Simboluri Mitologice

Elevii:Bunescu Eduard Stoica Marius Spataru Claudiu Calinici Cosmin Moise Valentin

O mitologie este un ansamblu relativ coerent de mituri, ntmplri care descriu o anumit religie sau un sistem de valori. Cuvntul "mitologie" provine din limba greac (), din fuziunea cuvintelor "mythos" ("poveste" sau "legend") i "logos" ("cuvnt"). n general, miturile sunt opere literare narative tradiionale care au rolul de a explica diferite fenomene ale naturii, originea omului i a animalelor, etc. De obicei, miturile implic prezena unui element sacru, a unor zeiti, a unor fore fabuloase, supraomeneti. Miturile se suprapun adeseori cu legendele, diferenele dintre acestea fiind c legendele au un smbure de adevr, n timp ce miturile sunt complet imaginare.

Lupul
In legendele, basmele si credintele romanesti, lupul este facut de Diavol dintr-un bo de lut, dar acesta nu-l poate insufleti decat apeland la ajutorul lui Dumnezeu, care-i da viata si il asmute impotriva diavolului. La multe popoare e asociat fecunditatii, fiind un fel de demon sexual, de unde legenda convietuirii unei femei cu un lup, sau credinta ca un par din coada lupului poate sa aduca iubirea oricarei femei, credinta inregistrata si la romani.

Forta si ardoarea lupului in lupta au facut din acest carnasier un simbol al razboinicului. Stindardul de lupta al dacilor reprezenta un balaur cu cap de lup. In mitologia romaneasca rolul predominant al lupului este acela de calauza a sufletului mortului in lumea de dincolo, asa cum reiese din textele bocetelor. Numeroase credinte au in centrul lor lykantropia metamorfoza oamenilor in lupi (varcolacii, pricolicii sau tricolicii).

Vulpea
Este incarnarea sireteniei, a falsitatii, a prefacatoriei, linguselii, egoismului, furtisagului, vicleniei, etc. Legenda spune ca Dumnezeu a chemat toate vietuitoarele sa le desavarseasca si cu aceasta ocazie vulpii ii dadu viclesugul, iar omului mestesugul Intalnirea cu vulpea si cu iepurele este considerata de rau augur. Cand iti iese inainte vulpea si iepurele, e bine sa te intorci inapoi, pentru ca nu-ti va merge deloc bine.

Calul

Unul dintre animalele domestice puternic mitologizate in traditia populara romaneasca si in simbolistica universala. Frumusetea, impetuozitatea, puterea si viteza de deplasare a acestui cursier fara asemanare, l-au facut vehiculul zeilor si eroilor. Calul nazdravan din basmele noastre este adesea singurul prieten adevarat, calauza si sfetnic al eroului in dramatica-i tentativa de cucerire a lumilor si secretului fericirii si a vesnicei tinereti.

Jocurile rituale cu masti reprezentand cai (Jocul cailor, Jocul calutilor, Jocul calusarilor) din timpul sarbatorilor de iarna, au rolul de a stimula fecunditatea si fertilitatea. In traditia romaneasca, acestui animal i se rezerva si o importanta functie de aparare impotriva relelor de tot felul. In credintele populare, spiritele malefice care vin din alta lume spre a-i infricosa si teroriza pe cei vii (strigoii, moroii, varcolacii, pricolicii, etc.) iau adesea o forma cabalina. De ziua Sfantului Toader, protectorul cailor, se efectueaza diverse practici magice de crestere a parului la fete si baieti. Se spala pe cap cu fan din ieslea cailor zicand: Toadere Santoadere, Da cosita fetelor Ca coada iepelor, Da parul copiilor Ca coada manjilor.

Simbolul pentru pisica simbolul oscileaza intre conatatii pozitive

si negative, ceea ce se explica prin atitudinea ei deopotriva blanda si ascunsa. Astfel in Japonia e un animal de rau augur spunandu-se ca poate ucide femeiile si poate sa le ia infatisarea. In Cambogia ea are conotatii pozitive, imbracand conotatiile pe care le au la noi Paparudele (aduc ploaia). Pisica este intruchiparea intelepciunii iar in Egiptul Antic era venerate in chip de pisica zeita Bastet. Pisica este considerate uneori sluga a iadului. In multe traditii pisica neagra intruchipeaza intunericul si moartea.

