul servitorului soțului ei, Pisanio, pentru a-l ține
la distanță.

Act II

Fără să știe Innogen, Giacomo se ascunde în secret în cufăr și are acces la dormitorul ei. În
timp ce doarme, Giacomo se strecoară afară pentru a memora detalii despre cameră și
notează, de asemenea, o aluniță sub sânul stâng. El scoate brățara lui Posthumus de la
încheietura mâinii lui Innogen. Cu dovada cuceririi sale, se întoarce nevăzut în cufăr. 
Giacomo ajunge în Italia cu brățara și detalii intime despre corpul și camera de dormit a lui
Innogen. Posthumus crede că soția sa este neloială. În furie, el cedează pariului lui Giacomo.

Actul III

Posthumus trimite o scrisoare slujitorului său, Pisanio, poruncindu-i să o omoare pe Innogen

pentru infidelitatea ei. Credinciosul Pisanio nu crede că Innogen este vinovată așa că o
sfătuiește să fugă de la curte în Țara Galilor deghizată în băiat. Odată ce ajung la Milford
Haven, în Țara Galilor, Pisanio o părăsește pe Innogen. Îi trimite lui Posthumus că a comis
crima. Posthumus este tulburat de știri și copleșit de vinovăție. Între timp, supărat de
respingerea prințesei, prințul Cloten încearcă să o curteze din nou și descoperă că Innogen a
scăpat de la curte. Purtând un set furat de haine ale lui Posthumus, Cloten o urmărește în Țara
Galilor.

Actul IV
În Țara Galilor, Cloten îi întâlnește pe tinerii vânători Polydore și Cadwal. Vânătorii s-au
împrietenit cu Innogen deghizată în băiat sau „Fidele”, așa cum o cunosc ei. Aroganța lui
Cloten îi enervează și, după ce a izbucnit o luptă între ei, Cloten este decapitat. Tinerii se
întorc în peștera lor cu Morgan, tatăl lor și îl găsesc pe Fidele mort. Innogen a luat de fapt
„medicamentele” pe care i le-a dat Regina, mama sa vitregă. Regina a crezut că este o otravă
mortală. Dar medicul care a făcut medicamentele le-a înlocuit în secret cu niște somnifere,
suspectând motivele reginei.
Tinerii îl plâng pe Fidele în timp ce așează corpul lui Cloten lângă ea pentru înmormântare.
Când Innogen se trezește din somnul provocat de medicamente, ea se trezește întinsă lângă
un cadavru fără cap care poartă hainele soțului ei. Ea își plânge soarta și moartea aparentă a
soțului ei. În acel moment, ajunge armata romană. Giacomo și Posthumus sunt doi soldați
romani, iar generalul roman Caius Lucius ia ca paj pe Innogen deghizată în Fidele. Romanii
cer plata tributului pe care regele Cymbeline a refuzat să îl plătească.
Se petrece o luptă între romani și britanici, în care Polydore, Cadwal și Morgan îi ajută pe
britanici să învingă invadatorii. Posthumus se deghizează inițial și luptă de partea britanică.
Dar el își schimbă încă o dată îmbrăcămintea pentru a fi luat prizonier alături de romanii
învinși. Își plânge decizia de a o ucide pe Innogen și își caută propria răzbunare. În
închisoare, îi visează pe părinții săi morți ale căror fantome, împreună cu zeul Jupiter, îi lasă
o inscripție profetică și speranța că soția sa se poate întoarce.

Actul V

Înapoi la curte, regina a murit, recunoscându-și comploturile și trădările. Romanii sunt

condamnați (inclusiv Innogen, Giacomo și Posthumus), dar Caius Lucius cere libertatea lui
Fidele. Când Cymbeline îi acordă un avantaj lui Fidele, pajul întreabă de ce Giacomo poartă
inelul Posthumus. Când Giacomo recunoaște înșelăciunea sa, Posthumus iși arată identitatea
în fața instanței. El relatează cum a aranjat moartea lui Innogen. Ea intervine și apoi iși
dezvăluie și ea identitatea. 

Odată ce Innogen și Posthumus sunt reuniți, Pisanio spune povestea călătoriei lui Cloten în
Țara Galilor. Când Polydore și Cadwal recunosc că l-au ucis pe Prinț, Cymbeline este
supărat. Dar Morgan îi protejează de mânia lui Cymbeline, dezvăluind că el este curteanul
alungat al lui Cymbeline, Belarius. Potrivit poveștii sale, el, cu mulți ani înainte, scăpase
alături de doica regală. El a furat prințul moștenitor Guiderius și fratele său Arviragus, fiii lui
Cymbeline. Belarius i-a crescut să creadă că sunt fiii săi, Polydore și Cadwal. Odată cu
întoarcerea fraților de mult dispăruți ai lui Innogen și visul lui Posthumus explicat, piesa se
încheie cu Cymbeline iertând pe Belarius și făcând pace cu Roma.