Mitul prima form a culturii Mitul ca prim, dar complex i peren form a realitii culturale, cuprinde o viziune coerent,

, profund i nu lipsit de mreie a lumii arhaice i a omului ei. Interesnd direct condiia uman ca atare, istorisete modul n care, graie actelor unor fiinesupranaturale, ceva a dobndit pentru prima oar existen: fie o realitate total (cosmosul), fie un fragment al acesteia (o poriune de pmnt, un animal, o plant, un comportament omenesc, o instituie cu normele i valorile ei etc.) relevate ca elemente ale sacrului sau supranaturalului n lume. Prin intermediul mitului se cunoate i se "retriete" originea i structura realului, care, numai astfel, poate fi stpnit i folosit. Funcia principal a unei mitologii, a ritualurilor, a cnturilor sacre i a dansurilor ceremoniale const n a trezi n fiecare eu simul respectului, gustul minunrii i dorina participrii la misterul lumii. ncepe astfel s se constituie acea contiin a lumii reale i semnificative, despre care Mircea Eliade afirma, c este intim legat de descoperirea sacrului1, prin a crui experien, spiritul omenesc ar fi sesizat diferena ntre ceea ce se arat a fi real, puternic, bogat i semnificativ i ceea ce era realmente lipsit de aceste caliti, adic fluxul haotic i primejdios al lucrurilor, apariiile i dispariiile lor ntmpltoare i goale de sens. Sacrul, neles ca "experien a unei realiti i obrie a contiinei de a exista n lume", i supranaturalul (divinul), ca ntemeietor al unui real nehaotic, organizat, mijlocesc, aadar, raportul omului cu lumea, ntemeiaz complexa relaie a existenei contient de sine, cuceea ce se afl n afara ei. Reflectnd spiritul de libertate al vechilor elini, precum i nceputurile firave ale unei interpretri raionale a lumii, mitologia greac include o soluie pozitiv n problema acestei relaii. Refuznd s dea ascultare lui Zeus, Prometeu este simbolul revoltei i iniiativei creatoare, al luptei pentru triumful binelui. nncletarea cu destinul este doar aparent nvins. Condamnat la o cumplit suferin pentru faptul de a se fi rzvrtit i de a fi refuzat supunerea fa de zei, Prometeu descoper n el nsui motivele de a se subordona ordinei necesare lucrurilor. O mitologie este un ansamblu relativ coerent de mituri, ntmplri care descriu o anumit religie sau un sistem de valori. Cuvntul "mitologie" provine din limba greac (), din fuziunea cuvintelor "mythos" ("poveste" sau "legend") i "logos" ("cuvnt"). n general, miturile sunt opere literare narative tradiionale care au rolul de a explica diferite fenomene ale naturii, originea omului i a animalelor, etc. De obicei, miturile implic prezena unui element sacru, a unor zeiti, a unor fore fabuloase, supraomeneti. Miturile se suprapun adeseori cu legendele, diferenele dintre acestea fiind c legendele au un smbure de adevr, n timp ce miturile sunt complet imaginare. Eventual,termenul "mitologie" poate include totalitatea miturilor dintr-o cultur sau o religie (de exemplu: mitologie greac, mitologie egiptean, mitologie nordic) sau o tiin care se ocup cu reconstruirea, studiul i interpretarea miturilor. Clasificari ale miturilor De-a lungul timpului s-au evideniat diferite tipuri de mituri. Miturile rituale explic eficiena unei anumite practici religioase sau sunt legate de un templu sau de un sanctuar. Miturile originii explic nceperea unui obicei sau apariia unui obiect sau a unui nume. Miturile unui cult sunt cele ce redau importana i semnificaiile unui ritual dedicat unei anumite zeiti. Miturile de prestigiu sunt asociate adesea unui erou, unui ora sau unor oameni, alei i sprijinii de o divinitate. Miturile escatologice descriu un eveniment catastrofal care de obicei pune capt lumii oamenilor, sau chiar ntregului univers. Miturile sociale ntresc, justific sau apr nite valori morale i practicile unei societi. Exemple de mitologii Mitologie traco-dac Mitologie celtic Mitologie egiptean Mitologie etrusc Mitologie greac Mitologie lusitan Mitologie nordic Concepte mitologice Divinitate solar Focul Apa Pmntul Cerul Aerul Moartea Geneza Natura Animalele Plantele Omul Fulgerul Soarele Luna Mitologie persan Mitologie roman Mitologie romneasc Mitologie sumerian Mitologie vedic Mitologie aztec Mitologie tibetan Mitologie rus

Functiile mitului Mircea Eliade sustine ca una dintre raspandite functii e cea de stabilirea a unor modele comportamentale si a unor experiente religioase. Prin reproducerea miturilor, membrii unei societati traditionale se detaseaza de prezent si se intorc in epoca mitica, apropiindu-se in acest fel de divin. Larui Honko afirma, ca in unele cazuri, o societate ca reproduce mitul avand ca scop reproducerea conditiilor din epoca mitologica. De exemplu, va reproduce vindecarea miraculoasa facuta de un zeu din trecut, pentru a vindeca pe cineva din prezent. La randul sau, Roland Barthes, sustine ca in prezent cultura moderna exploreaza experienta religioasa. Deoarece nu e rolul stiintei de a defini moralitatea umana, o experienta religioasa este o tentativa de conectare cu un trecut moral ce contrasteaza cu prezentul tehnologic. Joseph Campbell defineste miturile prin 4 functii de baza: - Functia Mistica: experimentarea minunatiei Universului. - Functia Cosmologica: explorarea formei Universului. - Functia Sociologica: sustinerea si aprobarea unei anumite ordini sociale. - Functia Pedagogica: cum sa traiesti o intreaga viata in diferite circumstante. Mit- 1) Povestire fabuloas care cuprinde credinele popoarelor (antice) despre originea universului i a fenomenelor naturii, despre zei i eroi legendari etc. 2) Povestire de origine popular, cu coninut fabulos, care explic n mod alegoric originea lumii, fenomenele naturii i viaa social. 3) Lucru sau realitate lipsit de un temei real. Mituri grecesti celebre Crearea lumii La inceput a fost Haosul. Din Haos s-au nascut primii zei: Uranus si Geea, cerul si pamantul. Ei au avut o multime de copii, dar Uranus i-a inchis in Tartar pentru ca nu le putea suporta uratenia. Disperata, Geea, si-a ajutat unul dintre copii sa se razbune.Cronos, a taiat parti secrete din corpul tatalui cu o sabie si asa si-a inceput domnia. El s-a casatorit cu sora lui, Rhea. Speriat de profetia tatalui sau, in care se spunea ca va fi ucis de unul din fii sai, zeul isi inghitea toti fii atunci cand acestia se nasteau. Rhea nu a mai suportat si cand a dat nastere lui Zeus, i-a dat sotului ei, in locul copilului, o piatra invelita in scutece. Cronos a inghitit piatra fara sa suspecteze nimic. Copilui a fost crescut in Insula Creta de catre nimfele muntelui si capra Amalthea. Cand Zeus a crescut, el si-a ucis tatal, iar apoi si-a eliberat fratii si surorile care traiau in tatal lor. Puterea a fost impartita intre zei. Ei s-au mutat pe Muntele Olimp unde si-au trait viata cu bucurie, certandu-se, iubindu-se si privind oamenii.Zeus a avut multi copii, nu numai cu sotia sa, Hera, dar si cu alte zeite sau muritoare. Cele douasprezece munci ale lui Hercule Crearea omului