Apa semnificatiile simbolice ale apei pot fi reduse la trei teme

dominante: originea vietii, mijloc de purificare, centru de regenerare. Apa contine tot ceea ce este virtual, ce nu are inca forma, samanta primordiala, toate semnele dezvaluirii viitoare dar si pe cele ale mortii . In Asia apa reprezinta simbol al fertilitatii, intelepciunii, harului si virtutii. Apa era leac si elixir al vietii. Pe langa conotatiile pozitive apa are si conotatii negative (potopul)

Oglinda este un stravechi obiect al civilizatiei umane. Pe langa

rosturi practice, ele mai aveau si o serie de functii magico-religioase foarte importante. In istoria culturii oglinda este un simbol cunoasterii, metafora a literaturii si artei, punctual de plecare al tuturor dedublarilor. Ea nu semnifica insa o cunoastere directa ci una refractata, mijlocita pusa sub incidenta lunii, a apei, a principiului feminin si a noptii. Oglinda da o imagine inversata a obiectului si, ca atare, este o indepartare de Principiu si de Esenta. Multe popoare cred ca in oglinda nu se reflecta imaginea adevarata a omului, ci o dublura a sa, adesea cu insusiri malefice. De aici interdictia de a-ti privi chipul in apa. Oglinda curata este un simbol al puritatii si o emblema a Fecioarei Maria iar cea murdara un simbol al minciuni si al pacatului.

Fereastra este ochiul casei. Ea mediaza opozitiile inauntru afara , inchis deschis, pericol siguranta, leaga intimitatea casei

(familiei) de lumea exterioara. Este locul intrarilor si iesirilor neingaduite, de acea pe fereastra se presupune ca pot intra duhurile rele. De aici obiceiul de a depune la ferestrele ce dau in strada diferite obiecte si plante, de a atarna ferestre cu proprietati protectoare. O asemenea functie o are la romani si crucea ferestrei. Tot pe fereastra se rapeau fetele atunci cand parintii se impotriveau casatoriei. In mituri, povesti si poezia de dragoste fereastra este hotarul ce desparte doi indragostiti .

Ielele
Sunt creaturi specifice folclorului romanesc si sunt cunoscute datorita faptului ca cei care le privesc isi pierd mintile. In folclor, ielele sunt zane de o frumusete rara care apar uneori sub forma umana, alteori ca entitati nematerializate si care obisnuiesc sa danseze goale in grupuri numeroase.

Desi nu sunt fiinte meschine, ielele sunt iuti de manie atunci cand sunt provocate, jignite, cand fiintele umane dorm sub un copac considerat proprietatea lor, cand beau apa din izboare sau fantani folosite de ele sau cand sunt surprinse dansand, folclorul spunand ca o astfel de greseala il poate costa pe om sanatatea mintala.

Fiindca numele lor sunt inaccesibile, oamenii le-au atribuit numeroase porecle si nume bazate pe caracteristicile lor, insa in popor se spune ca aceste nume nu ar trebui pronuntate orbeste din cauza ca ar putea fi bazele unor incantatii periculoase, rostite doar de vrajitoare, si ca acestea folosesc aceste pseudonime pentru bazele anumitor vraji.

CAINELE
Ca tovaras si pazitor al omului semnifica fidelitatea, atasamanentul, vigilenta. Valentele mitologice ale cainelui se interfereaza cu cele ale lupului. Cainele este un animal infernal, vestitor al mortii si calauza a sufletelor in lumea de dincolo.

Dupa credintele populare romanesti, Necuratul se cuibareste, cel mai des, intr-un caine negru sau roscat. In traditia romaneasca, cainele este asociat infernului si mortii si prin faptul ca este prevestitor de moarte: Cand noaptea urla cainele la casa, e semn ca va muri cineva din casa, sau cei din casa au sa se mute in alta parte. Alte superstitii spun ca: daca un caine sare peste masa de pomana, e semn ca sufletul mortului nu primeste pomana sau ca e semn de moarte cand trage cainele pe nari (sforaieste).

Plecand de la functia principala a cainelui, de aparator al casei, oamenii ii atribuie puterea de a simti duhurile necurate: Cand latra cainele a pustiu, trec duhuri rele pe langa casa. Are intrebuintari si in medicina populara: La romani capatana de caine, arsa si pisata, se plamadeste in rachiu si se bea de vatamaturi; unii se scalda, ca sa treaca de branca, intr-o lesie in care s-a fiert un cap de caine.